impotriva zeilor - peter l. bernstein - cdn4.libris.ro zeilor - peter l. bernstein.pdf · omul care...
TRANSCRIPT
b$economist american, profesor de economie
Blrr4dmail din Statele Un,ite precum Harvard
srciar, manager de,investilii, fondator al firmei
c- $i al publicaliei Journal of Portfolio Manage-
irrc dele, economist la Federal Reserve Bank
llHea Rezboi Mondial 9i-a satisfdcut stagiul mi-
fi pertn Servicii Strategice, predecesorul C lA.
irF, diii in SUA, cdt gi peste hotare, pe temeqp & potofoliu, strategi ile de investili i, istoria
frCteoriei pielei eficiente, oare a schimbat
@rare de pe Wall Street. A publicat nenu-
b$trad&rsiness Beview, Financial Analysts
rthen*Swtitelevizate gi a scris afiicole adre-
rfufuvillr, The Wall Street Joumal, Worth
#&onomie, finanle gi investitii gi al
L
:EE Fblffi tupgement and Efficient Man
ru(l|f;rs of lffiem Wall Street (1992), The
5t @m), Gqital ldea Evolving (2O07).
hrotG, +ttriin 1996, a primit distinclii din
ItD@, patu inovafie gi pentru demer-
;ff*pn*l in r6ndurile publicului larg'
PmrnR L" tsmnxSTEnIN
MHHF-GRRnMAR.CAEnI-A povESTE
A RNSCUTUX
Tladucere din englezi deSIMONA-MARIA DREI,CIUC
HUMANITASBUCURE$TI
rrndi ib $tefan Liiceanu.
I
Atrr
e*y{W*Lh.
dudmrmeneasce
nbrEmfuiei
ede a riscului / Peter L. Bernstein;locuregti: 11sson itas, 20 14
curegti, Rombniar51
as.mrhumanitas.rot,o723 684194
Cuprins
Multumiri
lntroducere
CATRE 12OO: INoEPUTURILE
1. Grecii; inchinarea in tafa v6nturilor gi rolul zarurilor2. Simplu precum... l, ll, lll
1200-1700: O MIE DE FAPTE REMARCABILE
3. Jucatorul Renagterii
4. Filiera trancezl.5. Remarcabilele idei ale omului cu idei remarcabile
1 700 -1 900: CALCULE NELIMITATE
6. Gdnduri privind natura umana
7. in cdutarda certitudinii morale
8. Legea suprema a nebuniei
9. Omul scrantit la minte
10. Pestai 9i primejdii
1 1. Structura fericirii
'1900-1960: UMBRA INCERTITUDINII Sl NEVOIA DE EXACTITATE
12. Mdsura negtiintei noastre
13. Nofiunea complet diferitd
14. Omul care numera orice in afari de calorii
15. Straniul caz al brokerului anonim
23
35
9
13
51
67
82
107
123
142159
179193
203220236252
GRADE DE 1NCREDERE: STUDIUL INCERTITUDINII
1 6. incitcarea principiului invariantei17. Protectorii teoriei18. Extraordinarul sistem al pariurilor secundare19. in agteptarea dezordinii
Note
Notele gi comentaiile editor.iui romenBibliografie
lndice de nume
lndice de materii
275291
312338
347
359
367
377
381
r. Grecii, inchinarea in fata vdnturilorrolul zarurilor
De ce este controlul riscului un concept atAt de specific modernitifii?De ce oare a agteptat omenirea atAtea milenii inainte de RenagterepAn[ sd doboare obstacolele care impiedicau misurarea qi stdpAnireariscului?
Aceste intrebdri nu pot primi rispunsuri cu uqurinfi. Dar vomincepe cu un indiciu. Jocurile de noroc - esenta ins[gi a riscului - aureprezentat un mod pl5cut de petrecere a timpului liber qi adesea odependenti, chiar de la inceputurile istoriei restituite in documente.Unjoc al hazardului a fost cel care le-a inspirat lui Pascal gi lui Fermatdescoperiri revolulionare in ceea ce priveqte legile probabilitilii, qinu vreo intrebare profundi despre natura capitalismrrlui sau weo vizi-une asupra viitorului. Totuqi, pAnd in acel moment, oamenii paria-serd gi jucaserd de-a lungul istoriei fdri a folosi sisteme de calcul aIprobabilit[lilor precum cele care hotdr[sc invingdtorii qi invinqii inprezent. incercarea norocului era o manifestare liberd, neingreditede teoria gestiondrii riscului.
