Editie bilingv (romn i francez)

Cuprins Repere pentru practicarea meseriei de educator la nceputul secolului XXI, Gilles Cervera Matisse i reflecii ... A vision of music i The Dance, tefania D. Ni Despre gestionarea transferului erotizat, Simona Duran Prezentarea Fundaiei Internaionale pentru Copil i Familie

Prezentarea Centrului de Formare i Supervizare Profesional al FICF Prezentare de proiecte: PROCOPIL

1

Repere pentru practicarea meseriei de educator la inceputul secolului XXIGilles Cervera* Lucrurile se schimba de fiecare data cand le privim (n Cutitele n gaini de David Harrower). Fiintele de asemenea

In loc de prologEste bineinteles un paradox sa vii, n acest nceput de secol, cu o contributie de cateva propozitii legate de meseria de educator. Un secol ntreg dupa ce Freud declarase, printre altele, aceasta meserie ca fiind imposibila. A guverna si a psihanaliza fiind celelalte doua misiuni imposibile. Imposibil nu inseamna ca este de negndit ! Cum, totusi, sa continui sa gndesti ? Cum sa raspunzi la un asemenea pariu ? Cum sa te gndesti la aceasta meserie de vreme ce, indraznesc sa o marturisesc, pentru a face acest lucru, nici macar nu am o diploma care sa ma autorizeze sa o fac. Eu nu sunt educator in sensul strict al cuvantului, eu sunt un educator. Binenteles, am fost institutor si director de scoala, deci confruntat cu aceasta imposibilitate de a raspunde asteptarilor tuturor elevilor care mi fusesera ncredintati. In acel moment am realizat dimensiunea gestului parintilor care mi ncredintau copilul lor, carne din carnea lor, mputernicindu-ma sa-i fiu alaturi zile intregi si sa-l insotesc in procesul de triere a cunostintelor precum si in cel al gandirii de a se sti viu. Viu, adica determinant al unei filiatii universale si al unui construct colectiv. Pedagog fiind ntr-o mica clasa de la tara (totusi, un numar de doua zeci si cinci de elevi !), am avut esecuri cu unii dintre ei. Imi amintesc de Camille T. din clasa mea unica, o copila solitara care ramnea ntr-o durere nespusa, ntr-o liniste ce-i permitea sa nvete ramnnd izolata n acelasi timp, trista, distanta. Mi-amintesc atat de mult de ea nct mi-am botezat unul din copii Camille. Imi aduc aminte de Daniel, copil ncredintat unei familii de plasament, care rezista oricarei nvataturi. Simpatic cnd eram singuri, foarte

2

atasant, devenea insuportabil n grup, cu adevarat oripilant.

Camille si

Daniel m-au determinat, printre altii, sa devin psiholog. Am facut niste studii pentru a ma repera mai bine printre acesti copii dificili si pentru a ma repera mai bine in propriile mele dificultati. Iata ceea ce ma autorizeaza sa vorbesc, iata de unde imi permit sa scriu : sunt, mai bun sau mai putin bun, tata a doi copii si le multumesc pentru ca m-au facut parinte si pentru ca m-au facut sa tremur, ca mi-au cutremurat convingerile, m-au facut sa-mi schimb cultura si postura pentru a-i putea urma si pentru a ncerca sa ma situez pe calea lor. Camille, copil ndaratnic, m-a facut sa revin asupra convingerilor mele si sa-l ncredintez unei bote bac recomandata de un prieten care profesa acolo, unde zugravea plafoane sau supraveghea efectuarea temelor ntre orele 20.00 si 22.00 , rezultat : 7000 Euro pentru a-l repune pe fiul meu n miscare, si a-l sci att de tare nct sa se apuce de citit cu nesat. Apoi, repliindu-mi iar idealurile, l-am nscris la un liceu catolic pentru ca sectorul public nu-l primea dect cu doua clase n avans, nerecunoscand asezarea lui la nivel .privat ! Am spus tat, adica institutor, adica cel ce instituie cetatea, partea fiecaruia in constructia clasei sociale. Apoi, de vreme ce nimeni nu poate institui singur, mi-am pus aceste experiente in slujba institutiei. Postulnd faptul ca un colectiv poate fi tot ce e mai rau daca se aliaza n perversitate sau violenta dar, n acelasi timp, ramne cel mai bun instrument pentru a lucra asupra devenirii umane n viitorul acestei lumi. Am facut, prin urmare, aceasta formare de director de asezamnt specializat si, dupa ce am condus un serviciu de consultatie terapeutica pentru copii, adolescenti si familiile acestora, conduc n prezent un internat educativ, a carui unica misiune este educativa, n care cei 45 de membri sunt, fiecare la locul sau, fiecare cu rolul sau, educatori: lenjereasa si muncitorul de la ntretinere (omagiu acestor persoane), psihologii si secretara sau cele doua stapne de casa (un salut amical !), binenteles cei 25 de educatori, detin parti egale n misiunea educativa a acestui asezamnt. Datorita acestei experiente si a diferitelor experiente articulate pot, fara ndoiala, sa va propun aceasta ncercare de a fi un educator n secolul XXI !

3

Prolegomene metodologice

Mai este posibil sa se realizeze o scoala de educatori ? Da, educator e o meserie iar meseria se nvata. Ei bine nu, nu despre acest lucru este vorba pentru ca asa nu nvatam dect ceea ce stim deja. A fi educator este mai putin o meserie dect a avea o pozitie umana, o postura, un anume loc. Sa vorbim de forte ce exista n noi si nu pot fi bine definite, formulate, de acumulari de cunostinte inconstiente vag actualizate, de un soi de afundare memoriala : toti suntem constituiti din modelizari parentale, ale profesorilor nesuferiti sau a celor admirati; de la acest zacamnt prea putin consistent va ajunge la suprafata motivatia de a deveni educatori si mai apoi se va defini practica noastra ca educatori. In aceasta scoala de educatori, nu vom fi formati ci mai degraba deformati, adica se va ncerca deschiderea, n fiecare dintre profesionisti, a un interior suplu, fluid, deformabil, inventarea de forme variate n functie de persoana fata de care avem o misiune de ndeplinit ; nu vom nvata dect disponibilitatea, sa stim sa primim ceea ce este neasteptat si, mai ales, efractia surprizei. Vom trece de la educatorul specializat la educatorul polimorf, multifocal, cetatean ! Atunci cand trecatorii se opresc la semaforul tricolor, asteptand ca omuletul sa se faca verde, ei sunt fiecare, la randul lor, educatori, chiar si numai pentru faptul ca n grupul celor ce asteapta la semafor se gaseste un copil sau alte persoane fragile. Daca un copil sare ntr-un picior pe marginea trotuarului, asa cum am facut-o noi toti cand eram copii, si un autobuz se apropie n tromba, reflexul trecatorului este de a trage copilul de mneca tocmai acest gest este cel care ne face sa fim, la un moment dat, educatori. Un gest care nu face apel la reflectie ci este un simplu gest reflex. Educatori cetateni. Eminamente politici, fiind in centrul polis-ului ! ( cetatii )

