memoriu de prezentareapmmm-old.anpm.ro/upload/168369_md_2021-03-11 meat...2021/03/11 ·...

1

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului :

CONSTRUIRE COMPLEX HOTELIER, CLADIRE SPA, BAZINE PISCICOLE,

BRANSAMENTE SI AMENAJARI in Borsa, str. Fantana, nr. 89, jud. Maramures

II. Titular - Numele beneficiarului

SC MEAT CONSULTING SRL

- Adresa poştală

Borsa, str. Victoriei, nr. 1E, jud. Maramureş

- Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

telefon: 0758317756

- Numele persoanelor de contact:

Daniel Ivascu - proiectant

III. Descrierea proiectului

III.1.Rezumat al proiectului Se propune construirea a cinci corpuri de cladire, trei case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim

de inaltime (C1) D+P+E+M, (C2) P+E+M, (C3) S+P+2E+M, o constructie pentru depozitare (C4)

cu regim de inaltime, (C4) P+E, si o constructie (C5) destinata pentru petrecerea timpului

liber/SPA/terasa cu regim de inaltime (C5) S+P si un bazin pentru piscicultura (cresterea

pastravului).

Terenul pe care se va realiza investitia este situat în intravilanul orasului Borsa, str.

Fantana, nr. 89, jud. Maramures, si se afla in posesia beneficiarului SC MEAT CONSULTING

SRL. Functiunea propusa este de spatii de cazare (camere de cazare in regim hotelier, centru SPA,

spatii pentru socializare, etc.) si cresterea pestilor (pastrav).

Lucrarile propuse se vor realiza din materiale uzuale, respectiv:

CORP 1

Fundațiile vor fi tip continue, realizate din beton armat.

Suprastructura clădirii propuse va fi lemn la parter, etaj si si mansarda (structura si aparent)

si diafragma de beton armat la demisol.

Planseele peste sol si demisol vor fi din beton armat.

Planseele peste parter si etaj vor fi din lemn.

Acoperișul va fi in doua ape cu structura de lemn tip sarpanta

CORP 2


Suprastructura clădirii propuse va fi lemn la etaj (structura si aparent) si diafragme de beton

armat la parter.

Planseele peste sol si parter vor fi din beton armat .

Planseul peste etaj va fi din lemn.


CORP 3


Suprastructura clădirii propuse va fi lemn la etaj 1,2 si mansarda (structura si aparent) si

diafragme de beton armat la subsol,parter.

Planseele peste sol, subsol si parter vor fi din beton armat.

Planseele peste etaj1,2 vor fi din lemn.


2

CORP 4


Suprastructura clădirii propuse va fi lemn la etaj (structura si aparent) si diafragme de beton

armat la parter.

Planseele peste sol si parter vor fi din beton armat.


CORP 5


Suprastructura clădirii propuse va fi din cadre de beton si pereti din caramida la parter si

diafragme de beton armat la subsol.

Planseele peste sol, subsol si parter vor fi din beton armat.

Acoperișul va fi tip terasa circulabila.

INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARE INTERIOARA

Structura diafragmelor din beton armat de la parterul/demisolul constructiilor va fi termoizolată

polistiren de 10 cm tencuit cu tencuieli decorative sau placat cu piatra naturala.

Anvelopa de lemn ignifugat va fi la vedere .

Tâmplăria ferestrelor va fi de lemn și sticlă tip Termopan.

Invelitoarea va fi din tigla ceramica.

Pereții de compartimentare se vor realiza din zidarie cu grosimi de 12,5/15/25 cm, sau lemn 25/30

cm.

FINISAJE INTERIOARE

Pardoseli:

Pardoselile vor fi realizate din parchet lemn/melminat iar baia, bucataria, sp. depozitare, vestiare,

grupuri sanitare, crama, BAR, PUB, restaurant, si spatile tehnice vor avea pardoseala din gresie

antiderapanta.

Peretii:

Pereții camerelor vor fi finisați cu tencuieli și zugrăviți cu vopsele lavabile,lemn aparent sau placi de

gipscarton pe structura metalica, iar în băi și bucătărie se vor folosi placări ceramice cu faianță si

gresie.

Tâmplăriile interioare vor fii din lemn cu foi de sticlă.

FINISAJE EXTERIOARE

Soclul va fi finisat cu placari de piatra sau finisaje rezistente la umezeala si lovituri tip terasit .

Fatada va fi finisata cu tencuieli decorative, piatra la vedere si lemn aparent.

Tamplaria ferestrelor va fi din lemn și sticlă tip termopan.

ACOPERISUL SI INVELITOAREA

Sarpanta cu structura din lemn si invelitoare din tigla ceramica.

III.2.Justificarea necesitatii proiectului În prezent, terenul studiat se află în afara interdicţie temporară sau definitivă de construire, a

zonelor de interes public, nu a fost scos din circuitul civil în baza vreunui act normativ de trecere în

proprietate de stat, nu este grevat de sarcini sau servituţi totale sau parţiale.

Motivele care au determinat demararea acestei investiții au la bază considerente de ordin

turistic, tehnic și economic, orasul Borsa fiind intr-o zonă turistică în curs de dezvoltare.

Necesitatea și oportunitatea realizării investiției decurge și din tendințele înregistrate pe piața

națională și internaționala:

3

- relansarea turismului românesc

- finanțarea investițiilor în infrastructura de turism

- contextul social-economic al zonei

- potențialul turistic deosebit al zonei rurale din Maramures

- creșterea preferinței turiștilor pentru aceasta zona

Serviciile ce urmeaza sa fie prestate sunt servicii de cazare a turistilor in regim hotelier. De

asemenea se vor asigura activitati de promovare a traditiilor si produselor traditionale locale,

respectiv organizarea de excursii la o stana traditionala, situata intr-o zona deosebit de frumoasa, cu

oferirea de mese si produse specifice zonei.

Utilitatea publică şi modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

Terenul este situat in intravilanul orasului Borsa, in afara perimetrului de protectie a valorilor

istorice sau arhitectural urbanistice. Construcţiile propuse prin proiect va adăposti funcţiunea de

cazare in regim hotelier în regim de proprietate privată. Prin lucrările propuse, construcţia se va

încadra în prevederile Documentatiei de urbanism impuse prin PUG-ul orasului Borsa:

S teren = 5394 mp

Sconstruita desfasurata = 2276.83 mp

Sconstruita corpuri de cladire = 922.10 mp

Sbazine piscicole = 188.35 mp

Suprafata platforme circulatii auto (20 locuri de parcare) - 683 mp

Suprafata platforme pietonale – 918 mp

Suprafata spatii verzi – 2682.56 mp

Regim de inaltime propus = case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim de inaltime (C1)

D+P+E+M, (C2) P+E+M, (C3) S+P+2E+M, o constructie pentru depozitare (C4) cu regim de

inaltime, (C4) P+E, si o constructie (C5) destinata pentru petrecerea timpului liber/SPA/terasa cu

regim de inaltime (C5) S+P.

Utilizari admise (conform PUG): ZONA PENTRU LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE

Parametrii teren - existenti S teren = 5394 mp

POT existent = 0,00 %

CUT existent = 0,00

Parametrii teren – propusi S teren = 5394 mp


Sconstruita corpuri de cladire = 922.10 mp

Sbazine piscicole = 188.35 mp

Suprafata platforme circulatii auto (20 locuri de parcare) - 683 mp


Suprafata spatii verzi – 2682.56 mp

Regim de inaltime propus = case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim de inaltime (C1)

D+P+E+M, (C2) P+E+M, (C3) S+P+2E+M, o constructie pentru depozitare (C4) cu regim de

inaltime, (C4) P+E, si o constructie (C5) destinata pentru petrecerea timpului liber/SPA/terasa cu

regim de inaltime (C5) S+P.

- regimul de aliniere: min. 3m fata de limitele laterale dar nu mai putin de 1/2 din

inaltimea constructiei - circulatii si accese: accesul este realizat din drumul comunal existent

stationarea autovehiculelor: se admite numai in interiorul parcelei

III.3.Planşe reprezentând planuri de situaţie şi amplasamente

4

Sunt anexate la prezenta documentatie - la partea desenata.