Oamenii au fost dintotdeauna atraqi irezistibil de risc, pentru cd.
acesta ne agazd falb in fali cu soarta, fHrd nici un fel de reguli. Intrbmin aceastS. lupti descurajantd pentru cd suntem convingi cE avem unaliat puternic: $ansa va interveni intre noi qi destin (sau sorli) qi vaaduce victoria de partea noastr6" Adam Smith, un fin observator alfirii omenesti, a definit motivalia ca fiind ,,pirerea excesiv de bunipe care o au majoritatea oamenilor despre propriile abilitdli [qi] ab-surda lor incredere in propriul noroc"l. Deqi Smith era perfect con-_stient ci dorinla omului de a-gi incerca norocul stimuleazi progresuleconomic, iqi exprima gi temerea ci societatea ar avea de suferit atuncic6nd aceastd aplecare va scdpa de sub control. Astfel, a fost foarteatent s[ pund in balanld principiile moralei gi beneficiile unei piele
SI
Grecii, inchinarea in fata vdnturilor 9i rolul zarurilor 23
libere. O sutd qaizeci de ani mai tdtziu, un alt mare economist britanic,John Malmard Keynes, subscria la aceeaqi p[rere: ,,Atunci cAnd creg-terea capitalului unei ldri devine efectul secundar aI activit[lii cazinou-rilor, se poate ca treaba sd fi fost prost f6cut5."2
Cu toate acestea, lumea ar fi un loc destul de plictisitor daci oame-nilor le-ar lipsi increderea in sine gi in propriul noroc. Ke;mes a trebuitsi admit[ c5, ,dacd omul n-ar fi tentat si riqte [...], probabil n-ar existaprea multe investilii doar in urma unor calcule precise"3. Nimeni nurisc[ cu gAndul ci va da greq. Atunci cAnd sovieticii au incercat sielimine nesiguranla prin decrete guvernamentale qi prin planificare,au inibuqit progresul social qi economic.
Jocurile de noroc subjugd oamenii de mii de ani. Au fost practicatepretutindeni, de Ia cele mai mizere pituri ale societdlii qi pAn[ la celemai inalte cercuri.
Soldalii lui Pilat din Pont au tras la sorli veqmAntul lui Cristosin timp ce acesta era rdstignit pe cruce. impdratul roman Marc Aure-liu era adesea insolit de crupierul personal. Contele de Sandwich ainventat gustarea care-i poart[ numele pentru a nu mai fi nevoit s5.
se ridice de la masa de joc ca si mdndnce. George Washington g[zduiajocuri in cortul siu in timpul Revoluliei Americane.a Jocurile de norocsunt sinonime cu Vestul Silbatic. Iar ,,Luck Be a Lady Tonight" esteuna dintre cele mai memorabile scene din Guys and Dolls (Bd.ieli;i
fete), un musical despre un parior inveterat qi jocul sdu de barbut.Primul joc de noroc cunoscut semina cu cel de zarwi gi se juca
cu ceea ce se numea astragal sau talus.5 Acest predecesor al zarurilorde astdzi era un os aproape pdtrat, firi miduv6, scos din glezna oilorsau a ciprioarelor qi atAt de tare, incAt era aproape indestructibil.Astfel de oase au fost descoperite in urma sipdturilor arheologice inmulte pirli ale lumii. Picturile din mormintele egiptene infdliqeazdjocuri de acest gen inci din 3500 i.Chr., iar cele de pe vasele greceqtisurprind tineri aruncAnd oasele intr-un cerc. Degi Egiptul ii pedepseape jucitorii impetimili obligAndu-i si glefuiasci pietre pentm piramide,sdpiturile au relevat ci nici faraonii nu ezitau sd foloseascil zarurtmisluite in propriile jocuri. Barbutul, o invenlie a americanilor, pro-vine din diferitelejocuri cu zaruri rdspAndite in Europa de Cruciade.Acele jocuri erau in general cunoscute ca jocuri de hazard, derivatdin al zahr, cuvAntul arab pentru zar.6
impotriva zeilor 24
mei ffi1si11, un alt mare economist britanic,scria la aceeaqi pdrere: ,,A'tunci cAnd creq-
;vine efechrl secundar al activitilii cazinou-
fi fost prost fhcutd'"zar fi un loc destul de plictisitor dacd oame-
r sine gr in propriul noroc. Ke;rnes a trebuitr fi tentat si riqte [. . .], probabil n-ar existan urrna unor calcule precise"s. Nimeni nurc+ Atunci cdnd sovieticii au incercat siuete guvernamentale qi prin planificare,il gi economic.
*
nmii de mii de ani. Au fost practicate
inime peturi ale societilii 9i pdn[ Ia cele
ffi an ras la sortj veqmintul lui Cristospit pe arce. impiratul roman Marc Aure-
ryarrul personal. Contele de Sandwich a
ruti nmele pentru a nu mai fi nevoit sd
r rl mtufine. George Washington gdzduia
J ncso}aiei Anericane.a Jocurile de noroc
fbi- Iar J,uck Be a Lady Tonight" este
rlile p re rlin Guys and Dolls (Bd'ieli qi
r lrir inveterat .si jocul siu de barbut.ro ssrAna cu cel de zarori qi se juca
pl *m 6fus5 Acest predecesor al zarurilor!I3lr fu mAduv6, scos din glezna oilor& tac, ffit era aproape indestructibil'rll'il in cma sdpiturilor arheologice in* din wnintele egiptene infiligeazi: tr@ ift- iar ele de Pe vasele greceqti
* iru cerc- Deqi Egiptul ii pedepsea
-bi ridra;rsne pietne pentru piramide,
rL Eeb-L o iwen-tie a americanilor, pro-
r rrci rielinfte in Europa de Cruciade.
