7/18/2019 Foucault

1/5

FOUCAULT

Este unul dintre autorii cheie pentru teoria literaturii si pentru gandirea critica.0.Cuvintele si lucrurile - Fragment din prefata,fiind citat din BorgesPropria lui analiza incepe datorita acestui citat.O ARHEOLOGIE A STIINTELOR UMANE.IN RASUL CARE LA LECTURA LUI ZGUDUIE TOATE OBISNUINTELE GANDIRII NOASTRE DENIVELAND TOATE SUPRAFATELE ORDONATE SI PLANURILE CARE CUMINTESC PENTRU NOI FORFOTA FIINTELOR.GANDIRE CARE ARE ISTORIA SI GEOGRAFIA NOASTRA,GANDIREA OCCIDENTALA.Forfota fiintelor numeste realitatea.Lumea este o forfota a fiintelor.Gandirea reuseste sa imblanzeasca aceasta forfota,haos,ordonand in suprafete si planuri care tin de gandire.Cuvintele dau ordine lucrurilor.Lucrurile in sine nu sunt ordonate,fiintele sunt intr-o continua forfota.Gandirea cuvintele limbajul sunt celecare dau ordine forfotei.Aceasta gandire occidentala are o lunga durata,iar infinalul textului el numeste aceasta gandire in MILENARA NOASTRA PRACTICA A ACELUIASI SI A DIFERITULUI.CUM ORDONAM LUCRURILE?LE PUNEM PE CELE CARE SE ASEAMANA SUB UMBRELA LUI ACELUIASI.INTREAGA TRADITIE A GANDIRII ESTE ACEASTA REPARTIZARE,INCLUDERE IN CATEGORII ALUCRURILOR.IN BIOLOGIE ANIMALELE SUNT REPARTIZATE IN FUNCTIE DE CEA CE LE ASEAMANA SI LE DIFERENTIAZA.GANDIREA LIMPEZESTE FORFOTA FIINTELOR.Textul citat din Borges este citat din animale,o enciclopedie fictionala Chineza.Vine dintr-o alta zona,nu este in varsta si geografia noastra.Acest text ordone

aza animalele.IN ACEASTA ENCICLOPEDIE SUNT ORDONATE:ANIMALELE SE IMPART HAOTIC IN CATEGORII CARE NU POT FI LEGATE IN NICIUN FEL DE GANDIREA NOASTRA.PUNE SUB SEMNUL INTREBARII PLANURILE CARE CUMINTESC FORFOTA FIINTELOR.Din perspectiva occidentala textul nu cuminteste forfota,pentru ca ne extrage criteriul care trebuie sa-l avem cand organizam animalele.IN ULUIALA PROVOCATA DE ACEASTA TAXINONMIE,CEA CE NE APARE CA FARMECUL EXOTIC AL ALTEI GANDIRI ESTE CHIAR LIMITA GANDIRII NOASTRE-Foucault.Imposibilitatea de a gandi aceasta.Este o ciudatenie,pentru ca noi suntem obisnuiti ca limbajul sa fie aceasta suprafata,avem nevoie desuprafata,de criterii care sunt obiective pentru a categorisii specii si subspecii.Pentru occidentali este o clasificare monstroasa si nu pentru ca in clasificare s-ar afla animale care sa fie monstroase.Monstrosul este in spatiul intalnirii dintre aceste animale.Ea este monstroasa pentru gandire,imposibil de gandit.Limbajul pentru noi.Gandirea occidentala este determinata de dicitonar si de enci

