j.r.r. tolkien stapanul inelelor 1 - fratia inelului

Download J.r.r. tolkien   stapanul inelelor 1 - fratia inelului

Post on 28-May-2015

428 views

Category:

Education

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

J.r.r. tolkien stapanul inelelor 1 - fratia inelului

TRANSCRIPT

  • 1. J.R.R. Tolkien FRATIA INELULUI Fiind prima parte a trilogiei STAPNUL INELELOR Trei inele pentru stapnii elfi cei de sub soare, Sapte pentru ei, gnomii de vita din sali de stnca, Noua, Oamenilor care stiu ca-n lumea lor se moare, Unul pentru el, Seniorul ntunecimii-n noaptea lui adnca Unde-s Umbrele n Tinutul Mordor, ca sa le gaseasca. Si pe toate sa le-adune un inel, si altul nime, Sa le ferece pe toate, astfel sa le stapneasca, Unde-s Umbrele, n Tinutul Mordor, n ntunecime. Cuvnt nainte Aceasta poveste a crescut pe masura ce era povestita, pna cnd a devenit o istorie a Razboiului cel Mare al Inelului, cuprinznd nsa multe imagini fugare din istoria nca si mai veche ce a prece-dat-o. A fost nceputa curnd dupa ce a fost scris Hobbitul si naintea publicarii acestuia n 1937; dar nu am continuat seria, caci am dorit ca mai nti sa nchei si sa pun n ordine mitologia si legendele Zilelor de Odinioara care, la acea data, prinsesera deja contur. Am dorit sa fac acest lucru pentru propria satisfactie si aveam putine sperante ca vor fi si altii care sa manifeste interes pentru aceasta lucrare, mai ales ca sursa ei de inspiratie era n primul rnd lingvistica, iar de nceput am nceput-o pentru a oferi fundalul istoric necesar limbilor elfice. Cnd cei carora le-am cerut sfaturi si pareri m-au corectat, nlocuind putine sperante cu fara speranta, m-am ntors la seria mea, ncurajat de cererile venite din partea cititorilor de a le oferi mai multe informatii despre hobbiti si despre aventurile lor. Dar povestea era atrasa n mod irezistibil spre lumea mai veche si a devenit o relatare, ca sa zic asa, a sfrsitului si a trecerii ei, nainte sa se spuna ceva despre nceputul si mijlocul ei. Procesul a nceput pe cnd scriam Hobbitul, n care existau nca de pe atunci cteva referiri la subiectul mai vechi: Elrond, Gondolin, Elfii Nobili si orci, ct si imagini fugare, care se ivisera fara a fi chemate, ale unor lucruri mai nalte, sau mai afunde, sau mai ntunecate dect ceea ce se gasea la suprafata: Durin, Moria, Gandalf, Necromantul, Inelul. Descoperirea semnificatiilor acestor imagini fugare si a relatiei lor cu istoriile stravechi a scos la lumina AI Treilea Ev care a culminat cu Razboiul Inelului. Cei care au cerut mai multe informatii despre hobbiti le-au primit pna la urma, dar au trebuit sa astepte o vreme ndelungata; caci alcatuirea Stapnului Inelelor a durat cu ntreruperi din 1936 pna n 1949, o perioada cu multe obligatii pe care nu le-am neglijat, si multe alte interese de cercetator si profesor, care m-au absorbit adesea. Amnarea a fost pricinuita, de asemenea, de izbucnirea razboiului n 1939, asa nct la sfrsitul acelui an povestea nu ajunsese nca la capatul Cartii nti. n ciuda ntunericului din urmatorii cinci ani, am constatat ca povestea nu mai putea fi pe de-a-ntregul abandonata si m-am trt mai departe, mai ales noaptea, pna cnd am ajuns lnga mormntul lui Balin din Moria. Acolo m-am oprit multa vreme. A trecut aproape un an pna cnd am pornit mai departe, si astfel am ajuns la Lothlorien si Rul cel Mare, trziu n 1941. Anul urmator am scris primele ciorne ale materialului care alcatuieste Cartea a Treia si nceputurile Capitolelor 1 si 3 din Cartea a Cincea; si acolo, n timp ce semnalele luminoase au scaparat n Anorien iar Theoden a ajuns n Valea Calvarului m-am oprit. mi lipsea puterea de previziune, iar timp de gndire nu aveam.