III.4.Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie

etc.) Se propune construirea a cinci corpuri de cladire, trei case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim



liber/SPA/terasa cu regim de inaltime (C5) S+P, cu urmatoarea compartimentare :

CORP C1 regim de inaltime D+P+E+M

DEMISOL

Sala conferinte S = 67.37 mp

Gr. sanitar S = 2.72 mp


Sp. tehnic S = 14.06 mp

Terasa S = 46.03 mp

Trotuar S = 18.61 mp

S utila S = 87.17 mp

S construita S = 129.05 mp

S desfasurata S = 104.27 mp

Aria nivelului S = 169.95 mp

PARTER

Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.10 mp

Camera 1 S = 13.17 mp

Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.11 mp


Hol S = 4.70 mp

Baie S = 5.11 mp


Hol S = 4.69 mp

Baie S = 5.11 mp


Terasa S = 30.35 mp

Terasa S = 27.74 mp


S locuibila S = 52.65 mp




ETAJ

Hol S = 4.70 mp

Baie S = 5.12 mp


Hol S = 4.71 mp

5

Baie S = 5.11 mp


Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.10 mp


Hol S = 4.69 mp

Baie S = 5.10 mp


Terasa S = 30.72 mp






MANSARDA

Hol S = 4.82 mp

Baie S = 5.02 mp


Hol S = 4.84 mp

Baie S = 5.02 mp


Balcon S = 13.17 mp

Balcon S = 12.76 mp






S utila totala S = 313.49 mp

S locuibila totala S = 132.15 mp


S constr. desf. S = 399.39 mp

A desfasurata S = 662.88 mp

CORP C2 cu regim de inaltime P+E+M

PARTER

Sp. depozitare S = 55.13 mp




S construita S = 106.79mp



6

ETAJ

Camera de zi+ loc de luat masa S = 18.82 mp

Bucatarie S = 8.32 mp

Dormitor 1 S = 22.46 mp


Baie S = 4.32 mp

Baie S = 4.32 mp

Terasa S = 47.50 mp






MANSARDA










S construita desfasurata S = 247.36 mp


CORP C3 cu regim de inaltime S+P+2E+M

SUBSOL

Casa scarii S = 10.24 mp

Hol S = 3.82 mp

Grup sanitar barbati S = 15.18 mp

Grup sanitar femei S = 20.77 mp

Pub S = 78.85 mp

Hol S = 13.47 mp

Crama S = 47.57 mp

Sas S = 9.27 mp

Zona acces S = 23.23 mp





PARTER

7


Hol acces S = 14.28 mp

Receptie S = 28.91 mp

Hol restaurant S = 32.65 mp

Bar S = 16.85 mp

Restaurant S = 184.81 mp





Hol S = 4.05 mp

Hol bucatarie S = 11.56 mp

Spalare vesela restaurant S = 7.29 mp

Depozitare vase curate S = 7.70 mp

Depozitare/splare oua/zarzavaturi S = 5.17 mp

Depozitare alimente S = 6.86 mp

Vestiar personal S = 5.30 mp








ETAJ 1




Hol S = 5.15 mp

Baie S = 5.06 mp


Hol S = 5.01 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.16 mp

Baie S = 5.06 mp


Balcon S = 15.68 mp

Balcon S = 15.67 mp

8






ETAJ 2




Hol S = 5.15 mp

Baie S = 5.06 mp


Hol S = 5.01 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.16 mp

Baie S = 5.06 mp


Balcon S = 15.68 mp

Balcon S = 15.67 mp






MANSARDA

Baie S = 8.79 mp





Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Balcon S = 15.68 mp

9

Balcon S = 15.67 mp











CORP C4 cu regim de inaltime P+E

PARTER


Trotuar S = 9.39 mp





ETAJ










CORP C5 cu regim de inaltime S+P

SUBSOL





10




PARTER

Hol S = 26.02 mp

Masaj S = 17.86 mp

Sala fitness S = 16.61 mp

Vestiar S = 5.71 mp

Baie S = 5.11 mp



Sauna S = 18.79 mp

Terasa S = 36.65 mp









Pardoseli:

Pardoselile vor fi realizate din parchet lemn/melminat iar baia, bucataria, sp. depozitare,

vestiare, grupuri sanitare, crama, BAR, PUB, restaurant, si spatile tehnice vor avea pardoseala din

gresie antiderapanta.

Peretii:

Pereții camerelor vor fi finisați cu tencuieli și zugrăviți cu vopsele lavabile,lemn aparent sau

placi de gipscarton pe structura metalica, iar în băi și bucătărie se vor folosi placări ceramice cu

faianță si gresie.

Tâmplăriile interioare vor fii din lemn cu foi de sticlă.

Caracteristicile tehnice ale constructiei:

Steren = 5394 mp


Sconstruita = 922.10 mp

Sbazine piscicole=188.35 mp

Amenajari exterioare- alei, spatii verzi Suprafata platforme circulatii auto (20 locuri de parcare) - 683 mp


Se propune amenajarea peisagistica a unei suprafete de 2682,56 mp de spatii verzi, in interiorul

proprietatii, cu gazon, vegetatie medie si joasa.

11

III.5.Elementele specifice caracteristice proiectului propus

Profilul şi capacităţile de producţie – nu este cazul.

Functiunea cladirii propuse este aceea de activitati comerciale si cazare turisti, pe acest

amplasament nu exista nici o unitate de productie care implica fluxuri tehnologice.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) nu este cazul.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul

investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea – nu este cazul.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

Materiile prime şi materialele vor fi procurate de la firme specializate şi vor fi aduse pe

amplasament cu autovehicule corespunzătoare.

Alimentarea cu energie electrică se va face din reţeaua existentă, iar pentru autovehiculele şi

utilajele specializate necesare desfăşurării lucrărilor de construcţie, alimentarea cu carburanţi se va

face de la o staţie de distribuţie autorizată, din afara amplasamentului.

Combustibilul necesar pentru functionarea obiectivului este masa lemnoasa (pentru producerea apei

calde pentru incalzire si uzul turistilor, aceasta fiind procurata de la furnizorii locali autorizati.

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; Strada pe care se afla amplasamentul este echipata cu retele tehnico-edilitare,curent electric si apa

potabila si canalizare a apelor uzate menajere.

Solutiile de racordare se vor intocmi, la cererea beneficiarului, de catre firme agrementate de

detinatorii de retele si vor respecta conditiile impuse de acestia.

Alimentare cu apă rece si apa calda menajera (a.c.m.) Alimentarea cu apa se face din conducta de alimentare cu apa a orasului Borsa, ce este situata la

aproximativ 20 m distanta de amplasamentul proiectului (aflata in dotarea edilitara a strazii).

Alimentarea cu apa rece potabila se va face din reteaua publica prin intermediul unui bransament a

carui debit va satisface consumul investitiei rezultat din breviarul de calcul.

Conducta de bransare este de tip PeHd cu schimbare de material ce se face in Centrala Termica prin

intermediul unei pozitii de izolare si filtrare. Alimentarea imobilului se face la nivelul parterului, in

dreptul ridicarii se va etansa la foc cu materiale specifice agrementate. La intrarea in imobil se

trece din conducta PeHd in conducta PPR ce va fi termoizolata cu cochilii din spuma nitrica fara

componente CFC si nici HCFC din clasa de rezistenta la foc B2 conform DIN 4120.

Alimentarea cu apa rece se va face cu o conducta PE Dn 75 mm; debitul minim de alimentare fiind

Qc=1.73 l/s; H=20.1 m col H2O

Apa calda menajera va fi preparata cu ajutorul unor centrale termice, amplasate in incaperea

de CT, cu ajutorul unui boiler cu dubla serpentina concentrica avand puterea totala de 240 kW. Apa

calda se prepara din preluarea debitului apa rece ce se incalzeste de la 15 grC la 55 grC. Circuitul

de apa rece potabila este asigurat de un vas de expansiune inchis separat ce are o capacitate de 25L.

Boilerul se prevede fara rezistenta electrica, in schimb are in echipare un anod de protectie controlat

electric utilizat in protectia echipamentului. Conductele de apa rece si apa calda menajera vor fi din

teava PPR Ø20,32,40,50,63 mm. Conductele de canalizare menajera interioare vor fi din tuburi

PVC KA, special destinat instalatiilor de canalizare pentru constructii, etansarea imbinarilor

facandu-se cu inelele de cauciuc ale sistemului. Lavoarele si apalatoarele se vor racorda la sistemul

de canalizare prin intermediul sifoanelor butelie. Wc-urile vor fi montate aparent, iar corpurile de

vas wc se vor monta pe vasul de closet. Este interzisa racordarea oricarui obiect sanitar la

canalizare fara un sifon intermediar cu garda hidraulica. Canalizarile grupurilor sanitare se vor

ventila in fatada. Preluarea apelor menajere se va face la exterior - cu retele distincte de cele

pluviale, alcatuite din

12

PVC KG. Alimentarea imobilului cu apa rece potabila se face cu PeHd75 mm si se monteaza prin

sudare.

Canalizarea apelor menajere se va face in reteaua de canalizare a orasului Borsa.

Alimentare cu agent termic Incalzirea este realizata in sistem centralizat de la centralele termice echipate cu un cazan cu puterea

totala de 240 kW cu functionare pe lemne si peleti. Centralele termice sunt amplasate intr-o

incapere separata la nivelul parterului cu acces din exterior.