fl ca lruri de hazard, derivatbprrrn'
impotriva zeilor 24 Grecii, inchinarea in fata vdnturilor gi rolul zarurilor 25
Jocurile de cirli au inflorit in Asia, avdndu-gi originea in vechiforme de cartomanlie, insd ele nu au devenit populare in Europa decdtdup[ inventarea tiparului. Cirlile erau inilial mari gi pdtrate, neavAndfiguri sau cifre la co$uri. Pe cdrlile figurative/cu personajele de la curteera tip[rit un singur cap, qi nu o imagine in oglind6, ceea ce insemnaci jucitorii erau nevoili adesea sd identifice.personajele dupi pi-cioare - intoarcerea lor semnaldnd delinerea unor cdrli de acest fel.Collurile pitrate facilitau triqarea, jucitorii putdnd si indoaie pulincollul pentru a identifica ulterior clrlile din teanc. C[rlile cu imaginiin oglindi qi cele cu collurile rotunjite au intrat in uz abia in secolulaI XIX-lea.
Ca qi barbutul, pokerul este o varianti americanl a unei alte for-me - jocul exist[ de doar aproximativ 150 de ani. David Hayano adescris astfel pokerrrl: ,,Tactici secrete, inqelitorii monumentale, stra-tegii calculate qi credinle arzdtoare lfondate pe] structuri adAnci, in-vizibile... Un joc pe care mai degrab5 trebuie s6-l incerci decAt si-lobservi."T Dupi spusele lui Hayano, circa patruzeci de milioane de ame-
ricani joaci poker in mod regulat, to,ti fiind foarte increz[tori in propriaabilitate de a-qi picili adversarii.
Jocurile care creeazil cea mai mare dependenli par a fi simplelejocuri de noroc oferite de cazinourile apirute precum ciupercile dupdploaie in comunitilile americane altddatd conservatoare. Un articoldin Nep Yorh Times, de Ia 25 septembrie 1996, in Davenport, Iowa,rclateazl ci jocurile de noroc reprezinti industria cu cea mai rapidlcreqtere inregistrat5 in Statele Unite, fiind,,o industrie de 40 miliardede dolari care atrage mai mulli clienli decit stadioanele de baseballsau cinematografele"s. Times citeaz[ spusele unui profesor de la Uni-versitatea din Illinois care estimeazd ci autoritdlile statale plitescagenliilor sociale qi sistemului de justitie cdte trei dolari pentm fi.ecare
dolar pe care il incaseazd din cazinouri - un calcul pe care Adam Smithl-ar fi putut prevedea.
De exemplu, statul Iowa, care nu avea nici md.car o loterie pAnd
in 1985, avea deja zece cazinouri mari pAni in 1995, pe lAngi un hipo-drom pentru curse de cai gi o pistd pentru curse de cAini, cu automatede jocuri deschise non-stop. Articolul mentioneazl ci ,,aproximativnoui din zece locuitori ai statului Iowa spun cdjoacdjocuri de noroc",
o proporlie de 5,4Vo dintre ei recunoscdnd ci au o problemi, in com-paralie cu doar t,7%o raportat cu cinci ani mai devreme. $i toate aces-
tea intr-un stat in care un preot catolic a fost condamnat la inchisoare
in anii'70 pentru cd gizduia unjoc de bingo. Se pare cE al zahr,informa sa cea mai simpld, este inc[ prezent.
Tlebuie s5. se facd diferenla intrejocurile de noroc qi cele in care con-teazi priceperea. Principiile care guverneazd.jocurile de ruletd, zarurtsi automate sunt identice, insi ele pot explica doar parlial ceea ce sepetrece lajocul de poker, la pariurile pe curse de cai sau lajocul detable. in primul grup de jocuri, rezurtatul este determinat de soartd;in schimb, in cel de-al doilea grup, sunt luate in calcul gi alegerile.Tot ce trebuie sd gtili sunt qansele - probabilitatea de caqiig - p"ent.oa paria intr-un joc de noroc, insd veli avea nevoie de mult maimulteinformalii pentru a prevedea cine va caqtiga si cine va pierde atuncicAnd rezultatul depinde nu doar de noroc, ci qi de pricepere. Existijucitori de cirli qi pariori la cursele de cai care sunt adevdrali profe-sioniqti, insd' nimeni nu va scoate weun ban cinstit din jocul de'barbut.
Numeroqi observatori privesc bursa de valon (stock marh.et)ca fiindpulin mai mult decat un cazinou. provin oare cdqtigurile de la bursddin pricepere si noroc, sau sunt doar rezurtatul unui joc favorabil?Vom reveni asupra acestei intrebdri in Capitolul 12.
