lista echipamentelor - ademi. · pdf file3 1. introducere (generalĂ) echipamentele de lucru...
TRANSCRIPT
1
LISTA ECHIPAMENTELOR 1. INTRODUCERE (GENERALĂ)......................................................................3
2. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI ELECTRICE....................................7
2.1. ECHIPAMENTE DE INSTALARE...............................................................7
2.2. PISTOALE AMPACT ..................................................................................8
3. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI MECANICE.....................................9
3.1. GHILOTINĂ.................................................................................................9
3.2. FREZĂ ........................................................................................................9
3.3. PRESE ......................................................................................................10
3.4. ECHIPAMENTE DE TĂIERE CU OXIGEN ...............................................10
3.5. SUDURĂ ELECTRICĂ..............................................................................11
3.6. STRUNGURI .............................................................................................12
4. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI DE CONSTRUCŢIE ......................13
4.1. MAŞINĂ DE TĂIAT MATERIALE DE PAVARE .......................................13
4.2 MAŞINĂ DE ÎNDOIT METALE ..................................................................13
4.3. BETONIERĂ .............................................................................................14
4.4. VIBRATOR PENTRU BETON ..................................................................14
4.5. MAŞINĂ DE COMPACTAT ......................................................................15
4.6. PICKAMER ...............................................................................................15
4.7. MACARA-TURN .......................................................................................16
5. ECHIPAMENTE AUXILIARE.......................................................................18
5.1. COMPRESOARE......................................................................................18
5.2. GRUP ELECTROGEN ..............................................................................18
5.3. MACARA- POD RULANT.........................................................................19
5.4. CRICURI ŞI ELEVATOARE......................................................................19
5.5. TABLOURI ELECTRICE MOBILE............................................................20
5.6. PLATFORME DE TRACTARE .................................................................20
5.7. SISTEME DE SCRIPEŢI ...........................................................................21
6. VEHICULE ...................................................................................................22
6.1. INTRODUCERE ........................................................................................22
6.2. DUMPER...................................................................................................23
6.3. RETROEXCAVATOARE ..........................................................................24
2
6.4. CAMION BETONIERĂ..............................................................................24
6.5. CAMION-MACARA. MACARA AUTOPROPULSATĂ. ............................25
6.6. AUTOSTIVUITOARE ................................................................................26
6.7. PLATFORME ELEVATOARE...................................................................27
6.8. TRANSPALEŢI .........................................................................................28
7. UNELTE MICI ..............................................................................................29
7.1. FIERĂSTRAIE ..........................................................................................29
7.2. POLIZOR SAU RADIAL ...........................................................................29
7.3. FIERĂSTRĂU MECANIC..........................................................................30
7.4. PISTOL CU AER CALD............................................................................31
7.5. BURGHIU DE MÂNĂ ................................................................................31
7.6. PISTOL DE ÎMPUŞCAT ...........................................................................32
3
1. INTRODUCERE (GENERALĂ)
Echipamentele de lucru sunt unii din principalii agenţi materiali care
cauzează un procent important din accidentele de muncă grave şi mortale.
Normativele în vigoare definesc echipament de lucru orice maşină, aparat,
instrument sau instalaţie ce se foloseşte în procesul muncii. Este vorba de
un concept extrem de larg, în care se includ, de exemplu, maşini-unelte,
maşini pentru dislocări de pământ, maşini pentru ridicarea de greutăţi,
echipamente de sudură, compresoare etc. Nu sunt considerate echipamente
de lucru elemente precum instalaţiile de gaz sau instalaţiile de protecţie
contra incendiilor.
Sectorul de montaj şi întreţinere industrială este, prin amplitutidea lucrărilor
pe care le realizează şi prin anvergura unora din lucrările industriale, un
sector în care se includ numeroase meserii şi specialităţi care utilizează o
mare varietate de maşini şi utilaje. Din acest motiv, este necesar ca bunele
practici în materie de utilizare a acestor echipamente de lucru să fie larg
răspândite.
Folosirea maşinilor şi utilajelor implică numeroase riscuri cum ar fi:
• Lovirea sau tăierea cu unelte sau elementele în mişcare ale
maşinilor.
• Proiectarea de fluide sau fragmente.
• Riscuri electrice prin contact cu elemente sub tensiune sau cu părţi
metalice care sunt puse sub tensiune în mod accidental.
• Riscuri termice, prin contact cu elemente la temperaturi extreme.
• Zgomot, vibraţii.
• Expunere la radiaţii la lucrările de sudură.
• Suprasolicitare, leziuni ale muşchilor sau ale oaselor etc.
4
Măsurile preventive care au ca scop evitarea accidentelor vor depinde de
caracteristicile fiecărui echipament, deşi, cu caracter general, trebuie avute
în vedere următoarele criterii:
• Prevenirea trebuie să înceapă încă din faza de alegere şi achiziţie a
echipamentelor. Se vor achiziţiona numai echipamente care poartă
marcajul CE. Prin marcajul CE fabricantul confirmă că îndeplineşte
cerinţele esenţiale de securitate care se aplică domeniului respectiv.
• Echipamentele achiziţionate înainte de anul 1997, care nu dispun de
marcajul CE, vor fi puse în conformitate înainte de a putea fi utilizate.
În caz că aveţi probleme, consultaţi-vă şeful.
• Echipamentele de lucru trebuie să dispună de un Manual de
Instrucţiuni în care fabricantul explică felul în care vor fi realizate, în
condiţii de siguranţă, diversele operaţii ce vor fi efectuate asupra
echipamentului: montaj, punere în funcţiune, exploatare, curăţare,
întreţinere, utilizarea echipamentului de protecţie, personal necesar
etc. Toate aceste operaţii trebuie executate conform indicaţiilor din
instrucţiunile producătorului.
• Nu este permisă realizarea nici unei modificări în echipament fără
autorizarea expresă a fabricantului.
• Toate elementele de transmisie vor fi protejate prin carcase metalice.
• Nu se permite eliminarea sau scoaterea din uz a dispozitivelor de
securitate (protecţii, carcase de siguranţă etc.).
• Muncitorii vor trebui să primească informaţii şi pregătire suficiente şi
cuprinzătoare în legătură cu funcţionarea echipamentului de lucru, cu
riscurile pe care acestea le implică, cu măsurile preventive, cu
operaţiunile de întreţinere etc. În măsura posibilului, aceste informaţii
vor fi date în scris.
• Mai mult, în cazul echipamentelor speciale, acestea vor putea fi
manevrate numai de acei muncitori care sunt în mod expres
autorizaţi de către societăţile lor, dacă posedă pregătirea specifică şi
experienţa necesară.
• Un mare număr de accidente se întâmplă atunci când se utilizează o
maşină sau un utilaj neadecvat operaţiunii ce trebuie executată. Din
5
acest motiv, întotdeauna trebuie să se aleagă echipament de lucru
adecvat.
• Înainte de folosirea lui, fiecare muncitor trebuie să se asigure de
starea bună a echipamentului şi sculelor. Dacă se observă vreo
defecţiune sau dacă pe durata utilizării echipamentul suferă vreo
avarie, acesta trebuie oprit şi trebuie informat şeful direct, luându-se
măsurile necesare pentru ca nimeni să nu-l utilizeze până când
echipamentul nu este reparat.
