ш т ш , Ашадодй, ii fiiénál«iăţ* ш?е "Я?. Ш

S«ü'.íw»í :» £влп58Л* аа зо ï*-i;tii.a.-ît'f. ■•■• Мгьчтшшжло вам. «ж » ‘Ъ'тЧИ

ИЗДКАТЕ «о s*mieK6 2« ---jfoâraţtiine în Взгя от şi Ал шг aiAtdreie Шгояг? ie ачкишиН:

în Yiena: .К. Л**«, Жжгик {khaitfi, Rudoif Шоп*, Л. (Sfpetikt Siuebiblgev; Anikm Opptiik, 1. j).in*bebcr, în Budapesta: Ă. 7. 9i)idbergerg, Stefarfejw iernai; în Bucurenci: Agtnct fforsw, 8ne* soreai® de 2fotumasie; în Йшп- bfflrfc; Xaroigt «6 Msbmaim,

Preţul laterţlunller: o «etiă jfasaaond pe e eoiona Й ei. şi iKioi. fcimbrm pontra o publi­care. Pabiioăiri mas dese dup& tarifă şi învoială.

Ue clame pe pagina a- 8** o aerin 10 or. яеа 80 bani.

Jb. 2ÎT T T X- 3Li2S.

„fanta*' iese în i-care ii.Aaoflameate pentru Anstro-OMarta:Pe an an 12 fl., pe şese iuni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Oumlneoi 2 II. pe an.

P sitr i lomâiiia si străinătate:Pe an an 40 frânei, pe $6se ion! 20 fr., pe trei ian! 10 fr. N-rii de Duminecă 8 frânai.

Se prenumără la tdte oâcieJ.e poştale din Intru şi din aiara

ţi la dcL soiectori.Atuiamsttul m t r i Brasor

admimstraţionea, piaţa mare, târgul Inului Nr, 30 etagiu I . : pe an an 10 fl., pe ş£se luni 6 fl., pe trei Ioni 2 fl. 50 or. Ca dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 8 fl. Un esemplar 6 cr. v. a. s6u 15 bani. Atât abonamen­tele oât şi inserţianile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 279. Braşov, Mercur! 17 (29) Decemvre 1897.

0 fraternisareOri de câte-orî Românii dau es*

presiune într’un chip séu altul ne- mulţămirei lor cu actualele stări de lucruri de sub stăpânirea unguréscá, corifeii dela cârmă, împreună cu în- tréga céta a şoviniştilor, caută a se apéra cu afirmarea stereotipă, că poporul e bun, e blând şi mulţămit cu sortea sa şi că numai câţi-va agitatori turbură apele bunei înţele­geri dintre „Valahi44 şi Maghiari.

Ei bine, astăzi ne vine la cu- noscinţă un cas recent, care ne dă cu o dovadă mai mult, că necum poporul român, dér nici însu-şi po porul maghiar nu este mulţămit cu actualele stări de lucruri şi că a în ceput el insu-şi a se scârbi pănă în adâncul inimei de modul, cum se calcă şi batjocuresce dreptatea din partea micilor şi marilor tirani ajunşi în fruntea trebilor administrative.

Caşul, de care vorbim şi care este atât de caracteristic în felul séu s’a întâmplat de curând în comuna selăgână Periceiü. In acésta co mună avea sé se facă la 11 De cemvre n. c. alegere de notar. De cercul notarial al Periceiului ínsé se ţin trei comune, dintre cari doué sunt curat românesci, ér una, Pe riceiul, e comună mixtă, locuită de Români şi Maghiari. Majoritatea lo cuitorilor din cerc sunt aşa-dâră Români.

Astfel stând lucrurile, fisolgă- biréul din Şimleu, de care se ţine acest cerc notarial, nu şi-a făcut mulţi scrupuli. Scia ei, că cu „Va- lahii44 uşor póte s’o scóta la cale pe cât timp are la disposiţia baionetele gendarmilor. Luă deci patru gen- darmi lângă sine şi plecá la Peri­ceiü sé iacă „alegerea44. A făcut’o uşor, căci el a intrat în casă cu câţi-va nădrăgari de-ai séi, ér pe gendarmi i*a pus la uşă ca sé nu lase pe alegétorl sé intre înăîntru. Astfel fisolgábiréul, fără scirea ale- gétorilor, de cari era plină curtea, iăcu „alegerea44, proclamând de no­tar pe un favorit al séu, om fórte odios poporului, pe care momentan îl şi jură.

Pănă aici n’ar fi nimic surprin- cjétor. Suntem dedaţi cu astfel de „alegeri44, cari au devenit regulă, putem elice, în tóté cercurile locuite de Români. Vorba e înse, că în cer­cul Periceiului, cum am arătat mai sus, se află şi popor maghiar. Acest popor, neobicinuit cu asemeni ma­nopere aplicate faţă de Români, n’a putut suferi acéstá neruşinată sfrun- tare a dreptului cetăţenesc, fără sé nu dea espresiune scârbei şi indig- naţiunei sale. El n’a vrut se ia soli­daritate cu conaţionalii séi din can­celaria notarului, unde s’a sevîrşit deochiata „alegere44, ci a dat mâna cu Românii şi împreună cu aceştia a început se facă, ca sé résune aerul de glasurile de protestare ale sute­lor de alegétorT, ce se aflau în curte. Solgăbireul cu soţii &■ i nu cutezau sé ese din casă afară, mă­

car că se aduseseră de prinprejur vre-o 10—12 gendarmi. Iritaţiunea era atât de mare, încât, după cum ne comunică corespondentul nostru, fisolgábiréul cu soţii séi nici n’ar fi rémas nescărmănaţi, pe lângă tot scutul gendarmilor, décá n’ar fi în- trevenit un agreat ai poporului, care l’a făcut se se stăpânâscă.

A urmat cu tóté acestea o ma­nifestaţia însemnată. Alegétorii un­guri şi români între strigăte de „sé trăescă44 şi de „eljen^-uri au început sé pórte pe umeri pe candidatul po­porului, înscenând în faţa fisolgăbi- réului o demonstraţia mare. Chiar în biserica unguréscá, fiind-că aces­tea s’au întâmplat într’o cji de Du­minecă, poporul maghiar şi-a mani­festat nemulţămirea prin strigăte de „Jos cu e l!44 şi alte strigăte insul- tátóre la adresa preotului, care în­cercase sé liniştescă pe popor. Sfîr- şitul a fost, că Ungurii înşi-şî au înaintat recurs contra alegerei, mer­gând pentru acest scop vre*o 40 de alegetori, unguri şi români, în per­sona pănă la viceşpanul din Zelau.

Etă o fraternisare maghiaro-română, dér o fraternisare, care n’a avut „no­rocirea44 de-a fi felicitată din partea ministrului unguresc de interne, nici de rectorul universitar Herczeg dela Pesta, ba nici măcar în pressa un- guréscá, care atât de mult îi place sé inventeze fraternisări româno-ma­ghiare, n’am cetit nimic despre ea!

Nu, căci tiranilor nu le convin asemeni fraternisări. Lor li-ar trebui pace prin îngenunchiarea celor îm­păcaţi; ar vre s0-ţi ia mai întâiu arma, care este limba naţională, şi apoi sé te împace, ca sé nu strigi când te vor omorî naţionalicesce.

Ungurii dela Periceiü ínsé se vede, că nu prea cunosc asemeni „resóne de stat44. Ei fac înfrăţire pentru a se apéra în contra abusu- rilor şi mişeliilor conaţionalilor lor dela putere.

