Download - Documents.tips Referat Sindromul Down

8/16/2019 Documents.tips Referat Sindromul Down

1/11

Facultatea de

Stiinte ale

Educatiei

FUNDAMENTELEPSIHOPEDAGOGIEI

SPECIALE

STUDENT: Pantilica RuxandraIoanaAnul II, Ca!ulun"

1


2/11

1. GENERALITĂŢI

Sindromul Down este o boală genetiă!romo"omială. În 95% din cazuri sindromul Down se prezintă ca trisomia 2. În 5% dincazuri cauza genetică a bolii este o translocaţiesau mozaicism.

Organismul uman are 23 de perechi decromozomi: 22 autozomi şi 2 cromozomisexuali (la femei 22+ XX, la brba!i 22+ X"#$

%iecare celul din organism posed deci &' de cromozomi cu excep!ia celulelor sexuale(oul)spermatozoid# care au *umtate din setul cromozomial (oulul: 22+X,spermatozoidul: 22+X sau 22+"#$ a unirea dintre spermatozoid şi oul a rezulta ocelul cu un set cromozomial (&&+XX sau &&+X#$- #n a"ul trisomiei $1 fiecare celul a oraganismului posed trei cromozomi 21$ .cestextra cromozom 21 proine din oul sau spermatozoid$ /e presupune c 0n timpulformrii celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se separ (nondis*unc!ie#$ n timpulfertilizrii, la fuziunea dintre dintre oul şi spermatozoid (0n mod normal fiecare cu 23 decromozomi# unul a aea un cromozom 0n plus 0n pozi!ia 21 rezultnd o celul cu & decromozomi$ .ceast celul, cu dezoltarea embrionului se multiplic, fiecare celul aaea & de cromozomi, dezoltndu-se sindromul 4o5n$- #n a"ul transloa%iei sunt prezen!i trei cromozomi 21 dar unul este lipit (sau translocat#de un alt cromozom, de obicei cromozomul 1&, 21 sau 22$ 3-4% din cazuri sunt cauzatede translocaţie. .proxiamti la o treime sau la *umtate din cazuri transloca!ia setransmite de la unul dintre prin!i$ 6rintele este purttor, fr semne de boal, andmaterial genetic normal, cu diferen!a c un cromozom 21 este ataşat de un alt cromozom$- o alt form a sindromului 4o5n este mo"aiismul care apare la 1% din cazuri$ ncazul mozaicismului nondis*unc!ia apare dup fertilizare, 0n timpul formrii embrionului$n acest caz doar o parte dintre celule a fi afectat, restul celulelor or aea setcromozomial normal$ %orma clinic a sindromului 4o5n a fi determinat de numrulcelulelor afectate$

$. &ARE ESTE &A'(A SINDR)*'L'I D)+N,

.u fost emise mai multe teorii 0n legtur cu etiologia acestei boli dar cauza exact nueste 0nc cunoscut$ 6robabil interin mai mul!i factori ca: tulburri hormonale, radia!ii,infec!ii irale, probleme imunologice dar factorul cel mai implicat este rsta mamei$6obabilitatea c, copilul a aea sindrom 4o5n creşte direct propor!ional cu rsta mai0naintat a mamei$ a 27 de ani riscul este de 1 la 1'77, la 38 de ani 1 la 3'8, la &7 ani 1la 177$ 9iscul ca şi al doilea copil s se nasc cu sindrom 4o5n este 1 la 177$

/indromul 4o5n este cauzat de diiziunea celulara anormal, cel mai frecent lanielul oocitului, 0nainte sau 0n momentul concep!iei$ ai pu!in frecent, diiziunea

2


3/11

celular anormal poate afecta spermatozoidul 0n momentul concep!iei$ ;u se cunoscfactorii care determin celulele s se diid anormal$


