OBIECTE DE BRONZ DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NASAUD

GEORGE MARINESCU şi ŞTEFAN DANILA

In ultimii ani pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost des­coperite numeroase obiecte de bronz care au îmbogăţit colecţiile mu­zeului judeţean sau pe cele şcolare şi săteşti.l

Deşi, majoritatea acestor descoperiri sînt izolate şi întîmplătoare, socotim că prezentarea lor este necesară atît pentru speciali�ti, cît şi pen­tru semnalarea a noi pun cte arheologice de la sfîrşitul epocii bronzu­lui şi începutul primei epoci a fierului pe harta arbeologică a Transil­vaniei de nord-est. In cele ce urmează prezentăm materialele recupe·· rate după o clasificare dată de forma şi destinaţia lor funcţională.

1. TOPOARE DE LUPTA

1 . Topor de luptă cu disc şi spin , păstrat într-o stare roarte bună de conservare cu excepţia spinului şi a tăişului tăiate parţial după desen· perire. Lama este masivă. puternic arcuită şi cu marg:nile r id icate . Tu bul de înmănuşare, plasat puţin oblic faţă de axul lung, are diametn.'­le diferite. Discul şi spinul masive, lama şi bara de la disc rectangu­lare în secţiuno:: transversală . Patină verde-negricioasă.

Dimensiuni : lungime totală actuală 23 cm., lăţimea tăişului 3,2

cm , lungimea totală a manşonulu i 6,9 cm. diametrele nervurii manşo­nului 2 ,8/2,6 cm, diametrele interioare 2/1 ,8 cm, diam::trul discului 5,2 cm, grosimea discului la margine 0,4 cm, greutatf' 410 g.

1 Mulţumim şi pe aceaslă cale profesorilor AL Giurgiuca, directorul Muzeului năsăuc.lean, Gh. Ghe-r· man, Budeşti şi celătenilor Luşcan Martian, Şieu-Odorhei, Rusu Ion, Livezile, precum şi inq. Da­nilevici Iqor, pentru bunăvoinţa si amabilitatea cu care ne-au pu� la dispozHie piesele pentru !)tu­diu şi publicare.

5 - File de istorie, Voi. I I I .

www.cimec.ro

66 G. MARINESCU �i ŞT. DĂNILĂ

Toporul a fost descoperit întîmplător, fără alte materiale însoţitoa­re. cu prilejul unor lucrări de nivelare în grădina locuitorului Hede7 Toader din Bude�ti. Colecti a şcolară Budeşti (Pl. 1/1 şi Pl Vl/3).

II. VîRFURI DE LAKCE

1 . Vîrf de lance în formă de frunză . Nervura mediană proeminen­tă, îmadrată de două dungi laterale bine reliefate şi de o dungă centra­lă care se bifurcă la partea inferioară a lamei. Tubul de înmănuşare, de formă conică, are două perforări pe liniile de turnare, păstrată fragmen­tar. Patină verzuie cu urme puternice de oxidare. Dimensiuni actuale : lungime 1 3.7 cm, rl iametrul interior maxim al tu­bului 2 cm, greutate 80 g.

Descoperire izolată pe teritoriul satului Sîngeorzu-Nou. Muzeul I -htriţa, inv. 4 184 (Pl . Ilj6 şi Pl . VI/6).

2. Vîrf de lance în formă de frunză lobată, cu o nervură mediana puternică şi încadrată de două îngroşări care urmăresc forma lăncii . Tu­bul de înmănuşare de formă cilindrică are pe liniile de turnarP orificii de fixare a mînerului de lemn. De remarcat că un orificiu este dubluL de o perf01·are oval-alungită, probabil un defect de turnare. Marginile lamei sînt ascuţite prin batere. Starea de conservare foarte bună. Pa­tină negricios-verzuie Dimensiuni : lungime 20,4 cm, lătime maxim[t 4 em, diametru! ma,.xim al tubului 2 ,7 cm, greutate 1 50 g. Muz•eul Bts­triţa, inv. 6731 . Descoperire izolată în împrejurimi le Bistriţei (Pl. I l/3 şi Pl. VI/1) .

3. Vîrf de lance în formă de frunză simplă, de mari dimensium Nervupa mediană masivă şi puternic reliefată, porneste dintr-un toc de în­mănuşare scurt şi uşor aplatizat şi continuă, îngustîndu-se treptat, pe toa­tă lungimea lamei . Vîrful rupt din vechime. La baza lamei SP află o perforare cilindri că cu diametru! de aproximativ 0,4 cm . Patină negri­cios-verzuie. Dimensiuni : lungime actuală 26 cm, lăţime maximă 4 cm, adîncimea găurii de înmănuşare 1 4 cm. diametru! maxim inte-· rior 2 ,4/ 1 ,9 cm , greutate 240 g. Locul de descoperire necunoscut. Mu­zeul Năsăud, inv. 1 035 (Pl. I I/4 şi Pl. VI/2).

III. SABII. 1 . Partea inferioară a unei lame de sabie cu nervura mediană re­

licfată puternic. Nervura •2Ste flancată pe amîndouă feţele de cîte trei benzi de linii paralele fin incizate care se întîlneau spre vîrful săbiei. Lama la capătul mai lat este ruptă din vechime, la cel îngust ruptura este modernă. In spărtură bronzul este poros şi de culoare cenuşiu­maronie. Tăişurile lamei au fost fin ascuţite prin batere şi prezinta ştirbituri din vechime. Patină negricioasă cu pete albăstrii . Piesa a fost descoperită cu mulţi ani în urmă, pe teritoriul judeţului . Dimensiun i actuale : lungime 9,8 cm, lăţime maximă 4,8 cm, grosime maximă 0,9 cm, greutate 155 g. Colecţia Igor Danilevici, Bistriţa (Pl . 11/2 şi Pl . VII / 12)

www.cimec.ro

OlllECTE DE BRONZ D I N BISTRITA-NASĂUD 67

IV. CELTURI

L Celt de tip transil vănean. cu corpul suplu şi gaura de înmănu­�are ovală, tăişul uşor arcuit şi ascutit. Pe feţele laterale este decorat cu două triunghiuri ale căror laturi interioare se unesc într-o arcadă 1 �1 partea superioară, creindu-se astfel o bandă uşor reliefată care coboară lin spre tăiş. Tm·tita subţire şi deteriorată din vechime. Celtul a fost turnat şi finisat cu multă grijă . Patină verde-negricioasă. Descoperire izolată pe teritoriul satului Ragla. Dimensiuni : lungime 13 cm, lăţimea tăişului 4,6 cm. diametrele inte­rioare ale gurii 3,6/2,4 cm, adîncinwa golului 7 .8 cm, greutatea 3 1 0 g . Colecţia Rusu Ion, Liwzile (Pl. III/4 şi Pl . VII/3).

2 . Celt de tip transilvănean, cu gaura de înmănuşare ovală, gura dreaptă şi uşor îngroşată, Toarta ruptă din vechime. Corpul este decorat pe feţele late cu cîte două triunghiuri, iar pe feţele înguste cu cîte o bandă subţire formată de laturile triunghiurilor. Pe una din feţele la­terale corpul celtului a fost perforat, pe o lungime de 1 ,5 cm., cu ur� obiect tăios din vechime. Patină negricioasă. Descoperire izolată pe te­ritoriul comunei Şieu-Odorhei în punctul , .Intre păraie " . Dimensiuni : lungime l O.D cm, diametr·;•le gurii 2 , 8/2.4 cm, adîncimea golului 5 ,5 cm, lăţime'\ tă i şului 3 ,8 cm, greutate 200 g. l\1uzeul sătesc :Şieu-Odorhei (Pl . I I/5 şi Pl. VII/2) .