clopedie,in dictionar cuvintele sunt imblanzite,forfota nu este prezenta acolo.IN ENCICLOPEDIA CHINEZA LIMBAJUL ESTE MONSTROS.LIMBAJUL NU MAI FUNCTIONEAZA CA UN SPATIU DE INTALNIRE PENTRU FIINTE DEZORDONATE.Dupa practica a aceluiasi si a diferitului.ACEST PASAJ NE FACE SA NE INTREBAM ASUPRA PROPRIILOR MODURI DE A ORGANIZA LUCRURILE IN FUNCTIE DE CUVINTE.POATE CA MODURILE NOASTRE NU SUNT NORMALE.CUM SE NASTE O STIINTA,UN MOD DE A ORGANIZA REALUL,DE A REDA REALUL ASA CUM ESTE?INTREBAREA ACEASTA SE TRANSFORMA INTR-O ALTA:CARE ESTE SPATIUL SAU TABLA DE IDENTITATI PE CARE DISTRIBUIM LUCRURILE.Cum procedam noi daca chinezii procedeaza asa?Cum distribuim lucrurile,cum introducem ordine intre lucruri,care este modalitatea prin care stiintele noastre introduce ordine intre lucruri?Tindem sa credem ca aceasta ordine apartine lucrurilor.Aceasta ordine este datadefapt de catre GRILA UNEI PRIVIRI.E UN COD CULTURAL.CUVINTE SI LUCRURI.CUVINTELE SUNT LIMBAJUL NOSTRU CU CARE ORGANIZAM LUCRURILE,UN COD CULTURAL CU O VARSTA S

I O DURATA ISTORICA SI GEOGRAFIE,UN SPATIU CULTURAL.CERCETATORUL,ANALISTUL IN CULTURA OCCIDENTALA VA TREBUI SA CAUTE CONDITIILE DE POSIBILITATE SI CONFIGURATIILE IN CARE SE NASTE SI FUNCTIONEAZA O CUNOASTERE.ACEASTA FRAZA NE DA MULTA INFORMATII,EA NU APARE DIN NEANAT NEFIIND NATURALA SI FIIND UN COD CULTURAL ,ORICE STIINTA,ORICE CUNOASTERE SE NASTE IN FUNCTIE DE NISTE CONDIITII,CERCETATORUL VA TREBUI SA CERCETEZE ACESTE CONDITII.CONDITIILE FUNCTIONEAZA IN NISTE CONFIGURATII.CERCETATORUL VA FACE SAPATURI IN ISTORIA UNEI GANDIRI SA VADA CUM O ANUMITA CUNOASTERE AJUNGE SA SE INSTITUTIONALIZEZE.CUVINTELE SILUCRURILE FAC ACEST LUCRU PENTRU TRADITIA OCCIDENTALA SI OBSERVA CA IN ACEASTA TRADITIE EXISTA 2 PUNCTE DE RUPTURA.ASTFEL,MODUL DE A FORMULA DISCURSURILE TINDE

7/18/2019 Foucault

2/5

SA SE TRANSFORME IN ALTUL.1.EPISTEMA CLASICA-PENTRU O PERIOADA A CLASICISMULUI DISCURSURILE CUNOASTERII SICUNOASTERE SE DESFASOARA IN JURUL UNOR MECANISME CARE RAMAN ACELEASI O VREME.2.EPISTEMA MODERNA-DISCURSURILE CUNOASTERII SE DEZVOLTA PE BAZA ALTUI MECANISM,SE SCHIMBA,SE ALTEREAZA.MECANISMUL SE SCHIMBA,F SUGEREAZA CA NE APROPIEM DE O NOUA SCHIMBARE DE EPISTEMA(1960),EL NU DA NUME ACESTEI EPISTEME,EL OBSERVA CA DOARMECANISMUL EPISTEMEI CLASICE IN EPOCA MODERNA INCEPE SA NU MAI FUNCTIONEZE.Multispecialisti au dat nume acestei episteme,POSTMODERNA.Strategia prin care F intelege istoria unei gandiri,care are geografia ei,istoria ei si in felul in care o face diferita de o alta gandire si felul in care se intalneste cu o alta gandire.Daca studiul unei gandiri urmareste modurile de ordonare a lumii,discursurile,nucontinuitatea unei ratiuni,caci daca uramarim elementele de continuitate tindemsa preferam un anumit mod de a ordona lucrurile.Astfel trecutul e plin de zone,discursuri si strategii care nu mai au neaparat efect in prezent.Teoreticianulva urmari in limbajul lui F alterarea relatiei dintre cuvinte si lucruri.Printreaceste modificari de epistema exista evident si mici alterarari in interiorul fiecarui domeniu etc,astfel ele reprezinta sisteme de simultaneitate diferite inepoci diferite.Simultaneitati in acelasi timp mai multe domenii mai multe discursuri se intersecteaza si definesc un anumit mecanism al cunoasterii.ISTORIA FIECAREI GANDIRI ESTE PLINA DE MODIFICARI DE CODURI CULTURALE.In istoriaoccidentului pe care o urmarim,caritle lui F se invart ca o practica milenara in jurul acestor concepte importante:CELALALTA

