ghidul mamei

8/10/2019 ghidul mamei

1/46

Ghidul viitoarei mame


2/46

2

Astazi ati aflat o veste extraordinara: snteti gravida! Vafelicitam. Pe parcursul urmatorului an n organismul dvs. vor avealoc un sir de schimbari fizice si emotionale, care au menirea de a va

pregati pentru sarcina, nastere si cresterea copilului. Timp de 9 lunin organismul dvs. se va dezvolta fatul si sanatatea lui n aceastaperioada va depinde de sanatatea dvs.

Ghidul viitoarei mame va fi de folos att n timpul sarcinii, ct sidupa nastere. El va va ajuta sa ntelegeti mai bine schimbarile dinorganismul dvs. Va va da sfaturi cum sa cresteti un copil sanatos. Elva va da raspunsuri la ntrebari, lamuriri la ceea ce se ntmpla cuorganismul dvs. si al copilului si sfaturi privitor la ceea ce puteti

face pentru a ajuta copilul sa creasca, sa se nasca si sa se dezvoltesanatos, iar dvs. sa va bucurati pe parcursul acestei perioade si sa

va protejati sanatatea. In el veti gasi informatia necesara despreconduita n perioada prenatala: cnd si pentru ce trebuie sa vaadresati medicului, cum sa va alimentati, ce exercitii fizice sa

practicati, cum sa va pregatiti pentru nastere si alimentatia la sin,ngrijirea nou-nascutului.

Totodata, acest calendar nicidecum nu nlocuieste medicul(moasa sau asistenta medicala) dvs.

Cuprins

Pregatirea catre sarcina 3Luna nti. Aparitia sarcinii 4Luna a doua. Confirmarea sarcinii 6Luna a treia. Consultatia medicala 8Luna a patra. Modul de viata 10Luna a cincea. Locul de munca si exercitiul fizic 12Luna a sasea. Alimentatia corecta 14Luna a saptea. Sarcina cu risc nalt 16Luna a opta. Problemele asociate sarcinii 18Luna a noua. Pregatirea catre nastere 20Luna a zecea. Despre nastere 22ngrijirea postnatala 24Nou-nascutul 27

Alimentatia la sn 29ngrijirea copilului 32Recomandari pentru alimentatia copilului sanatos si bolnav 35Procurarea hainelor pentru copilas 36Sfaturi pentru tinerele mame 37Adultul n preajma copilului 39Cei 12 pasi de la sugarul neajutorat la copilul neastmparat 41Dezvoltarea psihomotorie a copilului la primul an de viata 43Calendarul vaccinarilor n Republica Moldova 44Pozitiile pentru travalia n afara patului 45


3/46

3

Pregatirea catre sarcina

SA NE GNDIM LA SARCINA NAINTE DE APARITIA EIPentru ca sarcina sa nceapa n cele mai bune conditii e bine sa va gnditi la

aceasta pna la survenirea ei. Etapa preconceptionala este o perioada de o mareimportanta ce se rasfrnge att asupra rezultatului final al sarcinii, ct si asupra

sanatatii viitorului copil. Sarcina neplanificata si nedorita de femeie saunerecomandata de medic este expusa unor riscuri considerabile pentru mama sicopil, n primele saptamni de sarcina, cnd nici macar nu stiti daca sntetinsarcinata, dezvoltarea copilului poate fi usor afectata de factorii profesionalisi de mediul ambiant daunator (factori chimici, radiatie s. a.), consumul dealcool, folosirea unor medicamente. Maladiile acute sau cronice pe care le aveti,de asemeni, pot complica evolutia sarcinii si pune n pericol sanatatea dvs. si acopilului pe care l purtati.

Fiecare cuplu nainte de a planifica un copil trebuie sa faca o evaluaremedicala a factorilor de risc pentru sarcina si nasterea copilului.

Pentru a reduce riscurile ce pot pune n pericol sanatatea dvs. si a viitoruluicopil, urmati recomandatiile indicate mai j os:

1.Evitati o sarcina nedorita. Preveniti o graviditate nedorita, evitati sarcinilela un interval mai mic de 2 ani, pna la vrsta de 18 ani si dupa 35 ani prinaplicarea metodelor de contraceptie.

2. Efectuati un control medical nainte de a planifica o sarcina. Pentru aexclude o maladie extragenitala sau ginecologica ce ar putea complica evolutiasarcinii, efectuati un control medical nainte de a planifica sarcina.

3. Consultati specialistii daca aveti o anamneza obstetricala complicata(avort spontan habitual, sarcina prematura, moarte perinatala). n caz de

anamneza obstetricala complicata, se recomanda un control detaliat nainte desarcina, pentru identificarea factorilor care determina aceasta patologie siefectuarea tratamentului necesar care ar reduce riscurile pentru sarcinaulterioara.

4.Nu famati. Evitati sa va aflati ntr-o ncapere n care se fumeaza. Fumatulreduce substantial sansele de a naste un copil sanatos.

5.Nu consumati alcool.Consumul de alcool n etapa preconceptionala si peparcursul sarcinii poate cauza ntreruperea sarcinii si anomalii de dezvoltare afatului.

6. Alimentati-va corect. Folositi o dieta bogata n vitamine (legume sifructe). Este rationala folosirea complexelor de polivitamine (n special a vit. Bsi acidului folie) pentru a reduce riscul malformatiilor la fat. Evitati surplusul sideficitul de greutate.

7.Nu folositi alte medicamentedect cele recomandate de medic.8. Evitati lucrul greu si n conditii nocive. Lucrul greu si n conditii nocive

este contraindicat n perioada preconceptionala si pe parcursul sarcinii.9.Excludeti riscul de a avea o maladie cu transmitere sexuala. Maladiile cu

transmitere sexuala (herpes, sifilis, gonoree, chlamidie, HIV/ SIDA) pot afectasanatatea dvs. si a viitorului copil. Evitati contactele sexuale ntmplatoare.Daca aveti un risc sporit de a contracta o maladie cu transmitere sexuala, lafiecare act sexual folositi condomul (prezervativul), nainte de a planifica osarcina, ar fi bine sa excludeti factorii infectiosi susmentionati prin efectuareainvestigatiilor (analizelor) corespunzatoare.


4/46

4

Luna ntiAPARITIA SARCINII

PRIMA LUNA DE DEZVOLTARE La sfrsitul primei luni (aproximativ doua saptamni dupa ce ati constatat

absenta menstruatiei), embrionul este ceva mai lung de l centimetru si la else pot deosebi capul, corpul si mugurii bratelor si picioarelor. Spre sfrsitulcelei de a patra saptamni, inima deja bate. Acest lucru nsa poate fivizualizat doar n timpul examenului ecografic.

CONCEPTIAPentru a concepe un copil, contactul sexual trebuie sa aiba loc n perioada

ovulatiei. n cazul unui ciclu menstrual regulat, aceasta perioada fertilacorespunde jumatatii intervalului dintre doua menstruatii. Perioada fertila este

perioada n care un ou (ovul) este eliberat de unul dintre cele doua ovare.Ovulul, eliberat din ovar, coboara prin trompa uterina, pregatit sa fiefertilizat (fecundat). Aceasta se ntmpla daca unul din cele cteva milioane despermatozoizi, prezenti n sperma ejaculata, intercepteaza oul si patrunde n el.

Astfel, ovulul si spermatozoidul se contopesc pentru a forma o singura celula,care contine un numar egal de gene de la fiecare parinte.

Saptamna Luni Marti Miercuri Joi Vineri Smbata Duminica

1

2

3

4

* n patratele se fac observatii privind sarcina, vizitele la medic.


5/46

5

Aceste gene, care mpreuna concura la formarea unui nou organism uman unnou si unic copil, snt aranjate n 23 de perechi de cromozomi. Fiecarecromozom, n cadrul fiecarei perechi de cromozomi, provine de la unul dintreparinti.

Astfel, n momentul conceptiei, noua combinatie de gene va fi gata satransmita mesaje chimice, care vor determina caracteristicile copiluluidumneavoastra: daca va avea pielea mai nchisa sau mai deschisa Ia culoare,daca va fi mai nalt sau mai scund, daca va fi fata sau baiat si cu care parinte vasemana mai mult.

Odata oul si spermatozoidul contopiti, celula unica formata ncepe sa sedivizeze rapid, dnd nastere la 2,4,8,16 celule (si asa mai departe). Aceastamasa crescnda de celule va alcatui un mic ghem" de tesuturi care se va atasade mucoasa (stratul interior) uterului, cam la a 4 zi dupa conceptie.

Aceasta nseamna ca, n momentul n care dumneavoastra constatati ontrziere" a menstruatiei, celula unica initiala a suportat deja o dezvoltareconsiderabila. Aceasta perioada precoce de dezvoltare este extrem deimportanta. De aceea, femeia care planifica o sarcina trebuie sa fie sanatoasa,cu o stare de nutritie buna si sa se fereasca de potentialii factori de risc cum arfi: alcoolul, tutunul, unele medicamente, drogurile si bolile infectioase.

BAIAT SAU FATA?Unul dintre aspectele dezvoltarii noului copilas este determinarea sexului.Una din cele 23 perechi de cromozomi, pe care copilul le mosteneste de la

cei doi parinti, este alcatuita din doi cromozomi de sex". Mama, care are doi

cromozomi X-feminini, contribuie cu unul dintre acestia la "zestrea" copilului.Tatal, care are un cromozom X-feminin si unul Y-masculin, poate contribui cuoricare dintre ei si astfel se va decide sexul copilului (XX = fata, XY = baiat).

Uneori parintii ar vrea sa poata alege sexul copilu-lui. n prezent nu existametode sigure de pronosticare a sexului; metodele de determinare care secunosc nu se folosesc n cazul unor parinti sanatosi. Pe de alta parte, societatearespinge ideea unui asemenea amestec, din motive etice.

In cazul n care un cuplu este amenintat de riscul unei boli transmisecopilului de un anumit sex prin mostenire, exista posibilitatea de a stabili sexullui n termenele timpurii ale sarcinii si, la recomandarea medicului, sarcinapoate fi eliminata.

CUM SNT CONCEPUTI GEMENIIUna din 80-100 de nasteri aduce pe lume gemeni. Sansele de a avea gemeni

cresc daca au existat sarcini gemelare n familia unuia dintre parinti.GEMENII IDENTICI (ntotdeauna de acelasi sex) rezulta din ovulul

fertilizat care se mparte n doua, n momentul conceptiei. Fiecare dintre cei doicopii gemeni are acelasi aranjament de gene, ceea ce face sa aiba acelasi aspectfizic, n timpul sarcinii, ambii copii mpart aceeasi placenta, dar fiecare arepropriul lui cordon ombilical si sac amniotic.

GEMENII DIFERITI nu se aseamana unul cu altul mai mult dect o fac oricealti frati. Ei snt conceputi independent unul de celalalt, atunci cnd doua ovulesnt eliberate simultan din ovare si snt fecundate de doi spermatozoizi diferiti.Fiecare are propria lui placenta, propriul lui cordon ombilical si sac amniotic .


6/46

6

Luna a douaCONFIRMAREA SARCINII

DEZVOLTAREA EMBRIONULUI LA 2 LUNI

La sfrsitul celei de a doua luni, embrionulatinge aproximativ lungimea de patrucentimetri. Organele vitale snt deja formate, iarsistemele organismului (digestiv, respirator,urinar) au prins deja contur, ncepe sa batainima. Se pot observa rudimente de urechi,ncheieturi, degete. Pleoapele snt formate. Inaceasta perioada, embrionul este foarte sensibilla alcool, medicamente si substante chimice.Daca factorii respectivi au actionat pna la

aceasta etapa de dezvoltare, ei pot determinaaparitia unor malformatii (anomalii)congenitale.

