Download - Importanta Anatomiei in Kinetoterapie

8/15/2019 Importanta Anatomiei in Kinetoterapie

1/13


2/13


3/13

• 0erioada medieval" . >u Galenus se ,ncheie perioada de ,n?orire !ide evolu&ie rapid" a !tiin&elor medicale ,n spa&iul european'@rmeaz" apro;imativ 2 secole de declin% corespunz"toare epocii

de domina&ie cre!tin" !i asan"rii valorilor antichit"&ii' =ricetentativ" de considerare a materialit"&ii +in&ei umane estedescuraat" !i se instaleaz" domnia supersti&iilor !i misticismului'n perioada Cena!terii% Deonardo da inci reia !i ampli+c" studiulanatomiei' /e!i contribu&iile sale sunt mai ales legate de anatomiaartistic"% acestea sunt e;trem de valoroase' /a inci a realizatpeste 674 de desene anatomice per$ect valabile% $olosindu.se !i decadavre' Fondatorul anatomiei moderne este Andreas esalius(72.732#'

• Anatomia este $undamental kinetoterapiei% deoarece prinintermediul ei putem studia in detaliu organismul uman si%

respectiv% identi+ca a$ectiunile $ormate'• Aparatul locomotor (sistemul muscularo.osos# este% anatomic%

aparatul care d" posibilitate oamenilor !i animalelor s" se mi!te$olosindu.se de o structur" organic" locomotoare $ormat" dinsistemul osos !i cel muscular' Da vertebratele superioare% inclusivla om s.au di$eren&iat% ,n decursul evolu&iei% grupuri de organe

puse ,n sluba ,ndeplinirii unor maore $unc&iuni ale ,ntreguluiorganism' @n ast$el de 8comple; $unc&ional8 este !i aparatul


4/13

• Aparatul locomotor este alc"tuit din oase% tendoane denumite !i ligamente% ,mbin"rile

mobile dintre oase . articula&iile% !i din mu!chi'


5/13

)istemul muscular• /up" pozi&ia ,n organism% mu!chii somatici se ,mpart ,n: mu!chii capului% g*tului%

trunchiului i membrelor'• Muchii capului sunt: muchii mimicii% muchii cutanai grupai ,n urul ori+ciilor

orbitale% nazale i ori+ciului bucal (orbicularul buzelor#% muchii masticatori (maseterii temporali#% muchii limbii i muchii e;trinseci ai globului ocular'

• Muchii g*tului sunt: pielosul g*tului% ternocleidomastoidieni i hiodieni'•

Muchii trunchiului sunt: muchii spatelui i ai ce$ei (trapez% marele dorsal#% muchiitoracelui (pectorali% dinai% intercostali% dia$ragma# i muchii abdomenului (dreptabdominal% oblici#'

• Muchii membrului superior sunt: muchii um"rului (deltoid#% muchii braului (bicepsi triceps brahial#% muchii antebraului (pronatori i supinatori ai antebraului% ?e;orii e;tensori ai degetelor# i muchii m*inii'

• Muchii membrului in$erior sunt: muchii $esieri% muchii coapsei (croitor% cvadriceps$emural% biceps $emural% adductori ai coapsei#% muchii gambei (gastrocnemian%pronatori i supinatori ai piciorului% ?e;ori i e;tensori# i muchii piciorului (e;tensoriai degetelor i plantari#'

• /up" aciunea lor principal"% muchii pot + clasi+cai ,n: ?e;ori i e;tensori% abductorii adductori% supinatori i pronatori% circulari (s+nctere# etc' Acelai muchi poatedetermina una sau mai multe mic"ri ale unor segmente corporale (e;emplu:tricepsul brahial poate determina adducia% rotaia i e;tensia braului#'


6/13

• /up" aciunea lor principal"% muchii pot + clasi+cai ,n: ?e;ori ie;tensori% abductori i adductori% supinatori i pronatori% circulari

(s+nctere# etc' Acelai muchi poate determina una sau mai multemic"ri ale unor segmente corporale (e;emplu: tricepsul brahialpoate determina adducia% rotaia i e;tensia braului#'