ACELASIDISPOZITIVUL DE SUBIECTITATEISTORIA A CELUILALT-Celuilalt-cea ce dintr-o cultura este in acelasi timp interior si strain------Intr-o carte din 1961 F (istoria nebunie din in epoca clasica)urmareste istoria nebuniei,a perceptilor si definitilor prin care este inteleasa figura nebunului.Cod cultura cea ce inseamna ca nici un moment nu consideram ca nebunul este definit cumva ci mai degraba printr-un mod de a privi.Cartea constat odata cu epoca clasica se produce o schimbare in occident la felul de raportare a societatii fata de figura nebunului.IN EPCA CLASICA SE SCHIMBA MODALITEATEA DE A PRIVI LA NEBUN.NEBUNUL ESTE PARTE A UNEI CULTURI DAR ESTE VAZUT CA SI STRAIN FATA DE NORMALITATE UNEI CULTURI.IN EPOCA CLASICA,PERIOADA DERANJANTA DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL A APARITIEI LEPROSILOR,SUNT REZOLVATE PRIN NISTE SPATII CREATE SPECIALE PENTRU EI.SPATIILE SUNT APROXIMATIV SACRALE,PENTRU CA EI PRIMESC O

AURA CARE O AVEA SI NEBUNUL,O AURA CIUDATA SI MONSTROASA.ACESTE SPATII VOR INCEPE SA FIE INCEPUTE PENTRU REZOLVAREA NEBUNIEI.SOLUTIA CARE EPOCA CLASICA CARE OADUCE EPOCA CLASICA ESTE INTERNAREA.EA INVENTEAZA PROCEDURILE INTERNARII,NU EXISTA CLINICA,SPITAL,SPATIU DE INCHIDERE DE ACEST TIP INAINTE DE EPOCA CLASICA.Aparitia medicinei defineste aparitia acestui spatiu,analiza in istoria nebuniei nuurmareste aceste modificari in functie de deciziile individuale ci in raport cuo colectivitate.Pentru ca toate discursurile cunoasterii si felul in care se intersecteaza duc inspre aceasta solutie,inclusiv discursul filozofic.Deoarece apare gandirea rationalista (RENE DESCARTES)-O INCERCARE DE GANDIRE RATIONALA A LUMII BAZATA PE CERTITUDINE-Simturil e sunt indoielnice.EU S-AR PUTEA SA VISEZ IN ACEST MOMENT SI NU AM NICI O CAPACITATE SA STIU DACA NU VISEZ.NE REFERIM LA INCERCAREA LUI DESCARTES DE A DEFINI RATIUNEA,GANDIRE LIPSITA DE INCERTITUDINE.EXISTE 3 PERICOLE MAJORE PENTRU RATIUNE:

VISULEROAREANEBUNIAVISUL-CHIAR DACA RATIUNEA NU POATE SA-MI SPUNA DACA VISEZ SAU NU,DAR EA NU E O PROBLEMA PENTRU RATIUNE PENTRU CA EA FUNCTIONEAZA SI IN VIS.IN VIS MECANISUL RATIONAL SI DE LEGATURA FUNCTIONEAZA.ACEASTA NU PUNE SUB SEMNUL INTREBARII RATIUNEA.EROAREA-CHIAR DACA LA SFARSITUL PROBLEMEI AJUNG LA UN REZULTAT INCORECT MECANISMUL FUNCTIONEAZA.RATIUNEA ESTE IN MISCARE SI NU NU PUNEIN NEBUNIE NU FUNCTIONEAZA NIMIC DIN RATIUNE.DE CE ESTE PROBLEMA MAJORA A RATIUN