4/11

@opilul poate prezenta şi alte afec!iuni asociate sindromului 4o5n, cum ar fi: - niel de inteligen! sub normal, care afecteaz aproape fiecare copil cu sindrom4o5n, dar de obicei este doar uşor pn la moderat> retardul mintal seer este rar - afec!iuni ale inimii: aproximati 87A dintre copiii cu sindrom 4o5n se nasc cu

afec!iuni ale inimii> ma*oritatea sunt diagnosticate la naştere sau la pu!in timp dupaceasta- boli precum hipotiroidism, afec!iuni oculare, disfunc!ii intestinale, conulsii,afec!iuni respiratorii, obezitate, susceptibilitate la infec!ii, un risc crescut pentru leucemie- susceptibilitate pentru alte probleme medicale, cum ar fi infec!ii respiratorii, afectareaauzului şi probleme dentare$

!ugarii cu sindrom Down

/ugarii ating de obicei reperele de creştere şi dezoltare timpurie (cum ar fi0ntoarcerea de pe o parte pe alta, statul 0n şezut, statul 0n picioare, mersul şi orbitul# mai

trziu dect ceilal!i copii$ .r putea fi necesar o terapie special, de exemplu logoterapia$ Copiii cu sindrom Down

6roblemele de sntate şi tulburrile 0n dezoltare pot contribui la apari!ia problemelor comportamentale$ 4e exemplu, un copil poate dezolta o tulburare de opozi!ionism proocator, 0n parte datorit problemelor de comunicare sau de interpretare a cerin!elorcelorlal!i$ 9bdarea cu care prin!ii trebuie s 0nfrunte situa!ia, oportunit!ile educa!ionaleşi de socializare, precum şi actiit!ile fizice adecate, pot fi de a*utor 0n preenirea saurezolarea problemei de comportament$ n cazul 0n care un copil prezint problemementale, cum sunt anxietatea sau depresia, pot fi necesare consilierea şi tratamentul

medicamentos$ dolescenţii cu sindrom Down

6ubertatea 0ncepe aproximati la aceeaşi rst ca şi pentru ceilal!i adolescen!i şitineri$ =ste recomandat cunoaşterea eentualelor dificult!i sociale şi puncte ulnerabile pe care adolescen!ii cu sindrom 4o5n le pot aea$ 4e exemplu, adolescen!ii cu sindrom4o5n sunt susceptibili la abuzuri, in*urii şi alte tipuri de agresiuni$ 4e asemenea, ei potaea mai multe dificult!i dect ceilal!i, 0n confruntarea cu emo!iile şi sentimentele puternice specifice rstei$ Bneori aceste stri tensionale pot duce la probleme mentale,0n special depresie$

.dolescen!ii reuşesc de obicei s absole liceul, 0n cazul 0n care incapacit!ile lor nusunt seere$ Ccolile profesionale sunt utile pentru mul!i adul!i tineri, care pot astfel 0n!acum s munceasc 0ntr-o arietate de locuri, cum ar fi magazine, restaurante sau hoteluri$

dulţii cu sindrom Down

a*oritatea adul!ilor cu sindrom 4o5n se descurc bine 0n societate$ %recent ei suntsalaria!i, au prieteni şi rela!ii romantice şi particip la actiit!ile comunitare$

&

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=bolihttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=boli


5/11

?arba!ii cu sindrom 4o5n sunt cel mai frecent sterili şi nu pot aea copii$ ultedintre femeile cu sindrom 4o5n pot aea copii, dar menopauza se instaleaz de obicei precoce$