SEMNELE PRECOCE DE SARCINALipsa menstruatiei asociata cu oricare din

urmatoarele semne: Marirea sinilor, care devin mai sensibili Gust metalic ciudat n gura Oboseala Slabiciune fizica si ameteala

Greata si voma Repulsie fata de unele mirosuri si alimente Mictiunea frecventa - va permite sa pre-supuneti

prezenta unei sarcini.

CONFIRMAREA SARCINIIO data ce ati constatat lipsa menstruatiei este n

folosul dumneavoastra si a viitorului copil sa vaadresati ct mai repede medicului, n special daca ati

avut probleme la o sarcina precedenta sau sntetisub observatie medicala n legatura cu: diabetul,epilepsia, bolile de snge etc.

Medicul va va examina si va stabili prezenta saulipsa sarcinii.

CE TREBUIE SA EVITATI DACA ATISTABILIT CA SNTETI GRAVIDA Nu fumati. Evitati sa va aflati ntr-o ncapere

unde se fumeaza. Fumatul n timpul sarciniipoate reduce substantial sansa de a da nastereunui copil sanatos.

Nu consumati alcool. Consumul de alcool ntimpul sarcinii poate sa afecteze grav sanatateacopilului: anomalii de dezvoltare, retinere ndezvoltarea fizica si psihoemotionala.

Alimentati-va corect. Reduceti consumul debauturi cu continut crescut de cofeina (cafea,ceai concentrat, cola); fiti foarte atenta cu igienaalimentelor; spalati cu atentie fructele silegumele pe care le consumati proaspete; pentrua evita infectiile intestinale, gatiti cu multa grija

carnea si ouale; Evitati laptele nepasteurizat siprodusele din acest fel de lapte.


5

6

7

8



7/46

7

Excludeti actiunea factorilor nocivi ai mediului ambiant. Nu folositimedicamente care nu v-au fost prescrise n mod special. Atentionatimedicul ca snteti gravida cnd vi se recomanda o radiografie, cnd avetinevoie de anestezie locala la stomatolog. Evitati camerele n care existaemanatii toxice de la vopsea sau alte produse. Daca aveti o eruptie pe pielesau orice alt semn de boala infectioasa, adresati-va imediat medicului.Evitati contactul cu orice persoana care are o boala infectioasa. Evitaticontactul cu animalele.

ACUZE OBISNUITERaul de dimineata

Majoritatea femeilor au greata si voma n timpul primelor trei luni desarcina. Ele pot fi cauzate de schimbarile hormonale. De obicei, greata disparedupa saptamna a 12-a de sarcina.

Pentru a evita sau reduce raul de dimineata:1. nainte de a va scula din pat, beti o ceasca de ceai sau mncati un biscuit;

2.

Sculati-va lent si stati putin asezata pe marginea patului;3. Luati gustari mici, la fiecare doua-trei ore;4. Evitati sa beti suc de citrice, cafea; beti, n schimb, bauturi gazoase;5. Evitati sa gatiti mncaruri cu arome puternice;6. Evitati pe ct e posibil mirosurile neplacute.Daca problema devine serioasa invitati medicul. Nu luati medicamente

mpotriva greturilor pna nu discutati cu medicul.

LesinulSenzatia de lesin sau chiar lesinul apar mai frecvent la nceputul sarcinii. Ele

snt provocate de tensiunea arteriala joasa.Un alt motiv poate fi scaderea continutului glucozei n snge. Pentru a evitaaceasta situatie, mncati mai des. Puteti lua mici gustari de felul: un pahar de

lapte, un fruct, un iaurt la fiecare doua ore.Daca aveti senzatie de lesin:

1. Asezati-va sau culcati-va (lnga o fereastra deschisa daca se poate);2. Descheiati-va la haine, relaxati-va;3. Luati o gustare bogata n proteine si carbohidrate (un pahar de lapte, o

chifla).

ObosealaSe poate ntmpla sa va simtiti obosita n primele trei luni ale sarcinii,

ncercati sa va odihniti ct mai mult si sa va asezati ori de cte ori este posibil.Evitati activitatile care nu snt neaparat necesare. Mncati regulat; dieta trebuiesa fie echilibrata. Spuneti-i sotului sau prietenilor ca va simtiti obosita siacceptati ajutorul lor.

Mictiunea frecventaEste un lucru obisnuit n primele luni de sarcina sa aveti mictiune frecventa.

Ea este conditionata de presiunea uterului n crestere asupra vezicii urinare.

Semne de alarmaChemati salvarea imediat daca aveti:

- sngerare vaginalaConsultati medicul n 24 ore, daca aveti:

- voma frecventa- temperatura > 38C

Retineti

Durerile abdominale si sngerarile vaginale pot fi semnele unei amenintari deavort sau ale unei sarcini extrauterine.


8/46

8

Luna a treiaCONSULTATIA MEDICALA

DEZVOLTAREA FATULUI LA 3 LUNI Spre sfrsitul celei de a treia luni, embrionul

promoveaza" la stadiul de fat, are aproape 15centimetri n lungime si o greutate de 100 gr.Rinichii lui au nceput sa secrete urina. I s-auformat unghii pe degete si au aparut n gingiimugurii celor 20 de dinti "de lapte". Organelegenitale snt formate, dar ele nca nu pot fivizualizate ecografic. Capul e mare si constituieaproape jumatate din lungimea corpului. Toateorganele si sistemele organismului snt deja

constituite.

NECESITATEA CONSULTATIEI MEDICALEngrijirea prenatala asigurata regulat de moasa

sau medic are scopul de a va proteja starea de

sanatate pe toata perioada sarcinii si de asupraveghea daca dezvoltarea copilului decurgenormal, ngrijirea prenatala asigura depistareaoportuna a oricaror devieri n evolutia fiziologica asarcinii.

Sarcina nu este o boala, ci un proces fiziologic.O sarcina se dezvolta mai bine n cadrul familiei.Uneori sarcina se poate agrava si pune n pericolsanatatea dvs. si a viitorului copil. Chiar daca vasimtiti pe deplin sanatoasa, efectuati regulatexamenul medical. O sarcina insuficientsupravegheata poate conduce la o nastere nainte determen sau complicata, cu un risc pentru sanatateamamei si mult asteptatului copil.

PRIMA CONSULTATIE

n cursul primei vizite, medicul va va punentrebari pentru a afla daca exista factori ce ar puteaafecta evolutia sarcinii si starea de sanatate abebelusului. Va puteti astepta sa fiti ntrebatadespre:

lucrul dvs. si factorii profesionali; bolile si operatiile suportate, medicamentele

utilizate; bolile ereditare n familia dvs. si a sotului; particularitatile ciclului menstrual si data ultimei

menstruatii; nasterile avute si avorturile efectuate.

Aceste detalii snt de o importanta extremapentru planificarea corecta a ngrijirii medicale adumneavoastra pe parcursul sarcinii si al nasterii.

Veti face anumite teste necesare pentruaprecierea evolutiei sarcinii. Aceste teste includ:teste ale sngelui si urinei, masurarea tensiuniiarteriale, masurarea staturii si cntarirea maseicorpului, precum si examinarea clinica aabdomenului, sinilor, inimii, plamnilor si a pielii.

Examinarea ginecologica speciala depisteaza stareacolului uterin si a uterului si stabileste mai exacttermenul sarcinii.


9

1011

12



9/46

9

Testele de snge vor determina grupul sangvin si Rh-apartenenta, prezentaunei anemii si gradul ei, sau a proceselor inflamatorii care necesita tratament.

CARE ESTE DATA PROBABILA A NASTERII?Data probabila a nasterii se calculeaza astfel: se scad trei luni de la prima zi a

ultimei menstruatii si se adauga sapte zile. De exemplu, daca ultima menstruatiepe care ati avut-o a nceput pe data de l0 februarie 2001, data proba-bila cndveti naste este 17 noiembrie 2001 (10 februarie minus 3 luni = 10 noiembrie; 10noiembrie plus sapte zile = 17 noiembrie). Majoritatea copiilor se nasc nlimita: o saptamna nainte sau una dupa data calculata a nasterii.

Daca aveti ndoieli asupra datelor (din cauza ca aveti un ciclu menstrualneregulat sau ati avut usoare sngerari n prima luna de sarcina), apoi un testecografic poate stabili termenul sarcinii si data probabila a nasterii.

Durata medie a unei sarcini este de 266 zile. Este dificil de constatat dataprecisa a conceptiei. De aceea, durata sarcinii se considera, de regula, 280 zile(40 saptamni) ncepnd de la prima zi a ultimei menstruatii.

Vizitele medicale de rutinaPrima vizita la medic trebuie facuta pna la 12 saptamni. n continuare n

cazul unei evolutii fiziologice a sarcinii e necesar sa vizitati medicul: la 16-18,22-24, 28-30, 35-36 si 38 de saptamni. Medicul va va efectua investigatianecesara, va verifica daca sarcina evolueaza fiziologic, va va ajuta sa evitatiriscurile asociate sarcinii si sa nasteti un copil sanatos.

La fiecare vizita, va va fi masurata tensiunea arteriala si examinata urinapentru a depista ct mai devreme eventuale schimbari. Controlul clinic include oexaminare externa a abdomenului, pentru a constata cresterea copilului, seexclud posibilele edeme ale minilor si ale gleznelor, precum si evaluareadinamicii masei corpului. Daca nu exista indicatii, examenul ginecologicspecial nu vi se va efectua de fiecare data.

n perioadele dintre vizite, este bine sa va notati orice schimbare observata siapoi sa informati medicul. Adresati-va medicului imediat ce apare un simptomalarmant cum ar fi: sngerare vaginala, durere pelviana, dureri de cap, ameteli,tulburari de vedere, umflarea fetei, minilor, picioarelor si cresterea brusca n

greutate.


10/46

10

Luna a patraMODUL DE VIATA

DEZVOLTAREA COPILULUI LA 4 LUNI La sfrsitul acestei luni, fatul va avea

aproximativ 15 cm si greutatea de 100-120 gr.ncep a creste parul pe cap, genele, sprncenelesi unghiile. Inima bate cu o frecventa de 120-150 batai pe minut si poate fi auzita cu un aparatspecial.

Fatul se misca n lichidul amniotic, deschidegura, nghite, suge si chiar zmbeste.

CALATORIILE N TIMPUL SARCINII

In general, puteti calatori fara probleme n timpulsarcinii. Dar trebuie sa va planificati calatoriile cumulta grija. Cea mai buna perioada pentru calatoriteste trimestrul al doilea de sarcina (cele trei luni dinmijlocul perioadei de sarcina). Daca trebuie sa

calatoriti n ultimele luni de sarcina, cereti sfatulmedicului si consultati-1 n legatura cu riscul uneinasteri premature.

Centurile de siguranta, folosite corect, va potsalva viata. Centura pusa prea sus (peste abdomen)poate fi periculoasa pentru mama si pentru copil ncazul unui accident. Pozitia corecta a centurii estecu cureaua superioara ntre sni, iar cureauainferioara sub abdomen si peste solduri.

Sfaturi de calatorie: daca calatoriti cu masina, faceti opriri dese,

pentru miscare; daca calatoriti cu avionul, ntindeti minile si

picioarele ct mai des si plimbati-va n masuraposibilitatilor;

purtati haine largi, n care sa va simtiti comod;

ncaltati pantofi comozi, pe care sa-i putetiscoate si ncalta fara efort; nu luati medicamente (pastile mpotriva raului

de avion sau de masina), fara sa consultatimedicul;

daca stati mai mult timp ntr-un loc nou, estebine sa contactati medicul local;

luati cu dumneavoastra carnetul medicalperinatal.

RISCURILE FUMATULUIFumatorii au un risc crescut de a face cancer

pulmonar sau de a muri n urma unui atac de cord.S-a demonstrat ca fumatul este periculos pentru

sanatatea copilului att n timpul sarcinii, ct si dupanastere. Daca mama fumeaza n timpul sarcinii,nicotina nimereste n circuitul sangvin al fatului sireduce substantial cantitatea de oxigen si substantenutritive pe care acesta le primeste din sngelematern.