S-a prevazut montarea unui Puffer cu un volum minim de 1500 litri cu rol de stocare agent termic

pentru asigurarea functionarii cu inca 48 de ore de la oprirea cazanului. Apa calda menajera este

preparata intr-un boiler dimensionat pentru un grad de ocupare de 100 % , care duce la o

simultaneitate ridicata in exploatarea grupurilor sanitare si a bucatariei. Protectia la supratensiune

in cazan este asigurata prin intermediul a cate 2 supape de siguranta 1/2 '', Pn 3 bar, montate pe

conducta de iesire din cazan. Supravolumul de apa rezultat din dilatarea circuitului cazan

acumultator este asigurat de un un vas de expansiune inchis, cu membrana avand capacitatea de 80

de litri , la presiunea nominala Pn 6 bar , iar circuitul de apa rece potabila este asigurat de un vas de

expansiune inchis separat ce are o capacitate de 25 L. Boilerul este cu dubla serpentina concentrica

amplasata la baza boilerului ce are o putere normata de 121 kW.

Evacuarea gazelor arse se va face prin canale de evacuare din tabla de otel inoxidabil sau aluminiu.

Cosurile de fum, izolate termic , asigura evacuarea gazelor arse produse in cazan, avand diametrul

interior de 200 mm. Pentru asigurarea aerului proaspat necesar arderii se va prevedea montarea

unei prize de aer proaspat de minim 200 cm2.

Circulatia agentului termic se va face prin intermediul unei distributii bitubulare inferioare ce se

leaga la corpuri de incalzire radiatoare din tabla de otel. In incaperea centralei termice se va

amplasa un distribuitor – colector cu 2 plecari. Una din plecari va alimenta cele 2 distribuitoare de

la parter , iar cea de-a doua plecare va alimenta distribuitorul de la etaj. Conductele de distributie

de tip Pe-Xa , imbinate prin compresiune sau infiletare si se monteaza ingropat in sapa slab armata

de sub finisajul pardoselii. Corpurile de incalzire sunt de tip radiatoare de 600 mm inaltime si

radiatoare de tip portprosop in bai prevazute cu robineti pe tur cu cap termostat , pe retur cu

detentor si cu ventil de aerisire.

Aerisirea sistemului se face prin intermediul robinetilor automati de aerisire montati pe fiecare

distribuitor si coelctor de nivel si prin robinetii manuali de aerisire montati pe fiecare radiator.

Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a imobilului, din reteaua furnizorului se va realiza conform

avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea Beneficiarului si conform studiului de solutie

intocmit de SISE-SD-SC Electrica la comanda Beneficiarului. Racordul electric se va realiza

printr-un bloc de masura si protectie trifazat (BMPT) montat la limita de proprietate.

Din BMPT se alimenteaza tabloul electric general (TEG), iar din tabloul general se alimenteaza

toate receptoarele . Reteaua de distributie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-S, in care

conductorul de protectie distribuit este utilizat pentru intreaga schema, de la BMPT pana la ultimul

punct de consum.

Coloana de alimentare a tabloului TEG va fi realizata cu cablu CYAbY, iar celelalte circuite

electrice se vor realiza cu cabluri CYYF pozate in tuburi de protectie.

Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protectie si echipamente de

protectie sunt alese conform prescriptiilor tehnice.

Instalatia de iluminat normal Instalatia de iluminat cuprinde:

-iluminat general

-iluminat exterior

13

Iluminatul general Proiectul prevede asigurarea iluminatului nocturn, pentru realizarea nivelurilor de iluminare

confortabile. Pentru iluminatul nocturn al spatiilor aferente incaperilor s-au stabilit aparate de

iluminat echipate cu lampi fluorescente montate aparent pe elementele de constructie.

Amplasarea surselor de iluminat s-a facut in mijlocul incaperilor, pentru asigurarea iluminarii

tuturor zonelor deservite. Comanda aparatelor se realizeaza local prin sistemul de comutare cu

intrerupatoare si comutatoare.

Iluminatul exterior Se realizeaza cu aparate de iluminat tip aplica , montate aparent pe elementele de constructie si cu

aparate ornamentale tip „pitic”. Toate aparatele de iluminat din exterior vor avea gradul de protectie

minim IP54.

Instalatia de iluminat de siguranta Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta s-au stabilit in concordanta cu prevederile

Normativului I7-2011, cap. 7.23.

Aparatele folosite pentru iluminatul de siguranta vor fi echipate cu balasturi electronice care vor

putea fi alimentate din sursa principala de alimentare a iluminatului normal (reteaua Furnizorului)

dar si din kit-uri de acumulatoare montate in aparatele de iluminat (sursa de rezerva locala)

Aparatele de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului sunt integrate in iluminatul normal al

spatiilor respective. Aceste aparate vor fi echipate cu kit-uri de acumulatoare cu autonomie de 3h.

Timpul de punere in functiune a iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului la

intreruperea iluminatului normal este de 0,5 s÷5s

Instalatia de prize si putere

Toate prizele utilizate sunt montate ingropat. Coborarile la prize se vor executa in tuburi de

protectie din copex pozate ingropat. Cablurile folosite pentru circuitele de priza sunt din cupru cu

izolatie din PVC, tip CYYF de 2,5 mmp, montate un tuburi copex de metal pentru montaj ingropat.

Dozele de derivatie vor fi montate ingropat. Numarul de circuite a fost astfel stabilit pentru a nu

depasi puterea de 2 kW pe circuit.

Dispozitiv de protectie la supratensiune

S-a prevazut un dispozitiv de protectie la supratensiuni de Clasa 1+2 (ln=12,5/1,0 kV) in tabloul

general.

Protectia impotriva socurilor electrice

Pentru protecţia la defect a utilizatorilor, respectiv protejarea împotriva şocurilor electrice prin

atingere indirectă accidentală, ca o măsură tehnică de protecţie, s-a prevăzut alimentarea tuturor

aparatelor electrice prin intermediul prizelor cu contact de protecţie.

Conform Normativului I7/11 articol 4.2.2.8., pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat

un dispozitiv de protecţie cu curent diferenţial reziual (DDR) cu curentul nominal de funcţionare

mai mic sau cel mult egal cu 300 mA de tip S, amplasat la branşament sau punct de alimentare.

Sarcina Beneficiarului este de a solicita acest dispozitiv Furnizorului de energie electrică, în cererea

pentru ATR (Avizul Tehnic de Racordare).

14

În tabloul de distribuţie, pe grupe de circuite sunt prevăzute întreruptoare automate echipate cu

dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual de 30 mA pentru protecţia împotriva atingerilor

indirecte.

Conductorul de protecţie şi partea metalică a şasiului BMPT, al tabloului electric general TEG, se

vor conecta la priza de pământ.

Priza de pamant

Priza de pământ prevăzută este naturală realizată dintr-o platbandă Ol-Zn 40x4 mm montată

perimetral în fundaţia clădirii.

Racordarea instalaţiei electrice la priza de pământ se va face printr-o piesă de separatie.

Rezistența de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie sub 1 ohm, fiind comună pentru instalația

electrică și instalația de protecție împotriva descărcărilor atmosferice. Dacă sunt necesare detalii de

execuție pentru priza de pamânt, ele vor fi realizate de Proiectant.

Instalatia de protectie impotriva descarcarilor atmosferice

Nivelul de protectie al instalatiei de paratrasnet pentru clădire este IV (Normal).

Instalația exterioară de protecție împotriva trăsnetului IEPT este alcatuită dintr-un conductor de

captare montat pe coama acoperișului, din Ol-Zn D 8 mm, montat la 10 cm față de acoperis,

conductoare de coborâre și o priză de pământ naturală. Conductoarele de coborâre sunt montate

aparent pe fațada clădirii și sunt din conductor Ol- Zn D8 mm. Ele se vor racorda la priza de pământ

prin intermediul cutiilor cu piese de separație (PS) montate pe fațada clădirii.

Pentru scopuri de măsurare, racordul trebuie să poată fi deschis cu ajutorul unei scule. În utilizarea

normală acesta trebuie să rămâna închis.

Instalația interioară de protecție împotriva trăsnetului IIPT este alcătuită din două bare de

echipotențializare BEP montate lângă tabloul electric și în centrala termică, și legături

echipotențiale, realizate între toate elementele de instalații realizate din materiale conductoare.

Bara pentru egalizarea potențialelor este din cupru, de dimensiune 20x10x500 mm, prevăzută cu

borne pentru racordarea conductoarelor de echipotențializare. La această bară se conectează prin

conductoare de cupru de secțiune 16 mmp pozate aparent, conductele de apă rece, conductele de apă

caldă, conductele de încălzire (tur, retur), conducta de gaz (prin eclator), instalația de curenți slabi

(prin dispozitive de protecție la supratensiuni), instalația electrică (printr-un dispozitiv de protecție

la supratensiuni montat în tabloul electric general). Conductoarele de echipotențializare se

conectează la conducte prin intermediul unor brățări metalice, prin contact direct. Bara de egalizarea

a potențialelor se va lega la priza de pământ a instalației electrice printr-un conductor de Ol-Zn 40x4

mm pozat aparent.

Instalaţii de curenţi slabi

Instalaţia de voce-date

Racordul la reţeaua Furnizorului de servicii de telefonie se va executa conform avizului de racord

eliberat de Furnizor la cererea Beneficiarului pentru posturile telefonice directe solicitate de

Beneficiar. Racordul se va realiza prin intermediul unei reglete Tc montată în interior în tabloul de

curenţi slabi (rack) de la parter.