/. 0A&T)RI DE RIS&

%actorii de risc asocia!i cu sindromul 4o5n sunt ariabili 0n func!ie de clasificareaacestuia$%actorii care cresc riscul ca un copil s aib sindrom Down ti trisomia $1, tipul cel maicomun (D8A din cazuri#, includ:- mama rstnic: femeile mai 0nrst de 38 de ani, prezint un risc crescut pentru aaea un copil cu sindrom 4o5n tip trisomia 21> acest risc creşte continuu cu 0naintarea 0nrst- tata rstnic: cercettorii din domeniul medical inestigheaz legatura dintre rstatatlui şi riscul de a aea un copil cu sindrom 4o5n> studiile recente indic faptul c dactatl are rsta mai mare de &7 de ani şi mama mai mare de 38, ei au un risc crescut de a

aea un copil cu sindrom 4o5n$- frate)sor cu sindrom 4o5n: femeile care au de*a un copil cu sindrom 4o5n tiptrisomia 21 au un risc de 1A de a mai aea un copil cu aceast afec!iune$*o"aiismul este un tip de sindrom 4o5n 0n care se produce material geneticsuplimentar 0n ctea dintre celulele organismului, 0n timp ce celelalte celule se dezoltnormal$ ozaicismul afecteaza numai 1A pn la 2A din popula!ia cusindrom 4o5n$%actorii de risc pentru mozaicism sunt similari celor pentru trisomia 21$Sindromul Down ti transloa%ie este singura form care poate fi uneori moştenitdirect$ Oricum, ma*oritatea cazurilor de sindrom 4o5n tip transloca!ie sunt muta!iigenetice sporadice (0ntmpltoare#, de cauz necunoscut$ 4oar un sfert din cazurile cusindrom 4o5n tip transloca!ie sunt moştenite$ Eransloca!ia reprezint aproximati 3A

pn la &A din totalul cazurilor desindrom 4o5n$6ot fi purttori de gene translocate persoanele care:- au istoric familial de sindrom 4o5n: este posibil ca genele implicate 0n sindromul4o5n tip transloca!ie s se fi transmis de la al!i membri ai familiei care au aceastafec!iune- au aut al!i copii cu sindrom 4o5n: deşi sindromul 4o5n tip transloca!ie este cel maifrecent o mutatie genetic sporadic, 0n cazul 0n care o persoana are un copil cu acest tipde boal, ea poate fi purttoare a genei$ 6n 0n prezent, cercetrile nu au eiden!iat nici un factor de mediu care ar puteacontribui la dezoltarea afec!iunii$ @ercettorii din domeniul medical 0nc nu ştiu de ceuneori celulele se diid anormal şi produc materialul genetic suplimentar care duce laapari!ia sindromului 4o5n$

2. E3E&TATI4A 4IGILENTĂ

=xpectatia igilent implic obserarea şi monitorizarea pacientului$ n timpulexaminrilor de rutin, medicul inestigheaza copilul pentru boli şi afec!iuni comune,

8


6/11

care uneori pot s apar 0n sindromul 4o5n$ .ceste izite la cabinetul medical sunt, deasemenea, un bun prile* pentru a erifica necesitatea unor schimbri ale planuluiterapeutic$

5. *EDI&I SE&IALI6TI RE&)*ANDAŢI

Brmtorii specialişti din domeniul medical pot diagnostica şi trata o persoan cu sindrom4o5n : - medicul pediatru, inclusi cei care sunt specializa!i 0n probleme de dezoltare şicomportament- medicul de familie- medicul internist- consilierul genetic- asistenta medical- Finetoterapeut$

n cazul 0n care apar complica!ii, poate fi necesar şi colaborarea cu al!i medicispecialişti din domeniul medical$

7. IN4ESTIGAŢII

In8estiga%ii #nainte de a răm9ne #nsărinată Testarea genetiă pentru sindromul 4o5n poate fi luat 0n considerare atunci cndiitoarea mam prezint istoric familial poziti pentru aceast afec!iune$ Eestareagenetic poate confirma dac iitorii prin!i sunt purttori ai cromozomului cutransloca!ie, care creşte riscul pentru a aea un copil cu sindromul 4o5n tip transloca!ie$.ceste inestiga!ii nu detecteaz posibilitatea apari!iei sindromului 4o5n tip trisomia 21,

care este responsabil pentru aproximati D8A din totalitatea cazurilor de sindrom 4o5n$@onsilierea genetic poate fi util pentru a 0n!elege de ce se fac testele genetice, care estesemnifica!ia rezultatelor şi ce impact poate aea rezultatul asupra mamei şi a familiei$