• În operaţiunile de întreţinere, revizie sau reparaţie a echipamentelor,
trebuie luate măsuri ca acestea să nu fie puse în funcţiune în mod
involuntar.
• La echipamentele de lucru electrice, părţile metalice ale acestora vor
trebui să fie prevăzute cu împământare. Tabloul electric la care se
conectează o maşină trebuie să fie dotat cu un întrerupător diferenţial
cu sensibilitate adecvată. Cablul de alimentare va fi protejat pentru a
se evita deteriorarea lui prin frecare sau strivire.
• În cazul maşinilor acţionate cu combustibil, este interzis fumatul pe
durata alimentării, aceasta trebuind să se facă numai cu motorul
oprit.
• Se vor utiliza întotdeauna îmbrăcăminte şi echipamente de protecţie
individuală şi colectivă adecvate, evitând să purtaţi îmbrăcămintea
largă, părul lung nestrâns, brăţări, lănţişoare etc. în vecinătatea
elementelor în mişcare.
Structura acestui DVD se articulează pe 6 grupe principale de echipamente:
• ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI ELECTRICE.
• ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI MECANICE.
• ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI DE CONSTRUCŢIE.
• ECHIPAMENTE AUXILIARE.
• VEHICULE.
• UNELTE MICI.
Pentru fiecare din aceste grupe se prezintă principalele echipamente de
lucru utilizate în respectivul sector, o descriere detaliată, riscurile asociate
6
cu utilizarea lor şi măsurile preventive specifice care trebuie adoptate
pentru evitarea accidentelor.
Acest DVD este finanţat de Fundación para la Prevención de Riesgos
Laborales (Fundaţia pentru Prevenirea Accidentelor de Muncă) la cererea
asociaţiei Asociación de Montajes y Mantenimiento Industrial (Asociaţia de
Montaj şi Întreţinere a Echipamentelor Industriale), a federaţiei Federación
Minero-metalúrgica de Comisiones Obreras y MCA-UGT (Federaţia Minieră şi
Metalurgică a sindicatelor Comisiones Obreras şi UGT) şi a fost realizat de
către Head Training Consultores.
7
2. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI ELECTRICE.
2.1. ECHIPAMENTE DE INSTALARE
Aceste echipamente se folosesc la tragerea liniilor electrice, găsindu-şi
utilizarea principală în sfera distribuţiei energiei electrice şi la căile
ferate. Riscul principal al acestor echipamente este de agăţare, de lovire
prin ruperea cablurilor şi de electrocutare.
• Înainte de a proceda la prinderea/fixarea echipamentului trebuie
verificată starea stroboscoapelor, a şufelor, a elementelor de
fixare.
• Unghiul de vântuire va fi între 30o şi max. 45o măsurat pe direcţia
de tragere.
• Stroboscoapele, şufele, elementele de fixare se vor aşeza uşor
detensionate până ce maşina va găsi poziţia adecvată pentru a le
fixa definitiv, întinzându-le sau destinzându-le în această poziţie
până la aşezarea picioarelor/buloanelor în poziţia lor definitivă.
• Pentru fixarea la stâlp se vor folosi obligatoriu cleşti de prindere.
• Se vor proteja şi semnaliza atât stâlpii cât şi elementele de
prindere şi fixare.
• Suprafaţa terenului trebuie să fie liberă de pământ, pietre şi alte
obiecte care ar putea să împiedice efectuarea lucrărilor.
• Responsabilii cu manevrarea echipamentului de întindere a
cablurilor electrice (maşina de întins şi maşina de frânare) vor
menţine contactul între ei şi cu operatorii care conduc operaţiunea
de tragere a cablurilor electrice prin intermediul emiţătorului
radio, radiotelefonului etc.) în scopul evitării producerii de
incidente.
• O singură persoană va fi responsabilă cu dirijarea manevrelor.
• Orice intervenţie la firele electrice se va realiza NUMAI cu
echipamentul OPRIT şi repornirea acestuia se va face doar după
ce responsabilul cu efectuarea manevrelor autorizează acest lucru.
8
• În caz de furtună cu descărcări electrice lucrările vor fi suspendate
iar la reluarea acestora, conductorii vor fi descărcaţi la
împământare.
• Pe durata operaţiei de întindere a firelor electrice maşinile vor fi
conectate la împământare.
• Nu se admit stâlpi cu bavură, pentru fixarea acestora fiind
obligatorie folosirea OCHELARILOR SAU MĂŞTII de protecţie
împotriva proiecţiilor de particule.
2.2. PISTOALE AMPACT
Aceste scule se utilizează în sectorul electric pentru realizarea de conexiuni
între conductori. Dispun de încărcătură explozivă pentru lipirea
conductorilor. La toate tipurile, principalele riscuri sunt proiecţiile de
particule, zgomotul şi descărcările accidentale.
• Înainte de a începe lucrul cu pistolul muncitorul trebuie să se asigure
că toate persoanele se află în afara razei de acţiune a pistolului.
• Persoana care utilizează pistolul îşi va menţine mâinile în afara razei
de acţiune a acestuia.
• Pistolul nu se ţine încărcat şi nu se va încărca decât dacă începe să fie
folosit imediat.
• Pentru lucrări ce se fac de la înălţimea unei scări mobile se va asigura
stabilitate lucrătorului şi a scării contra unui eventual recul.
• Nu se vor efectua lucrări în atmosfere explozive.
• Este obligatorie folosirea ochelarilor sau măştii de protecţie împotriva
proiecţiilor de particule, a mănuşilor şi a căştilor antifonice.
9
3. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI MECANICE
3.1. GHILOTINE
Sunt maşini de precizie pentru tăierea diverselor elemente, în special foi de
metal. Principalele riscuri sunt cel de tăiere sau cel de zdrobire.
• Degetele şi zonele corpului trebuie să nu stea prea aproape de
ghilotină atunci când maşina se află în stare de funcţionare.
• Trebuie să se împiedice punerea involuntară în funcţiune a ghilotinei,
protejând organele de acţionare ale acesteia.
• Trebuie să folosească ochelari de protecţie atât operatorul cât şi
oricare altă persoană care se află în apropiere, pentru a se proteja de
proiectarea de fragmente de metal.
• Dacă materialul care trebuie tăiat are margini sau colţuri ascuţite, se
vor folosi mănuşi de protecţie.
3.2. FREZA
Este vorba de maşini mecanice cu prelucrare prin aşchiere care utilizează
scule rotative. Ca principale riscuri implicate sunt agăţarea, inhalarea de
vapori şi pulberi metalice, cât şi proiectarea de particule.
• Ori de câte ori munca permite acest lucru, freza va fi protejată cu
o carcasă pentru evitarea contacteleor accidentale şi proiectarea
de fragmente din sculă, în cazul în care aceasta se rupe. Această
protecţie este indispensabilă atunci când operaţia de frezare se
realizează la viteze mari.
• In cursul funcţionării, mâinile nu trebuie ţinute în apropierea frezei
aflate în mişcare de rotaţie.
• Şpanul produs în cursul aşchierii se îndepărtează cu regularitate
numai când maşina este oprită şi niciodată direct cu mâna,
întrucât se pot produce accidente de tăiere sau rănire.
• Frezorii vor utiliza ochelari şi/sau ecrane de protecţie contra
impactului.
