inflaţia: statistici şi interpretare

Wilhelm SalaterŞef serviciu

Direcţia Studii Economice

Banca Naţională a României

Bucureşti, 5 decembrie 2011

InflaInflaţţia: statistici ia: statistici şşi interpretarei interpretare

BANCA NABANCA NAŢŢIONALĂ A ROMÂNIEIIONALĂ A ROMÂNIEI2

„Stabilitatea preţurilor este atinsă atunci când omul obişnuit încetează să se gândească sau să se preocupe de inflaţie în activitatea sa cotidiană”

Alan Blinder, 1994


Asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor constituie obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României

Determinant-cheie al bunăstării, întrucât creşterea generalizată a preţurilor erodează puterea de cumpărare

Premisă pentru expansiunea sustenabilă a activităţii economice şi pentru asigurarea unui grad mai ridicat de ocupare a forţei de muncă prin:

îmbunătăţirea transparenţei mecanismului preţurilor, care permite formularea unor decizii avizate în ceea ce priveşte consumul şi investiţiile, precum şi alocarea mai eficientă a resurselor

reducerea primelor de risc asociate inflaţiei incluse în ratele dobânzii

evitarea operaţiunilor costisitoare de acoperire a riscurilor asociate impactului negativ al inflaţiei/deflaţiei

diminuarea efectelor de distorsiune exercitate de inflaţie asupra sistemelor fiscale

prevenirea redistribuirii arbitrare a averii şi a venitului

consolidarea stabilităţii financiare

RelevanRelevanţţa stabilităa stabilităţţii preii preţţurilor urilor ……


Indicele preţurilor de consum (IPC) reprezintă indicatorulstandard de măsurare a inflaţiei pe ansamblul economiei

Pornind de la acesta, este necesară examinarea mai multor indicatori pentru a obţine o imagine completă asupra fenomenului inflaţionist. Printre cei mai relevanţi se numără:

1. rata anuală a inflaţiei

2. rata medie anuală a inflaţiei

3. volatilitatea inflaţiei

4. distribuţia inflaţiei pe subcomponente ale coşului de consum

…… şşi importani importanţţa interpretării adecvate a fenomenuluia interpretării adecvate a fenomenului


11. . Rata anuală a inflaRata anuală a inflaţţieiiei


Mod de calculMod de calcul

Similar altor bănci centrale care practică ţintirea directă a inflaţiei, BNR formulează ţinta în termenii ratei anuale a inflaţiei → indicator care reflectă în mod satisfăcător evoluţia preţurilor din anul pentru care a fost stabilită ţinta

tt-12

rata anuală a inflaţiei în luna t ( )t

100P

PP

12t

12ttt

unde: reprezintă nivelul general al preţurilor la momentul ttP


CaracteristiciCaracteristici

Permite cuantificarea modificării puterii de cumpărare la un moment dat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

Este adecvată pentru transformarea variabilelor nominale exprimate în preţurile curente (la momentul t) în preţurile momentului t-12 (ex.: rata dobânzii, cursul de schimb)

Elimină variaţiile sezoniere ale preţurilor

Măsura poate fi distorsionată de manifestarea unor efecte de bază semnificative


Rata anuală a inflaRata anuală a inflaţţiei este influeniei este influenţţată de efecte de bazăată de efecte de bază

Traiectoria ratei anuale a inflaţiei este influenţată atât de evoluţiile curente ale preţurilor (t), dar şi de cele din perioada de bază (t-12)

(1)

(2)

Rata lunară a inflaţiei în luna t

Rata lunară a inflaţiei în luna t-12

Impactul modificărilor atipice ale preţurilor din anul precedent asupra ratei anuale a inflaţiei este denumit „efect de bază”

100P

PP

12t

12ttt

100PlnPln 12tt ≃

1tt 100PlnPln100PlnPln 13t12t1tt ≃


Un exemplu de efect de bază favorabil Un exemplu de efect de bază favorabil ……

… asociat creşterii de 13,9 la sută a preţurilor produselor din tutun în luna ianuarie 2010 ca urmare a majorării accizelor