Reţeaua de telefonie (voce) şi date se vor lega împreună şi vor face obiectul unei firme specializate

agreată de Beneficiar. Pentru instalaţia de date, realizată prin cablu FTP categoria 6, se vor respecta

lungimile maxime admisibile de 90 m. Pentru situaţia când aceste lungimi nu pot fi respectate se va

utiliza cablu de fibră optică.

Punctul de concentrare este tabloul de curenţi slabi Rack de la parterul clădirii. În acest tablou se va

monta un spliter cu două intrări şi 8 iesiri pentru instalaţia Tv, centrala telefonică și switch-urile

necesare instalației de date.

Instalaţia de voce-date va respecta standardul ANSI/TIA/EIA 568-A-1995.

15

Instalatia TV S-au prevăzut prize Tv în fiecare cameră de cazare, montată îngropat. Priza TV se va monta grupat

cu cele de putere. Cablarea se face între Rack şi priza Tv cu cablu coaxial RG6, montat în tub de

protecţie de diametru D16 mm. Pentru racordarea la Furnizorul de servicii de televiziune s-a

prevăzut un tub din PVC de diametru 90 mm între Rack-ul de la parter şi firida de curenţi slabi din

exteriorul clădirii.

Instalaţia de detectare, semnalizare și avertizare incendiu

Instalația va fi compusă din detectoare optice de fum autonome, alimentate cu baterie. Aceste vor fi

omologate CE, vor avea elemente de detectie opto-electrice incorporate, avertizeaza acustic la peste

80db(A) si optic prin LED.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei: Lucrarile necesare pentru realizarea investitiei vor afecta partial amplasamentul numai pe parcursul

desfăşurării lucrărilor de construcţie, însă la un nivel foarte redus de impact. La terminarea

lucrarilor, terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea lor initiala si/sau amenajate peisager

corespunzator.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Parcaje pe sol Accesul la terenul destinat construirii obiectivului este direct din strada Fantana, în

intravilanul orasului Borsa. Terenul va fi împrejmuit și va avea realizată o poarta de acces.

Accesul auto se va face printr-o alee betonata de 5.50 m latime si 14 m lungime, iar parcarea

pentru autovehicule este propusa in incinta amplasamentului in doua corpuri de parcare cu un

numar total de 20 locuri. Structura rutiera pentru pentru parcare este realizata din beton asfaltic

prevazuta cu instalatie de preepurare (separator de produse petroliere si deznisipator). Dimensiunile

de gabarit a unui parcaj va fi de 2.50m latime si min. 5.00m lungime. Intre parcare si limita de

proprietate se vor planta arbusti (ienupar si iedera perena) pentru diminuare zgomot si praf.

Racordarea la strada Fantana se face prin racordare simpla cu arc de cerc de R=5m la cotele

existente la marginea partii carosabile.

Accesul pietonal se realizeaza pe acelasi sistem cu carosabilul.

Se prevad pe conturul corpului parter trotuare de protectie

Amenajarile exterioare (alei,parcaje) sunt realizate integral dintr-o structura de rezistenta

permeabila(platforme betonate) care faciliteaza acumularea unei cantitati insemnate de apa si

care genereaza necesitatea existentei unui separator de produse petroliere si deznisipator. Prin panta aleii de acces (2-2.5%) şi a aleilor perimetrale (1-2%) se va asigura evacuarea

apelor pluviale de pe suprafaţa acestora. Datorita faptului ca structura de rezistenta este

impermeabila, pentru apele pluviale s-a prevazut o instalatie de preepurare (separator de produse

petroliere si deznisipator). Se va asigura descărcarea apelor colectate spre gurile de scurgere,

respectiv spre rețeaua de canalizare pluvială existenta.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare Nu se vor folosi alte resurse naturale decit cele folosite in mod obisnuit la realizarea unui

astfel de proiect, respectiv nisipul şi pietrişul folosite pentru prepararea betonului, lemn.

16

Metode folosite în construcţie Lucrările vor fi executate de beneficiar in regie proprie sau cu o firma de constructii

autorizată, fără a afecta domeniul public. Pamantul rezultat din sapatura se refoloseste pentru

realizarea amenajarilor din gradina, conform planului de situatie.

Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară, Fazele de desfăşurare ale proiectului sunt următoarele:

- Faza de construcţie care constă în:

- Structura de rezistenta a acestei constructii va fi compusa din fundatii continue din

beton armat, iar suprastructura va fi din lemn la parter si mansarda.

Acoperisul va fi de tip sarpanta, cu invelitoarea de tip Lindab.

Faza de funcţionare – activitati turistice.

Toate lucrările ce vor fi realizate se vor desfăşura fără a afecta suprafeţe suplimentare de

teren.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

nu este cazul.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

nu este cazul.

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate,

asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport a energiei, creşterea

numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor) - nu este cazul.

Alte autorizaţii cerute pentru proiect

sunt mentionate in certificatul de urbanism.

III.6.Localizarea proiectului

Adresa: orasul Borsa, str. Fantana, nr. 89, jud. Maramures - distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991,

ratificată prin Legea nr. 22/2001.-nu e cazul

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale

mediului, atât naturale cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:

folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi pe zone

adiacente acestuia;

politici de zonare şi de folosire a terenului;

arealele sensibile;

detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.

- nu e cazul.

III.7.Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile O scurtă descriere a impactului potenţial cu luarea în considerare a următorilor factori:

III.7.1. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor,

bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor

şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural, şi asupra

17

interacţiunilor dintre aceste elemente Natura impactului (adică impactul direct, indirect,

secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi

negativ) In timpul lucrarilor efectuate pentru realizarea proiectului vor fi avute in vedere toate masurile

necesare pentru a inlatura orice eventual impact asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei,

solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului,

climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si

asupra interactiunilor dintre aceste elemente.

In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:

- mijloacele de transport şi utilajele folosite vor fi in stare foarte buna de functionare;

- verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor;

- asigurarea igienizării autovehiculelor şi a utilajelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

- eventualele scurgeri accidentale de produs petrolier de la utilajele de constructii, vor fi indepartate

cu material absorbant din dotare;

- depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie pe platforme protejate, special amenajate;

- depozitarea deşeurilor de tip menajer în zonele special destinate, în europubele;

- in timpul lucrarilor de constructii se vor realiza stropiri periodice cu apa pentru a impiedica

ridicarea prafului in atmosfera si depunerea acestuia pe drumuri si in zonele limitrofe;

III.7.2. Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate) Va exista impact redus doar pe amplasamentul obiectivului, numai in perioada executiei si

functionarii.

III.7.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului – redusa, numai in perioada executiei si

nesemnificativa , in timpul functionarii;

III.7.4. Probabilitatea impactului– redusa, numai in perioada executiei si functionarii;

III.7.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – numai in perioada executiei si

functionarii;

III.7.6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului – nu este cazul;

III.7.7. Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul;

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

1. Protecţia calităţii apelor: - Apele uzate menajere vor fi deversate in reteaua de canalizare a orasului Borsa.

- Apele pluviale vor fi colectate separat de cele menajere si vor fi dirijate in sistemul de

colectare a apelor pluviale ale localitatii dupa ce vor fi trecute printr-o instalatie de

preepurare (separator de produse petroliere si desnisiparor).

2. Protecţia aerului: - Sursa de agent termic sunt centralele termice cu combustibil solid (lemn) de capacitate

mica, astfel degajările de gaze de ardere în atmosferă nu reprezinta un poluant

semnificativ

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

3.1 Surse de zgomot şi vibraţii - Sursele de zgomot sunt constituite din surse fixe, locale, cu funcţionare discontinuă,

amplasate în interior: Centralele termice, Puffer, Boiler

18

3.2 Nivelul de zgomot - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior conform STAS nr. pentru

camere de locuit este de 35 dB(A).

4. Protecţia împotriva radiaţiilor: -Nu sunt utilizate materiale sau echipamente ce se pot constitui în surse de radiaţii.

5. Protecţia solului şi a subsolului:

Prin natura activitatilor desfasurate cat si a tehnicilor, procedeelor si materialelor folosite

(atat pe santier - in timpul constructiei cat si ulterior, in timpul exploatarii investitiei) nu

exista surse de poluare a solului. Sursele posibile pentru poluarea solului si a subsolului -ape menajere.

Prin natura activitatilor desfasurate cat si a tehnicilor, procedeelor si materialelor folosite

(atat pe santier - in timpul constructiei cat si ulterior, in timpul exploatarii investitiei) nu

exista surse de poluare a apelor.

