PREMISELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALEROMANEgTI

ALEXANDRU MADGEARU'

Disparitia oraqelor din fosta provincie romand Dacia in de^cursul secolelor

lV-V 9i invaziile t.p.t.t" .1" diverselor populalii migratoare au Tntaziat geneza

rLt"ri in spaliul carpato-dun6rean. in occident, regatele barbare s-au constituit

in condiliile supravieluirii unor centre urbane' care au devenit dupd secolul al lv-lea

ti .eoii ipitcop"re. Urbanismul (chiar in formele degradate specifice secolelor

ij-m " ript"..ntat o condilie esenliale a genezei statului feudal in occident'

deoarece doar supravieluirea unor orage a fdcut posibile dezvoltarea 9i men-

1in"r"" ,"1"f"i de episcopii. Or, barbarii germanici au devenit .creatori de state

dupe ce s-au inlegrat in lumea romand pnn cregtinare (ortodoxd sau ariand) CAt

tiriJ#n"iii ", ,i.". pag6ni, ei nu au intrat in simbioza cu populatia romanice

Jin?ost"re provincii ociidJntale' rdmanand astfel in afara influentei civilizatoare

ioran", ".r" s-a concrelizat in primul rend in transmiterea ideii romanede sta^t

9i a feluntelor institulii politice 9i iuridice Creitinarea conducdtorilor germanlcl a

iost opera acelor episcopi care rezidau in oragele decezute' dar incd active

ii*"ii! rot ""onoticd a iost inlocuitd de cea bisericeasci) cazul cel mai eloc-

ir"nflat" cel al Galliei, unde francii au constituit un regat care s-a substituit fos-

tei puteri imperiale, dupe ce s-au creqtinat la ini.tiativa regelui Clovis (496)

Ruralizarea Daciei postromane ; fost totale, dupd ce timp de circa doua

secole s-a mai locuit in vetrele fostelor orage Prebugirea civilizaliei romane in

Dacia nu a afectat insd in totalitate organizarea comunitdlilor locale Unele

foir" o" organizare militare la nivel inferior au persistat totuqi de-a lungul epocii

in care s-a iormat poporul roman Doar a9a s-au putut mosteni unele cuvinte

|atine referitoare |a arme 9i rezboi, intre carc.. arc (arcus)' |uptd (|uctor) ' oaste

(hostls). pace (pax'), patot @a/us), sdgeatA (sagitfa)' scut (scutum) ' spafd

i;A;;; i; caz'ul cuv'antului cetate, schimbarea de sens a lat civitas (de la"orag" la "fortiflcatie") nu era posibild decet in condi-tiile rurallzerii totale (vezi 9i

tit. iavinentum > rcrn. pemen} in celelalte limbi romanice' lat civitas 9i-a pas-

;';;;"1 de "agezare'urban e" @it6, cittd etc ), fiindcd oragele nu au disparut'

' Cercetator Sliinlific prjncapal'Mil i tar i , Bucure9tl .

doctor, lnst i tutul pentru Studi i Pol i t ice de AP6rare 9i lstorie

ALEXANDRU MADGEARU

Ruralizarea totala explicd disparitla termenilor latini pentru noliunea de,,oras,,,dar supraMeluirea cuvantului c,Vifas nu ar fi fost posibild dacd daco-romanii gistriromanii nu ar fi trdit in permanenle in preajma ruinelor oragelor gi fortificali-ilor romane, dintre care unele vor fi refolosite 5i refdcute ca a$ezdri fortificate, insecolele lX-X (Apulum, castrul de la Cenad, probabil qi Napoca). in perioadaconvietuirii cu slavii, toponimia referitoare Ia noile fortificatii a prelual termenulslav grad ("cetate'), care s-a transmis in denumiri prccum Bdlgrad, Moigrad,TSligrad.

De remarcat ci nici un fost orag roman nu a fost populat ferd intreruperepan6 la aparitia noilor fortificatii medievale. La Apulum nu existe deocamdatdurme de locuire din secolul al Vlll-lea, iar la Napoca acestea inceteazd dupdsfergitul secolului al lv-lea, degi in zone se va crea un centru de putere gepidicla sfergitul secolului el V-lea. O situalie similare se intalnegte la Potaissa (Tur-da). Este interesant cd acelagifenomen s-a petrecut giin Britannia post-romane.Oragele au decezut, s-a instalat ruralizarea, gi in finalele au disperut in secoleleV-Vl. Acele orage medievale care suprapun oragele romane s-au format prinreocuparea siturilor, fdra a exisla o continuitate intre perioada romana $i ceaanglo-saxond. De aceea, situatia din Dacia posl-romane nu trebuie consideratao exceplie absoluta. Romanitatea dacici a avut treseturile ei specifice, dar auexistat gi asemdneri cu ceea ce se petrecea in alte pe4i ale lumii romane teeii.

In secolele lV-Vl, pe teritoriul fostei Drovincii romane Dacia au continuat setie utilizate in scop defensiv unele dintre oragele gi castrele romane (Apulum,Potaissa, Napoca, Porolissum etc.), 9i chiar au fost ridicate unele fortificalii noi,de cetre populalia civild. La Sarmizegetusa, amfileatrul a fost transformat inspaliu de locuire fortificat, prin blocarea intrerilor, in cursul secolului al lv-lea. Seapreciaza cd aceasld acliune indice o decizie luatd in numele comunneti decdtre nigte conducdtori localil. Amfiteatrele au mai fost transformate in fortificaliigi in alte orage romane in curs de ruralizare din provinciile abandonate (deexemplu, la Aquincum -Budapesta gi Circencester, in Britannia), deoarece formalor era foarte potrivite pentru o asemenea destinatie.

O fortificalie cu val de pdmant a fost ridicat6 dupd retragerea aureliane laTarndvioara (ud. Sibiu). Ea a apa(inut unei comunit6,ti daco-romane, ca[e acontinual sd locuiasca intr-o agezare deschise intemeiate in secolele ll-lll, gicare a durat pdnd in cursul secolului al lv-lea2. La Recari (ud. Dolj), fostulcas-tru roman cu incinte de piatre care fusese distrus la mijlocul secolului al lll-lea afosl reficut in secolul al lV-lea, prin conslruirea unui val de pAment peste fostaincinte; de asemenea, s-a lergit ganlul de apdrare gi s-au baricadat po4ile.Tehnica de construclie indicd o initialivd locale, f5rd legdturd cu revenirea lem-

I A Diaconescu, C. Oprcanu, Ceteva puncte de vedere ln tegdturd cu evolutia sociegtii autohtonein epoca daco-romand g In peioada migra{iloa "Anuall Inslitutului de lstorie $ Arheologie", Cluj-Napoca, 29. 1988-1989, p.583-5E4.