• Muchii scheletici constituie componente active ale sistemuluilocomotor' )unt muchi striai voluntari' >ontracia acestora see$ectueaz" la comanda direct" a sistemul nervos central' Muchiischeletici menin poziia corpului prin contracii tonice (tonusmuscular# i asigur" deplasarea prin contracii rapide determinatede impulsurile provenite de la sistemul nervos'

•

Muchii voluntari se mai numesc striai datorit" $aptului c"% lae;aminarea microscopic" aranamentul +brilar care li $ormeaz" led" un aspect dungat' Ei ii e;ercita aciunea prin scurtarealungimii% un proces denumit contracie'

• Antohe Bogdan: )i care era ordineaH


7/13


8/13

Bazele anatomice ale kinetoterapiei . articulatia

• Articulatia este ansamblul partilor moi prin care se unesc doua sau maimulte oase vecine' >lasi+carea articulatiilor se $ace dupa mai multe criterii'Ast$el% avem: articulatii +broase% articulatii cartilaginoase% articulatiisinoviale' Articulatiile se mai pot clasi+ca si dupa gradele de libertate% anumarului de directii de miscare'

/upa modul in care oasele componente se unesc intre ele% articulatiile seclasi+ca in:

1) Articulatii fbroase. unirea se $ace prin intermediul tesutului conunctiv. supra$etele articulare congrueaza per$ect intre ele. sunt putin mobile. e;emple: articulatiile craniului% articulatiile interapo+zare vertebrale

2) Articulatii cartilaginoase. unirea se $ace prin +brocartila. articulatia permite o anumita miscare. e;emple: sim+za pubiana% articulatia intervertebrala

3) Articulatii sinoviale (diartroze)

. unirea se $ace prin capsula. intre supra$etele articulare e;ista o cavitate% ceea ce permite miscari


9/13

• Articulatiile se clasifca si in unctie de numarul gradelorde libertate:. cu grad de libertate (articulatiile plane% cilindroide% elipsoide#. cu grad de libertate (articulatii selare#

. cu grad 5 de libertate (articulatii s$eroide#

Articulatiile sinoviale au o structura constanta% +ind alcatuite dinaceleasi elemente principale: cartilaul hialin% % bureletul+brocartilaginos% capsula articulara% sinoviala% lichidul sinovial siligamentele pararaticulare'


10/13

• 1. Cartilajul hialin

• >artilaul hialin acopera capetele osoase ce $ac parte dinarticulatie'

•

2. ureletul fbrocartilaginos• Bureletul cartilaginos este gasit in special la enartroze datorita

inegalitatii supra$etelor articulare% cum ar + articulatiaco;o$emurala'

• 3. Ca!sula articulara

• este $ormata dintr.un strat e;tern% +bros si un trat intern% sinovial'• ". #inoviala • )inoviala este un tesut care tapeteaza interiorul articulatiilor mai

speci+c $ata pro$unda a capsulei articulare'• $. %ichidul sinovial

Dichidul sinovial se a?a in interiorul cavitatii articulare si estegenerat de sinovie% transsudatul plasmatic si de procesele dedescuamatie sinoviale si cartilaginoase ce apar in timpul miscarii'

• &. %igamentele !araarticulare. sunt e;terioare articulatiilor

. realizeaza rezistenta si stabilitatea articulatiei

.


11/13


12/13

•


13/13

Anatomia si kinetoterapia>oncluzie

• )pre incheiere vom sublinia $aptul ca la bazele kinetoterapiei staanatomia alaturi de +ziologie%psihologie si biomecanica'

• Jinetoterapia este naturala%pentru ca se $oloseste de e;ercitiul+zic%adica $unctia $undamentala a materiei vii%care este miscarea'

• Multitudinea si variabilitatea metodelor de kinetoterapiei $ac

imposibila descrierea tuturor'0entru e;empli+care se pot enumeradoar cateva din cele mai practicate metode'Aceste +ind si cele maiimportante'

• Metoda Bobath.se bazeaza pe miscarea normala a individului sideviatiile de la normal'

•

Metoda.Jabat $oloseste tehnici de $acilitare neuromuscularaproprioceptiva• Metoda.Frenben este $olosita pentru recastigarea coordonarii'• Medoda./e Dorma.Katkins urmareste cresterea $ortei musculare

prin e;ercitii cu rezistenta progresiva'

Download - Importanta Anatomiei in Kinetoterapie

Top Related