Şi décá poporul maghiar vine însu-şi sé dea asemeni probe de ne- multămire cu actualele stări de sub stăpânirea unguréscá, cum óre n'ar face-o acesta poporul român, care a ajuns a fi curat obiect de batjocură în mânile despoţilor mari şi mici, cari au puterea în mână? Şi cu ce nas cuteză miniştrii şi deputaţii, pressa jidană şi maghiară sé încerce íntotdéuna a arunca manifestaţiile de nemulţămire ale poporului nostru în cârca numai a câtor va „agita­tori?44

parlamentară a proiectelor guvernului. Or- ăonanţele de limbă vor fi, modificate, însă nu acum, ci numai după închiderea dietei pro­vinciale boeme. Dieta boemă va lua din noc la desbatere proiectul de lege ai lim­bilor, creat anul trecut pentru autorităţile autonome, şi pe basa principiilor cuprinse în acest proiect, guvernai va da noué ordo­nanţe de limbă pentru autorităţile provin­ciale. Déc& oposiţia nu va continua ob­strucţia în Reisrath, cabinetul va rămân é neschimbat, décâ însă da, atuncî Gautsoh va compune un cabinei parlamentar, va di- solvă Meichsrath-ul şi, pe basa legei electo­rale din 1873, va faoe în Maiu viitor ale­geri nouô.

H a n u r i le lu i G autsch p e n tru v i i t o r . Lui „N. W. Tgblt“ i-se scrie din Bîiian următorele: piarul Cehilor de aici publică asupra sitUBţiunei politice o lungă telegramă din Viena, în care se oonfîrtDă soirea, că br. Gautsch a conferit în timpul din urmă în diferita renduri cu ©onduoS- torii olubuloi Polonilor, Cehilor-tinerî, cu clubul partidei poporale catolice şi cu cel al Slavilor de Sud. In deoursul consultări­lor s’a dovedit, oă br. Gautsch vre sâ gu­verneze pe basa egalei îndreptăţiri naţionale şi a autonomiei. Conducătorii partidelor s’au declarat gata a eprijioi resolvarea pe cale

PACE?Cuvintele, oe le-a rostit Papa Leo

XIII oătră corpul cardinalilor, episoopilor şi prelaţilor, oarl s’au dus în Vatican sé-1 felicite din incidentul sărbătorilor Crăoiu- nului catolio — sunt fórte semnificative.

„Paoea sooială — ^ise el — se ba- sézá pe respectarea legilor şi esemplelor Mântuitorului, şi nerespectarea acestor legi şi esemple este causa suferinţelor generaţiei de aefi /“

Mare adevér!Din sufletele ómenilor a pierit liniş­

tea, popóréle îşi văd pierdută fericirea, so­oietatea omenésc& fierbe şi se agită după ţînte neounoscute şi după false idealuri!

Toţi din tóté părţile caută satisface­rea egoismului nesăturat, şi cu tóté că de oând e lumea n’au fost atâtea bunătăţi în­grămădite oa aq(l, ou tóté că sciinţele şi artele nu s’au ridioat la o mai mare per­fecţiune, oa tocmai în filele nóstre, — to­tuşi omenimea nu e fericită, nu-i muiţă- mită.

Ori înoătrău privim, oohil noştri sunt isbiţl de marile oontraverse politice şi so­ciale ale secolului, şi par’că din gémátul su­ferinţei şi nemulţămirii generale s’aude din departe ţipătul înecat, vocea durerosă şi fierbinte după un mântuitor.

Miliöne de glasuri se aud chiămând o’o înăbuşită jale spiritul acela majestos şi puternio, care tronând sus peste pati­mile şi deşertăciunile vieţii, să sfârîme ju ­gul păcatelor omenescl şi să împartă de nou dreptatea în lume.

Regii şi tronurile vesteso paoea — şi pace nu esistă!

Politioii şi diplomaţii amăgesc inimile şi ameţesc minţile ou ordinea şi stabilita­tea din statele lor, când păturile cele mai adânci ale popórelor sunt în cea mai mare agitaţiune, oând luptele de rassă s’au des- lănţuit cu furiă între némurl şi oând arma­tele colosale de pe uscat şi apă, abia déoá mai sunt în stare să ţină în cătuşî isbuc- nirea revolnţiei sociale.

Popor pismuesce pe popor, classele sooietăţii duo o luptă înverşunată împotri- vă-le, şi cu tóté oă nu mai trăim în vécul întunecat al negrului feudalism, totuşi ten­dinţa celor tari de a răpune pe cei slabi, par’că nici odată nu şl-a desfăşurat sata- nioa ei lucrare mai trist şi mai condam­nabil deoât în filele nóstre.

Unde este pacea mult lăudată în re- torioescl frase de oei oe conduc destinele statelor şi popórelor? Séu dórá nu anul aoesta ni>a arătat cum pacea vestită de tronuri şi diplomaţi, a fost stropită ou sân­gele résboiului dintre Greoi şi Turci? Nu

vedem óre cum Europa îmbătrânită în pa­siuni şi păcate, îşi índrópfcá veaiuósa să- gétá de cucerire asupra oelor patru sute milióne de Chinezi, a oăror împărăţiă oon- stitue &4l cea mai bogată pradă în lume?

Visul măririlor se zidesc adese-orl pe ruinele libertăţilor!

Naţiunile mari din Europa nu mai încap îo ţările lor, şi după-oe s’au aruncat asupra Africei, acum năvălesc asupra Asi­ei depărtate; aoolo îşi oâroă satisfacerea dorinţei însetate după glorii, de aoolo vor să-şi ia fiă-care partea ce crede, oă i-se cuvine.

Respectul libertăţii şi neatârnării nu mai formâză ac}I obiectul de preocupaţiune al oelor, ce mari şi puternici fiind, s’ar cu­veni sé apere şi scufcâsoă libertatea şi ne­atârnarea celor mici şi slabi. Ţinta oelor puternici o constitue a$t averea şi gloria deşartă, prepotenţa şi domnia, zidite pe rui­nele libertăţii.

Sé nu mergem în ţări străine, să ră­mânem aiol la noi. Ore nu vedem (jilnio cum un popor orgolios şi fanatic, ajuns stăpân peste aoéstá ţâră, tind® ou mijlóoe ilioite a sugruma libertatea némurilor ou cari trăesoe împreună? Nu vedem óre oum politica fanatismului de rassă s’arunoă ou iuriă sălbatecă asupra a tot oe constitue o aspiraţiă legitimă la libertate şi desvoltare naţională a némurilor, pe cari Dumne4eu nu le-a creat după chipul şi aséménarea iui Árpád şi Tuhutum?,..

Tóté se fao şi tóté se dreg sub egida păcii şi snb soutul armeior; nimio însă în spiritul religiei oreştinesol, cere propovă- duesoe iubirea, libertatea, toleranţa şi mai pe sus de tóté virtutea umanităţii.

Par’că nicl-odată, oa acum, nu s’a pu­tă t aplloa mai potrivit omenimii de a^I 4isa străbună: homo homini lupus. . .

Da! Cain a ucis pe fratele său Abel, şi de atunol păcatul invidiei, al urei şi răs- bunării domnesoe în lume. Sunt mii şi mii de ani de atunci. Lumea tóté le-a iscodit prin iaonsinţa ei, şi iscusinţa lumei tóté le’a făout. N’a făout însă şi n’a iscodit ceea-oe este mai suprem necesar: un mij­loc, oare să oreeze şi pácjésoá legea păoii şi fericirii omenescl. Provedinţa a trimis în lume Cuvântul întrupat al păoii şi iu- iubirii înainte cu aprópe două mii de ani— şi lumea l’a restignit între tâlhari, ér acjl evaugeliul propovăduit de el, Mântui­torul nostru, e nesocotit toomai de aoeia, oarl sunt puşi să pă40soă legea păoii şi iubirii între óm en l!...

Ce mirare dér, déoá din sufletele nós­tre a pierit liniştea, décá popórele îşi văd pierdută fericirea şi dâoă sooietatea între- gei lumi fierbe şi se agită după ţînte necu­noscute şi după false idealuri?

0 şcolă románésca închisă cu forţa.Eeleacnl Săsesc, 23 Deo. n. 1897.