2 M 8l6ian Aiezarca todificate de la Temdioan (1./d Slblu), Ephemeris Napocensis, 4, 1994,e 22+Z3A

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI

porard a armatei romano-bizantine in sudul Olteniei. In interior, locuirea a con-tinuat pand pe la inceputul secolului al Vll-lea. Tot in Oltenia' la Cioroiul Nou (jud.Dolj), a fost ridicate o fortificatie de pemant de cdtre populalia civild, in perioadannal6 a administratiei romane, ea fiind folosite 9i in cursulsecolului al lv-lea, even-tual pand in secolul al Vl-lea3.

O ate situalie ne intempind in cazul fortificaliilor de la Porumbenii Mici (judHarghita) 9i geica Mice (ud. Sibiu). Potrivit lui K. Horedt, aceste forliflcalii preis-torice au fost reutilizate de cdtre gepizi in secolul al Vl-lea. La 9eica MicS' inspatele unuia dintre valurile de pdmant din epoca bronzului se afle urmele uneiagezeri din secolul al Vl-lea, cu ceramice cenugie gtampilate tipic gepidica. inapropiere s-a descoperit 9i un tezaur cu circa 100 monede de aur, cu podoabede aur si de argint, ingropat in prima treime a secolului al Vl'lea. La PorumbeniiMici a fost refolosit5 tot o fortificatie din epoca bronzului, prin addugarea unuigan,t care inconjoard tot platoul. ln acest gan! 9i pe platou s-au descoperit frag-mente ceramice din secolele Vl-Vll, dintre care doar foarte putine sunt gepidice

Se apreciaza ci forlificatia din secolele Vl-Vll de la Porumbeniii Mici a apa4inutromanicilor K. Horedl a mai afirmat ce;i fortificatia de la Moregti a avut o fazade secol Vl, pe l6nge cea, mai bine cunoscuti, din secolul alXl-lea o veriflcareulterioarA a stratigrafiei a demonstrat inse ce locuirea din secolul al Vl-lea nu afost circumscrisd de nici un val de pdment (ceea ce inseamne cd agezarearespectivd nu era fortificate, spre deosebire de cea din secolul al XFlea) Pre-zenta ceramicii gepidice dovedegte utilizarea fortificatiilor de la Porumbenii Mici

9i geica Mica in secolul al VFlea. S-a observat inse ce gepizii nu eu mai ridicatsau refolosit fortificalii in alte regiuni dominate de ei (respectiv in Pannonia 9iBanat). De aceea, s-a emis ipoleza ci aceste fortificalii au apa4inut romanicilorcare convieluiau cu gepiziia.

Acestea sunl lotusi cazuri rare. De regule, agezirile in care au locuit daco-romanii au fost neinterite. Dace unele agezdri au continuat se fie aperate de for-tificalii pend in secolul al Vl-lea, in schimb ruralizarea totald a lichidat sau atransformal in decurs de circa un secol structurile institulionale inlroduse deromani in Dacia. Din ounct de vedere militar, a disperd sistemul defensiv alprovinciei, prin retragerea armatei 9i abandonarea castrelor' Pulinele fortiflcatiicare au mai fosi folosite in secolele lV-Vll nu erau integrate intr-un ansamblu (ca

in timpul administratiei romane), ci erau expresia unor eforturi locale de aparare.DupC retragerea administraliei imperiale, vechile institulii preromane au

iesit din nou la suprafale. Comunitelile seleiti pe care cu un termen generic ledenumim'obgti" au existat 9i la triburile geto-dace, fiind atestate de unele iz-voare literare antice. Ca struclurd sociale, ob9tea a supravieluit diverselor formesuperpuse de exercitare a puterii care s-au succedat in timp, rezistand mai multsau mai pulin eficient agresiunilor venite din partea sistemelor de exploatarebazate pe proprietate individuatd sau pe proprietate de stat (domneascd). Desi-

3 D. Tudor. Olbnia rcmand, 1978, p.294.

4 A. Diaconescu, C. Opreanu, op. cl t . , p. 5E6-587.

ALEXANDRU MADGEARU

gur, functiile gi elementele obgtii au suferit schimberi de-a lungul secolelor' iar

ip"ruf ."op"iit o" obgti s-a redus drastic pe masura feudalizerii 9i apoi a moder-

ntarii societalii, oar o'b9tea ca atare a fost o permanenle a istoriei romanegli' din

evul mediu timpuriu pand in secolele XIX-XX'Pe baza reconstituirilor de istorie social5 datorale mai cu seame lui H H'

$ah15, se poate admite ce satele din perioada anterioara genezei statale erau

organizate din punct de vedere economico-social Tn obgti Este adevarat c'

izioare referitoare la aceasta perioade atat de indelungata 9i de indepenate nu

eXita, oar pot n e{rapolate datele cunoscute despre obgtile din secolele XV-)(X'

lntr-o ooSte, terenurile arabile' paiunile 9i pddurile alceluiau.o proprietate co-

mund ("develme9ie"), in timp ce gridinile ie l6ngi case, viile' livezile se aflau in

;;ilil;t". inOiviOuata a familiilor. Proprietatea colective era impuse de slabul

iandament al tehnicii agricole 9i de caracterul itinerant al exploaterii pimantului

t"gti"ultur" in moine). Lipsa oragelor in evul mediu timp^uriu .fecea inulile o

;91;t;; producliei agricote oestinate schimbului cu acestea' iar slaba densi-

Gr" t popuf"fi"i lisa s-uficient spatiu disponibil pentru praclicarea unei agricul-

irrl * l"[J.tii"^t redus6. De aceea, asezdrile compuse de obicei din 10-30 de

i"rifii t" trr"u periodic jn cdutarea unor locuri mai prielnice pentru cresterea

animalelor gi agriculturd. in acest scop erau defrigate po(iuni de pAdure (codrul

in"oniutAoi selrfind 9i ca loc de adapost) cercet5rile arheologice au aritat ca

puline au tost agezdrile din epoca migraliilor' care au dural mai mull de un secol'

Cele mai multe sate se mulau trecveni, ne pentru a exploata. alte terenuri' fie

i;t"'"a "tru o"u".t"t" in stdpanirea develmaga nu.-existau hotare inlerioare'

l.i R"..r" membru al obitei avea o parte a sa (detnild)' defmita de dreptul de

rnoSt"nit" 9i stabilitd oe siatut obgtii. Fanea din.averea. de,velmaga delinuta de

,n r"mnr,i (denumiti bdtrdn) putia fi instreinala doar daca se respecta dreptul

J, prof,iririi, ta iegirea din devdtmagie. Obgiea s-a. menlinut 9i dupe ce peste

aceasti formi de organizare s-au suprapus institutiile statului feudal'

NumSrul mic de familii din care era alcetuil un sat din evul mediu timpuriu

(cel mult 30) impunea unlrea mai multor sate sub forma -uniunilor de ob$i' in

scopul aparerii, dar 9i pemru a asigura intemeierea de noi familiiT La acest nivel

al uniunilor de obgti interuine "p"ini" 'not to'te de conducere militare Tn frun'