Sreening:ul renatal ;e erioada sarinii<Eestele de screening (de monitorizare# nu pun diagnosticul de sindrom 4o5n, ci maidegrab furnizeaz informa!ii despre probabilitatea ca ftul s aib aceast afec!iune$

Eeste de monitorizare includ:- eogra=ie =etală: aceast inestiga!ie poate depista semne ale sindromului 4o5n 0n prima parte a sarcinii> o imagine de ecografie fetal poate arta o proeminen! mai maredect normal 0n partea posterioar a gtului fetal> aceast proeminen! este detectat prinmsurarea grosimii pliului cutanat, pentru a estima distan!a dintre suprafa!a pielii şioasele gtului$- trilu test al serului matern: triplu test determin cantitatea din urmatoarele substan!edin sngele matern:- alfa Gfetoproteina (.%6#

'


7/11

- gonadotropina corionic uman (h@ inhibina . este o protein produs de fetus şi de placent> cadruplutest poate detecta ma*oritatea cazurilor de sindrom 4o5n şi are o probabilitate mai mic

dect triplu test de a furniza rezultate fals pozitie- o alt posibilitate de monitorizare care poate fi disponibil, este reprezentat deombinarea eogra=iei =etale u un test serologi, care msoara nielele degonadotropina corionic uman (h@ acesttest de monitorizare combinat s-a doedit a fi la fel de precis ca şi cadruplu test 0ndetectarea sindromului 4o5n> un aanta* al acestui tip de test de monitorizare este c poate fi fcut mai dereme pe perioada sarcinii dect alte teste$Hnestiga!iile de monitorizare pentru sindromul 4o5n ca şi pentru alte afec!iuni impunconsim!mntul solicitan!ilor$

Diagnosti renatal ;e erioada sarinii<

6e perioada sarcinii sindromul 4o5n poate fi diagnosticat pe baza unei analizecromozomiale numit cariotiparea$ .ceast prob poate fi luat direct de la nielul ftuluisau din placent, folosind una din urmatoarele metode:- amnioente"a: aceasta se face de obicei 0ntre sptamnile 18 şi 1I de sarcin sauchiar mai tarziu> lichidul care 0ncon*oar ftul (lichidul amniotic# con!ine celule eliminatede ctre ftul care se dezolt$ .ceste celule pot fi testate pentru mai mult de 177 detipuri de defecte asociate cu boli genetice (moştenite# printre care şi sindromul 4o5n$Eestul se efectueaz prin introducerea unui ac transabdominal pn la nielul uterului$ /erecolteaza aproximati 37 ml de lichid amniotic şi se examineaz$ .mniocenteza are unrisc mai mic de 1A de a produce aort şi o acurate!e de DD,IA 0n detectarea sindromului

4o5n$ 4e obicei dureaz aproximati 2 sptmni pn cnd se ob!in rezultateleamniocentezei$- biosia 8ilo"ită%ilor orionie: aceast inestiga!ie se face mai dereme dectamniocenteza, ideal 0ntre sptmnile 17 şi 12 de sarcin$ Jilozit!ile corionice sunt mici proeminen!e asemntoare degetelor de la mn, situate la nielul placentei$ aterialulgenetic din celulele ilozit!ilor corionice este identic cu cel al celulelor fetale$ O biopsiea acestor celule poate furniza medicilor informa!ie genetic despre ft$ edicii pot astfel preciza daca exist probabilitatea ca ftul s aiba anumite afec!iuni, precum sindromul4o5n , care se datoreaz unor cromozomi anormali$ ?iopsia ilozit!ilor corionice seface de obicei transaginal$ edicul introduce un speculum pentru a deprta uşor pere!iiaginului, apoi un cateter este ghidat ecografic de-a lungul colului uterin pn la placent$ n momentul 0n care cateterul este corect plasat, se preleeaz o mostr decelule din ilozit!ile corionice$ ai pu!in frecent, proba de celule coriale iloase serecolteaz prin introducerea unui ac transabdominal pn la nielul uterului$ 9ezultatele biopsiei coriale sunt de obicei disponibile 0n ctea zile$ ntruct exist riscuri asociate att amniocentezei ct şi punc!iei ilozit!ilorcorionice, aceste inestiga!ii nu se fac de rutin$ Oricum, ele sunt de obicei efectuatefemeilor 0nsrcinate 0n rst de 38 de ani sau mai mult, datorit riscului crescut de aaea un ft cu cromozomi anormali$ .mniocenteza şi biopsia ilozit!ilor corionice pot fi,