4

Educator al cetatii, adica responsabil, dar la un nivel diferit in functie de locul pe care il ocupa, responsabil de altii. Aceasta responsabilitate poate fi foarte sincer oferita cu ocazia angajarii ntr-o anumita profesiune. Si n acel moment, angajamentul cetateanului este cel care va prevala n momentul includerii lui intr-un serviciu,intr-o institutie sau ntr-o echipa. Ma voi referi la acest tip de delagatie educativa de putere, in primul rnd n ceea ce priveste plasamentul copilului. Mi se pare pertinent sa plecam de la acest exemplu puternic paradigmatic. Cel al copilului plasat, care suscita toate intrebarile pe care fiecare educator, oriunde s-ar afla, si le-ar pune. Insa plasamentul exceleaza in suscitarea acestor ntrebari indispensabile. Fie ca lucreaza ntr-un mediu deschis, n preventie, n nchisoare, n terapie, cu copii sau cu adulti cu nevoi specifice, educatorul trebuie sa se lase traversat de aceste intrebari. Ele sunt de supravietuire pentru meseria lui si vitale pentru el nsusi. Prin urmare a face o scoala de educatori nseamna mai ales a prezenta, n maniera fragmentara, toate fatetele unei misiuni al carui exercitiu excede meseria propriu-zisa pentru a se deschide n mod exhaustiv posturii de om in general, pentru fiecare cetatean din cetate. Pna unde merge aceasta implicare ca cetatean ? Pna unde merge responsabilitatea de sine ? Dar responsabilitatea fata de celalalt ? Cum sa gndim, prin urmare, aceasta problema a co-educarii ? Pna unde merge alteritatea ? Dar identitatea ? Faimiliile suscita aceasta avalansa de sentimente, cum se face mpartirea, cum se face cumularea ? Cum te pozitionezi, cum abordezi, care este diferenta fata de locul familiei prima celula educativa sau contraeducativa ? Etica fiecaruia se afla n centrul tuturor acestor ntrebari asa cum este deontologia care nsoteste practicarea mpartasita a meseriei. Mandatul profesional nu ne scuteste de aceste ntrebari legate de mpartiri, substituiri, de riscurile pe care le implica ncarcatura afectiva. Relatia umana este ca o mica centrala termonucleara: cum putem trasnforma aceste energii care se degaja pentru a putea sa ne exersa liber meseria si pentru a se putea

5

dezvolta n libertate un tnar, fragil, avnd n vedere ca ne-a fost ncredintat ? La aceasata desfasurare de forte, repet, fragmentara, adica non-exhaustiva, ma refer eu. Intentia pedagogica este ca fiecare cititor sa-si re-urzeasca coerenta, sa traga firele care i convin, sa la nnoade cu propria-i poveste de viata si sa-si construiasca postura profesionala folosind sau nu materialele propuse. Mai departe, fiecare cititor trebuie potrivit n acceptiunea lui; gestul potrivit sa-si gaseasca propriile coerente, cele care dau sens practicii lui unice si care reprezinta gestul este gestul lui, cel pe care profesionistul l angajeaza n aceasta dubla interogare a sinelui si a echipei. Voi alterna aici, din considerente didactice, notiunile practice, posturile negative de tip educatorul nu este sau pozitive educatorul este si le voi articula cu notiuni proprii umanului, care nu cred ca trebuie eschivate chiar din momentul n care ncepi o meserie ce implica relatia umana : moartea, doliul, adolescenta, acesti nori inevitabili pe cerul vietii, n care voi amesteca, pentru a da viata acestor diferite etape, minuscule vignete clinice sau de auto-analiza, care sa permita cititorului sa se confrunte cu aceasta aventura a meseriei, prin intermediul acestei resurse principale care este subiectul. Daca obiectivul este acela de a face ca subiectul sa traiasca n copilul aflat n plasament, ca acesta sa se elibereze de tot ceea ce a trait pentru a deveni actorul propriului destin, daca facem aceasta subiectivare a copilului ca proiect fundamental, nu ne putem imagina o alta maniera de educare dect plecnd de la sustanta educatorului. Daca el nu vine cu aceasta parte de subiectivare n meseria lui, are foarte putine sanse sa faca sa traiasca n copilul aflat n plasament, subiectul. Angajamentul personal se mpleteste cu cel profesional, fiind vorba despre o meserie legata de formarea umana. Educatorul nu intra n lantul de proceduri industriale. Copilul nu este nici un iaurt nici o piesa de schimb pentru automibile : el este mult mai pretios. Astfel, eu postulez ca subiectivarea educatorului garanteaza subiectivarea persoanei pentru care el are o misiune. Este un postulat. Nimeni nu se lanseaza n dorinta de a deveni educator fara ca traiectoria care a precedat

6

sa lase loc de ntrebari : de ce mi doresc sa asist, zi de zi, copii parasiti, abandonati su respinsi ? Sa fie o atractie pentru nefericire ? O fascinatie pentru dezordinea durerii ? O dorinta dnascuta din incompletitudine ? O provocare pentru fatum (destin) ? O vointa de a controla necontrolabilul, de a se supune esecului ? Cum as putea sa ma regasesc si , mai mult dect att, sa ma regasesc bine n acest cerc ntunecat al copilului plasat, deplasat, carentat, acest copil care a resimtit mai nti senzatia de a nu fi binevenit n aceasta lume, de a nu corespunde asteptarilor. Copilul ce se afla n plasament este unul nascut, n multe cazuri, ntr-un asemenea context dureros dar el este astfel structurat nct respingerea devine normala, maltratarea ordinea obisnuita, lipsa de legaturi - categoria sa iar abandonul prima sa adresa. Aceasta senzatie de vid, de las-o balta este cea care primeaza. Iar educatorul vine sa articuleze acestei ameteli propria sa poveste, propriile dolii si propria sa suferinta. Este, fara ndoiala, o alta enigma, proprie fiecaruia si care lasa, prin urmare, fiecaruia loc de ntrebari n dialogul sau interior, cea din care porneste aceasta dorinta de a lucra cu acesti copii a caror copilarie este blestemata. Enigma aceasta poate ramne dar trebuie sa suscite anumite ntrebari introspective pentru a pregati, pe ct de mult este posibil, frontul de lucru. Subiectivarea acestei meserii este prima etapa a angajamentului n cadrul scolii educatorului : de ce, eu, vin spre aceasta meserie ? Deci, vom reveni ! Educatorul este un martor Copilaria este anotimpul cel mai putin protejat de mizeria timpului. Societatile occidentale au un ritm grabit, nghitite de obiectivele lor de crestere. Orasele sunt foarte putin concepute pentru copil, spatiul public este violent, parcurile trebuie sa le mparta cu vrstnici din ce n ce mai numerosi iar locurile de joaca se dovedesc a fi minuscule. Pentru tarile cu o dezvoltare mai lenta, mizeria este mare, copiii si urmeaza mama care alearga pentru a-

7

si asigura nevoile de prima necesitate, iar timpul petrecut la scoala, n mod haotic, ntrerupt deseori de exod, este cu att mai dur pentru acesti copii al caror regat este dezradacinarea. Diverse fenomene preced venirea unui copil. El este gndit, de cele mai multe ori, nainte de a fi conceput. El traieste n mintea celor care vor deveni parintii lui, plutind n visurile femeii si barbatului, rostite sau nu. Apoi, aceasta conceptie are loc. Barbatul si femeia si imagineaza un prenume, pregatesc un coltisor n dormitor, cumpara sau iau de la prieteni, la schimb, primele obiecte indispensabile. Act calculat, n functie de programarea concediului sau a perioadelor de vrf la serviciu, ce porneste de la anumite rationalizari. Sau copilul este conceput, n mod neprevazut, printr-un viol, ntr-o noapte de betie sau, si mai banal, copilul nu este conceput pentru a satisface un barbat si o femeie, n aceasta alianta originala si originara ci de catre un barbat ncapatnat, ntr-o demonstratie de vointa, de forta sau de denigrare a celuilalt, sau de catre o femeie, pentru a umple un gol, o nevoie a corpului, din singuratate sau chiar pentru a denigra pe celalalt. Originea poate reprezenta o trecere la fapta individuala sau un act mutual. Copilul plasat este deseori nascut din haos. Chiar daca nu a existat un viol si nici un act violent, alianta, compromisul care fundamenteaza un cuplu si sustine conflictul, nu s-a format. Eu si cu sotia mea ne-a ntlnit n liceu, n ultimul an. Eram tineri. Ea venea dintr-o familie n care se mnca anghinare calda. Noi suntem n Bretania, tara anghinarei ! Iar eu provin dintr-o a familie ferestrei. n care anghinarea se mannca rece racita ntr-o strecuratoare ce se punea, nainte cu o ora de nceperea mesei, pe marginea exterioara Anghinare calda-anghinare (artichaud, artifroid) , aceasta este ntrebarea ! Cuplul, pentru a forma o familie, trebuie sa se dezlege de propriile repere pentru a converge si a crea unele noi, originale, care sa se constituie ntr-un soclu comun, cel mai bun loc pentru a crea, mai trziu, copii. Care au si venit. Doi fii care prefera sa