G. luii"i t" .n" ifatul b,tanilor, care avea atribuliijuridice' dar sub aspect mili-

tar, puierea era delegata unor conducetori care erau denumiti iuzi sau cnezi

iurii.ri r"-"n a fosi preluat de la slavi, dupi secolul al.Vll-lea)' Aceqti con-

)rJi"ri nu outeau exista decat deasupra mai multor ob9ti, ctci in caz contrar

forlele disponibile pentru aperare ar fi fost foarte reduse'

--l-*un,, contibulii ta studiut satetor dev mage romrregti 3 vol., Bucuregti, 195E-1965;

toem,-stuJrr de soclol ogie istoic1, Bucuregti, 1972i ldem, Teoii i ipoteze piind sociologia o6n-

duiii tibutale, Bucurelti, 19806B'Murgescu,Istoneromeneascd-istoieuniverca|d(600.1800),Bucuregti '1999,p.13-32'i n. pop-", Prcmisele cistatizdii vieii statate romdnegt' in vol Constituirca statelor teudale

rom6De9d, Bucuregti, 1980, p. 29-30

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANE$TI

Termenul iude provine din latinul ludex, fiind una dintre mdrturiile continui-tati formelor de organizare romane. De ongine urbana, aceastd institutie a fostlransplantate in mediul rural, ca o consecinld a procesului de ruralizare. Esteimportant faptul ce institulia judelui nu s-a pdstrat decet sporadic la romanii sud-dunereni (la care funclia echivalente este cea de celnic). Singura menliune clarda unor juzi v lahi balcanici apare in zona Prizren, la 1198-1199. De aceea,supravieluirea instituliei judelui la nord de Dunire dovedegte formarea ramuriidaco-romdne in aceastd regiune, nu undeva in Balcani. Dupe constituirea sta-tului Tara Romeneascd, lermenul de iudet a cep'lal aici sensul de unitateadministrativd. Institutia judelui s-a pestrat gi in alte regiuni romanice, precumItalia, Sardinia, Castilia, Dalmalia. in toate acesle cazuri, ludices (sub diferitelelor nume locale) erau conducAtorii unor structuri aulonome, cele pe care lorgale-a denumit Romanii populare. Acolo unde a supravieluit viala urbane (cu deo-sebire in ltalia), acegti ludrbes erau fruntagii oragelor, alesi de cetaleni (inclusivla Roma in secolele Vl-lX). in zona profund ruralizata care a fosl Sardinia, ludices au devenit conducelorii unor structuri administralive, similare iudelelor ro-menegti medievale. Acegti iud,ke sarzi erau subordonali ducelui insulei, care afost initial dependent de Bizants. Au exislat aiadar unele puncte comune in evo-lutia comunitelilor romanice din diferite regiuni care s-au desprins de lmperiulRoman.

in privinla institutiei cnezilor, se presupune ca aceasta a fosl ?mprumulatdde la slavi inc6 din secolele Vll-lX. Evident, lipsa izvoarelor literare impiedice oconcluzie definitivd. Prima atestare siguri a cnezilor in mediul romanesc nord-dunarean dateaze abia din 1247 (in Diploma loanitilor). S-a dovedit cA institutiaromaneasci este diferitd de cea slavd al cdrei nume il poarta, fiind o transpu-nere a celei a judelui. Dupd expresia Mariei Holban, cneazul roman erc un pri-mus inter paresin cadrul conducerii obgtii sau uniunii de ob9ti (sfatul belranilor),spre deosebire de cnezii slavi, care erau gefi de comunitdti gentilices.

Uniunile de obgti au reprezentat pentru mult timp singura forma de organFzare politico-militare a populaliei romanice de la nordul Dunirii. Obgtea nu s-andscut din acliunea unor cauze de nalure militare sau polftice. Ea a fosl o struc-turd sociala moitente, in interiorul cdreia existau inse 9i atribulii militare, careau avul rolul lor in evolutia de la obgte la formaliuni statale. Uniunile de ob9ti auconstituit baza tuturor viitoarelor slruc{uri statale. Dupd cum observa H. H. Stahl,"formatiunile confederale se puleau face gi desface cu cea mai mare ugurinla,folosind aceste "piese detagabile" ale comunitililor teritoriale develmaSe (obgtile

8N. lorga, /sfora romenilot, vol l t . Oamenii pdmentutui (penehanul 100A). ed.de l . loni l ; , VMihi i lescu-Barl iba, V Chir ica Bucureqti 1992, p. 132-137.

9 M. Holban, OD c/'onlca rclafilor rcmeno-uhgarc ln secolele XlllXlV, Bucureiti, 1981 , p 21 3-23110 H.H Stahl, Contibul i i . , vol l l l , p.23.

95

ALEXANDRU MADGEARU

- nota noastra), pentru a le asambla in felurite chipuri, dupe hazardul luptelordinlre diversele Deturi conducdtoare militare, aiunse acum a forma o clase domi-nante propriu-zisa"l0. Cu alte cuvinte, statele medievale romanegti provin dinaducerea uniunilor de obgti sub o unice stdpanire, mai intai a cuceritorilor no-mazi gi apoi a domniei autohtone. Modul in care s-a fdcut aceasti uniticare,adica geneza statale. este ceea ce ne preocupe.

Pe langd ruralizare, o alti cauze a iniarzierii genezei statale a fost instabili-tatea demografice a teritoriului de etnogeneza romanesc. Zonele deschise, decampie, au fost temporar abandonate de cetre o parte a populatiei romanice,atunci cand slavii au Ditruns in numar foarte mare in toate partile teritoriuluiunde s-a desfigurai etnogeneza romanilor. Slavii fdceau agriculture 9i aveaunevoie de terenuri fertile. Refugierea autohtonilor din campii in fala slavilor s-aprodus in toata Europa de Sud-Est in cursul secolului al Vll-lea, inclusiv inTransilvania, Muntenia 9i Moldova. Au existat insi 9i perioade de revenire dinzonele de refugiu (dealuri, peduri, lunce), dupA ce trecea gocul invaziilor saudupA ce slavii plecau in cdutarea altor teritoriill. Rezultatul a fost ci in secoleleVIIFX s-au cristalizat in mod treptat doue "penze de populalie"l2, romaneasce 9islavd, care acopeieau un teritoriu vast intins la nord 9i la sud de Dundre.

Chiar dacd unele microregiuni au fost abandonate de romanici, pe intin-derea spa.tiului dintre Carpalii Nordici gi Munlii Balcani (unde s-au intrepdtrunscele doua p6nze de populalie romaneasci 9i slavd) au existat 9i alte microregiunisau regiuni mai mari unde elementul romanic a supravieluit fdre intrerupereCercetArile lingvistice au arelat cd mai multe cuvinte de origine latind din limbaromand (ai, iune, nea etc.) s-au pastral numai in Transilvania 9i Banat, adiceexact acolo unde romanizarea a fost cea mai intense. Acest fapt nu s-ar putea

explica dace romanii ar fi venit din afte parte. De asemenea, dialeclologia de-monstreaze ce toate graiurile dialectului daco-romen igi au originea in Transil-vania, din care s-au desfdsurat migciri centrifuge ale vorbitorilor limbii romene.Pe baza acestor cercetdri, unii lingvigti au amplasat in zona Munlilor Apuseniuna dintre vetrele de supravietuire a romanitalii dacicel3.

