COMPARTIMENTUL MACROECONOMIE

Subiecte de ordin general

1. Teoria macroeconomică: obiectul de studii şi metodele de cercetare.

2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamicaprincipalilor indicatori macroeconomici în R.Moldova.

3. Indicatorii macroeconomici nominali şi reali. Indicii macroeconomici de preţuri.

4. Fluctuaţii macroeconomice. Ciclul economic şi factorii care îl influenţează.

5. Piaţa muncii. Formele şi cauzele şomajului. Evaluarea şi costurileşomajului. Legea lui Okun. Politici anti-şomaj.

6. Inflaţia: cauze, forme şi costuri. Evaluarea inflaţiei. Ecuaţia lui Fischer.

7. Curba lui Phillips. Sensul economic al ecuatiei.8. Cererea agregată şi determinanţii ei. Curba cererii agregate.9. Consumul, înclinaţia marginală spre consum, rata consumului şi

funcţia consumului.10. Economiile şi investiţiile. Efectele creşterii investiţiilor.11. Oferta agregată şi factorii ce o determină. Modelul clasic şi

modelul keynesist al ofertei agregate.12. Echilibrul macroeconomic general. Modelul AD-AS.13. Cererea de monedă. Teorii ale cererii de monedă. Factorii şi

determinanţii cererii de monedă. 14. Oferta de monedă. Metode de reglare a ofertei de monedă.

Instrumente ale politicii monetar-creditare.15. Echilibrul pe piaţa monetară. Efectele de multiplicare şi de

transmisie pe piaţa monetară.16. Piaţa monetară şi curba LM. Caracteristicile curbei LM.17. Piaţa bunurilor şi serviciilor, curba IS. Caracteristicile

curbei IS.18. Echilibrul şi soluţionarea dezechilibrelor în modelul IS-LM.19. Cheltuielile şi veniturile publice. Excedentul şi deficitul

bugetar. Metodele de finanţare al deficitului bugetar. Curba lui Laffer.

20. Gradul de îndatorare a statului şi metodele de finanţare a datoriei de stat. Instrumentele politicii bugetar-fiscală.

1

21. Balanţa de plăţi şi structura ei. Echilibrarea balanţei de plăţi.

22. Piaţa valutară. Rata de schimb nominală şi reală, factorii de influenţă a ratei de schimb. Operaţiuni cu rezervele valutare.

23. Economia deschisă. Funcţionarea economiilor în condiţiile sistemelor de rate de schimb fixe şi flexibile.

24. Creşterea economică şi dezvoltarea economică: esenţă şi factorii determinaţi.

2

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale

factorilor de producţie şi pe piaţa financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale…

2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui an…

3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitateaefectuată în interiorul şi exteriorul ţării…

4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi economisit…

5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente…6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de

referinţă…7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în

condiţiile utilizării depline a factorilor de productie…8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii

într-o economie …9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului

activităţii economice…10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei

de muncă …11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică…12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre

abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi structura economiei…

13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă…14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si

salariilor…15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a

şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %...

16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor…

17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor…18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general

al preţurilor…19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei…

3

20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei…

21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…

22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale…

23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu existanici o tendinta de schimbare…

24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate…

25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum…

26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor...

27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice…

28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate …

29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal…30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar…31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă

de active monetare…32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură

circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga economie…33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa

le deţina în banca centrală…34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei

monetare şi a nivelului ratei dobânzii…35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă …36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit

naţional , pentru care investiţiile sunt egale cu economiile…37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit

naţional , pentru care cererea de monedă este egală cu oferta de monedă…

38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate…

39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate…

4

40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii…

41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul stabilizării situaţiei macroeconomice…

42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şimasa impozitelor colectate…

43. Economia încadrată în circuitul economic mondial…44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea

sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de plăţi şi încasări in devize…

45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii…

46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina.…

47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine …

48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare laun etalon...…

49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata schimburilor valutare…

50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung…

5

Afirmaţii adevărate sau false1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu

totalitatea cheltuielilor.2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi

intermediare.3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este

inclusa in PIB al R.Moldova.5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este

inclusa in PNB al R.Moldova.6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din

vânzări şi costurile totale.7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale

calculată în preţurile anului curent.8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta

semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi serviciilor produse.9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de

expansiune şi de recesiune a activităţii economice.10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata

şomajului.12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se

caracterizează prin ocupare deplină .13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul

persoanelor neocupate şi cele ocupate.14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre

creşterea economică şi şomaj.15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al

preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a monedei scade.16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere,

cât şi inflaţia prin costuri.17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi

rata inflaţiei.18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile,

reducerea preţurilor .19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a

fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul firme.

