Academia de Studii Economice din Moldova

Andrei Busuioc

PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII ŞI

ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONÓMICO-

FINANCIARE ÎN ASOCIAŢIILE DE ECONOMII ŞI

ÎMPRUMUT ALE CETĂŢENILOR

Specialitatea 08.00.12 - Evidenţa contabilă, controlul şi

analiza activităţii economice

Teza

pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice

Conducător ştiinţific:

Vasile Bucur,

doctor în ştiinţe economice,

conferenţiar universitar

Chişinău - 2002

C U P R I N S

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Sistemul bancar existent în Republica Moldova nu

satisfăcea pe deplin necesităţile segmentului de piaţă rurală, deoarece micro-

împrumuturile pentru el nu sunt eficiente. In consecinţă a apărut necesitatea creării

unui sistem económico-financiar complementar celui bancar, pentru mobilizarea

economiilor populaţiei din zonele rurale şi acordarea împrumuturilor în scopuri

productive şi comerciale. Actualmente, în Republica Moldova activează circa 475 de

asociaţii de economii şi împrumut ale cetăţenilor (în continuare - asociaţii).

Crearea acestui nou sistem a necesitat o cercetare profundă a practicii

internaţionale şi naţionale a activităţii instituţiilor de microfinanţare rurală şi a

băncilor, deoarece acestea într-o măsură oarecare sunt similare, precum şi revizuirea

şi argumentarea ştiinţifică a acomodării practicii internaţionale în acest domeniu la

condiţiile actuale şi la particularităţile activităţii asociaţiilor, luând în considerare

nivelul de dezvoltare económico-financiar al acestora în Republica Moldova. în

ultimii ani a fost elaborat cadrul legislativ aferent creării şi desfăşurării activităţi

asociaţiilor, iar aplicarea practică a stipulărilor acestui cadru a necesitat soluţionarea

întregului complex de probleme ale contabilităţii şi analizei în acest sector. Tema în

cauză şi este dedicată modului de organizare a contabilităţii şi analizei activităţii

asociaţiilor în scopul furnizării informaţiei respective utilizatorilor, care şi exprimă

actualitatea temei pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice.

Scopul lucrării constă în elaborarea modului de ţinere a contabilităţii şi de

aplicare a metodelor de analiză económico-financiara a asociaţiilor inerente

particularităţilor activităţii acestora prin participarea activă a autorului la aplicarea

prevederilor legislaţiei în vigoare, luându-se în considerare practica internaţională,

identificarea părţilor slabe ale domeniului vizat şi elaborarea propunerilor privind

înlăturarea acestora. Pentru atingerea scopului propus au fost formulate următoarele

sarcini de cercetare:

3

• reexaminarea definiţiilor ce ţin de activitatea económico-financiara a asociaţiilor

în conformitate cu legislaţia în vigoare, practica internaţională şi particularităţile

ale activităţii economice asociaţiilor;

• elaborarea modului de ţinere a contabilităţii activităţii económico-financiare în

asociaţii, care ar corespunde particularităţilor activităţii acestora, identificarea

neajunsurilor existente şi elaborarea unor propuneri în scopul înlăturării lor şi

perfecţionării contabilităţii şi analizei;

• examinarea informaţiei rapoartelor financiare unice, modificarea şi acomodarea

acestora la particularităţile activităţii de bază a asociaţiilor;

• examinarea sistemelor de analiză (conform Normelor de prudenţă financiară

(NPF), CAMEL şi PEARLS) a activităţii económico-financiare a asociaţiilor,

compararea acestora, adaptarea lor pentru evaluarea aspectelor cantitative şi

calitative a activităţii asociaţiilor, elaborarea unor propuneri în scopul

perfecţionării analizei şi estimării mai obiective a activităţii asociaţiilor;

• argumentarea perioadelor de analiză în funcţie de scopul şi caracterul problemelor

propuse spre evaluare.

Realizarea sarcinilor indicate a contribuit, la etapa iniţială de constituire a

asociaţiilor, la organizarea contabilităţii activităţii lor şi, ulterior, la perfecţionarea şi

optimizarea activităţii acestora; la reflectarea şi dezvăluirea informaţiei în rapoartele

financiare în corespundere cu particularităţile activităţii asociaţiilor, iar examinarea

repetată a problemelor în cauză a permis înlăturarea neajunsurilor existente evidenţiate.

Scopul şi problemele cercetărilor au determinat structura lucrării care

cuprinde introducerea, trei capitole, încheiere, bibliografie şi anexe.

în introducere este argumentată actualitatea ştiinţifică a temei şi a

problemelor cercetării, sunt definite scopul, obiectul şi sarcinile formulate,

argumentate importanţa şi valoarea ştiinţifică, teoretică şi aplicativă a tezei şi a

rezultatelor obţinute în cadrul investigaţiilor.

în capitolul I: Necesitatea asociaţiilor şi particularităţile activităţii

económico-financiare a acestora - este argumentată importanţa economică, evoluţia

asociaţiilor din momentul apariţiei acestora, specificul activităţii lor în ţări străine şi

4

în Moldova, şi, respectiv, sunt determinate particularităţile contabilităţii şi analizei

activităţii económico-financiare a acestora.

Capitolul I I : Particularităţile contabilităţii în asociaţii evidenţiază

particularităţile caracteristice componentelor contabilităţii activităţii económico-

financiare în asociaţii: capitalul propriu, cheltuielile, veniturile, creanţele şi datoriile,

împrumuturile şi provizioanele. Sunt identificate problemele aferente şi

fundamentate soluţiile de rezolvare a acestora.

Capitolul I I I : Particularităţile analizei activităţii económico-financiare a

asociaţiilor - cuprinde cercetarea problemelor analizei económico-financiare a

asociaţiilor efectuată după trei sisteme (NPF, CAMEL, PEARLS), şi ajustarea

experienţei internaţionale la situaţiile şi legislaţia Republicii Moldova. Este

argumentată alegerea perioadelor de analiză în funcţie de caracterul problemelor

economice, sunt propuse unele metode de analiză, identificate neajunsurile existente

şi formulate unele propuneri privind perfecţionarea analizei pentru obţinerea unei

evaluări mai obiective a activităţii asociaţiilor.

în încheiere sunt generalizate rezultatele cercetărilor efectuate, sunt formulate

principalele concluzii, propuneri şi recomandări practice privind căile de

perfecţionare a contabilităţii şi analizei activităţii económico-financiare în asociaţii,

aplicarea în practica a cărora ar avea un impact pozitiv în dezvoltarea sistemului de

microfinanţare în Republica Moldova.

Obiectul cercetării îl constituie particularităţile caracteristice ale contabilităţii

şi analizei activităţii económico-financiare în asociaţiile de economii şi împrumut ale

cetăţenilor din Republica Moldova.

Metodologia şi metodele de cercetare. Drept bază teoretică şi metodologică a

tezei au servit concepţiile teoretice, cercetările şi lucrările în acest domeniu ale

economiştilor din Canada (David C. Richardson), S.U.A. (Ruth Witzeling, Von

Pischke, Dennis Schroeder), Franţa (C. Ellsasser, D. Adams, J.-E. Rodoni, J.P.

Lemelle), România (V. Dedu, A.Encu), actele legislative şi normative ale Republicii

Moldova referitoare la activitatea asociaţiilor, în calitate de sursa de informare au

fost utilizate şi publicaţiile periodice la aceasta temă. Au fost utilizate metode şi

instrumente generale de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice -dialectica,

inducţia şi deducţia, analiza şi sinteza, comparaţia, gruparea, raţionamentul etc.,

precum şi regulile, metodele, procedeele şi principiile Standardelor Internaţionale şi

Naţionale de contabilitate şi, în special, a Standardului naţional de contabilitate

(SNC) 36 „Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de economii şi împrumut ale

cetăţenilor".

Noutatea ştiinţifică a cercetărilor reflectate în teză sunt următoarele:

- formularea definiţiilor aferente microfinanţării, capitalului propriu, cotelor, care

sunt specifice sistemului de asociaţii;

- argumentarea teoretică şi elaborarea în baza acesteia a modului de ţinere a

contabilităţii şi de efectuare a analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor

pentru prima dată în Moldova;

- experimentarea metodelor de analiză economico-financiară în aceste unităţi;

- elaborarea recomandărilor şi propunerilor de perfecţionare a contabilităţii şi a

analizei activităţii asociaţiilor în scopul de a furniza utilizatorilor informaţii mai

calitative;

- argumentarea teoretică a căilor de modificare a unor prevederi a legislaţiei în

vigoare ce ţin de impozitarea asociaţiilor.

Valoarea aplicativă a tezei constă în materializarea practică a rezultatelor

cercetărilor, care sunt:

- implementarea în practică, pentru prima dată in Moldova, a majorităţii

recomandărilor ce ţin de particularităţile contabilităţii împrumuturilor, dobânzilor,

capitalului, provizioanelor asociaţiilor;

- modul de calculare şi de contabilizare a cotelor la retragerea din asociaţie a unor

membri, cât şi recomandările în vederea stabilirii şi perfecţionării capitalului

instituţional, care pot fi aplicate şi perfecţionate în viitor;

- argumentarea aplicării indicatorilor în analiza activităţii económico-financiare a

asociaţiilor în conformitate cu prevederile NPF; ajustarea la realităţile noastre

economice a celor mai răspândite sisteme de contabilitate din ţările dezvoltate

(CAMEL, PEARLS), identificarea părţilor slabe a acestor sisteme şi elaborarea căilor

6

de perfecţionare a lor, în conformitate cu specificul activităţii asociaţiilor din

Moldova;

- aplicarea concepţiei de modificare a prevederilor Legii privind asociaţiile de

economii şi împrumut şi a Codului fiscal în vederea impozitării asociaţiilor.

Cuvintele cheie ale lucrării: Asociaţii de economii şi împrumut ale

cetăţenilor, contabilitate, analiza activităţii económico-financiare, împrumuturi

acordate, surse împrumutate, depuneri de economii, cote depuse, rezerva de asigurare

a împrumuturilor.

Aprobarea lucrării. Tezele şi rezultatele cercetării vizând particularităţile

contabilităţii şi analizei económico-financiare în asociaţii au fost prezentate la

Simpozionul ştiinţific internaţional ASEM "Reformele economice în Republica

Moldova şi România: realizări, tendinţe, probleme" (septembrie 1998); Conferinţa

ştiinţifică a doctoranzilor ASEM "Reformele economice în Moldova la sfârşit de

Mileniu" (1999). Unele propuneri ale autorului referitoare la organizarea

contabilităţii şi perfecţionarea acesteia, precum şi la analiza activităţii asociaţiilor şi-

au găsit aplicarea în practica unităţilor de acest gen şi a instituţiilor de reprezentare şi

supraveghere a sistemului de microfinanţare din Republica Moldova.

Publicaţii. Tezele principale ale lucrării au fost expuse în 6 articole ştiinţifice

cu un volum total de 3,44 ca .

7

Capitolul I. Necesitatea asociaţiilor şi particularităţile activităţii

económico-financiare a acestora

1.1 Necesitatea economică a asociaţiilor şi unele aspecte evoluţioniste a

acestora

Sistemul financiar al unei ţări are destinaţia de a oferi servicii financiare tuturor

păturilor populaţiei, fiind într-o măsură mai mare sau mai mică circumscris structurii

acesteia. în cazurile când sistemul financiar nu poate asigura accesul la resursele

financiare a tuturor sectoarelor economiei, dezvoltarea sectoarelor cu acoperirea slabă

este limitată. Pentru a înţelege imperfecţiunile sistemului financiar din Moldova,

autorul s-a recurs la compararea lui cu alte sisteme financiare ale ţărilor, care au

capacitate de acoperire suficientă a necesităţilor economiei lor.

Sistemele financiare moderne a statelor dezvoltate sunt analizate structural după

două criterii de bază: al statutului juridic şi al rolului tradiţional în finanţare. Conform

clasificării utilizate în terminologia oficială a organismelor financiare internaţionale

după criteriul statutului juridic, un sistem financiar modern este constituit din trei

sectoare financiare: formal, semi-formal, neformal [108, p.2-3; 38, p . l ] .

Sectorul financiar formal este reprezentat, în sistemele financiare ale tuturor

statelor, de către băncile comerciale. în statele în curs de dezvoltare băncile deţin o

cotă mai mare de active financiare (48%) decât în statele industrializate (37%).

Această comparaţie ne confirmă un nivel de dezvoltare superior a acestor sectoare în

statele industrializate, şi respectiv, o capacitate mai mare de acoperire a necesităţilor

diferitor sectoare ale economiei. Sectorul bancar este de obicei orientat să satisfacă

necesităţile zonelor urbane, şi în multe state în curs de dezvoltare băncile au fost

presate de guvern să-şi extindă serviciile lor în zonele rurale, deşi în prezent ele deţin

partea majoritară a depunerilor populaţiei din zonele rurale printre reprezentanţii

sectorului formal. Cu toate acestea, băncile îşi concentrează activitatea în majoritatea

cazurilor asupra serviciilor oferite agenţilor economici şi în domeniul operaţiunilor

inter-bancare, capabile să le asigure profituri mai mari şi într-un termen mai scurt.

Organizaţiile sectorului financiar formal activează sub reglementarea băncilor

8

centrale, şi se supun, în marea lor majoritate, legislaţiei bancare respective. în

Republica Moldova sectorul financiar formal este reprezentat de un număr de

aproximativ 25 bănci comerciale, toate reglementate de Banca Naţională.

Sectorul financiar semi-formal este constituit din organizaţii, care sunt

tradiţional numite "intermediari financiari", şi reprezintă instituţii financiare

nelicenţiate, dar care au dreptul să acorde servicii şi produse financiare. Ele sunt

cunoscute sub diferite denumiri ca uniuni de credit, cooperative mutuale de economii

şi împrumut, quazi-bănci cooperatiste, fonduri de economii ale angajaţilor, bănci

rurale, grupuri de ajutor reciproc, etc, deşi în esenţă reprezintă unul şi acelaşi tip de

organizaţii. Aceste organizaţii, de obicei, nu cad sub incidenţa prevederilor legislaţiei

băncilor, însă operatorii din această categorie sunt licenţiaţi şi supravegheaţi de o altă

instituţie guvernamentală. Aceste organizaţii se supun legilor şi regulamentelor

stabilite, în mod special, pentru astfel de instituţii şi dispun de statute şi reguli de

activitate scrise.

Uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut sunt organizaţii

financiare cooperatiste voluntare create şi conduse de membrii lor. Scopul lor este de

a mobiliza economiile prin crearea posibilităţilor de economisire locale (în interiorul

instituţiei), pentru a acorda din fondurile comune astfel create, împrumuturi

membrilor lor în scopuri productive, sociale sau de consum. Ele pot de asemenea

oferi şi alte servicii financiare, aşa ca, asigurarea împrumuturilor. Cooperativele şi

uniunile de credit există atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. în zonele rurale

acestea funcţionează, ca organizaţii primare ale fermierilor, care au drept scop să

satisfacă necesităţile financiare sezoniere ale membrilor lor, care din anumite motive

nu pot fi satisfăcute de băncile comerciale. Cooperativele urbane sunt constituite, în

majoritatea cazurilor, în jurul unei firme şi ţin de o profesie, dar pot reprezenta şi o

comunitate, cu scopul de a satisface necesităţile financiare de scurtă durată ale

membrilor lor. De regulă, uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut

sunt limitate prin lege la oferirea serviciilor numai membrilor lor. Totuşi, aceste

organizaţii au ocupat cote semnificative ale pieţei depunerilor de economii şi

împrumuturilor, chiar şi în statele aflate în curs de dezvoltare. De exemplu, ponderea

9

economiilor depuse la uniunile de credit în totalul economiilor pe ţară variază de la

ţară la ţară, şi anume: 6.2% în Caraibe, 4.3% în Africa, 1.2% în America Latină şi

0.8% în Asia. Ponderea economiilor depuse în uniunile de credit în SUA este de 6.9%

după 80 de ani de dezvoltare. în unele state în curs de dezvoltare acest tip de instituţii

secundare sunt reglementate, la fel, ca instituţiile sectorului financiar formal. Există,

de asemenea, şi exemple de legi noi privind instituţiile financiare (Bolivia, Equador),

în care uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut specializate sunt

reglementate, ca reprezentanţi ai sectorului financiar formal. Majoritatea uniunilor de

credit şi cooperativelor de economii şi împrumut activează, totuşi, ca componente a

sectorului financiar semi-formal, reglementate de legile uniunilor de credit şi

supravegheate de agenţii de reglementare specializate, independente de autorităţile

bancare.

Sectorul financiar neformal poate fi constituit de indivizi sau grupuri care

prestează servicii şi oferă produse financiare. Ele funcţionează în afara reglementării

şi supravegherii bancare sau guvernamentale şi nu au un statut juridic.

Dat fiind faptul, că este dificil să delimităm sectorul financiar semiformal de cel

neformal, experţii internaţionali preferă altor criterii de clasificare a instituţiilor

sistemului financiar criteriul rolului tradiţional în finanţare. Conform acestui criteriu,

sistemele financiare moderne pot fi divizate în două sectoare: primar şi secundar.

Sectorul financiar primar cuprinde instituţiile bancare şi alte instituţii, reglementate

de banca centrală a statului. Sectorul financiar secundar reuneşte toţi operatorii de

scară mai mică, ce activează în baza principiilor de reciprocitate, adică grupurile

semiformale şi neformale, care în urma unei clasificări conform statutul juridic sunt

considerate componente a sectorului financiar semiformal şi neformal.

Generalizând cele expuse, putem menţiona că structura sistemului financiar al

Republicii Moldova a fost incomplet, iar verigile care lipseau (unităţile sectorului

financiar semiformal - "intermediari financiari") sunt exact acelea, care ar putea

satisface necesităţile straturilor cele mai sărace ale populaţiei, în special ale celei

rurale. Nu putem afirma că în Moldova n-ar exista un sector financiar neformal -

cămătarii, care au fost şi sunt criticaţi ca elemente semi-criminale sau criminale. însă,

apariţia lor a fost determinată de necesitatea resurselor financiare în sectorul rural.

Principala problemă a pieţei financiare în Republica Moldova a fost, totuşi, lipsa

sectorului secundar financiar, şi în special a celui semi-formal. Din aceasta cauză

populaţia rurală avea acces limitat la piaţa financiară.

Clasificarea sistemelor financiare moderne după rolul tradiţional în finanţare are

şi o importanţă deosebită pentru înţelegerea unei noţiuni derivate din metodele de

funcţionare ale sistemului financiar secundar, adică a instituţiilor semiformale şi

neformale - noţiunea de microfinanţare (microcreditare). Nu există o definiţie clasică

a microfinanţării. Unii specialişti, în special cei din domeniul bancar, definesc

microfinanţare, ca ansamblul de operaţiuni financiare cu sume mici [90, p.6-7].

Această noţiune, în principiu corectă, nu redă pe deplin spectrul activităţii efectuate

în cadrul microfinanţării, care constă, în primul rând, în acordarea serviciilor

financiare membrilor instituţiilor primare (atragerea economiilor şi acordarea

împrumuturilor). Participanţii la Conferinţa anuală dedicată problemelor

microcreditării, organizată de Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit au definit

microfinanţarea ca un program de extindere a creditelor oferite persoanelor din

păturile de mijloc şi, relativ, sărace ale populaţiei pentru proiecte de autoangajare

generatoare de venituri, care le-ar permite să se întreţină personal şi să-şi asigure

familiile lor [126, p.5-6]. Această definiţie, la rândul ei, scoate în evidenţă doar o

latură a microfinanţării - extinderea împrumuturilor, pe când microfinanţarea privită

ca un sistem întreg prezintă un complex de servicii, care, pe lângă extinderea

împrumuturilor, ar avea drept scop şi prestarea altor servicii financiare, cum ar fi, de

exemplu atragerea economiilor în formă de depuneri, deservirea conturilor ş. a.

Un moment pozitiv al definiţiilor menţionate constă în definirea esenţei

termenului "microfinanţare". Insă, fiecare din ele caracterizează numai câte un aspect

inerent microfinanţării. Definiţia, pe care o propunem şi care ar caracteriza tot

spectrul activităţilor în cadrul microfinanţării, este următoarea: „microfinanţarea

reprezintă o totalitate de principii şi metode de organizare a prestării serviciilor

financiare de către persoanele fizice cu venituri modeste, utilizate în scopul

satisfacerii propriilor necesităţi financiare".

11

Microfinanţarea ca obiect de activitate face parte din sectorul financiar secundar,

şi are la bază mai multe principii, ca: mutualismul, sau răspunderea reciprocă,

comunitatea teritorială ş.a, care sunt descrise mai jos.

Pe parcursul reformelor economice în Moldova începând cu anii 1992-1993, una

din principalele probleme a fost găsirea unor soluţii susceptibile de a depăşi criza

economică. Cu acest scop a fost studiată şi mai apoi aplicată în practică experienţa

internaţională, luând în considerare recomandările consultanţilor experţi străini şi

schemele din alte ţări. S-a dovedit că experienţa internaţională este utilă, dar să

studiem puţin istoria dezvoltării microfinanţării în Moldova şi Basarabia.

Datele arhivei ne confirmă, că mulţi ani în urmă în Basarabia a existat un sistem

financiar capabil să presteze servicii tuturor păturilor populaţiei, inclusiv celor sărace.

Documentele Sfatului Ţării, care se păstrează la Arhiva Naţională confirmă că

asemenea sistem de microfinanţare, a existat în ţara noastră încă în secolul XIX [38,

46, 48].

Din toate provinciile spaţiului românesc de astăzi, Basarabia era în fruntea

mişcării cooperatiste. Centrala Uniunilor Cooperative din Chişinău în anul 1918,

după doi ani de dezvoltare, a prezentat un activ de 9,8 mln. lei. Cronicarii dovedesc

că prima tovărăşie ţărănească de împrumut şi păstrare s-a înfiinţat în comuna Căuşeni

judeţul Tighina în 1840, a doua - la Divizia judeţul Cetatea Albă în 1845, cărora le-

au urmat aşa numitele "aţele" pentru muncitorii agricoli în 1864. în baza unui statut

special, aprobat de autorităţi în 1867, a fost autorizată funcţionarea băncii coloniştilor

"Carol I" din Bolgrad, care fusese înfiinţată încă din 1859 de către sătenii

împroprietăriţi din cele 24 sate din jurul Bolgradului. Primul bilanţ al acestei bănci a

fost încheiat la 1864, cu un activ de 1,1 mln. lei şi capitalul social de 544 mii lei.

Titlurile de rentă (economii) alcătuiau 469 mii lei. Această bancă a funcţionat până în

1940. Banca a fost sub controlul Ministerului Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor

publice. începând cu 1870, după introducerea statutului tip de înfiinţări de Case

rurale prin Zemstvele respective, tovărăşiile ţărăneşti de avans şi păstrare s-au stabilit

în toate judeţele Basarabiei. Capitalul iniţial al acestora provenea din donaţiile

zemstvelor, o parte din fondul poştei rurale, precum şi din fondurile disponibile ale

12

vechilor Case de ajutor ţărănesc. In 1874 s-au donat aproape toate fondurile din

venitul poştelor rurale cooperativelor de avans şi păstrare, iar prin legile din 1889 şi

1895 cooperativelor de credit, care erau sub controlul Ministerului de finanţe, li s-au

acordat mai multe avantaje [38, 46, 48].

în anul 1904 serviciul de control pentru instituţiile de credit mărunt, care le

supraveghea, a fost împuternicit să creeze în fiecare judeţ o "Casă de credit mărunt",

iar acestea la rândul lor puteau înfiinţa orice tip de tovărăşii săteşti, pe care le ajutau

cu credite în bani sau cu articole necesare gospodăriilor ţărăneşti. Deşi aceste case de

credit mărunt erau create în baza statutului tip pentru tovărăşii de credit ţărănesc,

până în 1915, ele îndeplineau funcţiile Uniunii judeţene, întrucât erau autorizate să

crediteze cooperativele săteşti pe care le înfiinţau, dar fondurile le furniza de regulă

filiala Băncii de stat din Chişinău. Arhiva acestui serviciu confirmă că până în 1904

în Basarabia funcţionau 124 tovărăşii ţărăneşti, dintre care doar 28 lucrau cu Banca

statului, restul aveau legătura de credit cu zemstvele judeţene [46, p.8]. în acelaşi an

(1904) prin lege fusese stabilit, ca Banca statului să acorde tovărăşiilor împrumuturi

pe termen lung la dobânzi foarte mici, luându-se ca baza, averea fiecărui membru -

ceea ce se consemna în actul constitutiv al tovărăşiei, iar fiecare membru răspundea

în mod solidar cu întreaga lui avere pentru împrumuturile ce urma să le contracteze.

Aşadar, către 1917, în Basarabia erau constituite: 398 cooperative de credit şi

economie, 5 case de credit ale zemstvelor judeţene şi o Uniune a cooperativelor

Basarabene de credit şi păstrare. Aceste date confirmă funcţionarea amplă a

sectorului financiar semiformal în Basarabia, prin prestarea serviciilor de creditare şi

de păstrare a economiilor populaţiei rurale şi ne dovedeşte că ideea microfinanţării nu

este nouă pentru Moldova. însă, odată cu colectivizarea agriculturii tradiţia în

microfinanţarea rurală a fost dezrădăcinată.

Deşi în Basarabia mişcarea de microcreditare a apărut în 1840, locul de origine a

sistemului de microfinanţare se consideră Germania, iar ideologul acestei mişcări a

fost primarul orăşelului Heddesdorf- Friedrich Wilhelm Raiffeisen [120].

13

El a fost persoana, care în 1864 în perioada de criză economică, a organizat

prima cooperativă de economii şi împrumut în Germania şi a fixat principiile de bază,

după care mişcarea dată s-a răspândit în toată lumea.

De regulă, toate sistemele de microcreditare din lume au fost create în condiţiile

când ţăranii, în majoritatea cazurilor după împroprietărire, nu aveau acces la creditele

bancare şi erau nevoiţi să apeleze la serviciile cămătarilor. După apariţia cooperativei

Raiffeisen, asemenea instituţii s-au răspândit în toată Germania şi Austria şi în 1889 a

fost adoptată legea, care reglementa activitatea lor [79, p.15].

în Franţa sistemul de microfinanţare a apărut şi s-a dezvoltat în Alsacia, regiune

care a fost un timp în componenţa Germaniei şi a preluat experienţa ei. în 1856 a fost

creată prima "casă de credit agricol", tot în aceeaşi perioadă au apărut "asociaţiile de

credit mutual". Iar în 1884 în Franţa a apărut "Legea Melin" - în numele lui Jules

Melin - ideologul microfinanţării franceze [87]. în Franţa s-au dezvoltat mai multe

tipuri de organizaţii ce practicau activitatea de creditare reciprocă: sistema băncii

agricole de creditare reciprocă (bank agricole), care şi-a început activitatea în baza

legii lui Melin prin activizarea sindicatelor ţăranilor; sistema băncilor populare;

sistema creditului mutual (din anul 1865); sistema creditului cooperatist (din anul

1938). [126, p. 139-162]. în Italia au fost create "Casse Rurali e Artigiane", mici

bănci cooperatiste, formate de fermieri la nivel local. în S.U.A. primele încercări de a

crea cooperative de consum şi comercializare a produselor agricole s-au întreprins pe

la începutul secolului XIX, dar practic n-au fost create unităţi, care să faciliteze

accesul unor anumite pături la piaţa financiară. Abia în a doua jumătate a secolului

XX au apărut Uniunile de Credit. însă, sistemul creat în S.U.A. este orientat spre

dezvoltarea prestării serviciilor financiare populaţiei urbane în activităţi de consum, şi

nu de producţie sau comerţ. în Canada spre deosebire de S.U.A. sistemul de

microfinanţare s-a dezvoltat utilizând experienţa europeană şi a progresat mult mai

bine.

în ţările în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină sistemele de

microfinanţare au început să se dezvolte odată cu obţinerea independenţei. Modelele

din aceste state sunt mult mai utile pentru studiu, deoarece ele au evoluat în mod

14

diferit de cel european. Aceste sisteme au fost influenţate atât de stat cât şi de

organismele internaţionale. Sistemele care s-au dezvoltat cu succes şi au obţinut

rezultate semnificative sunt:

• Modelul Grameen Bank din Bangladeş [118, 97];

• Modelul Bank Rakzat din Indonezia [111];

• Modelul Banco-Sol din Bolivia [106].

în ţările post-socialiste sau cu economie în tranziţie - dezvoltarea uniunilor de

credit (cooperativelor de economii şi împrumut) a început în cadrul programelor de

dezvoltare rurală, iniţiate de guvernele statelor respective. Deşi în unele ţări (Polonia,

România, Cehia, Slovacia, Ungaria) cooperarea pentru creditare avea rădăcini adânci,

dezvoltarea lor a fost stopată în perioada socialistă.

Pe teritoriul fostei Uniuni Sovetice, sistemele de microcreditare activează în

Rusia, Ucraina, Georgia [94], Kârgâzstan, Moldova. în Rusia încă în 1990 statul a

creat 14 bănci mici experimentale pentru finanţarea fermierilor, dar din cauza

nerambursărilor şi amestecului unor structuri mafiote - sistemul a eşuat. Din 1994

mişcarea organizaţiilor (uniunilor) de credit primeşte asistenţă din partea Germaniei

şi Canadei. în calitate de încercare au fost create uniuni de credit în Regiunile

Volgograd, Rostov pe Don, Saratov, St.-Petersburg. în 1997 începe să funcţioneze şi

Federaţia Uniunilor de credit a Rusiei [100].

Cum s-a desfăşurat procesul de dezvoltare a sistemului de microfinanţare în

Republica Moldova? Activitatea de bază a populaţiei din sectorul rural în Moldova

este agricultura. în condiţiile actuale a apărut antreprenoriatul rural. Dezvoltarea

acestui sector este important pentru bunăstarea întregii ţări. Populaţia urbană a

Moldovei constituie 54% (datele anului 2000), iar 75% din teritoriul total al

Republicii îl ocupă terenurile agricole [49]. Agricultura constituie aproximativ 24,5%

din produsul intern brut al ţării angajând aproape o treime din forţa de muncă.

Reforma agrară în Republica Moldova a presupus privatizarea pământului şi

averii gospodăriilor agricole colective şi gospodăriilor agricole de stat. Deoarece, în

procesul de privatizare s-au desfiinţat întreprinderile colective şi de stat, o parte din

ele au fost transformate în societăţi pe acţiuni, cea ce de fapt nu a schimbat esenţa lor

15

şi stilul de lucru (lucrătorii acestor întreprinderi nu purtau nici o răspundere pentru

bunurile întreprinderii şi pământul prelucrat, precum şi nici pentru rezultatul muncii

lor). Alte întreprinderi au fost desfiinţate şi transformate în diferite tipuri de

întreprinderi agricole (tab. 1).

Tabelul 1

NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DUPĂ TIP (ia 1 ianuarie) ÎN ANII 1991-2000

Nr. Tipul gospodăriilor 1991 1995 1997 1998 1999 2000 Nr. Tipul gospodăriilor 1991 1998 1999 2000

1 De stat 400 281 157 121 99 72

2 Gospodării colective 534 438 262 147 114 60

3 întreprinderi intergospodăreşti 70 37 25 20 16 14

4 Societăţi pe acţiuni 80 210 266 257 209

5 Cooperative de producţie 131 383 540 606 389

7 S.R.L. 6 4 48 76 427

6 Asociaţii de fermieri 7 67 246 287 282 212

5 Gospodării ţărăneşti (de fermieri) 13958 41228 65780 80165 131615

Total 1004 14998 42515 67209 81615 132998

Recomandările şi calculele efectuate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei

cu susţinerea Băncii Mondiale, Uniunii Europene (TACIS), Agenţiei S.U.A. pentru

dezvoltarea internaţională (USAID) au demonstrat că gospodăriile care sunt fondate

în baza proprietăţii private, unde fiecare aport de bunuri sau pământ e proprietate

privată, sunt mult mai eficiente spre deosebire de gospodăriile colective sau de stat.

Formele private de gospodărire motivează lucrătorii să muncească mai eficient, cu

costuri mici, cu aprovizionare şi desfacere mai optimă. Este evident că o gospodărie

privată prezintă o unitate comercială, deoarece volumul de producere este mai mare

decât suficient pentru existenţă. Veniturile unei gospodării agricole prezintă o funcţie

a mai multor variabile, însă de asemenea sunt foarte importante utilizarea

echipamentului agricol, aprovizionarea cu mijloace circulante (combustibil,

îngrăşăminte, seminţe) şi posibilitatea de a desface produsul finit, când procesul de

producţie este bazat pe prelucrarea pământului sau creşterea animalelor. Sondajul

sociologic efectuat în anul 1996 de către Banca Mondială şi Organizaţia

16

internaţională a agriculturii şi alimentaţiei privind problemele sectorului agricol în

Moldova a dat următoarele rezultate [63] (tab. 2).

Tabelul 2 Problemele cu care se confruntă populaţia rurală

După cum se vede, majoritatea problemelor ale sectorului agricol sunt legate

direct sau indirect de lipsa bazei materiale, care ar permite aprovizionarea agriculturii

cu mijloace de muncă (maşini, utilaje, mecanisme) şi obiecte de muncă, cauza fiind

preţurile exagerate în condiţiile lipsei mijloacelor financiare. Concomitent creditul

bancar este inaccesibil lucrătorilor din agricultură.

Accesul antreprenorilor rurali la sursele de împrumut a fost limitat din

următoarele cauze: ratele înalte ale dobânzilor pentru mijloacele de împrumut; lipsa

gajului lichid din partea antreprenorilor şi cerinţele înalte de garantare; lipsa de

bunăvoinţă a băncilor de a acorda credite în sume mici pentru un termen scurt

(deoarece deseori fermierii au nevoie de sume mici pentru a se aproviziona cu

mijloace circulante, care se recuperează, de regulă, timp de un sezon agricol, însă

aceste împrumuturi nu sunt rentabile pentru bănci).

Apariţia şi dezvoltarea sistemului de microfmanţare în Moldova s-a început în

momentul, când în condiţiile economice nou create sistemul financiar existent în ţară

a devenit incapabil să ofere servicii financiare populaţiei rurale. Moldova a avut

posibilitatea să aleagă unul din modelele de funcţionare a sistemelor de

microfmanţare din alte ţări şi să-1 aplice ţinând cont de condiţiile social-economice

ale ţării respective, lucru imposibil de realizat în mod dogmatic.

Principală problema a implementării sistemului de microfmanţare în Moldova a

fost lipsa cadrului legislativ, deoarece în condiţiile Moldovei nu exista o formă

organizatorico-juridică, care ar fi permis activităţi de colectare a depunerilor de

economii şi acordare a împrumuturilor în afară instituţiilor bancare. Studierea

17

posibilităţii acestei activităţi în formele organizatorico-juridice existente întră în

contradicţie cu mai multe legi.

A doua problemă o constituia imposibilitatea de a dezvolta sistemul conform

modelului clasic al cooperativelor de credit, în care resursele pentru creditare provin

din depunerile de economii ale membrilor, cauzele fiind decapitalizarea puternică a

populaţiei rurale şi lipsa încrederii. Chiar dacă mobilizarea potenţialului economic ar

fi avut succes, fondurile colectate nu ar fi fost suficiente pentru a satisface cererea de

împrumuturi. Prin urmare, erau necesare surse externe de refinanţare, sau surse de

împrumut.

Crearea sistemului de microfinanţare în Moldova s-a început în 1996, iniţiat de

Guvernul RM în colaborare cu Banca Mondială. Aceste organisme au fixat

următoarele sarcini: elaborarea actelor normative necesare pentru activitatea

sistemului; crearea şi instruirea instituţiilor primare, care au primit denumirea de

"asociaţii de economii şi împrumut"; crearea unui organ de stat pentru supravegherea

activităţii asociaţiilor; re-împrumutarea mijloacelor oferite de către Banca Mondială

sub formă de împrumuturi acordate asociaţiilor de economii şi împrumut.

Prima etapă a creării sistemului prevedea crearea unui număr limitat de asociaţii

de economii şi împrumut pentru testarea mecanismului de funcţionare a acestora.

Aceasta a durat un an (decembrie 1996 - ianuarie 1998). în termenul menţionat au

fost create 14 asociaţii de economii şi împrumut la sudul, centrul şi nordul Moldovei.