(Corespondenţă particulară a „Gaz. Trans.“) Fine. —

Nune venio ad foHissimum. Nu era destul, că primarul jupuia $ de 4i P© ger­manul popor de bani şi de haine, dér în 2 Novembre n. c. ne pomenim în oomuna nostră şi ou un esecutor, oare în loc să inoasseze darea statului, pentru oare a fost trimis, a început a inoassa dela ómenl mai íntaiü pedepsele pentru absenţele copiilor români dela soóla de stat, şt numai oe în­

Pagi до 2, GAZETA TBANBÏLYAMEI Nr. 279 — ÏS97.

trecea peste aoele pedepse li-se sori a ómenilor îo libelul de dare, Vă4ând acum bieţii ómen?, că la oasa satului se inoassézá alte soiuri de bani, au început a nu grăbi ou plătirea dărei. Urmarea a fost, oă ese- outorul a petrecut în nenorocita şi săraca nóstrá comună o săptămână íntrégá, mân­când şi bénd de pe spatele prigonitului nostru popor român.

In mijlooul acestor împrejurări trista nu ne rămase altă mângâiere, decât spe­ranţa de-a dobândi dela Comistorul sco- lastio vre-un ajutor îo astă privinţă In 11 Nov, sub Nr. 167 prin protopopul traotului ni-se comunică copia scrisorii Prea Yen. Con8istor, prin care ni-se împărtăşesc© o mioă racjá de mângâiere, comunicânda-ni-se, oă alegerea de învăţător a d-lui Dumitra Rusu se ia la cunosoinţă, ér faţă de abu- surile, oe se fac cu scóla nóstrá, se înaâr- oinézá M. O. Dn Protopop, oa să între­prindă paşii de lipsă la locurile competente. Oă ce s’a făout mai departe şi ca nu, nea- vând date oficióse, nu soiu. Atâta însă soiu, oă luorurile înoepute urmau tot pe acelaşi calapod oa şi mai ’nainte fără a se ivi ni el oea mai mioă umbră de ameliorare. Ba oe e mai mult, fără a presupune oeva rău, într’o bună diminâţă ne pomenim ou o or- dinaţiune, prin care inspeotorul de soóle cere pe oalea primăriei comunale, oa în timp de 24 óre sé se aştârnă diploma învă­ţătorului dela soóla confesională Dumitru Eusu.

Firesae, oă fiind anul acesta oel din- tâiă an de probă, oe fiă-care învăţător are a-1 faoe, diploma cerută nu a putut sS-o producă, deoât simplamente absolutorul cor* ului al III«le» deîa preparandiă din Gheria. Cu data de 17 Nov am şi trimis deci testimoniul, fără să ne vină în minte, oă puternioii ^ilei vor folosi aoel testimo­niu oa o armă pentru a bate pe păstorul meluşeilor nevinovaţi. Testimonial trimis la inspectorul şoolar nu a fost corbul lui Noe, oi a fost porumbul aoela, care însă în loo de ram de măslin, ni*a adus în 10 Decemvre următorul răvaş :

„In sensul §-lni 13 al art. de lege XXXVIII din 1868 in te rn e lui Dumitru Rusu de a funcţiona mai departe ca învăţător la scó^a confesională din F eleacul săsesc, nea- vénd diploma reoerută prin lege, ér pri­măriei comunale îi impun strict, ca toţi copiii obligaţi a cerceta scóla sé-i trimită la scóla de stat“. (Debreozeui prot^jude).

In urma acestei ordin aţi un!, nu mai soiarn oe să fao si oe să mai dio bieţilor părinţi, oarl on oopiil lor ©Iernau la mine după sfat şi îndrumări; ba îmi aduceam aminte şi de aceea, oa nn cumva «ă se în­tâmple şi cu mine oeea oe mai anii trecuţi se întâmplase ou colegul Popesou din Suoiu.

Vădeod totuşi, oă ou puternicii clilei nu o nutem soóte la oale moi într’un fel, m’am hotărît să dau lucrului curs lib«r, ér învăţătorul să pleos la Gherla, oa să oérS în persónă dela forul oomnet.ent suorem a! soólelor confesionale sfatul si îndrumările d*> linsă, Nu mai sciam, ce să fanem, încă- trău să alergăm, şi al oni mandat să-l îm­plinim. Dispuneam de «difiéin senlar &i de oopii, nu a^eam însă învăţător. Forul sco­lastic din Gherla ne aoróbá de învăţător pe absolventul de preparsndiă Dumitru Rusu, oăşesoe însă la miiloo nu ai doilea wfora, fisoîgăbirăul, şi-i denégfc aceluia oua- lifioaţiunea. Disordinea era la oolrae.

In mijlooul acestor lăcaşuri şi înonr- oături, aşteptam ou nerăbdare îndrumările de lipsă dela Gherla. In 12 Decemvre n. 80se809 învăţătorul eu ordinul: „Sé între in s c ó la ; pe copiii, cari au cerceta t până acum scó la confesională , s é i îndrumăm şi mai de­parte a cerceta acéstá scó lá , ér despre abu- surile întâmplata în ti mo de 8 (jile să fa­cem a ră ta re la Prea Veneratul CoDsistor soolestio, acludând tot-odată şi ordinaţiunea fiso lgăb irău lu i p rim ită în 10 Dec.u

Incă în aoea cji séra am oonvooat se­natul scolastic la o şedinţă, am făout întreg istorioul păţaniilor nóstre şi am compus o rugare subscrisă de întreg penatul şi le*am trimis încă în acea nópte prin un om.anu­mit la Gherla.

Aoum urma nn nou period de lapte, oăol în фаа de 13 Deoemvre învăţătorul din nou ínoepü oursul scolastic; părinţii şi-au trim is cop ila şii din nou la scóla nóstrá confesiona lă , în firma speranţă, oă acum is- bâuda va fi a nóstrá.

Aoum însă copiii înşi-şl ajunseră în oea mai mere încurcătură, aşa oă nu mai soiau sărmanii, la oare scolă să alerge după bătuta de Dumoecjeu învăţătură. Era o scenă pătrun^ătore de-a vedé, oum ambii învăţători umblau să-şi ouprindă mai mulţi disoipuli pentru soóla sa. Sărmanii oopii, nesoiind al oui sfat să-l primesoă: al pă­rinţilor, séu al învăţătorilor, se tupilau pe după garduri şi alte obieote îndosite, ca nu oum va să fiă observaţi de învăţători, şi nu­mai după oe nu vedeau în oalea lor fiinţă omenésoá o tuleau îa fugă şi întrau în acea sóiá, în oare le dicta mintea.

Arătările pe la fisolgăbirău şi inspeo­torul şcolar luară acum un avânt nou, ză- logirîle şi glóbele decurgeau ou oel mai mare foc, încât bietul popor sta „ca nn miel nevinovat înaintea celui oe-1 tunde, fără a-şt deschide gura sa“.

Io aşa stare deplorabilă am petrecut pănă în 17 Decemvre, oând des de dîmi- ueţă ne pomenim în faţa scólei confesionale cu 2 panduri, cari trimiteau pe copii la scóla de stat şi îi opriau <le-a întră în scóla confesională.

Văzând eu, oă primarul, oare în anul acesta a fost fórte diligent In visitarea soő- lei nóstre confesionale, încă apucă drumul spre seólá, m’am dos ou dos curatori acolo şi i’am întrebat, că oe luoru faoe? Mi-a răspuns, că aşa are ord inaţiune ! I-am reflectat, oă pentru ce nu m'a avisat ş i p e mine, séu oel puţin să-mi fi cerut ohieiie, ca să ne închidă soóla, Mi-a răspuns, că pentru aşa oeva nu a că­pătat ordin, însă mâne va veni cu afacerea scó lei fisolgábiréul şi mă voiii convinge, că nu de capul său face oeea ce face.