6

20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.

21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează

curba ofertei agregate la dreapta.23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a

posibilităţilor de consum.26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul

de echilibru al venitului.27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul

că au posibilitatea de a crea bani.28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei

monetare determină o creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse.

30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.

31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.

32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilorantiinflaţioniste.

33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.

34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.

35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor si serviciilorcare se află în echilibru.

36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-

creditară este ineficientă.38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-

creditară este ineficientă.39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii

agregate, şi curba ofertei agregate.40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât

efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.7

41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia

deficitului bugetar.43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la

soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei inflaţiei.44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului

curent plus excedentul contului de capital.45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import

şi export de bunuri şi servicii.46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de

plăţi.47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează

balanţa de plăţi.48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune

monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia. 50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza

monetară.

8

TESTE –GRILĂ

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:a. aplică principiul ceteris paribus;b. recurge la termeni de echilibru economic;c. utilizează în special noţiuni de agregare;d. aplică analiza funcţională.

2. Produsul Intern Brut constituie:a. totalitatea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;b. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;c. valoarea bunurilor acumulate de o ţară pe parcursul întregii existenţe;d. valoarea activelor financiare vândute-cumpărate pe parcursul 1 an.

3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?a. plata taximetristului;b. cheltuielile întreprinderii „Lapte " SA pentru laptele achiziţionat de la fermieri;c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;d. lucrările domestice îndeplinite de servitoarea angajată.

4. Transferurile:a. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;c. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;d. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vândute sauservicii efectuate.

5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?

a. investiţiile private brute;b. achiziţiile guvernamentale;c. cheltuielile de consum;d. exportul net de bunuri şi servicii;e. salariile lucrătorilor.

6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:a. vor creşte importurile;b. se vor reduce exporturile;c. vor creşte cheltuielile de consum;d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.

7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?a. PIB real include doar produse, iar PIB nominal - produse şi servicii;b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;

9

c. PIB real este egal cu PIB nominal minus amortizarea capitalului fix;d. PIB real este egal cu PIB nominal multiplicat la indicele preţurilor deconsum.

8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:a. PIB real şi PIB nominal rămân constante;b. PIB real rămâne constant;c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;d. PIB real se dublează, iar PIB nominal rămâne constant.

9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:a. PIB şi PIN;b. PIB nominal şi PIB real;c. VNBşiVNN;d. VNB şi rata inflaţiei.

10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD,iar deflatorul PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3 PIB real:

a. a crescut;b. s-a redus;c. nu s-a modificat;d. nu poate fi calculat.

11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real:

a. va creşte;b. se va reduce;c. va rămâne neschimbat;d. nu poate fi calculat.

12. P.I.B potenţial este definit prin:a. valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;c. valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei;d. toate răspunsurile sunt corecte.

13. Venitul Naţional Brut reprezintă:a. totalitatea produselor şi serviciilor finite produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;b. valoarea produselor şi serviciilor finite care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;d. nici un răspuns corect.

14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:

10

a. PIB plus amortizarea;b. PIB minus amortizarea;c. Consumul plus investiţiile;d. VN plus impozitele indirecte.

15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;b. VNN la preţurile pieţei plus amortizarea;c. suma cheltuielilor de consum şi a economiilor;d. suma veniturilor obţinute de posesorii factorilor de producţie.

16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?a. transferurile sociale;b. profiturile;c. salariile;d. dobânzile.

17. Venitul Personal reprezintă:a. venituri obţinute din moşteniri;b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;c. venituri destinate consumului;d. venituri destinate economisirii.

18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;b. suma salariilor, rentei şi a dobânzii;c. venitul obţinut din moştenire;d. transferurile sociale.

19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:a. cantitatea de bani necesară satisfacerii nevoilor de bază;b. cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu veniturile disponibile;c. valoarea unui coş fix de produse şi servicii de consum;d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.

20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;b. contracţii periodice ale PIB;c. creşteri periodice ale PIB;d. creşteri continue ale PIB.