Cu ct va lasati mai repede de fumat, cu att va fi

mai bine pentru copil. Daca va lasati de fumat nprimele luni de sarcina, reduceti mult risculcomplicatiilor.


13

14

15

16



11/46

11

Sotul dumneavoastra trebuie sa se lase de fumat si n felul acesta copilul nuva fi expus "fumatului pasiv" dupa nastere. Copiii din parinti care fumeaza tindsa fie mai scunzi si mai sensibili la afectiuni respiratorii. Daca nu puteti sa valasati de fumat deodata, ncercati sa fumati din ce n ce mai putin.

CONSUMUL DE ALCOOLCa si fumul de tigara, alcoolul poate depasi bariera placentara si ajunge n

sngele fatului. Alcoolul exercita o actiune negativa asupra sanatatii copilului.Cercetarile au aratat ca copiii din parinti alcoolici se pot naste cu multiplehandicapuri.

Nu se cunoaste limita de siguranta n privinta consumului de alcool n timpulsarcinii, n orice caz, cu ct mama consuma mai mult alcool, cu att crescriscurile pentru copil. Se recomanda ca femeile nsarcinate sa nu consume delocalcool.

MEDICAMENTELE N TIMPUL SARCINIIUnele medicamente pot cauza malformatii sau alte complicatii, mai

ales n primele luni de sarcina. De aceea nu este bine sa luati nici unmedicament care nu v-a fost prescris special.Evitati sa luati medicamente daca nu este neaparat necesar. Multe probleme

minore de sanatate pot fi rezolvate fara medicamente. De exemplu, constipatiapoate fi combatuta prin mai multa miscare, consum crescut de lichide sialimente bogate n fibre.

Uneori trebuie sa luati medicamente, de exemplu, antibiotice cnd aveti oinfectie. Antibioticele obisnuite cum ar fi penicilina nu snt periculoase.Tetraciclinele patrund n circuitul sangvin fetal si pot produce malformatiiosoase sau patarea permanenta a dintilor.

Cereti sfatul medicului sau al farmacistului nainte de a cumpara substantemedicamentoase fara reteta medicala.

Vitaminele luate cu exces pot fi de asemenea daunatoare sanatatii.

RELATIILE SEXUALE N TIMPUL SARCINIIn mod normal, daca nu exista motive medicale pentru retinere de la actul

sexual, puteti avea o viata sexuala normala pna n momentul n care se rupmembranele sau se declanseaza nasterea. La sfrsitul sarcinii, cnd copilul estematurizat, relatiile sexuale pot grabi declansarea travaliului, deoarece lichidulseminal contine prostaglandine, care pot stimula contractiile u teri ne.

Actul sexual ca atare nu are nici un efect negativ asupra copilului. Nuprovoaca nici avortul, deoarece fatul este bine protejat n sacul amniotic.

Oricum, este foarte adevarat ca viata sexuala a viitorilor parinti se modifican timpul sarcinii. Multe femei si pierd interesul sexual n primele trei luni desarcina, ca o reactie normala la schimbarile hormonale din aceasta perioada.Interesul sexual este de asemenea influentat de starea de oboseala si de greturi,care snt probleme obisnuite la nceputul sarcinii. Interesul sexual poatedescreste din nou n ultimele trei luni. Spre sfrsitul sarcinii, relatiile sexuale potdeveni dificile si din cauza abdomenului crescut al gravidei.

Daca aveti probleme sexuale, este foarte important sa le discutati cu sotuldumneavoastra. Mentinerea unei vieti sexuale active n timpul sarcinii estefoarte importanta pentru o relatie apropiata si dragastoasa cu sotul. Putetincerca diferite pozitii, mai comode n timpul sarcinii. De exemplu, ambii sotipot sta pe o parte sau femeia poate sta deasupra. Pozitia n genunchi poate fipreferata, mai ales n ultimele luni, deoarece evita presiunea pe abdomenulfemeii.

Uneori, femeia gravida poate fi sfatuita sa limiteze sau sa evite actul sexualdaca sarcina comporta riscul unor complicatii cum ar fi dehiscenta canaluluicervical, avort spontan, travaliu prematur. Daca exista riscul de a contracta o

maladie cu transmitere sexuala, folositi prezervativul la fiecare contact sexual.


12/46

12

Luna a cinceaLOCUL DE MUNCA SI EXERCITIUL FIZIC

DEZVOLTAREA COPILULUI LA 5 LUNI La sfrsitul acestei luni, fatul va avea apr. 25-27

cm si greutatea 250-300 gr. Corpul se acoperacu perisori, care dispar nainte de nastere.Placenta este formata: ea alimenteaza copilul siare o functie de bariera ce protejeaza fatul deactiunea factorilor nocivi din sngele matern.

n perioada de 18-20 saptamni veti simti pentruprima oara miscarile copilului.

Uterul ajunge la nivelul ombilicului, apasaasupra vezicii urinare, de aceea apare

necesitatea de a urina mai frecvent; la fel sepoate deregla si functia intestinului - aparconstipatii.

RISCURILE LOCULUI DE MUNCAMulte femei lucreaza pna n saptamna a 30-a de

sarcina sau chiar mai mult si se simt foarte bine. Sestie nsa ca exista anumite ocupatii care sntpericuloase pentru fat.

Exista un risc crescut de avort spontan, nasterede fat mort sau malformatii congenitale alecopilului la femeile care, la locul de munca, vin ncontact cu substante toxice de tipul: clorura de vinil,mercur, gaze anestezice, sau care snt expuse laniveluri crescute de radiatii etc.

Multe femei gravide snt ngrijorate de pericoluliradierii n cazul n care lucreaza cu aparate care auecrane vizuale. Cercetarile efectuate nu au constatatexistenta riscului de iradiere pentru persoanele carelucreaza cu aceste aparate.

Daca snteti ngrijorata de existenta uneiexpuneri nocive la locul de munca, cereti sfatulmedicului si insistati n fata patronului sa vaschimbe temporar locul de lucru.

Daca apar probleme medicale, cum ar fi crestereatensiunii arteriale, veti fi sfatuita sa stati acasa, n

lipsa problemelor medicale puteti lucra pna insaptamna a 30-a de sarcina sau chiar mai mult.

n general, femeilor le vine greu sa lucreze nprimele trei luni de sarcina, mai ales daca au greatamatinala, o stare de oboseala si somnolenta. Pemasura ce sarcina progreseaza si devine tot maivizibila, oamenii din jur ncearca sa sara n ajutor sitotul merge parca mai bine.

Daca ndepliniti o munca ce necesita efort fiziccrescut, mers pe jos la distante mari sau statul npicioare timp ndelungat, negociati cu patronul chiardin primele luni de sarcina. Poate obtineti unprogram redus sau schimbarea temporara a loculuide munca.

Evitati camerele n care exista emanatii toxice dela vopsea sau alte produse; evitati contactul cu orice

persoana care are o boala infectioasa, n specialrubeola sau varicela; evitati contactul cu animalele,mai ales daca exista pericolul de infectie (ex.toxoplasmoza); evitati contactul cu oile si mieii, maiales n sezonul fatatului

.


17

18

19

20



13/46

13

Sfaturi pentru mamele care lucreaza: verificati daca exista substante nocive la locul de munca; cnd ajungeti acasa, odihniti-va putin n pozitie orizontala; schimbati-va des pozitia; purtati dresuri suport n cazul n care trebuie sa stati mult n picioare; evitati ncaperile n care se fumeaza; ncercati sa va aranjati programul astfel nct sa veniti mai trziu si sa plecati

mai devreme de la serviciu;

cereti sfatul medicului daca vreun aspect al muncii dvs. va provoacangrijorarea.

EXERCITIUL FIZICExercitiul fizic moderat si regulat este considerat nepericulos si chiar

binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. Exercitiul fizic mbunatatestecirculatia sangvina, ntareste muschii, va relaxeaza si va face sa aratati si sa vasimtiti mai bine. Daca veti fi ntr-o forma fizica buna, veti suporta mai binesarcina si veti avea o nastere mai usoara.

n orice caz, nu este momentul sa ncepeti un sport obositor. Dar daca vasimtiti bine si snteti activa, puteti continua, n limite rezonabile, sporturile pecare le practicati nainte de sarcina, notul este un exercitiu excelent, care vasolicita mai multe grupe musculare diferite, n timp ce greutatea va estesustinuta de apa. Chiar daca nu practicati nici un sport, puteti sa faceti plimbarizilnice.

Cheia succesului n privinta exercitiului fizic este sa fiti atenta la ce vaspune" propriul organism. Nu fortati nota daca nu va simtiti n stare sa facetiefor-tul; odihniti-va ori de cte ori va simtiti obosita. Daca urmati cursuri degimnastica de ntretinere sau gimnastica aerobica, spuneti-i antrenorului ca

snteti gravida, pentru a va adapta exercitiile potrivit starii dumneavoastra.

NDRUMARI PENTRU EXERCITIUL FIZIC Exercitiul fizic, usor pna la moderat, este benefic n timpul sarcinii Daca nu snteti obisnuita sa exersati, ncepeti cu miscari usoare, crescnd

gradat complexitatea exercitiului

Exercitiul fizic regulat (de cel putin trei ori pe saptamna) este mai bun decteforturile ocazionale

Nu ncepeti un sport nou; continuati sportul care va place, daca nu estepericulos pentru dumneavoastra

ncepeti cu o ncalzire usoara a muschilor si apoi treceti la exercitiile maisolicitante

Beti apa din belsug, pentru a evita deshidratarea Purtati un sutien bun si comod

Evitati sariturile nalte, zguduiturile si miscarile violente Nu exersati cnd este foarte cald Nu ignorati semnele de oboseala Odihniti-va suficient ncetati exercitiul si cereti sfatul medicului n cazul n care apar simptoame

neobisnuite cum ar fi: sngerare vaginala, dureri, stare de ameteala sau delesin.

RISCUL DE AVORT SPONTAN

n cazul n care ati avut n trecut avorturi spontane sau daca aveti nevoie de ongrijire speciala pentru diverse probleme medicale, exercitiul fizic trebuiefacutcu moderatie. Unele femei snt sfatuite sa se odihneasca mai mult sau sa nuexerseze deloc.

PRECAUTII Miscati-va ncet. Nu faceti miscari bruste, ca sa nu va pierdeti echilibrul Cnd va ridicati, ajutati-va cu mnile si picioarele, ca sa nu ncordati

abdomenul Aplecati-va seznd pe genunchi, dar nu n picioare, ca sa nu ncordati

spatele Cnd va ntindeti sa ajungeti ceva, faceti aceasta ncet, ca sa nu afectati

articulatiile mpingeti dar nu trageti, ca sa nu ncordati muschii spinarii Ridicati lucrurile tinndu-le mai aproape de corp, ca sa nu ncordati spatele.


14/46

14

Luna a saseaALIMENTATIA CORECTA

DEZVOLTAREA COPILULUI LA 6 LUNI La sfrsitul acestei luni, fatul va avea

aproximativ 30 cm si greutatea 400-600 gr.Cresc minile, parul si unghiile, ncep a seforma mugurii dentari, se dezvolta reflexul de aapuca.

Simtiti bine miscarile copilului. El ncepe adeschide ochisorii si a reactiona la lumina,ncepe a simti gustul atunci cnd nghite lichidulamniotic.

ncepnd cu aceasta vrsta, copilul nu numai caaude, ci si poate recepta sunetele. El poatereactiona la naltimea sunetului si ritmulmelodiei. Ascultarea muzicii de catre copilasulintrauterin este o sansa unica de a influentadezvoltarea intelectuala si muzicala a copilului

dvs. Se recomanda n special simfoniile. In afarade muzica, e de dorit ca att mama, ct si tatal samngie abdomenul si sa vorbeasca gingas sausa-i cnte bebelusului.

