Drept financiar public Lect

Drept financiar public Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi

SUBIECTE DE EXAMEN

an.univ. 2012 - 20131. Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme

2. Raporturile de drept financiar3. Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funcii, structur

4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale

5. Ipoteze privind geneza monedei

6. Sistemul bnesc al leului

7. Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare

8. Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului bugetar

9. Coninutul sistemului bugetar

10. Procedura bugetar. Noiune. Principii

11. Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar

12. Cuprinsul Legii bugetare anuale

13. Execuia bugetelor publice

14. Ordonatorii de credite bugetare

15. Modificarea destinaiei creditelor bugetare

16. Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei bugetare

17. Sistemul veniturilor publice

18. Veniturile publice ordinare

19. Veniturile publice extraordinare

20. Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur

21. Cheltuielile publice n domeniul social

22. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare

23. Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat

24. Cheltuielile publice pentru aciuni economice

25. Rspunderea juridic n domeniul financiar

26. Controlul financiar. Noiune, rol, funcii

27. Formele controlului financiar

28. Curtea de Conturi a Romniei

29. Spaiul monetar Euro

Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor .

Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748

Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului.

Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.

Frederic Bastiat (1801 1850)

Subiectul 1. Noiuni introductive privind dreptul financiar

Definiia:Dreptului financiar este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.

Banul public :reprezinta fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.

Dreptul financiar este o ramur a dreptului public care are n centrul reglementrii sale finanele publice i care se ocup de reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice.

Are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal. --- cea mai important parte! Dreptul fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind veniturile si cheltuielilor publice. Veniturile publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome Principiile dreptului financiar

Legalitatea;

Planificarea financiar;

Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.

1. Legalitatea : Are o consacrare constituional expres astfel constitutia prevede obligativitatea reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public. Banul public face obiectul de reglementare al legii ordinare, posibilitatea reglementarii primare prin ordonane i ordonane de urgent (din economia textelor constituionale)

2. Planificarea financiar: Consacrare constituional expres, instrumentul juridic al planificrii financiare este bugetul public naional iar potrivit constitutiei este format din: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat bugetele locale i cuprinde previziuni clare privind volumul veniturilor i necesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmtor. Se aprob n anul anterior anului financiar n legtur cu care se face planificarea. Trsturi : Este strict pt. c planificarea financiar ia forma legii prin legea bugetar anual;

Este supl deoarece legea bugetar anual poate fi modificat pe parcursul exerciiului financiar n situaii exceptionale prin legile de rectificare bugetara.Este predictibil incat la baza planificrii financiare stau rapoarte de specialitate privind impactul anumitor msuri de politic financiar asupra economiei naionale n ansamblul su etc.

Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public Consacrare constituional la nivel de principiu, avnd n vedere intersul public al modului de utilizare a resurselor financiare puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator al Banului Public), la a cror constituire contribuie n fapt toi cetenii.Modul de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public se realizeaz de ctre Curtea de Conturi organ specializat n acest tip de control si are obligatia de a prezenta anual un raport asupra controlurilor de gestiune ale bugetului public national din exercitul bugetar expirat.

Izvoarele dreptului financiar: Totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice financiare. Izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept sunt : constituia, legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile guvernului, ca i reglementri secundare n materie. Izvoare specifice dreptului financiar: Legea finanelor publice nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat, repreezinta norme de aplicare sau explicatii ale notiunilor cuprinse in reglementarile primare fara a putea extinde sfera ori intelesul acestor reglementari . Normele dreptului financiar

Norma juridica financiara, o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este asigurat de autoritatea de stat.Norma juridica , o regul de conduit general i impersonal, stabilit de stat prin intermediul atribuiei de legiferare i a crei respectare este garantat de fora coercitiv a statului. Coninutul normei de drept fiscal = ipotez + dispoziie + sanciune;

Elementul specific al normei juridice financiare este snctiunea. Sunt stabilite

saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.: amenda contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii materiale, etc. Sanciunile se constat i se aplic de ctre institutiile de control financiar ale statului..

Subiectul 2. Raporturile de drept financiarNormele juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt reglementate de normele juridice financiare..Se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de trsturi specifice:

- subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de altele;

- obiectul de reglementare;

- modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i are

sorgintea.n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice raporturile de drept financiar pot fi:

- raporturi juridice bugetare , fiscale, de creditare ,de garantare , de organizare a circulaiei monetare, valutare, de asigurare prin efectul legii, de control financiar.

Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:

Subictele participante la raportul de drept financiar:1.Statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul ntregii societi. Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret din punct de vedere economic i financiar, are obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil nevoile sociale ale populaiei existente.

2.Orice persoana fizica sau juridica care interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice, contribuabilul.

Relatiile juridice financiare apar numai n cadrul activitii financiare nfptuite de stat i organele sale. fr excepie, unul dintre subiecte este statul, printr-un organ de specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de stat (forta coercitiva). Creeaz o poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de subiectul purttor al autoritii de stat.Exist experti n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei publice (etc.) o serie de raporturi juridice n cadrul crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate juridic cu statul. In raportul juridic fiscal se nasc, se modific i se sting pe baza manifestrii unilaterale de voin a statului executrii directe a obligaiilor generate de raporturile juridice financiare n sarcina diverselor subiecte de drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre judectoreasc. Diferena actele administrative din domeniul finanelor publice sunt executorii prin ele nsele, persoana care se simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a folosi toate mijloacele puse la dispoziie de legislaia procesual-civil n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii, modificrii sau ndreptrii actului administrativ nelegal.