3. Celt cu corpul masiv. gura dreaptă şi tăişul mult lăţit. Gaura de inmănuşare ovală cu bordura mult îngroşată şi decorată cu o bandă ori­zontală de trei linii paralele in relief în tt·erupte în dreptul torţii. Lîngă bordură pe ambele feţe este plasată o bandă de trei linii orizontale ş; paralele în relief sub care se află alte linii verticale într-un decor şters, greu vizibil. Cele două laturi înguste ale toporului prezintă cîte o bandă in relief uşor, în formă de "scut". Corpul separat de tăiş printr-o uşoa­ră ridicare. Tortiţa masivă din bandă de secţiune oval-alungită. Pe una din feţe celtul este deteriorat din vechime. Descoperire izolată pe teri ­toriul satului Stupini în punctul , .Cimitirul de animale" . Dimensiuni : lungimea 1 4 cm, lăţimea tăişului pe coardă 8,5 cm, diametrele gurii :3 .4/2,6 cm, adîncimea golului 6,4 cm, greutate 300 g. Muzeul Bistriţa, inv. 4 1 1 1 (Pl. V/1 şi Pl. Vl/8).

4. Celt cu marginea îngroşată, gura uşor alungită în formă de pîl­nie, cu profilul zvelt şi secţiunea corpului ovală . Lama separată distinct de corp se lăţeşte mult spre tăişul convex şi ascuţit. Toarta groasă, de secţiune rombică, mai păstrează urma ciotului de turnare. Corpul este ornamentat pe fi·�care faţă cu o bandă orizontală şi continuă de trei li­nii paralele în relief sub care urmează două linii verticale paralele şi uşor arcuite care coboară pînă la sugrumătura corpului. Piesa a fost finisată cu multă grijă. Tăişul a fost ascuţit de către descoperitori, care au perforat celtul pe una din muchiile laterale. Patină cafeniu-roşcată. Descoperire izolată pe teritoriul comunei Budeşti în punctul "Hirtoa-

5 •

www.cimec.ro

68 G. MARINESCU �i ŞT. DĂNILĂ

pe". Dimensiuni : lungime 1 0, 7 cm, lăţimea tăişului pe coardă 5,7 cm . diametrele interioare ale gurii 2,6/1 ,9 cm, adîncimea', golului 5 ,6 cm. greutatea 180 g. Colecţia şcolară Budeşti (Pl. I/4 şi Pl. VI/4).

5 . Celt cu buza dreaptă şi uşor îngroşată, corpul scurt, oval în sec­ţiune, este separat de lamă printr-o ridicătură trapezoidală care coboa­ră lin spre tăiş. Sub buză corpul se bombează v:zibil. Ca ornamente apar linii paralele verticale într-un decor şters. Toarta rombică în sec­ţiune păstrează urma ciotului de turnare. Piesa se păstrează în condiţii slabe de conservare, lateral buza este ruptă de către descoperitor, care a trecut de altfel celtul prin foc, din care cauză astăzi suprafaţa piesei a căpătat un aspect foarte zgrunţuros, de culoare cafeniu-roşcată. Des­coperire izolată în Budeşti, punctul "Hîrtoape " . Dimensiuni : lungimea �U cm, lăţimea U:\i�ului 4 .2 cm. adîncimea golului 6,2 cm, diametrele gurii 3,4/2,3 cm, greut'lte 150 g . Colecţia şcolară Budeşti (Pl. I/2 �i Pl. VI/9).

6. Celt cu gura dreaptă şi uşor îngroşată, corpul de secţiune ovală. lama separată de corp. Celtul este decorat sub buză cu două dungi în. relief sub care sînt plasate dte două benzi de "coaste " în relief. Toarta rom.bică in secţiune păstrează urma ciotului de turnare. Patină verde cu pete albăstrii. Descoperire izolată in Budeşti, punctul "Hîrtoape " . Dimensiuni : lungim,, 3 ,6 cm, din.metrele gurii 3,3/2 cm, lătimea tăi-­şului 4 ,5 cm , adincimC:>a golulu i 5,8 cm, greut1ate 1 70 g. Colecţia şco · Iară Bude�ti (Pl. I/3 şi Pl. VI/5).

7 . Celt cu corpul oval-alungit, tăişul drept şi uşor lăţ.it, tom·ta ma­sivă, rombică cu urma ciotului de turnare. Piesa a fost turnată cu mul­te defecţiuni şi pare să prezinte o neobi�nuită greşeală pentru epocă : turnarea în valve diferite după cum o arată conformaţia diferită a gu­rii, a corpului ca şi a decorului folosit. Patină verzui-ro�cată. Descope­rire izolată pe teritoriul satului Comlod. Dimensiuni : lungime maxi­mă 8,5 cm, lăţimea tăişului 'i cm, diametrele gurii 2,2/1 . 7 cm, greuta­tea 60 g. Muzeul Bistriţa, inv. 4 133 (Pl. III/2 a-b şi Pl. VII/5) .

13 . Celt cu gura dreaptă şi uşor îngroşată, corpul aproximativ lle­xagonal în secţiune transversală, bombat uşor sub bordură, tom·ta rup­tă din vechime, buza şi o parte a corpului fisurate din vechime. Ca de­cor s-a folosit pe ambele feţe cîte o bandă de linii verticale în relief, i;n· pe laturile înguste apare cîte un "scut" . Descoperire :zolată pe terito­riul comunP'i Feldru. Dimensiuni : lungime 8,9 cm, lăţimea tăişului a,4 cm. diametn=-le gurii 2,8/2,4 cm, adincim�:·a golului 3 ,8 cm, greutatc-150 g . Colecţia Rusu Ion, Live:>.i le (Pl . V /2 şi Pl. VII/6) .

9 . Celt cu gura dreaptă, de mici dimensiuni, corpul oval-alungit, tăişul arcuit şi mult lăţit. Ca elemente decorative s-au folosit două li­ni i paralele în relief sub buză. Lama separată distinct de corp. Patina verzuie. Celtul a fost descoperit pe dealul . ,Cetăţi i " hallstattiene de la Sărăţel. Dimensiuni : lungime 7.4 cm. lăţimea tăişului 4,1 cm, diame-

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD 69

trele gurii 1 ,8/1 ,4 cm, adîncimea golulu i 3,6 cm, greutate 50 g. Muze­ul Bistriţa, inv. 401 5 (Pl. II/1 �i Pl. VI/7).

1 0. Celt cu gura dreaptă şi îngroşată, corpul uşor arcuit şi oval­alungit în secţiune. Tăişul drept şi ascuţit. Decorul pe ambele feţe este constituit dintr-o bandă de linii orizontale în relief sub care urmează o altă bandă de cîte două linii paralele verticale. Pe ambele feţe corpul este fisurat din vechime. Patină cafeniu-negricioasă. Descoperit proba­bil pe teritoriul judeţului . Dimensiuni : lungime 1 0,5 cm, lătimea tăi­şului 4,2 cm, diarnetrele gurii 2 ,6/2 ,2 cm, adîncimea golului 7,2 cm, greutate 1 20 g. Muzeul Năsăud, inv. 1 1 42 (Pl. III/3 şi Pl. VII/1) .

V. SECERI

1 . Seceră cu buton, cu lama arcuită şi muchia îngroşată, vîrful răs­frînt în afară. De la butonul conic de pe baza mînerului pornes� două linii paralele-aplatizate prin batere - care urmează pe două treimi conturul muchiei. Descoperită probabil pe teritoriul judeţului. Dimen­siuni : lungime pe coardă J �.2 cm, lăţime maximă 2,5 cm, grosime ma­ximă 0,7 cm, grPutate 60 g. 1\'fuzeul Năsăud, inv. 1 1 4 1 (Pl. III,'8 şi Pl. VII/10).

2. Seceră cu buton cu muchia îngroşată şi început de arcuire pu­ternică. Tăişul ascuţit prin batere şi cu unne de folosire. De-a lungul spinării ca element decorativ a fost plasat un şir de , .arcade" adîncite 1n corpul secerii. Ruptă din vechime. Provine dintr-o descoperire mai veche de pe teritoriul judeţului. Dimensiuni : lungimea actuală pe coar­dă, 8 ,5 cm. lăţime maximă 3 cm, grosimP'a muchiei 0 ,5 cm, greutate 40 g. Colecţia Igor Danikvici (Pl. III/1 şi Pl. Vll/1 1 ) .