Scăderea în ianuarie 2011 a ratei anuale a inflaţiei la produsele din tutun se datorează efectului de bază

Rata anuală decembrie 2010: 26,3%

Rata anuală ianuarie 2011: 11,9%

Preţul produselor din tutunvariaţie lunară (%)

ian.10 feb.10 mar.10 apr.10 mai 10 iun.10 iul.10 aug.10 sep.10 oct.10 nov.10 dec.10 ian.11

13,87 0,60 0,01 0,04 0,02 0,02 9,47 0,52 0,02 0,02 0,01 0,10 0,85


Se estimează că reducerea inflaţiei anuale de la 7,93 la sută în iunie 2011 la 4,85 la sută în iulie 2011 se datorează în proporţie de circa 77 la sută efectului de bază asociat majorării cotei TVA

Un puternic efect de bază sUn puternic efect de bază s--a manifestat odată cu disiparea a manifestat odată cu disiparea impactului de runda I al majorării cotei TVAimpactului de runda I al majorării cotei TVA

iun.

iul.

iun.iul.

105

107

109

111

113

115

117

ian.

10fe

b.10

mar

.10

apr.1

0m

ai.1

0iu

n.10

iul.1

0au

g.10

sep.

10oc

t.10

nov.

10de

c.10

ian.

11fe

b.11

mar

.11

apr.1

1m

ai.1

1iu

n.11

iul.1

1au

g.11

sep.

11oc

t.11

+4,85%

+7,93%+2,58%

IPC (dec. 2008 = 100)

Efectul de bază al majorării cotei TVA asupra IPC

Sursa: INS, calcule BNR


ŞŞocurile se reflectă ocurile se reflectă îîn rata anuală a inflan rata anuală a inflaţţiei cu persisteniei cu persistenţţă ă şşi sunt sursă de efecte de bază favorabilei sunt sursă de efecte de bază favorabile/nefavorabile/nefavorabile

-4

-2

0

2

4

6

8

10de

c.09

ian.

10fe

b.10

mar

.10

apr.1

0m

ai.1

0iu

n.10

iul.1

0au

g.10

sep.

10oc

t.10

nov.

10de

c.10

ian.

11fe

b.11

mar

.11

apr.1

1m

ai.1

1iu

n.11

iul.1

1au

g.11

sep.

11oc

t.11

nov.

11de

c.11

ian.

12fe

b.12

mar

.12

apr.1

2m

ai.1

2iu

n.12

iul.1

2au

g.12

sep.

12oc

t.12

nov.

12de

c.12

rata anuală a inflaţiei

procente

Şoc preţuri legume-fructe

Inflaţia anuală exceptând cele 4 şocuri

Şoc TVA

Şoc preţuri alimente

Şoc preţuri energie

– PROIECŢIE –

Sursă: INS, estimări DSE

Şoc TVA Şoc preţuri alimente Şoc preţuri LF Şoc preţuri energiePerioada de manifestare iul.10-nov.10 aug.10-apr.11 mai 11-sept.11 oct.11-nov.11Perioada de persistenţă iul.10-oct.11 aug.10-mar.12 mai 11-aug.12 oct.11-oct.12


22. . Rata medie anuală a inflaRata medie anuală a inflaţţieiiei


Mod de calculMod de calcul

Criteriul de convergenţă nominală privind evoluţia preţurilor este stabilit în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei → indicator adecvat pentru evaluarea trendului de convergenţă, surprinzând mai bine caracterul de sustenabilitate urmărit de criteriul de la Maastricht

t-24 t-23 t-13 t-12 tt-1t-11

rata medie anuală a inflaţiei în luna t ( )

12t 11t 1t t

t


CaracteristiciCaracteristici

Permite cuantificarea modificării medii a puterii de cumpărare în ultimele 12 luni

Este adecvată pentru deflatarea variabilelor nominale exprimate ca medie pe 12 luni (salariul nominal anual, pensia anuală)

Este utilizată de regulă ca benchmark în indexarea unor venituri (salarii, pensii)

Atenuează impactul efectelor de bază

Comparativ cu rata anuală a inflaţiei, evoluţiile curente ale preţurilor sunt reflectate într-o măsură mai redusă


0

2

4

6

8

10

12

14

ian.