Cele mai multe hidronime nord-dundrene de origine dacd sau latina care s-au

lransmis in mod sigur fird flliere slavd se afld in vestul Transilvaniei, Crigana 9iBanat: crig, Ttmii', Berzava, Ampoi, Geheia (sat care mostene9te numele rau-lui G/pil, Crigul Negru). Este posibil ca tot ferd filiere slave sd se fi transmis 9inumele O/t, Mure$, Some$, dar opiniile lingvigtilor diferd in aceaste privin.te,

1 1 A. Ma dgearu, Conlnuitate 9i disconlinuilate cultutald la Dunere a de Jos ln secolele Vll-Vlll'Bucuregti. 1997 p. 131-137, 19+197 .

12 Dup: expresia alat de inspirat; a lui P. P Panaitescu' lnttoducere la istoia culturiiromarestl. Bucnrelti, 1969, p. 120-121,210

13 S Pugcanu Limba rcmene, L Pivirc generald, Bucurelti, 1976, p 346-350

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI

pornind de la controversa evolutiei lat. a > rom. o. De exemplu, Muregul esleatestat de lordanes (secolul al Vl-lea) gi de Geograful Anonim din Ravenna (se-colul al Vlll-lea) in fo(ma Marisia, care a evoluat ulterior in Morig (redate deConstantin Porfirogenetul ca Mons/s). Cd aceasta era forma veche romaneascd,din secolele X-Xl, o dovedegte numele regedinlei lui Ahtum, Morisena (Cenad),adice Muregana. in plus, in vestul Transilvaniei existd 9i alte toponime de originedacd sau latine, lipsite ins5 de atestdri anlice'. Abrud, Albac, lbru, Pareng,cindret.in general, studierea toponimiei munlilor a aretat ci denumirile cele maivechi, de origine pre-slava, s-au pe{rat la altitudinile cele mai mari. Ele con-tureazd un teritoriu delimitat de Munlii Apuseni, Munlii Banatului, Retezat, Pa-reng, Sebeg, Fdgdrag, Maramureg, Ndsdudla. cu alte cuvinte, toponimia de ori-gine daco-latinA a supravietuil cel mai bine in zonele periferice ale Transilvaniei,care au fost mai putin afectate de populaliile migratoare.

Modificdrile de habitat au produs trecerea la o economie bazate pe pestorit

Si pe practicarea transhumanlei 9i a nomadismului monlan (diferit de cel destepd). Nomadismul montan constd in pendularea intre locurile de iernat 9i celede virat, cu mutarea intregii comunit6.ti, nu doar a lurmelor. El este mai binecunoscut in Peninsula Balcanica, unde esle un fenomen de durata lung6, ates-tat incd din antichilatea greacS. in schimb, nu existd dovezi ce aceaste forme depestorit ar fi existat gi la romanii nord-dunereni, care au cunoscut doar lranshu-manla (pendulare fdra mutarea comunita(ilor). Pestoritul transhumant a fost fac-torul esenlial al omogenizerii dialectului daco-roman gi al menlinerii contactelorpermanente intre toate regiunile romanegti.

Locuirea in zonele de munle nu a exclus practicarea unor forme de agricuFtu16. in regiunea Munlilor Apuseni, existen.ta unor teraseri artificiale in zoneleinalte demonstreaza continuitatea de locuire 9i de viald sedentara (ca gi in altezone monlane, precum Haleg, Cibin, FdgArag, Rodna, Celiman). De fapt, eco-nomia comun elilor rom6negti din epoca migraliilor 9i din evul mediu s-a carac-terizat prin imbinarea cregterii animalelor cu forme de agriculturd, inclusiv inzonele montane. Depresiunile intracarpatice 9i pericarpatice au fost zone desupravietuire, care ofereau conditii de mediu prielnice (apd, teren cultivabil, pd-duri, peguni). De aceea, teoria "retragerii la munte", traditionald in istoriografiarom6neascd, igi pestreaze valabilitatea, in sensul cd ea nu exclude supravie-

tuirea unor grupuri romanice la campie, ci accentueazd rolul de rezervor elnic alzonelor mai greu accesibile migratorilor

Romanii au locuit in zone mai inalte gi in partea sud-dundreand a spaliuluilor etnic (in special in Pind 9i Macedonia). Pe de altd parte, retragerea la munte

14 G. Giuglea, Cuvinte romenegti 9i romanice. Studii de istoia Inbii, etimologie, toponimie,Bucuresti , 1983, p 315-316, 328-332.

ALEXANDRU MADGEARU

inzoneoeri fer icesauma|greuaccesibi |easa|valmu|tecomunitel i romanicegigrecegti din Peninsula Balcanice, in vremurile atat de grele din secolele Vll-Vlll'

in trlungi aatcani, de-a lungul veilor, existe numeroase fortificatii de refugiu' din-

tre care foarte puline au fost cercetale arheologic Din ceea ce se cunoa$te'

reiese cd ele au fosl ridicate 9i folosite in secolele lV-Vl Suprafetele lor sunt de

2_ 6 ha. in inlefiorul unora dintre ele se aflau gi biserici. unele dintre ele au putut

fi folosite o vreme indelungate, caci Nicetas Choniates mentiona numeroasele

fortdrele ridicate pe stanci abrupte din Muntii Haemus' pe care vlahii s-au bizuit

in revolta lor din 'l1E6. Asemenea fortificalii sunt cunoscute 9i in zona muntoasi

din fostele proMncii Dacia Mediterranea 9i Moesia Superior (sudul serbiei)'

Aceste refugii fortificate, construite in secolul al Vl-lea, aveau 9i rol militar' dar

serveau 9i L adipostirea populaliei civile. Ele erau ridicate pe marginea dru-

murilor, pe mici in5llimi 9i aveau ziduri de piatrd legale cu mortar; suprafala lor

este de 4OO pane la 2500 mp. in interior s-au descoperit locuinle de suprafaF

cu ziduri de piatra 9i bordeie, dispuse, de obicei, de-a lungul incintei Probabil la

aceste fortificalii se referea preolul anonim din Diocleea, care a compus o cro-

nicdinseco|u|aIX|F|ea.Vorbinddespreinvazi i |ebarbare,e|aretacum' 'creg-tinii, vezandu-se in mare nivald 9i pereculie, incepurd a ridica castele pe var-

furile munlilor giin locuri tari, precum puteau, ca astfel se scape din mainile bar'

barilor, pend ce se va indura Dumnezeu de ei gi-i va libera ln acele zile' mulli

cregtini din pe{le maritime 9i transmontane ( ) fugeau zi dupit zi din loate

pa4ite Ei se impreunara cu acei ce petreceau in munli 9i in locuri mai tari"l5'

nceeagi functie de loc de retugiu au avut-o 9i munlii care inconioara Tran-

silvania, munli care permit locuirea in anumite zone (populate' dealtfel' pdnd in

prezenl, in cazul Muntilor Apuseni). Locuirea in zonele de munte a fost o reali-

iate inregistrate chiar in epoci tarzii. Este foarte interesante merturia carturaru'

lui maghLr N. Bethlen din 1665: "Acegti pdstori triiesc de veacuriin fundul veilor

ca nigte republici mici separate, ai ciror membri nu au nici o legatura cu ceilalli

locuiiori ai Ardealului. Capul familiei este in acela'i timp preot 9i iude, care

dimineala giseara ste la rugdciune cu casnicii sdi, $nand gijudecatd intre ei' ( )