8/11

de asemenea, recomandate femeilor care au aut un triplu sau cadruplu test anormal,celor care au un copil cu sindrom 4o5n sau celor cu istoric familial poziti pentruaceast afec!iune$

Eestarea ftului pentru sindromul 4o5n este 0ntotdeauna decizia mamei$ 4iagnosticulde sindrom 4o5n pus 0n primele etape ale dezoltrii fetale, face posibil op!iunea

0ntreruperii sarcinii$ amele care nu sunt de acord cu 0ntreruperea sarcinii pot fi a*utatedin punct de edere emo!ional, precum şi 0n pregtirea pentru neoile speciale alecopilului$ @onsilierea genetic poate fi util pe perioada acestui proces$ @onsiliereagenetic ofer o arietate de informa!ii şi este util 0n planificarea familial$ @uplurilecare au un copil cu sindrom 4o5n pot apela la consilierea genetic, pentru a determinariscul de a mai aea un alt copil cu aceast afec!iune$

Diagnosti ostnatal ;duă na>terea oilului<

4ac sindromul 4o5n nu a fost diagnosticat 0nainte de naştere pe baza unei testri acariotipului (folosind amniocenteza sau biopsia ilozit!ilor corionice#, frecent

trasturile fizice ale copilului la naştere pot indica medicilor cu precizie prezen!asindromului 4o5n$ /emnele pot fi discrete la nou-nscu!i, 0n func!ie de tipul de sindrom4o5n prezent$ n general, un diagnostic preliminar poate fi frecent pus, pe bazaobsera!iei trsturilor fizice şi a:- rezultatelor triplei sau cadruplei testri (daca sunt disponibile#- detaliilor referitoare la istoricul medical al prin!ilor - examinrii fizice a copilului pentru alte probleme medicale$4e asemenea, se a recolta o proba de snge de la nou-nscut, pentru analizacromozomial necesar confirmrii diagnosticului$ 9ezultatele acestei inestiga!ii suntdisponibile 0n 2 pn la 3 sptmni$

?. TRATA*ENT: GENERALITĂŢI O echip de medici specialişti a direc!iona tratamentul pentru sindromul 4o5n, pe baza simptomelor şi problemelor fizice unice ale copilului$ 6rin cooperarea strns cuaceşti specialişti şi alte persoane din domeniul medical, copilul poate fi a*utat s dein pe ct de mult posibil, independent şi s duc o ia! normal şi frumoas$@. TRATA*ENT INIŢIAL

=ste un lucru absolut normal ca 0n momentul 0n care copilul se naşte cu sindrom4o5n, mamele s experimenteze o mare arietate de sentimente$ @hiar dac pe parcursulsarcinii s-au informat despre afec!iunea copilului, primele sptmni dupa naştere sunt deobicei foarte dificile, 0ntruct 0ncearc s se obisnuiasc cu diagnosticul$ @onfirmareadiagnosticului de sindrom 4o5n impune cariotiparea$ 4upa naştere testul se face deobicei pe baza unei probe din sngele sugarului$ 6n la ob!inerea rezultatelor completeale testului, pot s treac 2-3 sptmni$ .ceast perioad de aşteptare poate fi extrem dedificil, 0n special dac rezultatele testrilor anterioare au fost neconcludente, iar sugarulare doar ctea trsturi discrete caracteristice sindromului 4o5n$ ;ou-nscutul cu sindrom 4o5n a trebui s beneficieze 0n prima lun, de examinrimedicale repetate şi de inestiga!ii ariate$ .ceste teste se fac 0n scopul monitorizrii