3 . Seceră cu limbă la mîner. cu spinarea îngroşată, lama arcuită �i distinct separată de mînerul îngroşa t de o nervură oblică în relief. Mînerul deteriorat din vechime printr-o greşeală de turnare. Tăişul as­cutit prin batere. Descoperită pe teritoriul judeţului. Dimensiuni : lun­gime pe arc 1 9 cm, lătime maximă 2,9 cm, greuta,te 50 g . Colecţia Igor Danilevici (Pl. 1 11/5 şi Pl. Vll/9).

VI. BRAŢ ARI, COLIERE ŞI ALTE OBIECTE.

In colecţiile muzeului Bistriţa se află mai multe obiecte de bronz, :ale căror locuri de descoperire sînt cunoscute numai în parte sau nu­mai cu probabi litate. Din această ultimă categorie fac parte unele piese -care provin sigur din fosta colecţie a gimnaziului german din Bistriţa -şi care au fost descoperite probabil la Dipşa. Tot din această colecţie provin alte cîteva piese ale căror locuri de descoperire au rămas cu de­săvîrşire necunoscute şi pe care noi le considerăm ca descoperite pe te­ritoriul fostului judeţ. ştiut fiind caracterul local, zonal, al colecţiilor gimnaziale.

www.cimec.ro

70 G. MAR JNESCU şi ŞT. DĂNILĂ

ln cele ce urmează prezentăm aceste obiecte in ordinea intrării lo1· in colecţia muzeului din Bistriţa.

1 . Brăţară lucrată din foaie de bronz de secţiune dreptunghiulară, cu capetele ingustate şi nealăturate. Ca decor pe faţa superioară, ex­ceptind zona capetelor, brăţara are corpul ornamentat cu patru dungi in relief despărţite de trei şănţuleţe. Patină verde cu pete cafenii . Di­mensiuni : diametru! maxim interior 5,6 cm, lăţ imP maximă 1 . 1 cm, grosime maximă 0,3 cm, greutate 25 g. J\fuzeul Bistriţa, i nv. 185 (Pl . IV /9).

2 . Fragment brăţară lucrată din bară masivă de secţiune aproxi­mativ semi-ovală cu capătul existent uşor îngroşat şi răsfrînt. Faţa su­perioară este bogat ornamentată prin l inii incizate care alcătuiesc benzi· de unghiuri, linii, zig-zaguri şi "brăduţi " . Dimensiuni : lungimea p·� spin ar.:> 9 ,4 cm, lăţime•;:J. la capete 1 . 3/ 1 , 1 cm, grosimP 0,8 cm , greuta­te 55 g. Muzeul Bistrita, inv. 1 86 (Pl . IV/3).

3 . Fragment brăţară de acelaşi tip cu precedenta, ruptă din vechi­me. Dimensiuni : lunginw pe spinare 1 6, 7 cm, lăţime maximă 1 ,4 C'IJ1 , grosime 0,6 cm, greutate 65 g. Muzeul Bistriţa , inv. 1 87 (Pl. lV/1) .

4. Fragment colier din bară masivă de secţiune circulară, îngroşată la: mijloc. Ca decor apare pe spinare o linie incizată oblică ce infăşoarii bara, iar la unul din capete această l inie este însoţită de alte cîteva: liniuţe fin incizate. Dimensiuni : lungime pe coardă 1 1 , 7 cm, grosirw� la capetele actuale 0,5 cm, la mijloc O. 7 cm , grPutate :�o g. lVIuzeul Bis­triţa, inv. 1 89 (Pl. IV /2).

5. Fragment colier de acelaşi tip, dar neornamentat, sau poate cu. decorul astăzi şters. Dimensiuni : lungime pe coardă 1 1 , 5 cm, grosim•· maximă 0,7 cm, greutate• 40 g. Muzeul Bistriţa, inv. 1 90 (Pl. IV /8) .

6. Fragment colier de acelaşi tip. Nu este exclus să fie o continu­are a colierului de la nr. 4 . Dimensiuni : lungime pe coardă 7 ,8 cm. , gwsime la capet2 0,5/0. :� c m . J\Iuzeul Bistriţa, inv. 19 1 (Pl. IV/4) .

7. Colier ? fragmentar lucrat din bară torsionată, de secţiune cilin­drică, rupt la ambele capete din vechime. Dimensiuni : lungime 8 ,4 c m , grosime 0,9 cm, gn.utat.:� :w g. Muzeul Bistrit, a , inv. 1 92 (Pl . 111/G).

H. Verigă '! deschisă lucrată din foiţă de bronz. Dimensiuni : dia­metrul maxim interior 2,5 cm, lăţime max imă OA cm . groSime 0 , 1 cm .. Muzeul Bistriţa, inv. 193 (Pl. lV/ 1 3) .

9 . Verigă ? de acelaşi tip. Dimensiuni : d iametru! interior maxim :l,4 cm. Muzeul Bistrit a, inv. 1 94 (Pl. IV /12) .

1 0. Ac? cu capul rupt, luc-rat din sîrmă de bron :;, de secţiune circu­lară. Lungime 9 .5 cm, grosime maximă 0,3 cm . Muzeul Bistriţa , inv. 1 95 (Pl. III/7).

1 1 . Brăţară lucrată din bară subţire de bronz. de secţiune plan­convexă cu un capăt uşor îngroşat, iar celălalt rupt din vechime. D t-

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ DIN BISTRITA-NĂSĂUD 71

mensiuni : diametru! interior maxim actual 5,8 cm, lăţime 1 ,2 cm, gro­sime 0,3 cm. Muzeul Bistriţa, inv. 198 (Pl. IV /5) .

1 2. Brăţară lucrată din bară subţire de secţiune plan-convexă cu capetele uşor lăţite şi ingroşate_ Dimensiuni : diametru! interior ma­xim 6,2 cm, lăţime maximă 1 , 1 cm , grosime m..._ximă 0,4 em . greuta-­te 22 g. Muzeul Bistriţa, inv. 1 779. Locul de descoperire : Bistrita- Nă­săud ? (Pl . IV /1 0).

13 . Verigă ? lucrată din foaie de brom: , de secţ iune oval-alungita, cu marginea exterioară deteriorată din vechime. DimPnsiuni : diame­tru! interior m axim 5 cm. lăţime med ie 1 cm, grosime maximă 0,3 cm. greutate 30 g. Descoperită probabil pe teritoriul fostului judeţ_ Muze­ul Bistrita, inv. 1 255 (Pl. IV /11 ) .

De pe dealul "Cetăţii " hallstattiene de la Sărăţel provin dcuă bră­ţări2 neornamentate de secţiune plan-convexă cu capetele nealăturate . Patină identică verzuie cu pete cafenii de pămînt.

14 . Brăţară . Dimensiuni : diametru} interior m3xim 8,4 cm. lăţ ime maximă 1 , 1 cm, grosime 0 ,7 cm, greutate 1 00 g. Muzeul Bistriţa. inv. 1 796 (Pl. IV/6).

1 5 . Brăţară. Dimensiuni : diam:>trul interior maxim 6 ,3 cm, lăţ imt> 1 . 1 cm, grosime 0,7 cm, greu tate 70 _g . Muzeul Bistriţa. inv. 1 791 (Pl. I V/7) .

16 . Pumnal păstrat fragmentar c u nervură mediană uşor reliefn.­tă, tăişurile foarte ascuţite şi ştirbite din vechime. Piesa a fost ruptă la capătul lăţit se pare de către descoperitor. Dimensiuni : lungime 8,8 cm , lăţi me maximă 2,9 cm. grosime m aximă 0,3 c m . Descoperire izo­lată r:e teritoriul satului Arcbiud. J\Tuzeul Bistriţa, inv. 6 8 1 8 (Pl . V/3 �i Pl. VII/fl).