21. Faza relansării economice se caracterizează prin:a. reducerea investiţiilor;b. diminuarea colectărilor impozitare;c. creşterea nivelului general al preţurilor;d. creşterea deficitului bugetar.

22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:a. investiţiilor private;b. nivelului general al preţurilor;c. ratei şomajului;

11

d. cheltuielilor de consum.

23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:

a. creşterea ratei dobânzii;b. diminuarea cheltuielilor publice;c. reducerea fiscalităţii;d. majorarea fiscalităţii.

24. Şomajul este rezultatul:a. creşterii ofertei fortei de muncă;b. reducerii cererii fortei de muncă;c. excesul ofertei fortei de muncă;d. cataclismelor naturale.

25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:a. în economie se petrec modificări tehnologice;b. firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;d. nici un răspuns corect.

26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:a. şomajul fricţional;b. şomajul structural;c. şomajul ciclic;d. şomajul voluntar.

27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:

a. fricţionali;b. ciclici;c. structurali;d. voluntari.

28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:a. existenţa şomajului natural;b. existenţa şomajului ciclic;c. lipsa totală a şomajului;d. nici un răspuns corect.

29. Rata reală a şomajului reprezintă:a. raportul numărului celor neocupaţi la numărul celor ocupaţi;b. raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;c. raportul numărului şomerilor la populaţia totală;d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:a. modificarea preţurilor şi modificarea PIB real;b. modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului;

12

c. modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului;d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.

31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?

a. vor beneficia şomerii;b. cererea fortei de muncă va creşte;c. cererea fortei de muncă se va reduce;d. nu se vor produce nici un fel de schimbări.

32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:

a. preţurile vor creşte mai rapid decât salariile nominale;b. vor creşte salariile reale;c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;d. toate răspunsurile sunt corecte.

33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?

a. ameliorarea condiţiilor de muncă;b. creşterea transparenţei pieţei muncii;c. reconversia profesională a forţei de muncă;d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică:

a. majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;c. stimularea creşterii importurilor;d. stimularea creşterii ratei dobânzii.

35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:a. preţurilor la unele produse alimentare;b. preţurilor la produsele mai calitative;c. preţurilor la resursele energetice;d. nivelului general al preţurilor.

36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:a. economia se dezvoltă în condiţiile utilizării depline a resurselor economice;b. PIB real şi PIB potenţial sunt egale;c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;d. toate răspunsurile sunt corecte.

37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:

a. inflaţiei cererii;b. inflaţiei ofertei;c. stagflaţiei;d. reducerii ofertei agregate.

13

38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este cazul:

a. inflaţiei cererii;b. inflaţiei ofertei;c. efectului Keynes;d. efectului Fischer.

39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:

a. stocurilor monetare ale populaţiei;b. ratei nominale ale dobânzii;c. ratei reale a dobânzii;d. masei monetare.

40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:a. va creşte până la 8%;b. se va reduce până la 8%;c. va rămâne nemodificată;d. va creşte cu 4%.

41. Rata inflaţiei se calculează ca:a. diferenţă dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche;b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;c. raportul dintre IPC şi indicele Fischer;d. raportul dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche.

42. Stagflaţia se caracterizează prin:a. creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie;b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;c. reducerea preţurilor şi a volumului de producţie;d. reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie.

43. Stagflaţia este rezultatul:a. inflaţiei cererii;b. inflaţiei ofertei;c. hiperinflaţiei;d. inflaţiei rampante.

44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?

a. afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;b. afectează în mod negativ pe cei care economisesc;c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

14

45. Curba Phillips ilustrează:a. dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;c. dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;d. dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:a. îngheţarea salariilor şi preţurilor;b. stimularea cererii agregate;c. indexarea veniturilor;d. reducerea deficitului bugetar.

47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:a. promovarea unei reforme monetare;b. reducerea deficitului bugetului de stat;c. promovarea politicii monetare dure;d. toate răspunsurile sunt corecte.

48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:a. planificate;b. efective;c. posibile;d. necesare.

49. Curba cererii agregate exprimă:a. raportul direct dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;b. raportul negativ dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;c. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national;d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.

50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;b. există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;c. există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;d. există o creştere în oferta nominală de bani.

51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbeicererii agregate spre dreapta ?

a. creşterea nivelului de ocupare;b. creşterea nivelului general al preţurilor;c. reducerea masei monetare;d. creşterea cheltuielilor publice.