Ele au primit împrumuturi pe un termen de 12 luni pentru re-creditarea membrilor lor

în scopul dezvoltării unor activităţi generatoare de venit. Sumele împrumuturilor

acordate au fost limitate, constituind în mediu 2500 lei pe membru al asociaţiei, cu o

dobânda de 24% anual, la care asociaţiile au adăugat o marjă mică pentru acoperirea

cheltuielilor de funcţionare. începând cu ianuarie 1998 crearea asociaţiilor de

economii şi împrumut (în continuare - asociaţii) a fost accelerată şi la 30 iunie 2001

se numărau 366 de asociaţii (Tab. 3).

Un moment important este faptul că apariţia şi dezvoltarea sistemului de

microfinanţare în Moldova a avut loc în condiţii de piaţă. în multe alte state

18

guvernele sau donatorii subvenţionau aceste sisteme, argumentând acest fapt cu

dorinţa de a crea condiţii maxim favorabile populaţiei rurale.

Tabelul 3 Crearea asociaţiilor în Republica Moldova cu

Organizaţia

Anii Total Ponderea,

0/ /0 Organizaţia 1997 1998 1999 2000 Către 30

iunie 2001 Total Ponderea,

0/ /0 Organizaţia

Numărul asociaţiilor

Ponderea, 0/ /0

FI DES (Franţa) 17 6 23 6

Alianţa de microfinanţare din Moldova

42 53 66 17 178 49

Centrul pentru dezvoltare rurală

9 34 36 49 128 35

Moldova Agroindbank 2 2 4 8 2

Create de sine stătător 5 9 8 7 29 8

Total 17 64 98 114 73 366 100

Total cumulativ 17 81 179 293 366 366 X

Datele privind împrumuturile acordate asociaţiilor pe parcursul creării

sistemului de microfinanţare în Moldova sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 4

Instituţiile care au acordat împrumuturi Anii

Instituţiile care au acordat împrumuturi 1997 1998 1999 2 0 0 0

La 30 iunie 2 0 0 1

Corporaţia de Finanţare Rurală *** 2 761 14 000 29 802 51 867

Moldova Agroindbank *** 1 820 5 165 13 678 19 305

Fincombank *** 864 *** *** ***

CTS (Asistenţă Tehnică Creştină - 1 AEÎC) *** *** 107 134 ***

FIDES 800 *** *** *** ***

Total 800 5 445 19 272 43 614 71 172

în următorul paragraf vom examina particularităţile activităţii asociaţiilor,

deoarece anume acestea determină modul de ţinere a contabilităţii şi de dezvăluire a

informaţiei în rapoartele financiare.

19

1.2 Particularităţile activităţii asociaţiilor

înainte de a dezvălui particularităţile activităţii asociaţiilor să ne referim la

denumirea acestor unităţi. Analiza surselor de literatură ne permite să concluzionăm

că instituţiile sectorului financiar secundar în diferite ţări poartă diferite denumiri:

asociaţii, uniuni, cooperative, case de împrumuturi şi creditare, etc. Denumirea de

„cooperativa" este comună ţărilor din Europa, cea de „uniune" - fostelor colonii

Britanice, în alte ţări se folosesc denumirile de „asociaţie", „casă", „tovărăşie", etc.

Toate acestea alcătuiesc cadrul instituţional de bază a sistemelor moderne de

microfinanţare.

în enciclopedia Britanică definiţia de „cooperativa" este formulată în felul

următor: cooperativa este o organizaţie cu proprietatea celor ce-i utilizează serviciile

şi funcţionează în interesele lor. Aceeaşi enciclopedie defineşte „uniunea de credit"

ca o cooperativă de credit formată de un grup organizat de persoane cu unele

caracteristici comune, care atrag în această uniune economiile membrilor şi acordă

împrumuturi în condiţii favorabile unii altora [52, p. 605].

Conform Legii Uniunilor de credit şi a instituţiilor financiare a Australiei

uniunea de credit este o cooperativă financiară, scopul căreia este să atragă fonduri

prin subscriere, depuneri sau alte căi, şi să le aplice oferind servicii financiare

membrilor săi [35].

Cercetătorii domeniului de finanţare agricolă din Franţa au ajuns la concluzia că

"o cooperativă este o întreprindere colectivă, în care membrii-asociaţi în condiţii de

egalitate a drepturilor şi obligaţiilor, depun eforturi de muncă şi capital, pentru

satisfacerea necesităţilor proprii fără a depinde de piaţă şi fără a urmări scopuri de

obţinere a profitului" [88, p. 8].

Toate aceste definiţii au la bază acelaşi principiu - funcţionarea instituţiei cu

scopul de a satisface propriile necesităţi în anumite domenii - necesităţi de anumite

mijloace financiare şi facilităţi. La părerea noastră, definiţia care ar corespunde

condiţiilor economice ale Moldovei este cea dată de enciclopedia Britanică, şi ea ar

putea fi reformulată astfel: asociaţia de economii şi împrumut este o instituţie

financiară nebancară, fondată de către persoane din aceeaşi localitate, cu interese

20

comune şi cu încredere reciprocă, care atrage în instituţia dată economiile personale a

membrilor săi în formă de depuneri şi acordă împrumuturi membrilor săi la condiţii

avantajoase.

Ideea cooperatistă îşi are rădăcinile în faptul, că persoanele care confruntă

aceleaşi dificultăţi economice, prin asociere obţin rezultate mai semnificative. Ei nu

apelează la ajutor din afară, ci îşi îmbunătăţesc situaţia din propria iniţiativă. Actul

voluntar de asociere nu înseamnă deturnarea independenţei economice individuale, ci

fortificarea ei. Acesta este argumentul principal ce stă la baza ideii Raiffeisen, care

constă din trei elemente: întrajutorare, auto-administrare, responsabilitatea reciprocă,

întrajutorarea presupune că în situaţii similare persoanele îşi asociază eforturile, atrag

mijloacele financiare necesare pentru o activitate şi sunt gata pentru o ajutorare

reciprocă. Auto-administrarea prevede ca membrii asociaţiei să creeze condiţii

interne de sine stătătoare - aceasta înseamnă că în interior unitatea nu se supune

ordinelor persoanelor terţe, spre exemplu autorităţilor locale. Responsabilitatea

reciprocă presupune că membrii sunt responsabili ei însăşi pentru crearea şi

menţinerea cooperativei, şi poartă răspundere pentru acţiunile ei faţă de persoane

terţe.

Pe lângă aceste trei principii, care determină activitatea instituţiilor financiare

secundare în cadrul sistemului - mai există şi principii suplimentare, ca: principiul

echivalenţei - pe de o parte membrul cooperativei deţine o cotă din cooperativă, fiind

co-proprietarul ei, iar pe de altă parte, membrul este client al cooperativei şi

beneficiază de serviciile ei; natura voluntară a întrajutorării - intrarea în cooperativă

este voluntară, dar odată devenit membrul al ei persoană îşi asumă drepturi şi

obligaţiuni; participarea deschisă - oricine are posibilitate de a deveni membru al

asociaţiei; principiul localităţii - zona geografică a asociaţiei trebuie să fie comună,

deoarece interesele populaţiei diferă de la o localitate la alta. Aceste principii asigură

şi controlul social între membrii asociaţiei.

Din cele menţionate anterior urmează că instituţiile primare în cadrul unui

sistem de microfinanţare sunt nişte asociaţii (de economii şi împrumut) (în alte ţări

denumirea este - uniuni de credit), care sunt create prin depunerea de către membri ei

21

a unei cote, din care se formează capitalul social. Cotele depuse la o astfel de

asociaţie de obicei nu sunt mari, pentru a fi accesibile fiecărui doritor de a se asocia.

O altă sursă de formare a capitalului este profitul asociaţiei, care în asemenea

instituţii nu se repartizează în calitate de dividende dar este utilizat pentru majorarea

surselor comune de creditare. Ca surse suplimentare de constituire a capitalului

propriu pot fi şi unele donaţii.

Activităţile de bază a instituţiilor primare în cadrul sistemului de microfinanţare

sunt asemănătoare de la ţară la ţară. Aşadar, asociaţiile, ca instituţii primare a

sistemului, îndeplinesc două funcţii de bază: atrag mijloacele financiare a membrilor

lor (acceptă economiile în formă de depuneri); acordă împrumuturi membrilor lor,

care solicită mijloace financiare.

în ţările industrializate populaţia păturilor medii preferă să deţină economiile

sale la uniunile de credit, pe când băncile sunt destinate să păstreze economiile

populaţiei mai bogate, care depun sume mai esenţiale comparativ cu cele ce se depun

la uniunile de credit. Evident, de aici a şi provenit prefixul "micro" pentru cuvântul

finanţare, destinat să accepte economii în sume mici şi să acorde împrumuturi în

sume mici, pe care nu le acordă băncile, deoarece ele nu sunt rentabile pentru acestea.

Luând în considerare faptul, că mecanismul de funcţionare a unei instituţii de

microfinanţare se bazează în primul rând pe depunerile de economii, să analizăm

sensul noţiunii "economii".

Institutul francez de cercetări în domeniul cooperaţiei defineşte economiile ca:

"o parte a venitului, care pe parcursul unei perioade de timp, nu este destinată

consumului curent" [89, p. 26; 88, p. 15]. Aceasta definiţie dezvăluie esenţa

economică a economiilor, însă nu şi motivarea depunerilor de economii în instituţii

specializate. Există patru categorii de motive, potrivit cărora persoanele depun

economii [111, p. 19]: pentru a aduce un venit suplimentar în formă de dobânzi; din

motive de protecţie şi securitate - pentru a avea rezerve disponibile în cazuri de

pierdere a surselor de venit; pentru menţinerea solidarităţii sociale - economii pentru

organizarea nunţilor, e t c ; economii de acumulare, pentru procurarea bunurilor

durabile (case, mijloace de transport, etc.)

22

Mobilizarea economiilor necesită eforturi din partea membrilor asociaţiilor,

precum şi din partea instituţiei. Stimularea economiilor în multe sisteme se

efectuează prin conştientizarea de către membri a importanţei sociale a economiilor,

în unele sisteme (Indonezia), economiile sunt obligatorii şi se varsă săptămânal,

deoarece veniturile populaţiei sunt mici, dar stabile. în ţările cu sisteme dezvoltate

atragerea economiilor se efectuează prin propunerea unei rate a dobânzii mai ridicate

comparativ cu cea a băncilor.

Deseori, în literatură de specialitate, instituţiile sistemului de microfmanţare sunt

comparate cu "mini-bănci" ale fermierilor şi micilor antreprenori. Faptul că ele oferă

dobânzi mai mari pentru economiile membrilor lor este posibil graţie operării la

costuri scăzute, deoarece activitatea asociaţiilor nu are drept scop obţinerea profitului.

Ele nu au scop maximizarea profitului, aşa cum este cel al băncilor, ci activează

pentru a acorda membrilor lor posibilităţi, de care ei de sine stătător nu pot beneficia.

împrumuturile, care sunt acordate membrilor uniunilor de credit (fermierilor,

micilor antreprenori rurali) provin tot de la uniunile de creditare. Stimulul este de

aceiaşi natură economică - ratele dobânzilor pentru aceste împrumuturi sunt de

asemenea mai scăzute. Operarea la costuri scăzute este posibilă, deoarece marja

percepută de uniunea de credit suplimentar costurilor surselor (rata dobânzii la

economiile acceptate în formă de depuneri) este minimă, destinată finanţării

cheltuielilor operaţionale. Nu este exclus faptul, că uniunea va obţine totuşi un profit,

însă natura necomercială a instituţiei presupune, că acest profit nu se distribuie între

membri, ci este utilizat pentru majorarea surselor de creditare şi menţinerea mărimii

capitalului propriu la un nivel suficient.

Acordarea împrumuturilor membrilor unităţii se efectuează conform condiţiilor,

specifice fiecărui sistem în parte. în primul rând, condiţiile de acces la împrumuturi

diferă în dependenţă de tipul organizaţiei. Condiţia comună pentru toate organizaţiile

mutualiste este participarea la capitalul social. Specificul modelului Grameen Bank şi

derivatele lui, este cerinţa de organizare a membrilor săi în grupuri de solidaritate câte

5 persoane. Membrii acestor grupuri sunt solidar responsabili pentru rambursarea

împrumuturilor primite. Constituirea acestor grupuri de persoane se face în baza

23

cunoaşterii reciproce a membrilor, şi asigură o uniformitate în cadrul grupurilor în

statele Africii de Vest, care au preluat modelul Grameen Bank, suplimentar condiţiei

de creare a grupurilor solidare, se alătură celei de constituire a unui fond de risc, în

mărime de 10% din suma împrumutului primit. în aceste state, precum şi în

Indonezia, Bangladeş, Peru, pentru obţinerea împrumuturilor nu se cere îndeplinirea

unor formalităţi. La primirea lor se efectuează doar o înregistrare în documentele de

evidenţă contabilă a asociaţiei săteşti. în statele Europei şi Americii de Nord, precum

şi în Austria şi Japonia, pentru primirea unui împrumut de la uniunea de credit este

necesară prezentarea cel puţin a cererii de credit, cu indicarea scopului. în sistemele

vechi, aşa ca Raiffeisen în Germania şi Austria, Credit Agricole şi Credit Mutuel

(Franţa), Desjardins (Canada), creditele se eliberează în baza prezentării unui plan de

afaceri pentru creditele destinate activităţilor generatoare de venit, şi în baza cererii

de împrumut, pentru cele cu destinaţie de consum. în funcţie de destinaţie, se

stabilesc schemele de rambursare, care diferă de la ţară la ţară, în funcţie de specificul

orientării sistemului. Spre exemplu, în Mali, Cote d'Ivoire, Burkina Faso, creditele

destinate creşterii animalelor se acordă pe termen de 6 luni, pentru cultivarea

cerealelor - pe 9 luni, etc. Majoritatea sistemelor de microfinanţare bazate pe modelul

Grameen Bank, utilizează schema rambursării săptămânale a împrumuturilor,

împrumuturile însă sunt acordate pentru activităţi de comerţ.

Specificul sistemelor de microfinanţare, care le deosebeşte de sistemele bancare,

constă în faptul că creditele în marea lor majoritate, sunt acordate membrilor

organizaţiilor mutualiste fără cererea în schimb a unei garanţii materiale depline. în

acest caz garanţia este garantarea mutuală, sau reciprocă, adică membrii sunt

responsabili solidar pentru rambursarea împrumuturilor. Din punct de vedere juridic,

responsabilitatea solidară nu este întotdeauna stabilită oficial, însă de fapt, coeziunea

socială este factorul, care mobilizează solidaritatea membrilor. O influenţă importantă

asupra rambursării o are presiunea socială între membrii organizaţiei mutualiste, care

reduce la minim nerambursările de către membri. Odată cu creşterea potenţialului

economic al membrilor şi a nivelului lor de bunăstare, se observă o creştere a mărimii

împrumuturilor solicitate. în acest caz, aşa cum a evoluat sistemul German, Austriac,

24

Francez, Ungar, a apărut atât necesitatea, cât şi posibilitatea de a garanta material

împrumuturile contractate. Totodată, membrii experimentează o creştere economică,

care le permite accesul la sectorul financiar formal, inaccesibil anterior.

Analiza ne permite să menţionăm, că echilibrul între cantitatea resurselor

disponibile şi cererea de împrumuturi de către membrii asociaţiilor - este problema de

bază a tuturor sistemelor de microfinanţare moderne. în cazul excedentului de

economii depuse faţă de cererea de credite, apare problema plasării resurselor libere.

Situaţia este caracteristică Indoneziei, unde volumul total al economiilor depăşeşte de

1,4 ori volumul creditelor acordate [112]. Soluţia acestei probleme poate fi găsită prin

plasarea mijloacelor libere în valori sigure cu lichiditate înaltă, aşa cum ar fi

obligaţiile de stat, sau depozitele bancare. Este mult mai complicată situaţia, în care

cererea de împrumuturi depăşeşte volumul economiilor disponibile.

Cererea de împrumuturi este superioară economiilor în toate sistemele de

microfinanţare. în situaţia când potenţialul economic al membrilor este scăzut, nivelul

economiilor nu poate fi nici el înalt, cauzând necesitatea de surse în formă de credite

şi împrumuturi din afară. Cu scopul de a crea noi posibilităţi de acces la sursele

suplimentare de finanţare, instituţiile primare de microfinanţare recurg la formarea

unor structuri verticale, care asigură posibilităţi mult mai esenţiale decât cele pe care

le are o organizaţie primară de sine stătătoare.

Acestea sunt doar funcţiile şi activităţile de bază, efectuate de instituţiile

mutualiste. Pe lângă ele, organizaţiile de microfinanţare mai prestează şi servicii de

consultanţă privind investiţiile profitabile pentru cei care iau cu împrumut; instruirea

economică a membrilor lor; pot organiza prestarea diferitor servicii financiare (de

exemplu primirea plăţilor) membrilor lor cât şi populaţiei din localitate.

Studiind problema supravegherii şi reglementării organizaţiilor de economii şi

creditare, se poate de menţionat, că o parte de specialişti consideră că ele nu sunt

necesare pentru activitatea sistemului de microfinanţare [106], iar o altă parte de

specialişti menţionează că necesitatea reglementării şi supravegherii uniunilor de

credit apare când organizaţiile mutualiste încep să atragă depunerea economiilor

(pentru a le proteja) [120]. Scopurile principale ale reglementării şi supravegherii

25

sunt: păstrarea integrităţii sistemului financiar, protejarea economiilor în formă de

depuneri ale membrilor asociaţiilor.

Crearea cadrului legal pentru sistemul de microfinanţare în RM a început cu

elaborarea proiectului Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut. Acest

proiect de lege a fost elaborat în baza consultării legislaţiei similare din mai multe ţări

- Germania, S.U.A., Irlanda, Rusia, ş. a. Legea a fost adoptată de parlament la 18

februarie 1998 [7].

Această lege a oferit un statut juridic asociaţiilor, care diferă de cele posibile în

cadrul legislaţiei Moldovei, deoarece legislaţia bancară nu putea să fie aplicată pentru

asociaţiile de economii şi împrumut. Legea cooperaţiei de consum prevede doar

activităţile de producţie şi consum [8]. Legea privind asociaţiile obşteşti nu permite

acceptarea economiilor, ce este strict necesar pentru dezvoltarea sistemului de

microfinanţare [9].

în afară de statutul juridic, legea mai stabileşte principiile şi particularităţile de

constituire, de desfăşurare şi încetare a activităţii asociaţiilor, drepturile şi obligaţiile

membrilor lor, măsurile de apărare a intereselor lor. Legea de asemenea conţine

prevederea de neextindere a acţiunii actelor normative ce reglementează activitatea

instituţiilor financiare şi asociaţiilor obşteşti asupra activităţii asociaţiilor.

Asociaţia este definită ca o „organizaţie necomercială cu statut juridic special,

care acceptă ca depuneri economiile personale ale membrilor săi şi le acordă

împrumuturi, nu are scop obţinerea profitului şi nu-1 repartizează între membrii săi, ci

îl îndreaptă spre dezvoltarea sa" [7]. Legea oferă populaţiei rurale posibilităţi

suficiente de cooperare în scopul facilitării accesului la piaţa financiară, bazată pe

iniţiativă proprie, ceea ce este mult mai viabil în condiţiile socio-economice ale

Moldovei, decât sistemele bazate pe iniţiativa guvernelor, donatorilor internaţionali,

sau a altor persoane.

Relaţia între stat şi instituţiile de microfinanţare este realizată prin intermediul

Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor, creat în baza Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova privind supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor

de economii şi împrumut ale cetăţenilor nr. 1011 din 30 septembrie 1998. [5]

26

Conform legii enunţate, răspunderea membrilor pentru obligaţiile asociaţiei este

limitată la valoarea cotelor de participare. Răspunderea reciprocă pentru rambursarea

împrumuturilor personale, precum şi a obligaţiilor externe ale asociaţiei nu este

impusă prin lege, dar se bazează exclusiv pe presiunea socială, precum şi pe

întrajutorarea reciprocă benevolă.

Toate asociaţiile sunt organizaţii constituite în bază benevolă de către persoane

fizice ce au împlinit vârsta de 18 ani, locuiesc în aceiaşi localitate, şi au interese

comune. Graţie principiul comunităţii teritoriale, ce creează condiţii de activitate a

asociaţiei, toţi membrii se cunosc între ei şi pot exercita presiune socială asupra altor

membri, precum şi lua decizii în baza cunoaşterii potenţialului economic şi moral al

tuturor membrilor asociaţiei. Acest principiu este uşor de respectat în Moldova,

deoarece dislocarea geografică a populaţiei rurale este compactă şi diminuează mult

riscurile la luarea deciziilor privind acceptarea noilor membri în asociaţie şi acordarea

împrumuturilor. Cunoaşterea reciprocă fortifică şi coeziunea socială a membrilor

asociaţiei în caz de necesitate de acoperire a unor datorii externe sau interne ale

asociaţiei. Condiţia existenţei intereselor comune, asigură evitarea ne-uniformităţii

membrilor unei asociaţii din punct de vedere economic şi social. în acest caz regulile

de activitate şi serviciile financiare, oferite de către asociaţie, vor fi satisfăcătoare

pentru toţi membri asociaţiei, fapt care la rândul său va elimina situaţiile în care

diferite cerinţe complică luarea deciziilor, şi efectuarea operaţiunilor asociaţiei şi, ca

rezultat, duce la creşterea cheltuielilor de activitate. Respectând principiul mutualist,

economiile pot fi acceptate în exclusivitate de la membrii asociaţiei şi împrumuturile

pot fi acordate doar membrilor ei. Un alt principiu clasic, de bază, respectat de

asociaţii este conducerea democratică a instituţiei. Toţi membri asociaţiei au drepturi

egale, pot fi aleşi în organele de conducere, şi, la luarea deciziilor, au un singur vot.

Minimum 10 persoane pot constitui o asociaţie. La fondarea asociaţiei, sau la intrare

în asociaţie, fiecare membru depune în capitalul ei statutar o cotizaţie de membru,

destinată constituirii surselor pentru acordarea împrumuturilor, mărimea cărora se

decide la adunarea generală a membrilor asociaţiei. Legea stabileşte cotizaţia minimă

în mărime de 5 salarii minime stabilite pe economie. Organul suprem de conducere a

27

asociaţiei este adunarea generală a membrilor ei. Alte organe de conducere sunt

consiliul asociaţiei şi comisia de cenzori, aleşi de către adunarea generală. De obicei,

în primii ani de activitate, personalul consiliului şi comisiei de cenzori activează în

baza de voluntariat şi nu primesc pentru acesta nici o remunerare. După câţiva ani de

dezvoltare asociaţia îşi poate permite angajarea personalului executiv profesionist.

Mobilizarea mijloacelor financiare în interiorul asociaţiilor în RJVI este la

momentul actual foarte slabă, deoarece la etapa iniţială de funcţionare nivelul lor de

capitalizare este scăzut. Atragerea economiilor în faza de testare a sistemului de

microfinanţare, nu a fost efectuată din cauza lipsei cadrului juridic pentru

funcţionarea asociaţiilor şi a mecanismului de protecţie a depunerilor membrilor

asociaţiei. în anul 1998 doar o singură AEÎC din comuna Opaci, judeţul Tighina a

mobilizat economii, suma cărora indică o încredere destul de mare a membrilor în

succesul asociaţiei. Evoluţia mobilizării economiilor în Moldova este prezentată în

tab. 5

Tabelul 5 Evoluţia depunerilor de economii în AEÎC din Republica Moldova

Anul Numărul asociaţiilor ce a mobilizat Suma depunerilor de economiile în formă de depuneri economii, lei

1998 1 1800 1999 6 98747 2000 27 170436 2001* 52 612928

- datele la 30 septembrie 2001

în baza acestor date se poate de presupus că în viitorul apropiat încrederea

membrilor asociaţiei va fi şi mai mare, va creşte numărul depunerilor şi sumele, ceea

ce va micşora dependenţa asociaţiilor de sursele de finanţare împrumutate. însă este

necesar de menţionat că actualmente depunerile în asociaţii şi depozitele în bănci nu

beneficiază de condiţii egale, deoarece, în conformitate cu Legea privind

administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II a Codului

fiscal, art. 24 (8) „dobânzile la depozitele bancare sunt scutite de impozit pe venit

până la 1 ianuarie 2005", iar dobânzile la depunerile de economii ale membrilor

asociaţiei se impozitează cu impozit pe venit. Aceasta nu stimulează depunerea

28

mijloacelor la asociaţii. La momentul actual, în jur de 95% din sursele pentru

acordarea împrumuturilor în asociaţii provin din exteriorul lor, ceea ce nu este corect

din punct de vedere a esenţei economice a asociaţiilor, dar este necesar reieşind din

situaţia economică existentă în ţară.

Acordarea împrumuturilor individuale membrilor asociaţiei se efectuează în

baza prezentării consiliului asociaţiei a unei cereri scrise, în care se indică suma

solicitată, termenul şi destinaţia împrumutului. In foarte multe cazuri, ca urmare a

examinării cererilor, consiliul respinge multe din ele sau micşorează sumele solicitate

din motivul neîncrederii în potenţialul economic sau seriozitatea intenţiilor

solicitanţilor. Aceasta examinare poate fi apreciată ca un control social minuţios,

unde fiecare solicitare de împrumut este analizată în detalii de către membrii

consiliului, în scopul minimizăii riscului nerambursărilor din partea membrilor

asociaţiei. Astfel, membrii asociaţiei sunt motivaţi să ramburseze împrumuturile

primite pentru a nu-şi pierde credibilitatea în faţa asociaţiei, şi pentru a-şi asigura pe

viitor o încredere mai mare la solicitarea împrumuturilor. Activităţile finanţate din

împrumuturi sunt cele generatoare de venit, care, la rândul lor, pot asigura

posibilitatea rambursării împrumuturilor şi dobânzilor aferente. Acestea sunt, de

regulă, activităţile sezoniere de prelucrare a producţiei agricole, procurarea

seminţelor şi îngrăşămintelor minerale, precum şi activităţile de comerţ şi artizanat.

Solicitările de împrumuturi destinate consumului sunt respinse de către consiliu,

deoarece ele sunt în marea lor majoritate riscante.

Un element specific al activităţii asociaţiilor, mai ales la etapa iniţială de

dezvoltare, constă în nesolicitarea garanţiilor materiale de la membrii asociaţiilor,

cărora li se acordă împrumuturi. Singură garanţie efectivă a împrumuturilor acordate

este fondul de risc sau de garanţie, care este perceput de la membrii asociaţiei, în

raport cu suma împrumutului solicitat. Cota garanţiei constituie minim 6% din suma

împrumutului pe termen scurt şi minim 8% din suma împrumutului pe termen lung.

Ea este depusă de asociaţie, de regulă, la depozitele bancare, însă nu este o garanţie

că asociaţia nu va utiliza sumele date până la data rambursării împrumuturilor

acordate. Juridic asociaţia este în drept să solicite o garanţie materială de la

29

beneficiarii împrumuturilor, mai ales pentru împrumuturi riscante şi în cazul

solicitării sumelor mari. La etapa actuală de activitate asociaţiile solicită de la

membrii, cărora le acordă împrumuturi, "garanţii neformale", adică obligaţiuni de a

ceda careva bunuri materiale, animale, etc., în cazul când nu vor putea rambursa

împrumutul, precum şi garanţia personală a altor membri. Efectul acestor "garanţii

neformale" este pur psihologic, pentru a conştientiza riscul şi responsabilitatea

membrilor asociaţiei de a rambursa la scadenţă, ele neavând în realitate nici un efect

juridic. Relaţiile membrilor asociaţiei cu asociaţia cât pentru acordarea

împrumuturilor, atât şi pentru acceptarea economiilor în formă de depuneri, au loc în

baza contractuală.

Asociaţiile acordă împrumuturi membrilor lor la o rată a dobânzii, stabilită de

consiliul asociaţiei, ea fiind în mare măsură dependentă de costul surselor

împrumutate (de dobânzile la sursele împrumutate) - împrumuturilor primite şi

economiilor acceptate. La etapa iniţială de activitate asociaţiile au perceput o marjă

de 1.2% - 6%, destinată acoperirii cheltuielilor operaţionale. Dar deja la al doilea an

de activitate, multe asociaţii au înţeles necesitatea nu numai de acoperire a

cheltuielilor operaţionale, dar şi de utilizare a unei părţi din marjă pentru majorarea

capitalului propriu al asociaţiei, prin constituirea rezervelor, şi au mărit marja la 4 -

9%. Asociaţia îşi poate permite acordarea împrumuturilor la o marjă scăzută din

motive, că: scopul principal al asociaţiei (spre deosebire de băncile comerciale) este

ajutorarea reciprocă, şi nu obţinerea profitului; gestionarea asociaţiei, mai ales la

etapa iniţială de dezvoltare, în marea sa majoritate se efectuează în baza de

voluntariat, şi nu necesită cheltuieli suplimentare mari; activităţile asociaţiei se

gestionează pe principiul minimizării cheltuielilor, pentru a acorda servicii financiare

cât mai avantajoase.

Particularităţile expuse ale activităţii asociaţiilor, modul de constituire a

capitalului, crearea fondului de risc, atragerea surselor, acordarea împrumuturilor şi

alte elemente, care constituie specificul şi esenţa activităţii de bază a acestora,

determină şi modul de ţinere a contabilităţii şi de efectuare a analizei activităţii

económico-financiare în aceste instituţii.

30

Capitolul II. Particularităţile contabilităţii în asociaţii

Particularităţile contabilităţii în asociaţiile de economii şi împrumut sunt

determinate de caracteristica specifică a activităţii acestora. Această caracteristică este

compusă dintr-o totalitate de operaţii inerente unităţilor date, care constituie economia

lor.

Particularităţile activităţii asociaţiilor nu permit ca acestea să fie considerate

drept instituţii financiare, cum prevede Legea instituţiilor financiare [10]. Luând în

considerare acest argument Banca Naţională a Moldovei, autoritatea de supraveghere

a băncilor comerciale, a refuzat efectuarea supravegherii asociaţiilor. Această funcţie

a fost delegată Ministerului Finanţelor, în cadrul căruia a fost creat Serviciul

supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut. Dar,

activitatea asociaţiilor, într-o mare măsură, este asemănătoare cu cea a băncilor. A

apărut problema alegerii sistemului contabil pentru asociaţii - celui bancar sau celui

general, caracteristic pentru unităţile patrimoniale din sfera productivă şi de comerţ.

Sistemul contabil bancar este creat în cadrul Băncii Naţionale şi, în conformitate cu

legislaţia în vigoare, poate fi utilizat numai de către băncile comerciale. Situaţia

creată a şi motivat imposibilitatea utilizării sistemului contabil bancar pentru

asociaţiile de economii şi împrumut. Evident că a apărut necesitatea de acomodare a

sistemului de contabilitate existent pentru toate unităţile economice, şi pentru

asociaţii. Ca rezultat a fost elaborat SNC nr. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea

asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor" [22], care a stabilit reguli

specifice contabilităţii acestora. Insă, analiza mai detaliată a activităţii económico-

financiare a asociaţiilor ne permite să conchidem, că dezvăluirea informaţiei

financiare a asociaţiilor de economii şi împrumut trebuie să fie ajustată la regulile

contabilităţii bancare. în acest capitol vom încerca să dezvăluim problemele aferente

contabilităţii asociaţiilor, conţinutului şi modului de completare a rapoartelor

financiare a activităţii unităţilor numite.

31

2.1 Particularităţile contabilităţii capitalului propriu

Pentru a ţine corect evidenţa capitalului propriu al asociaţiei este necesară

cunoaşterea profundă a acestei noţiuni, a componenţei ei şi a modificărilor ce se impun,

însă, actualmente nu există o abordare unică a acestui termin, referitor la asociaţii.

Termenul "capital" poate fi tratat din mai multe puncte de vedere: activ capital,

construcţie capitală, investiţie capitală - prezintă un activ care funcţionează un termen

lung, acest activ este trainic, e tc ; omul dispune de un "capital" - se presupune că omul

are anumite active sau o sumă de bani.

însă, în contabilitate noţiunea „capital" are o altă semnificaţie. Capitalul din punct

de vedere a contabilităţii este o sursă de provenienţă a activelor, care dă dreptul

proprietarului asupra proprietăţii sale, adică o sursă care are materializare în active

concrete. Prin urmare, capitalul exprimă un raport dintre stăpân (fondator) în formă de

aportul său la capital şi bunuri materiale. Conform dicţionarului de contabilitate englez-

român „Capitalul propriu este valoarea curentă netă a companiei, inclusiv valoarea

nominală, dar nu numai, a acţiunilor emise şi aflate în circulaţie" [72, p. 132]. Totuşi, ce

prezintă capitalul pentru asociaţie?

Legea instituţiilor financiare formulează următoarea definiţie a capitalului:

"capitalul e o valoare netă a fondurilor de care dispune o instituţie financiară,

reprezentând diferenţa între active şi pasive" [10]. Provenienţa acestei noţiuni poate fi

explicată prin traducerea incorectă a acestei noţiuni din limba engleză, deoarece în surse

de literatură internaţională se găsesc noţiunile "equity" (capital) şi "liabilities" (datorii)

ca părţi componente a părţii pasive a bilanţului, iar unii specialişti traduc cuvântul

"liability" (datorii) ca pasiv. Din cele menţionate rezultă că noţiunea dată în Legea

instituţiilor financiare trebuie să fie următoarea: "capital - valoarea netă a fondurilor de

care dispune o instituţie financiară, reprezentând diferenţa între active şi datorii (sau

obligaţii)".

Specialiştii Consiliului mondial al uniunilor de credit formulează astfel definiţia

capitalului: "Capitalul reprezintă proprietatea membrilor în organizaţie. în cazul

lichidării uniunii de credit, capitalul va reprezenta suma distribuită

membrilor/proprietarilor după ce toate depunerile şi datoriile vor fi rambursate, în cazul

32

dacă rămâne un surplus. Dacă în procesul de lichidare activele nu au acoperit datoriile,

capitalul va fi utilizat pentru acoperirea acestora."[73, p.63]. In general, această definiţie

dezvăluie esenţa economică a capitalului unei asociaţii. însă, nu se poate de înţeles, că

capitalul în limbajul contabil este aceeaşi proprietate. Capitalul ca sursa de provenienţă

îşi găseşte întruchiparea (materializarea sa) într-o totalitate de bunuri economice. De

aceea capitalul, după conţinutul lui economic, nu este echivalentul bunurilor, la fel

economice. Numai după mărimea valorică capitalul, în lipsa datoriilor, este egal cu

mărimea bunurilor economice.

Totodată definiţia formulată nu corespunde întocmai particularităţilor activităţii

asociaţiilor. Ea nu dezvăluie capitalul din punct de vedere a surselor de formare a

acestuia, a componenţei lui, ci numai din punct de vedere a proprietăţii şi posibilei

utilizări a lui la lichidarea organizaţiei. în prevederile Legii privind asociaţiile de

economii şi împrumut şi S.N.C. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de

economii şi împrumut ale cetăţenilor" capitalul propriu al asociaţiei este definit ca

"capitalul constituit din cotele depuse de membri, din beneficiul asociaţiei, din donaţii şi

sponsorizări primite de ea, în conformitate cu legislaţia". Standardul enunţat mai

conţine încă o definiţie: "Capitalul de rezervă al asociaţiei prezintă suma profitului net

alocată prin decizia adunării generale a membrilor asociaţiei pentru acoperirea

pierderilor în cazul lipsei sau insuficienţei altor surse de mijloace, în conformitate cu

normele de prudenţa financiară" [22].

Prin urmare noţiunea de capital poate fi formulată din două puncte de vedere:

bazându-ne pe tipul surselor de constituire a capitalului (cote, profit ş.a), şi luând în

considerare modul de calculare a valorii lui ca diferenţa dintre active şi datorii ale

asociaţiei. A doua formulare este definiţia capitalului din punct de vedere al calculării

mărimii lui şi nu exprimării conţinutul lui economic. După opinia noastră definiţia

capitalului asociaţiei trebuie să includă o îmbinare a ambelor aspecte. Anume din aceste

considerente, definiţia în cauză poate fi formulată astfel: „Capitalul propriu al asociaţiei

de economii şi împrumut ale cetăţenilor reprezintă aportul membrilor ei, ca o formă de

drepturi la patrimoniul asociaţiei, format din cotele depuse, profitul şi rezervele

33

acumulate în urma activităţii economico-financiare, precum şi din alte surse

nerambursabile, obţinute de către asociaţie".