Preluarea apelor uzate menajer se va face la exterior - cu retele distincte de cele pluviale, alcatuite

din conducte PVCKG, si vor fi directionate la reteaua de canalizare

Apele pluviale

Accesul auto se va face printr-o alee betonata de 5.50m latime si 14m lungime, iar parcarea pentru

autovehicule este propusa in incinta amplasamentului in doua corpuri de parcare cu un numar total

de 20 locuri. Structura rutiera pentru pentru parcare este realizata din beton asfaltic prevazuta cu

instalatie de preepurare (separator de produse petroliere si deznisipator). Dimensiunile de gabarit a

unui parcaj va fi de 2.50m latime si min. 5.00m lungime. Intre parcare si limita de proprietate se vor

planta arbusti (ienupar si iedera perena) pentru diminuare zgomot si praf. Racordarea la strada

Fantana se face prin racordare simpla cu arc de cerc de R=5m la cotele existente la marginea partii

carosabile.

Accesul pietonal se realizeaza pe acelasi sistem cu carosabilul.

Se prevad pe conturul corpului parter trotuare de protectie

Amenajarile exterioare (alei,parcaje) sunt realizate integral dintr-o structura de rezistenta

permeabila(platforme betonate) care faciliteaza acumularea unei cantitati insemnate de apa si

care genereaza necesitatea existentei unui separator de produse petroliere si deznisipator. Prin panta aleii de acces (2-2.5%) şi a aleilor perimetrale (1-2%) se va asigura evacuarea

apelor pluviale de pe suprafaţa acestora. Datorita faptului ca structura de rezistenta este

impermeabila, pentru apele pluviale s-a prevazut o instalatie de preepurare (separator de produse

petroliere si deznisipator). Se va asigura descărcarea apelor colectate spre gurile de scurgere,

respectiv spre rețeaua de canalizare pluvială existenta.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: - Amplasamentul proiectului se gaseste in interior sitului NATURA 2000 Muntii Rodnei.

Construirea obiectivului nu afectează ecosistemele terestre şi acvatice.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: - nu este cazul..

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: - Igiena evacuării gunoaielor implică soluţionarea optimă a colectării şi depozitării

deşeurilor menajere, astfel încăt să nu fie periclitată sănătatea oamenilor.

- Asigurarea capacităţii de colectare a deşeurilor menajere: contract cu firmă de

salubritate.

8.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri Conform HG 856/2002, Anexa 2 – deşeurile rezultate se încadrează în

Deşeuri municipale:

- deşeuri municipale amestecate cod 20.03.01 - 5 t/an

19

8.2 Modul de gospodărire Deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita in containere,

separat pe tipuri de matreiale si ridicate periodic de catre o firma specializata, agrementata.

Deseurile menajere vor fi colectate in europubele cu capace etanse, amplasate pe o platforma

din incinta si ridicate periodic de catre o firma specializata, agrementata.

Astfel se va împiedica:

- emisia de mirosuri dezagreabile

- prezenţa insectelor şi animalelor

- poluarea apei sau solului

- crearea focarelor de infecţie

Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare.

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: - nu este cazul

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului - nu este cazul.

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale

care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apă,

Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.) -nu e cazul

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN

MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT:

Nu este cazul

VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pentru monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului sunt introduse evidente

referitoare la:

gestionarea deseurilor;

monitorizarea volumelor de ape consumate si evacuate.

lucrarile de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale;

înregistrarea consumului energie, a cantităţilor de hrana pentru animalele din fermă, precum şi

a aplicărilor pe teren a îngrăşămintelor a dejecţiilor

IX. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA

COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU APĂ, DIRECTIVA

CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Nu este cazul.

X. Lucrări necesare organizării de şantier - localizarea organizării de şantier: orasul Borsa, str. Fantana, nr. 89, jud. Maramures

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier – impact minor

temporar, rezultat in urma sapaturilor si depozitarii materialelor si echipamentelor de

constructie. Pamantul rezultat in urma excavarilor va fi folosit la realizarea acoperisului

vegetat precum si la amenajarile spatiilor verzi(vei fatade, sectiuni si plan de situatie).

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

în timpul organizării de şantier – Posibilele surse temporare de poluare a factorilor de

mediu sunt reprezentate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, de traficul de şantier.

20

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu– stropirea

agregatelor si a drumurilor tehnologice pentru a impiedica degajarea pulberilor.

Din punct de vedere a protecției mediului, se vor lua măsuri specifice pe perioada realizării

construcției:

- evitarea poluării accidentale a factorilor de mediu pe toată durata execuției

- managementul deșeurilor rezultate din lucrările de construcții va fi în conformitate cu

legislația specifică de mediu și va fi atât în responsabilitatea titularului de proiect, cât și a

constructorului ce realizează lucrările

- se vor amenaja spații ce au ca destinație depozitarea temporară a deșeurilor rezultate în

timpul realizării construcțiilor, în conformitate cu OUG 78/2000 privind regimul

deșeurilor; acestea vor fi transportate și depozitate pe bază de contract cu unitățile și în

amplasamentul stabilit de Primăria Moisei

- nu se vor depozita materii prime, materiale sau deșeuri în afara perimetrului amenajar al

obiectivului

La executarea lucrărilor se vor respecta normele în vigoare sanitare, PSI, de protecție a

muncii și de gospodărire a apelor și deșeurilor.

Nu se vor realiza lucrări de întreținere și reparații ale utilajelor și mijloacelor de transport în

cadrul obiectivului de investiții; alimentarea cu carburant se va realiza numai prin unități

specializate autorizate.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau

la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz

de accidente şi/sau la încetarea activităţii; - Pentru prevenirea, reducerea si minimizarea efectelor adverse semnificative asupra

mediului se vor efectua lucrari de nivelare si/sau amenajare peisagera a terenului (unde

este cazul), iar terenul ocupat de lucrari provizorii va fi curatat, fiind adus la starea sa

initiala.

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale; - Eventualele scurgeri accidentale de produs petrolier de la utilajele de constructii, vor fi

indepartate cu material absorbant din dotare.

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei – nu este cazul.

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului – nu este cazul.

XII. Anexe - piese desenate

La documentatia de emitere a acordului de mediu pentru proiect sunt anexate planul de

incadrare in zona si planul de situatie in coordonate geografice STEREO 1970.

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare:

Datorita faptului ca proiectul CONSTRUIRE COMPLEX HOTELIER, CLADIRE SPA,

BAZINE PISCICOLE, BRANSAMENTE SI AMENAJARI, este amplasat în intravilanul

orasului BORSA, str. Fântâna, nr. 89 într-o zona situata marginal localitatii, fiind retrasa de la

circulatia majora, prin proiectare s-au respectat normele tehnice privind protectia zonei de

amplasament. În activitatea obiectivul nu se folosesc substante toxice pentru ecosistemele terestre si

21

acvatice. Concluzionam ca activitatea obiectivului nu genereaza surse care vor putea afecta fauna,

flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si interrelatiile dintre acesti factori,

Proiectul CONSTRUIRE COMPLEX HOTELIER, CLADIRE SPA, BAZINE PISCICOLE,

BRANSAMENTE SI AMENAJARI se propune a fi amplasata partial în interiorul sitului

NATURA 2000 ROSCIO125 si ROSPA0085 MUNT RODNEI si în interiorul PARCULULUI

NATIONAL MUNTI RODNEI, motiv pentru care s-a cerut eliberarea AVIZULUI FAVORABIL

eliberat de catre Administratia Parcului Natural Muntii Rodnei.

Data fiind activitatile propuse a fi desfasurate, ele nu conduc la modificarea caracteristicilor din

punctul de vedere al protectiei factorilor de mediu – ECO-SISTEME TERESTRE si ACVATICE.

FLORA din Muntii RODNEI:

Vegetatia din muntii Rodnei este foarte bogata si variata prezentând caracteristici comune muntilor

Carpati. Se diferentiaza în masiv în functie de altitudine, topo-climat, orientarea crestelor, soluri, ex-

pozitie, etc. Fata de Carpatii Meridionali, în Muntii Rodnei etajul alpin se delimiteaza la altitudini

mai coborâte cu aproximativ 150-200 m., datorita pozitiei lor nordice.

Padurile încep de la baza muntelui si se întind pâna la 1600-1700 m. La poale sunt

padurile de foioase în special de fag (Fagus silvatica) pâna pe la 1300-1400 m care coboara

vaile pâna pe la 300-500 m, aici întâlnindu-se ocazional si carpenul (Carpinus betulus) sau

gorunul Quercus pet-rea). Pajistile montane din aceste zone sunt formate din câmpuri de iarba

câmpului (Agrostis tenuis), alaturi de care mai apare pieptanarisa (Cynosurus cristatus), paiusul

(Festuca pratensis), paiusul rosu (Festuca rubra), etc.