7/18/2019 Foucault

3/5

II?PENTRU CA NU POT DEFINI RATIUNEA DACA NU FAC APEL LA NEBUNIA.IN MASURA IN CARE GANDESC NU SUNT NEBUN-RENE DESCARTES.EA SUGEREAZA CA NEBUNIA NU POATE FI GANDITA,IAR GANDIREA NU POATE FI DEFINITA ALTFEL DECAT NON-NEBUNIE.DECI PRIN GANDIRENU POT DEFINI GANDIREA,PENTRU CA DACA AS PUTEA EA AR FI PARTE DIN RATIUNE.CA UNBOOMERANG NU POT SA SPUN CE E RATIUNEA DOAR DIFERENTIIND-O DE NEBUNIE.In masurain care gandesc nu sunt nebun,exilez nebunia ca sa pastrez calitatea ratiunii.Conform lui F toate stiintele si discursurile epist clasice sunt inventate prin aceasta prisma a irationalului pe care nu pot sa-l definesc doar prin existenta rationalului.Cum definesc normalul decat prin exilarea nebunului care nu este normal.Stiintele noastre se bazeaza pe exilarea aceste nebunii care lasa un rest ininterior.NEBUNIA NU POATE FI COMPLET EXILATA,EA RAMANE SA BANTUIE RATIUNEA.CLASICISMUL INVENTEAZA INTERNAREA PENTRU CA SA IZOLEZE CEEA CE DAUNEAZA UNEI COMUNITATI.INSA FARA ACESTI NEBUNI CEEA CE NOI SUNTEM NU POATE FI DEFINIT FARA ACESTI NEBUNI.NEBUNUL ESTE INTERNAT SPRE BINELE LUI,PENTRU A-I EXORCIZA ALTERITATEA,PENTRU A-I VINDECA DIFERENTA,DAR ACESAT INTERNARE ESTE SI PEDEAPSA,ESTE UN SPATIUU DEINCHIDERE ,NEBUNUL NU ESTE INTREBATA DACA VREA,EL NU POATE GANDI DECI EL NU AREDREPT DE A SPUNE DACA VREA.CONCEPTUL DE REPUBLICA A BINELUI IMPUS CU FORTA.INCEPAND DIN EPOCA CLASICA LA FEL VOM PROCEDA CU INFRACTORII PENTRU A FI RETRANSFORMATI.CELALALT ESTE ACEASTA PROBLEMA INTERIOARA SI TOT ODATA STRAINA A UNEI CULTURI-NEBUNUL,PACATOSUL,BOLNAVUL,PERVERSUL-FELUL IN CARE occidentul gandeste ALTERITATEAsi este la baza tuturor formelor de violenta interna.Si violenta externa fata de alte rase,religii,fata de tot ce este in afara unei centralitati din care noigandim.CE ESTE ACEASTA CENTRARILTATE,ESTE UN GRUP SOCIAL CARE SE AUTO CONSTITUIE

CA PURTATOR AL NORMELOR RATIUNII,DECI AVEM DREPTUL SA-I REEDUCAM PE CEILALTI,NORMELE DEVIN LUCRURI IMPUSE,NATURALE,CARE NE PERMIT CA RASA(ARIANA) SE VIOLAM TOATE GRUPURILE NEPURTATOARE A NORMELOR RATIUNII.IDENTITATEA,NORMALITATEA,RATIUNEA ESTE DEFINITA MAI INTAI PRIN IMAGINAREA UNUI INAMIC CARE TREBUIE SUPUS REEDUCARII SI IN RAPORT PRIN CARE PUTEM DEFINI UN ACELASI.ACELASI CE PENTRU O CULTURA E DISPERSAT SI INRUDIT.NORMELE RATIUNII,INCERCAREA LUI DESCARTES de a ajunge la posibilitate de gandire pura,fiecare individ,fiintaar treubi sa aiba sansa de a ajunge la acelasi mod de a gandi,ratiunea nu depinde de o fiinta,sau de alte lucruri.In acest orizont de gandire a epistemei clasice.In carte primul capitol descrie un tablou al lui Velasquez care se numeste LAS MENINAS-INSOTITOARELE.ACEST CAPITOL DESCRIE CUM GRILA UNEI PRIVIRI DESCRIE RELATI