VII. ALTE DESCOPERIRI.

In colecţia Rusu Ion se află un celt şi o daltă fragmentară desco ­perite in zona Braşovulu i , pe . ,Dealul Tîmpei " potrivit informati ilor actualului posesor.

1. Celt de tip transilvănean, cu corpul suplu, buza an:uită şi uşor îngroşată. Feţele laterale sint decorate cu cite două triunghimi des­părţite de o bandă îngroşată ce porneşte de sub buză şi coboară pînă ÎI� imediata apropiere a tăişului. In partea superioară a triunghiurilor apar cîte trei linii verticale în relief. Tort�ţa subţire şi turtită d in ve­chime . Tăişul uşor convex, ascutit şi ştirbit de către descoperitori. Pa­tină verde închisă cu pete albăs trii. Dimensiuni : lun_gime 12 cm, lăti-

2 Cele d o u ă brd�ări au făcul ptule J oarlc probabil dint r-un depozit, descoperi t s i � u r pe d e a l u l , .Cc­tătii " , care a intrat prin 1930 in colectia preotului Giurgiu din Dipşd. Două brăţări au a j uns in Muzeul Bblri ta, iar celelalte se află �e pare in posesia unui nepot al preotului, aclualmenle me­dic pensionar î n Cluj . Depozilul P�le posibil să fi fo!-.l descoperit prin 1 926-1 9:10 cu ocazi<l lucra­rilor de plantare a vilei de vie pc panta dealului sus mentional. Demn de remarcat ni �e pare si faptul că lucrările de deslundare a u urcill pe panld. pînă în şnn�ul de apă riue <li rc�Zi t i i hallstat liene.

www.cimec.ro

72 G. MARINESCU si ŞT. DANILA

mea tăişul 4 cm, diametrele gurii 4,5/3,7 cm, adîncimea golului 5 ,7 cm, greutate 270 g. Colecţia Rusu Ion, Livezile (Pl. I/6 şi Pl. VII/4).

2. Fragment daltă cu gaura de înmănuşare rotundă, gura uşor în­groşată, patină verzuie eu pete oafenii. Dimensiuni actuale : lungime 4,6 cm, diametru! gurii 1,6 cm, adîncimea golului 3 ,3 cm. Colecţia Rusu Ion, Li v·2zile (Pl. I/5) .

lcadrarea cronologkă şi tipologică.

Din prezentarea de mai sus a reieşit faptul că majoritatea piese­lor discutate provin din descoperiri izolate şi întîmplătoare. Dată fiind această situaţie, pentru a încerca o încadrare cronologică şi tipologică a acestor obiecte, am considerat că este necesar să discutăm fiecare piesă în parte, cu prezentarea concomitentă a celor mai apropiate ana­logii .

T n l inii mari -- păstrînd rezervele fireşti ale discutării unor des­coperiri izolate - materialele prezentate se datează după cum urmează :

Toporul cu disc şi spin de la Budeşti tipologie aparţine subvarian­tei B:Jc propusă de I. Nestor:l şi variantei Tîrgşor a topoarelor de tip B:� propusă mai recent de Al. Vulpe4• După forma discului, a tubului de înmănuşare şi a lamei arcuite toporul are bune analogii la Tîrgşor�, Do­măneşti", în Ungaria la OpalyF sau la Fels6dobsza8, la Vysna Hutkan in Slovacia ca şi la Tisov10 în Ucraina Subcarpatică .

Trebuie însă remarcat că toporul de la Budeşti se deosebeşte în unele privinţe de analogiile prezentate, atît în cePa ( e priveşte forma şaibei (nu are cele şase proeminente sau linia transversală) , cit şi în ce priveşte secţiunea lamei sau a barei de la disc (în măsura în care de­senele oferă însă posibilităţi sigure de comparare) .

Secţiunea patrulateră a barei şi a lamei arată că toporul nu se în· cadrează perfect în nici una din cele trei subvariante ale variantei Tîrg­ŞOl'1 1 , ci prezintă mai degrabă asemănări cu formele caracteristice ale topoarelor de tip Bt12 , de care se leagă în general şi prin masivitate::t

şaibei şi arcuirea lamei. Apariţia unui topor de tip Ba cu o astfel de sec­ţiune a Lamel nu P.�te nouă, dar în orice caz, este mai rară, piese de acest fel nefiind întîlnite decît la Lăpuş şi Dumbrăvioara. I :l

3 1. Nestor, MarburQer Studien. ! 938. p. 1 82 sqq. 4 Al. Vul;>e. Axlp und Belle In Rumlnlen, 1 . PBF . IX , 2 , p . 86 sqq . . pl . 32/456--458, pl . 33. pl. 34. 5 Ibidem , pl . 33/459 şi pl . 78'83• ti J . Hampel, A bronzkor emh!kei Magyarhonban, Buddpest, 1 , 1886, pl, 124 ; Al . Vulpe, op. cit .. pl.

34/476, 478-479. 7 A. MGzsol ic•, Act:.Archllp. XV, 1-4. 1963 , p . 65 sqq . . pl. 1 1 1 /3 ; Al. Vulpe. op. cit .. pl. 87/9. 8 T. Kemenczei , HOME, V. 1965, p . 158. pl. XIV14. 9 M. Novotna, Die J!lxle und Belle In der Siowakel. PllF. I X . 3 , pl. 22/370 s i pl. 50/A , .

:o K. B�rn ,oikovii:, SlovArch. VIII. 2, 1960. p. 338 sqq . . pl. IX / 1 . 1 1 AI . Vulpe, op. cii., p. 8 6 sqq. 1 2 Ibidem, pl. 2 1 /307-313, pl . 22/3!8-320. 13 Fr. Nistor, Al. Vulpe, SCIV, 20, 2 , HJ69, p . 190 ; Al. Vulpe, J!lxle . . . . pl. 24'3:18-340.

www.cimec.ro

OlliECTE DE BRONZ DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD 73

Se poate considera deci că toporul cu disc şi spin descoperit la Bu­deşti poate fi încadrat în varianta Tîrgşor a tipului B3. In ce priveşte încadrarea sa într-una dintre subvariantele propuse sîntem de părere că piesa prezentată de noi poate fi considerată o nouă subvariantă Budeşti '? - a variantei Tîrgşor.

Din punct de vedere cronologic toporul se datE>ază prin formă şi :analogii la sfîrşitul epocii bronzului i � . Bronz D (sec. XIII î .e .n.) .

Vîrful de lance descoperit la Singeorzu Nou (Pl. II/6 şi P l . VI/6) are analogii în depozitele de bronzuri de la sfîrşitul epocii bronzului de la Mociu1� sau de la Aranyosw ca şi în depozitele de la începutul Hallstattului de pildă la Uioara1 ' . Datare : Bronz D - Hallstatt A1 , (sec. XIII-XII î .e .n.)

Vîrful dE' lance descoperit în împrejurimile Bistriţei (Pl. II/3 şi P l . VI/1) se încadrează în seria virfurilor de lance ce încep în Bronz D

·dar care se vor folosi şi în Ha At . 1 8 Piese analoage găsim la Mociu 19, la .Şieu I,20 la Miercurea Ciuc,21 la Salonta,22 dar şi la Uioara,23 Şpălnaca2� sau Zlatna.25 Datare : Bronz D -Ha A 1 (sec. XIII-XII î .e .n.)

Vîrful de lance descoperit probabil in j udeţul Bistriţa-Năsăud şi .aflat în prezent în muzeul din Năsăud (Pl. II/4 şi Pl . VI/2) îşi găseşte analogii în depozitele de bronzuri de la Şpălnaca26 sau de la Pocravlje Brod2' ca şi în piesa descoperită în aşezarea hallstattiană întărită de la .Someşul Rece28• Datare : Ha A în general, (sec. XII-XI î .e.n . ) .