Obiectul raportului de drept financiar este diferit determinat : - de sfera de cuprindere a finanelor publice i de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea fiscal

- obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc.

- obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.

Coninutul raportului de drept financiar este dat de drepturile i obligaiile subiectelor participante care difer de cele ale altor rap. jur., incat se stabilesc n legtur cu necesitatea i importana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului. Subiectul 3. Finanele publice Finante publice sunt totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.

Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse la dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete funciile sale. ntr-o societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie de formele de proprietate private i publice (banul public).

Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani. Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului. Exist 2 categorii de finane publice:1. clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist.Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia.

Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile publice..

Finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar excedentar, o fiscalitate sczut i un stat neintervenionist.

2. moderna: s-a dezvoltat dupa primul razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice.

Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a veniturilor nationale.

Finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie bugetar deficitar, o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.

Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i finanare Stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele economice (avea nevoie de foarte muli bani), intervenea pe dou ci

1. Calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare. 2. Calea finanrii.

SUBVENIILE : Sume alocate de la bugetul de stat (banul public) pentru gestionarea unor dezechilibre ntr-un volum relativ redus ctre toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate. Atat in sectorul public cat si in cel privat, aceste sume au un volum relative redus. FINANTAREA: n momentul n care subveniile sunt insuficiente iar existenta agentului economic este esentiala pentru comunitatea din care face parte statul trece la finantare. Prin finantare vom intelege sume nelimitate alocate de la bugetul de stat n scopul gestionrii unui dezechilibru ntr-un volum nelimitat ns numai nuntrul aceleiai forme de proprietate numai spre sectorul public. Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma specificului lor, prin urmatoarele particularitati:

1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic

2. Relatiile financiare apar in forma baneasca

3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent

4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

Trsturile finanelor publice

Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, n funcie de specificul lor, prin urmtoarele trsturi:

1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului social.

2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb, retribuia muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti.

3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.

4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare NU se ramburseaz. Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative:

- Legea 500/2002 a finantelor publice- OUG 64/2007 a datoriei publice- Legea 273/2006 privind finantele publice locale- Legea 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bugetul fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe, bugetele locale.

n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur:

- bugetul de stat;

- bugetul asigurrilor sociale de stat;

- bugetele fondurilor speciale;

- bugetul trezoreriei statului;

- bugetele instituiilor publice autonome;

- bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale;

- bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;

- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;

- bugetul fonduri externe nerambursabile;

- bugete locale;

- datoria public.

OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.Legea 273/ 2006 priveste structura bugetelor locale, ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bugetul imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.Doua functii principale:

- functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor

- functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.

Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch publice.

n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii:

1. Funcia de repartiie

Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, momentul: formarea resurselor i repartizarea acestora.

Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din sumele rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional, prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta veniturile publice, ndeosebi colectarea de impozite i taxe.

Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip direct sau indirect la reproducia produsului social.Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul repartiiei secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele private devenind ban public sunt folosite de ctre stat pentru a-i ndeplinii sarcinile sociale.

2. Funcia de control

Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi.

Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor respective, cutnd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente. Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat.

Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc.

Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a veniturilor si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor si cheltuielilor publice)

dc. V=Ch=> buget echilibrat

V>Ch=> buget excedentar

V buget deficitar

Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar.

Politica bugetar prin ea insasi exist de numai circa 60 de ani, n timp ce deficitul i impozitele au fost utilizate de milenii.

Subiectul 4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale Sub aspect conceptual moneda este o marfa speciala cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii , conceptual pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor, naiune:

O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:

1. s fie general acceptat de comunitate;

2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului);

3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil);

4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;

5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).

Sub aspectul funcionalitii sale: Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricarei economii.Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica.

Putere circulatorie = putere - valoare, valabilitate.Putere de circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a servi la vnzare-cumprare.

Putere de cumprare (a banilor), cantitatea de mrfuri i de servicii care poate fi obinut n schimbul unei anumite sume de bani.

Functiile monedei

1. Functia de evaluare a valorilor economice.

2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.

3. Functia de mijlocire a platilor. 4. Functia de mijlocire a creditului.

5. Functia de mijlocire a economiilor. 6. Functia de tezaurizare

7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.

Moned lingvistic este MONET/ MONED

Terminologie = monet / ban / moned

MONET:

In literatura de specialite primele piese sub form de disc cu o anumit valoare au fost btute (confecionate) n Roma Antic pe lng templele zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii) aceste piese s-au numit MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n majoritatea statelor supuse Imperiului roman.

Monet :origine latin datorit sferei de influen a ariei de rspndire a civilizaiei romane n majoritatea statelor exist termenul de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se folosete termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci) BAN: un prim sens : Moned : sinonim care desemneaz acelai fenomen la noi cu ban (1. sens = marf cu rol de echivalent general). Dupa 1500 de ani, (sec.XV)in unele zone unde schimbul s-a complicat a existat medalii din metal , ce facilitau schimbul fiind garantate de cei ce le puneau in circulatie (banii- dregator teritorial), Piesele erau facute in banarii (ateliere locale) iar piesa a purtat denumirea de ban.

BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare importan n istoria rii Romneti, precum i a unor regate/regiuni din sudul Ungariei medieval. n ara Romneasc, banul apare n Sfatul domnesc n timpul lui Mircea cel Btrn.