O atenţie deosebită necesită noţiunea de cote depuse, deoarece acestea reprezintă

sursa principală de constituire a capitalului la începutul activităţii asociaţiei. SNC 36

clasifică această noţiune în cote depuse iniţial şi cote depuse suplimentar. Cota depusă

iniţial este definită ca "cota fondatorului sau a noului membru al asociaţiei iniţial depusă

în bani în capitalul ei propriu, care acordă membrului ei drepturi de creanţe patrimoniale

în relaţiile cu asociaţia", iar cota depusă suplimentar - ca "cota membrului asociaţiei

suplimentar depusă în bani în capitalul ei propriu pentru asigurarea împrumuturilor

acordate membrilor asociaţiei şi/sau alte scopuri, prevăzute în statutul asociaţiei, care

acordă membrului ei drepturi de creanţe patrimoniale şi nepatrimoniale în relaţiile cu

asociaţia" [22]. Analiza activităţii asociaţiilor şi definiţiilor noţiunilor enunţate, ne

permite să afirmăm, că definiţia cotei depuse suplimentar este eronată, deoarece

conţinutul economic a acesteia nu corespunde destinaţiei ei. Sumele depuse pentru

asigurarea împrumuturilor (la etapa iniţială de dezvoltare a asociaţiilor ele au fost

denumite "fond de risc"), după destinaţie şi conţinutul economic au scopul: a) din punct

de vedere a membrului asociaţiei de a asigura împrumutul primit, această sumă poate fi

utilizată de către asociaţie cu acceptul membrului acesteia în cazul nerambursării

împrumuturilor acordate, şi care trebuie să fie rambursată membrului asociaţiei în cazul

când lipsesc împrumuturi primite de către membri şi neachitate la termen; b) raportate

la asociaţie aceste sume primite ca depuneri pentru asigurarea împrumuturilor acordate

urmează să fie restituite membrului asociaţiei, la cererea acestuia, în cazul când nu sunt

împrumuturi acordate neachitate la termen, pentru acoperirea cărora a fost constituită

această rezervă. Prin urmare, sumele indicate pot fi folosite temporar, pe o perioadă în

activitatea asociaţiilor, dar ele nu pot fi considerate drept sursa de constituire a

capitalului, ci reprezintă nu altceva, decât o datorie a asociaţiei pe un termen lung sau

scurt, în funcţie de durata acordării împrumuturilor. Insă, cotele suplimentar depuse,

după opinia noastră şi reieşind din conţinutul economic al acestora, reprezintă nişte

sume suplimentar depuse de către membrul asociaţiei în scopul majorării capitalului ei

propriu, concomitent majorând şi aportul său în capitalul asociaţiei. La rândul său,

34

aceasta dă dreptul de a majora cota de participare a membrului în asociaţie (cota, care

urmează a fi repartizată membrului în cazul ieşirii lui din asociaţie, sau în cazul

lichidării ei).

Aşadar, luând în considerare cele expuse, după părerea autorului, cotele depuse

iniţial pot fi reflectate prin următoarea înregistrare contabilă:

Debit contul 241 "Casa", subcontul 241.1 "Casa în valuta naţională",

Credit contul 311 "Capital statutar", subcontul 311.6 "Cote depuse iniţial".

Dacă membrul asociaţiei a hotărât să-şi majoreze cota depusă în capitalul

propriu al asociaţiei, această operaţie economică trebuie să fie reflectată prin

înregistrarea contabilă:

Debit contul 241 "Casa", subcontul 241.1 "Casa în valuta naţională",

Credit contul 311 "Capital statutar", subcontul 311.7 "Cote depuse

suplimentar"

Aceste cote, suplimentar depuse, după caracterul lor economic sunt identice şi

cotelor iniţiale, diferă doar timpul când au fost depuse - la intrarea în asociaţie de

către un membru nou, sau într-o perioadă ulterioară - depuse de către un membru

vechi al asociaţiei şi nu „cote suplimentar depuse pentru asigurarea împrumuturilor"

cum ele sunt tratate în prezent.

Există şi o alta particularitate a capitalului social al asociaţiei. El nu este indicat

în statut şi poate fi modificat la primirea noilor membri, şi/sau la depunerea cotelor

suplimentare. Prin urmare modificări în mărimea şi componenţa capitalului asociaţiei

pot fi efectuate fără a apela la organele înregistrării de stat, conform hotărârii şi,

respectiv, procesului verbal al adunării generale a membrilor asociaţiei.

în afară de varianta propusă mai sus de reflectare a cotelor depuse suplimentar, în

dependenţă de politica de contabilitate a asociaţiei, poate fi utilizat şi contul 312

"Capital suplimentar". Aceasta va da posibilitate de a diviza cotele depuse în iniţiale şi

suplimentare la nivelul conturilor sintetice, şi de a obţine informaţia respectivă în

bilanţul contabil. Această variantă pare a fi mai reuşită şi poate fi reflectată în

contabilitate prin următoarea înregistrare contabilă:

35

Debit contul 241 "Casa", sau 242 „Cont curent" (în conformitate cu planul de

conturi acest cont se numeşte „Cont de decontare", însă conform Hotărârii consiliului

Băncii Naţionale a Moldovei - „cont curent"),

Credit contul 312 "Capital suplimentar".

Capitalul nevărsat poate fi reflectat (înregistrat) în asociaţie atunci, când adunarea

generală primeşte un membru nou, dar depunerea cotei va fi efectuată mai târziu. în

cazul depunerii de către membrul nou a unei cote până la primirea lui oficială, ca

membru de către adunarea generală a asociaţiei, operaţia poate fi reflectată în contul

313 "Capital nevărsat" şi apoi trecută în componenţa capitalului, în conformitate cu

hotărârea adunării generale.

în procesul creării sistemului de microfinanţare în Moldova s-a constatat

necesitatea de a constitui unele rezerve pentru asigurarea posibilelor pierderi din

împrumuturi acordate şi neachitate la termen. Normele de prudenţa financiară

definesc rezerva de asigurare a împrumuturilor acordate ca "rezervă constituită din

cotele depuse suplimentar de membrii asociaţiei, profitul nerepartizat, precum şi din

donaţii, sponsorizări, subsidii şi este proporţională împrumuturilor acordate" [5].

După cum a fost menţionat anterior, cotele depuse suplimentar nu pot fi considerate

drept rezerva de asigurare a împrumuturilor acordate. Mărimea minimă a rezervei de

asigurare este stabilită de 6% pentru împrumuturi pe termen scurt şi de 8% pentru

împrumuturi pe termen lung. în practica activităţii asociaţiilor se procedează în felul

următor: fiecare membru al asociaţiei, solicitând un împrumut, este obligat să depună

suplimentar o sumă de 6% sau 8% din suma împrumutului solicitat. însă apare

problema cum urmează să fie reflectată această depunere: în componenţa capitalului

(cotelor ori rezervelor), în componenţa datoriilor, sau depunerilor. La momentul

actual aceste sume sunt considerate şi reflectate drept cote depuse în capitalul

propriu, însă ele sunt rambursabile şi reflectarea lor în componenţa capitalului nu

corespunde esenţei lor economice. în practica internaţională aceasta modalitate de

asigurare (garantare) a împrumuturilor are două aspecte: 1) membrul asociaţiei

depune o sumă stabilită, care poate fi utilizată pentru acoperirea împrumutului său

neachitat; 2) suma depusă poate fi utilizată pentru acoperirea oricărui împrumut

36

neachitat la termen, care apare în asociaţie. Din punct de vedere juridic pentru

utilizarea sumelor date în scopul acoperirii unor împrumuturi problematice poate fi

efectuată doar cu acceptul membrului asociaţiei, care a depus suma respectivă.

în primul caz, luând în considerare conţinutul lor economic, sumele depuse pot

fi considerate drept depuneri ale membrului asociaţiei în scopul asigurării

împrumutului, pe care el îl solicită, cu alte cuvinte sumele date se atribuie la datoriile

respective (pe termen lung sau scurt) privind depunerile membrilor asociaţiei. Prin

urmare, după opinia noastră, asociaţia ar trebui să plătească şi o dobânda anumită

depunătorilor (membrilor) pentru sumele depuse. Depunerea dată poate fi rambursată

atunci, când membrul asociaţiei a rambursat împrumutul şi a plătit dobânda aferentă.

Contabilizarea acestor depuneri se va efectua utilizând aceleaşi conturi sintetice, care

sunt destinate depunerilor obişnuite, dar se recomandă de deschis subconturi noi.

Reflectarea se va face prin înregistrările contabile:

1) încasarea de la membrul asociaţiei a depunerilor cu destinaţie specială, pentru

asigurarea (garantarea) împrumutului solicitat:

Debit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent",

Credit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei",

subcontul care propunem sa fie deschis - 5184 „Depuneri pentru asigurarea

(garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen scurt,

sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei",

subcontul care propunem sa fie deschis - 4154 „Depuneri pentru asigurarea

(garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen lung;

2) Rambursarea membrului asociaţiei a depunerilor cu destinaţie specială -

Debit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei", subcontul

„Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe

termen scurt,

Sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei"

subcontul „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru

depuneri pe termen lung;

Credit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent";

37

3) Utilizarea depunerii pentru acoperirea creanţelor neperformante:

Debit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei", subcontul

5184 „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor",

Sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei",

subcontul 4154 „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor";

Credit contul 231 „Investiţii pe termen scurt, subcontul 2314 „împrumuturi

acordate", sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate".

în al doilea caz, ca alternativă, suma depusă în cauză poate fi considerată drept

rezervă, care are o destinaţie specială, şi poate fi reflectată în componenţa rezervelor

stabilite de legislaţie, sau în componenţa provizioanelor constituite pentru datorii

dubioase. însă constituirea provizioanelor este reglementată de alt capitol al normelor

de prudenţă financiară, având mărimea minimă respectivă stabilită. Analiza

conţinutului capitalului şi destinaţiei cotelor în cauză ne permite să afirmăm, că

aceste sume nu pot fi atribuite la rezerve în componenţa capitalului propriu, deoarece

ele au un caracter temporar şi nu constant. Din această cauza, în condiţiile existente,

va fi raţional ca aceste sume să fie atribuite la rezerve pentru cheltuieli şi plăţi

preliminate, atunci când ele sunt constituite pe un termen scurt, şi la alte datorii pe

termen lung calculate, când aceste rezerve se formează pe un termen mai mare de un

an. Ele pot fi contabilizate în conturile 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi

preliminate" şi 426 "Alte datorii pe termen lung calculate". Titlul ultimului cont nu

corespunde conţinutului şi destinaţiei rezervelor numite.

în cazul dat contabilizarea acestor rezerve se va efectua în felul următor:

1) încasarea de la membrul asociaţiei a rezervelor cu destinaţie specială pentru

asigurarea (garantarea) împrumutului solicitat:

Debit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent"

Credit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul

„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru rezerva creată pe

termen scurt,

38

sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul

„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru rezerva creată pe

termen lung;

2) Rambursarea membrului asociaţiei rezervei cu destinaţie specială -

Debit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul care

propunem să fie creat „Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" -

pentru depuneri pe termen scurt,

sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul

„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen

lung;

Credit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent"

3) Utilizarea rezervei pentru acoperirea creanţelor neperformante:

Debit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul

„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor",

sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul

„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor";

Credit contul 231 „Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 „împrumuturi

acordate", sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate".

O alta problemă a contabilităţii capitalului în asociaţiile de economii şi împrumut o

prezintă noţiunea „cota de participare". Legea privind asociaţiile de economii şi

împrumut defineşte cota de participare ca "cotă din capitalul propriu al asociaţiei,

calculată fiecărui membru la o dată anumită în raport cu cota sa depusă şi în dependenţă

de vechimea depunerii ei" [7]. Membrul asociaţiei are dreptul la această cotă în cazul

suspendării calităţii de membru al asociaţiei, adică la ieşirea din asociaţie. Problemele

ce apar în acest caz constau în: stabilirea sumelor, care pot fi distribuite membrilor

asociaţiei; datei la care se va efectua calculul cotei de participare şi modalităţii de

reflectare în contabilitate a acestor cote.

39

în practica internaţională de activitate a uniunilor de credit există noţiunea de

capital minim, care reprezintă o cotă-parte din activele uniunii ce trebuie să fie asigurate

(acoperite) cu capital. Totodată în activ valoarea acestei rezerve trebuie să fie păstrată

într-o instituţie de garanţie, care permite utilizarea ei numai în cazurile excepţionale, în

special în cazul falimentelor sau acoperirii unor pierderi considerabile. Această rezervă

poate fi echivalată, de asemenea, cu obligaţia stipulată pentru băncile comerciale din

Moldova, de constituire a rezervei de 12% din activele ponderate la risc şi plasarea ei la

Banca Naţională, care poate fi utilizată numai în cazuri excepţionale.

Referitor la activitatea asociaţiilor, în Moldova legislaţia stabileşte unele cerinţe

faţă de capitalul minim, şi anume mărimea minimă a cotelor depuse, şi referitor la

asigurarea activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi creanţelor irecuperabile cu capitalul

propriu. Această mărime a capitalului minim în practica internaţională este stabilită în

raport cu o pondere din suma activelor uniunii şi depinde de particularităţile activităţii ei

(tipul de împrumuturi, pierderile din nerambursarea împrumuturilor ş.a.). în multe ţări

este recomandată menţinerea capitalului minim la nivelul de 6% din totalul activelor ale

uniunii de credit (organizaţiei de economii şi împrumut). Analiza situaţiei económico-

financiare din Moldova la momentul actual şi calculele efectuate ne-au permis să

conchidem, că este rezonabil de menţinut capitalul minim la nivelul de 10-12 % din

activele asociaţiei, deoarece activitatea asociaţiilor în Moldova este mult mai riscantă,

decât în ţările dezvoltate. Această rezervă poate fi constituită din profitul net al

asociaţiei şi nu trebuie să fie supusă distribuirii între membrii asociaţiei. Utilizarea

acestei rezerve poate fi admisă numai în cazul lichidării asociaţiei. Mijloacele provenite

din această rezervă trebuie să fie păstrate în conturile speciale a instituţiei specializate.

Iar la momentul actual, din cauza lipsei unor instituţii de acest fel în Moldova - rezerva

poate fi păstrată la conturi speciale de depozit în bănci sau alte instituţii, care pot

garanta păstrarea acestor mijloace.

Generalizând cele expuse, putem menţiona, că suma care poate fi considerată drept

cota de participare a membrului în asociaţie, trebuie să fie egală cu cota depusă de el

plus profitul repartizat membrilor după constituirea capitalului minim la cota stabilită.

40

După opinia noastră, ea poate fi calculată ca produsul sumei cotelor depuse de către

fiecare membru şi numărul de zile (luni sau ani) de aflare a cotei în asociaţie, adică:

n Br = £ (Cm x N) , unde

1=1

- Br - baza de repartizare pentru cota de participare, lei;

- i = 1,2,3 .... n - numărul membrilor asociaţiei;

- Cmi - cota depusă a membrului i al asociaţiei, lei;

- N - numărul de zile, luni sau ani de aflare a cotei la dispoziţia asociaţiei,

După aceasta e necesar de determinat suma spre repartizare la o unitate de bază de

repartizare:

Sru = Sr/Br, unde:

- Sru - suma spre repartizare la o unitate de repartizare, lei;

- Sr - suma totală a profitului spre repartizare, lei;

- Br - baza de repartizare, lei;

Aşadar, suma care revine unui membru se calculează prin relaţia:

Smi = Sru x (Cmi x N), unde:

- Smi - suma profitului care revine unui membrului i al asociaţiei, lei;

- Sru - suma spre repartizare la o unitate de repartizare, lei;

- (Cmi x N) - cantitatea de unităţi de repartizare, adică cota membrului

înmulţită cu numărul de zile, luni, sau ani de aflare a cotei în asociaţie.

în opinia noastră, aceste calcule trebuie să fie efectuate numai la momentul ieşirii

membrului din asociaţie, deoarece acceptând calitatea de membru al asociaţiei, el nu va

urmări scopul obţinerii profitului din activitatea asociaţiei, şi, deci, cu atât mai mult

repartizarea sumei respective nu trebuie să servească drept scop pentru a deveni

membru al unei asociaţii. în afară de aceasta, suma calculată spre repartizare trebuie să

fie impozitată în conformitate cu legislaţia fiscală.

Să exemplificăm realizarea propunerilor expuse. Fie că asociaţia are 14 membri şi

doi ani de activitate (1999 şi 2000). în anul 1999 asociaţia a avut 10 membri, iar în anul

2000 - 14. Datele calculate privind repartizarea profitului asociaţiei pentru determinarea

cotelor de participare sunt prezentate în tabelul 6.

41

Tabelul 6

Repartizarea profitului asociaţiei pentru determinarea cotei de participare

Membrii asociaţiei

Cota iniţial

depusă (Cmi), Iei

Numărul de luni de

aflare a membru­

lui în asociaţie-

(N)'

Baza de repartizare,

Br = S (Cmi x N), bani-luni

Suma totală a

profitului spre

repartizare, lei - (Sr)

Coeficient de repartizare, lei

Sru=Sr/Br

Suma profitului la un membru al

asociaţiei, lei Smi = Sru x (Cmi

x N )

1 2 3 4 5 6 7

1 50 24 1200 X X 225

2 50 24 1200 X X 225

3 50 24 1200 X X 225

4 50 24 1200 X X 225

5 100 24 2400 X X 450

6 100 24 2400 X X 450

7 100 24 2400 X X 450

8 100 24 2400 X X 450

9 100 24 2400 X X 450

10 100 24 2400 X X 450

11 100 12 1200 X X 225

12 100 12 1200 X X 225

13 100 12 1200 X X 225

14 100 12 1200 X X 225

Total 24000 4500 0,1875 4500

Să admitem că după doi ani membrul 7 a hotărât să părăsească asociaţia. Venitul

obţinut şi îndreptat spre repartizare, nu a fost impozitat cu impozit pe venit în

conformitate cu art. 52 al Codului fiscal. Operaţiile de repartizare a profitului şi

restituirea cotei depuse se reflectă în modul următor.

1) Repartizarea profitului net membrului asociaţiei şi determinarea cotei lui:

Debit contul 333 „Profit net (pierdere netă) a anului de gestiune" sau 332 „Profit

nerepartizat (pierdere) a anilor precedenţi" - 450 lei,

Credit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi" - 450 lei;

2) Reţinerea impozitului pe venit din suma venitului membrului asociaţiei (descrierea

corectitudinii reţinerii date va fi prezentată mai jos) şi achitarea cotei respective:

Debit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi" - la suma totală

îndreptată spre plată - 450 lei,

42

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" - la suma impozitului

pe venit reţinut - 112,50 lei, (determinată la cota impozitului pe venit de 25% -

450x25/100%

Credit contul 241 „Casa" - la suma plătită în numerar - 337,50 lei.

3) Rambursarea cotei depuse membrului asociaţiei:

Debit contul 314 „Capital retras" - 100 lei,

Credit contul 241 „Casa" - 100 lei;

4) Diminuarea mărimii capitalului statutar în conformitatea cu hotărârea adunării

generale a membrilor asociaţiei:

Debit contul 311 „Capital statutar", subcontul 311.6 „Cote depuse" - 100 lei,

Credit contul 314 „Capital retras" - 100 lei;

Operaţia privind repartizarea profitului pe cote de participare a fiecărui membru

(în cazul când există profit care poate fi repartizat astfel după constituirea rezervelor

necesare) poate fi reflectată prin diminuarea profitului şi majorarea contului de

reflectare a cotelor, adică contului 311 "Capital statutar". Această distribuire va fi

efectuată periodic (odată pe an conform hotărârii adunării generale) şi în acest caz va

trebui să fie deschis un subcont separat "Cotele de participare repartizate adiţional la

cote depuse". Evidenţa analitică a acestor cote se va organiza pe fiecare membru al

asociaţiei în parte.

Generalizând materialul studiat privind componenţa capitalului propriu a

asociaţiei, se poate compara situaţia curentă cu cea propusă în tabelul 7.

Odată ce modificările vor fi acceptate, două probleme vor apărea, precum şi

necesitatea de a găsi soluţiile acestora:

1) Modalitatea de plasare a depunerilor pentru asigurarea împrumuturilor. Există două

variante: să fie păstrată modalitatea plasărilor la depozite bancare, sau - să fie creată

posibilitatea de a le plasa în împrumuturi acordate şi alte active cu lichiditate înaltă la

discreţia asociaţiei. Prima variantă micşorează riscul asociaţiei în cazul nerambursărilor

împrumuturilor şi/sau dobânzilor, iar a doua variantă poate fi mai convenabilă.

43

Tabelul 7

Structura comparată a activelor şi capitalului propriu (actuală şi propusă)

2) Stabilirea nivelului, termenului de atingere şi modalitatea de plasare a capitalului

instituţional (profit şi rezerve). Nivelul a fost propus anterior de 10-12% din active,

plasarea - poate fi obligatorie într-o instituţie specială sau la depozite bancare şi alte

active cu lichiditate înaltă. însă posibilitatea de atingere a nivelului necesar trebuie să fie

examinată prin modelarea diferitor condiţii a activităţii asociaţiilor, precum şi prin

experienţa activităţii acestora în ultimii ani.

O atenţie deosebită merită problema impozitării asociaţiilor. în varianta iniţială a

Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut art. 7 alin. (1) este stabilit statutul

de organizaţie necomercială al asociaţiilor, iar în art. 5 alin. (4) din aceiaşi Lege se

prevedea că „asociaţia este scutită de impozitul pe venit şi taxa pe valoarea

adăugată". Acest alineat, însă, a fost exclus prin Legea nr.493-XIV din 09.07.1999, în

44

scopul de a aduce actele normative în conformitate cu Codul Fiscal. Ca rezultat în art.

52 al Codului Fiscal asociaţiile au fost calificate drept organizaţii necomerciale,

scutite de impozitul pe venit. Prin Legea nr. 1064-XIV din 16.06.2000 (intrată în

vigoare la 12.10.2000) art. 52 din Codul fiscal a fost expus într-o redacţie nouă. Prin

urmare conform acestui articol, asociaţiei i se interzice să distribuie venitul şi

proprietatea acesteia. Pe de altă parte, conform art. 20 alin. (7) al Legii privind

asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, asociaţia este obligată să restituie

în bani cota de participare a fostului membru. Interpretările organelor fiscale a acestor

contradicţii a legislaţiei sunt diferite:

- la ieşirea membrului din asociaţie suma care este îndreptată spre plată trebuie să fie

considerată drept o afacere auxiliară în conformitate cu articolul 53 al Codului fiscal;

- suma dată se consideră drept creştere sau pierdere de capital în conformitate cu

capitolul 5 al Codului fiscal şi art. 57 alin. (2) în cazul lichidării asociaţiei.

Este evident, că toate interpretările au apărut din motivul că în legislaţia fiscală,

în urma modificărilor efectuate, nu se oferă explicaţii clare cu privire la activitatea şi

impozitarea asociaţiilor. La opinia noastră, legislaţia trebuie să fie ajustată astfel,

încât membrul asociaţiei să poată primi la ieşirea din asociaţie cota depusă şi, în cazul

când asociaţia are o sumă de profit care poate fi repartizată - o parte din ea - care,

prin urmare, după conţinutul ei economic poate fi recunoscută drept dividend. Este

clar că în momentul îndreptării spre plată a părţii respective a profitului - suma dată

trebuie să fie impozitată la cota prevăzută pentru persoanele juridice, deoarece

profitul asociaţiei nu a fost impozitat anterior. însă apare întrebarea - cine este

plătitorul acestui impozit: asociaţia sau membrul, care beneficiază de acest venit?

în primul caz acest profit trebuie să fie recunoscut drept profit impozabil şi

inclus în declaraţia asociaţiei privind impozitul pe venit. în cazul dat persoana fizică

primeşte acest dividend care nu se impozitează. Reflectarea operaţiilor date în

contabilitate trebuie să fie efectuată prin recunoaşterea unei părţi din profit drept

impozabilă şi determinarea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit,

însă mai apare şi altă problemă - dacă se recunoaşte o parte din profit drept

45

impozabilă - atunci care cheltuieli vor fi recunoscute drept deduceri în scopul

impozitării? Răspuns la această întrebare nu vom găsi în legislaţia fiscală.

în al doilea caz - suma este calificată drept venit impozabil al persoanei fizice şi

urmează să fie inclusă în declaraţia persoanei fizice - şi se reflectă în contabilitate

prin înregistrările contabile indicate mai sus.

2.2 Particularităţile contabilităţii împrumuturilor şi perfecţionarea acesteia

La momentul actual activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut, în marea

majoritatea, este orientată mai mult spre acordarea împrumuturilor membrilor lor din

contul împrumuturilor şi creditelor primite (spre deosebire de activitatea clasică a

asociaţiilor, care constă în colectarea economiilor de la membrii asociaţiei sub formă

de depuneri şi acordarea unor împrumuturi). Astfel, contabilitatea împrumuturilor

primite şi acordate prezintă o problemă foarte importantă. După caracterul şi

particularităţile economice această problemă principală diferă de modul contabilităţii

creditelor la băncile comerciale, deoarece ele nu acordă credite numai acţionarilor sau

fondatorilor săi. Ea, la fel, se deosebeşte şi de contabilitatea împrumuturilor acordate

de către unele întreprinderi unor persoane juridice sau fizice. Prin urmare apar unele

probleme ce ţin de: care conturile pot fi utilizate pentru reflectarea sumei principale a

împrumutului şi a dobânzii aferente; care este baza justificativă şi modalitatea

calculului dobânzii la împrumuturile acordate şi primite; care este modul de întocmire

a formulelor contabile. Să examinăm succesiv fiecare dintre aceste probleme.

De regulă, activitatea de bază a unei asociaţii se începe cu primirea unui

împrumut sau credit bancar în scopul compensării lipsei mijloacelor necesare pentru

acordarea împrumuturilor membrilor asociaţiei. împrumutul poate fi obţinut de la

creditor în baza contractului de împrumut, care stabileşte condiţiile pentru creditor şi

împrumutător. în rolul creditorului în RM în majoritatea cazurilor se află Corporaţia

de finanţare rurală sau băncile comerciale. Sursele împrumutate de către asociaţii pot

fi completate şi cu depuneri de economii primite de la membri asociaţiei.

în scopul contabilizării împrumuturilor, şi creditelor primite de către asociaţie

pot fi utilizate conturile prevăzute în Planul de conturi pentru toate unităţile din sfera

46

de producţie şi comerţ ca: 511 "Credite bancare pe termen scurt", 513 "împrumuturi

pe termen scurt", 411 "Credite bancare pe termen lung", 413 "împrumuturi pe termen

lung".

în afară de împrumuturile primite, la fel trebuiesc reflectate şi dobânzile aferente

acestor împrumuturi. în unităţile de producţie şi de comerţ pentru contabilizarea

dobânzilor sunt utilizate aceleaşi conturi, care reflectă sumele împrumuturilor. însă

analiza detaliată a practicilor internaţionale şi a conţinutului Planului de conturi

pentru băncile comerciale ne permite să concluzionăm, că dobânzile pot fi

contabilizate şi în alte conturi sintetice, separate de cele enunţate. Astfel dacă

analizăm necesitatea informaţiei aferente problemei în cauză, atunci în scopuri

statistice, analitice, operative sau alte este necesară cunoaşterea datoriei asociaţiei

privind suma împrumutului (principală) şi dobânda separat - fie ele separate la nivel

de conturi sintetice, subconturi sau conturi analitice. Astfel rămâne de determinat care

sunt avantajele şi dezavantajele utilizării conturilor sintetice, subconturilor sau

conturilor analitice. Din practica internaţională şi cea a băncilor din Moldova putem

concluziona, că în bilanţul contabil dobânzile, fie ele calculate pentru active sau

datorii, sunt reflectate separat de sumele principale. La momentul actual asociaţiile

întocmesc bilanţul contabil prevăzut pentru toate întreprinderile de producţie sau de

comerţ, însă datele privind dobânzile sunt reflectate în raportul specializat al

asociaţiei. Din aceste considerente dobânzile trebuiesc reflectate separat de sumele

principale la nivel de subconturi sau conturi sintetice, fapt care ne oferă posibilitatea

de a obţine informaţia necesară respectivă pentru a determina datoria unui anumit

creditor (depunător) privind suma principală şi suma dobânzii. în orice moment,

aceşti indicatori pot fi obţinuţi prin utilizarea unui registru analitic combinat de

evidenţă a împrumutului şi dobânzii aferente unui împrumut de la un anumit creditor.

Aceste registre au fost elaborate în cadrul creării sistemului de microfinanţare, (la

care a luat parte şi autorul) în formă de fişe de evidenţă a împrumuturilor

(depunerilor), a căror aplicare în practică s-a dovedit a fi reuşită. în scopul verificării

corespunderii datelor analitice celor sintetice s-a propus să fie utilizată balanţa de

verificate a împrumuturilor şi dobânzilor.

47

Analizând conturile enunţate, din punct de vedere a corespunderii lor

particularităţilor activităţii económico-financiare a asociaţiilor se poate de menţionat,

că aceste conturi (pentru reflectarea creditelor şi împrumuturilor primite), utilizate de

toate tipurile de întreprinderi, presupun şi reflectarea dobânzilor calculate în aceleaşi

subconturi. însă pentru obţinerea unei informaţii mai detaliate privind dobânzile

aferente împrumuturilor şi creditelor primite în scopul întocmirii raportului

specializat al activităţii económico-financiare a asociaţiei, respectării gradului de

lichiditate şi exigibilitate în bilanţul contabil şi analizei acestor indicatori, putem

utiliza următoarele subconturi adiţionale: 5117 "Dobânda aferentă creditelor bancare

pe termen scurt"; 5137 "Dobânda aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - pentru

termene de achitare mai mici de un an; şi 4118 "Dobânda aferentă creditelor bancare

pe termen lung"; 4133 "Dobânda aferentă împrumuturilor pe termen lung" - pentru

termene de achitare mai mare de 1 an.

Dacă termenul de plată a dobânzilor la împrumuturi pe termen lung nu depăşeşte

un an (de exemplu, dobânda se achită trimestrial) sumele respective nu pot fi

constatate drept datorii pe termen lung şi nu pot fi reflectate în subconturile 4118 şi

4133, deoarece aceste sume reprezintă datorii pe termen scurt şi considerăm că ele

trebuie să fie contabilizate în conturile 511 "Credite bancare pe termen scurt" şi 513

"împrumuturi pe termen scurt". însă există probabilitatea utilizării subconturilor 4118

şi 4133, care este foarte mică, deoarece în practica activităţii asociaţiilor (precum şi a

băncilor) nu există cazuri când dobânda calculată poate fi achitată peste un termen

mai mare de un an.

Din motivul că Planul de conturi general nu prevede asemenea sursă

împrumutată ca depuneri de economii, iar conturile de împrumuturi şi credite nu

prevăd contabilizarea separată a acestora, a apărut necesitatea creării conturilor

respective pentru contabilizarea depunerilor pe termen lung şi termen scurt. Prin

urmare, aceste conturi au fost aprobate de către Serviciul supravegherii de stat a

activităţii asociaţiilor şi coordonate cu Ministerul Finanţelor: 415 „Depuneri pe

termen lung ale membrilor asociaţiei" şi 518 „Depuneri pe termen scurt ale

membrilor asociaţiei". Necesitatea acestor conturi poate fi argumentată şi prin faptul

48

că administrarea depunerilor diferă de administrarea împrumuturilor (creditelor). De

exemplu, rambursarea împrumutului nu poate fi solicitată înainte de termen, spre

deosebire de depunere, care poate fi extrasă din contul de depunere la cererea

membrului asociaţiei, şi poate crea unele dificultăţi neprevăzute, ceea ce a determinat

necesitatea ţinerii evidenţei separate a depunerilor. în afară de faptul că depunerile se

contabilizează în unele conturi, iar împrumuturile (creditele) primite în alte conturi,

nu există o diferenţă între evidenţa sintetică şi analitică a depunerilor şi a

împrumuturilor (creditelor) primite de către asociaţie. Să examinăm însă mai detaliat,

prin exemple concrete contabilitatea împrumuturilor (creditelor) primite de către

asociaţie.

Să admitem că asociaţia „Botna" din judeţul Chişinău comuna Costeşti a

încheiat contractul de împrumut cu Corporaţia de finanţare rurală la următoarele

condiţii: suma împrumutului 885 000 lei, termenul - 1 an (15 ianuarie 2001 - 15

ianuarie 2002), rata dobânzii - 28 % anual. împrumutul a fost acordat în 4 tranşe - la

15 ianuarie 2001 - 300 000 lei, la 16 ianuarie 2001 - 300 000 lei, la 18 ianuarie 2001

- 100 000 lei şi la 22 ianuarie 2001 - 185 000 lei. La primirea împrumutului de către

asociaţie în baza copiilor dispoziţiilor de plată şi extraselor din contul de decontare va

fi întocmită formula contabilă la suma totală:

Debit contul 242 "Cont curent" - 885 000 lei

Credit contul 513 „împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5131 "împrumuturi

pe termen scurt de la părţi nelegate" - 885 000 lei.

Totodată se efectuează înregistrările respective în fişa de evidenţă a

împrumutului primit la data respectivă de primire a tranşelor împrumutului.

De regulă instituţiile creditoare calculează dobânda zilnică. Rămâne ca asociaţia

să verifice acest calcul cu instituţia creditoare, deoarece pot apărea unele devieri în

sumele calculate. Asociaţia trebuie să calculeze dobânda lunar, în cel mai rar caz -

trimestrial. Relaţia calculului (dacă condiţiile contractului nu prevăd altele) este

următoarea:

Sr x Rd x n / N, unde

Sr - suma împrumutului restantă, lei;

49

Rd - rata dobânzii, %;

n - numărul de zile în perioadă (trimestru, lună);

N - numărul zilelor în an.

Numărul zilelor în an luate în calcul poate fi 360 sau 365 în funcţie de politica

de creditare a instituţiei creditoare. Conform politicii de creditare a Corporaţiei de

Finanţare Rurală numărul de zile în an pentru calculul dobânzilor s-a stabilit de 365

zile.

Pentru asociaţia Botna în luna ianuarie 2001 dobânda a fost calculată de către

Corporaţia de finanţare rurală de trei ori, reieşind din faptul că tranşele au fost

acordate de trei ori la data de:

- 18 ianuarie 2001- 920,55 lei - (600 000 x 0,28 x 2 / 365);

- 22 ianuarie 2001- 2147,95 lei = (700 000 x 0,28 x 4 / 365);

- 31 ianuarie 2001 - 6789,04 lei = (885 000 x 0,28 x 10 / 365);

2, 4, 10 - numărul de zile când suma împrumutului a fost disponibilă pentru asociaţie,

în baza acestor calcule la suma totală a dobânzii de 9857,53 lei

(920,55+2147,95+6789,04) se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate", subcontul 7162

"Cheltuieli aferente dobânzilor calculate la împrumuturile şi creditele primite" -

9857,53 lei,

Credit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda

aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 9857,53 lei.

Achitarea dobânzii aferente împrumutului primit se efectuează în termenii

prevăzuţi în contract (lunar, trimestrial sau de două ori pe an). Contractul prevedea

achitarea dobânzii nu mai târziu de 20 decembrie 2001. Pe parcursul anului asociaţia

a achitat suma principală pentru a micşora baza de calcul a dobânzilor, iar prima

achitare a dobânzii a fost efectuată la 11 decembrie 2001 în sumă de 30 000 lei. în

baza documentelor de plată se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda

aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 30 000 lei;

Credit contul 242 "Cont curent", - 30 000 lei.

50

Totodată, dobânda plătită se înregistrează în fişa de evidenţă a împrumuturilor

primite şi se calculează soldul dobânzii neachitate precum şi a sumei împrumutului

care urmează a fi rambursat.

Deseori în asociaţii se creează situaţii, când în casierie apar mijloace libere

provenite din rambursarea împrumuturilor acordate, şi nu există solicitări de acordare

a împrumuturilor din partea membrilor asociaţiei. Atunci, în scopul utilizării raţionale

a mijloacelor băneşti, acestea sunt plasate la un depozit bancar, pe un anumit termen,

sau utilizate pentru rambursarea dobânzii aferente împrumutului primit şi/sau o parte

din sumă împrumutului (dacă aceasta o permit condiţiile contractului de împrumut

sau credit bancar - deseori pentru rambursare înainte de termen, băncile comerciale

aplică penalităţi). In cazul când asociaţia hotărăşte să plătească dobânda şi/sau o parte

din împrumut, este necesar de evidenţiat aparte suma împrumutului şi a dobânzii,

deoarece, după cum s-a menţionat anterior, pentru datoriile privind dobânzile

calculate şi datoriile privind împrumuturile primite e raţional să fie utilizate

subconturi diferite a conturilor sintetice de evidenţă a împrumuturilor (creditelor)

primite.