2. Abia n anul 1944 am abandonat maruntisurile nca nerezol-vate si dilemele unui razboi pe care eram dator sa-l urmaresc ndeaproape sau macar sa-l consemnez n scris si m-am fortat sa descriu calatoria lui Frodo spre Mordor. Aceste capitole, care pna la urma au devenit Cartea a Sasea, au fost scrise si expediate sub forma de serial fiului meu Christopher, aflat la acea vreme n Africa de Sud, cu Fortele Aeriene Britanice. Totusi, a mai fost nevoie de cinci ani nainte ca povestea sa ajunga la capatul ei de-acum; n acel rastimp, mi-am schimbat casa, slujba si colegiul, iar zilele, desi mai putin ntunecate, n-au fost cu mult mai laborioase. Apoi, cnd n sfrsit s-a ajuns la capat, ntreaga poveste a trebuit revizuita si chiar rescrisa de la sfrsit spre nceput. Si a tre-buit dactilografiata si redactilografiata de catre mine; costurile unei dactilografieri profesioniste, cu toate cele zece degete, mi depaseau posibilitatile buzunarelor. Stapnul Inelelor a fost citita de multi oameni de cnd, ntr-un trziu, a vazut lumina tiparului; si as dori sa spun aici ceva referi-tor la multele opinii sau presupuneri pe care le-am primit sau le-am citit, privitoare la motivele si semnificatia povestii. Motivul principal a fost dorinta unui povestitor de a-si ncerca mna cu o poveste cu adevarat lunga, n stare sa capteze atentia cititorilor, sa-i amuze, sa-i ncnte si uneori poate sa-i tulbure sau sa-i miste profund. n rolul meu de calauza, nu aveam dect propriile senti-mente privitoare la ceea ce este tulburator sau miscator, si adesea pentru multi calauza a dovedit inevitabil ca urma o pista gresiaa. Unii care au citit cartea sau, oricum, au recenzat-o, au gasit-o plicticoasa, absurda sau demna de dispret; si nu am de ce sa ma plng, deoarece am pareri similare despre operele lor sau despre genul de scriitura pe care ei, n mod evident, l prefera. Dar chiar si din punctele de vedere ale multora dintre cei care au fost ncntati de povestea mea, sunt destule aspecte care nu plac. Poate ca nu este cu putinta ca ntr-o poveste lunga sa i satisfaci pe toti n toate si nici sa dezamagesti pe toata lumea n exact aceleasi privinte; caci, din scrisorile pe care le-am primit, gasesc ca pasajele sau capitolele care pentru unii reprezinta un neajuns pentru altii sunt demne de toata lauda. Cel mai critic cititor dintre toti, eu nsumi, gaseste acum multe defecte, minore si majore, dar nefiind, din fericire, obligat nici sa recenzeze cartea si nici sa o scrie nca o data, va trece peste ele n tacere, mentionnd doar una care a fost observata si de altii: cartea e prea scurta. Ct despre sensul sau, mesajul interior, autorul n-a avut nici o intentie n aceasta privinta. Nu este nici alegoric, nici tematic. Pe masura ce povestea crestea, prindea radacini (n trecut) si dadea ramuri neasteptate; dar tema ei principala a fost fixata de la bun nceput prin alegerea inevitabila a Inelului ca element de legatura ntre aceasta poveste si Hobbitul. Capitolul crucial, Umbra trecu-tului", este una dintre cele mai vechi parti ale povestii. A fost scris cu mult nainte ca semnele de rau augur ale anului 1939 sa fi devenit amenintarea unui dezastru de nenlaturat, si din acel punct povestea ar fi evoluat n mod esential pe aceleasi linii, daca respectivul dezastru ar fi fost evitat. Sursele sale sunt lucruri