Urmeaza pe înaltime padurile de conifere formate din molid (Picea abies) în majoritate si brad

(Abies) de pe la 1.100 pâna pe la 1500 m. În zonele despadurite din acest subetaj

se întâlnesc pajisti formate din iarba câmpului (Agrostis tenuis), paius rosu (Festuca rubra),

luceafarul (Scorzonera rosea). De pe la 1600-1700 incep sa devina dominante tufarisurile de jneapan

(Pinus mugo) care se întindeau odinioara pe culmile tuturor vârfurilor din masiv pâna la 2.100 m.

dar care au fost defrisate masiv în scopul pasunatului, pastrându-se în zonele protejate si pe versantii

greu accesibili. Se mai întâlnesc tufarisuri de afin (Vaccinium

myrtillus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), ierburi ca Hypericum maculatum,

Calamagrostis villosa, Scorzonera rosea si Des-champsia caespitosa, Oreochloa disticha, Potentilla

ternata, Festuca airioides, Festuca nigrescens, Juncus trifidus, Oreochloa disticha. Pe vârfurile cele

mai înalte se gasesc tufarisuri scunde crioxerofile formate din azaleea de munte (Loiseleuria

procumbens), afinul vânat pitic (Vaccinium gaultherioides) si o subspecie endemica de vuie-toare

(Empetrum nigrum subspecia hermafroditum), sau cele edificate de salciile pitice (Salix herbacea,

S. reticu-lata). Pe stâncile calcaroase se gasesc Saxifraga paniculata, Artemisia ariantha,

Helianthemum alpestre, Leon-topodium alpinum, Dryas octopetala. Se mai întâlnesc specii ca

Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Parnassia pa-lustris, Silene pusilla, Glium anisophyllum,

Acinos alpinus, Cardaminopsis neglecta, Oxyria digyna, etc.

În Muntii Rodnei se întâlnesc zone restrânse cu exemplare rare cum sunt: Zimbrul (Pinus cembra),

zada sau laricele (Larix decidua), tisa (Taxus baccata) - foarte rar, întâlnit doar în zona masivului

Cormaia, unde se mai gasesc câteva exemplare, mesteacanul pitic(Betula nana).

Plante ocrotite de lege în Muntii Rodnei sunt: tisa (Taxus baccata), smirdarul

(Rhododendron kotschyi), zimbrul (Pinus cembra), zada (Larix decidua), floarea de colt

(Leontopodium alpinum), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus),

ghintura galbena (Gentiana lutea), crucea voinicului (Hepatica transsilvani-ca),

vulturica (Hieracium aurantiacum), opaita (Lychnis ni-valis), laleaua pestrita (Fritillaria

meleagris).

Analiza florei, faunei si habitatelor de pe amplasament si limitrof acestuia:

Analiza biodiversitatii pe locul amplasamentului demonstreaza absenta unor habitate naturale cu

valoare conservativa ridicata, care sa constituie ada-post pentru specii rare.

22

Amplasamentul este unul îndelung exploatat, chiar prezenta drumului de acces spre proiectul propus

a generat o presiune anterioara asupra biodiversitatii, materializata în timp prin ruderalizarea

habitatelor, saracirea biodiversitatii, retragerea speciilor de interes conservative.

În vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari în perimetrul de referinta în habitatele

zonei, pentru a surprinde diversitatea si posibilitatea de evaluare a populatiilor de plante,

identificarea asociatiilor vegetale si a habitatelor. Suprafata restrânsa a terenului proprietatea

beneciarului de 5394 m2, nu poate fi echivalata cu un habitat forestier, chiar daca pe amplasament

sunt prevazute câteva exemplare de ar-bori.

Habitatul presupune existenta unei suprafete mai mari, care sa permita structurarea unei asociatii

vegetale.

Din datele identificate pe amplasament s-a constatat ca speciile vegetale amintite mai sus, sunt

putine pentru un zavoi, fara valoare conservativa. Lipsesc specii caracteristice pentru un posibil

habitat, astfel ca nu putem defini vegetatia antropizata si saracita, cau un veritabil habitat care sa fie

afectat de proiectul în cauza.

În perimetrul construit si în vecinatatea acestuia, vegetatia este una ierboasa, puternic

ruderalizata, constituita doar din specii sinantrope, fara valoare conservativa, care nu

se structureaza în habitate cu importanta de adapost pentru alte specii de flora si fauna

rare.

În zona aferenta proiectului si în vecinatatea acestuia nu s-au identificat specii de

plante cuprinse în liste rosii românesti sau internationale.

FAUNA din Muntii RODNEI:

Fauna acestor munti prezinta o mare varietate ca numar si specii, multe dintre animale fiind

caracteristice pentru grupa Carpatilor Orientali.

Studiul nevertebratelor a pus în evidenta o mare diversitate de specii, numeroase endemite si relicte.

Mamiferele sunt reprezentate de: ursul carpatin (Ursus arctos), mistretul (Sus scrofa),

lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), vulpea (Canis

vulpes), cerbul carpatin (Cervus elaphus montanus), capriorul (Capreolus capreolus),

capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota) - colonizata în

Muntii Rodnei, mistretul (Sus scrofa), etc., specii pe care nu le putem include strict în

fauna locului deoarece, fiind carnivore mari, de vârf de piramida trofica, teritoriul pe

care îl controleaza un individ sau o familie, este mai mare decât teritoriul de referinta.

Aceste mamifere nu au habitat de hranire sau de adapost pe locul destinat proiectului.

1. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafata si în imediata vecinatate a proiectului, metionate în

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar:

Teritoriul pe care va fi amplasata compexul turistric propusa este localizat pe teritoriul

administrativ al orasului Borsa. Atat suprafata destinata proiectului, cat si zonele

învecinate sunt lipsite de specii/habitate de interes comunitar.

Vegetatia din vecinatatea amplasamentului este una ruderalizat (antropizat) edificat de

specii de plante comune, neincluse în lista celor de interes comunitar.

2. Informatii privind proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime,

substantele sau preparatele chimice utilizate:

Proiectul supus evaluarii consta in construirea unui complex turistic. Activitatea propriu-

zisa se va desfasura pe o suprafata de 5394 mp, iar cea construita este de 2276,83 mp, teren

amplasat in intravilanul orasului Borsa.

23

3. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea

perioadei de implementare a PP etc.;

Proiectul este destinat unei functionari de durata, nedeterminata ne fiind cazul de dezafectare

a acestuia.

Atat realizarea cat si functionarea obiectivului va implica folosirea mai multor materiale de

constructie cum ar fi : ciment, nisip, pietris spart, etc. Aprovizionarea cu aceste materiale se va

face prin transport auto. Emisiile generate de aprovizionarea cu materiale sunt in general,

nesemnificative, iar cele generate de traficul auto se inscriu in cele normale pe traseele de

circulatie.

4. Prognozati scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitate afectate de

implementarea proiectului, daca: este cazul;

Nu este cazul – Prin implemantarea proiectului propus nu vor fi afectate specii si habitate de

interes comunitar, in concluzie nu este necesar sa se faca inlocuirea speciilor/habitate de interes

comunitar. Datorita faptului ca, pe amplasament propus si în apropiere acestuia nu au fost

identificate speciilor/habitate de interes comunitar.

5. Identificarea si detalierea urmatoarelor tipuri de impacturi: direct, indirect,

cumulativ, pe termen scurt sau lung.

Impactul actual

Impactul actual consta in utilizarea drumului ca si cale de acces, circulatia unor mijloace de

transport. Circulatia este foarte restransa, traficul neavand un impact asupra habitatelor si

speciilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre apele de

precipitatii, nu s-au observat gunoaie pe marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra

zonei este unul redus.

Impactul proiectului asupra integritãtii sitului

Suprafata afectatã de proiect si de catre structurile asociate va fi de aproximativ 2276,83

mp din totalul de 5394 mp de care dispune titularul de proiect care reprezintã doar o pondere

infima din cele peste 54.832 ha ale sitului natura 2000 Muntii Rodnei.

Impactul asupra habitatelor

Prin realizarea proiectului nu se modifica suprafata habitatelor, prin urmare nu exista impact nici

pe termen scurt nici pe termen lung in ceea ce priveste integritatea habitatelor.

Având în vedere însã inexistenta habitatelor cu valoare de conservare mare si a faptului cã

nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem cã impactul asupra ariei protejate va fi

nesemnificativ.

Impactul prognozat în faza de amplasare a complexului turistic

Nevertebrate

24

In faza de asamblare/constructie se va inregistra un impact negativ minor asupra nervertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol, din frunzis, din litiera, vor fi mobilizate doar pe 2276,83 mp

si vor fi compensate cu usurinta de restul pajistii care va prelua microorganismele de tipul

viermilor, artropodelor, etc.

Impactul local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburãtoare sau a celor cu

mobilitate redusã va fi punctual, nu va afecta decât o micã fractiune a populatiilor, care de

altfel, apartin unor specii comune, cu populatii mari si nu sunt strict localizate în zona de impact

sau dependente de un habitat ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va

fi doar punctual fara sa determine pierderi de biodiversitate.

O altã componentã a impactului, care ar putea afecta si populatii ale speciilor de nevertebrate

aflate la o distantã mai mare, ar fi efectul iluminãrii excesive în timpul noptii, in cazul in care

lucrarile de realizarea a proiectului s-ar efectua pe timpul noptii, ceea ce nu este cazul. Se

recomanda efectuarea lucrarilor doar la lumina zilei.