10
3.3. PRESE
Hidraulice sau mecanice, se utilizează pentru a comprima diverse materiale.
Principalele riscuri sunt riscul de agăţare şi căderea de obiecte.
• Intrerupătoarele, butoanele şi comenzile motorului preselor trebuie
asigurate pentru a se evita riscul acţionării lor involuntare. În mod
concret, la presele cu acţionare prin pedală, aceasta comandă
trebuie să fie protejată împotriva acţionării fortuite.
• Nu se va acţiona presa decât după aşezarea corectă a piesei şi după
ce mâinile au fost retrase de pe ştanţă şi după ce operatorul s-a
asigurat că nu se află nimeni în zona de acţionare a maşinii.
• Dacă operatorul trebuie să lipsească de la maşină sau la sfârşitul
lucrului, el trebuie să deconecteze total maşina pentru a evita
acţionarea acestei de către alt muncitor.
• Desprinderea pieselor care au rămas prinse pe ştanţă se va face
întotdeauna cu maşina oprită, folosing o sculă sau un cârlig, dar
niciodată degetele.
• Se va folosi încălţăminte de siguranţă, mănuşi şi ochelari de
protecţie.
3.4. ECHIPAMENTE DE TĂIERE CU OXIGEN
Sudura şi tăierea cu oxiacetilenă este tipul de sudură cu gaz cel mai
răspândit. Principalele riscuri sunt: inhalarea de gaze, arsuri, incendii şi
explozii.
• Înainte de începerea lucrărilor, sudorul trebuie să verifice că nu există
întreruperi în legăturile dintre accesorii.
• Pe robineţii şi manometrele reductoare ale buteliilor de oxigen nu
trebuie să fie unsori, uleiuri sau combustibili de nici un tip.
• Când se utilizează sau când se transportă, buteliile de gaz nu trebuie
să stea nicidată în poziţie orizontală şi trebuie să fie bine fixate ca să
nu cadă.
• Distanţa dintre locul de muncă şi butelii trebuie să fie mai mare de 10
metri cu furtunele complet întinse şi în afara razei de acţiune a
flăcării sau a scânteilor proiectate.
11
• Furtunele trebuie să fie prevăzute cu supape antiretur.
• Zona de lucru trebuie să fie perfect ventilată.
• Nu se vor efectua lucrări în atmosfere explozive.
• La sudare în spaţii închise, buteliile se vor aşeza în exterior şi nu vor
fi expuse la temperaturi înalte.
• Nu se va aşeza lampa de sudat pe butelii nici măcar atunci când e
stinsă.
• Trebuie să se asigure mijloacele adecvate pentru stingerea unui
posibil incendiu (apă, extinctoare etc.).
• Este obligatorie folosirea mănuşilor de sudură, ecran sau ochelari de
protecţie cu geam inactinic adecvat, îmbrăcăminte ignifugă, atât
pentru sudor cât şi pentru ajutor său, dacă este cazul.
• De asemenea, pentru piesele galvanizate sau vopsite, se vor folosi
echipamente de protecţie a căilor respiratorii adecvate.
3.5. SUDURĂ ELECTRICĂ
În domeniul sudurii industriale, sudura electrică manuală este cea mai
des utilizată. Lucrările cu acest tip de sudură antrenează o serie de
riscuri, cele mai frecvente fiind curentarea, arsurile, radiaţiile, emanaţiile
de gaze şi riscul de incendiu şi de explozie.
• Instalarea cablului de punere la pământ trebuie să se facă
conform instrucţiunilor fabricantului. Cablul de alimentare
electrică va fi protejat pentru a se evita deteriorarea prin frecare
şi călcare.
• Zona de lucru va fi perfect ventilată şi delimitată cu panouri
ignifuge opace pentru protecţia persoanelor sau echipamentelor
din apropiere.
• Electrozii nu se vor înlocui cu mâna goală sau cu mănuşă umedă;
cleştii de electrozi nu vor fi răciţi prin cufundare în apă.
• Nu se vor efectua lucrări de sudură în atmosfere explozive, nici în
interiorul containerelor, depozitelor sau butoaielor înainte ca
acestea să fi fost bine curăţate şi degazeificate cu vapori. Este, de
asemenea, recomandabil să se prevadă o priză de pământ locală
în zona de lucru.
12
• Zgura se va îndepărta în aşa fel încât să cadă în sens opus locului
în care se află sudorul şi ajutorul acestuia, pentru a se evita
arsurile şi proiecţiile.
• Este obligatorie folosirea de mănuşi de sudor, ecran şi/sau
ochelari cu sticlă inactinică adecvată de protecţie, îmbracăminte
ignifugă (şorţ, haină etc.), atât de către sudor cât şi de către
ajutorul acestuia, dacă este cazul.
• În cazul în care locul de muncă nu este ventilat, se vor lua măsuri
de protecţie a căilor respiratorii fie prin aspirarea gazelor, fie prin
folosirea unei măşti cu filtre corespunzătoare.
3.6. STRUNGURI
Aceste maşini de prelucrare prin aşchiere sunt prezente în majoritatea
atelierelor întreprinderilor de profil. Principalele riscuri sunt: inhalarea de
vapori şi a lichidelor de tăiere, proiecţii de particule, agăţare etc.
• Intrerupătoarele şi manetele de pornire a strungurilor vor trebui
asigurate pentru a se evita acţionarea involuntară a acestora.
• Strungarul va lucra stând cât mai departe de părţile care se rotesc.
Mâinile trebuie ţinute pe comenzile strungului şi nu pe şasiu, pe
cărucior sau pe port-cuţit etc.
• Strungul trebuie să fie prevăzut cu ecran transparent de protecţie
contra proiecţiilor.
• Şpanul trebuie eliminat cu regularitate, cu maşina oprită, fără
folosirea directă a mâinilor.
• Se va folosi încălţăminte de securitate cât şi ochelari şi/sau ecran de
protecţie contra impactului.
13
4. ECHIPAMENTE PENTRU ACTIVITĂŢI DE CONSTRUCŢIE
4.1. MAŞINĂ DE TĂIAT MATERIALE DE PAVARE
Sunt echipamente de lucru destinate tăierii de materiale de pavat cu
ajutorul discului. Există o mare varietate de astfel de maşini, ele
diferenţiindu-se prin gabarit, sursa de energie etc. Riscurile principale sunt
riscul de tăiere şi proiecţiile.
• Zona de lucru trebuie delimitată şi semnalizată.
• Înainte de începerea lucrului, operatorul se va asigura că discul este
perfect fixat, că nu are ştirbituri sau fisuri şi că are montată
apărătoarea de protecţie.
• Înainte de începerea tăierii, se va marca linia de tăiere pentru ca
aceasta să poată fi urmărită de ghidajul maşinii.
• Tăierea se va face la umed.
• Pentru înlocuirea discului se vor utiliza mănuşi de protecţie.
• Este obligatorie folosirea OCHELARILOR şi/sau MĂŞTII de protecţie
contra proiecţiilor, încălţăminte de securitate şi căşti antifonice.
4.2 MAŞINĂ DE ÎNDOIT METALE
Aceste echipamente de lucru sunt destinate să dea forma dorită
metalului, fiind folosite în special în domeniul lucrărilor civile. Principalele
riscuri sunt riscul de tăiere şi riscul de agăţare.