52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:a. posedă o pantă ascendentă;b. posedă o pantă descendentă;c. este orizontală;d. este verticală.

15

53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:

a. a volumului de producţie;b. a nivelului şomajului;c. a nivelului preţurilor;d. nici un răspuns corect.

54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:a. este ascendentă;b. este descendentă;c. este orizontală;d. este verticală.

55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:a. oferta monetară şi nivelul cheltuielilor publice;b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;c. preferinţele consumatorilor;d. nivelul ratei dobânzii.

56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:

a. a volumului de producţie;b. a nivelului şomajului;c. a nivelului preţurilor;d. nici un răspuns corect.

57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:a. există şomaj ciclic şi structural;b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ceapar în cererea de forta de muncă;c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului;d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.

58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;b. creşterii ofertei de bani;c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.

59. Consumul este condiţionat de mărimea:a. venitului personal;b. venitului disponibil;c. achiziţiilor publice;d. ratei dobânzii.

16

60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:a. raportul dintre modificarea consumului şi modificarea economiilor;b. raportul dintre cheltuielile de consum şi mărimea venitului disponibil;c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;d. toate răspunsurile sunt greşite.

61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:a. consumul va creşte direct proporţional cu venitul;b. economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil.d. consumul va creşte într-o proporţie mai mare, iar economiile într-o proporţie mai mică în raport cu venitul disponibil.

62. Consumul autonom este cel care:a. depinde de preţurile bunurilor de consum;b. rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite produse;c. depinde de venitul disponibil al consumatorilor;d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.

63. Economiile semnifică:a. depozitele populaţiei în băncile comerciale;b. suma tuturor activelor familiilor;c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;d. activităţile economice în diferite ţări.

64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilorpublice.

65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate, economiile:

a. vor creşte cu 0,8;b. se vor reduce cu 1,0;c. se vor reduce cu 0,2;d. vor creşte cu 0,2.

66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?

a. se vor micşora cu 36 mii. lei;17

b. se vor micşora cu 84 mii. lei;c. se vor micşora cu 120 mii. lei;d. se vor majora cu 36 mii. lei;e. se vor majora cu 84 mii. lei;f. se vor majora cu 120 mii. lei.

67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:a. parte a venitului neutilizat în perioada curentă;b. cheltuielile legate de factorul capital;c. cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare;d. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

68. Investiţiile brute sunt:a. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;c. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum;d. nici un răspuns corect.

69. Investiţiile nete includ:a. construcţia depozitului pentru producţia finită;b. procurarea unui automobil în gospodăria particulară;c. înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;d. achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:a. apare investiţia nedorită în stocuri;b. dispare investiţia în stocuri;c. investiţia în stocuri rămâne neschimbată;d. toate răspunsurile sunt corecte.

71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:a. creşterea investiţiilor;b. diminuarea investiţiilor;c. o creştere urmată de descreşterea investiţiilor;d. investiţiile nu se modifica.

72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?

a. reducerea ratei dobânzii;b. creşterea cheltuielilor de consum;c. creşterea importurilor;d. progresul tehnologic.

73. Cererea monetară reprezintă:a. dorinţa persoanelor de a fi mai bogate;b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;c. mijloc de control al ofertei monetare;d. nici unul din răspunsurile de mai sus.

18

74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:

a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;b. scade pe motive de speculaţie;c. scade pe motive de tranzacţie şi speculaţie;d. nici un răspuns corect.

75. Cererea de bani creşte când:a. PIB-ul real creşte;b. PIB-ul real scade;c. rata nominală a dobânzii creşte;d. rata nominală a dobânzii scade.

76. Baza monetară reprezintă:a. banii în numerar plus rezervele bancare;b. banii în numerar;c. banii în numerar plus depozitele bancare;d. totalitatea depozitelor bancare.

77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:a. majorării bazei monetare;b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;c. micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;d. toate cele enumerate mai sus.

78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:a. cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;b. oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;c. rezervele bancare şi rata dobânzii;d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.

79. Oferta de bani va creşte, dacă:a. BNM va mări rata rezervelor obligatorii;b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;c. BNM va majora rata de refinanţarei;d. BNM va vinde obligaţiuni pe piaţă.