$irurile de ghinioane sau de cAqtiguri se prod.uc adesea in jocurilede noroc, asemenea evenimentelor din via{a de zi cu zi. Jucitorii reac-,tioneazdla aceste evenimente in mod asimetric: invocd. legea mediilorpentru a gribi sfargitul sirurilor de ghinioane, ra fel cum vor suspendaaceeaqi lege pentru ca qirurile de cdgtiguri si continue la nesfdrqit.Legea mediilor nu se supune nici unei solicitdri. ultima aruncare azarurilor nu oferi nici un fel de informalie cu privire ra ce va aduceurmS"toarea aruncare. Nici cdr!ile, nici moned.ere, nici zamrile pi niciruletele nu au nici un fel de memorie.
Juc[torii pot crede cd,panazd.pe rogu sau pe gapte sau pe patrude-un fel, insl, in realitate, ei pariazd. pe ceas. perdantul -rr"" .u orundd scurtd s5. fie mai lungi pentru a creste probabilitatea de cAqtig.CAqtigitorul wea ca o rund5 lungd sd pard mai scurtd., pentru a sus-penda aceastd probabfitate. Departe de mesele de joc, directorii compa-niilor de asigurdri igi desfigoar[ afacerile in acelaqi mod. stabilescprimele pentru a-qi acoperi pierderile pe care le vor suferi pe termenlung, insi, atunci cAnd cutremurele, incendiile qi uraganele se producaproape in acelagi timp, termenul scurt se dovedeqte a fi foarte d*"ror.Spre deosebire de jucitori, companiile de asigurdri delin capital qi
lmpotriva zeilor 26
a un joc de bingo. Se pare cd, al zahr, inte iocd prezent.
intrejocurile de noroc qi cele in care con-care guverneazd jocurile de rulet5, zarttrirsd ele pot explica doar parlial ceea ce separiurile pe curse de cai sau lajocul deri, rezultatul este determinat de soartS;a grup, sunt luate in calcul gi alegerile.
'nsele - probabilitatea de cAqtig - pentruinsi veli avea nevoie de mult mai multea cine va cdqtiga gi cine va pierde atuncidoar de noroc, ci gi de pricepere. Existisursele de cai care sunt adevirali profe-oate \Teun ban cinstit dinjocul de barbut.;esc bnrsa de valori (stoclz markel) ca fiindinou. Provin oare cdqtigurile de la bursdsunt doar rezultatul unui joc favorabil?otrebiri in Capitolul 12.
de cAqtiguri se produc adesea injocurileatelor din viala de zi cu.zi. Jucitorii reac-e i-n mod asimetric: invocd legea mediilorilor de ghinioane, la fel cum vor suspendaile de cAqtiguri sd continue la nesfArqit.e nici unei solicitiri. Ultima aruncare aI de hformalie cu privire la ce va aduceirgile, aici monedele, nici zarurile qi nicimemorie.nazepe rosu sau pe gapte sau pe patruei pariazd. pe ceas. Perdantul vrea ca oi pentru a cregte probabilitatea de c6stig.r lungd sd pari mai scurt[, pentru a sus-)eparte de mesele de joc, directorii compa-ioard. afacerile in acelagi mod. Stabilescferderile pe care le vor suferi pe termenmurele, incendiile gi uraganele se producmul scurt se dovedeqte a fi foarte dureros.gompaniils de asiguriri delin capital qi
lmpotriva zeilor 26 Grecii, inchinarea in fafa vdnturilor Si rolul zarurilor 27
-'.d
p5.streaz5" rezerye pentru a le proteja in timpul inevitabilelor ingiruiride ghinioane pe termen scurt.
Timpul este factorul esential in jocurile d.e noroc. Riscul gi timpulsunt felele aceleiaqi monede, c[ci, dacb nu ar exista ziua de mAine, nuar mai exista nici riscul. Timpul transform[ riscul, iar natura risculuieste modelati de orizontul de timp; viitorul reprezintd terenul de joc.
Timpul conteaze mai ales atunci cdnd deciziile sunt ireversibile.$i totugi, multe decizii ireversibile trebuie luate pe baza unor infor-malii incomplete. Ireversibilitatea domind decizii dintre cele mai va-riate, de la alegerea unei cdldtorii cu metroul in loc de taxi, construfueaunei fabrici de automobile in Brazilia, schimbarea locului de munc[gi pAn[ Ia declararea unui r5.zboi.
Dacd astdzi cumpirdm o acliune, o putem vinde gi mAine. Dar ce
facem atunci cAnd crupierul de la masa de ruletd strig5,,Nu mai pa-ria!i!" sau dup[ ce se dubleazS" miza unui joc de poker? Nu mai exist[cale de intoarcere. Si nu facem nimic, in speranla ci trecerea timpuluiva aduce norocul sau ce probabilitilile vor fi in favoarea noastrS.?