8

mannce, atunci cnd o fac, anghinareanici prea calda nici prea rece, potrivita ! In jurul unui copil, deseori cu mult nainte de a reuni conditiile obiective, un cuplu este deja format constituind fara sa stie ceea ce Franoise Dolto va fi numit baza de siguranta . Pentru acest copil care va fi abandonat, respins sau maltratat, timpul pentru pregatirea cuibului a fost mult prea scurt. Povestioarele, dulcele rasfat traditional, mngierile, privirile, tot ceea ce constituie acest limbaj fara cuvinte, aceasta mpartasire fara sintaxa sau coduri, aceasta infra-comunicare este, pentru a ma exprima modern, zapata (trecere rapida cu butoanele unei telecomenzi). Fie mama nu salasluieste nca n femeie, fie nu s-a dezvoltat n mod paralel n parinti si copil aceasta dorinta comuna de a se reuni. Este un proces destul de misterios, ce nnoada instincte si gnduri, ca o halucinatie a lumii din care face parte mama, mirosurile ei, gesturile ei, pielea ei, asociate tatalui, gesturilor lui, vocii lui grave, cuvintelor lui, mirosurilor lui : bebelusul halucineaza mult nainte de a vorbi si de a vedea sau auzi limpede locul acesta n care vine. Daca a fost un act de violenta, o slabiciune sau o ruptura n acest proces de conceptie a copilului am mai ndrazni sa-l numim aici un proces de conceptualizare a copilului ? Discordantele si efectele ecoului vor fi cu att mai numeroase dupa cum, n urma unui cutremur, asteptam replicile. Educatorul este martorul acestor lucruri pentru copil. El devine cel care va da sens si va reface legatura. Toate aceste evenimente mprstiate pe care copilul le-a trait fara sa le gndeasca, tocmai pentru ca aceste evenimente au survenit nainte de limbaj, educatorul va avea misiunea sa le traduca. In maniera sa, cu dictionarul lui propriu. El va trage linii, va reface mbinarile, se va aventura n propunerea de ipoteze, fara a fi sigur de nimic, va travesa pesteri cu mica sa lanterna de buzunar si numai pe alocuri copilul aflat pe margine va recunoaste unele desene care i vor corespunde, cteva forme care vor capata sens pentru ca vor deveni ale lui. Iata de ce este nevoie ca educatorul sa sape prin propriile trairi, n gama sa de emotionalitate personala pentru a putea traduce toate acestea. Copilul nu a avut parte de decodor. Educatorul i furnizeaza unul sau chiar mai multe.

9

Aceasata gama de limbaje care construiesc faimoasa baza de siguranta

a

fost ratata. In locul acestui evantai de limbaje, prima mngiere care ar fi deschis calea pentru ntelegerea lumii, constituita din cuvinte impresioniste ale mamei : vad ca plngi, nu mai plnge, ti-a frig, te voi acoperi, vad ca ti-e foame, asteapta putin, nca nu e timpul, asteapta, vom iesi la plimbare, mama e obosita, trebuie sa dormi, mama e trista daca plngi, nu mai plge, nu nteleg de ce plngi, asteapta, te pun n patut imediat toate aceste cuvinte minuscule care sunt mai degraba semne de prezenta dect ntelesuri. Aceasta baza de siguranta a fost nlocuita, pentru multi copii care sunt astazi n plasament, de grosolania adultilor care aveau de supravietuit n primul rnd pentru ei nsisi, lasnd vecinilor, altor copii, televiziunii, tipetelor si loviturilor inventarul primelor mngieri verbale. Copilul si creaza propriile mngieri verbale: sunete pe care si le repeta mereu, mama e aici tata e aici mama e aici tata e aici mama e aici tata e aici, pna la saturatie, pna se mbata cu ele, cu riscul de a-i ameti pe cei ce sunt lnga el si asista la acest carusel fara sfrsit. El nu are alt rol dect acela de a-l nconjura pe copil cu un zgomot familiar, de a-i da un aer de siguranta. Aceasta bula de sunete este deseori nnecata n vacarmul adultilor sau chiar interzisa n mod brutal pentru ca i mpiedica pe acestia sa doarma, sa se uite la televizor sau sa asculte o muzica anume. Acest auto-maternaj (maternaj = arta de a se ocupa de un copil n mod maternal) nu ne arata doar o lipsa, el poate fi dimpotriva un mod de a nvata aceasta lipsa. Este n acelasi timp, si de aceea de nesuportat pentru unii parinti, un adevarat echivalent al masturbarii. In plus, este posibil ca acesti copii hraniti , de la cele mai mici vrste, sau chiar n burta mamei, cu tipete, cu muzica zgomotoasa si cu alte sunete asurzitoare de la televizor, sa-si fi construit, pornind tocmai de la acest haos, un univers fondator care, la rndu-i, nu va fi satisfacut dect de haos, de destructivitate si de rgieli n locul cuvintelor. Copilul cu carente a fost ori un bebelus care a plns foarte mult si tare ori unul extrem de tacut.

10

Educatorul are ca prima misiune de a regresa mpreuna cu copilul pna la a-i propune aceasta faza, cea de dinainte de limbaj, ca fiind un posibil nod al carentei. Este hazarduos a te aventura spre acest vid aproximativ sau spre ideea improbabila ca asa trebuie sa se fi ntmplat, dar relatia nsasi, la rndul ei improbabila, are acest pret, chiar cu riscul de a nu reusi sa ntlnesti copilul n acest demers. Educatorul leaga si releaga evenimente pe care, evident, el nu le-a trait. Prin urmare, falsa marturie sta la pnda ! Asta este ! Pna la urma e mai bine sa faci o marturie posibil falsa dect sa nu o faci deloc. Educatorul trebuie sa lege evenimente pe care pna si copilul le ignora. Pornind de la cele cteva farme de informatie pe care le poate strnge, din dosar, din ntlnirile cu familia, din ceea ce i spune copilul, din propriile impresii, din cultura si din experienta sa, educatorul trebuie sa teasa o poveste, trebuie sa re-agate copilul de o istorie de viata. Educatorul trebuie sa fie acolo pentru a traduce ceea ce i s-a ntmplat copilului si ceea ce i se ntmpla n prezent. Plasamentul este trait de catre copil ca o noua ratare a nasterii lui. Adica, atunci cnd un copil se naste, constiinta lui nu este nca clara. Marturie stau fotografiile, povestirile despre, n general. In cazul de fata, copilului aflat n plasament i lipsesc acele fotografii dar si acele cuvinte. In momentul plasamentului, copilul nu ntelege nimic din ceea ce i se ntmpla, n aceeasi masura n care nasterea n sine i pare incomprehensibila. Cum ar putea un copil sa nteleaga ceva din aceasta contradictie n care cei care l-au adus pe lume nu si-l asuma, n faptul ca cei care i-au dat viata nu-i si fac o viata; ca nu l vor nsoti n momentele frumoase si nici n momentele cele mai obscure din viata lui... Copilul lupta cu putere mpotriva acestei idei insuportabile de a fi respins. Se refugiaza n culpabilitate : nu sunt demn de ei, am facut ceva ireparabil, ce greseala enorma am facut de nu ma pot ierta ? Parintii mei sunt buni, ma lovesc pentru ca sunt urt si trebuie sa fiu batut, asa sunt eu si asa sunt ei dar eu sunt cel ce nu face ceea ce trebuie pentru a fi asa cum vor ei, ei beau dar este normal, ma bat pentru ca nu sunt asa cum vor ei sa fiu, mi fac