Asociaţia „Botna" a hotărât, că pe parcursul anului va fi raţional să achite suma

împrumutului pentru a micşora baza de calcul a dobânzii, deoarece termenul de

achitare a dobânzii a fost fixat pe data de 20 decembrie 2001. Aşadar prima achitare a

împrumutului de 10 000 lei a fost efectuată la 16 iulie 2001. Respectiv înregistrarea

contabilă va fi:

Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5131 "împrumuturi

pe termen scurt de la părţi nelegate" - 10 000 lei;

Credit contul 242 "Cont curent" - 10 000 lei.

Asociaţia a achitat prima dată dobânda la 11 decembrie 2001 în sumă de 30000

lei. în baza documentelor respective se întocmeşte formulă contabilă:

Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda

aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 30 000 lei;

Credit contul 242 "Cont curent" - 30 000 lei.

51

în unele cazuri, politica instituţiei de creditare nu permite achitarea

împrumuturilor înainte de termen (pentru aceasta sunt prevăzute penalităţi), sau

permite achitarea sumei împrumutului numai în cazul când asociaţia achită toate

datoriile privind dobânzile calculate. în caz că asociaţia achită o sumă disponibilă în

casierie sau cont curent (care nu poate fi sau nu e raţional să fie utilizată pentru

acordarea împrumuturilor membrilor săi sau plasată în alte investiţii) - este necesar

de separat suma totală în suma principală a împrumutului şi suma dobânzii. Aceasta

se efectuează prin determinarea sumei datoriei privind dobânda la data respectivă.

Din suma totală o parte determinată se consideră drept dobândă, iar cealaltă parte -

drept sumă pentru achitarea sumei împrumutului.

Pentru evidenţa împrumuturilor (creditelor) primite la asociaţii se recomandă să

fie utilizată fişa de evidenţă a împrumutului (creditului) primit, care se deschide

pentru fiecare împrumut aparte (la elaborarea fişei recomandate a participat şi

autorul). în acest registru se ţine evidenţa analitică a împrumuturilor primite: în baza

contractului de împrumut se înregistrează datele generale (numărul şi data

contractului, termenul, rata dobânzii, ş.a.), iar în baza documentelor primare (extrasul

din contul de decontare, dispoziţia de plată, borderoul sau nota de contabilitate pentru

calculul dobânzii ş.a.), se înregistrează operaţiile de primire şi rambursare a

împrumutului (creditului), sumele dobânzii calculate şi achitate, precum şi

penalităţile sau sancţiunile aplicate pentru neachitarea la termen a sumelor restante.

Luând în considerare faptul că, de regulă, o asociaţie are un singur împrumut primit

conform datelor din această fişă vor fi întocmite formulele contabile respective. în

cazul când asociaţia are câteva împrumuturi (sau câteva tranşe a unui împrumut) - se

întocmeşte o balanţă de verificare a împrumuturilor primite, care serveşte drept bază

pentru înregistrările contabile.

Sumele respective sunt înregistrate în fişa de evidenţă a împrumutului în mod

separat (în coloanele de înregistrare a dobânzilor şi a împrumutului). Aceasta dă

posibilitatea de a urmări starea împrumutului la data curentă.

Evidenţa sintetică şi analitică a depunerilor de economii primite se ţine în

registre similare cu registrele de evidenţă a împrumuturilor primite. însă, dacă

52

numărul depunerilor primite este mai mare de unu, este necesară, de asemenea,

întocmirea balanţelor de verificare a depunerilor primite pe termen lung şi pe termen

scurt. Forma şi modul de completare a acestor registre sunt prezentate în anexele 1 şi

2.

Să studiem, în continuare, particularităţile contabilităţii împrumuturilor

acordate membrilor asociaţiei şi dobânzilor aferente. Asociaţia, dispunând de surse

proprii şi împrumutate (cote depuse, profit nerepartizat sau rezerve), acordă

împrumuturi membrilor săi. Un moment important în utilizarea resurselor

împrumutate şi acordate constă este alegerea termenului de plasare a acestora care

trebuie să fie mai mic decât termenul împrumutului primit şi ar însemna respectarea

echilibrului între scădenţile creanţelor şi datoriilor. De exemplu, dacă suma de

885 000 lei primită la 15 ianuarie 2001 ca împrumut a fost acordată membrilor

asociaţiei, atunci termenul de rambursare a împrumuturilor acordate trebuie să fie

fixat nu mai târziu de 12 ianuarie 2002 (trei zile se consideră drept rezervă pentru

efectuarea operaţiilor de transfer bancar pentru rambursarea împrumutului primit). De

obicei asociaţia îşi rezervează mai mult timp, de exemplu, o lună pentru evitarea

riscurilor de nerambursare a împrumuturilor la scadenţă de către membrii asociaţiei.

în S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor" investiţiile sunt definite ca "activ

deţinut de întreprinderea-investitor în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin

obţinerea veniturilor". însă, această definiţie corespunde investiţiilor unităţilor

economice din sfera de producţie. Luând în considerare particularităţile activităţii

asociaţiilor, o altă definiţie se cere formulată: investiţiile reprezintă active deţinute în

scopul obţinerii unor venituri în cadrul activităţii operaţionale şi investiţionale. în

acest context împrumuturile acordate de către asociaţie membrilor săi pot fi calificate

drept investiţii, iar dobânzile calculate - drept venituri, constatând concomitent

creanţele membrilor spre achitare. Din aceste considerente, în scopul generalizării

informaţiei privind împrumuturile acordate, este necesar să utilizăm conturile:

- 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate", subcontul 1313 "împrumuturi

acordate" (cu termenul de stingere mai mare de un an);

53

- 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314 "împrumuturi

acordate" (cu termenul de stingere până la un an);

Iar pentru contabilitatea dobânzilor aferente:

- 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen lung privind

dobânzile şi redevenţele calculate" - pentru contabilitatea creanţelor privind

dobânzile calculate, termenul de stingere al cărora este mai mare de un an - se

utilizează foarte rar;

- 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate", subcontul 2282

"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate";

Concomitent în activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut desluşim unele

particularităţi aferente împrumuturilor acordate şi dobânzilor calculate la ele, şi

anume, în cazurile când unii membri ai asociaţiei nu rambursează împrumuturile la

termenul cuvenit. Atunci apare necesitatea de a grupa împrumuturile neachitate la

scadenţă după durata neachitării. în acest caz propunem utilizarea subconturilor

respective pentru o ţinere a contabilităţii împrumuturilor neachitate la termen. După

opinia noastă, pornind de la clasificarea creanţelor neachitate la termen în funcţie de

durata neachitării, sunt necesare următoarele subconturi aferente conturilor sintetice:

231 "Investiţii pe termen scurt" subconturile 2316 "împrumuturi acordate restante (0-

2 luni)", 2317 "împrumuturi acordate, dubioase (2-12 luni)", 2318 "împrumuturi

acordate, compromise (>12 luni)"; şi 228 "Creanţe pe termen scurt", subconturile

2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)"; 2286

"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12 luni); 2287

"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, compromise (>12 luni)".

în condiţiile automatizării, poate fi utilizată şi alta codificare a subconturilor

menţionate, care va ajuta asociaţia să obţină datele necesare în scopul

managementului financiar efectiv. Să examinăm modul de reflectare a

împrumuturilor acordate neachitate la scadenţă.

Folosind exemplu descris anterior, să admitem, că din contul împrumutului

primit de către asociaţie, s-a acordat un împrumut membrului asociaţiei dlui

Petrescu I. în sumă de 5000 lei, pe o perioadă de la 15 ianuarie 2001 până la 10

54

ianuarie 2002, rata dobânzii fiind de 30% anual. Calculul dobânzii se efectuează în

baza zilnică, achitarea dobânzii fixată trimestrial - la data de 1 a lunii următoare după

trimestrul calendaristic expirat. Acordarea împrumutului va fi reflectată în modul

următor: - în baza ordinului de plată prin casierie şi înscrierii în fişa de evidenţă a

împrumutului se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 "împrumuturi

acordate" - 5000 lei

Credit contul 241 "Casa", subcontul 2411 "Casa în valuta naţională" - 5000 lei.

Calculul dobânzii poate fi efectuat în baza zilnică sau lunară (la decizia

asociaţiei). Dacă se foloseşte baza zilnică - dobânda se calculează lunar la sfârşitul

lunii (cel puţin la sfârşitul trimestrului) luând în considerare numărul zilelor în luna

respectivă şi suma împrumutului. Pentru efectuarea calculului dobânzii numărul

zilelor în an poate fi stabilit de 360 sau de 365. Dacă se foloseşte baza lunară -

dobânda se calculează prin relaţia:

Sîx Rd x n /12, unde

Sî- suma împrumutului restantă, lei;

Rd- rata dobânzii, %;

n - numărul lunilor.

De obicei, asociaţia ţine cont de numărul de luni, inclusiv luna în care

împrumutul a fost utilizat doar câteva zile. Adică, dacă s-a început o lună nouă ea, de

asemenea, se va lua în considerare la calculul dobânzii. Astfel, asociaţia poate avea

un venit suplimentar, care poate fi utilizat pentru majorarea capitalului propriu al

asociaţiei. Totodată, membrul asociaţiei devine mai disciplinat, ştiind, că dobânda va

fi mult mai mare, dacă întârzierea de rambursare va fi doar de câteva zile.

în exemplul nostru pentru primul trimestru dobânda va fi calculată în baza

zilnică la data de 31 ianuarie 2001 şi va constitui 65,75 lei (5000 x 0,30 x 16 / 365),

la data de 28 februarie 2001 - 115,07 lei (5000 x 0,30 x 28 / 365), la data de 31

martie 2001 - 127,40 lei (5000 x 0,30 x 31 / 365),. Prin urmare înregistrarea dobânzii

va fi următoarea:

55

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" -

65,75 lei, 115,07 lei şi 127,40 lei respectiv

Credit contul 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate

membrilor asociaţiei" - 65,75 lei, 115,07 lei şi 127,40 lei respectiv.

Dacă la data de 1 aprilie 2000 membrul asociaţiei a achitat dobânda, se va

întocmi formula contabilă:

Debit contul 241 "Casa" - 308,22 lei

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt", subcontul 2282 "Creanţe pe

termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" - 308,22 lei.

în caz, că dobânda nu a fost achitată la timp, iar termenul de întârziere nu

depăşeşte 2 luni, atunci apare necesitatea de a trece creanţa din categoria dobânzilor

normale în cea restantă, prin înregistrarea contabilă internă în cadrul contului 228

"Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate":

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2

luni)" - 308,22 lei

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" -

308,22 lei;

în mod similar, în cazurile când dobânda nu se achită nici în termenul ce

depăşeşte 2 luni sau 12 luni, restanţa se trece în subconturile 2286 "Creanţe pe

termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12 luni), 2287 "Creanţe pe

termen scurt privind dobânzile calculate, compromise (>12 luni)" prin formula

contabilă internă în cadrul contului 228 şi la suma respectivă se calculează un

provizion.

Achitarea împrumutului - la 10 ianuarie 2002 va fi reflectată prin înregistrarea:

Debit contul 241 "Casa" - 5000 lei,

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 "împrumuturi

acordate" - 5000 lei.

56

Dacă achitarea la termen a împrumutului nu a avut loc, atunci suma

împrumutului dat se trece în subconturile respective în funcţie de termenul de

restanţă: 2316 "împrumuturi acordate restante (0-2 luni)", 2317 "împrumuturi

acordate, dubioase (2-12 luni)", 2318 "împrumuturi acordate, compromise (>12

luni)". Totodată, în conformitate cu normele de prudenţa financiară, asociaţiile

constituie provizioane respective. La sumele neachitate la termen, în dependenţă de

politica de creditare a asociaţiei, pot fi calculate penalităţi, care vor prezenta un venit

suplimentar al asociaţiei. După opinia noastră, luând în considerare principiul

prudenţei şi criteriile de constatare a veniturilor, care prevăd, că activele şi veniturile

nu trebuie să fie supraevaluate, iar entitatea să dispună de o certitudine fermă, că

venitul va fi obţinut, propunem ca sumele penalizatoare să fie constatate drept venit

în momentul achitării lor, deoarece până la încasarea efectivă acestea se consideră

dubioase.

Contabilitatea provizioanelor constituite pentru împrumuturi şi dobânzi

neachitate la termen este examinată în paragraful 2.4 al prezentului capitol.

Evidenţa analitică a împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente se

recomandă să fie ţinută în fişa de evidenţă a împrumutului acordat, a cărei forma

poate fi cea prezentată în anexa 3.

Această fişă trebuie deschisă pentru fiecare membru al asociaţiei în parte şi

pentru fiecare împrumut acordat. în ea se înregistrează următoarele informaţii:

a) din contractul de împrumut: numele, prenumele membrului asociaţiei; numărul

contractului, data, luna, anul; termenul împrumutului; rata dobânzii normale şi

penalităţile. Conform S.N.C. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de economii

şi împrumut ale cetăţenilor" dobânda se consideră normală atunci, când calculul ei se

efectuează la împrumuturi, la care termenul de rambursare nu este depăşit, iar

penalităţile se calculează atunci, când termenul de rambursare a împrumutului a

expirat;

b) din datele ordinelor de plată şi a registrului de casă: împrumutul acordat şi

rambursat; dobânzile achitate;

57

c) din notele de contabilitate privind calculul dobânzilor: sumele dobânzilor normale

şi penalităţile calculate la împrumuturile acordate;

Asociaţia poate folosi fişa recomandată de către instituţia creditoare, Serviciul

supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor, Federaţia naţională a asociaţiilor,

precum şi fişa elaborată de sine stătător de către contabilitatea asociaţiei. Indiferent

de faptul, cine a elaborat fişa, ea trebuie să corespundă întocmai unor cerinţe

necesare: - să conţină informaţia utilă aferentă împrumutului acordat şi anume: suma

împrumutului acordat, rambursat, restant, dobânda calculată, plătită şi restantă.

Totodată, în fişă poate fi introdusă informaţia privind sumele provizionului, care

trebuie calculat în funcţie de sumele împrumutului şi dobânzii restante.

Conform informaţiei din fişe pe perioada gestionară (de regulă, luna sau

trimestru) se întocmeşte balanţa de verificare a împrumuturilor acordate, conţinutul

căreia este aproximativ acelaşi, ca şi cel al fişelor (anexa 4).

Totalurile balanţei de verificare servesc drept bază pentru întocmirea formulelor

contabile privind acordarea, rambursarea împrumuturilor, calculul şi plata dobânzilor.

Totodată, se verifică soldurile împrumuturilor şi dobânzilor la o dată anumită pentru

toate împrumuturile acordate.

în practica activităţii asociaţiilor rareori apar cazuri când se acordă împrumuturi

pe termen lung (mai mare de 1 an), deoarece obţinerea unui împrumut pe un termen

mai mare de un an de la instituţiile de creditare este dificilă la momentul actual. Să

analizăm cazul în care asociaţia din contul capitalului propriu a acordat un împrumut

pe un termen de 3 ani (de la 2 februarie 2000 până la 31 ianuarie 2003) dlui Ionescu

P. în mărime de 15000 lei, rata dobânzii fiind de 28% anual. Perioada de graţie

(vacanţă pentru neachitare) a împrumutului şi dobânzii - 1,5 ani, iar după 1,5 ani - se

achită toată suma dobânzii pentru 1,5 ani, după aceasta achitarea dobânzii se va

efectua trimestrial. Suma principală se achită începând cu anul 3 trimestrial în rate

egale.

La acordarea împrumutului în baza ordinului de plată şi înscrierii în fişa de

evidenţă a împrumutului se întocmeşte formula contabilă:

58

Debit contul 131 "Investiţii pe termen lung", subcontul 1313 "împrumuturi

acordate" - 15000 lei,

Credit contul 241 "Casa" - 15 000 lei.

în prima jumătate de an creanţele privind dobânzile calculate la acest împrumut

se reflectă în contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe

termen lung privind dobânzile şi redevenţile calculate" din motivul că termenul de

achitare a acestei creanţe va fi mai mare de 1 an. Totodată, din cauza că în prima

jumătate de an creanţele privind dobânzile calculate vor fi considerate drept creanţe

pe termen lung, sumele acestea vor fi constatate drept venituri anticipate şi vor fi

trecute la venituri curente odată cu trecerea creanţelor din componenţa celor pe

termen lung în componenţa celor pe termen scurt. De exemplu, la data de 28

februarie 2000 dobânda calculată pentru luna februarie în mărime de 299,18 lei

(15000 x 0,28 / 365 x 26) va fi reflectată în felul următor:

Debit contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen

lung privind dobânzile şi redevenţe calculate" - 299,18 lei

Credit contului 422 "Venituri anticipate pe termen lung" - 299,18 lei.

După 6 luni (adică la data de 02 august 2000) suma dobânzii calculate pentru

acest împrumut va fi trecută în contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile

calculate", subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele

calculate", deoarece termenul de achitare devine mai mic de 1 an, iar veniturile

anticipate vor fi trecute în componenţa veniturilor curente. Suma creanţei va constitui

1795,08 lei (299,18 x 6 luni) şi va fi reflectată în înregistrările contabile:

a) Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate", subcontul

2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" - 1795,08

lei;

Credit contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen

lung privind dobânzile şi redevenţile calculate" - 1795,08 lei.

b) Debit contul 422 "Venituri anticipate pe termen lung" - 1795,08 lei

Credit contul 515 "Venituri anticipate curente" - 1795,08 lei.

59

Trebuie de menţionat, că în conformitate cu principiul prudenţei ar fi raţional ca

aceste venituri să fie constatate drept venituri ale perioadei de gestiune în momentul,

când apare dreptul de încasare a dobânzii date, adică peste 1,5 ani după acordarea

împrumutului conform condiţiilor contractului. Atunci suma acumulată în contul 515

"Venituri anticipate curente" va fi trecută în contul 614 "Venituri din dobânzile

aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei".

In mod analogic vom proceda şi cu împrumutul. Atunci când termenul de

achitare devine mai mic de 1 an (în cazul nostru la 2 februarie 2002) împrumutul va fi

trecut în componenţa investiţiilor pe termen scurt prin formula contabilă:

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314

"împrumuturi acordate" - 15000 lei

Credit contul 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate", subcontul 1313

"împrumuturi acordate" - 15000 lei.

împrumuturile primite şi acordate, dobânzile aferente pe termen scurt vor fi

reflectate în rapoartele financiare astfel: în bilanţul contabil - compartimentul 2.3

"Investiţii pe termen scurt", rd. 360 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate" şi

compartimentul 2.2 "Creanţe pe termen scurt" rd. 330 "Creanţe privind veniturile

calculate", compartimentul 5.1 "Datorii financiare pe termen scurt" rd. 780 "Credite

bancare pe termen scurt", 790 "împrumuturi pe termen scurt"; în raportul privind

fluxul mijloacelor băneşti - compartimentul "Activitatea operaţională" - rd. 010

"încasări băneşti din rambursarea împrumuturilor acordate, dobânzilor aferente şi

primirea împrumuturilor", 020 "Plăţi băneşti privind acordarea împrumuturilor", 040

"Plata dobânzilor". Totodată în raportul specializat se dezvăluie informaţia detaliată

privind împrumuturi primite şi achitate, dobânzi şi provizioane.

Cazurile neachitării la timp a împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente

atrag după sine şi alte probleme legate de provizioane. Acestea la rândul lor sunt

examinate în următorul paragraf.

60

2.3 Particularităţile contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor, creanţelor şi

datoriilor

Asociaţiilor le este inerent specificul cheltuielilor şi veniturilor, precum şi

creanţelor şi datoriilor aferente. Evident că înregistrarea datoriilor şi creanţelor în

activitatea de bază a asociaţiei este legată de acordarea împrumuturilor şi de atragerea

resurselor împrumutate. Prin urmare creanţele de bază a asociaţiilor sunt provocate de

împrumuturile acordate şi dobânzile aferente, iar datoriile - privind împrumuturile

(creditele) primite şi economiile acceptate în formă de depuneri şi dobânzi aferente.

Particularităţile contabilităţii depunerilor, împrumuturilor primite şi acordate sunt

examinate în compartimentul 2.2 a tezei. Aici vom dezvălui particularităţile

contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor asociaţiilor, creanţelor şi datoriilor, care se

înregistrează concomitent cu constatarea cheltuielilor şi veniturilor.

Analiza activităţii de bază a asociaţiilor ne-a permis să o definim ca o activitate

operaţională şi nu financiară sau de investiţii, deoarece ea corespunde profilului indicat

în statutul acestora. Acest criteriu de bază a servit ca un punct de plecare ce a şi

determinat direcţia de orientare în reflectarea activităţii de bază a asociaţiilor. Ea

cuprinde atragerea resurselor libere de la membrii săi şi de la alte persoane juridice şi

fizice, precum şi redistribuirea acestor resurse membrilor săi în formă de acordare a

împrumuturilor. Profitul brut din activitatea de atragere a economiilor şi plasare a

surselor de care dispune asociaţia, se formează din diferenţele dobânzilor la resursele

împrumutate şi dobânzile de la împrumuturile acordate. Venitul din activitatea de bază

prezintă venitul din dobânzi aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei, iar

cheltuielile de bază - plata dobânzilor aferente resurselor împrumutate, ele fiind

depuneri acceptate, credite bancare sau alte împrumuturi. Reflectarea veniturilor şi

cheltuielilor activităţii de bază a asociaţiilor trebuie să fie organizată astfel, încât să fie

posibilă determinarea profitului (pierderii) asociaţiei din activitatea dată. Prin urmare, în

mod simetric, pentru reflectarea cheltuielilor şi veniturilor activităţii operaţionale, prin

Hotărârea Serviciului Supravegherii de Stat a activităţii asociaţiilor, în planul de conturi

au fost separate două conturi sintetice suplimentare: 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor

61

calculate" şi 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor

asociaţiei".

însă problema dată poate fi soluţionată şi în alt mod, şi nu numai pentru

asociaţii, ci şi pentru alte unităţi economice neproductive şi necomerciale schimbând

titlurile conturilor ce reflectă cheltuielile şi veniturile de bază: 711 „Costul

vânzărilor" să fie înlocuit cu „Cheltuielile activităţii de bază", iar contul 611 „Venitul

din vânzări" - cu „Venitul din activitatea de bază".

Rulajele acestor conturi trebuiesc reflectate în rândurile 010 "Venitul din

dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" şi 020 "Cheltuieli

aferente dobânzilor calculate" ale Raportului privind rezultatele financiare. Diferenţa

dintre cheltuielile şi veniturile activităţii de bază prezintă profitul brut al asociaţiei şi

se reflectă în rândul 030 "Profitul brut" al acestui raport financiar.

Concomitent cu schimbarea conturilor ce reflectă cheltuielile şi veniturile

activităţii de bază, este necesar de a face modificări şi în componenţa circulaţiei

mijloacelor băneşti din activitatea de bază. Analiza minuţioasă a acestei circulaţii ne

permite să conchidem, că în activitatea de bază a Raportului privind circulaţia

mijloacelor băneşti, este necesar să fie reflectate încasările băneşti din rambursarea

împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente, primirea împrumuturilor de la terţi

(rd.010), şi plăţile băneşti privind acordarea împrumuturilor (rd.020), plata dobânzilor

(rd.040). Evident că a fost necesară şi modificarea denumirilor indicatorilor

respectivi.

Reflectarea în contabilitate şi în rapoartele financiare a activităţii de bază în

modul menţionat mai sus, ne dă posibilitatea de a separa şi de a analiza activitatea

asociaţiei de atragere a surselor financiare şi redistribuire a lor.

Analiza experienţei asociaţiilor ne permite să menţionăm că, deseori contabilii

nu reflectă în mod simetric cheltuielile şi veniturile, sau încasările şi plăţile

mijloacelor băneşti. Şi, ca rezultat, de exemplu, încasările din primirea

împrumuturilor sunt indicate în activitatea operaţională, iar acordarea împrumuturilor

membrilor - în activitatea de investiţii. Această situaţie este o consecinţă a încălcării

principiului concordanţei cheltuielilor şi veniturilor şi nu oferă posibilitatea unei

62

analize eficiente a activităţii asociaţiei. Cu alte cuvinte, nu se ţine cont de

particularităţile esenţei activităţii de bază a asociaţiei.

în baza studiului profund al activităţii economice a asociaţiilor s-a evidenţiat şi o

alta problemă, ce ţine de momentul constatării cheltuielilor şi veniturilor activităţii de

bază. Deoarece aceste cheltuieli şi venituri sunt legate de calculul dobânzilor la

împrumuturile acordate şi de resursele împrumutate (împrumuturi, credite bancare,

economii) - apare întrebarea ce ţine de stabilirea momentului de calculare a dobânzii

respective şi de constatarea cheltuielilor şi datoriei, sau venitului şi creanţei. Din

punct de vedere juridic, dobânda poate fi calculată la momentul înregistrării dreptului

la suma respectivă a dobânzii, conform condiţiilor indicate în contractul de împrumut

sau de depunere. în cazul acesta când contractul de depunere sau de împrumut

prevede achitarea dobânzii, de exemplu, trimestrial, atunci şi dobânda trebuie să fie

calculată trimestrial, în momentul apariţiei dreptului juridic la suma respectivă a

dobânzii. în conformitate cu principiul specializării exerciţiului, în funcţie de politica

de contabilitate a asociaţiei, dobânda poate fi calculată lunar, trimestrial, sau zilnic, în

dependenţa de necesitatea informaţiei privind situaţia financiară curentă a asociaţiei

la o dată anumită. Evident că apare necesitatea urmăririi termenului de achitare a

dobânzilor calculate, pentru a identifica restanţele la timpul cuvenit. Dacă asociaţia,

în politica sa de contabilitate, a ales metoda de calculare a dobânzilor la momentul

apariţiei dreptului juridic la suma dobânzii respective, va fi mai complicat de analizat

situaţia financiară a asociaţiei la o anumită dată, deoarece, de exemplu, calculul

dobânzii la împrumuturile acordate poate fi lunar, iar pentru împrumuturile şi

depunerile primite - trimestrial. După cum se vede, aceste momente, de asemenea,

pot să nu coincidă. în astfel de situaţii se încalcă principiul concordanţei, şi

echilibrului termenilor de creanţe şi datorii, deoarece perioada pentru care sunt

constatate veniturile din dobânzi nu coincide cu perioada pentru care sunt constatate

cheltuielile privind dobânzile.

Să apelăm la un exemplu convenţional. în primul trimestru al anului 2001

asociaţia a efectuat următoarele operaţii economice:

63

1. la 20 februarie 2001 a fost primit un împrumut pe termen scurt, în sumă de

520000 lei, la rata dobânzii - 2 5 % anual;

2. la 21 februarie 2001 asociaţia a acordat împrumuturi membrilor săi în sumă de

525 000 lei, la rata dobânzii de 2 9 % anual (suma de 5 000 lei fiind acordată din

contul capitalului propriu a asociaţiei.

în cazul acesta, la sfârşitul trimestrului I, cheltuielile privind dobânzile calculate

pentru perioada 20 februarie - 31 martie vor constitui 13534,25 lei [(520000 x 0.25 x

38) / 365]. Formula contabilă va fi întocmită astfel:

Debit contul 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate"-l3534,25 lei

Credit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt" - 13534,25 lei.

Suma venitului din dobânzile calculate la împrumuturile acordate membrilor

asociaţiei constituie: 15 433,56 Iei [(525000 x 0.29 x 37) / 365]. Această sumă va fi

reflectată prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate" -

15 433,56 lei;

Credit contul 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate

membrilor asociaţiei" - 15 433,56 lei.

Suma de 15 433,56 lei va fi reflectată în rândul 010 "Venituri din dobânzile

aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" a Raportului privind

rezultatele financiare pentru trimestrul I a anului 2001, iar suma de 13534,25 lei - în

rândul 020 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate". Rândul 030 "Profitul brut

(pierdere globală) va reflecta profitul în mărime de 1899,31 lei (15433,56-13534,25).

Activitatea operaţională a asociaţiei în Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti va fi reflectată în felul următor: în rândul 010 "încasări băneşti din

rambursarea împrumuturilor acordate, dobânzilor aferente şi primirea

împrumuturilor" o să fie indicată suma de 520 000 lei - împrumuturi primite; în

rândul 020 "Plăţi băneşti privind acordarea şi rambursarea împrumuturilor" - suma

de 525 000 lei - împrumuturi acordate; în rândul 080 "Fluxul net al mijloacelor

64

băneşti din activitatea operaţională" va fi reflectată suma de (- 5 000) lei [520 000 -

525 000].

în afară de cheltuielile descrise, la cele operaţionale sunt atribuite şi cheltuielile

administrative, precum şi alte cheltuieli operaţionale. Studierea profundă a componenţei

cheltuielilor administrative şi a altor cheltuieli operaţionale ale asociaţiei ne permite să

facem o concluzie, că acestea nu sunt în totalitate legate numai de activitatea de

conducere a asociaţiei, ci şi de activitatea de acordare a împrumuturilor şi atragere a

surselor (activitate de bază). La întreprinderile din sfera productivă asemenea cheltuieli

sunt contabilizate separat în conturile contabilităţii de gestiune. însă, în asociaţii,

particularităţile activităţii lor nu permit contabilizarea unor asemenea cheltuieli separat,

adică nu este posibilă separarea cheltuielilor, de exemplu, acelor legate de acordarea

împrumuturilor, de cheltuielile de administrarea asociaţiei. Din această cauza nu este

posibilă şi determinarea, de exemplu, a costului acordării unui împrumut, sau a unei

unităţi de împrumut. în unităţile bancare, pentru toate cheltuielile, care nu sunt legate de

dobânzi şi comisioane, se ţine evidenţa separat, dar nu în scopul determinării eficienţei

unui tip de activitate, ci în scopul de a determina dacă instituţia aduce profit maxim (în

bănci), sau acoperă cheltuielile şi asigură majorarea capitalului propriu la nivel necesar

(în asociaţii). în practica internaţională în momentul determinării rezultatelor financiare

pentru o perioadă anumită, în primul rând se stabileşte, dacă profitul brut din dobânzi şi

alte activităţi de investire a mijloacelor libere acoperă cheltuielile de administrare a

asociaţiei, cu alte cuvinte se determină „marja operaţională brută", apoi, din rezultatul

obţinut, se scad cheltuielile ce ţin de constituirea provizioanelor şi se determină „marja

operaţională netă". Cele expuse mai sus ne permit să propunem, ca cheltuielile de

întreţinere a asociaţiei nu trebuie să fie contabilizate separat de cele legate de activitatea

de atragere a surselor şi acordarea împrumuturilor, subliniind că scopul contabilizării lor

nu este determinarea costului unei unităţi oarecare (împrumut, depunere, e tc) , ci

determinarea eficientei activităţii instituţiei.

Particularităţile activităţii asociaţiilor impun necesitatea contabilizării veniturilor

specifice acestora. Acestea pot fi obţinute: din dobânzile la depozitele bancare şi din

titlurile de valoare, din comisioane la prestarea serviciilor membrilor asociaţiilor şi/sau

65

altor clienţi (de exemplu, pentru primirea plăţilor serviciilor comunale), din rambursarea

împrumuturilor şi dobânzilor aferente anterior decontate, din activităţile de consultanţă

a clienţilor, etc. La momentul actual contul sintetic 614 „Venituri din dobânzile aferente

împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" dispune de două subconturi: 6141

„Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei,

normale" şi 6142 „Venituri din penalităţile aferente împrumuturilor acordate membrilor

asociaţiei, restante". însă este evident că asemenea structura nu dezvăluie toate

componentele veniturilor din activitatea operaţională. Totodată, ponderea unor venituri

neprevăzute pentru reflectarea lor în contul 614 „Venituri din dobânzile aferente

împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" poate fi considerabilă. La momentul

actual, toate veniturile din activitatea operaţională, care nu sunt legate de dobânzi la

împrumuturile acordate, se reflectă în contul 612 „Alte venituri operaţionale", iar pentru

o evidenţă mai detaliată a lor este necesară ţinerea unui anumit număr de registre

analitice şi este dificilă obţinerea informaţiei operative, de exemplu, care este dobânda

primită în afară de cea aferentă împrumuturilor acordate (pentru depozitele bancare şi

titlurile de valoare). Toate acestea pot servi drept o argumentare pentru modificarea

denumirii contului şi subconturilor respective de evidenţă a veniturilor din activitatea de

bază a asociaţiilor. Propunem următorul titlu şi următoarea structură a contului 614:

contul sintetic 614 „Venituri din dobânzi"; cu subconturile 6141 „Venituri din dobânzi

aferente împrumuturilor acordate", 6142 „Venituri din dobânzi la depozite bancare şi

titluri de valoare" şi 6143 „Alte venituri din dobânzi".

Mai există şi altă problemă legată de conturile de evidenţă a cheltuielilor privind

constituirea provizioanelor şi veniturilor provenite din anularea provizioanelor.

Actualmente asociaţiile contabilizează cheltuielile privind constituirea provizioanelor în

contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale", iar anularea acestora este reflectată în contul

612 „Alte venituri operaţionale". Dar problema în cauză constă în identificarea mărimii

acestor cheltuieli şi venituri, care poate fi efectuată numai pe baza datelor din conturile

analitice. Practica internaţională a reflectării în contabilitate şi în rapoartele financiare a

cheltuielilor şi veniturilor din constituirea şi anularea provizioanelor ne demonstrează,

că acestea sunt reflectate separat chiar şi în raportul privind rezultatele financiare (rând

66

separat) în componenţa activităţii operaţionale, deoarece asociaţia nu activează în

scopul creării şi anulării provizioanelor. Din aceste considerente propunem, ca pentru

contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor date, să fie create conturile sintetice: 717

„Cheltuieli privind constituirea provizioanelor", cu subconturile 7171 „Cheltuieli

privind constituirea provizioanelor generale", şi 7172 „Cheltuieli privind constituirea

provizioanelor speciale"; 615 „Venituri din anularea provizioanelor", cu subconturile

6151 „Venituri din anularea provizioanelor generale" şi 6152 „Venituri din anularea

provizioanelor speciale".

Evidenţa analitică şi sintetică a cheltuielilor şi veniturilor specifice activităţii

asociaţiilor este îmbinată şi se ţine în registrele de evidenţă a împrumuturilor, creanţelor

şi datoriilor. Acestea sunt fişele de evidenţă a împrumuturilor şi balanţele de verificare.

2.4 Contabilitatea provizioanelor

Una din particularităţile activităţii asociaţiilor constă în constituirea

provizioanelor pentru acoperirea pierderilor posibile în caz de neachitare la termen a

împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente. Aceste provizioane sunt constituite

în conformitate cu anexa 4 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind

supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor

"Normele de prudenţă financiară" (capitolul IX) [5].

în practica internaţională asemenea provizioane se numesc "allowances for

loan losses", adică "disconturi pentru pierderile din împrumuturi". Băncile

comerciale numesc asemenea provizioane "reduceri pentru pierderi la credite (fondul

de risc)" [1]. în conformitate cu actele normative în vigoare băncile din Moldova

trebuie să constituie următoarele reduceri pentru pierderi la credite: 1) standarde -

2%; 2) supravegheate - 5%; 3) substandarde - 30%; 4) dubioase - 75%; 5)

compromise - 100%.

Fiecare grupă de reduceri are criteriul său de atribuire a creditelor. Băncile le

constituie în contra-conturi, care sunt de origine de pasiv, dar se reflectă în activul

bilanţului contabil. în conformitate cu Normele de prudenţă financiară, asociaţiile

67

trebuie să constituie provizioanele pentru pierderi posibile din creanţele neachitate la

termen astfel: 1) restante - 30%; 2) dubioase - 75%; 3) compromise - 100%).

In practica contabilă, există două variante de contabilizare a pierderilor din

neachitarea creanţelor - prin constituirea unor provizioane generale şi/sau cu

destinaţie specială şi fără constituirea provizioanelor.

Existenţa ambelor variante a şi determinat modalitatea de contabilizare în

asociaţii a posibilelor pierderi, care pot proveni din neachitarea împrumuturilor.