CE TREBUIE SA FACETI PENTRU A AVEAO ALIMENTATIE SANATOASA?

Vechea idee conform careia viitoarea mamatrebuie sa mannce pentru doi" nu mai esteconsiderata valabila. Acum, se considera ca estemult mai importanta calitatea alimentatiei, nucantitatea de alimente pe care o consumati. Oalimentatie corecta contribuie la sanatateadumneavoastra si furnizeaza elementele nutritivenecesare copilului pentru o buna crestere sidezvoltare intrauterina.

E rau daca alimentatia n timpul sarcinii a fostinsuficienta, dar nu e deloc bine daca a fost nsurplus.

Nu ncercati sa slabiti n timpul sarcinii. Enormal daca adaosul n greutate pe tot parcursulsarcinii va fi 8-12 kg.

Analizati-va alimentatia. Daca dieta dumnea-voastra zilnica contine cte ceva din fiecare primelepatru grupe alimentare enumerate mai jos, nseamnaca aveti o alimentatie sanatoasa.

Daca e vorba de alimentele din grupele alimen-tare 4 si 5, modificati dieta si folositi mai multealimente din primele doua grupe.

1.Cartofi, pine. orez si fulgi de cerealeAceste alimente va pot oferi zilnic toata energia

de care aveti nevoie; nu ngrasa dect daca sntgatite sau servite cu grasimi; n plus, snt o bunasursa de proteine, vitamine si substante minerale.Pinea integrala si fulgii de cereale contin fibrevegetale, care contribuie la prevenirea constipatieisi a altor tulburari intestinale. Cartofii snt oexcelenta sursa de vitamina C {mai ales daca pot figatiti n coaja) si ajuta la prevenirea anemiei. Deaceea, aceste alimente trebuie sa constituieelementul prin cipalal meselor zilnice ale femeilorgravide.


21

22

23

24



15/46

15

2.Legume, zarzavaturi si fructeLegumele, zarzavaturile si fructele snt principala sursa de substante

minerale si vitamine. Daca aveti posibilitatea, cel mai bine e sa mncati legumesi zarzavaturi din gradina proprie.

Pentru evolutia normala a sarcinii si prevenirea unor complicatii a sarcinii, ebine sa mncati zilnic legume si fructe

3. Carne, peste, oua, leguminoaseOrganismul gravidei are nevoie de grasimi n cantitati mici. Excesul de

grasimi ce se gasesc, n primul rnd, n carnea de vaca, de porc si de oaie sau ndiferite produse preparate din aceste feluri de carne si din grasimea lor, cum sntcrnatii, placintele cu carne, hamburgherii etc. poate duce la boli ale arterelorcoroniene si obezitate. Grasimile ce se gasesc n carnea de peste, pui, curcan,rata, n oua, fasole, seminte de floarea soarelui si n produsele care le continprezinta mai putine riscuri, dar n cantitati mari toate grasimile pot duce langrasare, cu riscurile mentionate. Asadar, n loc de carne grasa ori slanina,folositi carne slaba, peste. De asemeni, ncercati sa nu puneti grasimi n supesau ciorbe si evitati prajitul. Ca regula generala:

Cu ct mai puti ne grasimifol ositi n al imente, cu att e mai bine pentru sanatatea dvs. si a copil ului .4. Lapte si produse lactateLaptele, brnza, smntna si iaurtul snt surse valoroase de proteine,

vitamine si substante minerale, dar, n acelasi timp, au un continut ridicat degrasimi animale. Laptele si produsele lactate pot fi de folos femeilor gravide cuconditia sa fie consumate cu cumpatare. E bine sa folositi lapte degresat sismntna cu un continut scazut de grasime.

5. Grasimi, uleiuri si zaharncercati sa reduceti grasimile din mncarea ce o folositi. E preferabil sa

preparati mncarea prin fierbere, pe gratar sau n cuptor, fara sa adaugatigrasimi sau uleiuri, ncercati sa reduceti toate dulciurile - zaharul nu are nici ovaloare nutritiva, ngrasa si provoaca

aparitia cariilor dentare. Asadar, cu ct consumati mai puti ne grasimi sidulciur i, cu att e mai bine pentr u sanatatea dvs. si a copilul ui .

REGULILE DE BAZA PENTRU A AVEA O ALIMENTATIESANATOASA

Alimentati-va corect Alegeti o dicta variata. Folositi n ratia zilnica alimente variate ce contin

substante nutritive si vitamine: brnza, lapte, iaurt {contin calciu, proteine),legume si fructe (contin vitamina C, fibre, acid folic), carne si peste (continproteine, fier), pine, paste din faina de gru integrala (contin proteine, fibre,acid folie).

Beti ndeajuns apa si sucuri. Consumul suficient de lichide n timpul sarciniieste esential pentru functionarea normala a rinichilor si evitarea constipatiei.

Mncati numai alimente proaspat gatite. Bucatele statute ar putea conti-nebacterii care pot ajunge la copil amenintndu-i viata.

Evitati alimentele conservate. Alimentele conservate, de obicei, au adaos dezahar si sare, iar o mare parte dintre ele contin multa grasime, conservanti,mirodenii si coloranti.

Nu consumati alimente cu termenul de valabilitate depasit. Daca rencalziti mncarea, tineti-o pe foc pna da n clocot. Pastrati carnea

cruda ntr-un compartiment separat al frigiderului. Trebuie sa acordati o atentie speciala igienei n prepararea bucatelor, pentru

a evita contaminarea cu bacterii si toxine. Se recomanda evitarea brnzeturilor moi din lapte nepasteurizat. Nu

consumati carne sau oua crude sau insuficient prelucrate termic. Spalati foarte bine fructele, legumele si zarzavaturile - pentru a evita

riscurile ce le prezinta legumele contaminate cu substante chimice saupesticide.

Evitati pe ct e posibil sarea n mncare astfel reduceti riscul de

hipertensiune. Abuzul de cafea si de alte bauturi ce contin cofeina (ceai, coca-cola), poate

sa se rasfrnga negativ asupra evolutiei sarcinii: provoca hipertensiunearteriala, favoriza anemia si nasterea unui copil cu masa mica.

Daca va alimentati insuficient sau aveti anemie, puteti folosi complexepolivitaminice special adaptate pentru gravide.


16/46

16

Luna a sapteaSARCINA CU RISC NALT

DEZVOLTAREA COPILULUI LA SAPTELUNI

Greutatea copilului atinge l kg, iar lungimea -35 cm. Corpul lui se acopera cu perisori subtirisi moi. Se dezvolta plamnii. Creierul ncepe safunctioneze la un nivel mai nalt, ceea ce ipermite sa reactioneze la mediul nconjurator.Ochisorii lui deslusesc lumina, iar auzul estentr-att de dezvoltat nct i permite sa seobisnuiasca cu glasul dvs. si l va recunoastecnd se va naste.

Copilasul mai mult doarme. Atunci cnd e treazpoate suge degetul mare, deschide si nchideochii, se ntoarce si da din picioruse. Puteti simtifoarte bine aceste miscari.

Obositi mai repede. Daca umblati mult, potaparea edeme n regiunea gleznelor.

SUPRAVEGHEREA MEDICALA AGRAVIDELOR CU RISC

Majoritatea sarcinilor evolueaza normal si faracomplicatii, dar exista situatii care l determina pemedic sa considere ca exista un risc crescut deaparitie a complicatiilor. O atentie deosebita trebuieacordata situatiilor care cer o supraveghere activa peperioada sarcinii. Diagnosticul, prevenirea sitratamentul precoce al complicatiilor sarcinii poatereduce substantial riscurile pentru sanatatea dvs. si acopilului pe care l purtati.Anemia

Multe femei prezinta o anemie usoara ncanainte de a fi nsarcinate, aceasta datorndu-se uneiinsuficiente de fier, care se poate agrava n timpulsarcinii.

ncercati sa preveniti aceasta situatie consumndalimente bogate n fier (carne, legume, zarzavaturisi fructe). Medicul va poate prescrie si supliment defier. E bine sa folositi si complexe polivitaminice.

DiabetulCirca 1,0% din femeile de vrsta fertila sufera de

diabet zaharat. Daca aveti diabet, este foarteimportant sa fiti sub supraveghere medicala pe totparcursul sarcinii.

Diabetul necontrolat n timpul sarcinii poate ducela: hipertensiune, infectii, hemoragii n timpulnasterii, nasterea unui copil cu masa corpului mareetc. Diagnosticul diabetului poate fi stabilit prinevaluarea glucozei n urina si n snge.

Este absolut necesar ca nivelul zaharului dinsnge sa ramna stabil: pentru aceasta medicul vapoate indica administrarea insulinei, iardumneavoastra va trebui sa respectati dieta:micsorati consumul de grasimi, uleiuri si zahar nratia zilnica.Hipertensiunea

Aceasta este una din cele mai grave complicatiiale sarcinii. Semnele acestei complicatii snt:cresterea tensiunii arteriale peste 140/90, edeme pepicioare si mini, aparitia proteinei n urina.


25

26

27

28



17/46

17

Hipertensiunea netratata poate afecta grav sanatatea femeii: se deregleazafunctia tuturor organelor si sistemelor, pot aparea convulsii si pericolul pentruviata dvs. Fatul de asemeni sufera din cauza hipertensiunii si poate deceda chiarnainte de nastere. Medicul va va indica tratamentul cuvenit. E necesar safolositi o dieta cu continut minim de sare. Daca semnele hipertensiunii sntsevere, vi se poate recomanda sa fiti spitalizata pentru tratament de stationar.

Incompetenta cervicalaLa o sarcina normala colul uterin ramne nchis pna la nastere, n unele

cazuri, mai ales daca ati avut avorturi n trecut, colul uterin se poate dilata siduce la un avort spontan sau la un travaliu prematur.

Medicul v-ar putea recomanda o interventie chirurgicala prin care sesutureaza colul pentru a-1 mentine nchis.

Spre sfrsitul sarcinii sau cnd se declanseaza travaliul, firele se scot.

Mamele cu apartenenta RH-negativnca la prima consultatie e bine sa vi se determine grupa de snge si RH-

apartenenta. Cam 15,0 % din femei snt de apartenenta Rh-negativa, si daca vanumarati printre ele puteti avea probleme n timpul sarcinii, daca dati viata unuibebelus cu apartenenta Rh-pozitiva. n organismul dvs. pot aparea anticorpi carepot afecta eritrocitele bebelusului. Este important ca dupa nastere sa efectuatiadministrarea antirezus globulinei, care ar preveni riscurile pentru sarcinileulterioare.

CE E DIAGNOSTICUL PRENATAL?Diagnosticul prenatal are ca scop estimarea riscului de a avea un copil cu o

maladie ereditara sau cu o malformatie congenitala. Este important sa efectuatiun diagnostic prenatal daca: Aveti o maladie ereditara. Aveti copii sau rude cu retard mintal sau alte

forme de retinere n dezvoltare. Ati avut n trecut avorturi spontane, nasteri premature, moarte antenatala a

fatului, ati nascut un copil cu anomalie congenitala.

Aveti o vrsta ce depaseste 35 de ani. Ati fost expusa actiunii unor factori ai mediului ambiant ce au o actiune

nefavorabila asupra sarcinii (substante chimice, radiatie). Ati fost bolnavade maladii infectioase. Ati folosit medicamente n timpul sarcinii.

Aveti factori de risc ai modului de viata: fumati, consumati alcool, ati fostinfectata de o maladie cu transmitere sexuala.

Daca aveti macar unul din factorii de risc expusi mai sus, e bine sa consultatigeneticianul si sa efectuati unele teste suplimentare care ar stabili daca sarcinaevolueaza normal.

EcografiaPentru detectarea anomaliilor congenitale ale fatului e preferabil ca ecografia

sa fie efectuata n perioada de 16-21 saptamni. Examenul dureaza doar 5-10minute, e fara riscuri si nu doare.