80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:

a. oferta de bani creşte;b. oferta de bani se reduce;c. oferta de bani rămâne neschimbată.d. devine imposibil a determina modificarea ofertei de bani

81. Majorarea ratei de refinanţare determină:a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;c. creşterea multiplicatorului monetar;

19

d. reducerea multiplicatorului monetar.

82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;d. nici un răspuns corect.

83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:a. majorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;b. reduce rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;c. majorează taxa de refinanţare;d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.

84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:a. vânzarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;c. majorarea ratei dobânzii;d. reducerea ratei dobânzii.

85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:a. în condiţiile unei situaţii economice stabile;b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;c. cu scopul stimulării activităţii de antreprenoriat;d. nici un răspuns corect.

86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională?

a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;b. a deschide un depozit bancar.

87. Panta curbei LM devine abruptă când:a. politica monetară este eficientă;b. politica monetară este ineficientă;c. politica fiscală este eficientă;d. politica fiscală este ineficientă.

88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:a. cheltuielile planificate devin egale cu cele efective;b. oferta monetară este egală cu cererea de monedă;c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibrupe piaţa bunurilor şi cea monetară;d. toate răspunsurile sunt corecte.

89. Creşterea ofertei monetare va determina:

20

a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b. deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

91. Majorarea impozitelor va determina:a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;b. creşterea nivelului preţurilor fără afectarea venitului real;c. creşterea venitului real fără afectarea nivelului preţurilor;d. nu afectează nici nivelul venitului, nici nivelul preţurilor.

93. O schimbare în cheltuielile publice:a. nu afectează curba cererii agregate;b. schimbă panta curbei cererii agregate;c. deplasează curba cererii agregate;d. deplasează curba ofertei agregate.

94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:a. mărimea ofertei agregate;b. mărimea cererii agregate;c. masa impozitelor colectate în buget;d. nici un răspuns corect.

95. Creşterea impozitelor are ca efect:a. diminuarea veniturilor disponibile;b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;

21

c. creşterea ratei reale a dobânzii;d. reducerea investiţiilor;e. toate răspunsurile sunt corecte.

96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:a. economiile naţionale vor creşte;b. creşterea fondului pentru creditele private;c. reducerea ratei reale a dobânzii; d. toate răspunsurile sunt corecte.

97. Efect negativ al datoriei externe este:a. reducerea diferenţierii veniturilor;b. majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei;c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;d. creşterea nivelului economiilor.

98. In stabilizatori automaţi se includ:a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;c. taxele vamale şi accizele;d. nici un răspuns corect.

99. Politica fiscală stimulativă presupune:a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

100. Politica fiscală restrictivă presupune:a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:b. reducerea ritmului inflaţiei;c. stabilizarea ratei de schimb;d. atingerea echilibrului bugetar.

102. Economia mică deschisă semnifică:a. un teritoriu mic după suprafaţă;b. pondere mică a importului-exportului în PIB;c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;d. populaţie cu un grad înalt de emigrare.

103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:

22

a. deprecierea monedei naţionale;b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;c. deprecierea monedei străine;d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei vaavea un efect de contracţie asupracererii agregate;b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;c. politica monetară este ineficientă;d. toate răspunsurile corecte.

105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:a. scumpirea relativă a bunurilor de import;b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;c. creşterea exportului net;d. toate răspunsurile corecte.

106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:a. majorează rezervele valutare ale băncii centrale;b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;c. nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale băncii centrale;d. nici un răspuns corect.

107. Aprecierea ratei de schimb:a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;c. creşterea surplusului de cont curent;d. generează un flux de capital către exterior.e. corect a şi df. corect b şi c

23

PROBLEME

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi :

1. Cheltuielile globale; 2. Venitul global;3. PIB.

2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale aleunei ţări:

Indicatori Mlrd.u.m.Salarii şi alte venituri din muncă 592Cheltuieli de consum 601Impozite indirecte 139Dobânzi 48Profituri corporative 148Venituri în gospodăriile ţărăneşti şiîntreprinderile individuale

74

Amortizarea 156Investiţii nete 227Export net 59

Determinaţi:

1. Valoarea PIB;2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri?3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?

3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.Determinaţi:

1. PIN; 2. Volumul importului; 3. Investiţiile nete; 4. Investiţiile brute.

4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m..

24

Determinaţi: 1. PNN; 2. Exportul net; 3. Amortizarea;

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,

amortizarea 270 u.m. Determinaţi:

1. Mărimea investiţiilor; 2. Volumul importului; 3. PIN.

6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,

investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele

80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să secalculeze valoarea P.I.B.