Constituirea provizioanelor corespunde întocmai principiului prudenţei, a cărui

respectare trebuie să fie asigurată de către politica de contabilitate. La rândul său,

neconstituirea provizioanelor permite contabilizarea pierderilor efective, dar nu ne

asigură posibilitatea evaluării treptate a acestor pierderi şi respectarea principiul

prudenţei în luarea deciziilor respective. Cele menţionate au şi condiţionat necesitatea

creării provizioanelor în asociaţii.

Constituirea provizioanelor poate fi efectuată, utilizând ambele variante: prima -

prin crearea provizionului într-un cont de pasiv, cu majorarea valutei bilanţului contabil;

a doua - prin crearea provizionului într-un contra-cont de pasiv, a cărui sold va fi

reflectat în activul bilanţului cu semnul minus. A doua variantă creează premizele

evaluării reale a creanţelor la orice moment, deoarece provizionul creat va diminua

creanţa respectivă, iar în bilanţul contabil va fi reflectată creanţa netă. Asociaţiile au

ales a doua metodă de reflectare a provizioanelor. Provizioanele obligatorii sunt cele cu

destinaţie specială. însă asociaţia poate să decidă de a constitui şi provizioane generale

la o cotă determinată în baza experienţei asociaţiei de neachitare a creanţelor în trecut,

de exemplu - 1-3% din suma împrumuturilor acordate la momentul acordării.

Analiza minuţioasă a practicii activităţii asociaţiilor ne-a permis să evidenţiem un

şir de probleme aferente provizioanelor în cauză, şi anume: care poate fi mărimea de

constituire a provizioanelor; ce metoda poate fi aplicată la constituirea provizioanelor cu

destinaţie specială; care trebuie să fie modul de utilizare a provizioanelor; cum de

procedat în cazul când împrumuturile acordate pentru care au fost create provizioane,

ulterior au fost rambursate de către membrii asociaţiei; când şi în ce caz este necesară

decontarea creanţelor neachitate din contul provizioanelor, etc.

68

Toate aceste circumstanţe au şi determinat necesitatea studiului particularităţilor

constituirii şi utilizării provizioanelor.

în conformitate cu Nomele de prudenţă financiară asociaţia de sine stătător

determină mărimea provizioanelor, luând în considerare performanţa creanţelor

neachitate la termen în trecut, cu condiţia ca suma minimală conform normelor de

prudenţă financiară să fie nu mai mică de 3 0 % pentru creanţele restante (plata cărora

este restantă până la doua luni inclusiv); de 7 5 % - pentru creanţe dubioase (plata

cărora este restantă între 2 şi 12 luni); de 100% - pentru creanţele compromise (plata

cărora este restantă peste 12 luni). Sensul economic al constituirii provizioanelor

constă în micşorarea treptată şi intenţionată a profitului asociaţiei în perioada

respectivă în scopul evitării sau cizelării pierderilor mari în cazul nerambursării

ulterioare a creanţelor neachitate la termen.

Pentru contabilizarea constituirii şi utilizării provizioanelor respective sunt

recomandate conturile: 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile

neachitate la termen" şi 222 "Corecţii la datorii dubioase".

în primul cont (235) este necesar de ţinut evidenţa provizioanelor constituite

pentru pierderile din împrumuturi neachitate la termen. In al doilea cont (222)

recomandăm să fie contabilizate provizioanele constituite pentru acoperirea

posibilelor pierderi, care pot apărea în urma neachitării la termen a dobânzilor

aferente împrumuturilor acordate. Soldurile din aceste conturi diminuează datele

compartimentului 2 "Active curente" din activul bilanţului: subcompartimentul 2.2

"Creanţe pe termen scurt" şi subcompartimentului 2.3 "Investiţii pe termen scurt".

Să apelăm la un exemplu. La 14 februarie 1998 asociaţia a acordat împrumuturi

membrilor săi în suma de 82300 lei, cu următoarele condiţii: dobânda - 29% anual,

termenul de achitare a împrumuturilor şi sumelor totale a dobânzilor aferente - 10

februarie 1999. Acordarea împrumuturilor va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314

"împrumuturi acordate" - 82300 lei;

Credit contul 241 "Casa" - 82300 lei;

69

La 10 februarie 1999 n-au fost rambursate: împrumuturi - 7000 lei, dobânzi

aferente - 2030 lei. începând cu 11 februarie 1999, aceste sume sunt constatate drept

restante. Dacă asociaţia foloseşte conturi de gradul II pentru evidenţa separată a

creanţelor neachitate la scadenţă, în funcţie de termenul neachitării, se întocmesc

înregistrările contabile:

a) Constatarea împrumuturilor neachitate drept restante:

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316

"împrumuturi acordate restante (0-2 luni)" - 7000 lei;

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314

"împrumuturi acordate" - 7000 lei;

b) Recunoaşterea creanţelor privind dobânzile calculate şi neachitate drept restante:

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" subcontul

2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)" - 2030

lei;

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate" -

2030 lei.

După constatarea împrumuturilor şi dobânzilor aferente drept restante, ţinând

cont de prevederile normelor de prudenţă financiară, la 11 februarie 1999 în baza

unei note de contabilitate este necesar de constituit provizioane în mărime de 30 %

[(7000 +2030)x 0,3] pentru creanţele restante. In acest scop calculul provizioanelor se

face separat:

a) pentru împrumuturile neachitate la timp - 2100 lei (7000 x 0,3)

b) pentru dobânzile neachitate la termen - 609 lei (2030 x 0,3).

Suma totală a provizioanelor constituie 2709 lei (2100+609). în baza acestui calcul se

întocmesc următoarele înregistrări contabile privind constituirea provizioanelor

aferente:

a) împrumuturilor neachitate la timp (restante):

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 2100 lei,

70

Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen" - 2100 lei;

b) dobânzilor neachitate la termen (restante):

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 609 lei,

Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 609 lei;

Ca rezultat acestor înregistrări în rapoartele financiare vom avea următoarele

modificări: în rândurile 380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270

"Corecţii la datorii dubioase" a bilanţul contabil vor fi reflectate sumele

provizioanelor constituite pentru pierderi din împrumuturi şi dobânzi neachitate

(soldurile conturilor 235 şi respectiv 222) în mărime de (2100) lei şi (609) lei; în

rândul 070 "Alte cheltuieli operaţionale" al raportului privind rezultatele financiare,

va fi inclusă suma de 2709 lei (suma cheltuielilor privind constituirea provizioanelor

- rulajul din debitul contului 714). Provizioanele constituite, creanţele neachitate la

termen vor fi reflectate detaliat şi în raportul specializat.

Să presupunem, că pe parcursul a două luni ulterioare constituirii provizioanelor

au fost rambursate 2000 lei - împrumuturi şi 580 lei - dobânzi anterior neachitate.

Evident ca rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor va fi reflectată în mod

obişnuit:

Debit contul 241 "Casa" - 2580 lei,

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316

"împrumuturi acordate, restante (0-2 luni)-2000 lei,

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2

luni)" -580 lei.

însă provizioanele constituite anterior, în sumă de 600 lei pentru împrumuturile

restante, apoi rambursate (2000 x 0,3) şi 174 lei pentru dobânzile aferente (580 x

0,3), este necesar să fie anulate. Provizioanele anulate se recomandă să fie constatate

drept venit din activitatea operaţională, prin următoarele înregistrări contabile:

a) decontarea provizioanelor aferente împrumuturilor restante rambursate:

71

Debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen" - 600 lei,

Credit contul 612 "Alte venituri operaţionale" - 600 lei;

b) decontarea provizioanelor aferente dobânzilor restante achitate:

Debit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 174 lei,

Credit contul 612 "Alte venituri operaţionale" - 174 lei;

Aceeaşi operaţie poate fi reflectată şi prin stornarea provizioanelor anulate:

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - (774) lei

Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen" - (600) lei

Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - (174) lei;

A doua variantă este mai reuşită din motivul că ea reflectă mai real situaţia.

Dacă folosim prima variantă - se creează imaginea că asociaţia obţine un venit, dar în

realitate avem doar o micşorare de cheltuieli.

După reflectarea acestor operaţii conturile provizioanelor vor reflecta: contul

235 - soldul de 1500 lei (2100-600), contul 222 - soldul în mărime de 435 lei (609-

174). Informaţia din rapoartele financiare se va schimba în felul următor: posturile

380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270 "Corecţii la datorii dubioase"

ale bilanţului contabil vor reflecta sumele de 1500 lei şi 435 lei respectiv; rândul 040

"Alte venituri operaţionale" al raportului privind rezultatele financiare va include

suma de 774 lei (600+174) (suma provizioanelor anulate constituie rulajul din

creditul contului 612); sumele împrumuturilor şi dobânzilor restante precum şi

provizioanelor se reflectă în compartimentele respective ale raportului specializat.

La data de 10 aprilie 1999 sumele restante constituie 5000 lei - împrumuturi

(7000 lei iniţial restante minus 2000 lei rambursate) şi 1450 lei - dobânzi (2030-580)

- soldurile conturilor 2316 "împrumuturi acordate, restante (0-2 luni)" şi 2285

"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)".

La 10 aprilie 1999 aceste sume vor fi trecute în categoria creanţelor dubioase

(termenul neachitării întră în limita 2-12 luni),

a) Constatarea împrumuturilor drept dubioase:

72

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2317

"împrumuturi acordate dubioase (2-12 luni)" - 5000 lei,

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316

"împrumuturi acordate restante (0-2 luni)" - 5000 lei;

b) Constatarea creanţelor privind dobânzile drept dubioase:

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2286 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12

luni)" - 1450 lei,

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2

luni)" - 1450 lei.

Prin urmare, sumele provizioanelor respective, care trebuie să fie constituite,

începând cu 10 aprilie 1999 vor fi majorate până la 3750 lei [5000 x 0,75] - pentru

împrumuturi şi 1087,50 lei = [1450 x 0,75] - pentru dobânzi, total - 4837,50 lei.

Luând în considerare mărimea provizioanelor anterior constituite (soldurile conturilor

235 şi 222 - 1500 lei şi 435 lei respectiv), majorarea provizioanelor va fi reflectată în

felul următor :

a) majorarea provizioanelor pentru pierderi din împrumuturile neachitate la termen

în sumă de 2250 lei (3750-1500):

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 2250 lei;

Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen" - 2250 lei;

b) majorarea provizioanelor pentru pierderi din dobânzile aferente neachitate la

termen în sumă de 652,50 lei (1087,50-435):

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 652,50 lei,

Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 652,50 lei;

După reflectarea acestor operaţii în conturile provizioanelor vom avea soldurile

respective în conturile 235 - 3750 lei (1500+2250), 222 -1087,50 lei (435+652,50).

Modificările respective se vor reflecta şi în poziţiile bilanţului şi raportului

specializat, menţionate anterior.

73

Să admitem, în continuare, că până la 10 februarie 2000 (adică peste 12 luni

după constatarea creanţelor drept restante) sumele creanţelor dubioase n-au fost

rambursate. Atunci suma creanţelor în mărime de 5000 lei reprezentând împrumuturi

dubioase şi 1450 lei reprezentând dobânzi dubioase, devin compromise. Această

modificare structurală se va reflectă prin înregistrările contabile:

a) constatarea împrumuturilor restante neachitate drept compromise:

Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2318

"împrumuturi acordate, compromise (>12 luni)" - 5000 lei,

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2317

"împrumuturi acordate, dubioase (2-12 luni)" - 5000 lei;

b) recunoaşterea creanţelor privind dobânzile aferente drept compromise:

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2287 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, compromise

(>12 luni)" -1450 lei,

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"

subcontul 2286 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12

luni)" - 1450 lei.

La 11 februarie 2000 este necesar să majorăm suma provizioanelor care trebuie

să constituie cel puţin 100% din suma creanţelor compromise (5000 lei -

împrumuturi şi 1450 lei - dobânzi neachitate). Deci suma provizionului pentru

împrumuturi trebuie majorată cu 1250 lei (5000 - 3750), iar pentru dobânzi - cu

362,50 lei (1450-1087,50). Cu alte cuvinte din sumele totale a provizioanelor care

trebuie să fie constituite în conformitate cu Normele de prudenţă financiară scădem

sumele provizioanelor anterior constituite. Aceasta se reflectă în modul următor:

Majorarea provizioanelor pentru pierderi din creanţele compromise:

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - la suma totală de majorare a

provizioanelor - 1612,50 lei;

Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen"- 1250 lei,

Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase"-362,50 lei;

74

După efectuarea acestor înregistrări în conturile provizioanelor vom avea

soldurile respective: în contul 235 - 5000 lei (3750+1250), în contul 222 -1450 lei

(1087,50+362,50). în rapoartele financiare informaţia va fi reflectată respectiv:

posturile 380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270 "Corecţii la datorii

dubioase" ale bilanţului contabil - sumele provizioanelor constituite pentru pierderi

din împrumuturi şi dobânzi neachitate (soldurile conturilor 235 şi 222 respectiv) în

mărime de 5000 lei şi 1450 lei. Postul 070 "Alte cheltuieli operaţionale" a raportului

privind rezultatele financiare va include suma de 1612,50 lei (suma provizioanelor

constituite suplimentar - rulajul din debitul contului 714); sumele împrumuturilor şi

dobânzilor compromise (5000 lei şi 1450 lei - soldurile conturilor 2318 şi 2287) vor

fi reflectate în compartimentul "Mişcarea împrumuturilor acordate" al raportului

specializat, iar provizioanele constituite (suma soldurilor conturilor 222 şi 235) - în

compartimentul "Provizioane privind creanţe dubioase" al raportului specializat.

După cum se vede, sumele iniţial restante după constituirea provizioanelor sunt

reflectate în componenţa cheltuielilor. Datorită acestei reflectări conducerea asociaţiei

ţine cont de faptul, că aceste sume nu pot fi utilizate în activitatea ei, ele diminuează Л

profitul asociaţiei, reflectat în rapoartele financiare. In cazul când sumele

împrumuturilor şi dobânzilor constatate anterior drept compromise vor fi achitate,

provizioanele respective se anulează şi se reflectă în componenţa altor venituri din

activitatea operaţională - debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din

împrumuturile neachitate la termen" sau contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" şi

credit contul 612 "Alte venituri operaţionale".

O problemă a contabilităţii şi a managementului activităţii asociaţiei o prezintă

modul de decontare a creanţelor compromise din bilanţul contabil şi trecerea lor la

conturi extrabilanţiere, precum şi stabilirea termenului, pe durata căruia este necesar

să fie calculate dobânzile la împrumuturile neachitate la termen. Conform

regulamentului Băncii Naţionale pentru clasificarea creditelor, creditele compromise

„se trec la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite în corespondenţă cu

conturile de credite acordate în decursul următorului trimestru după data gestionară la

care au fost clasificate în acest mod", iar dobânzile se calculează numai pe durata de

75

60 zile după scadenţă în cazul în care împrumutul nu a fost achitat la termenul

cuvenit. Dar pentru asociaţii aceste momente nu sunt prevăzute în actele normative şi

pot fi tratate în mod diferit. O soluţionare a problemei în cauză poate avea loc astfel:

împrumuturile acordate membrilor asociaţiei şi dobânzile aferente neachitate la

termen, devenind compromise, pot fi percepute în majoritatea cazurilor în urma

hotărârii instanţei judiciare. în cazul când hotărârea instanţei judiciare nu este în

folosul asociaţiei, dar şi atunci când e în folosul ei, dar perceperea lor este imposibilă

din diferite motive, sumele creanţelor privind împrumuturile şi dobânzile

compromise vor fi decontate prin micşorarea provizioanelor. O alta cale de

soluţionare a problemei o vedem prin decontarea creanţei după ce ea devine

compromisă şi posibilitatea de rambursare este foarte mică. După decontarea

creanţelor este necesară contabilizarea lor în componenţa conturilor extrabilanţiere.

Termenul de calculare a dobânzii la împrumuturile neachitate la termen, de regulă,

este stabilit de către consiliul asociaţiei. După opinia noastră această neclaritate

trebuie să fie înlăturată prin stabilirea unor prevederi şi reguli într-un regulament al

Serviciului Supravegherii de Stat, care va stipula şi modalităţile de calculare a

dobânzilor, de decontare a creanţelor neachitate la termen, precum şi termenii de

calcul al dobânzilor la împrumuturile acordate neachitate la scadenţă.

Modalitatea de reflectare a decontării creanţelor neachitate la termen din

conturile provizioanelor în exemplul nostru va fi astfel:

a) a împrumuturilor compromise:

Debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la

termen" - 5000 lei;

Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate" subcontul 2318

"împrumuturi acordate compromise"- 5000 lei;

b) a dobânzilor compromise:

Debit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 1450 lei,

Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"

subcontul 2287 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate compromise

(> 12 luni)" - 1450 lei.

76

Din motivul că Planul de conturi, aplicat în unităţile din sfera de producţie şi

comerţ, nu dispune de contul extrabilanţier cu destinaţia de contabilizare a

împrumuturilor şi dobânzilor decontate din contul provizioanelor, propunem să se

procedeze în modul similar ca în băncile comerciale, şi anume: de prevăzut conturi de

memorandum de tipul 7200 „Credite şi dobânzi sporite neachitate" şi de creat un cont

extrabilanţier de activ cu denumirea „împrumuturi acordate şi dobânzi aferente

neachitate şi decontate". In acest cont se va ţine evidenţa împrumuturilor şi

dobânzilor decontate din contul provizioanelor.

în cazul, când există o certitudine fermă ca membrul asociaţiei va rambursa

împrumutul şi dobânda, care deja au fost decontate şi incluse în conturile

extrabilanţiere, este necesar de restabilit creanţele date şi de reflectat venitul

respectiv. La suma creanţei restabilita se va întocmi formula contabilă:

- Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 „împrumuturi

acordate, sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",

subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate"

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" sau contul 614 „Venituri din dobânzi".

Astfel pot fi constituite, utilizate şi reflectate provizioanele în contabilitatea

asociaţiilor de economii şi împrumut. Operaţiile examinate în mod obligatoriu vor fi

reflectate şi în evidenţa analitică. De exemplu, împrumuturile acordate neachitate la

termen se reflectă pentru fiecare membru al asociaţiei în fişa de evidenţă a

împrumutului acordat, şi, respectiv, va fi constituit provizionul pentru fiecare

împrumut restant aparte. Datele din aceasta fişă se totalizează şi se reflectă aşa cum a

fost descris mai sus. Totodată la dobânzile aferente în conformitate cu contractele

încheiate pot fi prevăzute şi sumele calculate ca penalităţi. în cazul când politica de

contabilitate a asociaţiei prevede recunoaşterea penalităţilor drept venit, începând cu

data înregistrării creanţelor restante, propunem să fie schimbată şi suma provizionului

care trebuie să fie constituit. De exemplu, condiţiile contractuale prevăd dobândă

dublă începând cu data neachitării împrumutului. în cazul nostru începând cu 10

februarie 1999 se va calcula dobânda la rata de 58 % anual. In acest caz la 10 martie

77

1999, dobânda calculată restantă se măreşte cu 330 lei (7000 x 0,58 / 12), şi respectiv

va fi majorat şi provizionul cu 99 lei (330 x 0,3):

Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 99 lei

Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 99 lei.

Modul expus de contabilizare a împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente

şi-a găsit deja realizarea în practica activităţii asociaţiilor.

Propunerile formulate ce ţin de constituirea provizioanelor generale la momentul

acordării împrumuturilor, şi stabilirii termenilor de calculare a penalităţilor aferente

dobânzilor neachitate la termen şi legalizarea acestora vor permite de a mări

responsabilitatea conducerii asociaţiilor şi membrilor săi şi va asigura la un nivel mai

prielnic evitarea pierderilor posibile (riscului posibil din neachitarea creanţelor).

78

Capitolul III. Particularităţile analizei activităţii económico-financiare

a asociaţiilor

Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiilor de economii şi împrumut

are o importanţă deosebită. Ea, fiind corectă şi efectuată la timpul cuvenit, oferă

posibilitatea de a evalua în modul cuvenit situaţia financiară reală a asociaţiei şi de a

lua decizii manageriale adecvate, care ar permite evitarea cazurilor falimentelor,

protejarea mijloacelor membrilor asociaţiei şi mijloacelor împrumutate de la alte

instituţii. Analiza económico-financiara oferă de asemenea datele necesare pentru

reglementarea şi supravegherea activităţii asociaţiilor şi creează posibilităţi pentru

Serviciul Supravegherii de Stat să influenţeze, în caz de necesitate, această activitate

şi să adopte deciziile respective.

în prezentul capitol este examinată metoda analizei prevăzută de Normele de

prudenţă financiară şi posibilităţile aplicării sistemelor de monitorizare CAMEL şi

PEARLS în analiza activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut, în evaluarea

indicatorilor prevăzuţi de aceste sisteme din punct de vedere a corespunderii lor

particularităţilor activităţii asociaţiilor; efectuarea analizei în baza datelor unei

asociaţii, evidenţiindu-le părţile pozitive şi negative; sunt formulate unele propuneri

vizând elaborarea unor măsuri concrete de ameliorare a situaţiei económico-

financiare a acesteia.

Menţionăm, că actualmente analizei activităţii económico-financiare a

asociaţiilor nu este acordată atenţia necesară. La momentul actual asociaţiile practic

nu efectuează nici o analiză a activităţii sale (în afară de calculul profitului), însă

organele de reprezentare (Federaţia Naţională) şi Serviciul Supravegherii de Stat au

toate posibilităţile de a efectua o analiză amplă a activităţii asociaţiilor. In acest scop

pot fi utilizaţi indicatori din Rapoartele financiare şi cele specializate. La elaborarea

raportului specializat şi-a adus aportul şi autorul. Raportul specializat cuprinde un şir

de indicatori, care nu sunt reflectaţi în rapoartele financiare, dar, cu regret, raportul nu

este utilizat la nivelul cuvenit. Uneori conducerea se limitează numai la verificarea

respectării Normelor de prudenţă financiară în baza datelor disponibile.

79

Studiul minuţios al particularităţilor activităţii AEÎC ne permite să menţionăm

două momente importante:

- indicatorii ce reflectă activitatea económico-financiara a asociaţiilor diferă de cei

ai întreprinderilor din sfera de producţie şi de comerţ;

- caracterul sezonier al activităţii AEIC.

Prima particularitate se lămureşte prin faptul, că AEÎC nu procură materii prime

sau materiale pentru a fabrica produse finite sau pentru a acorda servicii, ele atrag

mijloace băneşti pentru a acorda împrumuturi membrilor lor. Prin urmare este

imposibil de a aplica careva sistem de indicatori, cu ajutorul cărora ar putea fi

evaluată partea calitativă şi cantitativă a activităţii económico-financiare a

întreprinderii din sfera de producţie sau de comerţ. Luând în considerare acest fapt,

evaluarea activităţii asociaţiilor este necesar să fie efectuată, având la dispoziţie un

nomenclator de indicatori cu ajutorul cărora analiza ar putea fi efectuată prin

determinarea diferitor coeficienţi şi ratinguri.

A doua particularitate se lămureşte prin influenţa caracterului sezonier al

agriculturii asupra activităţii asociaţiilor, deoarece AEÎC în Moldova actualmente

susţin activitatea de antreprenoriat în spaţiul rural. A fost determinat, că mărimea

mijloacelor împrumutate şi, respectiv, acordate variază pe parcursul anului

calendaristic. La începutul anului, de regulă, mărimea lor e mai mică, apoi treptat

creşte, ca la sfârşitul perioadei din nou să se micşoreze. Acest specific este

caracteristic majorităţii absolute a asociaţiilor din republică. El poate fi demonstrat

prin graficul (datele sunt selectate din rapoartele financiare şi specializate a AEÎC din

judeţul Orhei) din desenul 1.

Luând în considerare caracterul sezonier al activităţii asociaţiilor am ajuns la

concluzia, că analiza activităţii económico-financiare trebuie să fie efectuată în baza

unui nomenclator specific de indicatori. Perioada cea mai reuşită de analiză o socotim

nu la începutul sau sfârşitul anului calendaristic, ci la o altă dată pe parcursul anului,

de exemplu, la mijlocul anului. Aceasta nu înseamnă că perioada de la sfârşitul

anului nu poate servi drept bază de analiză.

80

Desen 1 . Caracterul sezonier al investiţiilor pe termen scurt în activitatea

asociaţiilor din judeţul Orhei din perioada 31.12.2000 - 31.12.2001.

Anume din aceste considerente a şi fost efectuată analiza activităţii económico-

financiare AEÎC Botna, judeţul Chişinău la 31.12.2000 şi 30.06.2001.

în scopul eficientizării analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor se

propune elaborarea unui modul automatizat de analiză, care ar asigura calcularea

indicatorilor necesari la nivelul Serviciului supravegherii de stat (a întregului sistem

de asociaţii) la data prezentării rapoartelor financiare, iar la nivelul fiecărei asociaţii

la orice dată solicitată - aceasta constituind aspectul tehnic de soluţionare a problemei

81

date. Pentru realizarea analizei în regim automatizat este necesară elaborarea

nomenclatorului indicatorilor şi stabilirea formulelor de calculare a acestora cu A

indicarea surselor de informaţii respective. In acest scop propunem că pentru analiza

activităţii asociaţiilor să fie aplicate trei sisteme de analiză: Normele de Prudenţă

Financiară (NPF) şi sistemele de monitorizare şi evaluare perfecţionate CAMEL-RM

şi PEARLS-RM. Pentru asociaţiile care nu dispun de posibilităţi tehnice de calculare

a indicatorilor necesari conform sistemelor enumerate, calculele pot fi efectuate în

mod centralizat la serviciul supravegherii de stat furnizând, mai apoi, aceste date

asociaţiilor respective. în acest caz, atât Serviciul supravegherii de stat, cât şi fiecare

conducător al asociaţiei va dispune de toate rezultatele analizei activităţii acestora,

fapt ce va permite o mai mare operativitate în luarea deciziilor respective.

Pentru experimentarea metodelor propuse de analiză au fost utilizate datele

asociaţiei „Botna" din comuna Costeşti, jud. Chişinău, şi anume - rapoartele

financiare şi specializate, care sunt anexate la lucrare.

3.1 Analiza respectării normelor de prudenţă financiară

Normele de prudenţa financiară sunt o parte componentă a Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova privind supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii

şi împrumut ale cetăţenilor (AEÎC) nr. 1011 din 30 septembrie 1998 (Monitorul oficial

97-98/998 din 29.10.1998) şi reprezintă un instrument care obligă asociaţiile să respecte

cerinţele acestor norme. Aceste norme au fost elaborate ţinând cont de experienţa

internaţională a activităţii organizaţiilor de economii şi creditare (uniunilor de credit).

Ele cuprind cei mai importanţi indicatori. Nerespectarea mărimii absolute stabilite a

acestor indicatori poate duce la încălcări financiare, la utilizarea mijloacelor în alte

scopuri decât cele statutare, la starea de insolvabilitate chiar şi la faliment, în urma

căruia membrii asociaţiei pot suferi pierderi aferente mijloacelor depuse, ş.a. încălcarea

normelor de prudenţă poate cauza suspendarea licenţei pentru activitatea AEÎC.

Aceste norme prevăd unele restricţii, care nu sunt altceva decât indicatori analitici

şi mărimile critice (plafoanele) a acestora, respectarea cărora este obligatorie pentru

asociaţii. în conformitate cu normele indicate propunem un set de indicatori, care vor fi

calculaţi în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat. Aceşti

indicatori sunt grupaţi conform unor criterii omogene de grupare în compartimente.

Fiecare dintre indicatorii incluşi în compartimentul caracterizează o parte componentă a

activităţii económico-financiare a asociaţiilor.

Analiza respectării Normelor de prudenţă financiară prevede calcularea şi

examinarea grupelor de indicatori, care caracterizează: suficienţa capitalului propriu,

asigurarea împrumuturilor acordate, echilibrul scadenţilor şi ratele de divizare a riscului.

Gradul de suficienţă a capitalului propriu şi cel de asigurare a împrumuturilor

acordate pot fi evaluate prin nivelul următorilor indicatori:

asigurarea mij loacelor plasate în băncile comerciale în raport cu mărimea capitalului

propriu nu trebuie să fie mai mică de 1% - se calculează prin raportul capitalului propriu

către mijloacele plasate în bănci sub formă de conturi curente şi de depozite bancare;

100% din valoarea de bilanţ a activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi creanţelor

irecuperabile trebuie să fie acoperite cu capital propriu - se determină prin raportul

capitalului propriu către valoarea de bilanţ a activelor respective;

rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen scurt depusă pe conturile bancare

ale asociaţiei - prezintă raportul mijloacelor asociaţiei aflate în conturi de decontare

(curente), conturi de depozit pe termen scurt către suma împrumuturilor acordate

neasigurate pe termen scurt, nivelul trebuie să fie cel puţin de 6%;

rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen lung depusă pe conturile bancare

ale asociaţiei - se determină prin raportul mijloacelor asociaţiei aflate în conturile de

depozit pe termen lung către suma împrumuturilor acordate neasigurate pe termen lung,

plafonul este stabilit de cel puţin 8%.

Calculul indicatorilor enunţaţi pe anii 2000-2001 este prezentat în anexa 5.

Algoritmul de calcul prezintă o formulă exprimată în baza datelor din rapoartele

financiare şi raportul specializat (BC - bilanţul contabil, RF - raportul privind

rezultatele financiare, RS - raportul specializat, codurile ce urmează după abrevieri sunt

numerele rândurilor respective). Totodată, ultimele trei coloane ale tabelului din anexa

5 reflectă mărimile indicatorilor respectivi, care sunt obţinuţi din datele asociaţiei

„Botna" din comuna Costeşti, jud. Chişinău pentru anul respectiv.

83

Asociaţia dată a fost creată în anul 1997 şi a acumulat o experienţă bogată în

activitatea sa. La calculul indicatorilor au fost utilizate datele din rapoartele financiare şi

raportul specializat anuale pentru anii 1999, 2000 şi 2001. Analiza minuţioasă a

conţinutului economic al indicatorilor incluşi în acest sistem şi a denumirii acestora ne

permite să menţionăm, că denumirea unor indicatori nu corespunde conţinutului lor

economic. Prin urmare, din punct de vedere filozofic, conţinutul nu corespunde formei.

Pentru a înlătura această necoincidenţă este necesar să schimbăm nu conţinutul, ci

denumirea lor.

Conform datelor din tabelul indicat mai sus putem evalua suficienţa capitalului

propriu şi asigurarea împrumuturilor acordate.

Raportul mijloacelor plasate în băncile comerciale către capitalul propriu la

30.06.2001 constituia 281,40 ori, ce e mai mare de 172,21 ori faţă de mărimea acestui

indicator la 31.12.2000. Indicatorul enunţat exprimă o restricţie faţă de asociaţii să nu

plaseze la băncile comerciale o sumă de mijloace băneşti mai mare decât 1% din

valoarea capitalului propriu, deoarece există un risc de concentrare a mijloacelor date.

Asociaţia trebuie să tindă spre plasarea mijloacelor în împrumuturile acordate

membrilor săi şi nu în băncile comerciale. La prima vedere, pentru ca mărimea

indicatorului dat să fie mai aproape de plafonul stabilit, ar trebui să recomandăm

conducerii să micşoreze acest raport şi să ia decizia să micşoreze mărimea capitalului

propriu. Dar este evident, că recomandarea aceasta nu poate fi aplicată pentru asociaţii.

Analiza minuţioasă a conţinutului economic a acestui indicator ne permite să scoatem la

iveală şi unele dezavantaje, precum şi caracterul relativ al acestuia. în primul rând,

indicatorul în cauză limitează numai nivelul de jos, dar nu şi cel de sus, care poate fi cât

mai mare. Judecând de pe această poziţie cu cât mai mare va fi rezultatul acestui raport,

cu atât mai înaltă va fi evaluarea activităţii conducerii asociaţiei. în al doilea rând,

această nelimitare nu ia în considerare raţionalitatea depunerii mijloacelor băneşti sub

formă de depozite la bancă sau cea a acordării lor membrilor asociaţiei în formă de

împrumuturi. Poate că a doua variantă e mai eficientă, când dobânda aferentă

împrumuturilor acordate depăşeşte dobânda pentru mijloacele plasate la bănci, şi din

punct de vedere a diversificării riscurilor între membrii asociaţiei. Luând în considerare

84

această problemă economică, se poate întâmpla, ca indicatorul menţionat să fie mai mic

decât plafonul stabilit, şi atunci conducerea merită o evaluare negativă. Insă,

concomitent acordând împrumuturi membrilor săi, asociaţia va obţine un venit mai

mare şi nu va fi necesară menţinerea mărimii capitalului propriu reieşind din suma

mijloacelor băneşti plasate în bănci. Conform acestui rezultat, acţiunile conducerii

merită o evaluare pozitivă. Numai în cazul, când conducerea nu găseşte aria de acordare

a împrumuturilor, ea poate să recurgă la plasarea mijloacelor în băncile comerciale. Prin

urmare, indicatorul analizat poartă un caracter contradictoriu şi nu este uşor de explicat

destinaţia lui economică în evaluarea gradului de suficienţă a capitalului propriu. După

opinia noastră, el familiarizează conducerea (utilizatorul) cu o parte caracteristică de

suficienţă (acoperire) a capitalului propriu, însă mărimea lui absolută este stabilită în

mod subiectiv.

Esenţa indicatorului următor constă în faptul, că asociaţia are dreptul să dispună de

mijloace fixe şi active nemateriale, corectate (diminuate) la suma creanţelor

irecuperabile, numai în limita capitalului propriu. Raportul între mărimea capitalului

propriu şi valoarea de bilanţ totală a activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi a

creanţelor irecuperabile nu trebuie să fie mai mică de 100%. La asociaţia „Botna" acest

indicator a atins mărimea de 1119,22 ori la 31.12.2000 şi de 266,81 ori la 30.06.2001

sau s-a micşorat de 852,41 ori. Cu alte cuvinte, mărimea capitalului propriu este

suficientă pentru acoperirea activelor numite. Insă, din nou, apare o situaţie paradoxală.

Care mărime poate fi considerată drept optimală - 200%, 300% sau 500%? Sau cum a

avut loc la AEÎC „Botna" - mai mare de 100 000 %? După opinia noastră, putem

evalua pozitiv aceasta suficienţă a capitalului propriu dacă indicatorul enunţat depăşeşte

100%o. însă depăşirea lui cu sute de mii de procente ne demonstrează unul din cele două

neajunsuri: sau indicatorul trebuie perfecţionat, sau situaţia suficienţei capitalului este

anormală. Acest indicator este foarte mare la asociaţia Botna, deoarece ea încă nu poate

sa-şi permită procurarea multor mijloacelor fixe, însă în viitor, când asociaţia se va

dezvolta şi se va întări din punct de vedere financiar, şi va putea procura mai multe

mijloace fixe şi active nemateriale, evaluarea acestui indicator va avea o importanţă

deosebită.

85

Analiza componentelor numărătorului (structurii capitalului) şi numitorului

(structurii activelor incluse în calcul) ne permite să menţionăm, că asociaţia în cauză,

aproape că nu dispune de active nemateriale şi mijloace fixe - la începutul perioadei de

analiză - 250 lei, la sfârşitul ei 1450 lei, iar creanţele irecuperabile în general lipsesc;

suma capitalului propriu în mod respectiv - 279,8 mii lei şi 375,7 mii lei. Aceste date au

şi determinat gradul de suficienţă a capitalului propriu în valoarea de bilanţ a activelor

nemateriale, mijloacelor fixe şi a creanţelor irecuperabile. Totuşi, studiul componenţei

capitalului statutar ne permite să scoatem în evidenţă o eroare existentă în practica

reflectării în contabilitate şi rapoartele financiare a capitalului statutar, în componenţa

căruia sunt incluse şi cotele suplimentar depuse pentru asigurarea împrumuturilor

(fondul de risc). De exemplu, la 30.06.2001 din 253,8 mii lei capital statutar - 97,9 mii

lei sau 36,8% constituiau cotele suplimentare, care după destinaţia lor nu constituie un

element component al capitalului propriu, cu atât mai mult al capitalului statutar. Aceste

cote trebuie să fie reflectate în componenţa datoriilor. In aşa fel, după opinia noastră, se

va rectifica componenţa capitalului statutar, iar indicatorul calculat se va micşora

aproximativ cu 40%.

Rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen scurt plasată în conturile curente

şi depozite bancare a asociaţiei la începutul perioadei de analiză constituia 36,52%) iar la

sfârşitul acesteia - 5,54%, sau s-a micşorat cu 31%, menţinându-şi mărimea aproape la

nivelul plafonului stabilit de 6%. Rezervele de asigurare a împrumuturilor pe termen

lung la asociaţia numită nu au fost constituite din motivul, că în perioada analizată

asociaţia nu avea împrumuturi acordate pe termen lung.

Generalizând cele expuse se poate de indicat că suficienţa capitalului propriu şi

asigurarea împrumuturilor acordate la AEÎC „Botna" sunt la un nivel înalt.

Echilibrul scadenţelor presupune, ca termenele de încasare a mijloacelor aflate în

creanţe trebuie să corespundă termenelor de plată a datoriilor. Acest indicator nu poate

fi calculat pe deplin în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat. Din

motivul că la momentul actual sursa principală de provenienţă a mijloacelor pentru

acordarea împrumuturilor sunt mijloace din exteriorul asociaţiei (împrumuturi primite),

ea stabileşte termenul împrumuturilor acordate mai mic decât termenul împrumuturilor

86

primite, ce dă posibilitatea de a colecta toate creanţele şi de a rambursa datoriile la

termenul cuvenit. însă, în momentul, când asociaţia va atrage şi alte surse, decât

împrumuturile primite (de exemplu, depunerile membrilor), importanţa echilibrului

scadenţelor va creşte, deoarece termenul atragerii surselor nu va corespunde întocmai

termenului plasării acestora. Atunci, va fi foarte important ca evidenţa creanţelor şi

datoriilor să fie ţinută după termenii de rambursare şi la orice dată creanţele să

depăşească datoriile. Rapoartele financiare şi cel specializat ne dau posibilitatea de a

calcula numai o parte componentă a acestui indicator şi anume, cea aferentă scadenţelor

în termen de trei luni. El se determină prin raportul creanţelor cu scadenţă de trei luni

către datoriile spre plată în termen de trei luni. însă, calculul dat nu reflectă pe deplin

respectarea echilibrului enunţat. După opinia noastră, evaluarea exactă poate fi efectuată

numai în baza analizei zilnice a datelor privind suma creanţelor şi suma datoriilor la o

dată anumită. Analiza rapoartelor financiare şi celui specializat a mai multor asociaţii,

ne dă posibilitatea să conchidem, că informaţia respectivă nu este relevantă pentru a

analiza echilibrul scadenţilor. Nu a făcut excepţie şi asociaţia „Botna". Totuşi acest

indicator îl considerăm unul din cei mai importanţi, spre care trebuie să se orienteze

conducerea asociaţiei în politica sa de atragere a resurselor împrumutate şi de acordare a

împrumuturilor. De aceea, este necesar să fie luate careva decizii de a furniza informaţia

respectivă utilizatorilor. în dezvăluirea evaluării echilibrului scadenţelor ar fi raţional de

aplicat gruparea termenilor de scadenţă a creanţelor şi a datoriilor asemănătoare celei

internaţionale: mai puţin de o lună; de la o lună la 3 luni; de la 3 luni la 1 an; de la 1 an

la 5 ani; peste 5 ani.

Propunem, pentru fiecare grupă, ca să se determine mărimea absolută a depăşirii

creanţelor peste datorii, sau invers şi coeficientul respectiv prin raportul creanţelor

către datorii (depuneri, credite şi împrumuturi primite). De exemplu, în funcţie de

grupa scadenţelor pe termen scurt vom avea K s l , Ks2, Ks3 şi K L 1 , KL2 respectiv.

Apoi de determinat doi indicatori (coeficienţi) ai echilibrului scadenţelor: pe termen

scurt şi pe termen lung.

Coeficientul mediu al termenelor de scadenţă până la un an este

Ks = Ks l x K s 2 x K s 3 ;

87

Coeficientul mediu al termenelor de scadenţă mai mare de un an este

KL = KL1 x K L 2 ;

Coeficientul mediu general ce cuprinde termenele de scadenţa pe parcursul unui

an şi cu scadenţă ce depăşeşte un an Kg = Ks x KL.

O estimare pozitivă merită fiecare din aceşti coeficienţi, dacă mărimea lor este

egală cu 1 sau depăşeşte o unitate.

Să apelăm la un exemplu convenţional din activitatea unei asociaţii X. Situaţia

creanţelor şi datoriilor, precum şi calculele coeficienţilor enunţaţi sunt reflectate în

tabelul 8.

Tabelul 8. Calculul echilibrului scadenţilor creanţelor şi datoriilor

asociaţiei X la 01.03.2001

Datele ne confirmă, că asociaţia dată respectă întocmai echilibrul scadenţilor,

deoarece mărimea coeficienţilor nu este mai mică de o unitate.

88

Gradul de evaluare a riscului, care poate proveni din pierderile aferente

împrumuturilor acordate şi nerambursate la scadenţă, poate fi caracterizat prin

indicatorii a ratelor de divizare a riscului.

Mărimea maximă a unui împrumut neasigurat acordat unui membru al asociaţiei

nu poate fi mai mare decât: 100% din suma capitalului propriu în primul an de

activitate a asociaţiei; 3 5 % - în al doilea an de activitate; 2 0 % - în următorii ani.

Acest indicator se calculează prin raportul sumei maxime a împrumutului

neasigurat acordat unui membru către capitalul propriu.

Un alt indicator este mărimea împrumutului neasigurat acordat unui membru

care nu poate depăşi 10% din suma totală a împrumuturilor neasigurate cu gaj

acordate membrilor asociaţiei. El se determină prin raportul sumei maximale a

împrumutului neasigurat acordat unui membru către suma totală a împrumuturilor

neasigurate acordate membrilor asociaţiei.

Normele de prudenţă financiară mai prevăd şi o alta restricţie. Mărimea sumară

a provizioanelor constituite nu trebuie să fie mai mică de 3 0 % pentru creanţele

restante (termenul de restanţă 0-2 luni), de 7 5 % pentru creanţe dubioase (2-12 luni),

de 100%o pentru creanţe compromise (mai mult de 12 luni). La calculul acestui

indicator se ia raportul provizionului respectiv către creanţele neachitate la termen.

Din anexa 5 rezultă că asociaţia „Botna" respectă ratele de divizare a riscului. Ea

nu şi-a permis să acorde împrumut neasigurat unui membru cu mărimea maximală

faţă de capital, care ar fi depăşit la 31.12.2000 3,57%, iar la 30.06.2001 - 2,66%,

având o experienţă de activitate mai mare de 3 ani. Ponderea împrumutului neasigurat

acordat unui membru în suma totală a împrumuturilor acordate la începutul perioadei

de analiză, a constituit 5,43 %, la sfârşitul acestei perioade - 0,61%, deşi plafonul

permite nivelul maxim de 10%.

Ceilalţi indicatori aferenţi provizioanelor constituite pentru creanţele restante,

dubioase demonstrează respectarea întocmai a cerinţelor Normelor de prudenţă

financiară şi respectiv sunt egali cu 3 0 % şi 75%. Provizioanele pentru creanţele

compromise nu au fost constituite, deoarece astfel de creanţe n-au existat. Prin

urmare, dată fiind mărimea indicatorilor ratelor de divizare a riscurilor aferente

89

pierderilor posibile din împrumuturile acordate şi nerambursate la scadenţă, eforturile

conducerii asociaţiei „Botna" merită să fie pozitiv evaluate.

Astfel, actualmente poate fi efectuată evaluarea respectării normelor de prudenţă

financiară a asociaţiilor de economii şi împrumut. însă, este evident, că o parte din

indicatori necesită să fie reexaminaţi pentru ca evaluarea dată să fie mai obiectivă.

3.2 Analiza activităţii economico-financiare a asociaţiilor în baza

sistemului CAMEL-RM

La o etapă anumită de dezvoltare a sistemului de microfinanţare în Moldova a

apărut necesitatea de a aplica unele metode de evaluare a activităţii instituţiilor din

acest sistem. Bineînţeles, că la etapa iniţială de desfăşurare a activităţii asociaţiilor

aceste sisteme de evaluare lipseau. Primul sistem de monitorizare şi evaluare a fost

elaborat în cadrul proiectului de finanţare rurală [61]. Monitorizarea reprezintă un

sistem de colectare periodică, analiză şi utilizare a informaţiei în scopul controlului

privind situaţia financiară şi adaptarea ei la situaţii concrete. Evaluarea activităţii

asociaţiei constă în aprecierea, estimarea periodică a eficacităţii, utilităţii,

rentabilităţii, nivelului de influenţa a serviciilor financiare în scopul determinării

stării ei la un moment concret şi adaptarea strategiilor la situaţia respectivă. Acest

sistem poate fi utilizat în mod diferit în dependenţa de sarcinile, scopurile şi nivelul

de dezvoltare a asociaţiei în care se utilizează: monitorizarea procesului dezvoltării,

efectului, evaluarea eficacităţii activităţii în general, bussiness-monitorizarea

(clientului şi activităţii lui), monitorizarea financiară şi operaţională (activitatea

instituţiei ce acordă servicii financiare) şi monitorizarea mediului (în vederea

schimbului reciproc al instituţiilor financiare, în care ele activează).

Luând în considerare experienţa internaţională, monitorizarea instituţională

trebuie să se bazeze pe:

- monitorizarea financiară, care reflectă nivelul de eficacitate a serviciilor financiare

pentru o asociaţie, care include analiza:

a) stării financiare,

90

b) surselor de finanţare şi direcţiilor de utilizare a acestora,

c) profitabilităţii,

d) calităţii portofoliului de investiţii,

ş.a.

- monitorizarea operaţională, care reflectă influenţa activităţii financiare la

dezvoltarea instituţiei privind:

a) evaluarea şi corectarea periodică a sarcinilor pe termen scurt şi scopurilor pe

termen lung a asociaţiei;

b) evaluarea nivelului structurii organizatorice şi managementului;

c) evaluarea şi analiza politicii de acordare a împrumuturilor şi procedurilor

existente de alocare a mijloacelor;

d) monitorizarea politicii de atragere a surselor şi abilităţii de mobilizare a

depunerilor;

e) auditul şi controlul intern;

f) evaluarea eficacităţii activităţii specialiştilor asociaţiei;

g) evaluarea efectului instituţional, care include analiza creşterii şi perfecţionării

asociaţiei, analiza satisfacţiei clienţilor în vederea condiţiilor şi termenilor S ~ 1 1 l i

serviciilor financiare, micşorarea cheltuielilor interne de activitate;

ş.a.

Cele mai utilizate şi răspândite instrumente de monitorizare financiară şi

operaţională, care reflectă starea financiară şi managementul instituţiilor de

microfinanţare sunt sistemele de rating: CAMEL, CAMEL-S, PEARLS,

MicroCAMEL, SCALE ş.a.

La elaborarea primului sistem de rating al AEIC în Republica Moldova (numit

CAMEL-RM) au fost utilizate unele sisteme de monitorizare şi evaluare, aplicate în

diferite ţări [61]. (vezi tab. 9)

Luând în considerare particularităţile activităţii asociaţiilor, apariţia şi etapa de

dezvoltarea iniţială a acestora, s-a hotărât să fie ajustat şi aplicat sistemul

internaţional de evaluare CAMEL, la elaborarea modului de utilizare a căruia şi-a

adus aportul şi autorul. Prin urmare, a fost creat sistemul CAMEL-RM. în primul

91

rând, toţi indicatorii acestui sistem după o perioadă anumită au fost revizuiţi în

funcţie de disponibilitatea datelor, nivelul de dezvoltare şi tipurile serviciilor prestate,

e t c , iar modul de calculare a unor indicatori a fost modificat. în primul rând în

sistemul

Tabelul 9

Sistemele de rating aplicate în uniunile de credit din diferite ţări.

iniţial calculul lichidităţii curente se efectua prin raportul fluxului mijloacelor băneşti

către afluxul acestora, iar după revizuirea acestui calcul s-a dovedit, că este mai util

de a obţine calculul lichidităţii curente prin raportul activelor respective (pe termen

lung sau termen scurt - în funcţie de gradul de lichiditate) către datoriile respective.

Un alt pas a fost excluderea componentului "Calitatea managementului" din sistemul

de indicatori, deoarece această grupă nu dispunea de indicatori financiari, ci

cuprindea un singur chestionar şi se evalua numărul de răspunsuri pozitive la

întrebări.

în al doilea rând, au fost reexaminate plafoanele unor indicatori în direcţia

acceptării acestora în aşa fel, ca ele să corespundă nivelului de dezvoltare a

asociaţiilor la prima etapă. în caz contrar, era imposibil de aplicat sistemul enunţat de

evaluare a activităţii asociaţiilor, deoarece nu se obţinea o evaluare obiectivă cu o

anumită precizie. Ca rezultat al modificărilor a fost obţinut sistemul CAMEL-RM,

92

perfecţionat şi ajustat la particularităţile activităţii asociaţiilor, propus spre aplicare şi

utilizat în practică timp de mai mult de trei ani.

Fiecare literă a abrevierii „CAMEL" reprezintă un indicator sau o grupă

omogenă de indicatori cu un sens economic bine determinat şi cuprinde un

compartiment al analizei. Metodele de calculare a acestora sunt prezentate în anexa 6.

Există câteva posibilităţi de evaluare a rezultatelor obţinute din calculul

indicatorilor enunţaţi [61, p.2]:

1. Ratingul component mediu pentru toată grupa de indicatori ( C I , C2, C3) se

calculează prin însumarea mărimilor medii ale ratingurilor pentru componentele

acestei grupe raportată la numărul de componente (indicatori). De exemplu pentru

componentul C - grupa de indicatori ce caracterizează suficienţa capitalului:

C = (rating Cl+rat ing C2+rating C3)/3

2. Abrevierea CAMEL reprezintă grupele respective de indicatori C, A, M, E, L,

priviţi ca un întreg sistem de evaluare. Ratingul final exprimă o mărime medie

generalizatoare, ce caracterizează diferite părţi ale activităţii asociaţiei la o anumită

dată ca: suficienţa capitalului, starea (structura) activelor, estimarea profitului,

lichiditatea, ratele de creştere, progresul managementului. Ratingul compoziţional se

calculează prin însumarea rezultatelor medii ale ratingurilor pentru toate

componentele raportate la numărul acestor componente (indicatori). De exemplu,

dacă avem 7 componente, mărimile cărora au fost determinate la nivel de 1, 2, 2, 3, 2,

4, 3 - ratingul compoziţional va fi calculat astfel: (1+2+2+3+2+4+3)/7=2,43

3. Abrevierea CAMEL prescurtat se calculează pentru analiza rapidă luând în

considerare numai indicatorii de bază din cele mai importante compartimente prin

formula:

CAMEL prescurtat = C l + ( A l + A 2 ) / 2 + ( M l + M 2 + M 3 + M 4 + M 5 ) / 5 + E l + L l

De menţionat, că sistemul CAMEL prescurtat nu prevede necesitatea de a lua în

calcul toţi indicatorii parţiali sau indicatorii generalizatori intermediari, calculaţi

pentru fiecare grupă. De exemplu, din grupa indicatorilor „ C " - „Suficienţa

capitalului" nu sunt incluşi indicatorii: raportul între capitalul propriu şi datoriile pe

termen lung (C2), raportul între capitalul propriu şi datoriile pe termen scurt (C3); din

93

grupa indicatorilor „A" - „Starea activelor" nu se ia în considerare: raportul

capitalului de rezervă către portofoliul de împrumut (A3), coeficientul (rata) activelor

negeneratoare de venit (A4), etc. Cum se vede, selectarea indicatorilor nu este lipsită

de subiectivitate, şi prin urmare rezultatele analizei efectuate în baza acestor

indicatori nu reflectă pe deplin activitatea economică a asociaţiei. înlăturarea acestui

neajuns este posibilă prin utilizarea ratingului compoziţional, care include toţi

indicatorii sistemului în cauză.

Rezultatul analizei în baza monitorizării şi evaluării activităţii unei asociaţii la o

dată anumită, obţinut prin calculul ratingurilor componente, reflectă starea şi

dinamica celor mai importante elemente ale activităţii asociaţiei, aşa cum sunt

suficienţa capitalului, lichiditatea, calitatea (structura) activelor, profiturile, starea

managementului, evaluarea dezvoltării, precum şi calculul ratingului compoziţional,

care reflectă starea lucrurilor în asociaţie în baza corelaţiei dintre indicatorii enunţaţi.

Ratingul component de gradul:

- 1 (de exemplu C - suficienţa capitalului, sau L - lichiditatea) - cu mărimea

calculată 1-1.4 - reflectă punctele forte în activitatea asociaţiei şi nivelul

indicatorilor respectivi care este superior nivelului mediu, fapt care dovedeşte, că

activitatea asociaţiei corespunde cerinţelor înaintate faţă de nivelul acestui

component;

- 2 (mărimea de 1.5-2.4) - reflectă o situaţie apreciată ca satisfăcătoare a

componentului dat, dar nivelul indicatorilor este puţin mai înalt de cel mediu şi ne

indică necesitatea şi posibilitatea de a efectua unele operaţii în cadrul asociaţiei cu

un nivel înalt de eficienţă;

- 3 (mărimea 2.5-3.4) - reflectă unele deficienţe ale activităţii asociaţiei în starea

componentului dat, dar acestea nu sunt critice; nivelul indicatorilor confirmă că

asociaţia poate să-şi desfăşoare de sine stătător activitatea, eficacitatea şi calitatea

căreia se află la un nivel mai mic de cel mediu;

- 4 (mărimea 3.5-4.4) - reflectă situaţia vulnerabilă a asociaţiei, iar nivelul

indicatorilor acestui component este apreciat ca mult mai jos de cel mediu,

94

consecinţele urmând a fi grave pentru asociaţie. Corectarea situaţiei necesită o

atenţie deosebită;

- 5 (mărimea 4.5-5) - această mărime reflectă nivelul scăzut a indicatorilor şi

situaţie deplorabilă a asociaţiei. în astfel de cazuri asociaţia are nevoie de asistenţă

imediată din afară pentru a evita pericolul existent.

Ratingul compoziţional (final - care cuprinde toate ratingurile componente), la

calcularea căruia se va ţine cont de legăturile şi interdependenţa dintre ratingurile

componente, reflectă situaţia generală a activităţii economice a asociaţiei în cauză.

Ratingul compoziţional calculat al unei asociaţii poate fi cuprins între mărimile 1-5 şi

reflectă:

Ratingul compoziţional de gradul:

- 1 (mărimea 1-1.4) - arată rezultatele înalte în activitatea şi dezvoltarea asociaţiei.

Putem afirma, că activitatea asociaţiilor, care au un asemenea rating, corespunde

tuturor cerinţelor înaintate faţă de ele, că sunt rezistente la influenţele financiare şi

economice din afară. Ele nu au nevoie de asistenţă din partea organelor de

supraveghere;

- 2 (mărimea 1.5-2.4) - demonstrează, că situaţia asociaţiei în general este

satisfăcătoare. Asociaţia are toate posibilităţile să funcţioneze în continuare cu

succes. Activitatea ei corespunde majorităţii cerinţelor fixate, iar neajunsurile

existente sunt neesenţiale şi pot fi înlăturate fără intervenţii externe. Asistenţa

organelor de reglementare trebuie să fie limitată la indicarea neajunsurilor

concrete;

- 3 (mărimea 2.5-3.4) - semnalează unele puncte slabe în activitatea asociaţiei de

ordin: financiar, operaţional, etc. sau altele, care permit aprecierea activităţii ei la

nivel mai ios de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile

de piaţă. în acest caz, este necesară corectarea punctelor slabe, în caz contrat poate

fi deteriorată serios starea financiară. De asemenea, este necesară intervenţia şi

asistenţa organelor de supraveghere pentru înlăturarea neajunsurilor existente, ce

ţin de anumite aspecte ale activităţii económico-financiare a asociaţiei respective;

95

- 4 (mărimea 3.5-4.4) - evidenţiază punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea

şi starea financiară a asociaţiei, care cauzează degradarea continuă a situaţiei

periculoasă pentru existenţa asociaţiei în viitor. în caz că asociaţia respectivă nu

va aplica măsurile necesare şi imediate pentru a redresa situaţia ei financiară şi nu

va fi asistată la timp de organele de supraveghere, ea riscă să devină insolvabilă;

- 5 (mărimea 4.5-5) - reflectă un nivel inferior a activităţii económico-financiare a

asociaţiei şi probabilitatea înaltă de faliment în viitorul apropiat. Numărul

deficienţilor în activitatea asociaţiei este critic şi ea necesită de urgenţă un ajutor

financiar şi managerial. Pentru a evita lichidarea, comasarea sau alte măsuri care

vizează încetarea activităţii asociaţiei se vor lua de urgenţă măsurile adecvate,

inclusiv şi de organele de supraveghere. Este necesar de elaborat un program

contra crizei.

Luând în considerare aceste restricţii şi plafoane, este necesar de evaluat

activitatea oricărei asociaţii.

Pentru a demonstra aplicarea sistemului propus, să analizăm situaţia económico-

financiara a asociaţiei „Botna" folosind indicatorii sistemului CAMEL-RM a căror

calcul este prezentat în anexa 7. Indicatorii din aceasta anexă sunt calculaţi la

31.12.2000 şi 30.06.2001. Totodată, în tabelul din această anexă este indicat şi

algoritmul de calcul al indicatorilor - exprimat prin formule alcătuite în baza datelor

din rapoartele financiare şi raportul specializat (BC - bilanţul contabil, RF - raportul

privind rezultatele financiare, RS - raportul specializat, codurile, ce urmează după

abrevierea raportului sunt numerele rândurilor respective). Ultimele cinci coloane a

anexei reflectă mărimile indicatorilor respectivi obţinuţi conform datelor asociaţiei

„Botna" şi gradul respectiv atribuit pentru fiecare indicator. Calcularea indicatorilor a

fost efectuată în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat anuale

pentru anii 1999, 2000 şi 2001.

Din anexa 7 rezultă, că deşi raportul între capitalul propriu către valoarea totală

a activelor la 30.06.2001 s-a micşorat faţă de 31.12.2000 de la 85,5% până la 21,55%

sau cu 63,95%, acest indicator nu s-a coborât mai jos de plafonul stabilit pentru

gradul 1 de evaluare. O situaţie similară obţinem pentru indicatorul „raportul

96

capitalului propriu către datoriile pe termen lung şi termen scurt", a cărui mărime nu

este mai mică de plafonul stabilit pentru gradul 1 de evaluare nici la începutul

perioadei de analiză, nici la sfârşitul acesteia. Deosebirea dintre mărimile primului

indicator calculat la sfârşitul perioadei de analiză (16,52 ori) şi celui de-al doilea

calculată la începutul perioadei (144,75 ori) este justificată de existenţa unui capital

propriu de 375 mii lei, iar datoriile sau lipsesc sau sunt foarte mici. In general,

asociaţia în cauză menţine suficienţa capitalului propriu la cel mai înalt nivel. O altă

caracteristică a activităţii asociaţiilor este calitatea activelor. Investigaţiile denumirii,

conţinutului economic şi destinaţia indicatorilor ce „compun" calitatea activelor ne

permite să facem următoarele observaţii. Luând în considerare modul de determinare

a acestui grup de indicatori observăm o lipsă de concordanţă între conţinutul

economic a acestuia şi termenul „calitatea activelor". Conform dicţionarului limbii

ruse termenul „calitate - reprezintă nu altceva decât existenţa unor criterii esenţiale,

caracteristici, particularităţi care ne permite să distingem un obiect sau un fenomen de

altul" [132, p.241]. Aproximativ acelaşi conţinut se exprimă şi în dicţionarul sovietic

enciclopedic: „calitatea - o categorie filozofică, care exprimă certitudinea esenţială a

obiectului datorită căreia el este anume acesta şi nu altul" [135, p.560]. Prin urmare,

nici o definiţie nu pomeneşte despre careva raport dintre o parte componentă a unui

element către întregul element sau raportul unui grup de elemente (active) către

totalul unui ansamblu de elemente (active). Calitatea activelor nu poate fi exprimată

prin pondere. Din acest motiv denumirea indicatorilor din grupa calităţii activelor nu

corespunde conţinutului economic al acestora. După opinia noastră, mai adecvată ar

fi denumirea acestei grupe de indicatori „starea activelor la o anumită dată". O

observaţie similară putem face şi pentru denumirea indicatorului A4 - rata calităţii

activelor. După opinia autorului acest indicator trebuie denumit „coeficientul

(ponderea) activelor negeneratoare de venit".

Conform datelor din anexa 7 ponderea împrumuturilor restante în suma totală a

portofoliului de împrumuturi la începutul perioadei de analiză a constituit 36,84%, iar

la sfârşitul ei - 3,46%, mărimi ce corespund gradului 5 şi 1 respectiv de evaluare

conform plafonului stabilit. La prima vedere, dacă nu luăm în considerare data de

97

evaluare a acestui indicator, situaţia creată la 31.12.2000 este dezavantajoasă, iar la

30.06.2001 - ce mai bună. Dacă, însă, analizăm această situaţie ţinând cont de

caracterul sezonier al împrumuturilor acordate pe termen scurt, atunci evaluarea

anterioară va fi corectată astfel. La începutul perioadei de analiză mărimea

portofoliului de împrumuturi acordate era de 184125 lei, iar a celor restante - 67825

lei; la sfârşitul perioadei de analiză respectiv - 1631056 lei şi 56489 lei. Prin urmare

mărimea portofoliului de împrumuturi acordate pe termen scurt la începutul perioadei

de analiză a fost de 8,9 ori mai mică decât la data de 30.06.2001. Micşorarea bruscă

a mărimii împrumuturilor la sfârşitul anului calendaristic în acest caz şi în alte cazuri

determină şi nivelul multor indicatori din acest sistem.

Deoarece împrumuturile acordate compromise la asociaţia „Botna" lipsesc la

data respectivă, ponderea acestora în totalul portofoliului de împrumuturi este egală

cu zero. Aceeaşi mărime este calculată şi pentru indicatorul ce exprimă ponderea

capitalului de rezervă în portofoliul de împrumuturi. Totuşi datele bilanţului contabil

ne permit să facem o concretizare. Deşi asociaţia în cauză dispune de profit net

nerepartizat al anilor precedenţi în mărime de 26804 lei şi 73749 lei respectiv la

începutul şi sfârşitul perioadei de analiză, care în conformitate cu prevederile

Normelor de prudenţă financiară trebuie de îndreptat în rezerve, conducerea nu a

făcut acest lucru.

Coeficientul (ponderea) activelor negeneratoare de venit (mijloacele fixe,

activele nemateriale, alte active curente) în totalul activelor a constituit 22.62% la

începutul perioadei şi 2 .83% la sfârşitul ei sau s-a micşorat cu 19,79%. Nivelurile

calculate ale acestuia corespund gradului 4 şi 1 respectiv, deşi plafonul celei mai

bune situaţii prevede ponderea mai mică sau egală cu 5%. Cum se vede la 31.12.2000

activele, care generau venituri în totalul tuturor activelor, constituiau 77,38%, dar

normal se consideră 95%.

Următoarea grupă (Eqr) de indicatori conform sistemului CAMEL este intitulată

„Estimarea cantitativă a profiturilor". Nu considerăm corespunzătoare nici această

denumire. Profitul exprimă un indicator calitativ după conţinutul lui economic şi

estimează partea calitativă şi cantitativă a activităţii unei entităţi, şi nicidecum nu a

98

profitului. Este imposibil de a accepta şi termenul „profitul" în aceasta expresie din

motivul că nici un indicator nu are nici o atitudine directă faţă de profit. Numai

pentru calculul indicatorilor E l , E3 şi E4 se include venitul respectiv şi nu profitul.

Analiza conţinutului economic al indicatorilor acestei grupe face posibilă alegerea

unei dintre denumirile „Eficienţa activelor şi cheltuielilor" sau „Rentabilitatea

activelor şi rata de autosuficienţă".

Din anexa 7 rezultă, că rentabilitatea activelor (veniturile raportate la valoarea

medie a activelor) la 31.12.2000 constituie cel mai înalt nivel (gradul 1) iar la

30.06.2001 - este insuficientă - mai mică de 1% şi se clasifică de gradul 4. Mărimea

acestui indicator este influenţată de suma venitului acumulat la începutul perioadei de

analiză - pe parcursul unui an întreg - 351103 lei, iar pe jumătate de an - 186377 lei

sau aproape de 2 ori mai mică. Totodată, mărimea medie a activelor la sfârşitul

anului este foarte mică în comparaţie cu datele la jumătate de an. Acest fapt se

exprimă prin caracterul sezonier al acordării împrumuturilor. Această situaţie ne

demonstrează necesitatea de a stabili perioada (datele) de analiză sau la sfârşitul

anului calendaristic sau la jumătatea acestuia şi de hotărât problema de calculul a

mărimii medii a activelor, deoarece nici o valoare exprimată în calculul indicatorului

dat nu este relevantă.

Rata (raportul) dobânzilor aferente surselor împrumutate către valoarea medie a

activelor este insuficientă şi este estimată de gradul 5. La un nivel mai înalt decât

indicatorul precedent poate fi caracterizată rata (raportul) de autosuficienţă

operaţională şi financiară, exprimând veniturile operaţionale către cheltuielile

asociaţiei. Diferenţa dintre indicatori constă în aceea, că la calcularea primului

indicator numitorul nu include cheltuielile comerciale. Generalizând rezultatele

eficienţei activelor şi cheltuielilor se poate de recomandat conducerii asociaţiei de a

întreprinde unele măsuri în scopul micşorării cheltuielilor aferente surselor

împrumutate (dobânzilor). Aceasta este posibil de efectuat prin atragerea surselor mai

ieftine, cum sunt depunerile de economii de către membri.

Indicatorii aferenţi estimării lichidităţii, şi la începutul şi la sfârşitul perioadei de

analiză sunt estimaţi de gradul 1-2. Ei demonstrează o abilitate foarte înaltă a

99

asociaţiei de a achita datoriile curente (lichiditatea curentă) şi la un grad puţin mai jos

- abilitatea achitării datoriilor totale.

O situaţie relativ insuficientă s-a creat cu grupa indicatorilor „Ratele de

creştere". Aceasta se referă, în primul rând, la rata de creştere a activelor şi a

împrumuturilor acordate. Indicatorii numiţi ne confirmă o descreştere şi a mărimii

medii a activelor şi a împrumuturilor acordate atât la începutul perioadei de analiză,

cât şi la sfârşitul acesteia, fiind estimaţi la cel mai jos nivel - gradul 5. O evaluare

similară merită şi rata de creştere a depunerilor de economii şi rata de creştere a

numărului de membri a asociaţiei la 31.12.2000, pe când la 30.06.2001 observăm un

cu totul alt rezultat, care este calificat cu Ratingul de gradul 1. Datele indicatorilor

grupei numite ne impun să recomandăm conducerii asociaţiei să ia unele măsuri

pentru a atrage mai mulţi membri, concomitent creând posibilităţi de a majora

portofoliul împrumuturilor acordate.

La rândul său, grupa indicatorilor care caracterizează nivelul progresului

managementului constituie şi ea un compartiment special în evaluarea situaţiei

económico-financiare a asociaţiilor. Indicatorii în cauză sunt calculaţi şi figurează în

anexa 7 în raport cu perioadele precedente respective (31.12.1999 şi 30.06.2000).

Calcularea indicatorilor din această grupă fac posibilă evaluarea activităţii

personalului asociaţiei în atragerea economiilor, acordarea împrumuturilor, şi a

nivelului eficienţei ce cuprinde diferite aspecte ale acestei activităţi. Cum se vede în

anexa 7 nivelul tuturor indicatorilor compartimentului „Progresul managementului"

din sistemul CAMEL-RM este plafonat, iar prin calcularea lor nu tindem să aflăm

mărimea lor absolută, ci variaţia acestora în dinamică, în raport cu perioada

respectivă precedentă.

Astfel, analizând mărimea depunerilor de economii, ce revine la un specialist al

asociaţiei la 30.06.2001 faţă de aceeaşi mărime calculată la 30.06.2000 fiind

comparată cu dinamica din 31.12.2000 şi 31.12.1999, observăm gradul de evaluare 5

şi respectiv 1. Prin urmare în prima perioadă de analiză conducerea merită cea mai

joasă apreciere spre deosebire de a doua perioadă. Aceeaşi evaluare o merită

conducerea asociaţiei atât în prima perioadă de analiză (31.12.2000 şi 31.12.1999),

100

cât şi în a doua perioadă (30.06.2001 şi 30.06.2000) în baza nivelului următorilor

indicatori: mărimea împrumuturilor acordate ce revine la un specialist, costul

depunerilor de economii şi împrumuturilor primite, costul împrumuturilor acordate,

în ambele perioade, gradul acestor indicatori este egal cu 5. O modificare pozitivă (de

la gradul 5 la gradul 3) se observă în evoluţia indicatorului numit cost unitar.

Veniturile calculate la o unitate de împrumut au atins nivelul gradului 1 şi 2, respectiv

pentru prima şi a doua perioadă de analiză. Prin urmare, managementul asociaţiei va

primi o apreciere bună pentru mărimea indicatorului „venitul la un leu de împrumut

acordat".

în concluzie, conform datelor din anexa 7, vom recomanda conducerii asociaţiei

ca pe viitor, să-şi concentreze eforturile în direcţia de atragere a depunerilor de

economii şi să acorde mai multe împrumuturi, şi să micşoreze cheltuielile

operaţionale relative ce revin în mediu la un specialist.

Analiza corespunderii titlului indicatorilor din compartimentul menţionat

conţinutului lor economic ne permite să scoatem în evidenţă necorespunderea dintre

aceste părţi, aferentă majorităţii acestora.

De exemplu, din punct de vedere a metodei de evaluare a eficienţei în cazul,

când această eficienţă este caracterizată prin mai mulţi indicatori, fiecare dintre ei

caracterizând numai o parte specifică a eficienţei, este inadmisibil de a numi fiecare

din aceşti indicatori drept un indicator ce reprezintă întreaga mărime (nivel) a

eficienţei. Din această cauză este raţional de revăzut titlul majorităţii acestora din

compartimentul „Progresul managementului" astfel (vezi tab.10).

în afară de aceasta, putem menţiona şi alte deficienţe esenţiale aferente acestui

compartiment. Abordarea modului de calculare a indicatorilor din compartimentul în

cauză, în scopul evaluării eforturilor conducerii asociaţiei, nu este prea reuşită. Logic

evoluţia (creşterea) indicatorului respectiv, în perioada curentă faţă de perioada

precedentă poate fi obţinută în cadrul plafonului stabilit, fiecare indicator dispunând

de o mărime absolută mai mare sau mai mică.

101

Tabelul 10

De exemplu, după sistemul CAMEL-RM mărimea depunerilor de economii

atrase în mediu ce revine la un specialist al asociaţiei la 30.06.2001 faţă de

30.06.2000 constituie 3,14 ori şi a atins cel mai înalt grad de evaluare - o situaţie

foarte bună. însă dacă luăm în considerare mărimea absolută (calculul este prezentat

în tabelul 11) a indicatorilor respectivi, atunci imaginea despre activitatea

personalului angajat va fi corectată astfel. Oare este suficientă suma de 1612 lei

depuneri atrase de către o persoană angajată la 30.06.2001 faţă de 512.50 lei atrase la

30.06.2000? Evident că este insuficientă. Oare poate fi fixat un plafon al acestui

indicator? Dacă da, atunci putem să argumentăm din punct de vedere economic acest

plafon?

Analiza profundă a acestor probleme ne permite să menţionăm, că plafonul

poate fi stabilit şi în expresie valorică, însă el trebuie să fie argumentat prin

posibilităţile de a atrage depuneri în funcţie de localitatea dată, prin posibilitatea

membrilor de a face depuneri şi aria de cuprindere a membrilor cu depuneri de

economii, atragerea noilor membri din localitatea respectivă, etc.

Evoluţia plafonului, calculat relativ (în %) poate fi mărginită şi ea la fel. De

exemplu, asociaţia a atras toţi locuitorii din localitatea dată ca membri. Respectiv, toţi

membrii au efectuat depuneri. In caz că atragerea membrilor a avut loc în două

perioade adiacente, atunci în prima perioadă efortul personalului merită cea mai

102

Indicatorii existenţi şi propuşi a compartimentului „Evaluarea managementului" din sistemul CAMEL-RM

înaltă evaluare (gradul 1), iar în a doua - cea mai joasă (gradul 5), deşi au fost atrase

depuneri de economii în aceeaşi mărime absolută şi au fost cuprinşi toţi membri

asociaţiei (caz excepţional). Cele menţionate evidenţiază neajunsurile sistemului

CAMEL-RM. De aceea, după opinia noastră, indicatorii respectivi de evaluare a

activităţii económico-financiare trebuie să fie completaţi cu o mărime a lor absolută,

calculul cărora este prezentat în tabelul 11.