Fragmentul de sabie (Pl. II/'2 şi Pl . VII/12) este dificil de plasat ·cronologic lipsindu-i mînerul şi partea superioară a lamei. Lamele cu -secţiunea romboidală, decorate cu linii incizate, sînt numeroase în des--coperirile de bronzuri mai ales de la începutul HallstattuluL2!1 perioadă în care credem că se încadrează şi fragmPntul în discuţie.

Celtul descoperit la Ragla (Pl . III/4 şi Pl. VII/3) tipologie SP înca­<lrează în varianta principală C(C�) după clasificarea întocmită de M ir-

1 4 Pentru încadrarea cronologică a obiectelor prezentate in comunicarea de la�ă am folosit �ronoloqia propu;ă de �1. Rusu, Dacia. N. S., V I I. 19ti3, p. 177-2 1 0 (calalogul depozilelor 1" p . 205 sqq.) cro­noloqie in qenerdl acceptata de A. v. Brunn, M. Petrescu -- Dimbovita şi mai recent de Al. Vulpe (Jii.xle . • . , p. 5) .

1 5 M. Roska, Erdely regt!sze\1 reperlorluma, 1 . Cluj . 1942, p . 184, nr. 247, f ig . 222' 1 1 . l G J . Hmr.pel, Dronzkor, I I I . pl. CCX V I I / 1 6. 1 7 In Muzeul Cluj se pd.slrează mai m u l t P. piese idenlice de dcesl l ip din depozitul de la Uioard

înv. III, 5490, 5462 ? Multumim şi pe aceastd cale lui N . Vlassa şi T. Soroceanu pentru amal>ili­latea cu care ne-au inlesnil s tud ie ret l unor materiale necesare redttctării prezentei lucrări. Pentru Uioara vezi şi Fr. Holste, Horllunde Stldosteuropas, Marburg Lrlhn, 195 1 . pl . 45, nr. JJ.

1f M. Rusu. op. cit., p. 1 82. 1 9 M. Roska, op, cii., 184/247. fig. 222 12. 20 D. Popescu, Dacia, VII-VII I , 1 937-1940, p. 1 46, lig. 1!3. 21 Z. Szekely, SCIV, 2 1 . 3 , 1970, p. 473 'qq . . fig. 2 . '2 şi fig . 4 1 . 22 Gh. Lazin, Sludia Univ. Babeş-Bolyai, Series Hisloria, lase . 2 , 1969, p . J5 sqq . . pl . 1 1 şi pl . 1 1/ 1 . .2 3 Fr. Holsle, op. cii., p l . 45•35. 24 H. Dumitrcscu. Dada, V-VI. 1935-1936. p. 200 sqq. , fig. 3;7-9. 25 1 . Berciu. Al. Popa, Apulum, VI. 1967, p . 73 sqq . , fig. 1 . 9 . . 26 H. Dumilrescu. op. cit., p. 200 sqq . , fig. 3 · 2 . 2 7 Fr. Holste, op. cit., pl . 7/32. 28 Şt. Ferenczi, ActaMN, 1, p. 1:. şi nola 27. :29 A. D. Alexandrescu, Dacia, N .S . , X , 1966. p . 1 28 sqq. , pl. VII I 2, pl. Xl •4, pl . XXIV /8 (Buneşli) şi

pl . XXVI/! (Corneşti ) .

www.cimec.ro

74 G. MARINESCU şi ŞT. DĂNILĂ

cea RusuY0 Piese analoage gasim la Drajna de Jos,:ll la Glod.:12 la Du-­da,:J:l la Putreda,3� dar şi la Şpălnaca:�,; _ Datare : Bronz D - eventual Ha At (sec. XIII-XII î .e.n.)

Celtul de la Şieu-Odorhei (Pl. II/5 şi Pl. VII/2) face parte din varianta. principală A (Az) a celtului de tip transi lvănean36 şi îşi are numeroase ana­logii în depozitele de Bronz D de la UritJ'1i . Ht>brişoara:18, sau Drajna de Jos;;3 etc. , ca �i în cele de la începutul Hallstattului de la Uioara�0, Guşteriţa41 sau Şpăln aca .�2 Celtul în general este încadrabil în seria bronzurilor de tip­Uriu-Dragomireşti. dar prin dimensiunile sale mai reduse, prin linia suplă a corpului impune o datare mai flexibilă. Deci Bronz D - Ha A1 (sec. XIII-XII î .e .n .)

Celtul de la Stupini (Pl . V/ 1 şi Pl . VI/8) prin formă şi dimensiuni are analogii în depozitele de bronzuri de la Jupalnic� :l şi eventual Căpu­şul de Cîmpie_H Datare : Ha A2 (sec. XI î .e.n.)

Celtul de la Budeşti (Pl.I/4 şi Pl _ Vl/4) prin formă, decor şi dimen­siuni are analogii la Jupalnic,�� la Căpuşul de Cîmpie�" sau la Stupini11 , dar şi la Turia 1 ·� sau Brăduţ49 •

Aşa cum s-a mai observat, l'Ste destul de dificil să se facă d istincti i tipologice fine - m ai ales pe descoperiri izolate - între orizontul Tu­ria-Jupalnic şi Moigrad-Tăuteu.3° Celtul într-o datare mai flexibilă se poate încadra în or:zontul Turia-Jupalnic cu posibilităţi de prelun­gire în orizontul Moigrad-Tăuteu, deci este databil în Ha Az - even tual Ha B 1 , (sec. XI-X î .e .n . ) .

Celtul descoperit pe teritoriul judetului Bistriţa-Năsăud (Pl . 111/3 '?i Pl . VII/1 ) are numeroase analogii în descoperirile de bronzuri tran si lvănene din care nu dăm decit doar cîteva : Sălard ,31 Josani52 sau Za­g(m_.;:: In linii. mari celtul se datează în Ha B1 (sec X î .e .n .) .

Celturile de la Budeşti (Pl. 1/2.3 şi Pl. VI/5,9), de la Comlod (Pl. 111/2 şi Pl. VII/5), dP la Feldru (Pl. V/2 şi Pl . VII/6) ş i de la Sărăţel

30 M . Rusu. S<Irqe]ia I V, 1 966, p. 26. Iig. :l. 31 A . D . Aicx,mdrescu, I nvenlaria Archaeoluqic,o. !ds< :' . l !Hili . R. 15 d . nr. 16. 3:! i\1. Ros ka, op. ci t . , � · :!5:J'23, l i g . 31 1 . 33 M . Pel re>cu Dimbovita. ArhMold. I V , 1 966, p_ 345 >q q . , f i < J . 1 / 1 M . Pelrc"u- D i m bo v i ( <l . M . Fio-

rcr:,cu, Inven f d r i a J\ rchlleologicd, fd.sc. 7 . 1 97 1 , R . 34, 1 . 3 4 E . Isă ce�cu. ·\. rhMold, I !)G7. p . 317 �qq . , fi�J . 1 .'2. 35 1-f. Dum i t rP�Cl l , op. d l . , p . 200 !,qq . . l i q . 4 1 2 . J 6 M . R usu , op. cii., p . 24. fiq. 1 . 3 7 M . Rosk a , op. cit . , p . 8 7 29, l i q . 1 07 1 . 3U M . Rusu. ArhMold, 1 1--1 1 1 . I S!i4. p . n 7 sqq. , l i q . 2 . 1i. 39 D . D. Alexc.� nclresc u , op. cit. , Îil!,C. l , R . 15 cl. 23, 14, 27. 40 Fr. Holste, op. cit. , pl . 45·6. 4 1 :bidem, pl. 25 · 1 . 3, 5 e t c . 42 H. Dumilrescu. op. cit . , p, 100 sqq . , f iq . 5 )0. I l . 43 fl. Mil leker , Delmagyarorszag n\glseglelelei, i 90fi, I I I . p . 1 97 sqq . , pl. 1 1 . 7 . ·14 M. Ros k a , o p . cii . . 1 77 · 1 83 , fig. 2 1 0 ' 1 . 4 5 B . Milleker, op, cll., pl . 1!17. 8 9 . 46 11,.1_ Roska. op. cit., 1 771 1 83, f i g . 210 ' 1 . n l n lucrarea d e fa lă . Celtul d e l a S l upini C S i f' însil d e d i m e n !, i u n i m a i metri. fapt C P dr impune (>

ddtare mai l impurie a �el fată de c e l de lct Budesti. 18 M. Ruska, op. cit., 19 '54, lig_ 1 0. ·19 Ibidem, 33130, liq, 29/4. 50 Fr. Nistor , Al. Vulpe, SCIV. 20, 2 . . . . p . 1 9 1 . 51 lv . Orden l l i r h , ArhMold. II--I I I , I 964. p . 477. fig. 1 / 1 �;_ J. l ian··pl"l . C.o:onzkor .' . . . I I I . pl. CCVI /4 . I l . 53 M . Rosk a , op. cit., 309 , ! 0, fig. 373t l 4 .