In adevăr, în фца urmátóre de« de diminâţă, pănă a nu intra în biserică spre a sărbători pe sfântul Nicolae; atât eu, cât şi învăţătorul Dumitru Rus ne ^ефш, că suntem invitaţi la casa satului. Mergând acolo, d-1 fisolgăbirău, oare în adevăr şi so- / sise în comună, mi-a dis, „că la cas, decă nu mé voiii supune ordinaţiunii dénsului, w é va îndruma la ordine, pe calea civ ilă , ven tru că me va denunţa ca agitator; ér cătră învă­ţător a c}is, că décá în timp de 24 óre nu va arăta, că cu ce se ocupă în acésta co­mună îl va escorta".

Aşi ab’isa de paciinţa publioulni ceti­tor, déoá aşi intercala la aoest loo tótá vorbirea avută ou d-1 fisoleăbirău; las acesta în judecata onoraţilor cetitori.

Aoesta este firul păţaniilor nóstre pănă în фиа de sfânul Nicobe şi aoesta este da­rul de anul nou, oe stăpânirea l’a pregătit pe séma sărmanului popor din comuna Fe- ieacubsăsesc. Mi-am ţinut de datorinţă, ca preot român, a informa publicai nostru despre acest aot de brutalitate, care prea orf'd, că în analele istoriei nóstre naţionale îşi va ave locul său.

Astădi şcola biserioei române gr, cat. din Feleacul-săseso stă închisă; un absol­vent de preparandiă e lipsit de ocupaţiu* nea sa de învăţător, oopiil răpiţi ou forţa, sunt mânaţi, oa o turmă de miei la şo0!a de stat; ér un biet popor paolnio şi liniş tit este înhăţat, tras şi dubit fără niol o milă, luându-i se şi pânea de pe masă şi vestmintele de pe el, p°ntru-oă nu s’a su­pus orbesoe unei porunci brutale.

Despre cele ce vor mai urma, voiü ra­porta cu altă ocesiune.

Michai Baciu,preot gr. cat.

S O I R I L E 0 1 L £ .^— 16 (28) Decemvre

Sêrbii contra proiectulni măghiarisării numelor de comune. Soirea, oe am publi- oat’o ieri după „Peşti Naplo“ despre o adunare sârbésoâ în Vârşeţ, se confirmă. Oele două partide sârbesc! oonvôoâ pe (Jiua de 30 Deoemvre o adunare de p rotestare contra proiectu lui de maghiarisarea comunelor. Adunarea se va ţin0 în Vârşeţ, Oonvooarea

publicată în parele sârbesoî „Zastavau şi „Braniku, e subscrisă da mai mulţi fruntaşi sârb! şi este adresată poporul sârbeso.

Meefing la Iaşi. In a doua capitală a României. în Iaşi, s’a ţinut alaltăerl Duminecă un meet ng de protestare oontra tendinţelor de maghisrisare. Meetingul a fost vestit prin- tr’un apel adresat oătră cetăţenii oraşului din partea comitetului Ligei culturale, sec­ţiunea IaşT. La meeting au luat cuvântul d-n ii: Aron Densuşianu şi A. D. Xenopol profesori universitari, şi oâţi-va studenţi.

Industria de casă naţională-română la Viena. Privitor la esposiţia de lucruri de mână românesc!, oare s’a arangiat în Viena de oătră Reuniunea femeilor române din Comitatul Hunedórei şi despre oare am vestit şi noi pe cetitorii noştri, étá oe i-se scrie dm Viena 4*arn ai »Patriatt din Cer­năuţi. Din Vi^na ne sesesoe o soire imbu- buourátóre: D-na Hossu, presidenta reu- niunei femeilor române din comitatul Hu­nedórei in Deva, a araogiat 1a Viena o esposiţiă de lucruri din indastria casnici naţională şt anume de covóre, soorţe, pis teici, oătrinţe, ştergare, feţe de perină, de masă, şervete, perdele şi multe altele de soiul acesta, cari fiind împodobite prin cu­sături frumóse, ne presintă o ioóná fidelă a gustului admirabil al ţăranoelor ardelene. Unele lucruri sunt atât de fin şi artistic lucrate — 4ioe corespondentul nostru — încât Vienesii, cari arată un fórte mare in' teres faţă de acéstá esposiţiă, cred, că sunt producte d e fabrică , p iarele vieueso se es- primă fórte măgulitor asupra acestei es> po’siţii, în deosebi 4i8»rul ^Deutsche Ztg

Prelegeri publice Dumineca viitóre va prelege în sala oea mare a gimnastului nostru d-1 Arseniu Vlaicu, director al soólei comerciale sup., despre „Chemia în vié$a o m e n é s c á început la 31/2 óre d. a.

0 scrisóre cătră Banffy. „Pesti Napló*publică o epistolă, oe a primit’o 4'16 9 ao^- tea ministrul br. Banffy — nu se scie dela cine. Pentru ouriositate, dăm în urmă- tórele cuprinsul aoestei scrisori: „Am aş­teptat destul, că te vei îndrepta, dér vedem, oă d-ta, d-le ministru, pui la busunar tót* cuvintele vătămăt0re, oe le primesd dela deputaţi. Indreptâză-ţl greşeli!© şi păcatele, oe le-ai oomis pănă aoum faţă de Cehî, Slovaci, Români şi Sârbi! A fost d°stul. Da, trebue să te ajungă răsbunarea! Pri- vesce la România, la Austria. Şi ou D vós- tră se va întâmpla astfel. Slavii sunt pe oalea de a şi scutura oătuşile! S3iţ! bine, oă oe vă ameninţă ! Băgaţi de sémá ! Aţi aruncat destui nevinovaţi în temniţe. Ru­şine ! Soiţi, oe se întâmpla în Praga? Soiţi acésta? Şi ou voi seva întâmpla tot aşa, Maghiaronilor, Tremuraţi! Spovediţi-vă! Daţi Slovacilor drepturile o^li se cuvine! Scólele, M atiţa! Apoi aoei 1000 fl,, oe i-a dat Ma­iestatea S* Matiţei şi pe oarl voi ni i-atl furat. . . Sperăm, oă veţi împlini, oăci trăesoe încă dreptatea!"

0 literă e de vină. Dómnele membre din comitatul Reuniunei femeilor român** din Braşov, cari vor fi oetit raoortul nos­tru de erl orivitor la festivitatea distri- buirei darurilor de Crăciun, se vor fi mi­rat, de s’gur, cum s’â putut să se cjiaâ, că la masa din mijlooul salei erau numai junele* membre din oomit«t, pe oâud 1a masă erau póte ohiar tóté dómnele din oo- mitet. Vina însă nu este a raportorului, oi a literei dela începutul cuvântului, oare şi*a vîrît nasul în aoel ouvânt fără permi­siunea raportorului, nomiţând o imperti­nentă încălcare a dreotului literei d, pen­tru oare a fost destinat aoel loo. Astfel în loo de-a se 4ioe: „d*tfeZeu membre, oum trebuia să fiă, s’a 4is nVLneleu membre. — Tot o literă a fost de vină şi pentru soht- mosirea numelui oomunei F elea cu l săsesc întâmplată la începutul artioulului de fond al numărului nostru da erl. In loo oa litera C să-şi fi ooupat looul ouvenit între a şi u, a avut nemodestia de-a se vîrî înaintea luia, batjocurind prin aoésta în mod imper­tinent numele oomunei harnicilor Români din Feleao, căreia ’i-s’a 4*s »F elecau lu, în

loo de Feleacu l săsesc Vedeţi, oe încurcă» tur! e în stare să facă o nevoiaşă de literă!

Liiurghie oprită. Din Praera se anunţă, că guvernatorul militar de-aoolo a oprit ţinerea unui serviciu divin în timp de nóote, motivând oprirea cu ststariul. Ia cercurile poporaţiunei religióse cehe, a pro­dus mare indignare acéstá măsură barbară,

Bistincţiune. Oanosnuta firmă E lmwid Mauthner din Budapesta, pentru liferarea de diferite si*raenţe esieleote pentru Curtea regésrjá a Serbiei, a fost distinsă din partea acesteia prin numirea sa de liferantă a acelei curţi.