Tabelul 11 Mărimea absolută a indicatorilor compartimentului „Progresul managementului"

Conform sistemului CAMEL-RM la asociaţia „Botna", lei

Luând în considerare exemplul de mai sus a evaluării activităţii specialiştilor

angajaţi efectuată în baza indicatorilor: cheltuielile operaţionale la 1 leu de surse

împrumutate (Mp3) şi cheltuielile operaţionale calculate la 1 leu de împrumuturi

acordate (Mp4), la fel, necesită să fie revăzute şi corectate. După valoarea absolută a

acestor indicatori în perioada de 30.06.2000 - 30.06.2001 asociaţia a obţinut

respectiv: pentru Mp3 - 0,16 şi 0,29 lei, iar pentru 31.12.1999 şi 31.12.2000 - 0,22 lei

şi 0,58 lei; pentru Mp4 - la 30.06.2000 - 30.06.2001 - 0,14 lei şi 0,20 lei, iar pentru

31.12.1999 - 31.12.2000 respectiv 0,20 şi 0,47 lei. Cum se vede, cheltuielile relative

la mijlocul anului au fost cu mult mai mici faţă de sfârşitul anului. Din aceste

considerente gradul de estimare a eforturilor merită să fie mai înalt în perioadele de la

mijlocul anului, pe când după sistemul CAMEL-RM nu există nici o diferenţă -

ambele perioade sunt apreciate de gradul 5 - cel mai jos nivel. E şi natural, că

indicatorii din compartimentul „Progresul managementului" să fie parţial influenţaţi

şi de caracterul sezonier a activităţii asociaţiei.

103

O observaţie şi asupra termenului „Progresul Managementului" - nereuşită este

şi această denumire. Mai reuşită ar fi formularea „Estimarea managementului".

Un alt neajuns al sistemului CAMEL îl constituie calcularea unei majorităţi

absolute a indicatorilor relativi în baza mărimii medii determinată prin relaţia

(Ml+M2)/2, unde Ml şi M2 - sunt mărimile absolute a indicatorului la începutul şi

sfârşitul perioadei. Analizând şi comparând această metodă şi caracterul sezonier al

activităţii asociaţiilor, ajungem la concluzia - că ea nu corespunde activităţii

sezoniere a acestora. împrumuturile, depunerile primite şi împrumuturile acordate la

începutul şi sfârşitul anului, în mod respectiv, se rambursează. Ele cresc începând cu

sosirea primăverii şi se micşorează - cu sosirea toamnei. Prin urmare, sumele

împrumuturilor şi creditelor în această perioadă nu sunt cuprinse în analiza efectuată

după metoda sus numită. Deci, indicatorii calculaţi în baza acestei metode nu sunt

obiectivi. Pentru a înlătura acest neajuns propunem de a calcula indicatorii respectivi

în baza mediei cronologice pe luni sau, în caz că informaţia lipseşte - pe trimestre.

Pentru exemplificare, să efectuăm calculul comparativ pentru „Investiţii pe termen

scurt" a asociaţiilor din judeţul Orhei.

Suma investiţiilor pe termen scurt a asociaţiilor din judeţul Orhei în perioada

31.12.2000-30.09.2001 la datele respective a fost: 31.12.2000 - 8 840 mii lei;

31.03.2001 - 23 340 mii lei; 30.06.2001 - 25 651 mii lei; 30.09.2001 - 24 640 mii lei;

31.12.2001 - 12 437 mii lei.

Mărimea medie a investiţiilor pe termen scurt calculată după diferite metode va

fi în baza datelor:

1. Indicatorul calculat ca media simplă la începutul şi sfârşitul anului -

(8 840+12 437)/2= 10 638 mii lei;

2. La începutul şi mijlocul anului -

(8840+25651)/2=17245,5 mii lei;

3. La mijlocul şi sfârşitul anului -

(25 651+12 437)/2=19 044 mii lei;

4. Media cronologică -

((8 840/2)+23 340+25 651+24 640+(12 437/2))/4=21 067 mii lei;

104

Astfel, rezultatele calcului ne demonstrează, că metoda de calcul a mediei

simple, în baza datelor de la începutul şi sfârşitul anului, este micşorată neîntemeiat şi

nu reprezintă mărimea medie reală a activelor pe parcursul anului. După opinia

noastră, cea mai reuşită din punct de vedere a calculului şi a obţinerii datelor este

ultima metodă - cea cronologică. Aceasta metodă este recomandată nu doar că se

bazează pe metodele statisticii, dar şi din motivul, că cuprinde caracterul sezonier al

activităţii asociaţiilor.

Generalizarea indicatorilor calculaţi în baza sistemului CAMEL-RM se

efectuează în cadrul fiecărui compartiment, apoi pe toate compartimente de evaluare.

Rezultatele calculelor efectuate pentru asociaţia „Botna" sunt prezentate în tabelul 12.

Tabelul 12

Evaluarea generalizată a activităţii económico-financiare a asociaţiei „Botna" la 31.12Í2000 şi 30.06.2001.

în cadrul compartimentului respectiv ratingul mediu se determină astfel: se

adună mărimea gradului respectiv al fiecărui indicator, iar rezultatul se raportă la

numărul indicatorilor. De exemplu, pentru suficienţa capitalului propriu (1+1+1)/3=1.

Astfel se procedează pentru toate compartimentele. Ratingul mediu general pe

toate compartimentele se determină după aceeaşi metodă.

Datele analizei după sistemul CAMEL-RM arată că ratingul compoziţional a

asociaţiei Botna este de gradul 3 (2.5-3.4) pentru ambele perioade de analiză şi indică

punctele slabe: financiare, operaţionale sau altele, ce caracterizează activitatea ei la

un nivel mai ios de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile

de piaţă. Prin urmare asociaţia trebuie să întreprindă nişte măsuri pentru a evita

105

deteriorarea stării financiare. Este necesară asistenţa şi atenţia deosebită a organelor

de supraveghere pentru înlăturarea neajunsurilor în activitatea asociaţiei privind

aspectele date. Se poate de menţionat, că o parte din indicatori nu reflectă starea reală

a asociaţiei, cum s-a mai subliniat în text, deoarece de regulă la sfârşitul anului

majoritatea împrumuturilor acordate se rambursează, dar acordarea noilor

împrumuturi se începe mai târziu. Să analizăm fiecare component de indicatori

separat.

Ca - „Suficienţa capitalului propriu" de gradul 1 - reflectă părţile puternice a

acestui component, care se află la un nivel mult mai înalt decât cel mediu şi arată

corespunderea tuturor cerinţelor faţă de el. Insă, e necesar de menţionat, că în

componenţa capitalului sunt incluse depuneri suplimentare pentru asigurarea

împrumuturilor şi că o mare parte a datoriilor a fost achitată la momentul efectuării

analizei.

Aceasta denaturează veridicitatea indicatorilor din acest component şi poate fi

studiată suplimentar pe baza documentelor primare a asociaţiei.

Aq - „Starea activelor" cu mărimea 3,75 corespunde gradului 4 (3.5-4.4) pentru

data de 31.12.2000 - reflectă starea slabă a acestui component, care se află la un nivel

mult mai jos de cel mediu şi poate provoca consecinţe negative pentru activitatea

ulterioară a asociaţiei Botna. Corectarea situaţiei necesită o atenţie deosebită. Pentru

data de 30.06.2001 ratingul compartimentului dat s-a ridicat până la 2 şi

demonstrează starea asociaţiei în general satisfăcătoare, stabilă şi cu posibilităţi de a

funcţiona în continuare cu succes. Asociaţia corespunde în marea majoritate

cerinţelor înaintate faţă de ea. Deficienţele sunt neesenţiale şi pot fi înlăturate de sine

stătător. Asistenţa organelor de reglementare trebuie să fie limitată şi orientată spre

indicarea neajunsurilor concrete. Insă, cum s-a mai menţionat anterior, în mare

măsură perfecţionarea acestui component este influenţată de caracterul sezonier a

activităţii asociaţiei, şi nu este un merit al conducerii asociaţiei.

Eqr - „Estimarea eficienţei activelor şi cheltuielilor" - 2.50 - gradul 3 (2.5-3.4)

pentru data de 31.12.2000 - reflectă unele neajunsuri în starea componentului dat, dar

care nu sunt critice; starea lui permite efectuarea activităţii proprii cu un nivel de

106

eficacitate şi calitate mai mic de cel mediu. Gradul 4 la 30.06.2001 (3.5-4.4) - ne

semnalează despre punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea şi starea

financiară, apreciate nesatisfăcător şi periculoase pentru existenţa asociaţiei în viitor.

Fără asistenţa activă şi corectarea activităţii, starea se va înrăutăţi şi poate provoca

insolvabilitatea asociaţiei. Este necesară o influenţa serioasă şi permanentă din partea

organelor de supraveghere şi elaborarea unui plan pentru înlăturarea deficienţilor

existente în activitatea asociaţiei.

L-„Lichiditatea" de gradul 1 - arată că asociaţia are nivelul de lichiditate

suficient.

Rr -„ Ratele de creştere" de gradul 5 (4.5-5) pentru data de 31.12.2000 -

reflectă starea nesatisfăcătoare a asociaţiei cu probabilitatea înaltă de faliment în

viitorul apropiat. însă, gradul 3 (2.5-3.4) - indică punctele slabe a asociaţiei:

financiare, operaţionale sau altele, ce caracterizează activitatea ei la un nivel mai jos

de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile de piaţă. Fără

intervenţia Organului de supraveghere pentru a ameliora starea financiară este

imposibil de a corecta situaţia creată.

Mp - „Estimarea managementului" cu mărimea 4.20 este de gradul 4 (3.5-4.4)

pentru data de 31.12.2000 - reflectă punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea

şi starea financiară, apreciate ca nesatisfăcătoare şi periculoase pentru existenţa

asociaţiei în viitor. Este necesară influenţa serioasă şi permanentă a organelor de

supraveghere şi elaborarea unui plan pentru redresare a situaţiei. Iar gradul 3 pentru

data de 30.06.2001 indică o situaţie relativ mai bună.

3.3 Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiilor

conform sistemului PEARLS-RM

Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiei poate fi efectuată, de

asemenea, prin aplicarea sistemului PEARLS [98]. El reprezintă o abordare

independentă a unui sistem de monitorizare şi de evaluare în soluţionarea sporirii

suficienţei capitalului, structurii financiare, rentabilităţii, lichidităţii, etc. Autorii

107

acestui sistem susţin că evaluarea este obiectivă, deoarece în el nu sunt incluşi

indicatori calitativi sau subiectivi. Prin aceasta el diferă de sistemul CAMEL, care dă

managementului ratingul bazat pe o evaluare subiectivă. Pe lângă faptul că sistemul

de indicatori PEARLS este util ca instrument al managementului, el mai este utili şi

în scopuri de supraveghere a activităţii uniunilor de credit. Organele de supraveghere

pot utiliza acest sistem în analiza lunară, trimestrială, sau anuală a activităţii tuturor

asociaţiilor din sistemul de microfinanţare. în afară de identificarea poziţiilor slabe a

unor asociaţii, sistemul poate facilita evaluarea tendinţelor de dezvoltare a acestor

unităţi. Autorii sistemului de evaluare şi monitorizare PEARLS [98, p.3] consideră

că: „sistemul CAMEL nu poate fi adaptat pentru uniunile de credit (asociaţii) din

două motive: nu evaluează structura bilanţului contabil, nu consideră ratele de

creştere. CAMEL a fost creat ca un instrument de supraveghere şi nu ca instrument al

managementului. Scopul principal al sistemului este protejarea solvabilităţii instituţiei

şi securitatea depunerilor membrilor." [98, p.5]

Părerea noastră însă este, că ambele sisteme de monitorizare pot fi utilizate în

Moldova pentru monitorizarea activităţii asociaţiilor. Sistemul CAMEL oferă

posibilitate de a clasifica uşor asociaţiile după nivelul indicatorilor obţinuţi, iar

sistemul PEARLS - cea de a analiza mai detaliat fiecare indicator în parte.

Sistemul PEARLS, la fel ca şi sistemul CAMEL, cuprinde câteva

compartimente, fiecare dintre care evaluează o parte caracteristică a activităţii

económico-financiare a asociaţiei şi mărimea fiecărui indicator este plafonată. înainte

de a aplica sistemul PEARLS pentru analiza activităţii asociaţiilor de economii şi

împrumut din Moldova toţi indicatorii acestui sistem au fost analizaţi şi revizuiţi în

funcţie de disponibilitatea datelor, nivelul de dezvoltare şi tipurile serviciilor prestate,

şi utilitatea indicatorilor în cauză. Totodată, s-a acomodat şi modalitatea de calcul a

indicatorilor în funcţie de datele rapoartelor financiare şi specializate. De exemplu, în

sistemul iniţial compartimentul „Protejare" includea 7 indicatori (de la PI până la

P7), iar pentru aplicarea lui a fost selectaţi numai doi - PI - „Suficienţa

provizioanelor" şi P7 - „Capital net" (indicatorii, care au fost consideraţi inutili la

momentul actual de dezvoltare a asociaţiilor sunt: P2 - „Suficienţa provizioanelor

108

nete", P3 - „Ponderea împrumuturilor decontate în împrumuturilor compromise", P4

- „Ponderea împrumuturilor decontate în portofoliu", P5 - „Ponderea împrumuturilor

recuperate din cele decontate din bilanţ"). Ca rezultat s-a obţinut un sistem de

indicatori PEARLS-RM (anexa 8). Să analizăm cu ajutorul acestui sistem de

indicatorii, cei ai asociaţiei „Botna" calculaţi la 31.12.2000 şi 30.06.2001 (anexa 9).

Compartimentul P (protejare) cuprinde doi indicatori PI - „Suficienţa

provizioanelor" şi P7 - „Capital net". Conform anexei 9 mărimea indicatorilor

calculaţi (PI şi P7) la 30.06.2001 şi 31.12.2000 la prima vedere necesită o evaluare

negativă. Insă, verificarea situaţiei la asociaţia „Botna" ne adevereşte despre lipsa

necesităţii constituirii provizioanelor, deoarece în general lipsesc şi împrumuturile

acordate calificate drept compromise. Acest indicator a influenţat în mod respectiv şi

mărimea capitalului net care măsoară nivelul capitalului instituţional (rezervelor

nedistribuibile) după scăderea pierderilor în totalul activelor. După opinia noastră,

ambii indicatori necesită o reexaminare. Analiza activităţii asociaţiilor pe parcursul

ultimilor doi ani şi practica internaţională privind politica de constituire a

provizioanelor ne permite să propunem să fie constituite provizioane generale

(indiferent de suma restanţelor) în mărime de 1-3% (în funcţie de nivelul riscurilor)

din suma împrumuturilor acordate în luna acordării. Prin urmare, deşi la asociaţie nu

vor fi împrumuturi neperformante la scadenţă, mărimea indicatorului PI (suficienţa

provizioanelor) va fi deja de 1-3%. Luând în considerare acest fapt şi situaţia lipsei de

împrumuturi acordate neperformante la scadenţă, evaluarea trebuie să fie pozitivă.

Mărimea absolută a indicatorului P7 ne permite să recomandăm conducerii asociaţiei

să constituie din profitul nedistribuit rezerve instituţionale în mărimea stabilită,

pentru cazuri excepţionale (faliment, acoperirea pierderilor considerabile în cazuri

excepţionale, e t c ) .

Structura bilanţului sau starea financiară a asociaţiei este determinată printr-un

şir de indicatori, a căror mărime ne adevereşte despre aceea că starea financiară,

pentru perioadele analizei efectuate, nu este strălucită. Dacă ponderea activelor cu

lichiditate înaltă în totalul activelor, ponderea investiţiilor financiare pe termen lung

în totalul activelor nu depăşeau mărimea plafonată (estimare pozitivă), atunci ceilalţi

109

indicatori ne evidenţiază unele părţi slabe în managementul structurii bilanţului. De

exemplu, ponderea împrumuturilor nete în totalul activelor la 31.12.2000 era mai

mică (62,48%), decât plafonul stabilit (70-80%), iar la 30.06.2001 - depăşea acest

plafon (95,99%), mărimea cotelor depuse în totalul activelor depăşeşte plafonul

stabilit la 31.12.2000 de două ori şi mai bine, iar la 30.06.2001 situaţia s-a

îmbunătăţit. Insuficientă este caracteristica activităţii asociaţiei în respectarea

prevederilor legislaţiei despre distribuirea profitului la rezervele respective. De

menţionat, că indicatorii respectivi sunt influenţaţi şi de caracterul sezonier al

activităţii asociaţiilor, ceea ce dovedeşte că îmbunătăţirea unor indicatori la data de

30.06.2001 în comparaţie cu 30.06.2001 nu reprezintă efortul asociaţiei, ci în marea

majoritate depinde de data la care este efectuată analiza.

Nesatisfăcătoare este situaţia şi cu raportul depunerilor de economii către totalul

activelor. Situaţia nu este bună nici din punct de vedere a autofinanţării. Asociaţia nu

este în stare să-şi desfăşoare activitatea fără a apela la surse externe - împrumuturi

(credite), care au ajuns la 70,47% în totalul activelor la 30.06.2001, deşi e normal să

tindă spre 0%>. Fapt, care prezintă un factor negativ, deoarece activitatea asociaţiei

depinde foarte mult de creditor şi condiţiile lui. Mobilizarea depunerilor de economii

va da posibilitatea să fie micşorate dobânzile la împrumuturile acordate (sursele

interne au un cost mai redus comparativ cu împrumuturile sau creditele bancare).

Ponderea cotelor în valuta bilanţului este majorată, dar aceasta se explică prin faptul

că în cote se includ şi depunerile în scopul asigurării împrumuturilor (după conţinutul

lor economic, ele trebuie să fie incluse în componenţa datoriilor).

Din indicatorii numiţi ai acestui compartiment majoritatea lor este influenţată de

caracterul sezonier al agriculturii. Foarte vădită este această influenţă la indicatorul

„Ponderea împrumuturilor acordate nete în totalul activelor", valoarea acestuia

crescând de la 68,33% (31.12.2000) la 97,07% (30.06.2001) exprimă creşterea

împrumuturilor acordate, în mod respectiv se lămureşte şi creşterea ponderii

împrumuturilor primite în totalul activelor de la 13,2% la 70,5%, ritmul de creştere a

celui de-al doilea indicator fiind de două ori mai mare decât al primului indicator.

no

Calitatea activelor (opinia noastră despre acest termen a fost expusă în

compartimentul 3.2) cuprinde doi indicatori: ponderea împrumuturilor neachitate la

termen în portofoliu şi ponderea activelor negeneratoare de venit în total active.

Primul la 31.12.2000 de 4,5 ori (36,84/5) a depăşit plafonul stabilit, ceea ce prezintă o

situaţie anormală, care se explică prin faptul, că la sfârşitul anului de regulă

majoritatea membrilor îşi onorează datoria, prin urmare suma împrumuturilor

acordate brusc se micşorează rămânând în portofoliu cele neperformante, care relativ

au şi majorat mărimea indicatorului în cauză. La mijlocul anului calendaristic de

activitate, când asociaţia atinge nivelul cel mai înalt al împrumuturilor acordate, e şi

natural ca ponderea celor neachitate să se micşoreze, cum s-a şi întâmplat - 3,5%.

Prin urmare asociaţia „Botna" a intrat în cadrul plafonului stabilit de 5%. O situaţie

similară, dar la un nivel mai jos după mărimea absolută, se observă şi cu ponderea

activelor negeneratoare de venit în totalul activelor.

Rentabilitatea şi costurile sunt caracterizate prin 12 indicatori, dintre care cei

mai reprezentativi sunt trei. Rentabilitatea portofoliului de împrumut, fiind calculată

prin mărimea profitului obţinut la 1 leu de împrumut acordat, s-a micşorat la

30.06.2001 de 3 ori fată de cel de la 31.12.2000. Indicatorul enunţat nu trebuie să fie

mai mic decât rata dobânzii pe piaţa depozitelor bancare sau hârtiilor de valoare. în

caz contrar, asociaţia nu va putea acoperi cheltuielile proprii şi nu va avea

posibilitatea de a constitui rezervele necesare. Concomitent poate să apară pericolul

că asociaţia va alege calea mai uşoară de a câştiga venitul respectiv prin plasarea

mijloacelor băneşti sub formă de depozite la bănci, în loc de a acorda împrumuturi

membrilor săi. Mărimea raportului cheltuielilor operaţionale către totalul activelor

din acest compartiment se apropie de plafonul stabilit (3-10%), iar pentru profitul net,

raportat la valoarea medie a activelor, această situaţie se observă numai la

31.12.2000, şi la 31.06.2001 - o bruscă micşorare. După opinia noastră, indicatorii

acestui compartiment trebuie să fie analizaţi pe perioade: sfârşitul anului, jumătatea

anului sau trimestrul respectiv al anului curent comparativ cu anul precedent, în caz

contrar, mărimea lor absolută este incomparabilă, deoarece profitul se calculează

m

pentru un an întreg la data de 31 decembrie, iar la 30 iunie - numai pentru jumătate

de an.

Lichiditatea după acest sistem este determinată prin raportul valorii totale a

activelor către suma depunerilor de economii fiind plafonată nu mai mică de 10%. In

anexa 9 putem observa că metoda de calculare a acestui indicator nu este prea reuşită,

deoarece valoarea, relativ nu prea mare, a activelor şi mărimea insuficientă a

depunerilor de economii poate să determine acest indicator cu zeci sau chiar şi sute

de mii de procente. Evident că este imposibil de a evalua obiectiv acest indicator în

aşa caz. Prin urmare, apare necesitatea de a perfecţiona sau metoda de calcul a

indicatorului menţionat sau evaluarea, care va fi efectuată aplicând unele informaţii

suplimentare. De exemplu, care a fost valoarea totală a activelor şi a depunerilor de

economii la prima şi a doua dată a analizei. Totodată, se poate de menţionat, că

indicatorul dat nu reflectă pe deplin lichiditatea asociaţiei, ci numai posibilitatea de a

acoperi datoriile privind depunerile de economii, însă pentru evaluarea complexă a

lichidităţii asociaţiei este necesar de aplicat un număr mai mare de indicatori. Am

putea folosi metoda coeficienţilor propusă pentru evaluarea echilibrului scadenţelor

în analiza respectării NPF, sau de procedat asemănător băncilor comerciale, care

aplică raportul privind scadenţa creanţelor şi datoriilor sensibile la rata dobânzii şi

calculează diferenţa netă pe fiecare termen de scadenţă între active şi datorii. Astfel

pe fiecare grupă diferenţa trebuie să fie pozitivă.

Compartimentul „ritmul de creştere" care evaluează ritmul de creştere a

activelor, împrumuturilor acordate sau depunerilor de economii, împrumuturilor

(creditelor) primite, cotelor, rezervelor, numărului de membri ai asociaţiilor din

perioada curentă la 31.12.2000 şi 30.06.2001 în raport cu perioada precedentă de la

31.12.1999 şi 30.06.2000 respectiv, reflectă o situaţie diferită de scădere şi creştere.

Se poate de menţionat, că la data de 31.12.2000 majoritatea indicatorilor reflectă o

scădere (ritmul creşterii activelor: -71,03%, ritmul creşterii împrumuturilor: -82,12%),

e t c ) . Dar situaţia creată poate fi explicată prin caracterul sezonier a activităţii

asociaţiei şi cauza generală poate fi modificarea scadenţei împrumutului primit de la

creditor, şi prin urmare a termenului de achitare a împrumuturilor acordate, care

112

poate fi la sfârşitul anului, sau la începutul anului viitor. Evaluarea situaţiei la

30.06.2001 permite să concluzionăm, că această parte a activităţii asociaţiei merită o

evaluare pozitivă cu o singură recomandare, cea de a constitui rezervele necesare în

conformitate cu legislaţia.

După opinia noastră, indicatorul S2 „Ritmul creşterii împrumuturilor" trebuie să

fie comparat cu indicatorul de creştere a numărului de membri (S7 „Ritmul creşterii

numărului de membri" - descrierea urmează) şi când creşterea portofoliului de

împrumuturi acordate accelerează ritmul creşterii numărului membrilor - atunci

estimarea va fi pozitivă, din motivul, că creşte mărimea împrumuturilor acordate unui

membru, ce caracterizează pozitiv calitatea lucrului specialiştilor asociaţiei. Insă,

aceasta nu poate fi o dogmă, deoarece dacă volumul împrumuturilor acordate creşte

mult mai esenţial decât numărul membrilor, prin urmare, apare momentul de

concentrare a unor sume mari de împrumuturi la un număr redus de membri ai

asociaţiei, ce prezintă un pericol pentru dezvoltarea asociaţiilor.

în privinţa comparării indicatorului S3 „Ritmul de creştere a depunerilor de

economii" cu SI „Ritmul de creştere a activelor", după părerea noastră, neajunsul

constă în lipsa mărimii, care trebuie să fie stabilită pentru indicatorul dat. Pentru o

analiză mai eficientă, indicatorul enunţat trebuie să fie comparat cu creşterea

(descreşterea) numărului de membri ai asociaţiei care au depus economii. Dacă există

o tendinţă de creştere a volumului de depuneri mai rapidă decât numărul de membri

ce au depus economii, este o caracteristică pozitivă a activităţii asociaţiei, dar până la

un moment respectiv, deoarece numărul persoanelor şi volumul economiilor depuse

de către o persoană trebuie să fie optimale în scopul diversificării riscurilor.

După părerea noastră pentru ca indicatorul S4 „Ritmul de creştere a

împrumuturilor (creditelor bancare) primite" să fie mai real, la calculare va fi mai

corect, din punct de vedere economic, de utilizat nu soldul împrumuturilor, dar media

ponderată sau media cronologică a împrumuturilor primite în decursul perioadei de

gestiune, din motivul că primirea împrumuturilor este la fel supusă caracterului

sezonier - majoritatea împrumuturilor primite de către asociaţie la sfârşitul perioadei

sunt rambursate, şi prin urmare acest indicator îşi pierde valoarea.

1 1 3

ÎNCHEIERE

Rezultatele cercetărilor aferente contabilităţii şi analizei activităţii económico-

financiare a asociaţiilor şi particularităţile inerente lor permit formularea

următoarelor concluzii teoretice, propuneri şi recomandări practice:

1. Ca rezultat al revizuirii definiţiilor şi analizei particularităţilor activităţii economice

a asociaţiilor, au fost formulate definiţiile „microfinanţare", „capitalul propriu", „cote".

2. Mijloacele depuse de membrii asociaţiei în scopul asigurării împrumuturilor

solicitate, trebuie recunoscute şi reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare

drept datorii, respectiv, pe termen lung sau termen scurt, şi nu drept capital social.

Această recunoaştere impune modificări respective în Legea privind asociaţiile de

economii şi împrumut şi în Normele de prudenţă financiară. Ca o alternativă la varianta

expusă mai sus, sumele depuse de membrii asociaţiei, în scopul asigurării

împrumuturilor solicitate, pot fi considerate drept o rezervă (provizion) pentru cheltuieli

şi plăţi preliminate - în cazul constituirii pe termen scurt şi/sau alte datorii pe termen

lung calculate - când rezerva va fi constituită pe un termen mai mare de un an. Astfel,

realizând propunerea respectivă, va fi concretizată mărimea şi structura capitalului

propriu.

3. Este necesar, ca în Normele de prudenţă financiară să fie prevăzut un capital

minim în mărime de 10-12% din activele asociaţiilor, în scopul asigurării asociaţiei

cu mijloace necesare în situaţii excepţionale, dat fiind gradul înalt de risc al activităţii

lor comparativ cu activitatea instituţiilor similare din ţările dezvoltate. Accesul

asociaţiilor la aceste mijloace de rezervă trebuie să fie limitat, la etapă iniţială de

activitate este necesară obligativitatea depunerii mijloacelor, în mărimea capitalului

minim sub formă de depozite bancare; ulterior ar fi raţională depunerea acestor

mijloace la o instituţie specializată în scopul păstrării lor. Gestionarea mijloacelor sus

numite, în opinia autorului, trebuie să fie efectuată de către Serviciul supravegherii de

Stat, care şi va decide necesitatea, modalitatea şi oportunitatea utilizării lor.

4. Argumentarea propunerii de a perfecţiona Codul fiscal astfel, ca membrul, în

momentul retragerii sale din asociaţie, să poată primi cota depusă majorată prin

114

repartizarea profitului obţinut. Această majorare să fie recunoscută drept venit

impozabil al membrului, deoarece profitul asociaţiei nu a fost impozitat anterior.

Concomitent este necesar ca completările în legislaţia numită să stipuleze clar cine

trebuie să plătească impozitul - asociaţia sau membrul asociaţiei. După opinia noastră

acest lucru trebuie sa-1 facă asociaţia.

5. Cu aportul autorului, au fost determinate componenţa, modul de recunoaştere a

cheltuielilor (privind dobânzile la sursele împrumutate) şi veniturilor activităţii de

bază (dobânzile aferente împrumuturilor acordate) a asociaţiilor, şi a fluxului

mijloacelor băneşti, luând în considerare particularităţile acestei activităţi. In teză au

fost argumentate modul de ţinere a evidenţei analitice şi sintetice a acestor cheltuieli

şi venituri, reflectarea lor în Raportul privind rezultatele financiare. Pentru

soluţionarea problemei în cauză au fost elaborate registrele de evidenţă sintetică şi

analitică, care şi-au găsit aplicarea în practică. In baza acestor modificări s-a

argumentat necesitatea schimbării componenţei fluxului mijloacelor băneşti privind

activitatea de bază în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Pornind de la

respectarea strictă a prevederilor principiului specializării exerciţiului şi aspectului

juridic este necesar de recunoscut dobânzile spre încasare sau plată - în momentul

apariţiei dreptului la acestea, fiind calculate lunar, trimestrial, sau zilnic, conform

contractelor încheiate şi în dependenţă de necesitatea informaţiei privind situaţia

financiară a asociaţiei.

6. Particularităţile activităţii asociaţiilor nu permit contabilizarea separată a

cheltuielilor, legate de acordarea şi atragerea împrumuturilor şi a celor de

administrare a asociaţiei. Din această cauza este imposibil de determinat costul

acordării unui împrumut, al unei unităţi de împrumut sau costul atragerii unei unităţi

de depunere (consultaţii aferente, birotica, cheltuieli de transport, e t c ) .

7. Luând drept baza caracteristică economică a cheltuielilor şi a veniturilor

activităţii de bază a asociaţiilor, a creanţelor privind dobânzile, a provizioanelor, a

depunerilor şi a împrumuturilor, s-a propus utilizarea conturilor sintetice şi

subconturilor respective în scopul contabilizării acestora, precum şi obţinerii

informaţiei necesare pentru evidenţa operativă şi întocmirea rapoartelor financiare.

115

Concomitent, cu aportul autorului au fost elaborate registre de evidenţă analitică a

mijloacelor şi surselor de finanţare a acestora specifice activităţii asociaţiilor.

8. Dobânzile la sursele împrumutate pe termen lung nu pot fi recunoscute drept

datorii pe termen lung, deoarece termenul de achitare, de regulă, nu depăşeşte un an,

şi trebuie contabilizate în componenţa datoriilor pe termen scurt. In caz contrar se

încalcă principiul exigibilităţii pasivelor.

9. Pentru efectuarea analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor se

recomandă să fie utilizaţi indicatorii prevăzuţi de legislaţia Moldovei (NPF) şi

sistemele internaţionale ajustate la condiţiile Moldovei CAMEL-RM şi PEARLS-

RM. Deoarece mărimea mijloacelor împrumutate şi respectiv a celor acordate este

determinată de caracterul sezonier al agriculturii. Din acest motiv ar fi raţional ca

estimarea eficienţei activităţii asociaţiei (rentabilităţii, profitabilităţii, etc.) să fie

efectuată în baza datelor de la începutul şi sfârşitul anului, iar influenţa caracterului

sezonier al activităţii asociaţiei - în baza datelor de la începutul (sfârşitul) şi mijlocul

anului gestionar. în acest context este rezonabilă propunerea de a calcula suma

activelor, împrumuturilor acordate şi altor indicatori, ce sunt influenţaţi de caracterul

sezonier al activităţii asociaţiilor, - în baza mărimii medii cronologice pe luni, iar în

lipsa informaţiei - pe trimestre. Această metodă va exclude obţinerea indicatorilor

incomparabili după mărime şi respectiv formularea concluziilor şi propunerilor

incorecte.

10. Pentru evaluarea echilibrului scadenţelor a creanţelor şi a datoriilor s-a

argumentat raţionalitatea grupării acestora după termenii de scadenţă conform

clasificării internaţionale, iar pentru fiecare grupă - determinarea mărimii absolute a

depăşirii creanţelor peste datorii, sau invers, şi coeficienţii respectivi: Ksi -

coeficientul echilibrului scadenţelor creanţelor şi datoriilor cu termen < 1 lună; Ks2 -

1-3 luni; Ks3 - 3-12 luni; Kn - 1-5 ani; KL2 - >5 ani.

în această ordine de idei propunem să fie stabiliţi trei indicatori (coeficienţi medii) ai

echilibrului scadentelor:

- până la un an Ks = Ksi x Ks2 x K s 3 ;

- mai mare de un an KL = KLI X KL2;

i i 6

O apreciere pozitivă merită fiecare dintre aceşti coeficienţi, dacă mărimea lor este

egală cu 1 sau depăşeşte o unitate.

11. Propunem, de asemenea, completarea grupei „ C " a indicatorilor „Suficienţa

capitalului" (sistemul CAMEL-RM prescurtat) cu indicatorii ponderea capitalului

propriu în datoriile pe termen lung (C2), ponderea capitalului propriu în datoriile pe

termen scurt (C3); grupei „A" indicatorilor „Starea activelor" cu indicatorii -

ponderea capitalului de rezervă în portofoliul de împrumut (A3), coeficientul (rata)

activelor negeneratoare de venit (A4), etc. Aceste completări le propunem cu scopul

efectuării unei evaluări mai ample şi mai obiective.

12. în scopul corectării corelării denumirii cu conţinutul economic al indicatorilor

grupei eficienţei (Eqr) şi al indicatorilor din compartimentul „Progresul

managementului", se propune de utilizat alte denumiri, care ar corespunde întocmai

conţinutului economic al indicatorilor respectivi.

13. Pentru conducerea asociaţiei „Botna" e rezonabilă întreprinderea măsurilor, care

ar micşora cheltuielile (dobânzile) aferente surselor împrumutate, şi a celor ce revin

la un specialist; raţionalitatea atragerii surselor mai ieftine, cum sunt depunerile

membrilor, în locul creditelor bancare sau împrumuturilor primite de la terţi. In

scopul creşterii depunerilor de economii, ce revin la un specialist al asociaţiei,

recomandăm atragerea mai multor membri, creându-se concomitent posibilitatea de a

majora portofoliul împrumuturilor acordate şi suma depunerilor de economii.

14. Conchidem că plafonul depunerilor ce revin la un specialist după sistemul

CAMEL-RM poate fi stabilit şi în expresie valorică, însă el trebuie să fie completat

cu posibilitatea membrilor de a face depuneri şi/sau de a atrage noi membri din

localitatea respectivă. Mărimea acestui indicator, calculat în procente, nu poate

reflecta în mod obiectiv activitatea conducerii asociaţiei.

15. In scopul evaluării mai obiective a activităţii specialiştilor angajaţi în baza

cheltuielilor operaţionale la 1 leu de surse împrumutate (Mp3) şi la 1 leu de

împrumuturi acordate (Mp4) (sistemul CAMEL-RM) - urmează a fi efectuată

analiza, luând în considerare fluxul neuniform al împrumuturilor acordate şi surselor

atrase, determinat de caracterul sezonier al activităţii asociaţiilor. Experimentarea

117

metodei de analiză PEARLS-RM în baza datelor activităţii asociaţiei „Botna", şi

rezultatele obţinute vor contribui considerabil la realizarea unei estimării obiective a

activităţii asociaţiei şi la elaborarea unor măsuri orientate spre sporirea situaţiei

financiare a acesteia.