7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;

impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor

menajelor.

8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentatecantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:

Bunurile Anul „n-1” Anul „n”Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul

A 15 1 20 1B 5 1 8 2C 10 2 11 4D 1 10 2 10

Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; 2. PIB real pentru anul „n”; 3. Indicele de deflaţie .

25

9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioadede timp:

Bunurile Anul 2008 Anul 2005Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea

A 10 10 15 8B 27 6 24 7C 655 3 425 5

Determinaţi: 1. Indicele Laspeyres;2. Indicele Paasche;3. Indicele Fischer.

10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia

ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată  3/4 caută un loc de muncă şi sunt

dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi:

1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;2. Rata şomajului real. 

11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (miipersoane):

  2000 2007Forţa de muncă 84889 95453Angajaţi 80796 87524

Determinaţi: 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor

angajaţi şi şomerilor?3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o

ocupare deplină a forţei de muncă?

12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane.

După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri

înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi:

1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;

26

3. Numărul şomerilor peste 1 lună; 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 %în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în

2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.

Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an; 2. PIB potenţial pentru anul 2008. 

14. În tabel sunt prezentate date referitoare  la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia  activa în

condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.mlrd.u.m.

Anul PIB potenţial PIB efectiv2006

3000  

2007

3800  

2008

4125  

Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi

potenţial;2. Rata şomajului.          

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.

Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă

coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi

pierderile provocate de şomajul ciclic?

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:

Anii IPC2005 2252006 2742007 310

27

Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;2. Rata inflaţie pentru anul 2007;3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?

17. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Ratainflaţiei, %

Rata nominală adobânzii, %

Rata reală a dobânzii, %

1 1002 112 123 134 174 120 155 150 18

Determinaţi:

1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care –

prin dezinflaţie;3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..

18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă aşomajului 3.6%, şomajul natural

5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.

19. O economie este descrisă de curba lui Phillips:  π 1 = π -1 – 0,7(U-0,05). Determinaţi:

1. Rata naturală a şomajului;2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va

reduce cu 4 puncte?3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în

perioada scurtă şi lungă de timp. 

20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar

28

înclinaţia marginală spre consum 0,8.

Determinaţi:1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare

din partea statului (cu 50 u.m.)?

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare  sunt descrise prin

funcţia C = 123+0,8(Y-T).

Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă lavenitul disponibil sunt date în

tabel: Venitul

disponibilCheltuielilede consum

Economiile Înclinaţiamarginală spre

economii600800100012001400

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum;2. Economiile;3. Înclinaţia marginală spre economii.

23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y.Investiţiile autonome alcătuiesc

I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redateîn tabel.

Yd mil.u.m. C I AD8090100

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum;2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului

disponibil;3. Multiplicatorul investiţional.

29

24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei;G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional.

25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţarăse va caracteriză prin următorii

parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.

26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi ainvestiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y;  I =0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld.u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y= 3 300 – 3P, iar în anul curent Y = 3 270 – 3P.  PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul  3 000 u.m.

Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă;2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;3. Prezentaţi grafic situaţia dată. 

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.

Determinaţi:1. Venitul naţional de echilibru; 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare

a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.?

30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.

Determinaţi:1. Funcţia de consum; 2. Venitul  de echilibru;3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

30

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul

naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile

I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de impozitare pe

venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 

32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m.,veniturile agregate 4000 mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare

va fi:

a. 400 mln.u.m.;b. 550 mln.u.m.;c. 607,5 mln.u.m.;d. 650 mln.u.m..

33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţiamarginală spre consum este 0,75, atunci PIB va creşte cu:

a. 75 mii u.m.;b. 100 mii u.m.;c. 175 mii u.m.;d. 400 mii u.m.

34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor

micşora cu un 1 mil. u.m.?2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile

guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul

a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia

marginală spre consum?

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar

înclinaţia marginală spre import 0.

31

Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.

u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia

marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700u.m..

1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?

2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;

cheltuielile publice 1000 u.m.,  bugetul de stat este echilibrat.

Determinaţi:1. Venitul de echilibru; 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile

publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 

39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.

Determinaţi:1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor

guvernamentale cu 1 mil. lei. 