Hamlet se lamenta cd. ezitarea in fala unui rezultat nesigur estenepotriviti, pentru c5",,al hotdrArii proasp5t chip se g[lbejeqte-n umbracugetlrii... iar marile, inaltele avAnturi... de-aceea se abat din cursullor... qi numele de fapti-I pierd."u $i totuqi, odati ce aclionim, ne sabo-
tim posibilitatea de a aqtepta pAnd cAnd vom deline mai multe infor-malii. Drept urrnare, a nu acliona poate fi util. Cu cdt este mai nesigurrezultatul, cu atdt mai valoroasi va fi amAnarea. Hamlet inlelesesegreqit: cel ce ezitb este pe jumdtate cAgtigat.
Mitologia greac[ recurgea la un gigantic joc de barbut pentru a ex-plica inceputurile lumii sau ceea ce oamenii de gtiin!6 contemporaninumesc teoria Big Bang-ului. T[ei frali au aruncat zarurile pentru aimpirli universul, iar Zeus s-a ales cu paradisul, Poseidon cu mlrilesi Hades, perdantul, a plecat in iad ca stdpdn al lumii de dincolo.
Tboria probabilit5lilor pare a fi un subiect creat special pentru greci,date fiind aplecarea pentru jocuri de noroc, talentul la matematic5,mdiestria in logicd gi obsesia legati de dovezi. Cu toate acestea, degi
" Hamlet, actul III, scena 1,, in W. Shakespeate, Teatru, in romdneqte de LeonLevitchi si Dan Dulescu, Editura pentru Literaturd Universald, Bucuregti, 1964,p. 713 (n. tr.).
au fost cei mai civilizali dintre antici, grecii nu s-au aventurat in aceastd.lume fascinanti. Lipsa unei asemenea preocupdri este surlrrinzdtoare,deoarece istoria ne aratd ci elenii erau singurul popor care nu fusese,pAnd in acel moment, ingrddit de o biserici dominantd care si fi pusmonopol pe liniile de comunicare cu forlele misterului. civilizafia, aqacum o cunoaqtem astizi, ar fi progresat intr-un ritm mult mai accentuatdaci grecii ar fi anticipat ceea ce descendenlii lor intelectuali - oameniiRenagterii - urmau sd descopere cAteva mii de ani mai tdrziu.
In ciuda preocupdrii pentru teorie, grecii nu erau intotdeauna in-teresati s5. o aplice weunui tip de tehnologie care le-ar fi schimbat per-ceplia in ceea ce priveqte gestionarea viitorului. Atunci cand Arhimedea inventat pArghia, a spus cd ar putea miqca pdmdntul dacd. ar g5.siun punct de sprijin. Aparent insi, nu s-a gdndit sd-l schimbe. Vialade zi cu zi a grecilor si nivelul lor de trai nu se deosebeau cu murt demodul in care strimosii lor triiseri cu mii de ani inainte. Vinau, pes-cuiau, lucrau pbmAntul, ficeau copii qi foloseau tehnici arhitecturalecare erau doar variatii ale temelor demult zdmislite de predecesoriin valea Tigrului qi a Eufratului qi in Egrpt.
Inchinarea in fala vdnturilor era singura form[ de gestionare ariscului care le-a captat interesul: poelii qi dramaturgii greci vorbescadesea despre dependenla lor de vAnt, iar iubilii lor copii erau sacri-ficali pentru a imbuna vAnturile potri.rmice. Mai mult, grecii nu aveauun sistem numeric care si le fi permis s6. calculeze si nu doar sd. in-registreze rezultatele activitililor lor.e
Nu aq vrea si sugerez cd grecii nu s-au gAndit la natura probabi-htelii. Vechiul cuv6"nt grecesc drc6E @ihos), care insemn a plauzibil sa:uprobabil, avea acelasi sens precum conceptul modern de probabilitate:,,a fi posibil cu un anume grad de nesiguranfd.". Socrate definegte eirriEca fiind ,,apropierea de adev5.r."10
Definilia datd de Socrate scoate in eviden![ un element subtil, darfoarte important. Apropierea de adeud,r nu este acelagi lucru cu ad,e-udrul. Adevilrul, pentru greci, era cerra ce putea fi dovedit prin logicdgi axiome. Accentul pus de ei pe dovezi aqazd adev5rul in contrastdirect cu experimentele empirice. De exemplu ,in Phaidon, Simmiasii atrage atenlia lui Socrate; ipotezacd sufletul e o armonie nu a fostnicidecum demonstrat[ , ci sebazeazi doar pe probabilitate.. Aristotel
u ,,Tboria [. . .] ca armonie [. . .1 mi s-a impus Ihrd demonstralie.. - platon
, phni.don,
in romdnegte de Petru crefia, Ldmuriri preliminare qi note de Manuela Recusan,Editura Humanitas, Bucurepti, 1994, p. 104 (n. tr.).