Veile 9i le peresesc acegti pestori la sfarsitul verii' cand i9i m6ne oile in locuri

biltoase de pe marginea Dunerii in Tara Romaneasce, unde ele gasesc ai iarna

iarbd verde printre stufiguri (.. ). Femeile Si copiii lor sunt imbraca{ la fel cu bar-

batii gi trdiesc aga de retra9i in mijlocul oilor prin munli, incat nu se ocupa de loc

de tovardgii lor gi cu ce se intampld in lume"16 Un asemenea mod de viate nu

15 A. Madgearu, oP. c/a' P. 133.t o ,lpud o- Bunociu, f ol;torut de iamd' zioile 9! poezia pesbteascd' Bucureqti' 1979' p 238

17 R. PoPa, oP. cit., P.2918 P 9. Nesiurel, Vlahii din spalul bizantin i bu?ercsc pene-la cuceirea otomane' in

Arom'nii lsioie. Limbe. Desln lcoord. N Djuvara), Bucurelti' 1996' p 65

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI

se putea nagte decat in vremurile grele ale migraliilor, ca urmare a refugierii in

zonele de munte, mai precis in depresiunile intramontane 9l premontane'

Unele dintre zonele de concenlrare a populaliei din mediul submontan, sF

tuate de-a lungul unor vei, s-au numit Cdmputungui. in prezent, mai persist5 in

tooonimie amintirea a doartrei Campulunguri: cel din Muscel, cel de la izvoarele

Moldovei gi cel de la Tisa (Maramureg)l7 in vechime, ele erau mai numeroase

Si,dupemedurialuiCantemir,erauunfelde"republ ic i tardnegt i" ,adicestructur iteritoriale autonome de mai mari dimensiuni (uniuni de ob$i) Asemenea c€m-

pulunguri au existat 9i la romdnii sud'dundreni o depresiune Kimbalongon

(Cempulung) este atestate in nordul Macedoniei, in legature cu luptele bizanti'

no-bulgare din 101418.in cele mai multe cazuri, depresiunile in care au existat concentrari de

populatie au fost denumite fet. Cuvantul provine din lat ferra, dar printr-o schim-

bare de sens. Ierra a pierdut inlelesul de "pemant", pentru care a fost preluat

pavimentum, un termen urban, care ne arate cet de dramatic a fost fenomenul

de ruralizare in Dacia post-roman5. in sensul popular romanesc' lerile" sunt

acele microregiuni delimitate natural prin dealuri sau munli, in care locuitorii tre-

iesc in sate adunate, practicand agricultura 9i crelterea animalelor. De aseme-

nea, prin 'Fre' se intelege 9i orice regiune de cAmpie cultivatdl s Ca zone de con-

cenlrare a populatiei 9i a resurselor economice' "!drile'au fosl in acelagi timp 9i

centre de putere potenliale, in care au eistat condiliile necesare aparitiei orga-

nismelor Dolitico-militare romanesti. Aceste "Fri" cuprindeau un numer mai mic

sau mai mare de uniuni de obiti, care la randul lor erau compuse din 5 pand la

25 de sate2o. Ca exemple de "!6ri", amintim: Hategul, Loviltea, Almdjul' FagS-

ragul, Vrancea. in inieriorul acestor'leri', vdile alcdtuiau formaliuni separate

(denumite convenlional cnezate de vale), dupe cum reiese din cercetarile intre-

prinse in special in Maramureg 9i Haleg21.Muntele a fost peste tot un spatiu al libertelii, adici al unei presiuni minime din

parlea reprezentanlilor statului. in evul mediu, libertatea comunitelilor sAtelti din

zonele mai inalte a persistat cel mai mult, atunci cend aseryirea feudalA a

cupri s majoritalea satelor din Tara Romaneascd 9i Moldova (la fel s'au petre-

cut lucrurile gi in zonele periferice ale Transilvaniei) Pe timpul dominaliilor

rezboinicilor nomazi, muntele oferea un adapost ideal, inaccesibil acestor cuce-

ritori depringi doar cu zonele de stepi 9i de campie'

19l. conea, lnterpte5i geografice In istoia poporutuiroman ll ln ce conditii a apdrut 9i cea

Insemnat Ia otigine numele 'T, an Romeneasc'"' ?robleme de geografie"' 10' '1 963' p 57-61

20 R. PoPa, oP. cit., P.28.21 ldem,

'fara Maramurcgului ln veacul al X/yJea' Bucuregti, 1970; ldem' La lnceputunle

Evului Mediu rcmenesc. Tara Halegului' Bucure9ti' 1988

1 0 0 ALEXANDRU MADGEARU

La prima vedere, "retragerea la munte" pare o simple teorie concepute ad-f,ocde calre istorici, pentru a demonstra supravietuirea elementului romanic la nor-dul Dundrii. Totugi, dace ne raportem la un cadru mai larg, vom inlelege celocuirea la munte a fost o permanentd a civilizatiilor create in spaliul medite-ranean. Studii comparative arata ca in Pirinei gi in Alpi satele sunt organizate incomunitdli de vale, in inleriorul cerora se incheie inlelegeri care regleaze viataeconomice. Comunitdtile sunt conduse de adundri compuse din reprezentanliisatefor, denumili de exemplu (in nordul Spaniei) hombres buenos (ca gi 'oamenii

buni gi belreni" din obgtile romanegti). Aceste vdi se autoadministre azd. ldeeade vale ca unitate sociale este intelnitd in toate regiunile montane din Europa.lzolarea acestor regiuni a favorizat organizarea de structuri prestatale de-a lun-gul vdilor22.Zonele montane au fost in acelagi timp gi o 'fabrice de oameni in folosul alto-ra"23, adici un rezervor de populalie penlru spaliile de la campie. Resurselerestranse de hrane pe care le oferd muntele determine expansiunea periodicespre c6mpie a populaliei. Femand Braudel a examinat relalia dintre locuirea ?nzonele montane, pastoritul nomad 9i diaspora spre zonele de campie, in toateregiunile bazinului mediteranean24in cazul romdnesc, repopularea campiilor a fost efectul combinat al migcarilor depopulalie dinspre munte ii al instalirii unui modus vivendi inlre sedentari ginomazi in zonele de campie. Transhumanta, care a insemnat pendularea inlrelocurile de verat de la munte gi cele de iernat de la campie, a stabilit traseele derepopulare a cSmpiilor2s. Totugi, pane tae iu in secolele XVlll-XlX, densitateapopulatiei a fost mult mai ridicate in zonele de deal decat la campie, in TaraRomaneascS, iar examinarea documentelor arate ca satele de la campie reprezen-tau un procent redus in secolele XIV-XVI. Abia schimbarea regimului agricol prinefeclele Tratatului de la Adrianopol (1829) a uniformizat densitatea populalieirurale, cici au fost colonizate regiunile rdmase pane atunci pulin populate26.Nu trebuie sa inlelegem insd ci regiunile de campie din Muntenia $i Moldova aufost total depopulate de comuniteli sedentare in timpul epocii migraliilor. Nomaziide origine tiircici (hunii, avarii, protobulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii) au avuttot interesul se menlina grupuri de populatie sedentare, deoarece ei nu practi-