Vertebrate

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmãtorul impact:

Pesti: Impactul negativ - nu exista

Amfibieni & Reptile

Impactul negativ - nu exista

Speciile de amfibieni si reptile a cãror prezentã se presupune a fi în iarba se vor retrage

de pe suprafata destinata construirii la simpla prezenta a omului.

Suprafata este foarte mica, deci poate fi vorba de maximum 1-2 exemplare.

In orice caz se poate instrui personalul asupra protejãrii și translocãrii tuturor exemplarelor

observate de amfibieni sau reptile, indiferent cã apartin unei specii de interes comunitar sau unei

specii comune.

Pentru diminuarea impactului generat de excavarea fundatiei se va respecta circulatia utilajelor

doar pe drumul amenajat, depozitarea materialelor de constructie intr-un perimetru

delimitat si fix, evitarea mobilizarii materialului excavat datorita precipitatiilor.

Impactul pozitiv - nu este cazul.

Concluzionând putem spune cã impactul asupra acestor specii este nesemnificativ si se

exercitã doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de

reducere a impactului.

Pãsãri

Impactul negativ

25

Pãsãrile, fiind specii cu o mobilitate ridicatã, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de impact, vor

avea mai putin de suferit de pe urma amplasarii si functionarii complexului turistic.

Impactul negativ, în faza de amplasare, este datorat în special deranjãrii speciilor din

cauza zgomotului, dar aceasta va avea intensitate foarte mica pentru a fi un factor real de

agresiune. Nivelul de zgomot va fi foarte scazut si pe termen scurt, doar prin transportul

materialelor, in rest prin implementarea proiectului, apreciem un nivel de impact aproape nul.

Practic in cazul unor lucrari corecte executate conform proiectului impactul negativ asupra

pasarilor nu ar trebui sa existe.

Mamifere

Impact negativ

Construirea complexului turistic nu va afecta populatiile de mamifere, deoarece se face pe

o suprafata foarte restransa, pe care nu exista mamifere.

Impactul prognozat în faza de exploatare

Impact negativ

Fiind vorba despre activitatea de cazare a turistilor impactul este minim spre zero. Populatiile de

plante nu sunt afectate in faza de exploatare. Nevertebratele, pestii, amfibienii, reptilele,

pasarile si mamiferele nu interfereaza cu proiectul propus, prin urmare nu vor fi supusi unui

impact, cu atat mai mult cu cat in apropierea statiei nu exista habitate pentru lilieci si pentru

habitatele invecinate impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Impactul direct si indirect

Impactul direct se manifesta asupra unei portiuni infime din situl Natura 2000. De asemenea nu

exista impact direct asupra habitatelor terestre si un impact nesemnificativ asupra

habitatelor acvatice. Asupra speciilor de pasari se va exercita un efect redus si indirect. Speciile

de ornitofaune vor evita cuiberitul si hranirea pe o raze de câtiva mp în apropierea

complexului turistic, dar au spatiu suficient de retragere.

Impactul cumulativ

Datorita faptului ca acest proiect nu prezinta impact negativ semnificativ asupra

speciilor si habitatelor Natura 2000 identificate si datorita faptului ca în imediata

vecinatate a proiectului nu exista alte activitati economice, nu exista o cumulare a

impactului cu alte proiecte.

Impactul pe termen scurt sau lung

Impactul activitatii este unul pe termen scurt, o luna, respectiv un impact redus pe

perioada de functionare.

Implementarea propiectului propus nu necesita inlocuirea speciilor/habitate de interes

comunitar pentru ca, nu au fost identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia

6. Identificati toate proiectele din vecinatate, care pot avea singure sau în

combina9ie cu alte proiecte impact negativ asupra sitului natura 2000, respectiv, stabilti

26

limitele în interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulate si scara de timp pentru

care au fost luate în considerare:

Datorita faptului ca acest proiect nu prezinta impact negativ semnificativ

asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar si datorita faptului ca în vecinatatea

proiectului (pe o distanta de 150 m amonte si 150 m aval de proiectul propus spre

realizare) nu exista alte activitati economice, nu exista o cumulare a impactului cu alte

proiecte.

Portiunea de drum care margineste proiectul, nu este deteriorata, nu s-au constat rupturi,

alunecari, prabusiri, depozite de aluviuni sau deseuri în vale.

7. Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza urmatorilor indicatori-

cheie cuantificabili:

- nu va fierdut nici un procent din suprafata habitatului deoarece pe amplasament si

in vecinatatea acestuia nu au fost identificate nici un habitat de interes comunitar;

- procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar - nu este cazul;

- suprafetele colaterale sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile de hranire, odihna si

reproducere a speciilor de fauna;

- prin activitatea economica propusa nu va avea loc fragmentarea nici unui

habitat de interes comunitar;

- durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul, deoarece nu va avea fragmentarea

nici unui habitat de interes comunitar;

- durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de

aria naturala protejata de interes comunitar;

-se va modifica foarte putin densitatea speciilor de pesti din zona, dar nu prin mortalitate,

ci prin deplasarea spre alte zone.

- nu este necesar sa se înlocuiasca speciilor/habitatelor de interes comunitar pentru

ca, în perimetrul propus spre exploatare si în imediata vecinatate a acestuia nu au fost

identificate speciilor/habitatelor de interes comunitar.

În concluzie mentionam ca, amplasamentul proiectului CONSTRUIRE COMPLEX

HOTELIER, CLADIRE SPA, BAZINE PISCICOLE, BRANSAMENTE SI AMENAJARI, nu

reprezinta zona de hranire/ cuibarire/ migratie/ reproducere pentru nici una din speciile

mentionate mai sus sau pentru speciile de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl.

În râurile de aici traiesc numeroase vietuitoare: Dintre pestii din apele de munte,

specia cea mai reprezentativa este cea a salmonidelor: pastravul indigen (Salmo trutta

fario), lipanul (Thymallus thymallus). În Bistrita Aurie, Viseu, Borsa, Vaser si Novat

se mai poate gasi lostrita (Hocho hucho) cel mai mare salmonid din România care

poate ajunge pâna la 1 m, lungime si 10 - 12 kg. greutate iar pescuitul ei este permis

numai cu autorizatie speciala fiind o specie protejata. Tot aici se mai întâlneste

boisteanul (Phoxinus phoxinus), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus

barbus), mreana vânata (Barbus meridionalis), grindelul (Nemachilus barbatulus),

zglavocul (Cottus gobio), porcusorul (Gobio gobio), chiscarul (Eudontomyzon

danfordi).

Din datele obtinute de la administratorul fondului piscicol, în pârâul Cimpoiesului (Fântâna),

affluent al râului Viseu, sunt specii precum pastravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul

(Thymallus thymallus). Aceste specii nu fac parte din obiectivele pentru care a fost desemnat situl,

27

nefiind specii de interes comunitar. De altfel, functiunea de complexului turistic si pastravarie, poate

fi realizata prin întrunirea conditiilor ecologice necesare pastravului.

Dintre reptile se pot aminti: sopârla de munte (Lacerta vivipara) - specie relict - este

semnalata în habitatele specifice, apoi diverse specii de serpi dintre care se poate

aminti vipera (familia Viperidae).

În ceea ce priveste pasarile sunt reprezentative în acesti munti speciile de talie mare,

precum: cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), aici fiind unul dintre ultimele locuri

din România unde mai exista aceasta specie, cocosul de munte (Tetrao urogallus),

Acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila mica (aquila pomarinna), acvila tipatoare

mare (aquila clanga), acvila de munte (Aquila chrysaetos), sorecarul comun (buteo

buteo), serparul (Circäetus gallicus), eretele alb (Circus macrourus), bufnite si alte

pasari mici.

Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra

locurilor de cuibarit si de hranire. În perimetrul desemnat functionarii complexului turistic, nu s-au

semnalat cuiburi de pasari.

Dezvoltarea proiectului nu va avea un impact semnificativ asupra habitatelor şi speciilor de

interes comunitar din situl de interes comunitar Muntii Rodnei.

Masuri de reducere a impactului:

– Respectarea tuturor Normelor si regulilor de amenajare si derulare a santierului;

– Se vor evita introducerea speciilor vegetale sau animale alogene care ar putea avea comportament

invaziv (pastravi alogeni, specii decorative precum salcii asiatice, pawlonia;

– Conservarea tuturor speciilor de fauna autohtona prin constientizarea si informarea tuturor

lucratorilor, conservarea pontelor, protectia adultilor;

– Se interzice utilizarea oricaror substante organice sau minerale care ar schimba chimismul solului

si a apei: îngrasaminte organice, furaje sintetice, detergenti, coloranti, etc.;

– Perimetrele vor fi delimitate pentru functiuni distincte;

– Se va urmari si monitoriza patrunderea speciilor invazive pentru a nu fi o sursa de poluare natural

pentru habitatele învecinate;

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele:

Proiectul propus nu se incadreaza in prevederile art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996,

cu modificările și completările ulterioare.