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ DIN BISTRITA-NĂ S Ă U D 75

(PL II/1 şi PL VI/7) au numeroase analogii în descoperirile de bronzuri din spaţiul carpato-danubian, datate în Ha B1-B2. Piese mai apro­piate ca formă şi decor pentru celtul de la Comlod găsim la Josan:'·� la Glod i;>. la Sîngeorgiu de Pădure:;1; sau Jibert:;7. Celtul de la Budeşti (Pl. I/2), are analogii la Fizeşul Gherlii;18 sau la Sîngeorgiu de Pădure,"!! celălalt celt la Fizeşul Gherlii60 şi Sîngeorgiu de Pădure61 etc. Celtul de la Sărăţel are analogii la HidaH2 sau la Sîngeorgiu de Pădure.63

Celtul de la Feldru are analogii la Bancu,1;4 la NăneştiH5 sau la Sîn­georgiu de Pădure.«6 In ce priveşte secţiunea hexagonală a corpului celtului se pare că avem de-a face la acest celt cu o imitaţie a corpulu: celturilor cu gura concavă.117 Deşi cronologic, celturile cu gura concavă şi secţiunea rectangulară sînt mai vechi, ele apar uneori şi în depozite de Ha Bt ca de pildă la Tăuteu."8

Aşadar, în linii mari celturile de la Budeşti, Comlod, Feldru, Să­răţPl se datează în Ha B 1 -B2 (sec. X-JX î .e .n . ) .

In ce priveşte secerile o datare mai strînsă a lor este destul de di­ficilă. Secera cu buton se găseşte frecvent în depozitele de bronzuri de la sfîrşitul epocii bronzului şi începutul Hallst'lttului. Pentru sece-· ra găsită pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud (PL IIl/1 şi PL VII/1 1) nu am găsit analogii apropiate. Forma, dar mal ales tendinţa de orna­mentare excesivă par să indice o perioadă mai tirzie (începutul Hallsta­ttului) pentru apariţia acestui tip de seceră cu buton.

Pentru secera de la Pl. III fi şi Pl. VII/9 ca piese analoage pot f1 considerate unele seceri din depozitele de la Jupalnic.1w Sîmbăin Nouă.71J sau de la Hida71 . In linii mari secera se datează deci la începu­tul Hallstattului, mai probabil în Ha B1-B2 ,

In general brăţările şi obiectele provenite din colecţia gimnaziului german din Bistriţa au analogii în descoperirile de bronzuri de la în­ceputul Hallstattului din Transilvania sau Ungaria. ColierelP fragmen­tare sînt prin formă şi decor incadrabile în seria obiectelor de podoa­bă databile în Ha A72 .

54 .1 . Hampel, op. cit . , pl. CCVI ' I . t :l . ;SS Fr . Nistor, Al. Vulpe. o p . cit., p. 1 83 f,q q . , f iq . 4 C. n r . 6 1 . 56 .'-'1 . Roska. o p . c i t . , 75•23. fig. 90. ! 0 . S7 l l l i rl .- m , 3 1 2 / 4 , l i q . J75. 511 J. Hompe l , op. cit., pl . CCXVIII.' I 2 , 18, 1!.1. 59 M . Roska. op. rit., 75123, fig. 90/ 1 0 . G O .J . Hampcl. op. cit . , p l . CCXVIII!6, 1 4 . 1 5 e i L 6 1 M . Roska, o p . cll., 75/23. lig, 90!8. lil Ibidem, 1 05/34. fig . 1 29 / I O. 6J l h i d o m , 75/23, f ig . 90/ 1 7, 20. li4 i b i d e m . 58/44. lig. 62/1. 65 V. C ă p i tanu, Carpica IV, 1 97 1 . p . 1 33 sqq., lig. 2. GG M . Roska, op. cit., 75/23. fig . 90 / 1 0. fi] Asupra evo l u tiei cel t urilor cu gura concavd �dU cu nwnşon. C d �î in ce priveşte po�ibi l i l ci � i h,. lor

de i n fluen lare reciprocă, vezi studiile l u i M . Petre�cu-D i m b n v i ld , AISC. V , 1 944-1948, p. 272 ş i lrlem. A rhMold, I . 1 96 1 . p. 99 s q q .

6 3 I bidem. p . 8 6 . l i q . I / 2 şi 2 / 1 . 60 B. M i lleker, op. cit., p. 1 9 7 sqq .. p l . I I I / I l . 70 A. Aricescu, SCIV, 1 6, 1 . 1 965, p . 28, Idem. Pont ica. 3 , 1 970. p. 37. f ig . 1 6 /5-8. 7 1 M . Ruska , op. cii., I 05f34. fig. 1 29/16- 1 7 . 7 2 M . Rusu. Apulum. V I , 1 967, p. 9 5 sqq., ş i nota 2 1 .

www.cimec.ro

76 G. MARINESCU 0i ŞT. DĂNILĂ

Brăţările bogat ornamentate cu benzi de linii şi puncte incizate, au analogii în ce priveşte forma şi în genere ornamentarea la Uioara 7a. la Şpălnaca74, dar mai ales în descoperirile de Ha B, din c:a:re cităm doar clteva : Sălard75, Tiszaszentimre76, Aranyos'1' , Mezokovesd78 sau Blikkaranyos II79.

Cele două brăţări se datează deci la începutul Hallstattului. mai probabil în Ha B1-B2 (sec. X-IX i .e.n.) .

Brăţările de la Sărăţel (Pl. IV, 14 , 1 7) după forma şi secţiunea ba ­rei au analogii in descoperirile de la începutul Hallstattului de pildă la Uioara80, dar îndeosebi în piesele de Ha Bt de la Tăuteu 81 sau Sălard82 . De altfel, o datare în a II-a fază a Hallstattului timpuriu a acestor brăţări, găsite sigur pe teritoriul fortificaţiei hallstattiene de la Sărăţel, poate fi corelată şi cu rezultatele săpăturilor arheologice din acest punct83•

Pumnalul fragmentar descoperit la Archiud (Pl. V /3, şi Pl. VII/8) este greu de datat mai strîns fiind rupt din vechime în apropie­rea vîrfului . După formă pare să aibă unele analogii - dar nu dintre cele mai bune - la Băleni8� sau la Ulmi-Liteni85 şi ar fi deci databil, -eventual la sfîrşitul epocii bronzului .

In sfîrşit piesele provenite din zona Braşovului se pot discuta du­pă cum urmează : celtul, tipologie se încadrează în vari<=mta principa­lă B (B5) a celturilor de tip transilvănean alcătuită de M. Rusu şi apare frecvent în depozitele de tip Cincu-Suseni86. Piese analoage găsim la Guşteriţa87, la Uioara88, la Tirol89, sau la Şpălnacano. Celtul se datează deci în Ha At (sec. XII î .e .n.)