22 P. H. Stahl, 'Pays" et communautes de vallee. Exemdes rcumains et eulopdennos, "Revue

Roumaine d Histoire ,37, 199E,3-4, p.151-172.23 F. Braudel, Meditercna 9i lunea meditercneane h epoca lui Filip al ll-lea, vol. I, Bucure$ti,

1985, p. 90-92.24 lbidem, p 65-92.25 A Sacerdoteanu, E/emente de continuitate g unitate ln istoia medievald a romenilor,ln vol.

Untate 9i contihuitate ln istoia poporului rcm6r, Bucuresli, 1968, p. 119.26 | Donai, Agezeile omene|ti din Tara Roneneascd ln secolele XIV-XVI, 'Studii", 9, 1956,

5 p 75-95

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

cau agricultura Si aveau nevoie de hrana produse de localnici, precum gi de alteresurse (sare, tier). De aceea, insegi prezenta indelungatd a unor grupurinomade inlr-un teritoriu dat dovedegte in mod indirect existenta unor comunit6lisedentare2T. Aceastd simbioza economica dintre autohtoni gi cuceritori esteatestate 9i in alte regiuni, bundoare in Noricum gi Pannonia, sub dominalia lon-gobarzilor li gepizilor, in secolele V-Vll. Pe de alte parte, dificultatea lucrdrilor dedefrisare 9i destelenire a terenurilor impidurite sau virgine de la campie era unfactor de stabilizare a obgtilor (acestea, desigur, nu renunlau prea ugor laogoarele dobandite cu multd munci)28.Astfel, comunitdlile agricole de la campie au sfarsit prin a fi supuse de cetrenomazi. Obgtile nu aveau cum se reziste presiunii acestor rdzboinici de profe-sie. Dominalia nomazilor insemna de fapt perceperea unui tribut, care era colec-tat de cdtre gefii obgtilor s6tegli, care au capatat aceaste pozilie superioard toc-mai fiindce era nevoie de o clase de intermediari intre stipani gi supugi. Este dere_tinut ce acegti intermediari aveau atat funclii economice, cal gi militare. Ei erauconducetorii comunitatilor agricole in raporturile slabilite cu stdpanii nomazi.Ddrile erau platite de oblte in ansamblu, Si repartizate dupe posibilitetle fiecaruimembru (cls/4. Aceast tip de relatii cu stdpenirea s-a menlinul gi dupe organi-zarea statelor feudale romanegtj, p6nd c6nd conlinua presiune a marilor proprie-tari a condus la destr6marea celor mai multe obgti. Tributul datorat de obgti seplatea in produse agricole, dar gi in animale (bovine, porcine). S-a ardlat cdnevoia satisfacerii obligatiilor cetre stdpanii nomazi a condus la dezvoltarea uneieconomii bazate in principal pe cregterea animalelor, care a caraclerizat socie-tatea romaneasca medievale gi dupd ce au incelat dominatiile nomazilor29.in unele cazuri, dominalia nomazilor implica gi obligativitatea cooperdrii militare.Colaborarea militari a romanicilor cu barbarir a fost. in fond. inevitabild. Trdlndin apropierea acelui stat care constituia pentru toti barbarii un fel de Eldorado(lmperiul Romano-Bizantin), romanicii nord-dun6reni aveau numai de ca$igatde pe urma participdrii lor Ia raidurile Tntreprinse de cdtre barbarii cu care con-vieluiau. in tratatul de ade militara Strategikon atrlbuit unui Maurikios (eventualimpdratul care a domnil intre 582-602), se vorbegte de unii "refugiali" romanicare furnizau informalii armalei romano-bizanline in teritoriul nord-dunereanslepanft de slavi. Interpretarea pe care am dalo cu alld ocazie acestui pasaj3oarate ce este vorba de locuilori de origine romand care trdiau in [iluntenia saulvloldova, gi care erau bdnuili de armata romano-bizantind ce ar face spionaj infavoarea slavilor. Dincolo de importanla izvorului pentru dovedirea prezentei

27 H. H. Stahl, Studl l . . . , p.53.28 lbidem, p. 4229 A. Sacerdoteanu, op. ci t . , p. 119.30 A. Madgearu, op. dt. , p. 189-190.

1 0'1

102 ALEXANDRU MADGEARU

romanicilor la nordul Dundrii la finele secolului al VFlea, esle demn de remarcat

faptul ce acegti romanici erau, in unele situalii' aliati ai slavilor.

Aslfel, primele forme de organizare militard a romanilor in evul mediu timpuriu

s-au nascut in cadrul conffuntdrii, dar 9i al colaborerii cu ace$ti stepani migratori

(nu doar cu slavii gi avarii, ci 9i cu hunii 9i gepizii, apoi cu bulgarii, ungurii,

pecenegii, cumanii gi tetarii). Se gtie sigur ca in confederalia avard eistau $iluptetorislavi, kutriguri gi gepizi. Ca 9i Gelelalte khaganate intemeiate de nomazii

tiircici, gi cel avar a grupat rdzboinici de etnii diferite. De aceea' nu poate fi

exclusd nici existenla unor rdzboinici romanici.plata tributului in perioada prestatala s-a desfegurat in condiliile substituirii dom-

inatiilor nomade de-a lungul limpului. Aceasta insemna 9i preluarea aparatului

de intermediari de la un grup nomad la altul31. Cand ultimii nomazi au disp5rut'

acesl aparat, din ce in ce mai consolidat 9i mai eficace, a fost mogtenit de noii

stdpeni care s-au subslituit t5tarilor: domnii TArii Romanegti 9i ai Moldovei'

Formarea slatelor feudale romanegli a fost precedate de na9terea clasei

boieregti, care va constitui scheletul organismului militar al acestor state in me-

dievistica romaneasca s-a discutat foarte mult asupra originii boierimii din Tara

Romaneascd 9i Moldova. Cele doud puncte de vedere principale sunt: formarea

clasei boieregti prin ridicarea unei elite dintre membrii obgtilors2 9i originea alo-

gend a boierimii (din stApanii de origine slav5, bulgard' pecenego-cumand 9i

titard)33. Dupd pdrerea noastra, ambele origini trebuie luate in considerare'