I


9/11

afec!iunii şi a depistrii precoce a bolilor comune asociate sindromului 4o5n, precum şia altor probleme de sntate$ .ceste erificri sunt un bun prile* pentru a discuta problemele care 0i 0ngri*oreaz pe prin!i$

1. TRATA*ENT DE BNTREŢINERE

@ontroalele medicale periodice, a*utorul dat copilului pentru a se adapta schimbrilordin mediul fizic şi social, precum şi promoarea independen!ei, sunt pr!i importante aletratamentului pentru sindromul 4o5n$ =xaminrile fizice dau medicilor specialişti posibilitatea de a monitoriza copilul, pentru semne precoce ale bolilor asociate 0n mod obisnuit cu sindromul 4o5n şi ale altor probleme de sntate$ edicii specialişti inestigheaz probleme specifice la diferite rste, cum ar ficataracta şi alte afec!iuni oculare, pe perioada primului an de ia!$ /e recomandsolicitarea sfatului medicului cu ocazia erificrilor periodice sau ori de cte ori esteneoie$

a*oritatea prin!ilor ai cror copii ausindrom 4o5n, au aceleaşi probleme legate dersta copilului:- problemele specifice nou-nscutului, includ frecent ob!inerea suportului emo!ionalşi informarea 0n legtur cu sindromul 4o5n- problemele specifice sugarului, se axeaz frecent pe profilaxia rcelilor şi ainfec!iilor> de asemenea, pot fi 0ncercate diferite tipuri de terapii, 0n func!ie de ritmul decreştere şi dezoltare al copilului- problemele specifice primei copilrii, sunt de regul 0n rela!ie cu ritmul de creştere şidezoltare al copilului, care tipic este mai lent dect al altor copii de aceeaşi rst> or fiizate foarte probabil comportamentul, abilit!ile sociale, dieta şi exerci!iul, precum şi profilaxia 0mbolnirilor curente

- problemele specifice copilriei medii şi trzii, sunt intens dominate de cştigareaindependen!ei, abilit!ile sociale şi educa!ie- problemele specifice adolescentului şi adultului tnr, sunt corelate frecent cutranzi!ia spre perioada de adult şi planurile de iitor, de exemplu locuin!a> de asemenea, pot s apar probleme legate de sexualitate şi re!atii interumane$ axitatea ligamentar intlnit la copiii cusindrom 4o5n, 0i predispune la disloca!iiosoase, 0n special la nielul gtului (disloca!ia atlantoaxial#$ edicii pot solicitaradiografii ale coloanei cericale, mai ales 0n cazul 0n care copilul doreşte s se implice 0nsport$ .r putea fi necesar ca anumite sporturi, precum fotbalul, luptele şi scufundrile, sfie eitate$ ncercrile de a-l 0n!a pe copil s fie independent, sunt influen!ate de nielul deinteligen! şi abilit!ile fizice ale acestuia$ 4eşi s-ar putea s fie necesar mai mult timp pentru ca acesta s 0şi 0nsuşeasc şi s deprind anumite abilit!i, rezultatele pot fisurprinztoare$ ?eneficiind de 0ncura*rile şi 0ndrumrile adecate, copilul poate s 0şi 0nsuşeascurmtoarele abilit!i:- mersul şi alte comportamente motorii: sugarul şi copilul mic poate fi 0n!at s 0şi0ncordeze muşchii prin intermediul *ocului direc!ionat> pe msur ce copilul creşte, prin!ii pot colabora cu un fizioterapeut şi cu medicul pediatru, pentru a concepe un