lmpotriva zeilor 28
e antici, grecii nu s-au aventurat in aceastiErsemenea preocupdri este surprin zdtoare,elenii s13u singurul popor care nu fusese,clit de o biserici dominanti care si fi puscare cu forlele misterului. Civilizalia, aqaprogresat i:rtr-un ritm mult mai accentuata ce descendenlii lor intelectuali * oameniiopere c€.teva mii de ani mai tdrziu..tral teorie, grecii nu erau intotdeauna in-ip de tehnologie care le-ar fi schimbat per-rionarea viitomlui. Atunci cAnd Arhimede:i ar putea miqca PimAntul daci ar gd"si
rt inqi. nu s-a gAndit si-I schimbe. Vialaul lor de trai nu se deosebeau cu mult deraiseri cu mii de ani inainte. VAnau, pes-
eau copii gi foloseau tehnici arhitecturaletemelor demult zdmislite de predecesorirului Si in Eg'ipt.rrilor era singura formd de gestionare alresul: poelii qi dramaturgii greci vorbescor de vAnt, iar iubilii lor copii erau sacri-rrile potrivnice. Mai mult, grecii nu aveaule fl permis sd. calculeze qi nu doar s5. in-tAtilor lor.ei grecii nu s-au gdndit la natura probabi-* ek6: (eikos), care insemnaplauzibil saulrecum conceptul modern de probabilitate:.d de nesiguran!5". Socrate defineqte eirri6;At "1o
'scoate in evidenld un element subtil, dar'a de adeud.r nu este acelagi lucru cu ade-ci, era ceva ce putea fi dovedit prin logiciei pe dovezi aqazd. adevirul in contrast
pirice. De exemplu, inPhaidon, Simmias:ipoteza c5. sufletul e o armonie nu a fostebazeazd. doar pe probabilitate". Aristotel
ni -a impus fbrd demonstralie" -Platon,Phaidon,rmuriri preliminare qi note de Manuela Recusan,t994. p. 104 (n. tr.).
,-.-!fr.--
se plAnge de filozofii a cdror,,perere e probabild, [...] dar nu adevd-rate"a. intr-un alt context, Socrate il anticipeazi pe Aristotel atuncicAnd considere ci un matematician care foloseste probabilitdlile pen-tru a face demonstralii in geometrie nu face nici doi bani.11 Pentruinc[ o mie de ani, a te gd,ndi la jocuri si a le .juca au rdmas doud acti-vitdli separate.
Shmuel Sambursky, un distins istoric qi filozof al qtiinlei, de origineisraelianS., oferd singura tezd convingitoare pe care am gisit-o, expli-cAnd de ce grecii nu au reuqit si faci pasul strategic qi si dezvolte oabordare cantitativb a probabilitdfilor.12 Sambursky susline intr-olucrare scrisd in 1956 ci grecii, cu delimitarea lor foarte clard dintreadev5r qi probabilitate, nu au putut si giseascd nici un fel de structurdsolidd sau vreo armonie in caracterul dezordonat aI existenlei de zicu zi. Desi Aristotel a sugerat c[ oamenii ar trebui si ia decizii pebaza,,dorinlei si a raliunii orientate citre un anumit scop", el nu a oferitin schimb nici un indiciu privind probabilitatea unui rentltat pozitiv.Tbagediile grecegti abundi in istorisiri despre oamenii neajutoratiaflali sub puterea unui destin impasibil. Atunci cdnd grecii doreausd afle ce aduce ziua de mAine, apelau Ia oracole in loc si-i consultepe inleleplii lor filozofi.
Grecii credeau ci ordinea domnea doar pe cer, unde planetele qistelele apar in mod regulat la locul lor bine stabilit si cu o preciziede neegalat. in fala unui spectacol atAt de armonios grecii se inclinaucu respect, iar matematicienii lor il studiau cu ardoare. tnsi perfec-
liunea cerurilor nu f5"cea decAt sd scoati in evidenli neorAnduialavielii pe pimAnt. Mai mult, previzibilitatea firmamentului era intr-oevidenti contradiclie cu comportamentul nestatornic qi nesdbuit alzeilor care il populau.
Se poate ca bitrAnii fiIozofi evrei care studiau textele talmudicesd se fi apropiat mai mult de cuantificarea riscului. Nici aici nu vomgisi insi vreun indiciu c[ ralionamentele lor s-au concretizat in con-ceperea unei abordiri metodice a riscului. Sambursky citeazl,un pasajdin Talmud, Kethuboth 9q, unde filozoful argumenteaz[ cd un birbatpoate divorla de solie din cauza adulterului, fdrd nici o pedeapsd, insinu si daci susline ci adulterul acesteia a avut loc inainte de cd-sltorie.13
'Aristotel, Metafizica, in romAneste de S. Bezdechi, Studiu introductiv si notede Dan Bdddrdu, Editura Academiei Republicii Populare Romdne, Bucureqti, 1965,Cartea fV, Cap. 5, p. 148 (n. tr.).