• Se va delimita zona de lucru a maşinii care va fi în mod
corespunzător protejată şi semnalizată, evitând astfel accesul la
maşină a personalului neautorizat.
• Periodic se va face curăţenie în jurul maşinii pentru a se evita
rănirea prin călcare pe obiecte care taie sau care înţeapă.
• Este obligatorie folosirea de mănuşi si de OCHELARI şi/sau
ECRAN de protecţie contra proiecţiilor.
14
4.3. BETONIERĂ
Betoniera este o maşină folosită la prepararea mortarelor şi betonului.
Riscurile principale sunt electrocutarea şi agăţarea.
• Maşina va fi instalată într-un spaţiu corespunzător, în care accesul
pentru manevrarea nisipului, cimentului, apei etc. este uşor.
• Va fi prevăzută cu un mecanism de evitare a mişcării bruşte a cuvei.
• Se va folosi îmbrăcăminte strânsă pe corp (încheiată la mâneci), şi se
va evita purtarea de lănţişoare, brăţări etc.
• Se va delimita zona de lucru care va fi în mod corespunzător
protejată şi semnalizată, evitându-se accesul la utilaj al personalului
neautorizat.
• Operaţia de spălare se va efectua numai după deconectarea de la
reţeaua electrică.
• Se va utiliza echipament de protecţie (mănuşi, cizme etc.) adecvat şi
rezistent la agentul chimic care se manipulează.
4.4. VIBRATOR PENTRU BETON
Aceste aparate care pot funcţiona cu aer comprimat, cu motor electric sau
cu motor cu explozie sunt utilizate pentru a transmite betonului proaspăt o
mişcare oscilatorie de înaltă frecvenţă în scopul eliminării bulelor de aer şi
pentru a distribui mai omogen particulele în masa de beton. Principalele
riscuri sunt electrocutarea, proiecţiile şi lovirea.
• Vibratorul nu va fi lăsat să funcţioneze în gol.
• Este obligatorie folosirea ochelarilor sau a ecranului de protecţie
contra proiecţiilor.
• Se va utiliza echipament de protecţie (mănuşi, cizme etc.) adecvat şi
care rezistă la agentul chimic care se manipulează.
• Pentru lucru de lungă durată este obligatorie folosirea căştilor
antifonice şi centurii anti-lumbago.
15
4.5. MAŞINI DE COMPACTARE
Aceste maşinile sunt destinate compactării terenului. Funcţionează
manevrate de un lucrător sau trase de un vehicul purtător. Principalele
riscuri asociate sunt lovirile, călcarea, vibraţiile şi zgomotul.
• Maşina nu va fi dusă niciodată în zona de compactare aşezată pe
suporturi rigide (plăci de beton, rocă etc.).
• Mâinile se vor aşeza în interiorul volanului de comandă şi se va
lucra totdeauna în sensul spre înainte, niciodată în marşarier.
• În cazul ruloului compresor se vor aplica măsuri de securitate
pentru evitarea călcării.
• Se va utiliza întotdeauna încălţăminte de securitate.
• Se va evita în limita posibilului formarea de praf, iar dacă acest
lucru nu este posibil va trebui în mod obligatoriu să se realizeze
compactare la umed sau folosirea de echipament de protecţie a
căilor respiratorii.
• Pentru lucări de lungă durată este obligatorie folosirea CENTURII
ANTI-LUMBAGO.
4.6. PICKAMER
Poate fi de diverse tipuri (electrice, pneumatice...) dar toate se utilizează
pentru a perfora şi sparge prin lovituri continue materiale cum ar fi roci,
ziduri etc.). Principalele riscuri sunt proiecţiile de particule, zgomotul,
călcarea şi lovirea.
• Înainte de acţionarea pickamerului trebuie să se verifice dacă vârful
este bine fixat şi conexiunile cablului de alimentare sunt în bună
stare.
• Se va proteja zona din perimetrul lucrărilor cu pickamerul de rupere
pentru a se evita căderea de obiecte sau proiectarea de particule
peste muncitorii aflaţi în apropiere.
• Se va inspecta terenul din apropiere pentru a se detecta riscul de
prăbuşire din cauza vibraţiilor propagate în zonă.
• Muncitorul care manevrează pickamerul îşi va aşeza picioarele astfel
încât vârful pickamerului să nu-l rănească în caz că ricoşează.
16
• Vârful pickamerului nu va fi folosit pentru lovire frontală sau laterală
şi nici pentru a face pârghie.
• Nu se vor efectua lucrări în spaţii închise sau în recipiente care
prezintă risc de explozie.
• Când există riscul de lovire a canalizaţiilor, se va marca terenul cu
vopsea pe sol şi se va păstra întotdeauna o distanţă de siguranţă faţă
de acestea.
• Muncitorii care execută lucrări continue cu pickamerul vor face
periodic pauze sau vor trece la un alt tip de activitate.
• Pickamerul nu trebuie niciodată lăsat conectat la circuitul de presiune,
nici înfipt cu vârful în sol.
• Nu este permisă detaşarea furtunului de presiune.
• Se vor utiliza echipamente de protecţie auditivă, încălţăminte de
siguranţă, ochelari şi/sau ecran împotriva proiecţiilor de particule şi
măşti pentru respiraţie.
4.7. MACARA-TURN
Macaraua-turn este un utilaj de ridicare destinat ridicării şi deplasării de
sarcini atârnate în cârlig. Prezintă multiple riscuri între care se evidenţiază:
riscul de cădere a sarcinii, riscul de răsturnare a macaralei, electrocutare şi
agăţare.
• Macaraua-turn poate fi folosită numai de personalul care dispune de
autorizaţia oficială de macaragiu şi este desemnat să lucreze cu ea.
• Activitatea cu macaraua-turn trebuie suspendată în caz de vânturi
violente sau de descărcări electrice.
• În cazul în care trebuie făcute manevre fără vizibilitate se va asigura
o persoană care va face semnalizările necesare.
• Nu vor fi ridicate niciodată greutăţi care depăşesc normele de
greutate ale macaralei.
• In lipsa macaragiului, nu vor fi lăsate niciodată sarcini sau alte
obiecte atârnate în cârlig.
• Trebuie verificată buna stare a siguranţei cârligului.
• Este interzisă folosirea macaralei pentru transportarea de personal.
17
• Zona de operare va fi semnalizată corespunzător pentru a se evita
un posibil accident din cauza căderii sau balansării sarcinii.
• Nimeni nu se va aşeza sub sarcină pentru a o prelua.
• Trebuie păstrată o distanţă de siguranţă pentru lucrul în perimetrul
liniilor de înaltă tensiune, în funcţie de tensiunea acestora.
• Când macaragiul părăseşte macaraua, are obligaţia de a o scoate din
funcţiune.
18
5. ECHIPAMENTE AUXILIARE
5.1. COMPRESOARE
Compresoarele se întrebuinţează pentru ridicarea presiunii unei mari
varietăţi de gaze şi vapori pentru diverse aplicaţii. Un exemplu este
compresorul de aer, care furnizează aer sub presiune pentru vopsirea cu
pistolul, pentru spălare, pentru acţionarea de echipamente pneumatice şi
perforatoare etc. Principalele riscuri sunt riscul de explozie şi cel de proiecţii
de particule.