D


10/11

program de exerci!ii care s a*ute la men!inerea şi creşterea tonusului muscular şi aabilit!ilor fizice- hrnirea independent: prin!ii 0şi pot 0n!a copilul s mnnce independent lundmesele 0mpreun> 0n!area copilului cum s mnnce trebuie s se fac treptat, 0ncepndde la a-i permite s mnnce cu mna şi a-i oferi s bea lichide cu scozitate crescut

- 0mbrcatul: copilul poate fi 0n!at s se 0mbrace singur, dac i se ofer mai mult timp pentru a i se explica şi a exersa- comunicarea: gesturile simple, precum priitul copilului 0n timpul orbirii sau alartrii şi denumirii obiectelor, pot fi utile pentru a-l 0n!a s orbeasc- 0ngri*irea şi igiena: copilul a trebui 0n!at despre importan!a faptului de a fi curat şide a arta bine> prin!ii trebuie s 0i stabileasc o rutin zilnic pentru 0mbiere şi0ngri*ire>

De retinutC- nu trebuie uitat faptul c aceşti copii pot tolera o durere de intensitate foarte mare,0nainte de a o exprima sau pot s nu fie capabili s o descrie foarte bine> primul semn de

boal poate fi o schimbare 0n comportamentul copilului11. D'RATA DE 4IAŢĂ

ai mult de *umtate din persoanele cu sindrom 4o5n, triesc peste 87 de ani$.proximati 13A din popula!ia cu sindrom 4o5n are o speran! de ia! de peste 'I deani$ Erebuie re!inut c un copil cu sindrom 4o5n are o speran! de ia! mai mic dectmedia$ ?olile şi problemele de sntate asociate, pot fi uneori seere şi pot determinamoartea prematur$ alforma!iile cardiace pot duce uneori la insuficien! cardiac saualte probleme serioase care scurteaz durata de ia!$ =xaminrile medicale programate periodic, sunt utile 0n identificarea, tratarea şi monitorizarea acestor probleme$

1$. R)0ILA3IE

;u exist profilaxie pentru sindromul 4o5n$ Oricum, femeile 0nsrcinate care ştiu cor aea un copil cusindrom 4o5n, se pot pregti pentru neoile speciale ale copilului prin: - gsirea unui medic cu experien! 0n 0ngri*irea copiilor cu sindrom 4o5n- informarea 0n legatur cu sindromul 4o5n>- participarea la 0ntrunirile grupurilor de suport> comunicarea cu al!i prin!i care aucopii cu sindrom 4o5n poate fi util 0n confruntarea cu sentimentele dificile> este, deasemenea, util nu numai 0n a cunoaşte posibilele probleme care pot aprea, dar şi 0n adescoperii bucuriile pe care al!i prin!i le-au aut cu copiii lor$

1-. TRATA*ENT *EDI&A*ENT)S

17


11/11

Eerapia medicamentoas nu este utilizat 0n tratamentul sindromului 4o5n$edicamentele se folosesc pentru a trata alte boli asociate sindromului 4o5n sau alte probleme de sntate care pot s apar$

1/. ALTE TRATA*ENTE

Bn copil cu sindrom 4o5n poate necesita şi terapie adi!ional, consiliere sau instruirespecial$ 6rin!ii şi celelalte persoane implicate 0n 0ngri*ire, ar putea aea neoie deasisten! 0n planificarea unui iitor sigur pentru membrul familiei cu sindrom 4o5n$4iferite tipuri de terapie, precum logoterapia, sunt frecent utilizate pentru a a*uta persoanele cu sindrom 4o5n s deprind abilit!ile de baz şi s fie pe ct de mult posibilindependente$ @onsilierea familial: aceast terapie implic şedin!e periodice cu un consiliercalificat şi cu experien! 0n abordarea familiilor care au copii cu sindrom 4o5n $

11

Download - Documents.tips Referat Sindromul Down

Top Related