18/46

18

Luna a optaPROBLEMELE ASOCIATE

COPILUL LA 32 DE SAPTAMNI Pe parcursul lunii a opta, bebelusul va continua sa se maturizeze si se va

pregati pentru nastere. Greutatea lui va ajunge la l ,5 kg, iar lungimea la 40cm. Stratul de grasime de sub piele devine mai gros, de aceea copilasul estemai durduliu, dispare pufusorul de pe corp, unghiile ajung pna la vrfuldegetelor. El se va ntoarce cu capul n jos si asa se va naste.

Daca puneti mina pe burta, puteti palpa partile copilului - capul, membrele.Uterul ajunge pna la rebordul costal si va este mai greu sa respirati. S-arputea sa constatati ca aveti nevoie de a urina mai des si sa nu dormiti la felde bine ca de obicei.

Cele mai multe femei trec prin mici "probleme" n timpul sarcinii. Desi celemai multe nu snt probleme serioase, ele va mpiedica sa va bucurati de sarcina.Multe probleme se leaga de schimbarile obisnuite din timpul sarcinii. Uneorinsa aveti nevoie de asistenta medicala. Daca snteti ngrijorata de stareadumneavoastra de sanatate, cereti sfatul medicului.Unele simptoame trebuie tratate cu seriozitate: deci contactati imediat mediculdaca aveti vreunul din semnele de alarma indicate mai jos.

ACUZE OBISNUITE:Acuze Semne Ce sa faceti?Sngerare Gingiile devin mai moi si pot fi

ranite mai usor n timpulsarcinii. Aceasta poatedetermina mbolnavireagingiilor si aparitia cariilordentare.

Periati si curatati dintii dupafiecare masa.

Consultati medicul stomatolog.

Arsuril e destomac

Reprezinta o forma de indigestiecare se manifesta prin senzatiede arsura, durere sau disconfortn zona esofagului. Se ntmplaatunci cnd musculaturaesofagiana se relaxeaza subefectul hormonilor de sarcina.Ca urmare, alimente partialdigerate ce contin acid nimerescdin stomac n esofag. Problemaeste de obicei mai deranjanta n

timpul noptii sau ziua cnd staticulcata.

ncercati sa identificati si sa evitatialimentele care va produc arsuri.

Mncati mese mici si dese (5-6 pezi).

Evitati alimentele foartecondimentate, foarte reci saufierbinti.

Dormiti ntr-o pozitie mai ridicataa extremitatii orcipitale.

Stati asezata cu spatele dreptatunci cnd mncati.

Evitati miscarile prea energicetimp de 1 -2 ore dupa masa.

Nu luati medicamente mpotrivaindigestiei fara sa consultatimedicul.


29

30

31

32

*n patratele se fac observatii privind sarcina, vizitele la medic.


19/46

19

Acuze Semne Ce sa faceti?

Constipatie Modificarile hormonale ce auloc n timpul sarcinii pot relaxamusculatura intestinului sideregla functia acestuia. Deaceea, pot aparea scaune tari,uscate si la intervale mai maridect de obicei.

Folositi o dieta variata si bogata nfibre (cereale, fructe proaspete, le-gume). Beti multa apa si sucuri defructe.

Faceti zilnic exercitii fizice Un ceai cald cu lamie, baut cu o

jumatate de ora naintea mesei de

dimineata, poate stimula intestinul. Uneori puteti avea nevoie de un

laxativ blnd. Daca problema nu se rezolva,

consultati medicul.Varicele Apar, de regula, n ultimul

trimestru al sarcinii. Statul npicioare vreme ndelungatapoate nrautati situatia. Venelede la nivelul gambelor si alcoapselor devin dureroase si

dilatate.

Odihniti-va ct mai des cupicioarele n pozitie orizontala.

Purtati ciorapi elastici. Consultati medicul.

Crampelemusculare

Pot fi determinate de lipsa decalciu. Apar contractii dureroaseale muschilor gambei piciorului,mai ales n timpul noptii.

Masati piciorul care va doare Faceti ctiva pasi dupa ce durerea

a ncetat, pentru a mbunataticirculatia sangvina n el.

Folositi un supliment de calciu sivitamina D.

Durerea despate

Durerea de spate este probabilcea mai frecventa problema dintimpul sarcinii, mai ales nultimele luni. n general, sedatoreaza unei combinatii defactori: ncordarea musculaturiispatelui din cauza cresterii nvolum a uterului si

abdomenului, relaxareaarticulatiilor revine subinfluenta hormonilor de sarcinasi schimbarile posturale princare treceti pe masura ce sarcinaavanseaza. Durerea de spate

poate fi si un semn de infectieurinara. Daca durerea esteintensa sau persistenta,consultati medicul.

Cnd va aplecati, ndoiti genunchii. Evitati ridicarea obiectelor grele. Purtati tocuri joase. Faceti treburile casnice asezata. Va plimbati din cnd n cnd cu

corpul naltat, toracele ridicat siumerii relaxati. Aplicati cald, recesau presati zona dureroasa.

Va puneti o perna tare la spate cndstati pe sezute.

Va odihniti culcata pe o parte cugenunchii adusi, pe un pat tare.

Edeme Un anumit grad de edem enormal n timpul sarcinii,

deoarece corpul retine apa nexces. Puteti constata edeme alegleznelor si degetelor.

Cnd va odihniti, puneti subpicioare o perna, pentru a le tine

mai ridicate.

Consultati medicul. Edemelepronuntate pot fi un semn algestozei.

Hemoroizii Presiunea exercitata de capulcopilului determina dilatareavenelor din jurul anusului.Apare mncarime, durere sichiar sngerare cnd ncercati saaveti scaun.

Evitati constipatia

Nu stati prea mult n picioare.

Dupa defecare spalati regiuneaanusului cu apa rece si aplicati ununguent.

SEMNE DE ALARMAChemati Salvarea imediat daca aveti:

durere de cap severa ce nu trece;

dereglari de vedere;

durere abdominala puternica si ncordare frecventa a uterului;

sngerare vaginala;

scurgere de lichid din vagin;

febra t >38,0C, frisoane.

Consultati medicul n 24 ore daca aveti:

Fata, minile sau gleznele edematiate;

Febra; .37,0C


20/46

20

Luna a nouaPREGATIREA CATRE NASTERE

DEZVOLTAREA COPILULUI LA NOUA LUNI n cele patru saptamni a lunii a noua bebelusul va adauga zilnic n medie 15

g si la sfrsitul lunii va cntari peste 3 kg. Aproape toti perisorii de pe corpdispar, iar pielea se va acoperi cu o substanta grasa. Copilul este mare si deaceea miscarile devin energice. Capul lui coboara la intrarea n bazin si dvs.simtiti ca va este mai usor sa respirati, nsa e ceva mai greu sa mergeti sausa sedeti.

CE TREBUIE SAPREGATITI PENTRU NASTERE?Pentru sine Buletinul de identitate Carnetul medical perinatal Haine: capot, camasa, ciupici, ciorapi Obiecte personale: pieptene, periuta si pasta de dinti, sapun, prosop 2

cearsafuri Materiale audio-vizuale care v-ar ajuta sa suportati mai usor perioada de

pregatire catre nastere: radio, casetofon, prezentul calendar Alimente: ciocolate, suc de fructe, apa mineralaPentru copilas 10 pampersi 2 perechi de sosete 2 scufite 4-6 scutece de flanea 1 plapuma

2 cearsafuri pentru copii l musama 50 x 50 cm l prosop

PREGATIREAPe masura ce fatul creste si uterul se mareste, forma abdomenului

dumneavoastra se va schimba treptat. Uterul creste si se extinde n sus, n modconstant. Nu toate femeile si poarta" copiii n acelasi fel si au aceeasisilueta". Aspectul femeii gravide depinde de constitutia corpului sau si tonusulmuscular, precum si de faptul daca este prima sau multipara. n a doua jumatatea sarcinii, corpul dumneavoastra continua sa suporte transformari si adaptari ladimensiunile tot mai mari ale fatului.


33

34

35

36



21/46

21

Pe masura ce uterul creste n dimensiune si se extinde catre abdomenulsuperior, muschii abdominali se vor ntinde corespunzator. Curburile coloaneivertebrale se accentueaza. Apar durerile de spate. Odihna este foarte importantapentru reducerea durerilor. Dar tineti minte ca nu este bine sa va odihniticulcata pe spate, mai ales n ultimele luni de sarcina, deoarece n aceasta pozitieuterul, prin greutatea sa, poate exercita presiune importanta asupra unor nervi sivase de snge si astfel poate afecta circulatia sangvina spre fat. Trebuie sa

evitati miscarile bruste si activitatile fizice prea energice.Explicati copiilor ca degraba vor avea un fratior sau o surioara.

MBRACAMINTEA CONFORTABILAEste bine sa purtati lenjerie din bumbac, care lasa pielea sa respire" si

absoarbe transpiratia. Aveti nevoie de un sutien bun, care sa va sustina snii.mbracamintea este mai comoda daca este prinsa de la nivelul umerilor si nueste strnsa peste talie, ncaltamintea este, si ea, foarte importanta, n general,cei mai comozi pantofi snt cei cu tocuri joase. Ei realizeaza o buna sustinere apiciorului si va asigura o tinuta corecta si stabilitate buna.

PREGATIREA PSIHOEMOTIONALA CATRE NASTEREDesi sarcina nu este o boala, ea solicita eforturi fizice, ct si psihice. De

aceea, trebuie sa va ngrijiti n timpul sarcinii si sa gasiti un echilibru ntreactivitate si odihna.

Multe femei gravide au perioade de ngrijorare privind viitorul copil si lacapacitatea de a fi mame bune. Este o reactie fireasca. Dar puteti avea si altemotive de stres: probleme la locul de munca, lipsa timpului, griji financiare.

Daca va preocupa si va ngrijoreaza problemele pe care le aveti, sau daca

simtiti ca treceti printr-o perioada de stres intens, apelati la sfatul mediculuidumneavoastra. Altfel, relaxarea este una din cele mai eficiente metode dereducere a stresului.

ODIHNAOdihna este una din cele mai simple metode de relaxare. Mergeti la o mica

plimbare, notati, ascultati muzica, faceti o baie, toate aceste activitati va pot

ajuta sa ntreruperi" stresul.Pentru reducerea eficienta a stresului, trebuie sa va faceti un program zilnic

echilibrat. Includeti n programul zilnic exercitii fizice, mese regulate, odihna sisomn suficient.

Exercitiile de relaxare pe care le veti nvata n timpul sedintelor de pregatirepentru nastere va vor ajuta sa fiti mai relaxata pe parcursul sarcinii, dar va vornvata si cum sa respirati corect si sa va descurcati mai usor n timpul nasterii.

FACETI EXERCITII DE RELAXARE:1. Asezati-va confortabil cu capul si gtul sprijinite pe perna.2.

Lasati bratele libere si relaxate.3. nchideti ochii si ncercati sa nu va gnditi la nimic.4. Lasati muschii sa se relaxeze.5. Lasati umerii moi si relaxati muschii fetei.6. Cu gura nchisa, trageti aer pe nas ncet si profund, pna cnd simtiti

plamnii plini cu aer.7. nainte de aparitia unei senzatii de ncordare, dati aerul afara pe gura, ncet,

ca un oftat profund.8. Repetati pna cnd va simtiti complet relaxata.


22/46

22

Luna a zeceaDESPRE NASTERE

DEZVOLTAREA COPILULUI LA ZECE LUNI Pe parcursul ultimelor patru saptamni, copilul creste si adaoga n greutate

mai repede; el se maturizeaza, pregatindu-se pentru viata n afara uterului.Pna la declansarea nasterii, copilul are o talie medie de 50 centimetri sicntareste njur de 3500 grame.