ILE DINTR-UN TABLOU.UN PERSONAJ(STANGA SAU DREAPTA) UN PICTOR CARE E PE CALE SAPICTEZE O PANZA SI ISI PRIVESTE MODELUL.In restul tabloului sunt mai multe fiinte care sunt intr-o forfota.Sunt aceste insotitoare care se regasesc in jurul infantei,un caine in libertate,in fundalul tabloului si un personaj intr-o usa carese uita inspre noi,cateva panze si o oglinda.Ne dam seama ca aceasta oglind,prin relatiile tabloului,este o oglinda prin care pictorul se uita la tablou.Pictorul din tabloul lui V picteaza cuplul regal,care nu este vizibil doar prin aceasta oglinda.F urmareste acest joc de priviri,relatie dintre grilele reprezentarii,cu o anumita admiratie ca ocupam o pozitie in care mai stau si altii.Modelul,subiectul tabloului pictorului din interiorul tabloului lui V.Dubla,sau chiar tripla pozitie.In aceasta pozitie a observatorului a mai stat si pictorul.Deci acolos-a mai aflat modelul tabloului din tablou,privitorul si pictorul.LAS MENINAS ESTE PICTAREA UNUI MECANISM,PRIN CARE ACEST CENTRU AL TABLOULUI ESTE SI IN AFARA S

I INAUNTRU.INTERPRETAREA LUI F SPUNE CA ACEST TABLOU ESTE TIPIC PENTRU RATIUNE SI EPISTEMA CLASICA PENTRU CA PUNE IN SCENA PURA REPREZENTARE.MECANISMUL REPREZENTARII FARA UN PUNC DE ORIGINE,CARE SA DOMINE ACEST MECANISM.EXISTA POZITIA AUTORULUI,MODELULUI(OGLINDA) ,PRIVITORULUI ELE SUNT PARTE ALE MECANISMULUI DAR NU DOMINA RATIUNEA.IN ACEST MECANISM PERFECT NOI SUBIECTII NU PUTEM SCHIMBA MECNISMULDAR SUNTEM PARTE DIN EL.EPISTEMA CLASICA ARE NEVOIE DE POZITIA RECEPTORULUI DARNICIUNA DIN ACESTE POZITII NU DOMINA MECANISMUL SUVERAN AL GANDIRII.Foucault spune ca exista in tablou un fel de reprezentare a epistemei clasice.TABLOUL NE ARATA DISPARTIA NECESARA CU CEA CE INTEMEIAZA REPREZENTAREA CU ACELA CU CARE SE ASEAMANA.De ce?pentru ca tabloul este un model.Cuplul regal este aruncat in afara.A

7/18/2019 Foucault

4/5

CELA IN OCHII CARUIA REPREZENTAREA ESTE NUMAI ASEMANAREA CU UN MODEL.LAS MENINAS DEFINESTE EPOCA CLASICA IN CARE REPREZENTAREA DOMINA LUCRURILE,ADICAMECANISMUL DOMINA LUCRURILE PE CARE LE FACE POSIBILE,SPATIUL DE ORDONARE A LUCRURILOR ESTE MAI IMPORTANT DECAT LUCRURILE IN SINE.CAZURI,GENURI,ACORDURI,FASCINATIA PENTRU ACESTE LUCRURI.Economia generala apare tot aici,stiintele,biologia,senasc prin aceeasi fascinatie pentru mecanismul de ordonare.Mecanism care devinesi politic,perioada clasica fiind epoca celor mai monstroase decizii.Spatiu a unor fiinte ciudate intalnite trebuie imblanzite,putem sta linistiti ca ratiunea,dogma merge mai departe.3 TRASATURIREPREZENTABILITATEA GENERALA A FIINTEI-TOT ceea ce exista paote fi reprezentat,poate fi pus in tabelul acesta de ordonare,nu ne putem inchipui ceva sa nu intreaici.Nu vor aparea animale destul de monstruoase pe care mecanismul ratiunii sanu le poate imblanzii.Continuitatea fiintei,o credinta a epistemei clasice.Ea acrezut in ea.Esenta neantului,daca totul se leaga,nu ramane nimic in afara reprezentarii,absenta neantului,nu raman goluri,daca harta nu este in intregime limpezita,va fi.Prin dezvoltare,progres va ajunge sa limpezeasca.Insa ea dureaza o vreme,pana ce aceste trasaturi incep sa nu mai functioneze.Epistemologia clasica inseamna dorinta domniei peste reprezentare.Cand ne dam seama ca exista neantul ca nu toate lucrurile se leaga,ca ratiunea nu functioneaza ca un mecanism perfect.MODERNISM-In peisaj apare figura omului care intra in joc ca organizator a reprezentarii,devine centrul al institutiilor culturale.Adica mecanismele reprezentarii depind de un subiect.Romantismul depinde de aceasta transformare.MODERNITATEA INVENTEAZA UN OM CAPABIL SA SCHIMBE MECANISMELE.