11

lucruri bizare dar sunt parintii mei s,i de fapt, eu nu sunt copilul lor. Cel mai adesea, pentru a contracara toate aceste multiple straturi de culpabilitate, amnezia este un reflex de supravietuire n tentativa de a regasi impresia indolora de a nu fi ucis si adus la viata simultan. Copilul nu ntelege, el respinge totul, n bloc. Plasamentul este o reactivare radicala a acestei nasteri inverse care i se ntmpla. Educatorul trebuie sa porneasca tocmai de la acest lucru si sa-i formuleze un sens. Chiar cu riscul de a se nsela. Cuvintele scapa, se strecoara, derapeaza, se agata sau nu. A-si asuma riscul de a porni n aventura limbajului este un risc mai mic dect a continua tacerea, amnezia sau hai sa ne prefacem ca . Evenimentele trebuie legate, momentele asociate, formulat n cuvinte acest moment al plasamentului si revenit asupra lui ca asupra unei experiente complexe, de protectie dar si de ruptura insuportabila. Trebuie sai propunem, din toata gama culorilor, nuantele sentimentelor care au putut fi traite de catre copil pna n acest moment. Smulgere, diviziune, dezlipire, jubilare, descarcare, culpabilitate, violenta. Cum sa se desprinda de tatal lui chiard daca acesta a fost un calau ? Cum poti sa fii abandonat ? Cum poti sa te simti respins si n acelasi timp acceptat, primit ? Care anume este mai puternic: primirea care face ruptura sau abandonul ? Educatorul trebuie sa propuna cuvinte. Copilul le va fi auzit, le va ntelege sau nu. Ele vor capata, aceste cuvinte, un sens sau nu. Se vor ntoarce ca un ecou sau nu. Vor fuziona cu amnezia sau, dimpotriva, vor deschide n aceasta opacitate o raza de lumina. Muzicienii cauta sa dea o anumita coloratura pieselor lor, iar aceasta se regaseste n gamele obiective si dincolo de acestea, n reunire si divizare, un acord mult mai subiectiv cu timpul si cu sunetul : educatorul trebuie sa gaseasca tocmai aceasta coloratura mpreuna cu copilul. El trebuie sa depuna marturie pentru copil despre ceva ce s-a ntmplat dar el nu a trait. El propune constiintei lui fragmente cum sunt bulele de aer ce urca la suprafata si se sparg. El propune firelor volante un punct de prindere. Este ceea ce grecii atribuiau simbolului. Va urma

12

Traducere: Madalina Barlan, Gabriela Sard

Autorul: Gilles Cervera, psiholog, profesor specializat, director al uneiCase de copii cu caracter social (Rennes), responsabilul revistei AporiA (Franta), Preedinte al Reelei Naionale a Comunitilor Educative

--

Matisse i reflecii.A vision of Music si The Dance

psih. Stefania D. Nita*Nu voi insista asupra tabloului istoric al pacientei pe care o voi prezenta, rezumndu-m la prezentarea sintetizat a caracteristicilor ce ajut la nelegerea celor ce urmeaz s expun n continuare. Totodat, refleciile mel;e se vor ndreapta, preponderent, ctre dinamica relaiei terapeutice i implicit a micrilor interne resimite de ctre terapeut n acest dans, nu neaprat matissian ns cu siguran un dans n doi, fr a neglija bineneles, dinamica pacientei. i cum altfel pot fi benefice refleciile, dect prin ceea ce trim, simim noi insine ca terapeui? Singur la prini, A.X. urmeaz liceul Tonitza dup care ii continu studiile n arhitectur. Pasiunea pentru pictur a motenit-o de la bunica ei (mama mamei). n vrst de 38 ani, pstreaz aparena unei fetie rsfate. Mama acesteia, o femeie puternic, a fost dup cum este descris de ctre A: stlpul casei i brbatul din cas. Tatl, boem i foarte sensibil la tot ce mic, cu alur de femeie emoional. Bunica, care s-a ocupat n permanen de educaia i creterea A, este o femeie cu mintea brici, un geniu n tot ce face dei e cam brbtoas de

13

felul ei ns cu ea alturi nu ai de ce s te temi. Zece brbai nu fac ct face ea Silueta nalt i armonios a tinerei intr cu pas ncet n cabinet. Fr s se grbeasc i aez geanta pe fotoliu dup care, n acelai pas ovielnic, uor legnat, se ndreapt spre canapea. Se aeaz dup ce m privete zmbind. ncepe s vorbeasc cu o tonalitate sczut a vocii n timp ce, are grij s se aeze ntr-o poziie care s-i evidenieze rochia viinie cu model oriental n nuane corai, mulat pe talie, coapse, sni. Pantofii cu toc nalt, i expune aezndu-i picioarele de-a curmeziul, ceea ce face ca o parte din rochie s-i dezgoleasc gambele pan mai sus de genunchi. O privesc i m surprind ntr-o stare de reverie asupra unor secvene romantice din filmele cu Humprey Bogard i Ingrid Bergman. Femeia continu s vorbeasc, ncet i parc din ce n ce mai seductor prin tonalitate i coninutul discursului. A:urmeaz s merg la concert, la Ateneum ntlnesc direct acolo cu soul i cu ai mei vine i mama i bunica, vom fi ca pe vremuri, toi la un loc i la o plimbare de famlie nu credeam c mi lipsesc att de mult() rochia asta n-am mai purtat-o de mult, mult timp. E preferata maic-mii iar de bunica nici nu mai spun! E topit cnd m vede cu ea, m mnnc din ochi i mai multe nu! M deranjeaz oarecum c va fi i M., a fi vrut s fiu doar cu ai mei sau mai bine zis a fi vrut s fiu doar cu bunica, hai, poate i cu mama. M simt admirat i plcut cnd sunt cu ele, cel puin buni m ador, sunt preferata ei dintotdeauna; mi spunea c sunt dulceaa ei. ...mi vine s o pap aa-i de dulce .m stnjenete prezena lui M., l simt uneori c parc se pune ntre mine i ai mei, are un fel de ur ndreptat mai ales spre bunic-mea n rest este un finu, poate prea finu enervant de finu, prea sensibil mai ceva dect o femeie maica-mea e puternic, m simt n siguran n preajma ei iar cnd sunt cu buni, sunt i n siguran i iubit, e atmosfer plcut ca aici cnd vin () am ncercat s lucrez asear, mam apucat de o nou combinaie pastel a ieit att de pastel c nu se nelege nimic din imaginea fcut vroiam s fie o nlnuire a dou trupuri