Copilul se situeaza cu capul nainte; capul se angajeaza" la intrarea nbazinul mic pelvian, gata pentru nastere. Este posibil ca n aceasta perioadasa aveti o senzatie de usurare datorita faptului ca scade presiunea asupratoracelui si abdomenului; respiratia nu va mai este ngreuiata si nu mai avetisenzatia de disconfort.

La declansarea nasterii, de la 2,0% pna la 4,0% din copii snt situati cupicioarele sau cu fesele nainte.

CND TREBUIE SA VA SPITALIZATIMomentul n care trebuie sa va spitalizati depinde de simptoamele pe care le

aveti, de sfaturile pe care le-ati primit n timpul consulturilor prenatale, de ct de

ngrijorata snteti n legatura cu nasterea, de ct de usor si repede puteti ajungela spital.

Deplasati-va la spital daca au aparut semne de nastere. Puteti recunoastenceperea nasterii dupa prezenta a cel putin unuia din urmatoarele trei semne debaza:1) Eliminarea de mucus cervical, nainte de nastere puteti observa o secretie

vaginala mai abundenta. Mucusul care se elimina este de fapt bariera

mucoasa care a protejat intrarea n canalul cervical pe tot parcursul sarcinii.Eliminarea acestui dop" de mucus arata ca colul uterin ncepe sa se dilate.Mucusul eliminat poate fi roz sau cu striuri sangvinolente.

2) Ruperea membranelor amniotice. Ruperea membranelor si eliminarealichidului amniotic nseamna ca stratul protector din jurul copilului semicsoreaza. n functie de marimea rupturii, lichidul amniotic se poateelimina treptat sau simultan. De multe ori ruperea membranelor este primulsemn de ncepere a nasterii.

3) Aparitia contractiilor uterine. Pentru multe femei, nceperea nasterii estemarcata de aparitia contractiilor uterine. La nceput Ic puteti simti ca peniste crampe menstruale sau ca pe o senzatie de tensiune n abdomenulinferior, care se extind catre zona lombara. Treptat, contractiile snt tot maiintense si se repeta la intervale regulate de timp.


37

3839

40



23/46

23

SPITALIZAREA N MATERNITATELa spitalizare, medicul va va examina si va stabili ct de dilatat este colul

uterin. Vi se va masura temperatura, pulsul si tensiunea arteriala. Veti fintrebata despre mersul sarcinii si semnele de ncepere a nasterii.

SUPRAVEGHEREA N TIMPUL NASTERIIMedicul sau moasa vor asculta bataile cordului copilului la intervale regulate

de timp, n dependenta de starea lui. Se foloseste un stetoscop fetal special, carese aplica pe abdomenul mamei.

Periodic, de asemenea se va efectua examenul obstetrical pentru evaluareadeschiderii colului uterin.

FAZELE NASTERIIPrima nastere dureaza n medie cam 12-14 ore. Urmatoarele nasteri snt n

general mai scurte.

Prima faza a nasteriiEste cea mai lunga faza. Dureaza n general 6-10 ore. ncepe o data cu

deschiderea colului uterin si se sfrseste n momentul cnd colul este completdeschis si gata pentru nasterea copilului. In prima parte a acestei faze au loccontractii de scurta durata, la fiecare 15-20 de minute. Contractiile coincid cusubtierea si dilatarea colului. Pe masura ce aceasta prima faza progreseaza,contractiile devin mai frecvente si mai intense.

Daca nu aveti motive speciale sa stati la pat, ncercati sa fiti ct mai activa.Plimbarea va face foarte bine, pentru ca ajuta coborrea copilului.ncercati sa va gasiti cele mai confortabile pozitii. Aceasta poate include

statul n sezut cu sprijinirea de spatarul scaunului, sau statul n genunchi cu

bratele n repaus, sprijinite pe o perna. Practicati exercitiile de relaxare si derespiratie pe care le-ati nvatat.

Pe masura ce nasterea avanseaza, puteti avea greata si stare de rau general.Se pot administra calmante ale durerilor pe cale injectabila. Multe dintre

aceste calmante produc ameteala si sedeaza copilul. Ele nu se folosesc ngeneral n fazele trzii ale nasterii.

Multe mame se simt mai bine daca folosesc din cnd n cnd masca de

oxigen. Ea poate fi folosita pe tot parcursul nasterii.

Faza a doua a nasteriiFaza a doua ncepe n momentul n care colul este complet dilatat si se

termina cu nasterea copilului. Aceasta faza dureaza de obicei 0,5-1 ora. Acumtrebuie sa va scremeti pentru a expulza copilul prin canalul pelvian.

Veti fi ncurajata sa va scremeti la fiecare contractie, ncercati sa va relaxatintre contractii. Poate ca veti avea nevoie de o perineotomie. Aceasta incizie vafi suturata dupa nastere, folosind un anestetic local.

n momentul n care copilul este pe cale sa se nasca, capul lui apare n fantagenitala. Veti fi probabil rugata sa nu fortati cnd capul este ghidat spre iesire.

Copilul se va roti n asa fel nct sa se nasca un umar si apoi celalalt. Restulcorpului iese usor, iar cordonul ombilical este sectionat si pansat.

Faza a treia a nasteriiFaza finala a nasterii ncepe dupa nasterea copilului si se termina cu

degajarea completa a placentei. Este cea mai scurta faza: n general nu dureazamai mult de o jumatate de ora.

Moasa va supraveghea cu atentie decolarea si degajarea placentei.

Pozitiile pentru travaliu n afara patului le poti vedea pe pagina. 45


24/46


25/46

25

1. Asezati-va cu picioarele ndoite si putindepartate; bratele ndoite n fata dumneavoastra.

2. Expirati, mpingnd pelvisul nainte si lasati-vausor pe spate pna ce simtiti muschii abdominalincordati. Stati asa ct puteti, fara efort, si respiratinormal. Apoi inspirati si reveniti n pozitia asezat.

3. Stati culcata pe spate, cu genunchii ndoiti si cupicioarele putin departate. Puneti minile pe coapse.Expirati si ridicati capul si umerii aplecndu-vanainte pentru a atinge genunchii cu minile. Inspirati

si relaxati-va.

AlimentatiaDupa nastere veti pierde din greutate. Puteti pierde njur de 8-10 kg n

primele doua saptamni. Desi probabil ca doriti sa reveniti rapid la siluetadinainte de sarcina, perioada postnatala precoce nu este cea mai buna perioadapentru a tine o dieta.Daca veti avea o dieta echilibrata, asemanatoare celei care vi s-a recomandat ntimpul sarcinii, dupa nastere veti reveni la greutatea dumneavoastra obisnuita nsase - opt saptamni. Daca faceti exercitii fizice n mod regulat, ele va vor ajutasa va recapatati tonusul muscular si un abdomen suplu.

Obosealangrijirea unui nou-nascut poate fi extrem de obositoare. Noptile nedormite,

schimbarea obiceiurilor si a programului zilnic pot duce la senzatia deextenuare.

Odihniti-va ct mai mult. Daca copilul doarme, puteti si dvs. sa dormiti cu el.Rugati sotul, rudele sau prietenii sa va ajute n ale casei. Nu uitati sa gasiti timppentru odihna si distractie. Evitati alcoolul si fumatul.

Exercitii postnatalencercati sa va gasiti zilnic putin timp pentru exercitii pentru refacerea

musculaturii pelviene si a celei abdominale.Revenirea menstruatiilor

Menstruatiile pot reveni ncepnd cu a patra saptamna dupa nastere. Dacaalaptati, se poate ca menstruatiile sa revina abia dupa ntarcarea copilului, desiaceasta nu este o regula.

Reluarea activitatii sexualeEste bine daca asteptati sa se vindece leziunile vaginale si cele


26/46

26

postperineotomice. n general, nu dureaza mai mult de sase - sapte saptamni;dar daca perineul este nca dureros, probabil ca veti amna reluarea activitatiisexuale pentru nca cteva saptamni.Primul contact sexual dupa nastere trebuie sa fie extrem de blnd. Daca avetidureri, puteti folosi o crema lubrifianta.

Daca continuati sa aveti dureri, cereti sfatul medicului.In aceasta prima perioada puteti constata ca aveti un libidou scazut. Acest

lucru, pe lnga disconfortul fizic, se datoreaza si tensiunii psihice si emotionale

prin care treceti ntr-o perioada cnd ncercati sa va adaptati la viata mpreunacu noul copilas. Este foarte important sa discutati cu sotul dumneavoastradespre aceste probleme, pentru a nu-i crea un sentiment de respingere.

Contraceptia dupa nastereProbabil, n urmatorii 2 ani dupa nastere nu va veti dori un alt copil. Este

important sa decideti ce metoda de contraceptie veti folosi. Dupa nastere apareo perioada de sterilitate temporara, nsa durata ei este destul de variata. Dacafemeia nu alapteaza copilul, ea poate dura pna la 6 saptamni, iar daca

alapteaza, ea se prelungeste pna la 6 luni.Alimentarea la sn va va proteja mpotriva sarcinii nedorite n primele 6 luni

dupa nastere daca: alimentati copilul numai la sn, si nu mai rar de 8-10 ori n 24 ore; nu a reaparut menstruatia.

Daca nu se respecta macar una din aceste doua conditii, puteti purcedegravida, n acest caz este necesar sa folositi una din urmatoarele metode decontraceptie:

metodele de bariera, cum ar fi prezervativul, care ofera protectie si contramaladiilor cu transmitere sexuala

contraceptivele bazate pe progestageni (pastile ce nu snt contraindicatepentru femeile ce alapteaza la sn)

dispozitivele intrauterine sterilizarea chirurgicala voluntara.Adresati-va medicului de fami li e, moasei sau special istului n planif icarea

fami li ala pentru a alege o metoda de contraceptie potri vita.


27/46

27

Nou-nascutulDEZVOLTAREA COPILULUI

Unele mame se ndragostesc de copilul lor imediat. Altele putinmai trziu. Ambele modalitati snt normale. n general, simtamintelese intensifica pe masura ce va cunoasteti mai bine copilul. Estenormal sa va ntrebati daca veti face fatanoilor cerinte siresponsabilitati de mama. Pe masura ce va obisnuiti cu noileactivitati legate de cresterea copilului, veti capata noi abilitati sicunostinte care va vor face sa va simtiti mai sigura.

Copilul are nevoie n primul rnd de caldura, mncare, dragoste sisiguranta. Nu va fie teama sa raspundeti cerintelor copilului prinmngieri si alintari.

Important. Pna la vrsta de 6 luni nu trebuie sa asezati copi lu lpe sezute. Muschi i spinar ii care tin coloana vertebrala nu snt binedezvoltati si sederea for tata la vrsta de 3-4 luni poate duce ladeformarea coloanei vertebrale. Lasati copil ul n voia sa, daca e

sanatos, la vr emea cuveni ta el va sedea singur .

Starea copiluluiNu fiti dezamagita daca copilul dumneavoastra nu arata ca n pozele din

reviste. Aceste fotografii snt n general luate dupa vrsta de o luna. Nou-nascutii pot varia mult n aspectul general, marime si forma. Puteti observa micineregularitati care va ngrijoreaza, cum ar fi disproportia n forma capului. Celemai multe din aceste probleme snt temporare si nu au semnificatie. Dar dacasnteti ngrijorata, cereti sfatul medicului.

Capul copiluluiNu este ceva iesit din comun daca, n primele zile dupa nastere, copilul

dumneavoastra are capul de o forma mai neobisnuita. Aceasta se numestemodelare" si se datoreaza presiunilor ce au fost exercitate asupra capului ntimpul nasterii, cnd a trebuit sa treaca prin canalul pelvian. Mai rar, poateexista o umflatura laterala. Aceasta se numeste cefalohematom. Dispare mai

greu, uneori dupa cteva luni, dar nunecesita tratament. Uneori fatacopilului poate fi usor edemata dupanastere.