In ce priveşte dalta fragmentară (Pl. I/5), neştiind sigur dacă pro­vine din aceeaşi descoperire cu celtul, ne rezumăm la prezentarea ei ca atUjre. O datare mai strînsă a dălţii este dificilă, avînd în v12der>e că piese similare apar în depozite de Bronz D - la Ruginoasa91 . dar �i în depozite de la inceputul Hallstattului B, de pildă la Săcuieni92•

73 Muz. Clu j , piesele cu nr. de inv. I I I , 554 1 , 5502. 74 H. Dumilrescu, op. cit., fig. 1 /2. 75 Iv. Ordentlich, op. cll., p . 477 sqq. , fig. 8. 8/a. 76 J. Hampel, op. cit., pl. CLXXIl l / 13 . 77 Fr . Hobte, o p . cit., pl. 40/31. 35. 78 T. Kemenczei, HOME, Vl l l , 1969. p. 3 1 sqq . . liq. 4/ 1-2. 79 Idem , HOME, VI . 1966, p . 495 MJQ . . fig. 1 /4 , fiq. 2/3, şi fig. 3/2. 80 Muz. Clu j , briHaro cu nr. de inv. I I I , 5518. 81 VI. Dum ilrescu, Dacid. V-VI. 1935--1936, p . 225 sqq., fig. 1 /1 . 5 şi M. P�trescu-Dimbovi)d, Arh

Muld, 1, . . . . . p . 81 sqq .. fig . 5/5. 82 Iv. Ordentlich, op, cll., p. 475 ;qq . . fig. 3/4, 5 , 7 etc. 83 N . Vlassa, Şt. Dănilă, Materiale, Vl l l , 1962, p. 341 sqq. Pentru datarea în a doua Iaz� a Hallslallu­

lui l impuriu (Ha B in general) a celor mai multe dintre dşezările şi forlificaliile hal1statliene din Trdn�îlvania, vezi şi Eug. Zaharia. Dada N.S . . IX, 1965, p . 102 sqq. şi Eug. Zaharia, Sb. Mori"\LJ:, SCIV. 16 , 3 , 1965. p, 454 sqq.

84 1 . T. Dragomir, Invenlaria Archaeologica. lase. 4. 1967. R. 18/b nr. Jl-36. 85 M. Florescu. ArhMuld, 1, 1 96 1 , p, 1 1 5 sqq .. fig. 3/6 şi fig. 4/1 1 . S :J M . Jh.istL �arqetia. IV , 1966, p . 25-26, Iig. 2 . 8 7 Fr. Holste. op. cii., p l . 25/8, 13 . 88 Ibidem. oi. 45/ 1 . 8 9 Ibidem, pl . 4 1 /3 1 . ·90 H. Dumitrescu. op. cii., fig. 5/8, 10. ·91 M . Ursdchi, Carpica. 1 , 1968, p. 29. fiq. 2/2 ; M . Pelrescu-Dimbovi)a, M. Flurescu, lnvenlaria Ar­

chaeloqica. fasc. 7, R . .40 af3. '92 J . Hampel, op. cii., pl . CCXXVI /1 1

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ DIN BISTRIŢA NĂSĂUD

Aşa cum am mai arătat materialele prezentate de noi sînt rezulta­tul unor descoperiri întîmplătoare. Prezentarea lor am socotit-o nPce­sară atît pentru comunicarea pieselor ca atare cît şi pentru a aduce· încă o confirmare a faptului că regiunile Transilvaniei nord-estice sînt deosebit de bogate în descoperiri de bronzuri - depozite sau izo­late - încadrate din punct de vedere cronologic la sfîrşitul epocii bron­zului şi începutul epocii hallstattiene93•

La descoperirile mai vechi, semnalate deja în diferite lucrări de­specialitate, adăugăm cu această ocazie altele, destul de numeroase, din ti·e care multe apar în localităţi necunoscut.::- pentru descoperirile de bronzuri din Transilvania. Este şi acesta unul dintre motivele care ne-au deter­minat să alcătuim o listă şi o hartă a descoperirilor de bronzuri de la sfîrşitul epocii b�·onzului şi începutul :Hallstattului de pe teritoriul

actual al judeţului Bistriţa-Năsăud.

LISTA 1-0CALITATILOR DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NASAUD Il'\ CARE S-AU DESCOPERIT OBIECTE DE BRONZ DE LA SFIRŞITUL

EPOCII BRONZULUI ŞI INCEPUTUL HALLSTATŢULUI. (BRONZ D-Ha B2)

1 . Albeştii Bistriţei, corn. Galaţii Bistriţei, Repertoriul arheologic al României, manuscrisn4 • Institutul de istorie şi arheologie, Cluj (în continuare Rep. arh . Cluj) .

2. Archiud*, corn . Te·aca, IVl. Rusu, Dada, N.S., VII95, 1 963, p . 2 0 8 (în continuare Rusu 1 963).

3 . Beclean, M. Rosk a, Repertorium, 1 1 4/1 2 (în continuare Rep. ) : Rep. arh. Cluj.

4. Bistriţa*, A.D. Alexandrescu, Dacia, N.S. , X, 1 966 p. 1 26 , pl. VII/1 (în continuare Alexandrescu 1 966).

5 . Blăjeni i de Jos. corn. Şin tereag, l\.1. Petrescu - Dîmboviţa, Rev. Univ Iaşi , 1 951, T.S. p. 217, sqq.

6. Braniştea, Rep. arh. Cluj . 7 . Budeşti'\ 8 . Căianu Mic•:· . Rep. 1 2 7/1 6 7 . , vezi Şl m prezentul volum . 9. Ciceu-Corabia*, corn . Petru Hareş, Solndob . Mon. l . 1 1 5, şi depo-;:it

de bronzuri de Ha B, inedit Muz. Bistriţa. 1 0 . Ciceu-Poieni•:-, corn. Căianu 1\Hc, în volumul de faţă_

93 M. Ru•u. Dacia. N.S . . V I I • . . . . , p . 205 sqq. 94 M u l �umim ş i pc:> acea:�ld cale rerret. dr. 1. H . Crişan pentru deosebila a m a b i l i late cu care ne-a în­

lesnil con� u l L t H�d m a n u!:>cri sul u i . • Tn luate locrl l i lă l i l e mf'ntioJhtle cu il�Lerisc s-,m făcut n o i descoperiri d e bronz u r i .

9 5 S - n men�ionnt i n general bib l iografia cea m a i uzuală. autorii neavind intentia de u dd o J i s l ă com­p l e t ă a l u f uror refe rir i l or bibliografice l a o descoperire sau aHa.

www.cimec.ro

78 G. MARINESCU şi ŞT. DANILA

1 1 . Cire�oaia, corn. Branist2a . Solndob. Mon. 1. 1 1 7-1 1 8 ; J. Halll.pel, Bronzkor, Il, pl. 248, 3.

1 2 . Coldău. Bedea.n, Rep. 300/45 ; Rep. arh . Cluj . 1 3 . Comlod>:-, corn. Milaş, 14. Cristeştii Ciceului. corn. Uriu, Rep. arh . Cluj 1 5 . Cuşma, corn . Livezile, Alexandrescu, 1 966, p. 1 89 . 1 6 . Domneşti , corn. Mărişelu. Rep. 42/124. 1 7 . Dipşa':- . corn. Galaţii Bistriţei, Depozit, Muz. Sibiu. 18 . Dorolea, corn. Livezile, l\11 . Roska, Kăzl, II, 1 942, p. 28, nr. 14 . J 9. Enciu , corn. Matei, Rep. 257/61 . 20. Feldru*. 2 1 . Ghinda, Bistriţa, Tiep. arh. Cluj ; Ro2p. 305/77. 22. Ilişua, corn. Uriu, Rep. 18 . . 53. 23. Negrileşti, corn. Ciceu-Giurgeşti. Rep. arh . Cluj . 24. Ragla':- . corn. Cetate, 25. Rebrişoara, l\11 . Rusu. Arh 1\Told, II-III, p . 237 sqq. 2Lî. Reteag (Petru Rareş) , Rep. 236/26. 27 . Rodna, Rep. 2 13/52. :!8. R usu de Jos, Beclean, J . Hampel, Bronzkor, II, 1 30 . 29. Sălcuţa, corn. Sînmihaiu de Cîmpie, Rep. 95/125. 30. Silivaşu de Cîmpie, Alexandrescu, 1 966, p. 1 28 sqq. 3 1 . Sîngeorzu Nou':- , corn. Lechinţa. Alexandrescu, 1 966, p . 126 . 32. Stupini ':- , corn. Sînmihaiu de Cîmpie, Depozit de Bronz D, în curs

de publicare. 33. Şanţ, Al. Vulpe, PBF. J X , 2 , 1970 ,pl. 79/A. 34. Şieu, Rep. 240/8, fig . 293. 35. Şintereag, Rep. 24-!:J/70. �l6 . Uriu, Rep. 87/29, fig. 1 06-1 07 . 37 . Urmeniş. Rep. 1 78/1%. 38. Vermeş, corn. Lechinţa, Alexandrescu, 1 966, p. 1 34, pl. XXII '1 . :39 . Visuia':-. corn. Miceştii de Cîmpie, Depozit inedit de Ha B1-B�.