14

ce danseaz e cam amestecat imaginea, parc-s dou femei goale sau parial mbrcate care se schimonosesc mai degrab dect s danseze plus c nu se disting trsturile prea bine sunt uor ameit n ultima vreme, parc nu mai tiu s fac nimic cu creionul, cu pensula dei fac asta de cnd m tiu iar culorile aproape c nu se disting ntre ele, portocaliu i rou rou aprins ca focul iar siluetele astea dou cred c o s le fac ntr-o culoare de sus pn jos, cu mici nuane. T: Parc Matisse are nite reprezentri umane roii A: Da, mai multe chiar. Nu este preferatul meu. Nici maic-mii nu-i prea place. Poate c de-aia nici nu pot continua, c seamn prea mult cu ce a fcut la. Un dement. Un opozant, n permanen ai impresia cum se pune n opoziie cu lumea, cu toat lumea. T: Oarecum ca si tatal tau? A: Nda un alt opozant (..) M gndesc c maniera nedifereniat a creaiilor lui Matisse exprim sufficient de bine nivelul la care se situeaz pacienta n aceast perioad. Expresia amalgamat i vag difereniat a nudurilor matissiene, incluznd aici i fizionomia acestora, face trimitere pe de o parte, spre imaginea unui ft de luna a saptea/a opta i spre copii de pn n cinci ani, pe de alta parte. Revenind la Matisse, mi apare important de menionat absena oricarei lasciviti ce se desprinde din A vision of Music i The Dance, cele dou imagini ce mi-au aprut ca protagoniste n lumea fantasmatic ivit din discursul pacientei. Direcia abrupt prin care Matisse ne expune coordonatele homosexualitii latente ce se evidentiaz contrastnd spre exemplu, cu plenitudinea n care, Rubens, expune o nlnuire agreabil realizat ntre sexualitate, agresivitate, mpletirea raportului pasiv-activ n diada feminin - masculin. Ori, ceea ce-i latent st linitit pn n momentul n care brusc i irevocabil se trezete trecnd n manifest. In aceast edin, se pare, a fost apelat la fel de abrupt precum Matisse abrutizeaz pnza, partea latent a homosexualitii care, devenit brusc manifest a creat un efect de aprare a mea in faa pacientei. La

15

captul cellalt al firului, aprat de latena propriei homosexualiti, pacienta a reusit s preia o parte din limbajul care, dei necunoscut la nivel contient (cel al genitaliii), i s vin astfel, n ntmpinarea propriei mele nevoi de a m ndeparta, apra i liniti n faa nvlirii i coborrii n zona nedifereniat a impulsurilor infantile. Prin urmare, pot spune c, iat, sunt momente n care pacienta, las s ias la iveal capacitatea de container, n sens winnicottian. Desigur, nici acest gand nu este tocmai mbucurator, dat fiind c, aici se observ o inversiune a rolurilor: pacienta m conine n timp ce eu absentez plutind departe de ea, n sfere matissiene mi apare interesant cum, mergnd pe firul gndurilor am ajuns la ideea de i m ntreb, dac, apariia acestei inversiuni de roluri aparut n edin, ar putea face parte din scena/scenele din romanul de familie, pe care pacienta o/le joac n relaia noastr? Dac da, atunci, putem presupune c, n dinamica interioar a acesteia, s-a produs o inversare a imago-urilor, respectiv: imaginea mamei puternic masculinizata ca atitudini interioare exteriorizate in relatie cu fiica; imaginea unui tat efeminat, delicat, sensibil. Cele dou imagini se reunesc pstrnd distorsiunea i punnd-o ntr-un ntreg, n imaginea lui E., bunica din partea mamei: femeie cu trup robotizat i atitudine masculin, ca un brbat care reuete n tot ce face i cu o inteligen de invidiat, dup cum o prezint pacienta. Mergnd mai departe, putem presupune c, ne aflm n faa manifestrii unui Oedip inversat, cu fixare produs pe bunica: pacienta identificata cu tata, incearc s atrag atenia, iubirea i parteneriatul mamei pe de o parte precum i bunicei, pe de alta parte. Important de aminitit sunt alegerile de relaie fcute de pacient: dou csnicii n care partenerii se aflau ca nivel de inteligen foarte aproape de bunica care este de-a dreptul genial; partenerul actual inteligent, foarte detept i aa delicat, sensibil pstreaz caracteristicile bunicii. Ieirea din cele dou relaii, divorul repetat, poate fi ncercarea pacientei de a produce separarea de bunica sa, ncercare deplasat n aceste relaii de alegere homosexual. Nu n ultimul rnd, cochetarea n subsidiar cu ideea separrii de actualul so, nemulumirea fa de acesta este parc prea

16

delicat i finu pentru minenu tiu dac chiar m potrivesc cu el, e att de diferit de ceilali doi cu care, m simeamparc crescusem alturi de ei evideniaz ambivalena fa de separare Aceast ultim alegere, nereproducand tabloul integral al bunicii atotputernice, tocmai prin aceste caracteristici feminine, au ndeprtat-o uor de scenariul repetitiv al alegerilor de pn acum. Totodat, atenia excesiv i preocuparea de a-i face pe plac i de a o cuceri pe mama (ca pe un tata), maniera submisiv n care i ascult tatl (ca pe o mam), precum i alegerea prietenelor, vin n evidenierea inversrii menionate anterior. i iat cum, Matisse i formele sale greu de difereniat ntre feminin masculin reprezentate n A vision of Music i The Dance, poate s vin ca aprare n faa exprimrii abrupte a unei homosexualiti accentuate pe de o parte i, ca verig de legatur spre nelegerea unui tablou al rolurilor obiectelor interne inversate, pe de alta parte. ntorcndu-m la ntlnirea unde i-a fcut apariia Matisse, este posibil ca maniera ampl n care m-am aprat de coninuturile aduse de ctre pacient, s fi produs o orientare intern distorsionat, spre un palier pe care, n lumina celor expuse pn acum, nu l-a experimentat (respectiv cel de relaie oedipian heterosexual). Ori, aceasta poate conduce la o ntrziere a lurii n contact i contientizrii problematicii homosexuale. Ajuns cu gndurile n acest punct, mi vine n minte, beneficiul unei relaii transfereniale i, un dezavantaj. revin att la avantajele ct mai ales la posibilele n situaia expus, inand cont de aspectul dezavantaje ale acesteia. Orice beneficiu are, ca o moned, i cealalt faet , al palierului pe care se regsete n aceast perioad pacienta, este posibil ca, aceast nedifereniere s se reproduc i n sensul n care, mergnd pe pozitivitatea transferenial, pacienta s fi luat de bun intervenia mea, fr s se fi activat propriile-i, fie aprri, fie reflecii asupra spuselor mele. M gndesc c, un transfer excesiv pozitiv, aa cum este de ateptat s se produc mai ales n perioadele de regresie, poate conduce la o scdere a vigilenei gndirii (m refer aici la actul de reflecie i de prelucrare a stimulilor i coninuturilor venite din exterior).