^Gâlindarul Plugarului1*, edat de ti­pografia „A. Mureşianu* din Braşov şi întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­vire la trebuinţele poporului nostru agri­col, are o parte literară şi economică fórte variată şi bogată, cuprindend mai mulţi articul! bine aleşi, novele, poesii etc. La început biografia lui Alesandru Roman, apoi o introducere de autor, un articul întitulat: Alegerea carierelor; Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­nomică, redactată de I. Georgescu, începe cu un articu l: Economia înţel0ptă; urmézá Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea sămenţelor; Bólele animalelor de casă; în ­grăşatul porcilor; Animale folositóre şi stri- cációse grădinăritului şi plugăritului. La urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, Glume etc. apoi câte-va cóle de anunţuri. Preţul 25 cr , ; trimis prin postă 30 cr La10 esemplare comandate de-odată unul se dă în cinste. De ven4are la Tipografia „A. MureşianuM în Braşov.

Din camera română.— Din discursul d-lui P. S. Anrelian. —

In şedinţa dela 9 Deo. v. a Camerei române d-1 P. S Au*élian a pronunţat un lung discurs la desb>»terea adresei de răs­puns la Mesagiul de tron. Oratoial a vor­bit şi asupra visitei resrelui Carol la Buda­pesta si asupra oestiunei naţionale în ge­neral. Etă acéstá parte din discursul d-lui:

P. S. Aurelianu. Vă aduceţi aminte, oă în cursul vérei M. S. Rebele a oredut da cuviinţă să înapoieze visita făoută ou nu an în urmă de M. S. împăratul Austriei.

Visita s’a înapoiat în oapita Ungariei.Un aot de curtenire internaţională, o

visită regală, oare răspunde unei visite im­periale, luoru fórte firesc.

S ’au scris pi s’au vorbit fórte multe asupra aoestei visite, în oât ar DUté cine­va să faoă O bibliotecă întregă din câte a’au scris şi în foile nóstre si în aoele din t0tă Europa. S ’a oăutat a*se faoe din aoéstá vi­sită un aot politic. Eu unul am fost şi sunt dintre aoeia, o*r! am considerat visata dela Budapesta, ca on act dw politeţă ou oarao- ter ou dpsăversir* r>rivat, şi aoésta ou atât mai mult, oă Regele n’a fost însoţit de uioî un ministru la Budapesta.

Decă visita dela Budapesta ar fi fost un aot ou oaracter politio, e*te evident, oă M. 8. Regele nu ar fi mers singur în ca­pitala Ungariei.

Cu tóté aoestsa, d-lor, décá aţî ur­mărit cele sorise în pressă, de sigur, că aţi vă4ut, că atât o p*irte din pressa nostră, cât şi din cea européná, în speoial pressa unguréscá, a căutat să instDuezs, că visita

• M. S. Regelui C»roi ia Pesta, a fo9t o vi­sită politică. Am protestat mulţi din oei cari ţinem oondeiul in mână, în oontra unei asemenea interpretări, dér ou tóté acestea, pănă acum oâte-va săptămâni, mai tóté ju r­nalele maghiare au susţinut, că aoésta a fost o visită politioă, şi ohiar o visită ten- denţiosă.,,

S’a oăutat ou ooasiunea aoestei visite dela Budapesta, să se insinueze tot felul de idei, a’a 418 ^e’° din pressa unguréscá, oă presenţa Regelui nostru la Budapesta, însemna desarmarea luptătorilor români de dincolo de Oarpaţi.

Nr. 279 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Mai íntáiü fao de aoi deolaraţiune, oă sunt dintre aceia, cari o»*ed, c& noi ca stftt, nu avem niol un drept de a interveni îa afacerile altora, precara tot aşa nu ad­mit, ca alţii! să se ameeteoe îo afacerile nóstre.

Dér, d lor, na este mai puţin adevg. rat oă. onm a’a 4is de toţi omenii noştri politici, or!*oât nu ne-am amesteca, este ou neputinţă, ca să nu ne atingă tot ceea oe atinga esistenţa a 3 —4 miiióne de Români, oarl trăeec dincolo de Carpaţi (Aplause).

D-lor, aşi vrea să mi-se arate, în oare parte a Europei s’a vécjut vre-odatâ, că un stat, care ara conaţionali, ómen! de aceeaşi rassă, în alte ţâri, a putut să rămână ou desăvârşire nsaicnţifcor eâod fraţii de sânge, de origină, aa suferit îa tr’uu mod sóu în- tr’altul?

Veţi fi observat, d-lor, o ooincidenţâ bizară şi nenorocită, în timpul acestei visite.

S ’d întâmplat, oă tocmai pe când Re­gele nostru se fcfla la Pesta, în acele mo* mente sa trimiteau în închisorile maghiare Români pentru delicte de natură politică.

Eu mărturisesc, că sunt dintre acei, cari sperau, oă în urma visitei Regelui nostru la Budapesta, sorta Românilor de dincolo de Carpaţl, va fi întru câtva în* dulcită.

Am vécjut din oontră, că imediat dapă plecarea Regelui, ministrul da interne un­gur a presentat un proiect de lege prin care propune maghiarisarea tuturor nu­mirilor de comune, de sate, de văi, de munţi.

Înţelegeţi, că aoâstă maghiarisare geo­grafică n’a putut ső lase indiferenţi pe Ro­mâni, şi nu numai pe Români, dór niol pe Sârb!, niol pe Saşi, nici pe Slovaci.

Tóté aceste naţionalităţi au făcut în­truniri paolnioe de protestare, în contra acelui proiect de lege, oare este menit sé schimbe numirile geografice, cari dfeteză de sute şi mii de ani.

Care a fost atitudinea autorităţilor maghiare cu ocasiunea aoestei mişoărî de protestare ?

întrunirile pe cari au căutat sé le facă Românii au fost oprite, p ile le acestea vécjui, oă s’a anunţat o altă întrunire la Arad, sunt sigar, că şi aoésta va avé sortea celor dintâiu. Şi luoru de m irat: întrunirile Saşilor au fost to le ra te ...

Este învederat, că ministrul de in­terne al Ungariei are dreptul, oa să pro­pună ori ce proiecte de l*»gl *, dér eu vă întreb: Noi aceştia de aici, putem sta ne­păsători, când vedem acâstă pornire a Ma* ghiftrilor de a maghiarisa numele satelor, munţilor, dólnrilor, văilor, rîurilor, luoru ne mai pomenit în istoria Europei? Cum sé nu simţim o durere pentru asemenea procedări? Este adevărat, oă nu avem drep­tul de a ne amesteca, de a interveni; dér asemenea procedimente nu ne pot lăsa reci, oăcl ele tind oa treptat, treötat să se desnaţionaliseze poporul român din Tran­silvania şi Ungaria.

In Senat, când s’a atins aoést& ces- tiune, unul dintre cei mai distinşi bărbaţi de stat ai conservatorilor, d-1 P Carp, răa- puc4end la un discurs al învăţatului pro­fesor de istorie, d-1 Urechiă, îi arată mo­dul cum trebue să procedă omenii de stat în cestiunile naţionale. D-sa spunea, că în ce privesoe naţionalitatea germană, că dela Barba Roşa s’a visat unitatea Germaniei, dér oă numai principele de Bism&rk a rea­li sa t’o.

Trecând apoi la Italia d-sa spunea, oă unitatea Italiei s’a visat de Petraroa, dér numai Oavour & realisat’o. D-1 Carp sfătuia senatul oă, în asemenea cestiuoî tre- bae să tacă, lăsându-se, oa să lucrezs tim­pul prin acţiunea sa îndelungată.

Fiind-că d-l Carp ne-a făcut oitaţiunî vorbicdu-ne şi despre Italia, îi voiu spune, în special despre Cavour, că altfel s’a pur­tat marele bărbat de stat pe cât timp a avut să dirigeze destinele Italiei, Orl-cme dintre d-v., oarl aţi urmărit viâţa politică a lui Cavour, aţi putut vedé, că aoest. om nu s’a sfiit nici'Odată de a declara dela tribună, de a se declara pe sine, oa un

mare naţionalist. Vedeţi dér, d-lor, eaem* plul pe care ni-l dă aoest mare om, şi noi să nu îndrăsnim să ne numim naţionalişti, să tăcem ?