impotriva zeilor 28 Grecii, inchinarea in fata vAnturilor si rolul zarurilor 29
,,Este o dubH nrdoiali", declard Talmudul. Dacd s-a stabilit (metodanu este specificati) cS mireasa nu mai era virgind cAnd a ajuns in pa-tul nuptial, o prim5" parte a indoielii este dacd cel responsabil de acestfapt este insu;i mirele - daci evenimentul s-a produs ,,sub el [. ..] saunu sub el". in ceea ce priveqte a doua laturi a indoielii, disculiacontinui: ,,Dacd spui c5 a fost sub el, existd indoieli dac[ a fost prinviolen!5 sau prin consimfimd"ntul liber al miresei." Fiecflrei laturi adublei indoieli i se acordi o probabilitate de b0:b0. DAnd dovadd deun impresionant rafinament statistic, filozofii incheie spunand cd existddoar o probabilitate de 25% ca femeia si fi comis adulter inainte decisitorie. Prin urmare, birbatul nu poate sd divorleze din acest motiv.
Putem fi uneori tentali si presupunem ci intervalul de timp dintreinventareajocului cu talusul si inventarea teoriei probabilitdlilor n-afost decAt un accident istoric. Grecii qi fiIozofii Talmudului au fost atdtde increfibil de aproape de analiza intreprinsd. cAteva secole mai tdrzi:ude Pascal gi de Fermat, incAt ar fi avut nevoie doar de un mic ghiontpentru a trece la etapa urmdtoare.
Absenla acelui ghiont nu a fost un accident. inainte ca o societates5. asimileze notiunea de risc in cultura sa, ar trebui si se schimbeceva nu in viziunea asupra prezentului, ci in atitudinea fa!6 de viitor.
inainte de perioada renascentistd, oamenii percepeau viitorul cape o chestiune ce linea mai mult de noroc sau de rezultatul unor va-riatii aleatorii, iar majoritatea deciziilor pe care le luau erau mdnatede instinct. Atunci cAnd condiliile de viali depind atAt de mult denaturi, intervenlia omului este destul de limitatd. AtAta timp c6t con-diliile de supravieluire limiteazd. oamenii la funcliile primare precumprocreerea, cultivarea pdmAntului, vAndtoarea, pescuitul si asigurareaunui addpost, ei sunt pur gi simplu incapabili s[-gi imagineze situaliiin care ar putea sd influenleze rezultatul deciziilor luate. Un b6nu!pus deoparte nu este cAqtigat decAt dacd viitorul e ceva mai mult decAto gaur5" neagr5.
De-a lungul secolelor, cel pulin pAnd in wemea Cruciadelor, majo-ritatea oamenilor aveau parte de puline surprize in viala lor domoaldde zi cu zi. Ocrotili de o structuri sociali stabili, nu bigau de seamdrS.zboaiele care fSceau prdpid pe p5.mAnt, momentele in care domni-torii buni erau inlocuili de allii mai pulin buni qi nici mdcar schim-bdrile religioase. Vremea era cea mai aparentd variabili. Dupd cum
lmpotriva zeilor 30
EdardThlmudul. Dacd s-a stabilit (metoda
asa nu mai era virgini cAnd a ajuns in pa-indoielii este dacd cel responsabil de acestcieveninentul s-a produs,,sub el [...] sauyeqte a doua laturi a indoielii, disculiails sub el, existd indoieli daci a fost prinBenful liber al miresei." Fiecirei laturi ar pmbabilitate de 50:50. DAnd dovadi de;s*afistic, filozofiiincheie spunAnd ci existiI ca femeia si fi comis adulter inainte derml nu poate sE divorteze din acest motiv.
Fesupunem ci intervalul de timp dintreil Ei inventarea teoriei probabilitililor n-ae C'recii gi filozofii Talmudului au fost atdtmalizaintreprinsd cAteva secole mai tArziuft ar fi avut nevoie doar de un mic ghiontnitoare.uafostun accident. inainte ca o societatebc in cultura sa, ar trebui s5 se schimbep=zentului, ci in atitudinea fali de viitor.atcentisti, oamenii percepeau viitorul caimnlt de noroc sau de rezultatul unor va-fiea deciziilor pe care le luau erau mdnatemdil'ile de viali depind atAt de mult deeste destul de limitatd. AtAta timp cdt con-u-"5. oamed la funcliile primare preflrmmhlui, vdnitoarea, pescuitul qi asigurareasinplu incapabili s[-qi imagineze situaliifeze rezultatul deciziilor luate. Un b6nu!td€catdac5viitorul e ceva mai mult decAt
I p"Fn p6nd in wemea Cruciadelor, majo-rte de pufine surprize in viala lor domoalircture social[ stabili, nu b5.gau de seamirid pe pimant, momentele in care domni-al"i mai pulin buni qi nici mdcar schim-rz oea mai aparentS variabili. Dupd cum
lmpotriva zeilor 30 Grecii, inchinarea in fafa vAnturilor gi rolul zarurilor 31
remarcase qi egiptologul Henri Frankfort, ,,trecutul qi viitorul - de-parte de a fi motiv de ingrijorare - erau in intregime subinlelese inptezent."r4
in ciuda persistenlei acestei atitudini fald 1e viitor, civilizaliileau evoluat considerabil de-a lungul secolelor. in mod cert, absenlaviziunilor moderne asupra riscului nu era un obstacol. in aceraqi timp,evolulia civilizaliei nu constituia o condilie suficientd pentru a-i motivape curiosi sd exploreze posibilitilile previziunilor stiintifice.