Nou-nascutul are doua locuri moipe cap (numite fontanele), acolo

unde oasele craniului nu s-au unitnca. Fontanela posterioara, maimica, se nchide n aproximativ 6-8saptamni. Fontanela anterioara, maimare, se nchide dupa 12-18 luni.Fontanelele snt bine protejate de omembrana rezistenta si nu putetiproduce nici un rau copiluluispalndu-1 pe cap. La unii copii fontanela se poate nchide mai devreme si poateduce la cresterea presiunii intracraniene. Consultati medicul.

Sistemul nervos al copiluluiCopiii pot reactiona la sunet si lumina imediat dupa nastere. Ei au reflexe

primitive, care vor disparea repede dupa nastere: Reflexul Moro: copilul si desface brusc bratele ca reactie la un zgomot

puternic; clipeste, sau plnge. Reflexul de apucare: daca puneti un deget n palma copilului, el l va apuca

si l va strnge viguros.Reflexul de pasire: copilul ncearca sa paseasca daca l tineti n sus, cupicioarele atingnd o suprafata plana.

Greutatea copiluluiDupa nastere se nregistreaza greutatea, lungimea si circumferinta craniana a

copilului. Greutatea medie la nastere este ntre 3,0 kg si 3,5 kg. Un copil nascutnainte de 37 saptamni de sarcina sau cu greutate mica la nastere poate necesitangrijire speciala ntr-o sectie de terapie intensiva. De asemenea, un copil


28/46

28

ntrziat" (nascut peste termenul de 42 de saptamni) poate avea nevoie dengrijire si de tratament special.

Ochii copiluluiUneori copilul poate avea secretii lipicioase la ochi. Cereti sfatul medicului

sau al moasei. Pentru a curata regiunea din jurul ochilor, folositi, pentru fiecareochi n parte, cte un tampon de vata muiat n apa fiarta si racita, apoi aruncatitamponul folosit. Curatati ncepnd din coltul interior nspre exterior, pentru a

evita raspndirea infectiei. La nastere, cei mai multi copii au ochii gri-albastrui.Daca copilul si va schimba culoarea ochilor, noua culoare apare gradat ndecursul unei perioade de cteva saptamni sau luni.

Cordonul ombilical (buricul)Dupa nastere, cordonul ombilical (care este legat de placenta) este pansat si

taiat. Portiunea care ramne atasata la piele se usuca si cade n 4-6 zile. Moasava va arata cum sa curatati zona si s-o pastrati uscata pentru a evita infectia.

IcterulMulti nou-nascuti dezvolta o coloratie galbena a pielii timp de cteva zile

dupa nastere. Acest fenomen este cunoscut ca icter fiziologic" si se datoreazacresterii temporare n snge a bilirubinei (un pigment galben), n mod normal,bilirubina este eliminata de catre ficat, dar la nou-nascut ficatul nu poate realizantotdeauna acest lucru n mod eficient.

Icterul fiziologic trece n aproximativ o saptamna, dar poate dura mai multla sugarii alimentati la sn si la prematuri. Unii copii dezvolta un icter maiaccentuat, care poate fi toxic daca nu este tratat.

IMPORTANT: Mergeti imediat la medic daca copilul mai prezinta icter

dupa doua saptamni de viata, sau daca i cteru l apare mai trziu. n cazcontrar, exista ri scul de a nu r ecunoaste rapid o boala de ficat severa, dar

tratabila.

Copiii care au nevoie de ngrijire specialaCopiii care se nasc nainte de termen, care au greutate mica la nastere sau

care au orice alta problema de sanatate vor fi internati ntr-o sectie speciala,unde li se poate acorda o ngrijire deosebita. Este extrem de stresant pentruparinti sa fie separati de copil. Dar ei vor fi ajutati si sprijiniti de personalul cunalta calificare din aceste sectii speciale.

ROLUL FAMILIEICopilul de la bun nceput este atasat de mama, fiindca ea este prima care

ngrijeste de copil. De la vrsta de 6 saptamni copilul recunoaste mama sau

tatal ce se afla n preajma lui. De mentionat ca copilul reactioneaza diferit laparinti apropierea mamei de obicei l calmeaza, apropierea tatalui poate sa-1excite si sa-1 stimuleze.

Rolul tataluiAdaptarea la responsabilitatile de parinte poate fi dificila si pentru noul tata.Ocupndu-va att de mult de copil, sigur ca exista pericolul ca partenerul

dumneavoastra sa se simta lasat deoparte si ndepartat. Cu ct va fi mai multimplicat n ngrijirea copilului (mbracare, scaldare, plimbare), cu att este maiputin probabil ca aceasta sa se ntmple. Se pune accent ndeosebi pe legaturadintre mama si copil, si de multe ori uitam ca aceasta legatura este necesara sipentru tati. Pentru a construi aceasta legatura, tatal trebuie sa-si cunoascacopilul n timpul alimentarii, schimbarii scutecelor, sa participe la ngrijireacopilului n timpul noptii, sa fie parte din rutina generala n jurul copilului, nfamilie unde tatii iau parte activa la educatia copiilor, copiii plng mai rar cndsnt despartiti de parinti sau cnd apare vreo persoana necunoscuta. Acesti copiimai rar dezvolta stari de excitare nemotivata, la ei este mai nalt coeficientul deintelectualitate, ei se adapteaza mai usor n societate.

Copilul mai mareCopilul mai mare din familie trebuie sa se adapteze si el noului rol si

schimbarilor n stilul de viata al familiei. Uneori se poate simti suparat saugelos din cauza ca toata atentia este acordata noului copil, ncercati sa avetirabdare si ntelegere. Daca i puteti acorda putina atentie si puteti petrece putintimp mpreuna n fiecare zi, totul va reintra n normal.


29/46

29

Alimentatia la snAVANTAJELE ALIMENTATIEI LA SNAlimentatia la sn este cea mai buna modalitate de a furniza copilului toateelementele nutritionale de care are nevoie. Laptele matern: contine anticorpi, cu rol n protectia contra infectiilor. Copiii alimentati la

sn snt mai sanatosi si sufera mai putin de infectii gastrointestinale,respiratorii sau infectii ale urechilor;

este usor de digerat. Copilul dumneavoastra va fi mai putin expus risculuide a avea probleme digestive (dureri abdominale, diaree, constipatie);

poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele; are temperatura necesara si se afla n propriul container steril". Nu necesita

preparare si nu costa; va ajuta sa aveti o relatie mai apropiata cu copilul dumneavoastra; alimentatia naturala ajuta la retractia uterului dupa nastere si la revenirea lui

mai rapida l a normal; alimentatia la sn scade riscul aparitiei cancerului de sn la mama. sugarii alimentati la sn si folosesc mai mult muschii maxilari si au o

dezvoltare den-tara mai buna dect copiii alimentati artificial.

Primul alaptatDaca toate snt bine, veti fi ncurajata sa puneti copilul la sn repede dupa

nastere. Multi copii snt foarte vioi n acest moment si vor suge imediat, n oricecaz, nu este un motiv de ngrijorare daca copilul dumneavoastra nu sugeimediat dupa nastere. Primul lapte (colostru) se secreta timp de aproximativ treizile dupa nastere. Acesta este un lapte deosebit de valoros, cu continut crescut

de proteine si anticorpi, care ajuta la constituirea unui sistem imun puternic. Aresi actiune relaxanta si ajuta la eliminarea primului scaun (verde nchis) alcopilului dupa nastere, care se numeste meconiu.

Pozitie confortabilanainte de a ncepe sa alaptati, gasiti-va o pozitie confortabila. Va puteti

simti mai bine asezata pe scaun, cu picioarele putin ridicate si sprijinita cuperne la spate si sub brate. Daca ati avut o epiziotomie, veti prefera sa vaasezati pe o perna. Daca ati avut o operatie cezariana, puteti prefera sa staticulcata.

POZITII CORECTE PENTRU ALAPTARE

Culcata: copilul este culcat cu fata spremama. Aceasta pozitie permite mameide a se odihni n timpul alaptarii. Serecomanda mamei care se afla dupaepiziotomie.

Pozitia leaganului: mama tine copilulla poalele ei: capul lui se sprijina peantebratul mamei (mai mult pentrumama operata prin cezariana).

Asezata: mama sprijina umerii si capulcopilului cu bratul

Asezata: mama sprijina cu bratulcorpul copilului pe toata lungimea lui.Aceasta pozitie e potrivita pentrucopiii prematuri sau care se ataseazacu greu de sn


30/46

30

POZITIONAREA COPILULUIPozitionarea corecta a copilului la sn ("atasarea") este extrem de importanta

pentru alaptarea cu succes a copilului. Moasa va va arata tehnica corecta aalaptarii. Un copil care nu "s-a atasat" bine are tendinta sa mestece mamelonulncercnd sa traga lapte. Aceasta poate duce la aparitia unor probleme cum ar firanirea mamelonului. De asemenea, copilul va suge o cantitate insuficienta delapte. Un copil bine pozitionat va prinde n gura mamelo-nul, dar si cea maimare parte a areolei.

Multi copii au nevoie de ajutor pentru a nvata cum sa se ataseze de sn nmod corect, dar cu putina rabdare si perseverenta vor reusi. Poate va este maiusor, la nceput, sa sprijiniti copilul pe o perna. Nu este necesar sa apasati snulpentru a facilita respiratia copilului. Narile lui snt adaptate, astfel nct copilulpoate suge si respira n acelasi timp.

Atasare corectaCopilul se afla mai aproape de sn,

atingndu-1 cu barbia. Gura lui e largdeschisa. Buza de jos este ntoarsa Cea maimare parte a areolei se afla n gura copilului.

Atasare incorectaCopilul se afla la o distanta mai mare de

sn. Barbia lui nu atinge snul. Buzele lui snttuguiate. Cea mai mare parte a areolei se aflan exteriorul

Frecventa alaptarilorn ultimul timp mamele snt sfatuite sa alapteze la cerere. Asta nseamna ca,

n loc sa alaptati copilul la anumite ore, l alaptati ori de cte ori pare nfometatsau cnd snul este plin. n primele doua-trei saptamni copilul are nevoie sa fie

alaptat cam la doua ore. Pe masura ce copilul creste, intervalele ntre supturi sevor lungi. Uneori copiii par a fi multumiti chiar dupa cteva ore de la ultimulsupt si dorm perioade mai lungi de timp. Nu lasati copilul mai mult de cinci orefara sa-1 alaptati.

Durata alaptariiNu va faceti o problema din masura timpului necesar unui supt. Ca si adultii,

sugarii pot sa mannce cteodata mai mult, cteodata mai putin. La nceputul

suptului, copilul primeste lapte cu mai putine calorii, care sa-i stinga setea.Pentru ca acest lapte are aspect apos, mamele au impresia ca tot laptele este asasi, uneori, renunta la alaptat din aceasta cauza. Dar, pe masura ce suptulcontinua, laptele devine tot mai bogat n calorii, satisface cerintele nutritionaleale copilului si l satura. De aceea, este important sa lasati copilul sa goleascacomplet snul, nainte de a trece la celalalt. Snul s-a golit atunci cnd copilulncepe sa se joace cu sfrcul sau l scoate din gura. Acum i puteti oferi celalaltsn, dar nu va ngrijorati daca nu mai pare dornic sa suga. ncepeti cu snul careeste plin la urmatorul supt. Pentru a lua copilul de la sn, introduceti ncetdegetul cel mic n gura copilului, pentru a elibera sfrcul.

Am suficient lapte?Una din cele mai importante cauze pentru care mamele renunta la alaptat

este senzatia ca nu au suficient lapte pentru copil. Uneori, n ncercarea de aavea mai mult lapte n sni, mamele sar peste un alaptat, nlocuindu-1 cu unbiberon de lapte praf. Sau pot avea sentimentul ca copilul este tot timpulnfometat si are nevoie de lapte praf. Aceasta este o greseala. Cu ct veti alaptamai mult, cu att veti avea mai mult lapte. Saltul peste un alaptat nu va facealtceva dect sa reduca secretia de lapte. Daca veti alapta mai des, secretia delapte va creste si veti satisface cerintele copilului.