05iu

n.05

nov.

05ap

r.06

sep.

06fe

b.07

iul.0

7de

c.07

mai

.08

oct.0

8m

ar.0

9au

g.09

ian.

10iu

n.10

nov.

10ap

r.11

sep.

11

rata anuală

rata medie anuală

procente

Rata medie anuală este mai puRata medie anuală este mai puţţin influenin influenţţată de efecte de bazăată de efecte de bază

Fiind o medie mobilă pe 12 luni a ratei anuale a inflaţiei, rata medie este mai puţin volatilă şi reflectă evoluţia preţurilor pe o perioadă mai îndelungată

În prezent, rata anuală a inflaţiei se plasează aproape de minimul istoric, în timp ce rata medie anuală se ajustează mai lent



33. . Volatilitatea inflaVolatilitatea inflaţţieiiei


RelevanRelevanţţăă

Un nivel ridicat al incertitudinii asociate evoluţiei preţurilor distorsionează deciziile privind economisirea sau investiţiile şi alocarea eficientă a resurselor (Fischer, 1981; Golob, 1993;Holland, 1993)

Volatilitatea inflaţiei frânează creşterea economică, indiferent de nivelul inflaţiei (Judson şi Orphanides, 1996; Blanchard şi Simon, 2001)

O inflaţie stabilă este mai uşor de anticipat decât una volatilă şi implică, în consecinţă, costuri sociale şi economice mai reduse (Baumol şi Blinder, 2011)

Atât nivelul inflaţiei, cât şi volatilitatea sa contează


0

1

2

3

4

5

6

7

ian.

07m

ar.0

7m

ai.0

7iu

l.07

sep.

07no

v.07

ian.

08m

ar.0

8m

ai.0

8iu

l.08

sep.

08no

v.08

ian.

09m

ar.0

9m

ai.0

9iu

l.09

sep.

09no

v.09

ian.

10m

ar.1

0m

ai.1

0iu

l.10

sep.

10no

v.10

ian.

11m

ar.1

1m

ai.1

1iu

l.11

sep.

11no

v.11

ian.

12m

ar.1

2m

ai.1

2iu

l.12

sep.

12no

v.12

Medie mobilă 1 an

Medie mobilă 3 ani

Medie mobilă 5 ani

‐PROIECȚIE ‐

CreCreşşterea recentă a volatilităterea recentă a volatilităţţiiii** pe termen scurt a ratei anuale a inflape termen scurt a ratei anuale a inflaţţiei iei reflectă impactul reflectă impactul şşocurilor tranzitorii din ultima perioadăocurilor tranzitorii din ultima perioadă


* deviaţie standard


14,9

12,0 11,8

8,7

5,9

3,5

1,8 1,7

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Legu

me

Ouă

Tutu

n

Fruc

te

Com

bust

ibili

Adm

inis

trate

CO

RE

2 aj

usta

t

Bău

turi

alco

olic

e

Volatilitatea*inflaţiei IPC

Volatilitatea* ratei anuale a inflaVolatilitatea* ratei anuale a inflaţţiei pentru unele componente iei pentru unele componente ale coale coşşului de consum ului de consum îîn perioada ian. 2005 n perioada ian. 2005 –– oct. 2011 oct. 2011


* deviaţie standard

Inflaţia de bază este mai relevantă pentru autorităţile monetare cu toate că nu oferă o imagine completă asupra evoluţiei preţurilor, întrucât exclude componente cu volatilitate ridicată precum combustibili, legume, fructe, ouă (Mishkin, 2007)