3 TRASATURI PENTRU EPISTEMA MODERNASFARSITUL PLENITUDINII CLASICE A FIINTEI,NU MAI CREDEm ca toate zonele pot fi explicate.Zone ale umanului care scapa controlului.Suntem pe cale sa descoperim subconstientul.Reprezentarea nu mai este generala.LIBERTATEA SI FORTA SUNT OPUSE CONSTIINTEI,RATIUNII.E M INVENTEAZA OMUL CARE PRIN FORTA SA POATE MODIFICA NORMELE RATIUNII.E M ESTE CONTEMPORANA CU 2 GANDITORUIGERMANI:HEGELKANTAODATA CU KANT INTRA IN SCENA O GANDIRE A FINITUDINII,CUNOASTERE DEPINDE DE UN SUBIECT FINIT.PENTRU DESCARTES RATIUNEA ESTE UN MECANISM PERFECT.Un burete are niste trasaturi pe care noi nu le putem inventa si reda.GANDIREA FINITUDINII SPUNE:EU NU POT STI NIMIC DESPRE ACEST BURETE.CUNOSC BURETELE ASA CUM IMI APARE IN CON

STIINTA,ACEASTA ESTE EPISTEMA MODERNA,REASEAZA REPREZENTAREA DIN PERSPECTIVA UNUI SUBIECT ARUNCAT DIN AFARA SCENEI CI SUBIECTUL ESTE UN ELEMENT CHEIE.ODATA CU HEGEL INTRA IN SCENA o gandire a istoricitatii.Nu gandim la fel in orice epoci.Gandirea se transforma de-a lungul istoriei,gandirea finitudinii.Cunoasterea esteundeva in spatiu si undeva in timp.Astea sunt efectele al lui Kant si Hegel.Ei inventeaza figura omului,care nu devine neaparat un demiurg sau un geniu rau,caciconceptul de geniu dupa romantici este omul care este capabil sa depaseasca toate capacitatile sale pentru a ajunge la universalitate.Cunoasterea se organizeaza din perspectiva acestui om.Aceasta responsabilizeaza acel om.GANDIREA MEA DEVINE LIBERA CAND NU MAI GANDESC DINTR-UN INTERES PROPRII.ATUNCI SUNT LIBER,CATA VREME GANDESC DIN NISTE CONTEXTE PERSONALE EU NU SUNT LIBER.GANDIREA DEVINE LIBERACAND POT SA DEPASESC TOATE LIMITELE PERSONALE SI GUSTURILE PROPRII.El este omulmodern,omul tuturor revolutiilor.

ACEST OM DEVINE TOT MAI PROST VAZUT.FOUCAULT AVEA DREPTATE CA EPISTEMA POSTMODERNA A SCOS DIN SCENA DIN NOU FIGURA OMULUI.A TREIA ZONA DISCUTIEI am numit-o istoria subiectivitatii1976 INCEPE UN PROIECT ,A SCRIE O CARTE DESPRE ISTORIA SEXUALITATII,A VEDEA CUMIN GANDIREA NOASTRA ESTE PERCEPUTA SEXUALITATEA.Cat si cea normala si cea anormala.Aplicand mecanismele arheologice aplicate acestui nou subiect,incepand cu Grecia Antica si apoi cu Romanii si descopera ca ea in termenii ANTICHITATII este pusa diferit.Este vorba despre relatia intre un subiect cu ceea ce percepe a fi adevar.DESCOPERA CA SEXUALITATEA NU ESTE O PROBLEMA CUM ESTE PENTRU NOI CEI DIN PREZENT.PENTRU antichitate problema este mai degraba intre felul in care se perce