17

Prin urmare, de preferat ar fi ca analistul s aib n vedere, aa cum eu nu am avut n acest segment, i capacitatea de circumspecie reflexiv a pacientului. n sintez, pot spune c, dei coninutul manifest al lui Matisse a fost binevenit, ca i cel latent, ceea ce a condus la aceast distorsiune, din ntalnirea expus, a fost comunicarea ctre pacient a asocierii ce mi-a venit n minte (coninutul manifest). Distorsiunea pornita din aceast eroare, a distorsionat att irul asocierilor pacientei care nu au mai fost libere ci direcionate, i totodat, a suspendat trirea puternic resimit de ctre mine ceea ce a ntrerupt legtura de la incontient la incontient, edina mutnduse astfel, ntr-un cadru al terapiei directive i nicidecum psihanalitice. Un curs favorabil i cu valoare de interpretare ar fi fost desigur, comunicarea coninutului latent i nicidecum al asocierii n forma ei neprelucrat. Aceast aciune, ar fi adus-o mai aproape de aceast problematic intern i ar fi pstrat totodat cadrul psihanalitic de lucru. * tefania D. Ni, este psiholog, membru al Asociaiei de Consiliere Psihologic din Bucureti. =

Despre gestionarea transferului erotizatSimona Duran*

Trecerea la act a fost vzut mult timp i nc mai este vzut ca ceva nedorit, despre care psihanalistul trebuie s vorbeasc i s l demonteze ct mai repede uitndu-se de fapt c acest proces reprezint o form special de amintire i repetiie n analiz. Freud a introdus conceptul de trecere la act cu prilejul cazului Dora, pornind de la faptul c Dora a transpus n act o parte din amintirile sale n

18

loc s le reproduc in cur. El a pus trecerea la act n legatur cu transferul i rezistena. In Amintire, repetiie i elaborare, nelegerea lui Freud a progresat att de mult nct a ajuns la urmtoarea definiie a trecerii la act: . Trebuie s spunem c analizandul nu i amintete absolut nimic din ceea ce este uitat i refulat, ci pune n act aceste coninuturi. El nu le reproduce n calitate de amintire, ci n calitate de fapte, de acte, el le repet, fr a ti, desigur, c le repet. Cu ct rezistena este mai mare, amintirea este nlocuit ntr-o proporie mai mare de transpunerea n act (repetiie). Rezult ca psihanalistul va trebui s trateze maladia nu ca pe un eveniment din trecut de care pacientul nu i amintete ci ca o fora ce acioneaz n prezent nainte de a reui s o lege contient de trecut. Freud observ ca identitatea repetiiei este proporional cu calitatea afectiv a transferului, atunci cnd transferul este pozitiv, pacientul tinde s i aminteasca, n vreme ce invers, atunci cnd transferul este negativ i se ntarete rezistena, tendina la repetiie prin acte se accentueaz. Balint a numit trei condiii care pot favoriza regresia pacientului, crend premisa unei treceri la act neinsoit de cuvinte. De la nceput analistul trebuie s evite s abordeze aluziile la transfer. Ulterior, terapeutul trebuie s evite s devin un obiect prea bine conturat. In cele din urm Balint a avertizat mpotriva tentaiei de a prea prea omnipotent n ochii pacientului. Condiiile identificate de Balint ca i premise ale trecerii la act i gsesc exemplificarea ntr-unul dintre cele mai reprezentative cazuri din istoria psihanalizei care vizeaz relaia de iubire dintre Jung, un analist fr experiena la vremea respectiv i Sabina Spielrein care i fusese pacient la Burgholzli, clinica psihiatric din Zurich. Jung i scrie despre aceasta lui Freud care ncearc s-l ajute. Sabina Spielrein de asemenea recurge la asistena lui Freud cnd relaia ei cu Jung devine imposibil. Jurnalul Sabinei Spielrein las s se ntrevad descrierea relaiei de transfer, climatul particular ce-i unete pe pacient i analist n timpul

19

tratamentului analitic i care-i permite pacientului s nfrunte n sens critic aciunea trecutului asupra vieii sale prezente. In relaia analitic, discrepana dintre pacient i analist atrage dupa sine proiecia n analist a unor pri bune sau rele ale propriului sine, cu dorina omnipotent de a le putea controla. Legtura astfel creat ntre pacient i analist capt n unele cazuri o for aproape indestructibil. Aceast legtur pare s se apropie de iubire, dar se difereniaz de ea pentru c intensitatea sentimentelor pe care pacientul le proiecteaz asupra analistului l face pe acesta mult mai puternic decat cellalt. Nu doar n chestiunile concrete, ci i n lumea simbolic a pacientului, analistul este perceput ca un zeu misterios, de neatins, imposibil de cunoscut, iar mai trziu este perceput ca un printe nelegator, iubit cu tandree, care protejeaz i salveaz. Dac se trece de la aceast situaie la o alta, n care analistul vorbete despre sine nsui, i-i dezvluie suferinele umane, este ca i cum ar fi rupt un pact. In cazul acesta, pacientul poate s aib sentimentul c pierde definitiv o iluzie, c pierde un paradis terestru i nceteaz, cu brutalitate poate, s mai fie un copil. El este forat s-i mute privirea de la lumea sa interioar ctre analist i s-i dea seama c i el triete suferin i team. Intr-un anumit fel, zeul prsete locaul su obinuit din adncul sufletului pacientului i, fiind ucis, renvie pe pmant stabil, rentrupat ntr-o fiin uman care sufer i iubete. Este o trecere dificil i riscant, care e preferabil s fie evitat n general, dar e inevitabil dac analistul este fragil n ceea ce privete sentimentele. Pacientul este cel mai adesea tulburat pentru c o parte din el ncearc s rmn copil, protejat la caldur de omnipotena analistului, n timp ce cealalt se angajeaz cu putere n noua experien. Pacientul este aadar prad nelinitii, tulburrilor i confuziei i ajunge s cunoasc adevrul despre neomenescul tulburtor. Este vorba despre spaima i angoasa pe care o simim cnd ne confruntm cu ceva nou i strin i n acelai timp vechi, cunoscut i familiar. Aceasta implic ambivalena, ambiguitatea i tulburarea judecii.

20

Dac transferul erotic reprezint un ingredient aproape nelipsit din orice relaii interumane, dar i din relaia terapeutic i de aceea va fi considerat mai degrab de la sine ineles, transferul erotizat devine o tem preferat a discuiilor psihanalitice. Freud a dedicat o lucrare iubirii de transfer, care, consider el, apare la acele femei care folosesc pe post de rezisten cererea lor erotic de iubire i satisfacie. In insistena asupra satisfacerii dependenei lor infantile i preteniei de iubire infantile, ele nu doresc s accepte un substitut i nu vd ce avantaje pot avea dac pur i simplu vorbesc despre iubire. Punctele de vedere sunt divergente: fie aceste femei sunt de o personalitate elementar, nite fiice ale naturii care nu vor s se lase amgite de cele materiale, aa cum a presupus Freud, fie apariia unui transfer erotizat este un indiciu al unei tulburri psihice de nivel borderline sau psihotic. Nu exist text a lui Freud mai ambiguu decat acela dedicat iubirii de transfer. Ambiguitatea nu ia natere att din caracterul delicat al chestiunii, ct din teza freudian de baz, potrivit creia iubirea cauzat de transfer este ntotdeauna o rezisten. Ins Freud nu a reuit s se conving nici pe sine de vreme ce n lucrarea sa el simte nevoia de a comunica faptul c, in condiii normale, iubirea are mai mult sau mai puin aceleai caracteristici precum acelea care sunt ntlnite n tipurile de iubire activate de analiz. Orice iubire, oricare ar fi cadrul n care se dezvolt, pornete de la o problem de transfer. Dac mai apoi, aceast iubire este pus in slujba rezstenei, este altceva. Transferul erotizat apare n percepia de sine a pacientului ca o preocupare intens i viu erotic pentru analist, pe parcursul creia apar trebuine imperative de a fi iubit i de a avea mpliniri sexuale. Pacientului nu i se par neraionale i nejustificate aceste dorine sexuale. Frecventa copleire cu fantasme sexuale se poate ntinde n fantezie chiar de-a lungul intregii analize. Autorii mai vechi au ncercat s demonstreze clinic faptul c la pacienii cu un transfer erotizat sunt afectate funcii ale Eului cum ar fi verificarea realitii i autocritica, iar comportamentul seductor i cererea sexual se