D lor, tăcerea în asemenea oestiunî nu ne pôte duce la un résultat favorabil pentru noi, oa naţiune. Nu împărtăşesc dér nărerea d-lni Caro, oa să tăcem în mod absolut, aşteptând nu sciu oe momente is ­torice despre care a vorbit onorabilul re­présentant de Vaslui. Din oontra trebui să ne interesăm de sértea tuturor Roma nilor din tote statele Europei. (Aplanse).

Dare de semă şi mulţămită publică.Braşov , 16 (28) Decemvre 1897.

Ca ocasiunea prelegerii pubiioe ţinute de d-1 Dr. los; Blaga în 7 (19) Decemvre u. o. s’a inoassat suma de 32 fl. 20 c r%

Suvrasolviri au intrat dsla P. T .: Dr. Eugen Meţian 1 fl. 80 cr, D na Susana Mctresjiana 1 fl. Oct&via Stânescu 1 fl. Elen* Săbădeanu 80 or., Eugenia Ariou 80 or,, Zoe Damian 80 cr., Dionisiu Făgărăşan prof. 80 or., Căpitan Popa 80 or., Sterie Stinghe bO or., Arsenie Vlaicu director 60 c r , Maria Burduloiu 60 or,, Elena Mo- oanu 40 or.f Ioan Popea prof., Elena Mu- reş'anu, Dr. Ioan Bunea prof., Ioan de Le- caenyi, Lemenyi, D-na Agnss Duşoiu, D-ne, Acs. Severu, Aiecs. Petric, Pavel Percea prof Ioan Duşoiu, Acsante Severu câte 30 cr., Virgii Oaiţm director 40 or , Nicoiae Bog­dan prof. 23 or., Alecs. Măcelar, Grigorie Maior câte 20 cr., D-na Cernea, D-ra Maria Bogdan, Pompiliu Dan prof,, Elvira Navrea* Eugenia Saftu, Dumitru Iaroa câte 10 cr., lorgu Zănescu 1 fl.

Exprimăm sinceră mulţămită supra- solvenţilor.

Pentru comitet:Maria I. Popea,

preş, Reun,

Mulţămită publică.Z erm şti, 27 Dac. n, 1897.

Mă simţ îndatorat în numele meu, cât şi ai familiei mele, a mulţimi tuturor autorităţilor, corporaţiunilor şi domnilor, oarl din incidentul focului isbucnit în fa­brica mea de hârtiă din Zerneşti, mi-au oferit ajutorul lor; ou deosebire esprim mulţătniriie şi reounosoiaţa mea oea mai cordială şi adâncă: d-lui director al fabrioei de celul6să Lucian Jacsko, amploiaţilor şi dmeniior d-sale; mai departe mulţămesc oa. reuniuni a pompierilor d:n Râşnov, şargelor pompierilor şi conducătorului lor, d-iui jurat Bosch, apoi d-lui primar local, şefului gărei, on. gendarmerii şi tuturor ace­lora, car! mi-au dat ajutorul lor binevoitor.

Cu deosebită stimă Martin Copony.

ULTIME S0IKLMeetftngul din Bueuresei.

BucurescT, 27 Decemvre. întru­nirea anunţată pe <\\ua, de ieri de că- tră Ligă şi comitetul naţional al studenţilor, nu s’a putut ţine în lo­calul Băilor Eforiei din causă, că poliţia a interes antreprenorului în­chinarea salei. Comitetele au închi­riat sala Hugo, unde s’a ţinut mee- tingul.

Au luat cuvântul d-nii M. Vlâ- descu, D. Neniţescu şi studenţii Mure' şianu şi lor gala. Vorbitorii au arătat situaţia creată Românilor de peste munţi şi modul în care Ungurii îşi continuă opera lor de maghiarisare. Meetingul s’a terminat prin votarea următbrei moţiuni propuse de d*l M. Vlădescu, preşedintele Ligei.

„Cetăţenii capitalei, întruniţi în „meeting de manifestaţie în potriva „monstru6selor lovituri, ce se dau „trecutului istoric al nâmului româ­nesc prin legea de maghiarisare, în „consciinţa deplinelor solidarităţi îşi „esprimă odată cu indignarea lor „profundă, deplina încredere în lupta „fraţilor de dincolo41.

M. Vlădescu a mai propus şi trimiterea unei telegrame Mitropo­litului Miron dela Sibiiu.

Bucurescî, 27 Decemvre. După sfîrşitul meetingului, mulţimea cetă­ţenilor adunaţi a părăsit sala Hugo, Intonând imnul „Deşteptă*te Ro- mái?ett. Studenţii mergeau în frunte purtând un steag albastru, şi, for­mând un cortegiu, au pornit spre localul Ligei prin strada Dómnei şi Calea Victoriei. Numérul manifes­tanţilor era estraordinar de mare.

Când o parte a mulţimei cercă se înainteze spre piaţa Teatrului, apărură câte-va plutóne de gendarmî cu armele şi sergenţi, cari au ocu­pat strada de-a curmeziş. Mulţimea voia sé înainteze, dér armata a res- pins'o cu baionetele. Doué companii de geniu erau aşezate în curtea bi- sericei Creţulescu; o altă companiă în strada Vestei şi o mulţime de poliţişti în curtea caselor Lahovari.

Când manifestanţii ajunseră în calea Victoriei, apar soldaţii şi gen- darmii. Mulţimea, voind se tréca peste cordónele de armată, s’a dat ordin ca manifestanţii sé fia res* pinşi cu armele. S’a născut o mare învălmăşală. Pe mesură ce mulţimea se retrăgea, soldaţii înaintau cu ba­ionetele şi retragerea, fiind anevo- iosă, se născu o încăerare între agenţii poliţiei, soldaţi şi public. S’au întemplat câte-va răniri. In în­vălmăşală agenţii au pus mâna pe stegul studenţilor şi I’au sfîrticat. S’au fácut şi câte-va arestări.

După aceste scene regretabile studenţii s’au retras spre statua lui Mihaiu Vitézül, unde s’a cântat „Deş- teptă-te Romane", Trecând pe di­naintea clubului liberal, mulţimea a strigat: „Jos cu poliţia unguresoă! Jos cu ordinele dela Juda-Pesta!44 La statuă au vorbit mai mulţi stu­denţi.

Dela statuă, studenţii s’au dus la localul Ligei. Mulţimea încet cu încetul s’a împrăsciat, şi pe la óra 5 era linişte.

BucurescT, 27 Decemvre. Colo­nelul Budişteanu a interpelat acjí la Senat asupra oprirei manifestaţiei de ieri.

*

Budapesta, 27 Decemvre. „Neue Freie Presse44 primesce de aici scirea, că situaţia nu s’a schimbat de loc. Hotărîrile consiliului ministerial se ţin în secret. E aprópe sigur, că gu­vernul e hotărît a recurge în caşul cel mai réu la ordinaţiunî ministeriale asupra statului quo.

L i t e r a t u r ă .In tipografia Seminariului arohidie-

oessn din Blaşiu a apărut: „Jertfa creşti­nilor, cOmentar al liturgiilor bisericii gre- cesol compus de Dr. Victor SsmigelsM. To­mul I. Introducere dogmatică. Cu apro­barea Preaveneratului Ordiaariat metro­politan d4* Alba-Iulia şi Făeăraşft. — For­mat mare 8° de 230 pag. Preţul fl. 1.05 sâu lei 2.20. Opul e dedicat „Esoelenţei Sale Preasfinţituloi domn M ichail Pavel, episcopului gr oat. de Uradea-mare, bu­nului archiereu iub’lar“. Ar venitul onrat al opului e destinat pentru formarea unui fond provincial de sa larisare a preoţilor şi învăţătorilor. Opul, care e soria ou o rto g ra­fia cu semne şi e tipărit frumos «i curat, tracteză în partea primă despre jertfă peste tot, în a doua despre jertfele legei celei vechi, în a treia despre jertfa oruoii, âr în partea a patra despre jertfa neorun- tată a legei nouă.