De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de pe malul drept al Oltului (regiune cunoscut ulterior cu numele Oltenia), cel mai de seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a fcut parte din Banatul de Severin. Acest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar Craiova este supranumit i astzi "Cetatea Bniei".MONED:

Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor prin filier greac = MONED, n greac nu este t ci ci teta un sunet care se pronuna nazalizat d.Ambii termeni au circulat pn dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd uzan public a impus cuvntul moned, dar ambii termeni sunt coreci derivai : monetar, monetrie.

La noi moned exist Iniial, denumirile monedei au exprimat materialul din care a fost confecionat nsemnul respectiv. Etimologic, cuvintele care desemnau n societile patriarhale moneda artau originea instrumentului monetar. 1.Etap premonetara : Comunitatea agricultorilor ( moned cerealele; Pescarii ( petele uscat;

Pstorii ( animalul n turm - latinescul pecus - latinescul capita ( numrtoarea capetelor de vit) - a derivat termenul capital;

Militarii din legiunile romane din Nordul Africii erau pltii cu sare salarium - salariu, salariat;

Vntorii - pieile de animale - subdiviziunea rublei este copeic = cojoc fcut din piei de animale. 2. Etap monetara: Pe la sfritul secolului XIX s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind inundat de argint, drept consecin s-a trecut la sistemul monometalist, argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul.Cam n anul 1890 s-a trecut la SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur.n prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul de moned l ndeplinete aurul).

Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, a circulat sub forma unor piese-disc., iar dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, aurul s-a retras din circulaie locul lui fiind luat de INSTRUMENTE MONETARE !!!

Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur ipotez (la nivel statal), sub form de LINGOU = o pies paralelipipedic din aur pur i care trebuie s ndeplineasc cumulativ trei condiii:

1. Calitatea aur monetar ( se evalueaz n puncte = 99,9% puncte [Karate = o modalitate de evaluare a aurului de ctre bijutieri].

Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase:

a) sistemul arab ( Aurul i Argintul pn la 1000 de puncte;

b) sistemul european ( Argint 1000 de puncte; Aur 100 de puncte.

2. Cantitatea = greutatea, ntre 1 uncie (32 g) i 12,5 kg (Crmida Strlucitoare).

3. Sigiliul emitentului ( autoritatea !!!

Nota bene !!! Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale (cutite, varfuri de sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic.Timp de 21 de sec. s-au utilizat monede din metal pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si fara moneda metalica. Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii: ( acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si

( garantia statului emitent. INSTRUMENTELE MONETAREInstrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii.

Instrument monetar eate forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.Moneda-aur i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat de instrumentele monetare!

Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:

1. numerarul

2. conturile scripturale (moneda scriptural)

3. conturile electronice (moneda electronic)

1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou categorii, (care reprezint primele forme de instrumente monetare):

a) numerarul metalic (monezile)

b) bancnotele = note de banc

a)Numeralul metalic- moneda, monzi, moneta, in functie de aspectul istoric marfa cu rol de echivalemt general avea si putere circulatore prin piesele disc cu valoare intrinseca. b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic). Au aprut odata cu formarea bancilor. In timp in perioada interbelica a avut loc un bun economic financiar iar numeralul metallic si bacnotele nu au mai facut fta cererii de instrumente monetare pentru a satisface circultia monetara.

2. Conturile scripturale (moneda scriptural) sunt instrumente monetare de transfer scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc . Trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic. (se folosete cecul ???) Nu au o existen material concret aa cum are numerarul.n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice, financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp). Astfel, au aprut conturile electronice.

3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur transfer instantaneu. i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de transfer zilnic.n acest caz se folosesc cardurile bancare. Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i portofel electronic.

Categorii de monede existente in circulatia monetara.

1.Moneda efectiva (manuala2.Moneda de cont (bancara3.Moneda conventionala4.Moneda de calcul.

5.Moneda fiduciara6.Cardul bancar Subiectul 5. Ipotezele privind geneza monedeiDoctrina a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen. n centrul acestor ipoteze se afl schimbul cu diferite nuane. Moneda a prut datorit schimbului !!!

Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:

I. Ipoteza economica/ realist.: Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura. II. Aparitia monedei ca etalon de valoare: Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb.Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul).

III. Ipoteza religioas: Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. In religia antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. Darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social)Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase.

V. Ipoteza patrimonial: Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica. Subiectul 6. Crearea sistemului bnesc al leului n spaiul carpato-danubiano-pontic

Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima dat pe aceste meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau obiecte.In perioada antichitii un moment important este primul fenomen monetar propriu, dup moartea lui Burebista aparitia monedei kosonul dacic.Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor.

Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus, urmaul lui Burebista, aceast moned-medalie avnd pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, -acvila, simbol al unitii neamului dac nfptuite de Burebista.Circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor.Pe avers era redat un consum roman si doi lectori (purtatori de fasci) un cerc pe lat inconjura grupul de personae iar in legenda era monograma literi K .Koson este anagrama numelui preotului Comosicus urmasul lui Burebista.In perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori principale: sesteriul, dupondiul i assul.Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale.Ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local.Sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti.Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea unor sisteme monetare proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor romne.

Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de variate: ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.

n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare,astfel incat in circulatia monetara erau monede locale si starine(anii 1400).Printre monedele strine cu acces larg n circulaia mrfurilor au fost talerii de argint ai Tarilor de Jos (talerii leonis pentru ca pe revers aveau un leu 1581).

Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859 -1862)La 1866 n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda( atribut al suveranitatii).Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine, provenite din diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc, ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol .a.

Era necesar o asanare monetar - retragerea tuturor monedelor din circulaie i punerea unei singure monede, pentru a asigura o stabilitate social i politic.

Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului - un sistem bimetalist Aur -Argint.- 1890 se trece la sistemul monometalist. Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:

un coninut bimetalist - piesa avea o reprezentare n Aur i Argint - Legea 14/1867 instaureaza un sistem bimetalist Aur-Argintavea o subdiviziune banul - 1 leu = 100 bani

Puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de ncredere ntre guvernani i guvernai. Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut.

Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban

LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. Denumirea de leu de la acest taler olandez este intalnita si in alte sisteme monetare nationale ale altor state care au preluat-o pentru moneda lor nationala (n Albania lek, n Bulgaria leva, ). BAN: piesele puse n circulaie la 1867de ctre domnitorii locali - bnriile 1880 nfiinarea BNR

1890- trecerea la sistemul monometalist Aur1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Aurdup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului. Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005.Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devin foarte mari n valoare absolut, datorit inflaiei.Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar, care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de bani din circulaie..

n prezent unitatea monetar naional este consacrat de constitutie i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei

Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare stabilitatea monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea preurilor.In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati.Romania doreste sa adere la zona Euro (indeplinirea criteriilor de convergenta si sa adopte moneda EURO ca moneda nationala). Subiectul 7. Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetareEste o criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar.Inflatie (bani multi, marfuri putine).Inflatia este o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara.

Cuvntul inflaie ( latinescul inflare = a exagera, a umfla.

INFLAIA se produce ( ca urmare a creterii cantitii de bani fr acoperire pe pia dpdv. cantitativ/ material i datorit scderii puterii de cumprare a U. M. caracter funcional.

*creterea generalizat a preurilor

*scderea puterii de cumprare a banilor

*inflaia este o stare caracterizat prin creterea permanent mai rapid a valorii puterii de cumprare fa de volumul bunurilor i serviciilor, astfel nct din acestea creterea veniturilor i seviciilor, n timp ce valoarea banilor scade

*msurarea inflaiei se face cu ajutorul indicelui general al preurilor (IPC) care exprim creterea preurilor din economie n decursul unei perioade

Forme de manifestare in functie de gradul de depreciere

latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala

reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala

excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala

cresterea preturilor

relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei monetare

absoluta: invers

ordinul de marime rata inflaieiMecanismele inflaiei: Inflaia are cauze multiple:a)Creterea excesiv a creditului

b)Acoperirea deficitului bugetar i a balanelor de pli externe

c)Creterea costurilor

d)Creterea salariilor

e)Reducerea produciei de bunuri i servicii

Formele inflaiei

-inflaie trtoare IPC (0-3%)

-moderat IPC(4-9%) creterea cererii totale

-galopant IPC(10-50%) reducerea ofertei totale

-hiperinflaie IPC peste 50%) cauze structurale

-stagflaie- inflaie rapid i lipsa de cretere notabil a economiei, cretere zero i prin recesiune economic; Q scade, M constant

-slumflaie- declin economic, o scdere a produciei naionale i o inflaiei rapid, chiar galopant

n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni

( stagflaie, ( slumplaia, ( megainflaie = cnd inflaia depete lunar 15 %.

Stagflaia un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii persistente (n perioada anilor `60 -`70) care a demonstrat nu numai c inflaia nu stimuleaz procesele economice, dar contribuie ntr-o msur apreciabil la stagnarea i la adncirea crizei economice i monetare care s-a agravat n anii `73 -`74.

Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia care definete tot un regres economic i tot pe fondul crizei monetare.

DEFLAIA este fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia. Subiectul 8. Conceptul de sistem bugetar Notiune, natura juridica, sistemului bugetar, Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.(Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public. Cuvntul buget provine din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette desemnau o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene).

Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle normande, unde termenul derivate de budjet desemna un sac al regelui coninnd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i de aici s-a rspndit n ntreaga lume cu semnificaia financiar actual.

n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n Regulamentele Organice. In Regulamentul Organic al Moldovei, care se ocup de finanele publice, se ntlnete termenul bindge, dar i expresia nchipuirea cheltuielilor anului viitor.Reglementarea actuala- sistemului bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem unitar de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.Sist. bug. roman cuprinde un sist. unitar de bugete reglementate pt. administratia publica centrala in Legea 500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in Legea 273/2006.

Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-economice poate fi sintetizata astfel:

participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului;

asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale;

garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei;

asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului;

are un important rol stabilizator al economiei nationale

Natura juridic -opinii:-act administrativ: pt.ca atat veniturile cat si cheltuielile sunt simple evaluari de ordin financiar. -lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de puterea legislativa -lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea materiala - act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o lege specifica dobandeste natura juridica de lege

principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu are natur juridic de legeSistemul bugetar reprezinta principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al veniturilor si al cheltuielilor statului.

Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan care sunt aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de aprobare a sist.bug.

Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridica. se confera sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege. Partile componente ale sistemului bugetar: este format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara.Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale administratiei publice centrale si organelor autonome in teritoriu.

Structura bugtara a oricarui stat de tip unitar cuprind.: un sistem bugetar general al statului (buget privind administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit.

state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+unit. adm.-terit.