Aveti suficient lapte daca: copilul creste constant n greutate, este vioi, cuochii stralucitori si tonus muscular ferm, urineaza de cel putin 6 ori n 24 de orefara a primi lichide suplimentare.

AVETI GRIJA DE DUMNEAVOASTRAncercati sa mncati echilibrat, asa cum ati fost sfatuita n timpul sarcinii.


31/46

31

Beti lichide ori de cte ori va este sete, dar nu va siliti sa beti cantitati mari delichide n ideea ca veti avea mai mult lapte. De fapt, prea multe lichide scadsecretia de lapte.

Daca observati ca vreun aliment pe care l-ati consumat l supara pe copil,excludeti alimentul din dieta dumneavoastra. Altfel, nu exista alimente pe caretrebuie sa le evitati n mod special n perioada alaptarii. Asadar, o femeie carealapteaza poate consuma orice aliment n cantitati moderate, n cazul aparitieialergiei la copil, mamele trebuie sa aiba un regim alimentar modificat

(excluderea produselor lactate conservate, oualor, pestelui conservat,substantelor extractive, ciocolatei, dulciurilor conservate, fructelor exotice(portocale, mandarine) etc. Unele medicamente pot trece n laptele matern.Daca vi se prescrie un medicament, amintiti-i doctorului ca alaptati. Nu folositipilule contraceptive de tip mixt estroprogesteronic: ele pot reduce secretialaptelui. Pentru femeile ce alapteaza, contraceptivele de tip progesteronic sntcele mai potrivite (ele nu influenteaza lactatia).

PROBLEMELE ALIMENTATIEI LA SNFebra este o contraindicatie pentrualaptar ea la sn?

Febra ca atare nu este o contraindicatiepentru alaptare. Trebuie cautata cauzafebrei. Daca mama are o infectie virotica,trebuie sa alimenteze copilul fiind

protejata de o masca ce acopera gura sinasul. Substantele antipiretice(paracetamolul) patrund n laptele mamei,nsa au o influenta de scurta durata asupra

pruncilor sanatosi si snt, de obicei,inofensive.Cnd tr ebuie alimentat la sn copi lu l dacamama afost operata (operat ie cezari ana)

Copilul poate fi dat mamei pentrualaptare la sn ndata dupa ce mama si-arevenit dupa operatie, dar nu mai devremede 6-8 ore si n cazul daca permite stareamamei.Cu ce e mai bi ne de alimentat copil uldaca este nevoie de ntr erupt copilul de laalimentarea l a sn?

In cazurile cnd este nevoie de osuplimentare precoce temporara aalimentatiei la sn se recomandaadministrarea laptelui cu un picurator(seringa sau din cupa/cani) si n nici uncaz cu biberonul (copilul suge mai usordin biberon si va refuza sa mai suga la sn.

Dureri si leziuni la nivelulmameloanelor

Principala cauza a acestei problemeeste proasta pozitionare a copilului pentrusupt.

Cnd alaptati, oferiti prima data snulmai putin dureros si ncercati sa alaptati

putin mai devreme dect de obicei, ca saevitati suptul prea viguros. Daca alaptatuldevine prea dureros, stoarceti laptele timp

de cteva zile.Este bine ca, ori de cte ori puteti, sastati cu snii descoperiti, astfel camameloanele sa fie expuse la aer; sau

puteti sa va uscati mameloanele, folosindun curent slab de aer cald (poate fi folositun aparat de uscat prul). Aplicarea uneimici cantitati de lapte matern pemameloane poate fi de asemenea deajutor. Evitati sapunul de toaleta sicremele la care pielea dumneavoastra estesensibila. Mirosul de sudoare sau de sa-

pun ori crema poate duce la refuzul decatre copil al sinului. Intre supturimameloanele se acopera cu o picatura delapte si se usuca la aer liber.

Snii angorjatiAceasta nseamna ca snii au volumul

marit, snt tari, fierbinti si durerosi.Pozitionarea corecta a copilului la supt sialaptatul la cerere vor rezolva aceasta

problema.Daca snii snt angorjati, verificati daca

tehnica alaptarii este corecta. Continuatisa alaptati copilul; dar nainte de fiecaremasa stoarceti atent o cantitate de lapte ca

sa nmuiati sinii si sa va simtiti mai bine.De asemenea, puteti face un dus caldsau puteti aplica o compresa calda pe sninainte de alaptat, pentru a facilitacurgerea laptelui. Compresele reci aplicate

pe sni ntre mese va vor da o senzatie deusurare.

Storsul laptelui maternEste bine de stiut cum sa va stoarceti

snii angorjati. De asemenea, daca vreti salipsiti de acasa cteva ore, puteti sa va

stoarceti ntr-un vas steril, asa nct o altapersoana sa poata alimenta copilul. Putetisa vi-i stoarceti cu mina sau cu ajutorulunei pompe speciale, manuale sauelectrice.

Pentru a va stoarce cu mina, sprijinitisnul cu o mna, si cu cealalta apasati pesn de sus n jos spre areola si mamelon.Apoi stoarceti partea de jos a snului ntredegetul mare si celelalte degete, apasndn profunzime, pentru a face laptele saiasa. Continuati de jur mprejurul fiecaruisn, n mod progresiv.

Unele mame prefera metoda manuala,altele considera ca storsul cu pompa

electrica este o metoda mai usoara, rapidasi eficienta. Laptele stors poate fi pastratla frigider timp de 72 de ore. n cazul cndstoarceti laptele pentru a hrani copilul nlipsa dvs., puteti stoarce ambii sni.

Pentru a nu sustrage sugarul de laalimentatia de la sn pna la vrsta de 6luni, nu se recomanda de administratsucuri. Pna la aceasta vrsta copilultrebuie sa-si primeasca toate vitaminele simicronutrientii prin laptele mamei, mamaconsumnd sucuri proaspete, legume si

fructe.Lichide cu tel curativ se administreaza

la indicatia medicului cnd copilul arecolici intestinale n primele 3 luni de viata


32/46


33/46


34/46


35/46

35

Recomandari pentru alimentatia copilului sanatos si bolnavPna la 6 luni de la 6 lui la 12 luni de la 12 luni pna la 2 ani 2 ani si mai mare

Alimentati copilul cu snul de cte oriel cere, ziua si noaptea, cel putin de 8 orin 24 ore.

Nu folositi alte alimente si lichide(ceai, sucuri, lapte de vaca si capra,

biscuiti).Numai daca copilul e mai mare de 4luni:-

si pare flamnd dupa alimentarea lasn sau

- adauga putin n greutate, atunciputeti ncepe administrarea supli-mentului (hrana este indicata ncoloana pentru 6-12 luni). Alimentaticu aceasta hrana de 1-2 ori n zinumai dupa alaptarea la sn.

Nu se recomanda folosirea laptelui de

vaca (capra)

Alimentati copilul cu snul de cte oriel cere, cel putin 5-6 ori n 24 ore.

ncepeti folosirea suplimentului. Datiurmatoarele produse:-

pireu de legume: morcov, sfecla,

cartofi, dovlecei, bostan, cu adaos deulei vegetal, la fel ficat tocat, carne sigalbenus de ou

-

terci de orez, porumb, hrisca, ovaz sigris cu adaos de unt - chefir, iaurt,lapte acru, brnza, pine

-

fructe proaspete sub forma de pireu(mere, cirese, capsune, caise, zmeura,

banane).Acest supliment se indica:- de 3 ori pe zi daca copilul se alap-

teaza

-

de 5 ori pe zi daca nu se alapteazaAlimentele (supele-pireu si terciurile)trebuie sa fie dense, dar nu dizolvate saulichide

Alimentati copilul cu snul de cte ori elcere.

Dati urmatoarele produse:-

pireu de legume cu ulei vegetal-

terci dens (de orez, porumb, hrisca,

ovaz, gru, gris) cu adaos de unt-

carne, ficat si peste (tocate sau marun-tite), la fel ou si fasole

-

supe-pireuri, ciorbe, zeama cu unt sicarne

- placinte si pine cu unt-

chefir, iaurt, lapte acru, brnza, cas sismntna

- fructe si legume proaspete- alte alimente de la masa comunaAlimentati copilul de 5 ori n zi.

Poate fi hranit la masa familiei de 3ori pe zi (de baza).

E necesar de a i se mai da 2 ali-mentatii suplimentare:-

chefir, iaurt, suc

-

pine cu unt, salam sau pateu, pine-

brnza de vaci, de oi, cas- fructe si legume proaspete-

placinta, pateuri, clatiteLimitati n hrana dulciurile (bomboane,ciocolata)Evitati folosirea bauturilor gazoasecomerciale.

Hrana se masoara cu paharul sau lingura: unui pahar i corespund: 200 ml lapte, frisca, iaurt, suc, 170 g crupe, 70 g fulgi de ovaz; unei lingurite de ceai i corespund: 5 g lapte, frisca, brnza de vaci, iaurt, unt, suc, ulei, 5 g pireu de legume, pireu de carne, 8-9 g crupe, l O g pireu de fructe; unei lingurite de masa i corespund: 18 g lapte, frisca, iaurt, brnza de vaci, ulei, suc, pireu de legume, de carne, 25 g crupe, 30 g pireu de fructe, amidon.

Recomandari pentru alimentarea copilului care are diaree

daca copilul se alapteaza, se pune la sn mai frecvent si mai ndelungat, ziua si noaptea daca copilul este alimentat artificial:

- alaptati-1 mai frecvent sau- ati-i produse lactate fermentate (Biolact, Narina, iaurt, chefir)- dati-i 112 de lapte cu hrana semisolida mbogatita cu substante nutritive - dati-i amestecuri adaptate sarace n lactoza

n ceea ce priveste alte produse urmati recomandarile dupa vrsta


36/46

36

Procurarea hainutelor pentru copilasHainutele copilului trebuie sa fie comode, din stofa naturala.

Alegeti haina care se mbraca si se spala usor. Nu folositi deter-gentii biologic activi, deoarece provoaca iritarea pielii. n prima

jumatate de an, haina principala este combinezonul.Alegeti un com-binezon care este confectionat n cea mai mare parte din

bumbac.

CombinezonulCel mai bun este cel cu butoane n fa-ta si ntre picioruse, deoarece este mai

usor de mbracat. Manusile captusite nu snt de dorit de la vrsta de trei luni -copilul trebuie sa-si cunoasca minile. Hainele strnse pot deforma oasele moiale copilului, de aceea combinezonul trebuie sa fie liber.

Combinezonul trebuie folosit n cazurile cnd plecati n ospetie, cnd facetiplimbari n aer liber pe timp racoros, cnd copilul doarme la veranda, afara laaer liber.

Combinezonul trebuie sa fie larg ca copilul sa se simta n el comod. De

obicei, el se poate folosi pna la vrsta de 2 anisori.

Combinezonul de varambracat n combinezon cu mnecile scurte, copilului nu-i va fi cald. Fixatorul

dintre picioare creeaza conditii pentru schimbarea scutece-lor. Fixatorul nutrebuie sa fie prea strns.

BluzitaTrebuie sa fie din lnita, nu trebuie sa fie pufoasa si cu uzor, deoarece de-getele

copilului se pot traumatiza.

Caciul ita mpletitan timpul rece snt necesare caciu-lita mpletita si ma-nusile, iar vara, fesul.

Maioul si chilotii

Procurati maiou din bumbac, cu o despicatura mare la gt sau gulerasulplic" cu mnecile largi.

Scurta si pantaloni - apara de frig si de vnt

Ciorapii trebuie sa fie liberi. Ciorapi din material snt necesari n timpul rec

ghidul mamei

Documents