*

In Tipografia archi-diecesană, din S i­biiu a apărut „§idoxiaw. Cestiunea dota- ţiunei archiereului ortox-român din Tran­silvania, de Mateiu Voileanu, asesor con­sistorial. Preţul 30 cr. Cartea e dedicată d-lui Parteniu Cosma.

DIVERSE.Invéfátóre cu pantaloni Consiliul ora­

şului Paris s’a ocupat într’o şedinţă a lui ou următorea temă: óre învăţăt0rele bi­cicliste pot să se presente în $c0lă în cos­tumele de bioioliste, ou pantaloni largi, ori nu? Majoritatea consiliului a decis, oă presentarea învăţăt0relor in pantaloni largî în şoolă la prelegeri, le-ar detrage mult din autoritate.

Alasca este o ţâră de tot ouriósá, ea nu numai că e fórte bogată în aur, dér se află pe teritoriul ei o mare unică în felul său. Marea acé3ta numită Salawik, este uuică în ţinutul nordic, care peste érnà nu înghâţă, nu conţine niol sare şi are o apă forte bună de băut. După cum scrie „Jour­nal des Débats“, marea numită are aoea proprietate, că temperatara ei peste érná se uroâ, ér peste vară scade. Astfel peste érnà apa se încăl4esoes încât ómenii se DOt scălda în ea.

Napoleon şi dama de onóre. Ca o oa-racteristică a împăratului Napoleon este următorul episod estras dintr’on artioul despre mama împăratului: Odată, oând marna împăratului Napoleon petrecea în- tr’un oastel împărătesc din provinciă, o damă din suita sa a comis nepreoauţiunea de a lăsa odată t<5tă nóptea să ardă în odaia ei luminarea. Aflând despre acésta împăratul, di8e damei: — Dér, voesoï sS ne aprind! pe toţi? Domnişora Z.. galbină ca óéra, răspunse: — „Majestate, «m oetifc în pat si am adurmit“. Lucrul a fost de ajuns esplioat. Odată însă inspeotorul pa­latului însciinţâză, oă în nóptea trecută a văcfut în grădină pe oineva dintre locui­torii palatului şi când paza i-a strigat să stea, a dispărut in întunereo. — Să se ia disposiţiuoî, Durse, (Jise împăratul, oa d-ş0ra Z să fiă pusă sub paaă. Domniş0ra înoă în aoea sérá a luat parte la primire şi dnpă oe felicita pe Letiţia, iute s’a dus în odaia ei, unde s’a îmbrăoat ou o haină négrâ, apoi a mers în paro, de unde a dis­părut în întunereo, fără oa să fi dat vr’un răs­puns pazei. A doua 4' i-s’a raportat împăratu­lui, oă d-ş6ra a fost asérá în o raş, unde a pe­trecut două óre, apoi s’a reîntors, fiind în­soţită de un bărbat tînăr pănă la pórta parcului. împăratul, fără să fi spus oeva m«mei sale, a ohiămat la el pe d-góra Z. di^endu-i : Aşa dér în două nopţi ai pără­sit castelul. — Majestate! murmurâ dama, voind să se souze. — Nu încerca a m§ oonduoe pe oăi rătăcite, eu scîu unde umbli! D-ta eştî vinovată! — Majesfcatea Vóstrá póte să-mi detragă din rennme, dér oonsoiinţa mea e onratS, ca lumina sórelui.— Dér oine e bărbatul aoela, care te-a petrecut? — Mă iârtă M a jesta te ... — Nu­mai decât să-mî răspundî, deóreoe vréu să sciu oine e acel om! — Majestate, omul acela e bărbatul meu. Din oopilăriă ne iubim, dér el a trebuit să se depărteze de mina şi astfel tata numai în seoret ne-a putut uni la olaltă. Numele e M .. . Numele acesta a spus totul. Numitul funcţionar de stat înalt a fost recent, dér în urma unei osânde a părăsit Francia şi acum în oontra legei şi cu espunerea vieţii, că d0că îl va prinde va fi spânzurat, s’a re­întors în Francia. — Bine e madame, 4*se împăratul — oel puţin d-ta esol sigură, oft iubesol pentru d-ta, deóreoe bărbatul d*tale, când vine pe două óre să te vadă, îşi pune în perioul viâţa. ţ)icând acestea, 8e aşec]â la mésà, sorise c â te -v a rânduri pe o faţă de hărtiă şi apoi a dat’o dame*.— Dute, dama mea, — mareşalul te va oetrace în trăsură. Când bărbatul dómnei Z. vé^ù că se apropiă de el soţia sa ca escorta ore4ù, oă acum e gata ou el. Dér cât de mare îi fù bucuria, când oeti de pe hărtiă următorele cuvinte: „Domnul M. şi soţia sa, să fiă esoortaţl pănă la graniţele ţă r ii. .

Proprietar: D r . A u r e l M u r e ş i a n u »

Redactor responsabil : G r e g o r i u m a i o r .

C ursu l la b u rsa din Viena.Din 26 Dpoemvre 1897.

Benta ung. de aur 4% . . . . 121.71Renta de cor6ne ung. 4% • • • 99.65Impr. căii. fer. ung. în aur 4 y2%. 120.50Impr. căii. fer. ung. în argint 41/2°/0 100.65Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.50Bonuri rurale nngare 4% . . . 96 80Bonuri rurele croate-slavone . • 97.—Imprum. ung. cu premii . . . 152 50Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 188 75Renta de argint austr..................... 102.05Renta de hârtie austr..................... 102.—Rente» de aur austr.. . . . . 121.70LoeurI din 1860 ............................ 102.75Aoţii de*ale Băncei austro-ungară, 932,—Acţii de-ale Bănceiung. de credit. 380.—Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 352,—Napoleondori . . . . . . . 9.5372Mărci imperiale germane . . . 58-90London F i s t a .................................. 120.10Paria v i s t a ........................................ 47.60Rente de corone austr. 4% . . 101.65Note italiene........................................ 44.50

C ursul p ieţei B raşo vDin 27 Decemvre 1897.

Banonota rom. Cump. 9.42 Vend. 9.52Argint român. Cump. 9.44 Vend. 9.48Napoleond’orl. Cump. 9.50 Vend. 9.54Galbeni Cump. 5.68 Vend. 5.72Ruble Rusesc! Cump. 127.75 Vend. —,—Măroî gemane Cump. 58.60 Vend. —Lire turoescî Cump. 10.75 Vend. —.—Scris. fonc. Albina 5% 101*— Vend. 102 .—

Pagina 4______________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 279—1897

Concurs.La institutul de credit şi eco*

nomii „ZLAGNEANA“ din Zlatna, este a se o cu p a în mod pro vi- sor p o s tu l de c o n ta b i l sub con­diţiile :

a) Salariu anual 800 fl. v. a. solviţi în rate lunare anticipative.

b) Cuartir şi pentru încălcjit lem­nele necesari.

c) Cererile prove4ute cu docu­mentele necesari sunt a se înainta Direcţiunei cel mult pănă la 15 Ianu­arie 1898 st. n.

d) Unui contabil înzestrat cu tóté cunoscinţele teoretice şi practi­ce şi de un caracter onorabil.

Direcţiunea i va vota şi o re­muneraţie potrivită împrejurărilor.

Din şedinţa Direcţiunei ţinută în Zlatna la 12 (24) Decern. 1897.

1459 1—2

i Nr. 2256-1897 . not.