Structura bugetara a statelor federale e formata din bugetul federatiei, bugetele statelor/ provinciilor si bugeturi locale.In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde la nivel central:

bugetul de stat

bugetul asigurarilor sociale de stat

bugetele fondurilor speciale

bugetul trezoreriei statului

bugetele institutiilor publice autonome

bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz

bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice

bugetul fondurilor externe nerambursabile

In cadrul bugetului administratiei publice centrale se prevad distinct bugetele Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR). La nivel local bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie).Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel:

bugetul general al statului ( venituri si cheltuieli administrative publice central

bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile sociale.

bugetele locale

bugetele institutiilor pulice

bugetele extraordinare (imprumuturile)

Subiectul 9. Continutul sistemului bugetar

Continutul sistemului bugetar reprezinta ansamblul de venituri si cheltuieli bugetare.Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului public.

n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart n dou mari categorii: -surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern ,taxele i impozitele = fiscalitatea statului modern

-surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente.

Veniturile bugetare (ordinare): Venituri care se incaseaza cu regularitate la buget si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prevederilor Legii finantelor publice si a Legii finantelor publice localeIn temeiul Legii 500/2002 veniturile bugetare sunt alcocate din: impozite, taxe, contributii, varsaminte.Veniturile bugetare sunt descrise ca fiind alcatuite din:

Venituri fiscale: impozite si taxe.

Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. venituri realizate Indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA)

Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur.

Venituri nefiscale: Venituri obtinute in urma administrarii proprietatilor statului.Deosebire :Veiturile fiscale si Veniturile nefiscale: la veniturile nefiscale, in procesul de realizare a veniturilor, nu se produce o schimbare a titularului dreptului de proprietate, statul fiind cel care realizeaza veniturile si tot statul fiind si colectorul veniturilor.

Venituri parafiscale : uneori anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. Contributii: -legea 500/2002- prelevarae obligatorie a unei parti din veniturile persoanei fizice/ juridice , cel fara posibilitatea obtinerii unei contraprescriptii.Varsamantul:- modalitatea de stingere a obligatiei legale prin virarea unei sume de bani efectuata de un agent economic sau o institutie publica ori financiara. Veniturile extrabugetare (extraordinare)= Venituri la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetareMai multe categ. de surse ale Veniturilor extrabugetare: 1.mprumuturile sub forma baneasca (creditul) , intern prin bonuri de tezaur pe piata externa( datoria publica). 2.Vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului, 3.Emisiunea monetara care nu e recomandata implica punerea in circulatie a unor bani fr acoperirea n mrfuri i servicii( duce la inflaia).

4.Sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr stpn.Cheltuielile publice reprezint destinaia banului public, modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.Cheltuielile publice vor fi determinate de tipul si gradul de dezvoltare al econ.

Categorii de cheltuieli publice( 5+1)1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc.

2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii)

3) cheltuieli militare ch. neproductive directe in perioada de razboi si indirecte pentru mentinerea pacii (lichidarea urmarilor unui razboi.4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat - pentru strucuturi necesare doar acum.

5) pentru cercetare-dezvoltare: cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativaCheltuieli bugetare planificate: + 1 = alte cheltuieli : rezerva bugetar pentru situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate:

a) calamiti naturale

b) cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat

c) influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional

Subiectul 10. Procedura bugetara (activitatea). Notiune.PrincipiiProcedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar.

Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.

Etape:

elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar)aprobarea acestora

executia bugetara

incheierea exercitiului bugetar

PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:

1.Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile se includ in bugete in totalitate in sume brute

2.Principiul neafectrii veniturilor bugetare: nu-i permis ca anumite veniturile bugetare sa fie specific directionate pt.acoperire unei anumite cheltuieli, sunele ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinatii

3.Principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind banul public trebuie s fie cunoscute de societate. Anumite reguli de transparenta asigurate prin:

dezbaterea publica a proiectelor bugetare

dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug.

publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie

utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug.

4.Principiul unitatii: veniturile si cheltuielile se inscriu intr-un singur document (specializrii bugetare, veniturile i cheltuielile publice )5.Principiul specializrii : Printr-un instrument ethnic intocmit de Ministerul Finantelor Publice intra-numit clasificatie bugetara, atat veniturile cat in special ch.bugetare se vor dtuctura pe titluri, capitole, subcapitole,sectiuni.!Trecerea unei cheltuieli(alocatii bugetare) de la o sectiune la alta se face foarte strict.

- Destinatia banului public

-Schimbarea destinatiei banului public poate duce la atragerea raspunderii juridice prin infrctiunea de deturnare de fonduri (acesta infractiune este specifica ordonatorilor de credit).6.Principiul anualitatii execuiei bugetare: Acest principu are in vedere direct etapa executiei bugetare potrivit caruia raelizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se intinde pe 365 zile calendaristice, perioada care poate sau nu sa coincide cu anul calendaristic. In consecinta veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate de legea bugetara pentru o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar.- executia bugetara etapa nucleu

- scopul principiului bugetar este punerea in aplicare a constituirii si folosirii fondurilor planificate.

La jumatate sec. trecut avem 2 feluri de state :

1. State a caror executie bugetara corespunde anului calendaristic 2. State a caror executie bugetara nu corespunde anului calendaristic Azi in 90% din state anul de executie bugetara corespunde anului calendaristic ( excutia bugetara in Japonia, SUA nu corespunde din motive de traditie) .

In 1930, in Romania anul de executie bugetara nu coincidea cu anul calendaristic.