7/18/2019 Foucault

5/5

pe pe sine un subiect cu un adevar.IN VOL 2 DIN I SEXUALITATII FOUCAULT FACE O SCHIMBARE DINSPRE ARHEOLOGIE INSPREGENEALOGIE IN GANDIREA SA.Cum defineste F arheologia ce a facut-o pana in acel moment.Vom defini arheologia prin 4 --- majore1.UN STUDIU ARHEOLOGIC VA URMARI NU IDEILE DIN DISCURS,CI PRACTICILE DE SEMNFICATIE ALE DISCURSULUI.DEFAPT CUNOASTEREA ESTE DOMINATA,SE SCHIMBA.2.VA URMARI NU CONTINUITATEA CI DISCONTINUITATEA.3.VA URMARI NU INDIVIDUALITATEA CI PRACTICILE CARE O CONTIN SI O DISEMINEAZA.NUCE ESTE FIGURA OMULUI CI PRACTICILE CE CONTIN FIGURA OMULUI SI O DISEMNINEAZA PENTRU CA FIGURA OMULUI NU APARTINE UNOR PRACTICI ANUME.4.UN STUDIU ARHEOLOGIC NU RESTITUIE NIMIC CI RESCRIE CEEA CE A FOST INSCRIS.CUVINTELE NU ORGANIZEAZA LUCRURILE,NU RESTITUIE ORDINEA LUCRURILOR,CAND NOI STUDIEMRESCRIEM CEEA CE A FOST INSCRIS.ORICE FORMA A CUNOASTERII A FOST INSCRISA IN CUVINTA,O CITIM REVENIND LA ACESTE CUVINTE.A RESCRIE CEEA CE A FOST INSCRIS.ARHEOLOGIA STIINTELOR UMANE REVINE RESCRIE REASEAZA REORDONEAZA CEEA CE DEJA A FOST INSCRIERE.GENEALOGIA ESTE URMARIREA LENTEI TRANSFORMARI A UNUI DISPOZITIV DE SUBIECTIVITATE.SEXUALITATEA ESTE DEFINITA DE RELATIA DINTRE SUBIECTIVTATE SI ADEVAR.CAND FACEM ISTORIA SUBIECTIVITATII URMARIM LENTA TRANSFORMARE A UNUI DISPOZITIV DE SUBIECTIVITATE.Pentru ca totul tine de discursuri,discursurile intr-o anumita epoca,varsa,geografie.Dispozitivil de subiectivitatea al EM este omul,care este temeiulmodificarii umane.Ea trebuie urmarita in miscare si lenta schimbare.In istoria sexualitatii el ajunge pana la Grecia antica si observa 3 modele de subiectivate:

greacaromanacrestinismul timpuriuGreaca-modelul antichitatii grecesti este modelul reminiscientei ce se bazeaza pe faptul ca cunoasterea este un mod de anamneza,fiindca sufletul este nemuritors-a aflat inainte de intrupare in lumea ideilor.Intrupandu-se intr-un corp el uita.Cunoasterea este aceasta anamneza prin care prin suflet reajungem la adevar.FILOZOFIA PENTRU PLATON ESTE DESCOPERIREA A CEVA CE ESTE IN NOI.CUNOASTEREA SE DESFASOARA PRIN TESTARI.Romana-Subiectul nu este dependent de un adevar care este in trecut ci cu un adevar care emerge din prezent.Lumea romana este mult mai politica.Individul din lumea romana trebuie sa stie sa conduca intr-un spatiu mai mic.Familie,lucru s.a.Inainte sa ii conduci pe altii trebuie sa fii capabil sa te conduci pe tine.Dupa

care poti sa-l conduci pe celalalt si apoi pe restu.Pentru asta ai nevoie de unmaestru care te invata niste tehnici,sa fi atent la niste lucruri care conteazapentru tine.CRESTIN-CAREA proiecteaza adevarul in viitor.Judecata de apoi inseamna acest adevar.Oricat am fi de pacatosi exista sansa sa ne transformam.Un graunte de credinta poate fi mai important decat un munte de pacat.Aici nu mai este intermediarul,ci este duhovnicul tacut.Duhovnicul este tacut mai ales pentru crestinismul timpuriu,nu intreaba ,ci asculta cum tu etalezi un discurs adevarul tau.AM FACUT ASTA,AM GRESIT AICI,AM GRESIT SI DINCOLO.SUBIECTUL SE PUNE IN DISCURS,FORFOTA VICILOR SI PACATELOR ESTE ORDONATA IN DISCURS.3 MODELE DE SUBIECTIVITATE.NE INTERESEAZA MECANISMELE GANDIRII,INTREBARILE CARELE PUNE NU NUMAI RASPUNSURILE.