O bună parte din propunerile şi recomandările enunţate au avut deja un impact

pozitiv în organizarea contabilităţii şi analizei económico-financiare a activităţii

asociaţiilor, iar realizarea celorlalte recomandări va contribui la perfecţionarea acestui

domeniu.

118

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative ale Moldovei

1. Banca Naţională a Moldovei, Hotărârea privind aprobarea regulamentului cu

privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la credite

(fondul de risc) nr. 164 din 22 iunie 1998 // Monitorul oficial al Republicii

Moldova, nr. 87-89/176 din 24.09.1998

2. Banca Naţională a Moldovei, Hotărârea privind aprobarea Regulamentului cu

privire la suficienţa capitalului ponderat la risc nr. 269 din 17.10.2001. //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 130/310 din 26.10.2001

3. Codul Fiscal nr .H63-XIII din 24.04.97 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.62/522 din 18.09.1997; nr. 102-103 din 23.08.2001

4. Codul Funciar nr. 828-XII din 25.12.1991. // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.107 din 04.09.2001

5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind supravegherea de stat a

activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor nr. 1011 din 30

septembrie 1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova 97-98/998 din

29.10.1998

6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reforma contabilităţii

nr.1187 din 24.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din

30.12.97

7. Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor Nr.l505-XIII

din 18 februarie 1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 38-39/268

din 30.04.1998

8. Legea cooperaţiei de consum nr. 1252-XIV din 28.09.2000 // Monitorul oficial

al Republicii Moldova nr. 154-156/1156 din 14.12.2000

9. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.1996 // Monitorul

oficial al Republicii Moldova nr. 6/54 din 23.01.1997

10. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul oficial al

Republicii Moldova nr.1/2 din 01.01.1996

119

11. Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991. // Monitorul oficial al

Republicii Moldova nr. 3-4-5-6/22 din 30.06.1991

12. Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997. // Monitorul

oficial al Republicii Moldova nr.38-39/332 din 12.06.1997

13. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 //

Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.2/33 din 28.02.1994

14. Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353-XIV din

03.11.2000 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.14-15/52 din

08.02.2001

15. Legea privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor.

România, 25.09.1996

16. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.28 din 25.05.95

17. Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în

aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr .H64-XIII din 24.04.97 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62 din 18.09.97

18. Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.l417-XIII din

17.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.40-41 din 07.05.98

19. Legea bugetului de Stat pe anul 2001. // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 160-162 din 23.12.2000

20. Legea bugetului de Stat pe anul 2002 nr. 681-XV din 27.11.2001 // Monitorul

oficial al Republicii Moldova nr. 152-154/1223 din 13.12.2001

2 1 . Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 120/863 din 02.10.2001

22. Ordin Ministerului finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a

Standardului National de Contabilitate 36 "Dezvăluiri în contabilitatea

asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor" // Monitorul oficial al

Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.1999

23. Ordin cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de

Contabilitate şi Planului de conturi contabile ale activităţii económico-financiare

120

a întreprinderilor nr. 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr.88-91 din 30.12.97

24. Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a

Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Comentariilor nr. 16 din 29.01.99 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.99

25. Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a

Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Comentariilor nr.32 din 03.03.2000 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28 din 09.03.2000

Acte normative străine

26. Credit Unions Act, London, 1979

27. Cote d'Ivoire. La Loi Parmec, 22.07.1996

28. Credit Union Law, Korea, August 17, 1972

29. Credit Union Act, Statutes of Alberta, Canada, 1989

30. Credit Union Act, Prince Edward Island, Canada, 1992

3 1 . Federal Law of USA on Credit Unions,

32. German Law on cooperation, may 1889

33. Irish By-Laws, 1975

34. Ireland Standard Rules for Credit Unions affiliated to Irish League of Credit

Unions, May 1975

35. Law on Credit and Financial Institutions, Australia, 1992

36. Law on Credit Union, Japan

Manuale, monografii, cărţi, broşuri

In limba română

37. Al doilea Proiect Agricol, Misiunea de Identificare, Raport al Băncii Mondiale,

aprilie - mai 1996

38. Anuarul 1917-1920 al tovărăşiilor de credit, împrumut şi păstrare, cooperativelor

de producţie şi consum, (coprinzând şi situaţia sumară a uniunilor centrale şi

1 2 1

judeţene, ca şi un istoric sumar al caselor de credit mărunt, pendinte de

zemstvele din Basarabia), Chişinău, Imprimeria Statului, strada Puşchin, 1920

39. Aspecte noi ale politicii agrare. / Banca Mondială, septembrie 1996

40. Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell. Principiile de

bază ale contabilităţii, Chişinău, Ed. Arc, 2000

4 1 . Bremond J., Geledan A. Dicţionar economic şi social, Bucureşti, Ed. Expert,

1995

42. Bojian O. Contabilitate generală, Bucureşti, Ed. Eficient, 1998

43. Chirică L. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate, voi. I, II, Bucureşti, ed.

Economică, 1999

44. Contabilitate aprofundată. Coord. N. Feleagă, Bucureşti, ed. Econimica, 1996

45. Contabilitatea financiară. Al. Nederiţa, V. Bucur, M. Carauş ş.a. Chişinău,

AC AP, 1999

46. Cooperaţia în România întregită şi Ţările Vecine. Volumul II de Ep. Balmace

(fost Secretar General al Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale pentru

Basarabia), Chişinău, Ed. S.A. "Glasul Ţării", 1923

47. Dedu V., Enciu A.. Contabilitate bancară, Bucureşti: Editura economică, 2001

48. Desbátenle congresului cooperaţiei basarabeane, ţinut la Chişinău în zilele de 19

şi 20 ianuarie 1935, Chişinău , Tipografia "Tiparul Moldovenesc"

49. Date statistice pentru anii 1999-2001 // Web Site of economic trends

(www. economic-trends. org/md)

50. Dicţionar de economie. Coord. Niţă Dobrotă, Bucureşti, Ed. Economică, 1999

51. Dumitru Chivu, Magdalena Chivu, Doina Chivu. Dicţionar economic, Iaşi, Ed.

Bucovina, voi. I, 1995

52. Enciclopedia Britanică, Voi. III, Chicago, 1993

53. Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitatea financiară, Voi. I, II, Bucureşti, ed.

Economică, 1993

54. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de contabilitate, Partea I,

Bucureşti; Editura economică, 2001

122

55. îndrumar privind activitatea caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor din

România, Bucureşti, 1997

56. Malciu L. Contabilitate aprofundată, Bucureşti, Ed. Ecomonică, 2000

57. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. Al.

Nederiţa, V. Bucur, M. Carauş, vol. II, Chişinău, AC AP, 1999

58. Noutăţile pieţei agricole, nr. 8, ARA, noiembrie 1997

59. Proiectul de Finanţare Rurală. Memorandum elaborat de misiunea Băncii

Mondiale, 28.09-09.10.1997

60. Planul de conturi pentru personae juridice fără scop lucrative şi normele

metodologice de utilizare a acestuia. Bucureşti: Editura economică, 1999

61. Raportul privind activitatea consultantului-economist privind elaborarea

sistemului de monitorizare şi evaluare pentru asociaţii de creditare şi economii,

decembrie 1998

62. Reforma agrară, ARA, nr. 2, 1998

63. Sondaj sociologic Banca Mondială & FAO, 1996

64. Sondaj sociologic, ARA & WB, noiembrie 1997

65. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2000. Red. F. Erhan, Bucureşti, Ed.

Economică, 2000

66. Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă. Chişinău, 2000

67. Ţurcanu V. Direcţiile prioritare ale reformei contabilităţii în Republica Moldova,

Chişinău, 1996

68. Zaharciuc E. Contabilitatea societăţilor bancare. - Bucureşti; Teora, 2000, 2001

Literatură în limba străină

69. Agency for Implementation of the Rural Finance Project. Final Report by

H.J.Mittendorf, Rural Finance Consultant, April 1998

70. Assistance to Private Farms on Agricultural Credit, Tacis, January, 1998

71. Analyse financière simplifiée a l'usage des associations d'épargne et de credit.

FIDES, Montpellier, Mars 1998

1 2 3

72. Collin P.H., Adrian Jollife, Dicţionar de contabilitate englez-român, editura

Universal Dalsi, 2000

73. Credit union handbook, - Ruth Witzeling, World Council of Credit Unions,

USA, 1994, pag.63

74. Creation d'un reseau D'Associations Féminines d'Epargne et de Credit en Zone

des Savanes de la Republique de Cote d'Ivoire, GTZ-PADER Nord Département

Crédit-Epargne, Mars 1998

75. Document of the World Bank, report N o : 17177, 1998

76. Development des systems financiers ruraux. C. Ellsasser, FIDES, France, 1995

77. Des reseaux financiers pour une société plus solidare. Ministerul Muncii şi

Solidarităţii din Franţa, 1995

78. Estonia Agricultural Project. End-of-Year Report. World Bank, December 1997

79. FACTS and FIGURES for German Cooperative Banks, Commodity and Service

Cooperatives, Raiffeizen Printing House Ltd., 1996

80. Financial Management in Agriculture, P.J. Barry, J.A. Hopkin, C.B. Baker,

Danville, Illinois, 1988

81. FAO Agricultural services bulletin, No. 86

82. FAO Agricultural services bulletin, No. 100

83. From Margin to Mainstream: The Regulation and Supervision of Microfinance.

ACCION International, Monograph Series, No. 11, 1997

84. Finance at the Frontier: Debt Capacity and the Role of Credit in the Private

Economy. Von Pischke, Washington, D C : World Bank, 1991

85. Finance et developement rural en Afrique de L'Ouest et West Afrique. D.

Adams, seminare international, Ouagadougou, 1991

86. Gudliness on development policy for the promotion of co-operatives and other

self-help organizations according to the principles of F.W. Raiffeisen, IRU,

Bonn, 1991

87. IBRD Project Concept Document for Rural Finance Project, Moldova, August,

1997

124

88. Les Cooperatives d'épargnes et de credit. Ives Fournier, Aprilie 1997,1.R.M.A.,

Paris, Franta

89. Les systems d'épargne et de credit decentralises. J.-E. Rodoni, Ministère de la

cooperation, France, 1998

90. Le journal d"Agropolis, Septembre 1996

91 . L'impact des politiques de taux d'intérêts dans le développement des systems de

microcredit au Viet-Nam et au Cambodge, raport, Pierre Daubert, Octobre 1996

92. Membership promotion, Dennis Schroeder, 1988

93. Moldova, Agriculture Sector Review. World Bank's report, February 1995

94. Operational Manual for the Georgian Credit Union Development Center, Tbilisi,

June 1997

95. Nobes Ch., Parker R.. Comparative International Accounting. Fourth Edition.

Prentice Hall International (UK) Limited, 1995

96. Programme generale de prêt de la Grameen Bank. ICAD, Paris, july 1991

97. Prezent situation of savings and Credit Cooperative Development in Russia.

Tacis Bistro Project, Mission Report, 10-24.01.1998

98. PEARLS Monitoring system, by: David C. Richardson; World Council of Credit

Unions, USA, 1997 (rev. June, 1999)

99. Programme generale de prêt de la Grameen Bank. ICAD, Paris, july 1991

100. Prezent situation of Savings and Credit Cooperative Development in Russia.

Tacis-Bistro Project, Mission Report, 10-24.01.1998

101. Rabobank Report for the World Bank Group, 1992

102. Raiffeizen Current Review, 1994

103. Raiffeizen Current Review, 1995

104. Raiffeizen Current Review, 1996

105. Raiffeizen Current Review, 1997

106. Regulation and Supervision of Micro finance Institutions. Experience from Latin

America, Asia and Africa, the Microfinance Network, S.Berenbach, C.

Churchill, 1997

125

107. Rural Investment Advisory Services B.V., a report produced for the World Bank

Group, November 1996

108. Rural Finance Project, Mission of the World Bank, January 1997

109. Reflection sur les operations d'épargnes et des credit décentralisées articulées

avec la CNCA-Burkina Faso, BNDA-Mali, Paris, May 1996

HO.Raport d'évaluation du second plan moyen terme de la Banque Nationale de

Développement Agricole de Mali. J.P. Lemelle, May 1996

111. Savings Mobilization and Microenterprise Finance: The Indonesian Experience.

M.Robinson, West Hartford, 1994

112. Savings Mobilization, Dennis Schroeder, 1989

113. SCA Creation Pilot Program. Final Report. FIDES, February 1998

114. The consultation group to assist the poor. A microfmance Program. World Bank,

Washington, November 1996

115. The Central Finance Facility, Jim Jerving, 1987

116. The Model Credit Union Act and Commentary, Credit Union National

Association, INC., 1987, Madison, Wisconsin

117. The Cooperative Banking System in the Netherland, Rabobank, 1990

118. Une banque pour les pouvres. Grameen Bank. Maria Novak

119. World Bank Research Observer, vol. 9, No. 1, Washington, DC: World Bank

120. Австрийские кооперативные товарищества райфайзен, Бизнес и Банки, N

35, 1997

121.Бернар И., Колли Ж.-К. Толковый экономический и финансовый словарь,

(Под. ред. А.В. Степанова), М.: Международные отношения, 1997

122. Бернстайн Л. А. Анализ финансовой отчетности, М.: Финансы и

статистика, 1996

123. Большой экономический словарь. (Под. ред. А.Н.Азрилияна), М.: Правовая

культура, 1994

124. Бухгалтерский учет. (Под ред. Тишкова И.Е., Прищепа А.И.), Минск,

Вышэйшая школа, 1996

126

Anexe

Anexa 1. Fişa de evidenţă a împrumuturilor (creditelor) primite şi dobânzilor

aferente.

Anexa 2. Balanţa de verificare a economiilor şi dobânzilor aferente

Anexa 3. Fişa de evidenţă a împrumutului acordat şi dobânzilor aferente

Anexa 4. Balanţa de verificare a împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente

Anexa 5. Indicatorii prevăzuţi de Normele de prudenţă şi algoritmul respectiv de

calcul a AEÎC Botna judeţul Chişinău la 31/12/2000 şi 30/06/2001

Anexa 6. Nomenclatorul de indicatori şi metoda de calculare a acestora

conform sistemului CAMEL-RM

Anexa 7. Indicatorii calculaţi în baza sistemului CAMEL-RM pentru AEÎC Botna,

la 31.12.2000 şi 30.06.2001

Anexa 8. Modul de calculare şi caracteristica economică a indicatorilor din sistemul

PEARLS-RM

Anexa 9. Indicatorii calculaţi în baza sistemului PEARLS-RM pentru AEÎC Botna,

la data 31.12.2000 şi 30.06.2001

Anexa 10. Rapoartele financiare si specializate a AEÎC Botna la 31.12.2000 şi

30.06.2001

128

Anexa 6

Nomenclatorul de indicatori şi metoda de calculare a acestora

conform sistemului CAMEL-RM

C - suficienţa capitalului - această grupă de indicatori permite de a analiza

dacă mărimea capitalului propriu a unei asociaţii este suficientă pentru acoperirea

pierderilor posibile;

CI - capacitatea asociaţiei de a acoperi pierderile potenţiale ale activelor

(creanţelor) împrumuturilor acordate neperformante din contul surselor proprii şi se

calculează prin raportul capitalului propriu către totalul activelor. S-a demonstrat că

mărimea acestui indicator trebuie să fie egală sau mai mare de 11 % (pentru gradul 1 -

cel mai înalt);

C2, C3 - capacitatea de acoperire cu capitalul propriu a datoriilor pe termen

lung şi termen scurt; se determină prin raportul capitalului propriu la datoriile pe

termen lung şi scurt;

Aq - calitatea activelor - o grupă de indicatori ce evaluează ponderea (raport)

a mărimii unor active în (la) alte active importante pentru asociaţie;

Al - ponderea restanţelor în portofoliul de împrumuturi acordate - se

calculează prin raportul împrumuturilor acordate neachitate la termen la totalul

împrumuturilor acordate;

A2 - ponderea împrumuturilor compromise în portofoliul împrumuturilor

acordate se determină prin raportul împrumuturilor compromise (cu termen expirat,

mai mare de 1 an) la totalul împrumuturilor acordate. Din componenţa

împrumuturilor neachitate la termen se iau numai împrumuturile compomise,

deoarece această grupă de împrumuturi are cea mai mare probabilitate de a fi

recunoscute drept pierderi;

A3 - suficienţa minimă a rezervelor (provizioanelor) pentru acoperirea

pierderilor din împrumuturi neachitate - prezintă raportul rezervelor (provizioanelor)

destinate acoperirii pierderilor din împrumuturi neachitate către totalul

împrumuturilor acordate. La calculul acestui indicator pot fi utilizate atât rezervele

stabilite conform legislaţiei, precum şi provizioanele constituite pentru pierderile

posibile din creanţe neachitate;

A4 - rata calităţii activelor - raportul activelor negeneratoare de venit la totalul

activelor. Activele negeneratoare de venit pentru AEÎC sunt mijloacele fixe, activele

nemateriale, stocurile şi alte active ce nu aduc venit asociaţiei, în formă de dobândă

sau comisioane.

E - rentabilitatea şi rata de autosufieienţă - această grupă de indicatori

evaluează rentabilitatea şi costurile asociaţiei.

El - rentabilitatea activelor - indică productivitatea financiară a acordării

împrumuturilor, se calculează prin raportul veniturilor din activitatea operaţională

(din acordarea împrumuturilor şi altă activitate operaţională) către valoarea medie de

bilanţ a tuturor activelor. Valoarea medie a activelor poate fi calculată prin media

aritmetică sau prin media ponderată, în dependenţă de disponibilitatea datelor (media

ponderată este mai reală, deoarece pe parcursul unei perioade valoarea totală a

activelor se poate modifica esenţial);

E2 - rata costului financiar - arată eficienţa activelor şi se calculează prin

raportul dintre suma surselor împrumutate şi valoarea medie a activelor.

E3 - rata de autosuficienţă operaţională - indică abilitatea asociaţiei de a

acoperi de sine stătător toate cheltuielile operaţionale. Se calculează prin raportul

veniturilor operaţionale la cheltuielile operaţionale (excluzând cheltuielile

comerciale);

E4 - rata de autosuficienţă financiară - este un indicator de bază al eficientei

activităţii AEÎC şi caracterizează abilitatea asociaţiei de a activa independent pe

piaţă. Poate fi calculat prin raportul veniturilor operaţionale la totalul cheltuielilor

operaţionale, inclusiv şi cheltuielile comerciale. Mărimea acestui indicator trebuie să

depăşească 110%.

L - Lichiditatea - o grupă de indicatori care oferă posibilitatea de a evalua

capacitatea asociaţiei de a achita datoriile.

LI - Lichiditatea curentă - raportul activelor curente către datoriile curente,

mărimea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 110%;

L2 - Lichiditatea totală - raportul dintre totalul activelor şi totalul datoriilor,

mărimea ideală e cea mai mare de 130%.

Rr - ratele de creştere - grupă de indicatori care oferă posibilitatea de

evaluare a creşterii activităţii asociaţiei.

Rl - rata de creştere a activelor - indică creşterea activelor pe parcursul unei

perioade şi se calculează prin raportul valorii medii a activelor la sfârşitul perioadei la

valoarea medie a activelor la începutul perioadei;

R2 - rata de creştere a împrumuturilor acordate - indică creşterea portofoliului

de împrumuturi acordate. Se calculează prin raportul sumei medii a împrumuturilor

acordate pentru perioada curentă şi media împrumuturilor acordate pentru perioada

precedentă. După opinia noastră acest indicator ne permite să obţinem o evaluare mai

obiectivă, dacă şi la numitor şi la numărător se va lua în calcul media ponderată a

împrumuturilor acordate.

R3 - rata de creştere a depunerilor de economii;

R4 - rata creşterii numărului de membri.

Mp - progresul managementului

M p l - rata eficienţei personalului 1 - se compară mărimea depunerilor de

economii ce revine în mediu unui specialist AEIC în perioada curentă cu acelaşi

indicator din perioada precedentă, evaluează activitatea personalului de atragere a

economiilor;

Mp2 - rata eficienţei personalului 2 - se compară mărimea împrumuturilor

acordate ce revine în mediu unui specialist AEÎC în perioada curentă cu acelaşi

indicator din perioada precedentă şi evaluează progresul activităţii personalului de

acordare a împrumuturilor;

Mp3 - costul unităţii a surselor împrumutate - compară mărimea cheltuielilor

operaţionale ce revine la o unitate de depunerile de economii în perioada curentă cu

acelaşi indicator din perioada precedentă şi reflectă creşterea eficienţei utilizării

depunerilor de economii acceptate;

Mp4 - costul unităţii a împrumuturilor acordate - compară raportul

cheltuielilor operaţionale la suma împrumuturilor acordate pentru perioada curentă cu

acelaşi indicator din perioada precedentă;

Mp5 - costul unitar a serviciilor - compară costul total al serviciilor ce revine

la un membru al asociaţiei pentru perioada curentă cu acelaşi indicator din perioada

precedentă;

Mp6 - venituri pe o unitate de împrumut acordată - compară raportul dintre

veniturile din activitatea de bază şi mărimea medie a împrumuturilor acordate pentru

perioada curentă cu acelaşi indicator din perioada precedentă şi evaluează sporirea

veniturilor.

I

Anexa 8

Modul de calculare şi caracteristica economică a indicatorilor

din sistemul PEARLS-RM

P- protejarea, E - structura financiară efectivă, A - calitatea activelor, R -

rentabilitatea şi costurile, L - lichiditatea, S - ritmul creşterii.

P - protejarea

PI - suficienţa provizioanelor - se calculează prin raportul provizioanelor

constituite la creanţele neachitate la termen. Indicatorul acesta trebuie să constitue nu

mai puţin de 100%.

P7 - Capitalul net - acest indicator măsoară nivelul capitalului instituţional

(rezervelor nedistribuibile) după scăderea pierderilor. Se calculează prin formula:

[(a+b) - (c+0.75(d)+0.30(e)] / f, unde

a - suma provizioanelor;

b - capitalul instituţional (rezerve nedistribuibile);

c - creanţe compromise (mai mult de 12 luni);

d - creanţe dubioase (2-12 luni);

e - creanţe restante (0-2 luni);

f - total active.

Mărimea capitalului net trebuie să fie mai mare de 10%.

E - structura financiară efectivă (structura bilanţului).

El - ponderea împrumuturilor nete în active - se calculează prin raportare

împrumuturilor acordate, diminuate cu provizioanele constituite, la totalul activelor.

Valoarea cea optimală a acestui indicator pentru o asociaţie este de 70-80%;

E2 - ponderea activelor cu lichiditate înaltă în totalul activelor. Active cu lichiditatea

înaltă sunt titlurile de valoare cu lichiditate înaltă şi depozitele bancare. Nivelul

acestui indicator nu trebuie să depăşească 20%;

E3 - ponderea investiţiilor financiare pe termen lung (depozite bancare, cote de

participare şi acţiuni, ş.a.) în totalul activelor. Ea nu trebuie să depăşească nivelul de

10%;

E5 - ponderea depunerilor de economii în totalul activelor; indică nivelul de finanţare

a activelor din contul depunerilor şi în cazul cel mai bun trebuie să constituie 70-

80%;

E6 - ponderea împrumuturilor primite în totalul activelor, reflectă nivelul de

finanţare a asociaţiei din împrumuturile şi creditele primite. Nivelul acestui indicator

trebuie să tindă spre 0, nivel la care asociaţia devine independentă de surse

împrumutate;

E7 - ponderea activelor finanţate din cotele depuse, se calculează prin raportarea

cotelor depuse la totalul activelor. Trebuie să fie mai mică de 20%;

E8 - ponderea activelor finanţate din capitalul instituţional (rezerve nedistribuibile

stabilite de legislaţie) - trebuie să fie nu mai mică de 10%.

A - calitatea activelor:

Al - ponderea împrumuturilor neachitate la termen în portofoliu trebuie să fie mai

mică de 5%.

A2 - ponderea activelor negeneratoare de venit în totalul activelor. Activele

negeneratoare de venit pentru o asociaţie sunt: activele nemateriale şi materiale pe

termen lung, creanţele pe termen scurt, avansurile acordate, alte active pe termen

lung, stocurile de mărfuri şi materiale, creanţele pe termen scurt, mijloacele băneşti la

conturile fară dobândă şi în casierie, alte active curente. Acest indicator nu trebuie să

depăşească 5%.

R - rentabilitatea şi costurile

Rl - rentabilitatea portofoliului de împrumut - exprimă mărimea profitului obţinut la

1 leu de împrumut acordat;

R2 - raportul cheltuielilor operaţionale către valoarea medie a activelor - trebuie să

fie mai mic de 10%. Acest indicator dă posibilitate de compara costurile cu eficienţa

managementului activelor în asociaţie şi reflectă nivelul eficienţei sau neeficientei

operaţionale;

R12 - rentabilitatea activelor - se calculează prin raportul dintre profitul net şi

valoarea medie a activelor. Mărimea acestuia trebuie să fie suficientă pentru a atinge

indicatorul E8 „Ponderea activelor finanţate din capitalul instituţional (capitalul

instituţional prezintă rezervele nedistribuibile, stabilite de legislaţie şi profitul

acumulat în perioada curentă)).

L - lichiditatea

Pentru analiza lichidităţii a fost selectat un indicator care reflectă nivelul de protejare

a depunerilor de economii ale membrilor asociţiei.

L2 - raportul depunerilor de economii către valoarea medie a activelor, care trebuie

să fie mai mare de 10%.

S - ritmul de creştere

Indicatorii acestui compartiment măsoară creşterea celor mai importante elemente

patrimoniale ale asociaţiei în perioada curentă comparativ cu perioada anterioară.

51 - ritmul creşterii activelor. Se calculă prin formula:

(a/b-l)xl00%,

unde:

a - Valoarea totală activelor la sfârşitul anului curent,

b - Valoarea totală activelor la sfârşitul anului precedent.

Acest indicator trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru anul curent. Pentru

simplificarea utilizării acestui indicator poate fi utilizată rata medie de piaţă pentru

anul curent la depozitele bancare şi titlurile de valoare de stat.

52 - ritmul creşterii portofoliului de împrumuturi acordate. Se calculează analogic

prin relaţie ca indicatorul S I . W O C C U (Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit)

[100, p.2] recomandă compararea acestui indicator cu S I . Dacă este necesară

majorarea ponderii împrumuturilor nete în totalul activelor ( E l ) , atunci S2 trebuie să

fie mai mare decât S I , dacă, însă, dorim să păstrăm El la acelaşi nivel, atunci S2

trebuie să fie egal cu S I , iar în cazul când asociaţia doreşte ca El să fie micşorat, S2

trebuie să fie mai mic ca S I .

53 - ritmul creşterii depunerilor de economii. Autorii sistemului PEARLS

recomandă, de asemenea, compararea acestui indicator cu S1.

54 - ritmul creşterii împrumuturilor (creditelor bancare) primite. Metoda W O C C U

recomandă ca acest indicator să fie calculat prin raportul împrumuturilor primite la

sfârşitul anului curent la împrumuturile primite la sfârşitul anului precedent, diminuat

cu 100. Tot în aceeaşi sursa este menţionat că - pentru a menţine o creştere a ponderii

împrumuturilor primite (E6), este necesar ca S4 să fie mai mare ca S I ; - pentru a

menţine la acelaşi nivel indicatorul E6, S4 trebuie să fie egal cu SI;- pentru a mări

ponderea împrumuturilor E6, S4 trebuie să fie mai mic ca S I ;

55 - ritmul creşterii cotelor depuse - este destinat pentru evaluarea creşterii cotelor

depuse de către membri asociaţiei. Se calculează prin raportul soldului cotelor depuse

la sfârşitul perioadei curente la soldul cotelor depuse la sfârşitul perioadei precedente,

diminuat cu 100. Pentru aprecierea tendinţei acestui indicator el, de asemenea, se

compară cu S1.

56 - ritmul creşterii capitalului instituţional (rezervelor nedistribuibile). Se calculează

în mod similar ca şi indicatorul precedent. Pentru a aprecia tendinţa, datele obţinute

se compară cu S1.

57 - ritmul creşterii numărului membrilor. Este pozitiv în cazul când nivelul acestui

indicator este mai mare ca 5%. Se calculează prin raportul numărului de membri ai

asociaţiei la sfârşitul perioadei curente la numărul de membri la sfârşitul perioadei

precedente.

Anexa 9

C o d u l indicatorului

D e n u m i r e a indicatorului A l g o r i t m u l d e calcul T e n d i n ţ e M ă r i m e a la 3 1 . 1 2 . 2 0 0 0

M ă r i m e a la 30.06. 2 0 0 1

Devieri +, -

1 2 3 4 5 6 7

P-protejarea

P1 Suf ic ienţa proviz ioanelor R S 2 ( 0 6 4 + 0 8 3 ) / R S 2 ( 0 3 6 + 0 4 2 + 0 7 5 )

min 1 0 0 %

nu sunt i m p r u m u t u r i c o m p r o m i s e

nu sunt

imprumutur i

c o m p r o m i s e

-

P 7 Capitalul net ((RS2(060+080)+BC530)-RS2 (036+042+075)+0.75*RS2(035+041+074)+ 0.30*RS2(034+040+073))/BC 470

min 1 0 % 0.00 0.00 0.00

E-Structura bilanţului

E l P o n d e r e a î m p r u m u t u r i l o r

nete în act ive

( (RS2 0 1 0 + 0 3 0 ) - ( R S 2 060))/BC 4 7 0 7 0 - 8 0 % 62.48 95.99 + 3 3 . 5 1

E 2 P o n d e r e a act ivelor cu l ichiditatea înaltă în totalul act ivelor

( R S 3 0 1 2 + 0 2 2 ) / B C 4 7 0

m a x 2 0 % 17.72 5.11 -12.61

E3 P o n d e r e a investiţi i lor f inanciare (pe t e r m e n lung) în totalul act ivelor

R S 3 ( 0 1 1 + 0 2 1 ) / B C 4 7 0

m a x 1 0 % 2.14 0.86 -1.28

E5 Raportu l s u m e i d e p u n e r i l o r de e c o n o m i i la totalul act ivelor

R S 5 ( 0 1 0 + 0 2 0 ) / B C 4 7 0

7 0 - 8 0 % 0.00 0.92 +0.92

E6 Raportu l s u m e i î m p r u m u t u r i l o r pr imite la totalul act ivelor

R S 4 (10+20)/ BC 4 7 0 0 % - cu cît m a i

mic 13.20 70.47 + 5 7 . 2 7

E 7 Raportu l cote lor la totalul

act ivelor

BC 4 8 0 / BC 4 7 0 m a x 2 0 % 40.80 14.56 -26.24

E8 Rezerve stabi l i te de

legislaţie/ total act ive BC 5 3 0 / B C 4 7 0 min 1 0 % 0.00 0.00 0.00

Indicatorii calculaţi în baza sistemului PEARLS-RM pentru AEÎC Botna, la data 31.12.2000 şi 30.06.2001

1 2 3 4 5 6 7

A - C a l i t a t e a a c t i v e l o r ( s t a r e a a c t i v e l o r l a o a n u m i t ă d a t ă )

A l P o n d e r e a în portofol iu a î m p r u m u t u r i l o r neachi tate la t e r m e n

RS2 ( 3 4 + 3 5 + 3 6 + 0 4 0 + 0 4 1 + 0 4 2 ) / R S 2 ( 0 1 0 + 0 3 0 ) < = 5 % 36.84 3.46 33.38

A 2 P o n d e r e a în totalul act ivelor a act ivelor n e g e n e r a t o a r e de venit

B C ( 0 3 0 + 0 9 0 + 1 3 0 + 1 5 0 + 1 7 0 + 2 5 0 + 3 5 0 + 4 0 0 + 4 5 0 ) / B C 4 7 0 < = 5 % 22.62 2.83 -19.79

R - R e n t a b i l i t a t e a ş i c o s t u r i l e

R l Rentabi l i tatea portofol iului de î m p r u m u t

Rez Fin 030 / ( R S 2 ( ( 0 1 0 + 0 3 0 ) c o l 3 + 6 0 c o l 3 ) + ( ( 0 1 0 + 0 3 0 ) c o l 6 + 0 6 0 c o l 6 ) )I2 m i n R a t a de piaţă 21.42 7.15 -14.27

R 2 Raportu l cheltuiel i lor operaţ ionale la active

Rez Fin (050+060) / BC 4 7 0 ((5+4)/2) 3 - 1 0 % 2.99 3.62 +0.63

R 1 2 Rentabi l i tatea act ivelor Rez fin 150/ BC 4 7 0 ((5+4)/2) > = E 8 11.06 1.17 -9.89

L - l i c h i d i t a t e a

L 2 Tota l act ive / E c o n o m i i pe TS BC 4 7 0 / RS5(020) min 1 0 % Nu sunt depuneri

de economii 10814.99 + 1 0 8 1 4 . 9 9

S - R i t m u l d e c r e ş t e r e

S 1 Ritmul creşter i i act ivelor BC 470(4) / BC 4 7 0 (per c o r e s p a an prec) * 1 0 0 % -100 min Rata de piaţă -71.03 44.42 + 1 1 5 . 4 5

S 2 Ritmul creşteri i portofol iului î m p r u m u t u r i l o r

RS2 (10+30)(6)/ R S 2 ( 1 0 + 3 0 ) ( p e r i o a d a c o r e s p u n z ă t o a r e a anului p r e c e d e n t ) * 1 0 0 % -100 -82.12 50.26 + 1 3 2 . 3 8

S 3 Ritmul creşter i i d e p u n e r e l o r d e e c o n o m i i

RS5 (010+020)(6)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0

Nu sunt depuner i de

e c o n o m i i 214.54 +214.54

S 4 Ritmul creşter i i î m p r u m u t u r i l o r (creditelor) pr imite

R S 4 (010+020)(6)/ (per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent)) * 1 0 0 % - 1 0 0 -95.39 43.56 + 1 3 8 . 9 5

S 5 Ritmul creşteri i cotelor BC 480(4)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0

707.82 1067.85 + 3 6 0 . 0 3

S 6 Ritmul creşteri i rezervelor stabi l i te de legislaţie

BC 530(4)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului p r e c e d e n t ) * 1 0 0 % - 1 0 0

Asociaţia nu repartizează tot

profitul la reserve

Asociaţia nu repartizează tot

profitul la reserve -

S 7 Ritmul creşteri i n u m ă r u l u i d e m e m b r i

RS1 010(6)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0

13.06 34.94 +21.88

ADNOTARE

la teza de doctorat pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice cu tema

"Particularităţile contabilităţii şi analizei activităţii económico-financiare în

asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor"

In prezenta teză este analizată starea contabilităţii şi analizei activităţii

económico-financiare în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor în

contextul experienţei mondiale şi cerinţelor legislaţiei în vigoare a Republicii

Moldova; sunt studiate neajunsurile aferente acestui domeniu şi elaborate

recomandări privind înlăturarea lor; formulate unele propuneri de perfecţionare a

contabilităţii împrumuturilor acordate şi surselor atrase, a modului de efectuare a

analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor.

Rezultatele investigaţiilor deţin un caracter metodologic şi aplicativ în

practica contabilă a sistemului de asociaţii de economii şi împrumut.

ANNOTATION

concerning the dissertation in determining the thesis for the Ph. D. degree on the

topic "Particularities of accounting and analysis of financial and economic

activity in savings and credit associations of citizens"

This dissertation work deals with the analysis of the worldwide experience

and legislative framework of Moldova on particularities of accounting and

financial & economic analysis in Savings and credit associations of citizens. The

investigations contain shortcomings in this domain, recommendations on

accounting and financial analysis in this type of organizations are developed,

proposals on improvement of accounting of loans provided outstanding, borrowed

funds, as well as on mode of association's financial activity analysis.

The results of investigations have methodological approach and practical

applying in savings and credit association's system.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание учетной степени доктора экономических наук

на тему

«Особенности учета и анализа финансово-экономической деятельности

в сберегательно-заемных ассоциациях граждан»

В данной диссертации анализируется состояние учета и анализа

финансово-экономической деятельности сберегательно-заемных ассоциаций

граждан в соответствии с мировым опытом и требованиями действующего

законодательства Республики Молдова, выявлены имеющиеся в этой

области недостатки, разработаны рекомендации по устранению слабых

сторон учета и анализа финансово-экономической деятельности в этих

организациях, сформулированы предложения по совершенствованию учета

выданных займов, привлеченных источников, способу осуществления

анализа финансово-экономической деятельности ассоциаций.

Результаты исследования имеют методологический и прикладной

характер для бухгалтерской практики системы сберегательно-заемных

ассоциаций граждан.