21

instaleaz pentru c acetia s nu perceap deficite orale i narcisice precoce i pacienii savureaz pe alocuri exercitarea sadic a puterii lor de seducie (toate acestea indicnd o tulburare psihic sever, de ex. o tulburare narcisic de nivel borderline). Intr-un transfer normal, pacientul pricepe mai mult sau mai puin dimensiunea simbolic a raportului. Este bineineles o chestiune de grad, dar cel puin n dimensiunea nevrotic, nevoia absolut de analist este trit de pacient cu ndoial si suspiciune. In transferul psihotic, dimensiunea simbolic a relaiei nu-l atinge pe pacient, iar el zeific obiectul transferului pn acolo nct i poate cauza tulburri analistului. Lucrurile nu se intmpl ca i cum analistul ar fi tatl el este tatl iubit cu tandree. Aceast absen a simbolizrii face ca ceea ce se ivete din aceast relaie s nu fie trit ca o reeditare, ci este un sentiment autentic, pe care pacientul l triete n mod tragic, cu suferine nespuse, i att de real nct, chiar dac furtuna trece, el va pune n inim toat viaa imaginea la care analistul, prin prezena sa, i va permite s ajung s o concretizeze. Blum a ajuns la concluzia c un transfer erotizat nu trebuie s ne conduc neaprat la concluzia unei organizri borderline a personalitaii ci ea poate aprea i la nivel structural nevrotic. Blum a gsit n mod regulat la pacienii si o istorie de seducie i vtmare n copilarie. Apariia unui transfer erotizat (de exemplu cu vise iniiale n care analistul apare nedeformat) nu este a priori o variabil cu valoare prognostic pentru eecul terapiei ci depinde de capacitile terapeutului de a putea proceda satisfctor cu aceasta. De asemenea, Coen, datorit propriilor sale experiene clinice ajunge la o explicaie care prezint unele puncte comune cu tezele lui Blum referindu-se la aceti pacieni ca fiind oameni care au fost confruntai n copilrie cu mame care i-au suprastimulat seductor. Alte trebuine emoionale ale copilului au fost mai degrab neglijate. Mamele preocupate intens de ele nsele, depresive, mai degrab inhibate sexual fa de soii lor, comunic copilului lor sentimentul c stimulrile sexuale somatice reprezint o modalitate de a le nsuflei i a le face fericite. In reprezentrile de sine ale

22

celor ce vor deveni ulterior pacieni se afl deci ntotdeauna fantasma unui seductor irezistibil, care trebuie s se preocupe mereu, aproape adictiv de exercitarea unui control omnipotent asupra altor oameni, via seducie. Dei trecerea la act n domeniul sexual are desigur multe funcii, motivul principal este rzbunarea pe analist pentru dezamgirile din prezent i din trecut. Motive dinamizante importante sunt de asemenea dorina de a tulbura tratamentul analitic pentru a prentmpina apropierea de analist, neobinuit de periculoas, excitant i dureroas, i n acelai timp dorina i sperana ca analistul s ineleag angoasa i groaza i s poat proceda cu ea mai bine decat prinii. Dar ce se ntampl cu analistul care se trezete confruntat cu un transfer erotizat? In Observaii asupra iubirii de transfer Freud i pune problema atitudinii ce trebuie adoptat atunci cnd se ntmpl acest lucru. Intreruperea tratamentului nu ar fi a soluie pentru c, spune el, fiind vorba despre un fenomen tranferenial, acesta va tinde inevitabil s se reproduc i cu terapeutul urmtor, i aa mai departe n virtutea fenomenului de repetiie. Nu poate fi vorba nici ca terapeutul s ia aceast iubire drept una adevarat, pentru c n ceea ce privete analiza, satisfacerea nevoii de iubire a bolnavei este la fel de aventuroas i dezastruoas ca i nabuirea ei. In opinia lui Freud, aceast stare de iubire nu este altceva dect o reeditare a unor situaii din trecut i a restriciilor infantile care i determin caracterul compulsiv i patologic, constituind o surs de rezisten care trebuie analizat. Confruntat cu iubirea de transfer este important ca analistul sa aib o atitudine alcatuit din rezerv i abstinen: i este interzis analistului s cedeze. Indiferent de valoarea pe care o atribuie iubirii, trebuie s se strduiasca i mai mult s utilizeze ocazia care i se ofer pentru a ajuta pacienta s traverseze una dintre fazele cele mai decisive din viaa sa. Numai n aceste condiii, concluzioneaz Freud, analistul i va permite

23

pacientei s cucereasc o mai mare libertate interioar care distinge activitatea psihic contient de activitatea incontient. Dei ea nsi aflat ntr-o stare de iubire analitic, ntr-una dintre scrisorile ctre Jung, vorbind despre refulare, Sabina Spielrein pledeaz i ea pentru atitudinea neutr recomandat de Freud a fi adoptat de ctre analist pentru c dac doctorul manifest dezaprobare n cursul analizei, el nu va face altceva dect s sporeasc rezistena i refularea pacientului, dac arat prea mult ngaduin, l incurajeaz pe pacient n tendinele sale de a fi indulgent cu sine i . Aceste dou extreme sunt foarte riscante n special atunci cnd e vorba de o analiz implicnd un pacient i un doctor de sexe diferite. Dei analistul care lucreaz cu psihotici nu are n mod necesar un rspuns emoional psihotic, totui se poate ntmpla, cum s-a ntmplat n cazul lui Jung, ca psihoza celuilalt s descopere nuclee psihotice pe care adesea o analiz chiar bun nu a reuit s le aduc la lumin. Thoma i Kachele sunt de prere c se cere reinere n asumarea, respectiv n admiterea contratransferului, pentru c exist pericolul ca analistul s-l seduc pe pacient, respectiv s fie sedus de el. Pe de alt parte, o manevrare extrem de suveran i obiectiv a contratransferului conduce la impresia c analistul nu poate fi niciodat atins, rnit sau lezat. Aceasta impresie poate s-l descurajeze pe pacient, astfel nct el s renune s fac eforturi de a-i plcea analistului - nu datorit insight-ului ci din resemnare. Pentru o schimbare structural a pacientului este necesar ca analistul s se arate seductibil respectiv lezabil fr s fie ireversibil sedus i distrus aceasta nsemnnd c trebuie realizat un echilibru n fiecare edin din procesul terapeutic. Exist n mod evident i o iubire cauzat de contratransfer, care nu poate fi difereniat de sentimentul analog din situaiile non-analitice. Ea devine totui o iubire psihotic atunci cnd analistul nu poate percepe c transportarea sa de ctre dragoste, pe care o resimte ca real, ine de circumstane din viaa lui caracteristice pentru mana.

24

Starea de iubire analitic mai prezint un caracter: iubirea pare c nu trebuie s se sfareasc niciodat, i cel care iubete are mai mult sentimentul infinitului dect al vremelniciei. Astfel, n relaia analitic, mai mult dect n oricare alt relaie, libidoul este legat de obiectele sale, iar pierderea lor este o surs de suferine de nedescris. Astfel nct, n cazul cnd analistul se indragostete, se poate presupune c, intr-un sens, el este incapabil mai devreme sau mai trziu s dispar pentru pacient, deoarece ndrgostirea menine nc i mai mult legturile puternice.