7.Principiul realitatii bugetare: Potrivit caruia propunerile facute de venituri si cheltuieli in etapa elaborarii trebuie sa fie cat mai aproape de realitate.

8.Principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala, astfel toate actele juridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate n unitatea monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv. (leul)

9.Principiul echilibrului bugetar: veniturile bugetare ar trebui sa acopere cheltuielileExista teoria deficitului controlat - buget deficitar - Da situaie rezonabil - max 3% PIB

= -echilibrul (relaia) ntre venituri i cheltuieli

Deficit bugetar Legea 500/2002 : parte a cheltuielilor bugetare ce depete venitul bugetar ntr-un an bugetar.

10.Principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unititatii adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop.11.Principiul autonomiei locale financiare: unitatile adm.-terit. au drept la resurse financiare suficiente astfel se acorda autoritatilor locale drept de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor generale stabilite de Codul fiscal

12.Principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei publice locale.13.Principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi consultate in legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la bug.de stat Subiectul 11.Elaborarea si aprobarea proiectului sistemului bugetului Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de Guvern prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii:

-prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani

-politicile fiscale si bugetare

-politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)

-prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate

-propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer -catre bugetele locale

-posibilitatile de finantare a deficitului bugetar

Calendar bugetar:

1.Pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului bugetar

2.Pana la 1 mai MFP inainteaza Guvernului obiectivele politicii fiscale si bugetare impreuna cu limitele de cheltuieli gandite pt. fiecare categorie de ordonatori principali de credite3.Pana la 15 mai Guvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii macroeconomice si finantelor publice

4.Pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ordonatorilor principali o scrisoare-cadru care specifica urmatoarele:

a) contextul macroeconomic care trebuie avut in vedere la intocmirea proiectului de buget

b) metodologiile de elaborare a documentelor

c) limitele de cheltuieli pe care si le doreste Guvernul. a fi respectate

5.Pana la 15 iunie MFP comunica ordonatorilor principali limitele de cheltuieli finalizate

6.Pana la 15 iulie ordontorii principali de credite au obligatia de a depune la MFP proiectele bugetelor lor care, insa, trebuie insotite de documentatii si fundamentari. Camerele Parlamentului, cu consultarea Guvernului, isi aproba propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Autoritatile administratiei publice centrale transmit propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa centralizarea informatiilor de catre ordonatorii principali de credite la nivelul MFP se poarta discutii intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste Guvernul in ansamblu.

7.Pana la 1 august proiectele ordonatorilor principali de credite sunt centralizate la nivelul MFP

8.Pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guvernului proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ordonatorilor principali. Proiectul legii bugetare este insotit de un raport privind situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc de catre Guvern si vor reprezenta politica social-fiscala a acestora.

9.Pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare anuale definitivate la nivelul Guvernului se depun la Parlament.Aprobarea sistemului bugetar (prin adoptarea legii bugetare anuale)Guvernul supune spre aprobare Parlamentului proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.

Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu au fost adoptate de catre Parlament pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guvernl solicita Parlamentului aplicarea unor proceduri de urgenta.

Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita de legea finantelor publice, se aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza:

- prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele fondurilor externe nerambursabile

- prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome

- prin lege ca anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite.: bugetele institutiilor finantate partial din sistemul unitar de bugete

- prin actul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din sistemul unitar de bugete

- prin actul organului de conducere, cu acordul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii

Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul isi va indeplini sarcinile avand grija ca limitele lunare de cheltuieli sa nu depaseasca fie:

1/12 din prevederile bugetului anului precedent

1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat daca acestea sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior

Bugetele locale - la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3 documente:

- proiectul bugetului local

- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/ proiectul Hotararii Consiliului Local

- rapoartele comisiilor de specialitate

Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra Hotrrii consiliului o trimite napoi preedintelui consililui jud/ primarului.

Subiectul 12. Cuprinsul. Legea bugetara anuala

La nivel general bugetele sunt supuse dezbaterii parlamentului fiind aprobate prin adoptarea unor acte normative denumite legi bugetare anuale prin care se confera relatiile financiare bugetare cuprinse in sistemul bugetar, forta juridical de lege.Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:

- estimarile veniturilor anului bugetar

- creditele bugetare aprobate, - deficitul/ excedentul bugetar dupa caz - reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza- temeiul raspunderii juridice a Guvernului Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:

-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete

-bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele acestora

-sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale.Veniturile si cheltuielile se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pentru . ca cheltuirlile publice. au o destinatie precisa si limitata.

Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.

Tot drept anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite se aproba si programele acestora.

In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile.De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guvernului 2 fonduri cu destinatie speciala:

fondul de rezerva: se repartizeaza unor ordonatori principali de credite atat la nivel central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor cheltuielilor urgente sau neprevazute.fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ordonatori principali atat la nivel central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.

Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete.

Subiectul 13. Execuia bugetelor publice(Execuia bugetar)Procedura executiei bugetare care repartizeaza ansamblul de acte si actiuni:1.Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare

2.Executia de casa bugetara

3.Realizarea venitului bugetar4.Efectuarea cheltuielilor bugetare5.Incheierea executiei bugetare

ETAPELE:1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare

Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu principiul realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul activitilor social-economice (pe domenii de activitate nvmnt, sntate, construcii).

2.Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar

Presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat.