Modulin care se stabileau raporturile dintre stepanii nomazi 9i comunitelile agrF

cole imounea exislenla unor intermediari ridicati dintre membrii ob9tilor' Men-

tinerea instituliei judelui (cu numele ei latin) demonstreaza fdra putinF de in-

doiald ce a existat in permanenld o categorie sociale superioard, care avea alri-

butii de conducere gi de judecata in cadrul comunil5lilor romanegti'

Pedea | tdpa r te , i ncepandcuseco |u |a |V | - | ea , . s |av i i au in t rodus in te r i t o r i u |romanitelii nord-dunarene o slructurS sociale paralelS, bazala pe comunitali de

tip gentilic, care au fosl denumite sc,avint in izvoarele bizantine3a. Potrivit trata-

tului de arte milnare atribuit lui Maurikios, slavii a9ezali in Moldova 9i Muntenia

dupd mijlocul secolului al Vl-lea aveau "mulli regi" care "nu se inleleg intre

dangii". Unii dintre acegti conducetori (Dauritas, Ardagast, Piragast' Musokios)

au fost ateslafi de Menander Protector 9i Theophylact Simocatta Triburile slave

31 H. H. Stahl, Studii, p.52-55; ldem' Contibuli i ,uol l l l , p' 13-16'

32 Principala lucrare reprezentativl pentru acesl puncl de vedere este C' Giurescu' Despre

boiei, Bucuregti, 1920.33 Teoria originii alogene a fost dezvoltatd de P P Panaitescu' Problema oiginii dasei

bole.ett. in ldem, lnterpretdi romeneib' Bucure$i, 1994, p 3164'34 S Brezeanu. Romanitatea oientald ln evul mediu De la cetegnii rcmani Ia napunea

medievalJ. Bucuresti, 1999, p. 55-65

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI

din Muntenia gi Moldova au ajuns sub dominatia avard dupd anii '80 ai secolu-lui al Vl-lea, dar probabil ci ele gi-au recaltigat independenla dupe primul sfert

al secolului al Vll-lea, cand se inregistreazS un reflux al puterii avarilor3s. in

schimb, cele care s-au agezat in Transilvania au ramas sub stepenirea avarilorpenA la inceputul secolului al lx-lea.Asimilarea slavilor interven e dupd ce acegtia au inceput sd se crestineze a

condus 9i la inrudiri intre conducetorii romani 9i slavi, in secolele Vlll-X. in aces-

te condilii au fost preluate instituliile de conducere slave ale cnezului 9i voievo-

dului, care s-au generalizat la romani, inclusiv in depresiunile inlramontane 9ioremontane. Termenul de "voievod" avea la slavi doar sensul de "comandant

milita/'. Transformarea pe care a suferit-o in limba romenA este foarte semni-

ficativi pentru rolul factorului militar in geneza statale, cdci comanda militara s-

a identificat cu puterea pol ice.in concluzie, instalarea slavilor a avut intre alte efecte 9i constituirea unel clase

conducatoare mixte din punct de vedere etnic, romano-slaveProgresele organizdrii militare a populaliei din partea nord-dundreane a spatiu-

lui de etnogeneze a romanilor se reflecld in aparilia unui orizonl arheologic car-

acterizat de numdrul relativ mare de arme din categoria celor pentru lupta de

aproape. Este vorba de armele aflale in compunerea unor depozite databile in

linii mari in secolul al lx-lea. Depozitele cuprindeau arme, piese de harna9amentgi unelte (topoare, varfuri de sdgeli, varfuri de lance, scerile de 9a' zabale,

seceri, brezdare de plug gi altele). Topoarele erau in acelagi timp arme 9i unelte(in acest ultim caz, erau foarte utile la defrigdri). Nu existd indicii care se permit'

identificarea etnici a celor care au constiluit depozitele (ele provin din perioada

convieluirii romano-slave). Depozitele de pe teritoriul Romaniei s-au descoperit

la: Barlogu (jud. Arge9), Budegti 0ud. Vrancea), cosna (Jud Suceava), curcani

0ud. calaragi), Dragosloveni (iud. Vrancea), obrejila 0ud. Vrancea), Radovanu

0ud. CAlera$i), Rdstoaca (jud. Vrancea), Rapa (Jud. Bihor). Nu toale aceste

depozile contineau arme, dar s-a demonslrat ce depozitele ca atare formau

averea unor conducdtori locali. in conditiile in care fierul era un bun de prestigiu,

scump gi dificil de obtinut (supus embargoului in lmperiul Bizantin), acumulareagi depbzitarea obiectelor de fier reprezenta un semn al puterii 9i bogdliei pos-

esorilo136.Acegti conducetori care ies in evidenla prin bogelia lor sunt cei pe care izvoarele

medievale ii vor denumi boieri. Ei reprezentau acea clasa intermediard dintre

localnici gi stepanii nomazi. Termenul boier esle de origine slavo-bulgar537 9i

35 A. Madgearu, op. of. , p. 18-25, 150.36 A. Canache, F. Cuda, Depozite de unette 9i atme medievale timpuii de pe teitoiul

Ro/r6riei, 'Mousaios",4, 1994, p. 179-221.37 P. P. Panaitescu. Problena... , p.31-33.

1 0 3

'104 ALEXANDRU MAOGEARU

aminlegte in mod foarte precis perioada dominaliei Bulgariei la nordul Duneriidin secolele lX-X, la care ne vom referi imediat. Este de remarcat c6 depozitede arme Ei unelle s-au descoperit in mai multe regiunidin Europa Centrald 9i deEst, dar in Romenia ele se concentreaze in zone din Muntenia gi sudul Moldoveicare s-au aflat sub dominatia Bulgariei.

La nordul Dun6rii, in Muntenia, Bulgaria slepanea in mod sigur o regiune,de pe la inceputul secolului al lx-lea. Acolo au fost deportati, in g1 3, cei.12.OOO(sau 40.000, dupe unele surse) de prizonieri luati de bulgari din Adrianopole.Regiunea, denumite de izvoarele bizantine "Bulgaria de dincolo de Dundre', afost idenlificate pe baza unor descoperiri arheologice. in zona de le vesl 9i nord-vest de Oltenita, pe raza comunelor Chirnogi, Ciscioarele, Greaca, Radovanu,Curcani, Mironegti, s-au descoperit tuburi de canalizare gi ceramice bizantina detip urban din secolul al lx-lea, care nu pot fi atribuite decat acestor comunitdliaduse din mediul bizentin. in zona respectivd ajungea la Dunere unul dintretradilionalele 'drumuri ale sdrii", care pomea de la ocnele din prahova gi Buzdu.Acesta ere motivul pentru care Bulgaria a linut se stepaneasce teritoriul respec-tiv Aici se afla'Bulgaria de dincolo de Dundre"38. Descooeriri similare s-au fecut9i in apropiere de confluenla Siretului cu Dunerea, unde ajung drumurile seriicare pornesc din nord-estul Muntenieisidin zona 8acdului39. Dominalia bulgardasupra teritoriilor nord-dunerene se exercita sub forma perceperii unui tribut dinpartea comunitellor locale. Nu se poale vorbi de includerea lor in stalul bulgarpropriu-zis gi nici de o prezenld militard masivS, caci se $tie, bunaoare, cedeportalii din Adrianopole au reugit sd-i infrange pe bulgari cu destule ugurinte,atunci cend au fugit din prizonierat, in 838.