• Operatorul se va asigura că furtunele nu prezintă fisuri, crăpături,
tăieturi etc. şi că sunt asigurate mecanismele de conexiune la
compresor.
• Furtunele trebuie menţinute întinse şi protejate pentru a se evita o
rupere accidentală a acestora în special în zonele în care circulă
vehicule.
• Furtunul cu aer sub presiune nu va fi folosit pentru curăţarea
îmbrăcămintei şi nici nu va fi îndreptat spre alte persoane.
• Nu se va detaşa furtunul şi nu se va încerca efectuarea nici unei
reparaţii fără ca în prealabil să nu fi fost închis robinetul de ieşire a
aerului din compresor şi furtunul să nu fi fost golit de aer.
• Dacă un compresor cu motor cu combustie este folosit în spaţii
închise, se va asigura ventilarea corespunzătoare a spaţiilor
respective.
5.2. GRUP ELECTROGEN
Sunt folosite ca alternativă energetică în cazuri de urgenţe sau atunci când
reţeaua principală de aprovizionare cu energie electrică nu este disponibilă.
Principalele riscuri sunt electrocutarea, incendiul sau explozia, zgomotul şi
inhalarea de gaze toxice.
• Grupul trebuie ales în aşa fel încât să fie capabil să furnizeze energia
necesară echipamentelor pe care le alimentează.
• Trebuie să aibă asigurată împământarea.
19
• Trebuie să fie amplasat în locuri bine ventilate pentru a se evita
acumularea de gaze toxice.
• În cazul lucrului de lungă durată, este obligatorie folosirea CĂŞTILOR
ANTIFONICE.
5.3. MACARA - POD RULANT
Macaralele-pod rulant sunt echipamente destinate transportului de sarcini în
interiorul şi în exteriorul întreprinderilor şi în depozite. Constau din una sau
două grinzi mobile pe roţi situate la înălţime. Principalele riscuri sunt
căderea de obiecte şi agăţarea.
• Înainte de ridicarea sarcinii macaragiul trebuie să se asigure că
sarcina este în poziţie stabilă, în echilibru, şi că materialele ce trebuie
ridicate sunt bine aşezate.
• Trebuie respectată sarcina maximă indicată de fabricant atât pentru
macara cât şi pentru accesoriile acesteia (lanţuri, şufe etc.).
• Toate cârligele trebuie să aibă dispozitiv de siguranţă.
• Macaragiul trebuie să ţină în permanenţă sub control mişcarea
sarcinii pentru a-i asigura o deplasare corectă.
• Nimeni nu are voie să stea sub sarcina suspendată.
• Sarcinile vor fi deplasate la înălţimea cea mai mică posibilă.
• Dacă rotirea obiectelor transportate nu poate fi controlată acestea vor
fi ţinute sub control cu ajutorul unor frânghii dintr-un loc sigur.
• Se vor utiliza mănuşi şi cască de protecţie.
5.4. CRICURI ŞI ELEVATOARE
Folosite pentru ridicarea şi suspendarea sarcinilor, se prezintă sub o mare
varietate de modele (cricuri hidraulice, elevatoare etc.). La acestea,
principalul risc este acela de zdrobire prin căderea sarcinii ridicate sau
suspendate.
• Trebuie să se aleagă un cric cu capacitate de ridicare echivalentă sau
superioară sarcinii pe care o va suporta.
• Sarcina trebuie distribuită în mod uniform pe elevator.
• Cricurile şi elevatoarele trebuie aşezate pe o suprafaţă solidă, fără
uleiuri sau grăsimi, la nivel, perpendicular sub sarcină.
20
• Nimeni nu trebuie să stea sau să lucreze sub o sarcină susţinută doar
de cricuri.
• Mâinile trebuie ferite pe durata ridicării şi coborârii sarcinii.
5.5. TABLOURI ELECTRICE MOBILE
Acestea sunt echipamente auxiliare utilizate la conectarea electrică a
receptoarelor, în special pe durata lucrărilor de construcţie. Principalul risc
al acestor echipamente este electrocutarea.
• Trebuie să fie aşezate într-un loc stabil, la adăpost de şuvoaie de apă.
• Trebuie alimentate cu cabluri având secţiuni corespunzătoare
caracteristicilor lor şi cu împământări adecvate.
• Trebuie să stea închise pe durata cât sunt în funcţiune.
• Maşinile şi aparatele electrice vor fi conectate cu papuci, niciodată
direct cu firul dezizolat.
• Trebuie periodic verificată funcţionarea corectă a diferenţialelor prin
anclanşarea butonului de test.
• Muncitorii vor folosi echipamente de protecţie împotriva
electrocutării: mănuşi, încalţăminte, ochelari etc.
5.6. PLATFORME DE TRACTARE
Sunt aparate portative de tracţiune şi ridicare cu cablu. Principalul risc este
căderea de obiecte pe durata ridicării.
• O ancorare defectuoasă a aparatului poate produce un grav accident.
Din acest motiv, operatorul trebuie să se asigure că punctele de
ancorare au o rezistenţă suficientă faţă de efortul prevăzut.
• Elementele auxiliare cum sunt cablurile, şufele etc. trebuie să fie în
bună stare şi să aibă o capacitate corespunzătoare.
• Trebuie respectată întotdeauna sarcina maximă indicată de fabricant.
• Înainte de începerea manevrei, operatorul trebuie să se asigure că
cârligul este bine închis.
• Este interzisă folosirea acestor echipamente pentru ridicarea de
persoane.
21
5.7. SISTEME DE SCRIPEŢI
Sunt echipamente folosite pentru ridicarea şi deplasarea de sarcini. De
obicei, sunt fixate pe un braţ rotativ cuplat la o maşină, sau pot fi mobile
ghidate pe şine fixate pe tavanele halelor industriale. Sunt de diverse tipuri
şi puteri de ridicare; cele mici se manipulează manual iar cele mai mari au
încorporat un motor electric. Principalul risc este acela al căderii de obiecte.
• Punctul de ancorare trebuie să suporte perfect sarcina.
• Nu trebuie depăşită capacitatea de încărcare indicată de fabricant.
• Sarcina nu trebuie agăţată direct în lanţ ci se va folosi o şufă de
capacitate corespunzătoare.
• Nu se va circula în nici o situaţie pe sub sarcinile suspendate.
• Se vor folosi echipamente de protecţie pentru evitarea tăieturilor şi
loviturilor: mănuşi, cască, încălţăminte.
22
6. VEHICULE
6.1. INTRODUCERE
Utilizarea de vehicule cum sunt dumperele, camioanele, retroexcavatoarele
etc. este curentă într-un mare număr de şantiere ale întreprinderilor de
montaj şi de întreţinere industrială.
Principalele riscuri asociate vehiculelor sunt: călcare, răsturnare, blocare,
incendiu, lovire, leziuni ale muşchilor şi ale oaselor.
Aceste vehicule trebuie să aibă caracteristici tehnice care să garanteze
securitatea muncitorilor pe durata cât aceştia le utilizează:
De exemplu: structură de protecţie la răsturnare, semnale luminoase de
avertizare „Maşină în mişcare”, semnal acustic pentru mersul cu spatele etc.