Bibliografie:Wolfgang Mertens Introducere n terapia psihanalitic Helmut Thoma si Horst Kachele Tratat de psihanaliz contemporan Sigmund Freud Tehnica psihanalizei Aldo Carotenuto Un triunghi psihanalitic, Sabina Spielrein ntre Jung i Freud.*Simona Duran este psiholog, membru al Asociaiei de Consiliere

Psihologic din Bucureti. =

25

PREZENTAREA FUNDAIEI INTERNATIONALE PENTRU COPIL I FAMILIE De 14 ani pentru copil i familie Fundaia Internaional pentru Copil i Familie este o organizaie neguvernamental creat n 1993, a crei misiune este s contribuie la educarea, sntatea i protecia copilului, tnrului, familiei i comunitii prin servicii performante de prevenire i intervenie precum i de formare a profesionitilor. Activitile FICF (adresate unui numar de 500 800 de beneficiari anual): acionm pentru prevenirea abandonului si dezinstituionalizarea copilului; oferim servicii gratuite de asisten psihologic i social pentru copiii victime ale abuzului, neglijrii i exploatrii, precum i pentru familiile acestora; coordonm i participm la evaluarea i monitorizarea situaiei copilului n Romnia prin studii i cercetri, monografii i materiale metodologice; editm publicaii informative, educative i de sensibilizare adresate att copiilor, adolescenilor, prinilor ct i profesionitilor;

Fundaia Internaionala pentru Copil si Familie (FICF) furnizeaz cursuri de formare din 1994. n perioada 20002008 au beneficiat de cursuri de formare ale FICF peste 1.600 de profesioniti din 25 de judee din ar: directori de instituii, efi de servicii din protecia copilului, asisteni sociali, asisteni maternali profesioniti, educatori, poliiti, medici, juriti, psihopedagogi, nvtori, prini (cu stagii practice ale cursanilor n ar i strintate). Centrul lucreaz cu un numr de 8 formatori permaneni i a colaborat cu 15 formatori asociai strini din Frana, Belgia, Norvegia, Canada, Olanda, Marea Britanie.

26

Tipul de certificat Certificat de absolvire al MMSSF i MEC

Module

Durata max/min a cursului 14 zile (98 ore)/ 8 zile

CURS SPECIALIZARE - FORMATORnvarea la aduli i stiluri de nvare, nvarea experienial, Abiliti de comunicare i de mediere a comunicarii, Evaluarea nevoilor de nvare, Ascultarea si inelegerea auditoriului, Tehnici de instruire/formare, Elaborarea design-ului unei sesiuni de instruire, Dezvoltarea grupurilor, Elemente de etic si deontologie a formatorului, Evaluarea unor evenimente de instruire, Formularea scopurilor i obiectivelor de nvare

CURS SPECIALIZARE - MANAGER PROIECTCertificat de absolvire al MMSSF i MEC Asigurarea respectrii prevederilor contractuale, Precizarea cerinelor proiectului, Conducerea implementrii proiectului, Identificarea i analizarea riscurilor, Orientarea muncii echipelor si indivizilor, Asigurarea, estimarea resurselor si identificarea surselor 12 zile (84 ore)/ 8 zile

CURS PERFECTIONARE - ASISTENT SOCIALCertificat de absolvire al MMSSF i MEC Certificat de absolvire al MMSSF i MEC Comunicare interpersonal, Evaluarea familiei i copilului, Consilierea familiei i copilului, Lucrul n echipa pluridisciplinar, Managementul de caz. 11 zile (77 ore)/ 2 zile

CURS INIIERE ASISTENT MATERNALProtecia i drepturile copilului, Rolul i locul asistentului maternal n sistemul de servicii, Creterea i dezvoltarea copilului, Ocrotirea copilului plasat n regim de urgen, Ocrotirea copiluluivictim a abuzului, neglijrii sau exploatrii, Ocrotirea copilului infectat cu HIV/SIDA, Ocrotirea copilului cu handicap 9 zile (60 ore)/ 2 zile

Locul desfurrii cursurilor: Bucureti, str. Occidentului, nr. 44, sector 1. Organizm la solicitare i cursuri n judeele din ar. Pentru nscrieri trimitei un CV i o scrisoare de intenie prin email la adresele: odee@kappa.ro i tatiana.martis@ficf-romania.ro sau la numrul de fax: 021 311 23 05, tel. 021 310 89 06 sau 021 318 85 81.

27

Prezentarea programului PROCOPIL Jurnalul Electronic de Consiliere apare n cadrul proiectului Retea specializata de servicii comunitare pentru prevenirea abandonului si maltratarii copilului sustinut prin Programul PROCOPIL, Componenta Fond de Sustinere a Initiativelor Departamentale. Programul este un program cofinanat de Ministerul Francez al Afacerilor Externe si se desfasoara in Romania, Franta, Bulgaria si Republica Moldova. In Romania programul este coordonat de Federaia Organizaiilor Neguvernamentale pentru Protecia Copilului (FONPC), in Franta de Solidarit Laque, in Bulgaria de Asociatia Roditeli, in Republica Moldova de APSCF Alianta pentru Protectia Sociala a Copilului si Familiei. Programul, cu un buget anual de 600 000 Euro (co-finantarea MAE), are o durat de 3 ani (2006 2009). Obiectivul general al PROCOPIL este ntrirea si sustinerea societii civile din Romania, Bulgaria si Moldova precum i promovarea drepturilor copilului. Programul este structurat pe 5 mari componente: I/ Proiecte FSID - Fond de Sustinere a Initiativelor Departamentale - prin care sunt sprijinite organizaiile romanesti din domeniul proteciei copilului i familiei pentru a iniia servicii sociale la nivel local n parteneriat cu toi actorii implicai, FARD - Fond de Sustinere a Retelelor Regionale/Locale - prin care membrii Federatiei sunt sustinuti pentru a crea i dezvolta reele de multiactori la nivel regional/judeean in jurul unei tematici care sa raspunda unei nevoi locale. FSID - Fond de Sustinere a Initiavelor Inovatoare - apelul de proiecte se va lansa in noiembrie 2006. II/Formare se urmrete crearea unui Centru de Resurse n formare pe lng Federaie. Exist o ax transversal de formare - Drepturile copilului Interculturalitate - Dimensiune european i patru axe tematice de care sunt responsabile 5 organizaii: Handicap Centrul de zi Aurora si Fundatia Un Copil O Speranta, Animaie Fundaia Conexiuni, Integrarea tinerilor defavorizai Serviciul APEL, Maltratare i Violena domestic Fundaia Internaional pentru Copil i Familie. III/Extindere regional n Bulgaria i Moldova pentru a pune n practic programe de susinere a sectorului asociativ din cele dou ri dup modelul creat i folosit de Federaie n Romnia pentru proiectele inovatoare pentru copil i familie. IV/Advocacy si lobby privind serviciilor sociale si in special serviciile pentru protectia copilului si familiei. In cadrul acestei componente s-a organizat la Bucuresti, Institutul Francez, pe 28 iunie 2006 seminarul Serviciile sociale realitati si perspective. V/Coordonarea programului prevede aciuni de coordonare a celor 5

28

componente, desfurate n Frana, n Romnia, Bulgaria si Moldova. _____ CONTACTAI-NE : Fundaia Internaional pentru Copil i Familie dr. psih. Corneliu Irimia, director executiv Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureti, cod 010982. E-mail: odee@kappa.ro Telefon: 021 310 89 06; 021 318 85 81 Fax: 021 311 23 05 --Proiect finanat de Ministerul Francez al Afacerilor Externe n cadrul Programului PROCOPIL Componenta Fond de Susinere a Iniiativelor Departamentale. Opiniile exprimate n acest material aparin autorilor i nu reflect punctul de vedere al finanatorului.

Coordonare Jurnal Electronic de Consiliere: dr. psih. Corneliu Irimia Traducere din limba francez: Gabriela Sard, Mdlina Brlan

29