Alle arme gi piese de harnagament s-au descoperit in mod izolat, in agezdri,in necropole, sau in contexte necunoscute. Daci excludem acele oiese care inmod sigur au apa4inut razboinicilor nomazi, raman totugi numeroase arme dinsecolele Vlll-X care pot fi atribuite romenilor gi slavilor care trdiau in Transil-vania, Muntenia gi Moldova. Se observe concentrarea lopoarelor de lupte inceteva microregiuni din Moldova Si estul Munteniei (at6t cele provenite dindepozite, cal gi cele descoperite izolat). Este curios ci topoarele sunt cvasi-absente in Transilvania, Banat gi Crigana, unde prelucrarea minereului de fiereste atestatd gi in secolele Vlll-X. Din punct de vedere economic Aitehnic, nimicnu se opunea utilizerii topoarelor de cetre populatia romano-slavd din Transil-vania, Banal 5i Crigana. Credem cA deosebirea fald de armamentul folosit in

38 D. ch. Teodor, Quelques aspec.ls concemant les relations entre Roumains, Byzantins elBulgares aux lxe-Xe sidc/es r.e., "Anuarul Institutului de lstorie ii Arheologie A. D. Xenopol", la9i,24 ,1987,2 , p .9 -12 .

39 M. ComF, Un drum carc lega linutul Vrancei de Dundre g existenla unui cnezat pe valeaPutnej ln secolele lX-X,ly'rancea. Studii gicomunicdri", 5-7, i982t984 (1987), p. 39-44.

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEOIEVALE ROMANESTI 105

Munlenia gi Moldova in aceeagi perioadd s-ar putea explica prin adoptarea unuimod de purtare a rizboiului radical diferit, bazat cu precedere pe armele deluptd la distanle (arcul cu segeli). Acesta a putut fi rezultatul inlegrdrii localnicilordin Transilvania gi Banat in confederalia condusi de avari. s-au descoperitnumeroase v6rfuri de sdgeti de fier sau bronz, in special in morminte (undeacestea au fost depuse in mod ritual Si ca insemne de prestigiu). Alte varfuri desageli provin din nivelurile de locuire din agezeri, dar acestea au putut apa4inegi inamicilor care au atacat acele agezari. Tot in legeluri cu organizarea militaretrebuie puse Si piesele de hamagament, deoarece acestea dovedesc existenlaunei cavalerii. Se remarcd rdspandirea mai accenluatd a pintenilor in Transil-vania (indeosebi la sud de Mureg;. in vreme ce scer4ele de 9a 9i zdbalele aufost folosite atet de citre nomazii asiaticr (avari, unguri), cet 9i de cdtre rezboi-nicii sedentari europeni, pintenii au fost folosili numai gi numai de catre cilSretiisedentari europeni, deoarece nomazii praclicau un stil diferit de ce16rie. Tocmaide aceea pintenii indicd existen.ta unei cavalerii sedenlare. in epoca respective,pintenii sunt 9i un factor de diferentiere a romanicilor / romenilor gi slavilor falede avari gi unguri. De aceea, pintenii sugereaza existenla unei cavalerii romano-slave in secolele Vll-lx (o cavalerie ugoari, dotal5 in special cu arcuri, folositdde avari pentru atacuri rapide)4

Pe baza dispunerii in teritoriu a pieselor de armament 9i harnagament, seDoate conchide ce in secolele Vlll-X au outul exista mai multe mici centre deputere locale: pe valea mijlocie a Muregului gi in podigul Ternavelor, in zonaCarpatilor de Curbure, in zona gurii Arge9ului, in sudul Moldovei. Unele dintreaceste centre de putere puteau fi libere, in timp ce altele se aflau cu sigurantain dependenla fald de marea putere regionali a epocii cere era Bulgaria. o dataremai precisd a fiinlarii acestor centre de putere nu este deocamdate posibila.

O afte modalitate de depistare pe cale arheologice a concentrdrilor de popu-lalie care au stat in spatele primelor formaliuni teritoriale esle cea a cartdriiagezerilor descoperite. Se constatd existenla mai multor gruperi de agezeri, dis-tribuite in aproape toate pd4ile teritoriului carpatodunerean. S-a aiuns astfel ladelimitarea a 11 concentreri de atezdri databile in secolele Vlll-Xl, care cuprin-deau inlre 20 9i 60 de agezeri, pe o suprafaF de pane la 5000 kmp. Aceste gruparimai mari de agezeri ar corespunde unor formaliuni prestatale4l. Exi$e insa o difi'cultate majora. Nu putem iti cate dintre agezerile uneigruperi erau contemporane

9i cate reprezinta vetrele aceleiagi comun eli, mutate in interiorul unui perimetrurelativ restrans. Agricullura rudimentard impunea abandonarea rapide a ogoarelor

40 A. Madgearu, Pinteni data! fn secolele Vlll-lx descopeili ln iumehtea de sud aTransilvani ei, 1vlousaios", 4,'1 994, 1, p. 1 56-1 57.

41 9t. Olteanu, Societatea carpato-danubiano-ponticd ln secolele IV-X. Structui demo-eco-nomice Si social-politice, Bucurelti, 1997, p.269-270.

'106 ALEXANDRU MADGEARU

9i defrisarea altorterenuri. In plus, mutarea micilor agezari putea fi determinati deatacuri, incendii gi de alte cauze. Prin urmare, cercetSrile arheologice surprind oimagine panoramice a urmelor materiale lesate de un numer de comuniteli, careera mai mic dec6t cel al vetrelor de sat depistate pe leren. Pe de altd parte, o con-cenlrare demografica nu reprezinti in mod obligatoriu gi un cenlru de putere.Astfel, metoda grupurilor de a9eziri nu este suficient de pertinente pentru identifi-carea formaliunilor preslatale. Ea trebuie imbinati cu cea a amplaserii obiectelorde valoare mare 9i pu(atoare de prestigiu social, care cu siguranle au apa4inutunor persoane cu o pozitie superioard din puncl de vedere economic gi social.

Mdrturiile arheologice erpuse in paginile anterioare demonstreazd agre-garea unor structuri de putere ale populaliei sedentare din spaliul carpato-dunerean aflat de-a lungul secolelor sub dominalia nomazilor. Aceste slrucluride putere vor iegi la lumine atunci cand ele vorfi implicate in evenimentele careau afectat o arie mai largd din Europa Centrale gi de Sud-Est: raidurile ungurilorcare au ocupat Pannonia Tn 896. in deceniile urmdtoare, ungurii vor ataca acelevoievodale romano-slave care au luat nagtere in Banal, Crigana gi Transilvania,atestate in Gesta Hunoarcrum42.

42 A, Madgearu, Romeniiln opeta Nobrului Anonim, Cluj-Napoca, 2001.