Dacă se detectează lipsa unuia din aceste elemente sau o defecţiune la
vreunul din ele, operatorul are obligaţia de a-şi informa superiorul pentru ca
să se asigure repararea sau înlocuirea maşinii.
Iată acum câteva norme generale de prevenire a accidentelor în cursul
utilizării acestor echipamente de lucru:
• Aceste vehicule vor putea fi conduse numai de muncitori în vârstă
de peste 18 ani, autorizaţi expres în acest scop.
• Pentru urcarea şi coborârea din maşină se vor utiliza scările şi
mânerele.
• Înainte de începerea lucrului, operatorul se va asigura că toate
comenzile răspund perfect.
• Se vor menţine în perfectă stare semnalizările proprii ale
vehiculului: greutăţi, recomandări, norme etc.
• Vehiculele trebuie să fie prevăzute cu ieşire de siguranţă
antirăsturnare, cu centură de siguranţă care va fi purtată
permanent.
• Operaţiunile de reglaj sau întreţinere se vor realiza numai cu
motorul oprit, urmând întotdeauna instrucţiunile fabricantului.
• Se vor respecta cu stricteţe limitele de viteză, adaptându-le la
condiţiile specifice ale mediului de lucru.
• Când din raţiuni dictate de lucrări vehiculul este obligat să circule pe
spaţiile destinate muncitorilor şi pietonilor, vor fi amenajate pasaje
23
alternative, semnalizate şi marcate în mod corespunzător, pentru
evitarea accidentelor. Dacă vehiculul este obligat să circule pe spaţii
destinate circulaţiei vehiculelor, zona de lucru va trebui să fie
semnalizată potrivit normelor sau instrucţiunilor care reglementează
situaţia drumului obstaculizat.
• Zona de lucru va fi protejată în mod corespunzător pentru a se evita
accesul personalului neautorizat, împrejmuindu-se, la nevoie, cu
panglică de avertizare sau cu garduri de protecţie.
• Dacă este necesar un ajutor pentru a dirija manevrele, conductorul
va respecta numai semnalele operatorului responsabil, cu excepţia
situaţiei în care întâlneşte un semnal STOP sau oprire imediată.
• Pentru evitarea incendiilor, alimentarea cu combustibil se va face
numai cu motorul oprit, fumatul fiind în acest timp strict oprit.
• Este interzis transportul persoanelor peste limita locurilor prevăzute.
• Dacă trebuie să circule pe şantiere care coincid cu traficul normal, va
respecta normele de circulaţie pentru vehiculele cu motor.
• Zonele în care se folosesc vehicule cu motor trebuie să fie ventilate
în mod corespunzător.
• După terminarea lucrului, motorul trebuie oprit scoţând cheile.
Înainte de aceasta, vehiculul trebuie parcat într-un loc sigur, punând
eventual piedici la roţi pentru a evita alunecarea acestuia.
6.2. DUMPER
Dumperele sunt vehicule destinate transportului de materiale uşoare a căror
caracteristică principală constă dintr-o platformă, benă sau cupă care
basculează la descărcare. Având diverse caracteristici şi gabarite, sunt
prezente pe un mare număr de şantiere.
• Nu este permis să se circule cu bena ridicată.
• Înainte de a începe cursa, şoferul trebuie să verifice încărcătura şi să
se convingă că aceasta corespunde tipului de benă, că este
proporţional distribuită şi că nu îi împiedică vizibilitatea.
• Cu vehiculul încărcat trebuie să coboare rampa în marşarier, încet,
evitând fânările bruşte.
24
• La bascularea încărcăturii în şanţuri şi taluzuri, se va aşeza o piedică
de siguranţă pentru a evita alunecarea şi a menţine maşina la o
distanţă adecvată de marginea şanţului.
6.3. RETROEXCAVATOAR
Acest echipament de lucru se utilizează la o mare diversitate de lucrări de
excavare. Este prezent în lucrări de inginerie civilă, canalizări etc.
• Nu se vor transporta persoane şi nu se va folosi cupa pentru ridicarea
sau coborârea de persoane.
• Întregul personal se va feri din raza de acţiune a maşinii.
• Excavările în pantă nu vor depăşi un metru peste înălţimea maximă a
braţului maşinii când aceasta se află pe teren drept.
• Dacă pe parcursul lucrărilor de excavare apar bolovani nestabili,
aceştia vor fi îndepărtaţi înainte de a se continua lucrările.
• Pentru activităţi de lungă durată este obligatorie folosirea centurii
anti-lumbago.
6.4. CAMION-BETONIERĂ
Este vorba de un vehicul special construit pentru transportul elementelor
constitutive ale betonului, care pot realiza amestecul acestora pe durata
transportului.
• Operatorul însărcinat cu dirijarea manevrelor se va aşeza în aşa fel
încât să poată fi văzut în orice moment de către şoferul camionului.
• Când camionul se află în mers ca să intre în zona de lucru niciun
muncitor nu va avea voi să intre în raza de manevră.
• În poziţia oprit se va folosi întotdeauna frâna de mână şi, atunci
când e cazul, se vor pune opritori la roţi.
• Dacă betonul trebuie descărcat în timp ce camionul se deplasează,
operaţia se va face întotdeauna în direcţia spre înainte, niciodată
spre înapoi. Operatorul va sta întotdeauna în spatele jgheabului de
evacuare.
• Suprafaţa terenului trebuie să nu prezinte ridicături de pământ, de
pietre sau alte obiecte care ar împiedica activitatea.
25
• Pentru a evita alunecarea sau prăbuşirea, se vor păstra întotdeauna
distanţele de siguranţă şi, la nevoie, se vor pune piedici pentru ca
maşina să nu derapeze spre zona de lucru.
• Se va folosi echipament de protecţie (mănuşi, cizme etc.) adecvat
agentului chimic care se manipulează.
6.5. CAMION-MACARA. MACARA AUTOPROPULSATĂ.
Sunt echipamente de lucru destinate să ridice şi să transporte sarcini care
sunt dotate cu mijloace de propulsie şi conducere care le permit deplasarea
pe drumurile publice sau pe terenuri.
• Când camionul se află în mişcare, macaraua trebuie să fie strânsă.
• Pentru garantarea stabilităţii camionului, trebuie verificată rezistenţa
terenului.
• Este obligatorie utilizarea picioarelor de stabilizare la capacitatea lor
maximă de extindere precum şi a a accesoriilor camionului, piedici
etc, atunci când e necesar.
• Înainte de manevrarea încărcăturii, operatorul se va asigura că
legăturile, şufele etc. sunt în bună stare şi că încărcătura nu
depăşeşte greutatea maximă admisă.
• Cârligele macaralei trebuie să fie prevăzute cu siguranţe şi să fie
poziţionate corect înainte de manevrarea sarcinii.
• Dacă pentru transportarea încărcăturii se folosesc containere,
încărcătura nu trebuie să depăşească marginile containerului.
• În cazul în care trebuie ridicate materiale care sunt paletizate fără a fi
învelite în folie de plastic, acestea vor fi acoperite sau se vor utiliza
lăzi sau cutii din care să nu cadă nici o piesă.
• Niciun muncitor nu se va aşeza sub verticala încărcăturii nici în raza
de acţiune a acesteia.