4. Distribu4. Distribuţţia inflaia inflaţţiei pe subcomponente iei pe subcomponente ale coale coşşului de consumului de consum


RelevanRelevanţţăă

Rata inflaţiei percepută de populaţie diferă de cifrele oficiale, întrucât ponderile din coşul de consum reflectă structura cheltuielilor unui consumator reprezentativ

Consumatorii manifestă o sensibilitate ridicată la evoluţia preţurilor bunurilor tranzacţionate frecvent (alimente de bază, combustibili)

Creşterile mari de preţ sunt percepute mai acut, ceea ce implică o supraestimare a ratei inflaţiei, în special când există discrepanţe notabile între ratele de creştere a preţurilor componentelor coşului de consum

Impactul inflaţiei este resimţit într-o manieră individuală


O pondere redusă a componentelor IPC a O pondere redusă a componentelor IPC a îînregistrat varianregistrat variaţţii ii relativ ample ale prerelativ ample ale preţţurilor, dar urilor, dar ……


Peste 50 la sutădintre componentele IPC au înregistrat creşteri anuale sub 2,5 la sută după disiparea impactului majorării cotei TVA 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

ian.

05ap

r.05

iul.0

5oc

t.05

ian.

06ap

r.06

iul.0

6oc

t.06

ian.

07ap

r.07

iul.0

7oc

t.07

ian.

08ap

r.08

iul.0

8oc

t.08

ian.

09ap

r.09

iul.0

9oc

t.09

ian.

10ap

r.10

iul.1

0oc

t.10

ian.

11ap

r.11

iul.1

1oc

t.11

0

2

4

6

8

10

12

<0% <0-2,5%

<2,5-5% <5-7,5%

<7,5-10% >10%

rata anuală a inflaţiei (scala din dreapta)

ponderi variaţie anuală (%)


…… a influena influenţţat nivelul inflaat nivelul inflaţţiei perceput de consumatori, iei perceput de consumatori, care scare s--a situat uneori peste cel efectiva situat uneori peste cel efectiv

Sursa: INS, estimări BNR pe baza sondajului DG ECFIN (metoda Carlson – Parkin)

0

2

4

6

8

10

12

ian.

05ap

r.05

iul.0

5oc

t.05

ian.

06ap

r.06

iul.0

6oc

t.06

ian.

07ap

r.07

iul.0

7oc

t.07

ian.

08ap

r.08

iul.0

8oc

t.08

ian.

09ap

r.09

iul.0

9oc

t.09

ian.

10ap

r.10

iul.1

0oc

t.10

ian.

11ap

r.11

iul.1

1oc

t.11

rata anuală a inflaţiei

rata percepută a inflaţiei anuale

procente


55. . ConcluziiConcluzii


ConcluziiConcluzii

Rata anuală a inflaţiei nu este singurul indicator relevant pentru caracterizarea fenomenului inflaţionist

Pentru o imagine de ansamblu, este utilă analiza mai multor indicatori statistici, printre care: rata lunară, rata medie anuală, volatilitatea inflaţiei, distribuţia inflaţiei pe subcomponente ale coşului de consum

Informaţiile adiţionale furnizate de aceşti indicatori se referă la:

evoluţiile curente ale preţurilor tendinţa conturată de evoluţia preţurilor pe o perioadă

mai îndelungată incertitudinea asociată evoluţiei preţurilor inflaţia percepută la nivel individual în funcţie de propriul

coş de consum


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

Rata anuală a inflaţiei: 3,55%

procente

Detaliu: octombrie 2011 Detaliu: octombrie 2011

Componente ale coşului de consumSursa: INS

Energie termică (+21,8%)Apă, canal (+15,1%)

Făină (+14,4%)Combustibili (+12,5%)

Alte legume (-23,1%)

Cartofi (-18,5%)

Zahăr (+23,9%)

inflaţia: statistici şi interpretare

Documents