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ D I N B I STRIŢA- N Ă S Ă LI D 79

Pl . 1. - Obiecte de bronz descoperite izola t la : 1-4, Budeşti ; 5-6, Braşov ? 1f2 .

www.cimec.ro

80 G. MARINESCU şi ŞT. DANILA

o 3 1

Pl. ,1 1 . - Obiecte de bronz descoperite i zolat la : 1 , Sărăţel ; 2, 4, Bi striţa -Năsăud ? ; 3, Bi striţa ; 5, Şieu-Odarhei ; 6, Singearzu-Nou. 1/2 •

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD

�l1mî$JD'i5� @ "

81

Pl. III. - Obiecte de bronz descoperite izolat la : 1, 3, 5, 8, Bi striţo- Năsăud ? ; 2a-b, Comlod ; 4, Ragla ; 6-7, Dipşa ? 1/2 -

1 - File de istorie, Voi. III. www.cimec.ro

82 G. MARINESCU şl ŞT. DĂNILĂ

·®c:::J ' , . < 13 .

_, .

Pl. IV. - Obiecte de bronz descoperite izolat la : 1 -5, 8-9, 1 2-1 3, Oipşa ? : 6-7, Să ­răţel : 1 0-1 1 , Bistriţa -Năsăud ? 1f2,

www.cimec.ro

OBIECTE DE BRONZ D I N BISTRIŢA-NASAliD 83

Pl. V. - Obiecte de bronz descoperite i zolat la : 1 , Stup in i ; 2, Feldru ; 3, Arch i ud. 1/2 .

fi • www.cimec.ro

84 G. MARI NESCU şi ŞT. DANILA

Pl. VI. - Obiecte de bronz descoperite izolat la : 1 , Bistriţa ; 2, Bistriţa -Năsăud ? ; 3-5, 9, Budeşti ; 6, Sîngeorzu-Nou ; 7, Sărăţel ; 8, Stup in i ; 1/� ·

www.cimec.ro

Oll! ECTE DE BRONZ DIN BISTRIŢA-NĂS.\UD 85

s

:Pl. VII . - Obiecte de bronz descoperite izolat la : 1, 7, 9-1 2, Bistri ţa -Năsăud ? ; 2, .Şieu-Odorhei ; 3, Regla ; 4, Braşov ? : 5, Comlod : 6, Feldru : 8, Archiud ; 1h (foto).

www.cimec.ro

86

c... o

,- ·�...-. . 1

C. MARINESCU ;i ST. DĂNILĂ

Pl. VI I I . - Horto descoperir i lor de bronzuri de la sfirşitul epocii bronzului şi inceputul primei epoci o fieru lu i (Bronz D-Ha 82) de pe teritoriul judeţulu i Bistriţa- Năsăud. www.cimec.ro

BRONZEGEGENST ĂDE, ENTDEC KT AUF DEM GEBlET DES

BEZIRKES BT STRIŢ A-NĂSĂUD.

ZUSAf\ 1fviEN FASSU NG

Die Verfasser stellen im gegenwiir ligen Werk neue Bronzeen­tcleckungen vor, clie aui clem Gebiete des Bezirks Bistrita-Năsăucl, ge ­mach t wurden.

Obwohl clie meisten bestrit tenen Gegenstancle CI I IS isolierten En tcleckungen entstammen, betrnch ten es clie Verfasser a/s no twenclig sie bekannt 21 1 machen, sowofl l Dank ihrer typologischen unei chronolo ­gi.�chen Eigentiimlichkeiten a/s auch um clie neuen Punkte von Bronze­entedeckungen der Spii tbronzezeit und vom Anfang cler ersten Eisen­epoche in Siebenbiirgen zu kenmeichnen.

Tm allgemeinen - wenn man die in Erorterung e1mger isoli­erten En tdeckungen vorhandene Schwierigkeiten in Betrach t nimmt. die von uns empfoh/enen Datie ru ngen sind flexibeJ genug und konnen wahrscheinlich einigen spăteren A nderungen unterworfen werden.

Die Nackenscheibenaxt von Budeşti, du rch Form und Analogie gehort in die Reihe der Typus B3c Ax te, V orionte Tîrguşor; Die Lanze · nspitzen werclen da tiert im o/lgemeinen in Bronze D- HaA, dos Lăbebw­stiick in Ha A; die Tiillenbeile von Ragla und Şieu-Odorhei in Bronze D-even tuell Ha At, das Tiillenbeil von Stupini durch Porm und Dimensi­onen in Ha A 2, dos Tiillenbei/ von Budeşti (Pl. 1 /4) konn in Ha A2-HaBt da tiert werden; die Ti.illenbeile von Budeş ti, Comlod, Feldru, Bistriţo-Năsăud ? und SărăţeJ sind ZI ! datieren in Het B l -Ha B2. Die A rmbănde und fragmentare Kolliers sincl in Ha A-Ha B zu da tieren.

Endlich dos Tiillenbeil \ on Bmşo\ · gehort ;um Tlorizont Cincu Suseni, Ha At.

www.cimec.ro

88 G. MARINESCU şi ŞT. DAN ILA

ERKL�RUNG DER ABBILDUNGEN

Taf. 1 . Bronzegegenstănde, entdeckt i soliert z u : 1 -4, Budeşti 5-6, Braşov '? ; 1/2 • Taf. 1 1 . Bronzegegenstănde, entdeckt i so l iert z u : 1 , Sărătel ; 2 , 4 , Bistriţa -Năsăud ? ;

3, Bistriţa ; 5, Şieu-Odorhei ; 6, Singeorzu- Nou. .

Taf. I I I . Bronzegegenstănde, entdeckt isol i ert zu : 1 , 3 , 5 , a . Bi str ita-N-:isăud '? ; 2a-b, Comlod ; 4, Reg la ; 6-7, Dipşa '?

Ta f. IV. - Bronzegegenstănde, entdeckt isol i ert zu : 1 -5, a-9, 1 2- 1 3, Di pşa ? ; 6-7, Sărăţel ; 1 0-1 1 , Bi striţa-Năsăud ?

Taf V. Bronzegegenstănde, entdeckt isol i ert zu : 1 , Stup in i ; 2, Feldru ; 3, Archiud . Taf. VI . Bronzegegenstănde, entdeckt isol iert zu : 1 , Bistriţa ; 2, Bistriţa-Năsăud ? ;

3-5, 9, Budeşti ; 6, Singeorzu -Nou ; 7, Sărătel ; a. Stupin i ; 1f2 ( foto) . Taf. VI I . B1 onzegegenstănde, entdeckt i so l iert zu : 1 , 7, 9-1 2, Bistriţa-Năsăud ; 2,

Şieu-Odorhei ; 3, Regla ; 4, Braşov ; 5, Comlod ; 6, Feldru ; 8, Archiud ; (foto) . Taf. V I I I . Die Landkorte der Bronzeentdeckungen i n der Spătbronzezeit und Aufgong

der ersten Eisenepoche (Bronz D-Ho 82) o uf dem Gebiet des Bezi rks Bistriţo ­Năsăud.

www.cimec.ro