• Inainte de a da semnale, operatorul trebuie să se asigure că cârligul
macaralei se află chiar deasupra sarcinii, bine centrat, şi că tot
personalul se află în afara razei de acţiune a sarcinii.
• Încărcăturile trebuie ridicate în echilibru, trebuie bine stăpânite, iar
manevrele trebuie făcute cu mişcări lente şi continue, evitându-se
balansul.
26
• Nu se vor efectua manevre în situaţia în care nu este vizibilitate bună
(ceaţă, pâclă etc.) sau în caz de furtună.
• La montarea de piese, acestora nu li va da drumul până ce nu vor fi
bine asigurate pe poziţie.
• Atunci când e necesar, pentru a ţine încărcătura sub control, aceasta
va fi manevrată cu corzi sau alte elemente iar operatorii se vor feri
din traiectoria ei.
• Pentru lucrările care trebuie executate în APROPIEREA SURSELOR DE
TENSIUNE, vor fi respectate distanţele de siguranţă şi, în niciun caz,
pilotul-ghid sau oricare altă persoană, nu va putea fi în contact cu
maşina sau cu vehiculul.
6.6. AUTOSTIVUITOARE
Sunt echipamente cu conductor care au posibilitatea să se autoîncarce,
destinate transportului şi manipulării încărcăturilor.
• Înainte de a manipula sarcina conductorul se va asigura că aceasta
nu depăşeşte greutatea maximă autorizată, că baza ei de susţinere
este rezistentă şi că este bine fixată.
• Sarcinile vor fi poziţionate central pe tălpi.
• Pentru încărcarea sau descărcarea sarcini, maşina va fi poziţionată
întotdeauna perpendicular pe sarcină sau pe locul de depozitare,
niciodată în diagonală.
• Pe durata deplasării, vor fi evitate schimbările bruşte de direcţie cât şi
circulaţia pe pante mai înclinate decât cele admise de către fabricant.
• Pe durata manevrelor conductorul nu va scoate corpul în afara
spaţiului cabinei şi va utiliza centura de siguranţă.
• Deplasarea maşinii se va efectua cu viteză moderată, conductorul
trebuind să privească permanent în direcţia de mers şi să aibă
vizibilitate perfectă.
• Se va circula cu catargul înclinat la maximum spre înapoi şi tălpile
ridicate cca 15 cm deasupra solului, ţinând cont de denivelările
acestuia.
• Urcarea pe rampe sau pante se va face întotdeauna cu faţa.
27
• Când vehiculul este încărcat, coborârea rampelor sau pantelor se va
face în marşarier, evitând frânările bruşte.
• Maşina nu se va apropia de marginile rampelor.
• Mărfurile suprapuse trebuie să aibă o bună stabilitate şi o înălţime
rezonabilă, pe teren orizontal şi rezistent.
• Dacă ajutorul / ajutoarele trebuie să se deplaseze pe lângă maşină,
vor merge numai în spatele acesteia.
6.7. PLATFORME ELEVATOARE
Aceste echipamente de lucru sunt tot mai frecvent utilizate în acest sector
din cauza versatilităţii lor şi a avantajelor pe care le prezintă comparativ cu
altele, pentru a realiza lucrări la înălţime.
• În poziţia de lucru platforma trebuie să fie perfect la orizontală şi bine
fixată pe teren solid, folosind picioarele telescopice extinse la
maximum.
• Accesul la platformă se va realiza numai cu maşina oprită, folosind
scara sau treptele care servesc la aceasta.
• Platforma se va păstra curată şi fără obstacole.
• Manevrele şi deplasările se vor face cu viteză moderată, evitând
pornirile sau opririle bruşte, ţinând tot timpul privirea îndreptată spre
direcţia de mers.
• Dacă pe traseul platformei există obstacole cum ar fi grinzi,
macarale-pod etc., platforma va fi coborâtă la o înălţime care să evite
lovirea sau accidentarea muncitorilor care stau în picioare.
• Maşina nu va fi condusă şi nu va circula pe pante care să depăşească
înclinaţia permisă de fabricant.
• În cazul platformelor-foarfece, înainte de ridicarea sau coborîrea
acestora operatorul va trebui să se asigure că nu există nici o
persoană sus pe maşină pe care o poate strivi foarfecele.
• Întreg personalul va sta în afara razei de acţiune a maşinii, evitând să
se afle la verticala operatorilor.
• Lucrările se vor realiza numai de pe podeaua platformei. Nu este
permisă urcarea pe balustrade şi nici aşezarea de scaune, banchete
28
etc. pentru a facilita ajungerea la posturile de lucru. Corpul va fi ţinut
permanent în interiorul platformei.
• Pentru acele lucrări care trebuie realizate ÎN APROPIEREA LINIILOR
DE TENSIUNE, se va respecta distanţa de siguranţă.
• Nu vor fi efectuate manevre în situaţii de lipsă de vizibilitate în raza
de acţiunea maşinii (ceaţă, pâclă, etc.) sau în caz de furtună.
• Atunci când pe platformă lucrează mai mulţi operatori, doar unul
dintre ei va fi însărcinat să o manevreze, avertizându-i pe ceilalţi
înainte de a realiza o mişcare.
• Maşina va fi manevrată numai de la comenzile de pe platformă. Se
va recurge la comenzile de jos numai în caz de urgenţă.
• Trebuie respectată sarcina maximă admisă de fabricant.
• Se va folosi întotdeauna un ham de siguranţă bine ancorat.
6.8. TRANSPALEŢI
Transpaletul este un tip de cărucior manual care prin simplitatea şi eficienţa
lui este de uz generalizat în transportarea sarcinilor pe paleţi. Poate cauza
accidente cu consecinţe cum ar fi lumbago, hernii, răni la picioare şi glezne
care îi afectează atât pe muncitorii care îl manevrează, cât şi pe alte
persoane care se află în apropierea lui.
• Transpaletul nu trebuie utilizat în locuri unde sunt pante abrupte sau
suprafeţe în stare proastă, cu denivelări sau alunecoase.
• Trebuie respectată capacitatea maximă a transpaletului manual
indicată de fabricant iar pentru greutăţi mari se recomandă folosirea
altor dispozitive cum ar fi motostivuitoarele.
• Sarcinile trebuie să fie stabile şi perfect echilibrate iar cele două furci
trebuie bine centrate sub palet.
• Manevrarea transpaletului se va face tragând de mânerul acestuia.
Privirea se va ţine îndreptată spre direcţia de mers şi atenţia va fi
mărită la intersecţii şi la colţuri.
• Nu se va manipula transpaletul cu mâinile sau cu încălţămintea udă
sau cu tălpile murdare de grăsime.
• La terminarea lucrului, transpaletul va fi lăsat în locul care îi este
rezervat şi i se va pune frâna.
29
7. UNELTE MICI
7.1. FIERĂSTRAIE
Există diferite tipuri de fierăstraie: cu lamă verticală, unghiulare, cu lamă
orizontală, circulare etc. La toate tipurile, principalele riscuri sunt tăierea cu
elementul de tăiere, agăţarea cu părţile mobile şi proiectarea de particule.
• Nu trebuie să se poarte îmbrăcăminte prea largă sau elemente ca
lănţişoare, brăţări etc. care se pot agăţa provocând răniri.
• Înainte de a începe lucrul, operatorul se va asigura că discul este
perfect fixat, nu e ştirbit sau fisurat şi are apărătoare de protecţie.