XV. Criteriile prevazute in anexa nr. 3 la Legea 292/2018 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului:

1. Caracteristicile şi localizarea proiectului: proiectul pentru care se solicită obținerea acordului

de mediu prevede următoarele:

Se propune construirea a cinci corpuri de cladire, trei case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim




pastravului).

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Se propune construirea a cinci corpuri de cladire, trei case de vacanta (C1,C2,C3) cu regim


28



pastravului).

Constructia propusa va avea ca regim de inaltime «P+M» , cu urmatoarea compartimentare :

CORP C1 regim de inaltime D+P+E+M

DEMISOL

Sala conferinte S = 67.37 mp




Terasa S = 46.03 mp






PARTER

Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.10 mp


Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.11 mp


Hol S = 4.70 mp

Baie S = 5.11 mp


Hol S = 4.69 mp

Baie S = 5.11 mp


Terasa S = 30.35 mp

Terasa S = 27.74 mp






ETAJ

Hol S = 4.70 mp

Baie S = 5.12 mp


Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.11 mp


29

Hol S = 4.71 mp

Baie S = 5.10 mp


Hol S = 4.69 mp

Baie S = 5.10 mp


Terasa S = 30.72 mp






MANSARDA

Hol S = 4.82 mp

Baie S = 5.02 mp


Hol S = 4.84 mp

Baie S = 5.02 mp


Balcon S = 13.17 mp

Balcon S = 12.76 mp









S constr. desf. S = 399.39 mp


CORP C2 cu regim de inaltime P+E+M

PARTER





S construita S = 106.79mp



ETAJ

30

Camera de zi+ loc de luat masa S = 18.82 mp




Baie S = 4.32 mp

Baie S = 4.32 mp

Terasa S = 47.50 mp






MANSARDA












CORP C3 cu regim de inaltime S+P+2E+M

SUBSOL


Hol S = 3.82 mp

Grup sanitar barbati S = 15.18 mp

Grup sanitar femei S = 20.77 mp

Pub S = 78.85 mp

Hol S = 13.47 mp

Crama S = 47.57 mp

Sas S = 9.27 mp






PARTER



31

Receptie S = 28.91 mp

Hol restaurant S = 32.65 mp

Bar S = 16.85 mp

Restaurant S = 184.81 mp





Hol S = 4.05 mp

Hol bucatarie S = 11.56 mp

Spalare vesela restaurant S = 7.29 mp

Depozitare vase curate S = 7.70 mp

Depozitare/splare oua/zarzavaturi S = 5.17 mp

Depozitare alimente S = 6.86 mp









ETAJ 1




Hol S = 5.15 mp

Baie S = 5.06 mp


Hol S = 5.01 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.16 mp

Baie S = 5.06 mp


Balcon S = 15.68 mp

Balcon S = 15.67 mp



32




ETAJ 2




Hol S = 5.15 mp

Baie S = 5.06 mp


Hol S = 5.01 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.16 mp

Baie S = 5.06 mp


Balcon S = 15.68 mp

Balcon S = 15.67 mp






MANSARDA

Baie S = 8.79 mp





Hol S = 5.00 mp

Baie S = 5.18 mp


Hol S = 5.03 mp

Baie S = 5.16 mp


Balcon S = 15.68 mp

Balcon S = 15.67 mp

33











CORP C4 cu regim de inaltime P+E

PARTER


Trotuar S = 9.39 mp





ETAJ










CORP C5 cu regim de inaltime S+P

SUBSOL







34


PARTER

Hol S = 26.02 mp

Masaj S = 17.86 mp

Sala fitness S = 16.61 mp

Vestiar S = 5.71 mp

Baie S = 5.11 mp



Sauna S = 18.79 mp

Terasa S = 36.65 mp









Utilităţi:

- alimentarea cu apă: reteaua de alimentare cu apa a orasului Borsa;

- canalizarea:

apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua de canalizare a orasului Borsa;

apele pluviale de pe suprafata parcarilor vor fi trecute printr-o instalatie de preepurare

(separator de produse petroliere si desnisipator) dupa care vor fi evacuate in reteaua de

canalizare o orasului Borsa.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate – lucrările necesare realizării proiectului

nu se suprapun cu alte proiecte existente sau planificate în zonă;

c) utilizarea resurselor naturale – apă, agregate minerale; cantităţi mici, în perioada de realizare a

proiectului;

d) producţia de deşeuri:

– în perioada de construire, coduri deşeuri conform HG 856/2002 –categoria de deşeu 17 – deşeuri

din construcţii şi demolări; categoria de deşeu 15 – deşeuri de ambalaje, materiale absorbante,

materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte; categoria de

deşeu 20 – deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni

colectate separat;

35

– în perioada ulterioară realizării proiectului: deşeuri menajere – cod 20 03 01;

Deşeurile generate în timpul executării lucrărilor de construcţie şi deşeurile menajere rezultate în

timpul funcţionării obiectivului, vor fi transportate pe amplasamente autorizate.

Deşeurile rezultate se vor colecta selectiv şi vor fi preluate de firme autorizate.

- modul de gospodărire a deșeurilor:

- până la transportul deşeurilor spre unităţile de valorificare sau eliminare, acestea vor fi stocate

temporar în recipiente/pubele;

- se va urmări cu atenţie păstrarea integrităţii recipientelor pentru prevenirea contaminării solului;

- deşeurile reciclabile se vor colecta selectiv, iar deşeurile din construcţii se vor depozita la locul

stabilit de primărie.

Gestionarea deșeurilor rezultate din activitate se va face conform prevederilor Legii nr. 211/2011,

privind regimul deşeurilor, republicată în 2014, cu modificările și completările ulterioare;

e) poluarea și alte efecte nocive:

- în perioada de construire: – nesemnificative;

- în perioada ulterioară realizării proiectului – traficul auto din zonă, nesemnificativ;

f) riscul de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele

cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice – riscul de producere a

accidentelor care ar putea afecta mediul este redus dacă se respectă normele de lucru;

g) riscurile pentru sănătatea umană: nu este cazul, stocarea temporară a dejecţiilor pe

amplasament o să fie pe o perioadă cât mai scurtă.

2. Localizarea proiectelor

2.1. utilizarea actuală și aprobată a terenurilor – conform Certificatului de urbanism nr. 27 din

25.09.2018, terenul pe care se va amplasa investiţia se afla în intravilanul orasului Borsa, județul

Maramureș şi este proprietate privată a beneficiarului;

- folosința actuală: teren pentru constructii;

2.2. bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor

naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia –

nu este cazul;

2.3. capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor

zone:

a) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

b) zonele costiere și mediul marin – nu este cazul;

36

c) zonele montane şi cele împădurite – nu este cazul;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale - nu este cazul;

f) zone clasificate sau protejate de dreptul național; zone Natura 2000 desemnate de statele

membre în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE etc. - nu este

cazul;

g) zone în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului

prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există

astfel de cazuri - nu este cazul;

h) zone cu densitate mare a populației – nu este cazul;

i) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic - nu este

cazul;

3. Caracteristicile impactului potenţial

a) importanța și extinderea spațială a impactului – local, impactul asupra mediului va fi

nesemnificativ, atât în perioada de construire cât și în perioada de funcționare;

b) natura impactului – impactul asupra mediului va fi de scurtă durată și nesemnificativ, doar pe

perioada de implementare a proiectului;

c) natura transfrontalieră a impactului – nu este cazul;

d) intensitatea şi complexitatea impactului – impactul asupra mediului va fi nesemnificativ în

perioada de construire, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului.

e) probabilitatea impactului - impactul asupra mediului va fi nesemnificativ în perioada de

construire, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului.

f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizată ale impactului - impactul asupra

mediului va fi nesemnificativ în perioada de construire, dar şi în perioada de funcţionare a

obiectivului;

g) cumularea impactului cu impactul asupra mediului altor proiecte existente și/sau aprobate

– nu este cazul, deoarece lucrările necesare realizării proiectului nu se suprapun cu alte proiecte

existente sau planificate în zonă;

h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului – după finalizarea proiectului nu sunt

necesare lucrări de refacere a amplasamentului, ci doar menținerea calității factorilor de mediu din

zonă;

deşeurile generate de lucrări vor fi depozitate în locuri indicate de administraţia locală;

deşeurile valorificabile (metal, plastic, lemn, etc.) vor fi predate către unităţi specializate

autorizate; deşeurile menajere vor fi depozitate în locurile indicate de administraţia locală;

proiectul nu presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de

substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătăţii şi mediului; nu există risc de

37

producere de accidente cu efect de contaminare a solului sau a apei prin emisiile de poluanţi;

pe parcursul lucrărilor nu vor avea loc deversări de substanţe poluante în cursurile de apă sau

pe sol.

Intocmit

SC IVASCU ARHITECTURE SRL-D

memoriu de prezentareapmmm-old.anpm.ro/upload/168369_md_2021-03-11 meat...2021/03/11 ·...

Documents