Publicaţiune!Pe baaa conclusului a represen-

tanţei comunale din F u n d a t a luat în şedinţa ţinută astăcjî, neprimindu-se ofertul înaintat pentru cuantul de lemne din pădurea comunală „Stă- nicióe“, al cărui vén4are a fost pu­blicată în fóia ^Erdészeti lapok“ din luna Octomvre şi Noemvre a. c., apoi în fóia „Gazeta Transilvaniei44 N-rii 217 şi 257, sé escrie a treia licita- ţiune, care se va ţinâ în localul pri­măriei comunale în F u n d a t a în 4iua de 14 Ianuarie 1898 la II ore a. m. pe lângă condiţiunile deja publi­cate în doué rénduií, ínsé pe lângă preţul strigărei de 60 cr. v. a. de metru cubic de brad-moliv, er pen­tru caşul, când pe lângă acest preţ nu a’ar afla doritori de cumpărare, licitaţia sé va ţine şi sub preţul stri­gărei tot în aceiaşi 4i-

Otertele prove4ute cu vádiul de 457 fl. 20 cr. v. a. coréspun4étor cuantului de 7462 metri cub. se pot înainta la mâna primarului comunal pănă la y2 12 óre a. m. când sé va începe licitaţiunea verbală.

Condiţiunile mai de aprópe sé pot vedea în cancelaria notariatului cere. din Branul superior în tóté 4i- lele în órele oficióse.

F u n d a t a , în 28 Dec. 1897.1456.1-1. Primăria comunală.Nr. 2 0 09 5 -1897.

PUBLICAŢIUNE!Statutul pentru apă din apaduc-

tul şi fântânile oraşenesci statorit de representanţa orăşenâscă şi apro­bat de înaltul Ministeriu de Interne in 12 Decembre a. c. Nr. 107625/IÎI intră în activitate cu I Ianuarie 1898, şi deobligă pe toţi proprietarii ca­selor seu realităţilor din rayonul apa- duetului, ca se plătescă pentru toţi consumenţii de apă chiria de apă.

Spre scopul încassărei chiriei de apă se va dispune o inventare ex officio a tuturor locuinţelor, prăvă liilor, magasinelor, lucrătorelor etc. etc., mai departe o conscriere a tu­turor cailor şi mânzilor în verstă până la 2 ani, a asinilor, vitelor cor­nute şi a viţeilor.

Toţi proprietarii de casa şi rea­lităţi se provocă, ca se fasioneze cu conscienţiositate obiectele de con­scriere organelor esmise spre acest scop, de-orece în cas contrar fasionă- rile necorecte se vor pedepsi în sensul statutului amintit respective în sen­sul statutului penal.

B r a ş o v , 22 Decemvre 1897.1458.1 - 3 Magistratul orăşenesc.

Antreprise de pompe funebreIE . T - m t s e k : -

B ra şo v , S tra d a P o rţ ii Mr. 12.(Lipit de depoul de ghete al D-nului I. Sâbădeanu.)Recomandă Onor. public la caşuri de mórte, aşe4ămentul

séu de înmormântare b o g a t a s o r t a t în cari tóté obiectele, atât sortele mai de rend, cât şi cele mai fine, se p o t c ă ­p ă t a cu preţuri ieftine.

Comisiune şi (lep O U de s ic r iu r i de m eta l ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propriă a tuturor s ic r l l ir llo r de lem n 9 de m e ta l şi imitaţiunl de metal şi de lem n de şte ja ru .

Depou de cununi pentru monumente şi planticî cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, cáré funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un car funebru vénét, pentru copii; precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută p ro m p t si ie ftin , ia u asupră-mî şi t ra n s p o r tu r i de m o rţi in "streinătate.

La caşuri de morte a se adresa la 17_* E. T u t s e k.

li& lI g j S p r

Câştiguri p rin c ip a le a clasei III.

80,000 Corone80,000 „ 2 0 ,0 0 0 „15.000 „10.000 „ 10,000 „ 1 0 ,0 0 0 „5.000 „5.000 „5.000 „5 000 „5.000 „

8 â 2 .0 0 0 „1 0 â, 1 ,0 0 0 „

etc. T ra g e re a

în 4, 5 lan 1898,publică în sa­la Redutei din Bu d a p e s t a , sub inspecţia notarială.

Publicaţie.i i . m

Renoirea losurilor pentru clasa III se pote efectui cel m u lt p ă n â în £8 D ec. a. c. plătind ii. te.~ ti. 8.— a. 4 .- fl.Los întreg, jumătate, a 4-a parte, a 8-a parte,

IiO§uri pentru clasa UI, T ra g e ­re a la 4 şi 5 Ia n u a rie 1898 .

Costă cu preţul oficial: fl. a g - a . t e . - fl. 8 . - fl. 4 .— Los întreg, jumétate, a 4-a parte, a 8-a parte.

Subscrisul colector principal se rogă a se comanda de timpuriu, ca se potă exe­cuta ordinile. împărţirea losurilor în 1/s , i/i , V2 es e favorabilă, ca se potă juca ia loterie fie-care după starea lui şi se-şl cer­ce norocul ca cu puţin se potă câştiga mult. Jocul loteriei cu sume mici nu este periculos.

Mészáros Miklós,colector p rin c ip a l

al loteriei de clasă reg. ung, privii.Budapest, Nádor-utcza 5.

Cutia poştei 339.Te l e gr am e:

Mészáros—Europa. Budapest.

Pănă ia închi- erea loteriei

se sortez ă în cas favorabil:1000,000 Cor. (Un milion)

Special;1 â 600 000 COr.1 â 400,000 „1 â 200,0002 â ] 00 ,000 „ 1 â 90.000 „ l â 60^000 „1 â 40.000 „ 3 â 30.000 * 5 â 20,000 „2 â 15,000 „

23 â 10,000 „ 60 â 5,000 „

416 â 2,000 „ 740 â 2000 „ 1140 â 500 „ Total 2900 câşti­guri principale şi 31,700 câştiguri

â 200 cor. Planul oficial tri­mit grati s. Listei e se trimit prompt în decurs de 8 (Jile,

A I Lucrări de legătorie de cărţi.

0E

(0Ew-

oiT|

o(fl

E0)c3

A

«Eooo

W ilM m Haydeckeriegător de cărţi, şi lucrător de galanterii,

Braşov, Strada Porţii ITr. 22.Recomanda Onoratului public dela oraş şi dela sate

Legătoria sa de cărţi,ce e s is tă de 14 ani cu ce l m ai bun renum e si e s te m ult m ă rită şi d in nou a ra n g ia tă cu 9 m a şin i d i­fe rite .

Se efectuesc tote lucrările ce cad îa sfera legato- riei de cărţi, dela cea mai simplă carte de şc0lă legată, pâna la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă­tase, pluş, pânză etc. esecutând cât se póte de bine şi de esact.

Avénd lucrători de tóté specia escelent pregătiţi, acesta legătoria de cărţi póte se esecute iute şi fórte ieftintot ce se póte cugeta mai bun în aceste lucrări.

f ju c r ă r i de g a la n te rii, p a sse p a rto u t, c a r ­to n a s e etc. în tóté esecuţiunile posibile.

Despărţământ deosebit pentru legarea cărţilor comerciale, protocólelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un personal anume instruit pentru acésta; cel mai durabil şi cel mai practic mod de legat.

Tipăresce inscripţiuni pe pantlicl de cununi şi is stegurl etc.

WILHELM HAYDECKER.Iegător de cărţi,

22—0 S t r a d . a , p o r ţ i i ILTr. 2 2 .

0Ü

1aB*g3

3£.(AOsaoa

&№

12 .

3

A

3a

S t r a d a p o r ţ i i Nr. 22 *

Premimeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potă face şi reinoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă~eărei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesc ca espedarea se li-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se aboneză din nou binevoiască a scrie adresa ămurit şi s6 arate şi posta ultimă. « . . . _Admimstraţ. „Gaz. Trana.V

Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei *

fi 5 cr. se pottt cumpera în librăria Nicolae Ciurcu şi în tutungeria M. Gross.

Tipografia A Muresianu, Braşov.