• Operatorul va folosi un obiect de împingere pentru finalul tăieturii.
• Este obligatorie folosirea de OCHELARI ŞI/SAU MASCĂ de protecţie
contra proiecţiilor de particule, încălţăminte de siguranţă,
echipament de protecţie auditivă, mănuşi şi cizme. În cazul
fierăstraielor pentru lemn, atunci când nu există sistem de aspirare,
se va utiliza protecţie respiratorie.
• Pentru schimbarea elementului de tăiat se vor utiliza mănuşi de
protecţie.
7.2. POLIZOR SAU RADIAL
Este una din maşinile portabile cel mai des folosite. Principalul risc constă în
ruperea discului care poate produce rănirea mâinilor şi a ochilor. De
asemenea, trebuie ţinut cont de riscul de tăiere şi cel de inhalare de praf.
• Înainte de conectarea maşinii operatorul se va asigura că discul este
perfect fixat, că este în bună stare (fără ştirbituri sau fisuri) şi că are
montată apărătoarea de protecţie.
• Discul trebuie să fie adecvat caracteristicilor maşinii, ale materialului
de lucru şi ale operaţiei care trebuie executată.
• Înlocuirea discului se va face după deconectarea maşinii de la reţea.
• Atunci când maşina nu dispune de aspirator, tăierea plăcilor ceramice
(gresie, faianţă etc.) se va face la umed.
• Nu se vor realiza lucrări în poziţii instabile sau care obligă operatorul
să lucreze şi/sau să treacă maşina peste umăr.
30
• Schimbările de poziţie sau deplasarea se va face numai cu maşina
oprită.
• În cursul prelucrării lor, piesele NU VOR FI ŢINUTE CU AJUTORUL
MÂINILOR SAU PICIOARELOR.
• Nu se vor efectua lucrări în atmosfere explozive.
• Când nu este folosită, maşina va fi aşezată cu discul spre în jos.
• Este obligatorie folosirea OCHELARILOR SAU MĂŞTII de protecţie
împotriva proiecţiilor.
• Se va evita în măsura posibilului formarea de praf, iar când acest
lucru nu este posibil va fi obligatorie folosirea PROTECŢIEI
RESPIRATORII.
7.3. FIERĂSTRĂU MECANIC
Este un fierăstrău prevăzut cu motor şi este utilizat la tăierea lemnului.
Provoacă numeroase accidente, în mod special prin tăiere.
• Înainte de începerea lucrului operatorul trebuie să se asigure că
lanţul este în perfectă stare.
• Pornirea motorului se va face cu fierăstrăul mecanic (drujba) aşezată
jos şi cu frâna lanţului pusă.
• Deplasarea se va face cu motorul oprit şi cu drujba protejată.
• Drujba trebuie ţinută bine cu ambele mâine.
• Persoanele din jur trebuie să stea la distanţă mai mare de 3 metri de
lucrătorul care manevrează drujba.
• După realimentarea cu combustibil pornirea motorului se va face
departe de zona în care s-a făcut alimentarea pentru a evita riscul
inflamării combustibilului scurs pe jos.
• Este obligatorie folosirea ochelarilor şi a încălţămintei de protecţie. De
asemenea, este obligatorie folosirea căştilor de protecţie auditivă şi a
centurii antilumbago pentru lucrări de lungă durată. În cazul realizării
de lucrări la înălţime, cu risc de cădere de la doi sau mai mulţi metri,
se va utiliza hamul de siguranţă.
31
7.4. PISTOL CU AER CALD
Pistoalele cu aer cald sunt o sursă de căldură extrem de ridicată, fără
flacără. Principalele riscuri asociate sunt arsurile şi riscul de incediu şi de
explozie.
• Pistolul cu aer cald nu este uscător de păr. Nu îndreptaţi fluxul de aer
cald spre persoane sau animale.
• Nu se va atinge ţeava pistolului cât timp este caldă. Se vor folosi
mănuşi şi ochelari de protecţie.
• Este interzis lucrul cu pistolul cu aer cald în apropierea gazelor sau
materialelor uşor infamabile sau în atmosfere potenţial explozive.
• Când se lucrează cu materiale plastice, cerneluri, izolaţii etc. pot să
se producă gaze care dăunează sănătăţii. În acest caz, va trebui să
se asigure un sistem de ventilaţie, evacuare locală sau să se utilizeze
echipamente de protecţie respiratorie.
• Înainte de pune pistolul la locul de păstrare, acesta trebuie lăsat să
se răcească complet.
• Pe durata pauzelor ce se fac în timpul lucrului sau înainte de a face
orice manevră cu dispozitivul, acesta trebuie scos din priză.
• Trebuie să se folosească mănuşi de protecţie adecvate.
7.5. BURGHIU DE MÂNĂ
Este una din maşinile portabile cel mai mult folosite. Are asociate un mare
număr de accidente provocate de proiectarea de particule şi tăiere cu
elemente în mişcare.
• Nu se va înclina lateral pentru a mări gaura.
• Dacă se blochează se va încerca scoaterea prin rotire în sens invers şi
trăgând încet de ea.
• Nu se vor folosi spirale cu diametru mai mare decât cel al capacităţii
maşinii sau cel al madrinei.
• Nu se va forţa spiratul apăsându-l excesiv.
• În timpul găuririi, piesele de găurit nu vor fi blocate cu mâinile sau cu
picioarele.
• Schimbarea poziţiei sau deplasările se vor face cu maşina complet
oprită.
32
• Nu se vor efectua lucrări în spaţii închise sau recipiente cu risc de
explozie care nu sunt perfect pregătite.
• Este obligatorie folosirea de ochelari sau mască de protecţie contra
proiecţiilor de particule, cât şi de căşti de protecţie auditivă pentru
lucrările de lungă durată.
• Dacă nu se poate evita formarea de praf, se va folosi protecţie
respiratorie.
7.6. PISTOL DE ÎMPUŞCAT
Este folosit la înfigerea unor elemente cum ar fi cuie şi i se asociază diverse
riscuri, în special proiectarea de particule, zgomot, loviri şi riscurile generate
de acţionare involuntară.
• Pe durata manipulării pistolului ţeava acestuia va fi îndreptată în jos
sau înainte. Nu se va îndrepta niciodată pistolul către o persoană.
• Înainte de a împuşca un cui într-un zid mai subţire sau într-un perete
despărţitor, mânuitorul pistolului se va asigura că nu se află nici o
persoană în spatele acestora şi cartuşul corespunde caracteristicilor
cuiului care trebuie utilizat.
• Înainte de a trage un foc operatorul se va asigura că toate persoanele
din preajmă se află în afara razei de acţiune a pistolului.
• Nu se va încărca pistolul decât dacă operaţia de împuşcare are loc
imediat.
• Dacă operaţiunea de împuşcare se realizează de pe o scară mobilă,
muncitorul trebuie să asigure stabilitatea acesteia precum şi propria
sa stabilitate, pentru a evita o posibilă răsturnare datorată reculului.
• Nu se vor efectua trageri cu pistolul în atmosfere explozive.
• Este obligatorie folosirea OCHELARILOR SAU MĂŞTII de protecţie
contra proiecţiilor de particule, precum şi a căştilor antifonice.