40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor  184,5 u.m., achiziţiile

guvernamentale  307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit  0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla

în  echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorareavenitului naţional de 1,2 ori.

Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului pe venit ca

32

să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m.

Rata anuală adobânzii, %

Cererea de monedă pe motivspeculativ

Cererea monetarătotală

14 3013 5012 7011 9010 1109 1308 150

Determinaţi:1. Cererea monetară totală;2. Rata dobânzii de echilibru;3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară

creşte până la 530 mlrd.u.m.;4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară

se reduce până la 450 mlrd.u.m..

42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIBnominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motivspeculativ este reflectată în tabel:

r Ls16 10014 15012 20010 250

Determinaţi:1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000

mlrd.u.m.;2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta

monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.?

43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.

Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:

a) cererea pentru bani ca avere scade;b) impozitul pe venit creşte;c) exportul ţării creşte.

Evenimentul Care piaţă este influenţată

Ce curbă in IS-LM este influenţată

Cum se modifică venitul naţional

Cum se modifică rata dobănzii

33

1 2 3 4 5ABC

44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.

Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:

a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;b) viteza de rotaţie a banilor scade;c) oferta de bani creşte.

Evenimentul

Care piaţă este influenţată

Ce curbă in IS-LM este influenţată

Cum se modifică venitul naţional

Cum se modifică rata dobânzii

1 2 3 4 5ABC

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date:exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri : 21758 u.m.,venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielileefectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării dinturism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară :6612 u.m.. Determinaţi: 1. Soldul contului curent;2. Soldul contului de capital şi financiar;3. Soldul balanţei de plăţi.

46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.

a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?

b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.

c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?

34

d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx'').

e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?

f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fiegal cu zero pentru un venit egal cu :

a) 300 u.m. b) 400 u.m.c) 500 u.m.d) 600 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţade plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele devalori ale guvernului şi organismelor oficiale.

Indicatori Suma, u.m.Exportul de mărfuri 19 650Importul de mărfuri 21 758Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării

3 621

Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării

1 919

Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară

1 750

Transferurile unilaterale ale ţării 2 388Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldulcontului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe.

Indicatori Mln. u. m.Export de bunuri şi servicii 145Import de bunuri şi servicii 167Venituri din exterior 20Venituri către exterior 15Transferuri externe nete 5Import de capital 24Export de capital 18

35

50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100Exportul net Nx =50 - 0,1YMasa monetară M = 100Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.

a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului

curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului?

c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei deplăţi?

51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.Indicatori Mln. u. m.

Export de bunuri şi servicii 240,5Import de bunuri şi servicii 120,5Venituri din exterior 20Venituri către exterior 15Transferuri externe nete -5

52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodvaşi SUA.: a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unuisistem de cursuri flotante? c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA.Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati inacest caz? d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Cemasuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati inacest caz? e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina petermen lung nivelul OF al cursului? rata deschimb$/leu S

36

F-----------------G--------H N------------------- E A-------------B---------C

D Cantitatea de lei 53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretuluneui EURO este 0,4 $.a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea unenglez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldovaeste 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupaun an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare.

55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumităperioadă de timp :

Perioada

Curs de schimb nominal

Indicelepreţurilor în ţara A

Indicelepreţurilor în ţara B

Curs de schimbreal

Curs de schimb calculat în funcţiede PPP

1. 1340 73.0 81.92. 1430 75.1 84.03. 1620 80.4 86.64. 1750 83.5 92.45. 1610 90.8 98.86. 1780 100.0 100.07. 1770 104.9 105.48. 1770 108.7 108.29. 1510 110.6 111.710. 1540 113.8 113.811. 1590 116.5 115.112. 1570 122.4 120.9

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioadarespectiva.

b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.

37

56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern albalanţei de plăţi.

a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.c. În care cadran avem inflaţie.d. În care cadran avem subocupare.

Rata dobanzii interne 3BP= 0 4

1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0,75Yd I = 350 - 20r G = 500 T = 0,2Y Nx = 280 L = 0,6Y -10rM/P=400

Calculaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar4. Cererea de monedă

58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:C=50 + 0,8 YdI = 200-10r

38

T = 0,25YG = 400L = 0,4Y-8rM=580P=2

Determinaţi:- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru- Consumul şi economiile- Soldul bugetar.- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi

rata dobânzii de echilibru.

39