aflate n mintea mea cu mult nainte, sau deja puse pe hrtie n unele cazuri, si prea putin sau chiar nimic n-a fost schimbat de razboiul care a nceput n 1939, si nici de urmarile acestuia. n desfasurarea sau n finalitatea sa, razboiul adevarat nu se aseamana cu razboiul din legenda. Daca ar fi inspirat sau ar fi condus evolutia legendei, atunci fara ndoiala ca Inelul ar fi fost capturat si folosit mpotriva lui Sauron; acesta n-ar fi fost anihilat, ci aruncat n sclavie, iar Barad-dr n-ar fi fost distrus, ci ocupat. Nereusind sa intre n posesia Inelului, Saruman ar fi gasit n Mordor - n acea vreme de confuzie si tradari - elementele de legatura care-i lipseau n propriile sale cercetari asupra Legendelor Inelului, si nu dupa multa vreme ar fi facut un Inel Mare al sau, cu ajutorul caruia sa-l nfrunte pe pretinsul Suveran al Pamntului de Mijloc. n acel conflict, ambele tabere i-ar fi urt si i-ar fi dispretuit pe hobbiti: acestia nu ar fi supravietuit nici macar ca sclavi. S-ar putea nascoci si alte combinatii, n functie de gusturile sau opiniile celor carora le plac alegoriile sau trimiterile la actualitate. Dar mie, cu toata sinceritatea, mi displace alegoria n ori-care dintre manifestarile ei si-mi displace si mai mult de cnd am mbatrnit si am devenit destul de abil n a-i depista prezenta. Prefer istoria, adevarata sau inventata, pe care gndirea si expe-rienta cititorilor o pot folosi n varii forme. Cred ca multi con-funda aplicabilitatea cu alegoria"; numai ca una rezida n libertatea cititorului, iar cealalta n dominatia intentionata a autorului. 3. Binenteles ca un autor nu poate ramne n totalitate neafectat de experienta sa, dar felurile n care Samnta povestii foloseste solul experientei sunt extrem de complexe, iar ncercarile de a defini acest proces sunt n cel mai bun caz banuieli bazate pe probe neadecvate si ambigue. Este de asemenea fals, desi firesc de atragator, atunci cnd vietile unui autor si unui critic s-au suprapus, sa presupunem ca miscarile gndirii sau evenimentele vre-murilor traite de amndoi au reprezentat n mod necesar cele mai puternice influente. Omul trebuie ntr-adevar sa ajunga personal sub umbra razboiului pentru a simti n ntregime apasarea sa; dar, pe masura ce trec anii, pare a se uita adesea faptul ca a fi prins n plina tinerete de anul 1914 se dovedea o experienta prin nimic mai putin ngrozitoare dect aceea de a fi implicat n anul 1939 si n cei care-au urmat. Pna n 1918 mi murisera toti prietenii apropiati, cu exceptia unuia singur. Sau, ca sa iau o situatie mai putin dureroasa: sunt unii care au presupus ca Strabatnd Comi-tatul reflecta situatia din Anglia la vremea la care ispraveam eu povestea. Si nu este ctusi de putin asa. Reprezinta o parte esentiala din intriga, gndita nca de la nceput, desi pe parcurs este modificata din pricina caracterului lui Saruman asa cum a evoluat el n poveste, fara - daca e nevoie s-o mai spun - vreo semnificatie alegorica sau vreo aluzie politica n contemporanei-tate. Se bazeaza ntructva pe experienta, desi foarte putin (caci situatia economica era total diferita) si foarte departe n trecut. Tara n care am trait eu n copilarie a fost adusa ntr-o stare jalnica nainte de-a mplini eu unsprezece ani, ntr-o vreme n care masinile erau obiecte rare (nu vazusem nici una), iar n suburbii