Odatd cu rispAndirea crestinismului in lumea occidentald, voinla unuisingur Dumnezeu a devenit reper de orientare citre viitor, inlocuindastfel multitudinea de zeitili la care oamenii se inchinaserd dintot-deauna. Acest lucru acawzat o schimbare majord in atitudini: viitorulviefii pe p[mAnt rirnAnea un mister, insd acesta era acum dictat deo putere ale cirei intenlii qi reguli erau evidente tuturor celor careaveau rdbdarea de a le afla.
De vreme ce contemplarea viitorului devenise o chestiune de con-duitd. morald gi de credinti, acesta nu mai pdrea atAt de enigmatic.Cu toate acestea, viitorul nu se supunea inc5" nici unei probabilitilimatematice. Primii creqtini si-au limitat profeliile Ia ceea ce avea sise intAmple in viala de dincolo, in ciuda fervorii cu care il imploraupe CeI de Sus sd influenleze intAmpl[rile lumeqti in favoarea lor.
^ Totuqi, cdutarea unei vieli mai bune pe lumea aceasta nu incetase.Inainte de anul 1000, creqtinii deja stribdtuserd mdrile, intAlniserdnoi popoare qi veniser[ in contact cu idei noi. Apoi au venit Crucia-dele - un cutremur cultural. Occidentalii s-au lovit de un imperiu arabintemeiat la indemnul lui Mahomed si care se intindea departe inOrient, pAni in India. Crestinii, cu a lor credin
_.'.{rr4
In mdinile arabilor, numerele aveau sd transforme matematica simd.surdtorile in astronomie, navigalie,si comer!. Noile metode de calculau inlocuit treptat abacul care, secole de-a rdndul, fusese singurulinstrument de calcul aritmetic utilizat in intreaga lume, de la maiaqiqi pdni in emisfera vestic5, din Europa gi pdnd in India qi intregulOrient. CuvAntul abac derivi din grecescul abax, care inseamnd ,,ti-vili cu nisip". in aceste tivile se aqeiau coloane de pietricele ire nisip.15CuvAntul calcul provine din latinescul calculus,,,pietricicd.".
tn urmitorii cinci sute de ani, odat5. cu inlocuirea rudimentaruluiabac cu noul sistem numeric, scrierea a inlocuit dispozitivele mobilepentru calcule. Operaliile aritmetice scrise au stimulat gdndireaabstractS., deschizAnd astfel calea cdtre domenii ale matematicii care.fuseserd p6.ni atunci de neimaginat. Cildtoriile pe mare puteau fiacum mai lungi, calcularea timpului mult mai precisS, iar metodelede produclie puteau fi mult mai elaborate. Lumea modernd ar fi acumdestul de diferitl dacd am fi continuat s5. mdsurim gi si numdrimcu I, V, X, L, C, D qi M - sau cu literele greceqti qi ebraice care simbo-Iizau numerele.
Numerele arabe nu au fost insi de ajuns pentru a-i stimula peeuropeni s5. cerceteze conceptul radical de inlocuire a caracteruluialeatoriu cu probabilitatea sistematici qi cu ideea impliciti cd viitorular fi previzibil qi, intr-o anumiti misur5, chiar controlabil. Acel pasa fost amAnat pdnd in momentul in care oamenii si-au dat seama cinu sunt complet neajutorali in fala sorlii qi ci destinul lor lumescnu este intotdeauna dietat de Dumnezeu.
Renasterea qi Reforma protestantd au pregS.tit terenul pentrucunoasterea qi st[pAnirea riscului. Odatd cu triumful qtiinlei si allogicii asupra misticismului dupi anul 1300 d.Chr., arhitectura ro-mani gi cea greceasce au inceput sd inlocuiascd formele gotice,ferestrele bisericilor au permis luminii sd intre, iar sculpturile infdligau acum b5.rba!i gi femei st6nd bine aqezatjpe pdmAnt, qi nu ca figuristilizate emaciate qi imponderabile. Ideile care stimulaserS" acesteschimbdri in arte au propulsat gi Reforma protestantS, care a contri-buit la sldbirea dominaliei Bisericii Catolice.
Reforma a insemnat mai mult decAt o schimbare a relaliei dintreoameni si Dumnezeu. Prin eliminarea confesionalului pentru spove-danie, protestantii i-au inqtiinlat pe credincioqi cd de-acum unnausd fie independenli qi cd vor trebui si-si asume rispunderea pentruconsecintele propriilor decizii.
lmpotriva zeilor 32