In concret reprezinta un complex de operatiuni tehnice care se refera la incasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare.Execuia de cas bugetar se realizeaz prin trezoreria statului (pe baza unor norme specifice emise de MEF) care asigur:

1. ncasarea veniturilor bugetare;

2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor bugetare i destinaiilor aprobate;

3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern rezultat din mprumuturile contractate direct sau garantate de ctre stat;

4. efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice.

Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti.

Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale.

Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia financiar, prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind fondurile publice.

Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la Banca Naional a Romniei i este deschis n numele : 1. Ministerului Economiei i Finanelor 2. unitilor Trezoreriei Statului din cadrul direciilor generale ale finanelor publice judeene, a Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.

3. realizarea veniturilor bugetare: presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute n bugetului de stat.

Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege (doar Parlamentul poate reglementa i institui veniturile publice )Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:

1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal

2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru autoritile statului In ceeace priveste obligatia veniturilor pentru neplata la termen exista urmrmatoarea sanctiune fiscala numita majorarea de intarziere.n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i operaiuni, urmtoarele ETAPE:

1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i stabilirea (calcularea) obligaiilor bugetare datorate;

2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;

3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se realizeaz de ctre organele care au dreptul de a ncasa astfel de venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile de plat la termenele prevzute de lege.

n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar creia i sunt destinate sau subdiviziunea clasificaiei bugetare n care trebuie nscrise. Aceste venituri se nregistreaz provizoriu ntr-un cont de venituri neclarificate, urmnd ca ntr-un termen rezonabil (aproximativ o lun). n cazul n care nu se reuete identificarea conturilor n cauz, acestea vor fi trecute n contul ncasri din diverse alte surse ale bugetului de stat.4. efectuarea cheltuielilor bugetare- reprezinta banul public de la buget catre destinatiile legale prevazute prin alocatii bugetare . Alocatiile bugetare reprezinta sumele alocate de la buget din banul public conform destinatiei legale. Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice:

1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;

2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime.

Obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei banului public, duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de deturnare de fonduri !!! (pedeapsa cu nchisoare la noi; state din asia pedeapsa capital)

Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.Finantarea de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti necesare entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti social-economice, acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile.

Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele particulariti:

a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i instituiile publice;

b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru aciuni social-culturale, activiti economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de stat.

Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri.

c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr echivalent;

d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.

n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele FAZE:

a) angajament;

b) lichidare;

c) ordonanare;

d) plat.

Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bugetare de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Subiectul 14.Ordonatorii bugetari( ordonatorii de credit)Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic.

n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei categorii: 1) principali- ( ministrii, primarul, presedintele consilului judetean)2) secundari ei reprezita conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor principali 3) teriali ei sunt conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor secundariIn executia bugetara pot lipsi ordonatorii secundari de credite in functie de complexitatea aparatului de stat.Atributiile ordonatorilor bugetari:

1) de a folosi, utiliza, sumele alocate de la buget pentru instituia pe care o conduc (toti 3 ordonatori o pot folosi)2) de a repartiza alocaiile bugetare ordonatorilor din subordine (dor tertialii si secundarii)Responsabilitatea ordonatorilor bugetari:

Ordonatorii bugetari au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare in limitele prevazute si conform destinatiei.Intotdeauna in ceea ce priveste efectuarea datoriei publice se va face numai pe baza de acte justificative.Ordonatorii raspund in principal de urmatoarele:

-realizarea veniturilor-angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor-angajarea si utilizarea creditelor bugetare

-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii

-organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice

-organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le conduc.

Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonatori bugetari fata de cele care au calitatea de contabil.

Ordonatorii bugetari vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si ordonanrii cheltuielilor pe cand contabilii vor realiza operatiunile de plata.In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de specialitate ale compartimentelor interne.

Regulile de efectuare a cheltuielilor bugetare- efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare aprobate

- numai pe baza de acte justificative

- numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii

Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a urmatoarelor aspecte:

-existenta angajamentului

-suma datorata

-exigibilitatea

Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost efectuate si plata se poate realiza.Pe cale de exceptie de la principiile Legii 500/2002, se permite Guvernului. la propunerea ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de cheltuieli pentru.care se pot efectua plati in avans.

Plati in avans 2 conditii:

- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc.

- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans, sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care sumele platite-n avans nu sunt justificate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea trebuiesc. recuperate de catre autoritatea publica care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor nejustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.

Subiectul 15.Modificarea destinatiei creditelor bugetareModificarea destinatiei alocatiei bugetare este o exceptie de la principiul conform caruia creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi utilizate de un alt ordrdonator principal dupa cum nici creditul bugetar aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol.

Situatii:

1. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente.

Virarile trebuie sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia Guvernului.2. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credit la un alt ordonator principal sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ordonator MFP este autorizat sa opereze modificari necesare .3 Suplimentarea creditelor bugetare= legile bugetare anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ordonatori principali in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale.4. Anticiparea creditelor bugetare: Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina utilizarea unor fonduri de pn la 50% din sumele ncasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate5. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de suspiciune folosirea i destinaia banului public. Pentru evitarea, prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea a banului public ordonatorul bugetar ierarhic superior poate bloca alocatile bugetare. Blocarea alocatiilor bugetare este posibila sa intervina pana la finele trimestrului III 30sept.6. Anularea creditelor bugetare se dispune de drept prin efectul legii 500/2002 pentru sumele alocate de la buget care nu au fost folosite, cheltuite, pn la finele execuiei bugetare 31 dec.

Sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie anul urmtor ele vor reprezenta venit la bugetul pe anul urmtor.Exist excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare:

1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate, finalizate, dar nedecontate pn la 31 dec., pentru aceste situaii obiective se pot face pli pe seama bugetului pe anul trecut dar n prima lun a anului viitor.2) nu sunt anulate sumele din fondurile speciale deoarece aceste sume au destinaii special si sumele se raporteaz cu aceiai destinaie n execuia bugetar viitoare. ( implic un nr mai mare de ani

( aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002 nu reglementeaz fonduri speciale Subiectul 16.Procedura incheierii executiei bugetare si Controlul executiei bugetareProcedura incheierii executiei bugetare este etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Incheierea executiei bugetare intervine in anul urmator pentru anul finalizat.Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului conturile anuale de executie pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Structura conturilor anuale de executie a bugetelor: In temeiul legii, conturile anuale de executie.ale bugetului de stat, bugetului asigigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetului ordonatorilor de credit vor cuprinde:

La venituri : -prevederile bugetelor initiale, prevederile bugetelor definitive, incasarile realizare

La cheltuieli :-creditele bugetelor initiale,creditele bugetelor definitive, platile efectuate Principii ale incheierii executiei bugetare:

1.Executia bugetara se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an

2.Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmator

3.Creditele bugetelor neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de drept

4.Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul urmator.Parlamentul contul general de buget anual,.: Pot fi admise situatii in care guvernul primeste descarcarae de gestiune privind executia pe anul expirat, sau respinse cand guvernul primeste vot de incredere el fiind ca si motiune de cenzura si va atrage raspunderea politica. Baza legala a guvernului este in legea bugetara anuala. Pot fi aprobate aceste conturi la parlament:1.Cont general de incheiere a executie bugetare pentru bugetul local.

2.Raportul public al curtii de conturi3.Rapoartele comisiilor de specialitate ale ParlamentuluiControlul executiei bugetare

Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parlamentul, Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de drept comun.Trei forme de control:

1) politic exercitat de Parlamentul a) cu ocazia aprobrii contului general i annualb) n timpul anului de execuie bugetar ( interpelri

c) moiunea simpl i de cenzur

d) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar

2) financiar extern specializat (control ulterior Curtea de Conturi)

3) financiar intern specializat ( auditul public intern ( fiecare instituie public are un department propriu de audit intern.

Subiectul 17.Sistemul veniturile publiceVeniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu n Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare.Sunt ordinare i extraordinare.

a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale extrabugetare. Contribuiile sociale sunt venituri planificate prin Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat; precum i de veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale; ( redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public; ( venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat. (caracterul nefiscal i fiscal)

b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de mprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat bonurile de tezaur; precum i de transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su), deoarece pentru bugetul ce beneficiaz de - astfel de - venituri (le provenite din transferuri i virri) acestea reprezint venituri extraordinare. Subiectul 18. Veniturile publice ordinare1.Impozitele. : Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed.Trsturi:

impozitul este o contribuie bneasc;

este o contribuie obligatorie;

impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil;

impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale;

impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i juridice;

impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute.

Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii.n schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie s creeze i s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n societate, conform principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie din partea organelor statului.

2.Taxele. : Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice.Taxele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:

-reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice;

-subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea unei activiti din partea unui organ sau instituie de stat;

-taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cnd impozitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale societii;

-taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.

Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:

impozitul pe profit;

impozitul pe venit;

taxa pe valoarea adugat;

accizele;

taxele vamale.

Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:

impozitul pe cldiri;

impozitul pe teren;

taxa asupra mijloacelor de transport;

impozitul pe spectacole;

taxa hotelier;

taxe speciale.

Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.

3.Contribuiile sociale.

Acestea se pltesc lunar.

contribuia de asigurri sociale;

contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale.

Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.

contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate;

contribuii la bugetul asigurrilor de omaj.Principalele impozite datorate bugetului de stat:a) Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se calculeaz asupra profitului, adic a masei impozitabile stabilite ca urmare a scderii cheltuielilor necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii.Acest impozit privete veniturile realizate de persoanele juridice.Cota de impozitare este de 16 %.

b)Impozitul pe venit privete veniturile realizate de persoanele fizice.Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit legii, sunt urmtoarele:

- venituri din activiti independente (activiti comerciale, profesii liberale);

- venituri din salarii;

- din activiti agricole;

- venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %);

- veniturile din jocurile de noroc - venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal

c) Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, datorat bugetului de stat. Este un impozit stabilit asupra consumului, care se regsete n preul final al produsului/ bunului (livrat) sau serviciului prestat. Cota de impozit este de 19%. Baza impozabil este preul produsului sau tariful serviciului.

d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, ele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte accize. Distincia dintre cele dou categorii se face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele accizabile provenite din producia intern sau din import ce urmeaz a fi impozabile. Produsele accizabile care fac obiectul de impunere a al accizelor amortizate sunt: berea, vinurile, buturile fermentate altele dect bere i vinuri, produsele intermediare (au o concentraie de acool ce variaz), alcoolul etilic, uleiurile minerale (benzina, motorina, pcura, gazele naturale, gazul petrolier, etc.) i electricitatea.

e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul naional al Romniei, mai nou n teritoriul Uniunii Europene (consecin a faptului c Romnia este stat membru al U.E.).Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri de politic comercial. ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este membr a Uniunii Europene. Astfel, regimul juridic aplicabil taxelor vamale va fi acela al unei uniuni vamale, iar Romnia se situeaz acum la grania extern a Uniunii Europene