director de proiect: mihaela hĂbeanu · starea de sănătate a animalelor nu a fost afectată de...
TRANSCRIPT
ADER 6.1.1. Tehnologii nutriționale inovative bazate pe utilizarea înhrana animalelor a unor materii prime furajere recent ameliorate, cuimplicații asupra siguranței și calității produselor
Director de proiect: Mihaela HĂBEANU
INCDBNA Balotesti - Coordonator proiect
SCDA Secuieni - Partener 1
USAMV Bucuresti - Partener 2
OBIECTIV PROIECT:
Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșteriicompetitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calitățiiproduselor, scăderea impactului asupra mediului
Bază de date :suport informatic cu informaţii stocate privind descrierearesurselor vegetale și a cărei machetă este structurată în 3 părți:
#compoziție chimică brută și valoare nutritivă,
#compoziție centezimală în acizi grași
# compoziție în aminoacizi.
Access online, site IBNA: www.ibna.ro.
Studiu de referinţă privind importanța ameliorării plantelor și potențialul deutilizare a acestora în hrana animalelor.
Tehnologie nutrițională pentru vaci de lapte bazată pe utilizarea turtelor de soia Onix.
Tratamentul aplicat nu a influenţat semnificativ parametrii fizico-chimici ai laptelui cu excepțiaprocentului de grăsime care a fost semnificativ mai mic la lotul experimental (3,71%) comparativ cu
lotul martor (4,08%).
Andreea Vasilachi, Georgeta Ciurescu, Mihaela Hăbeanu (2018) – Milk yield, physico-chemical parameters and
fatty acid content from dairy cows fed two types of non-genetically modified soybean cakes. The Indian Journal
of Animal Sciences, 88(5): 558-561, ISSN: 0367-8318 (IF 2018 = 0,279).
18.54
18.38
19.45
19.28
17.00 17.50 18.00 18.50 19.00 19.50 20.00
MARTOR
EXPERIMENTAL
LITRI
R E P R E Z E N T A R E A G R A F I C Ă A P R O D U C Ț I E I M E D I I
D E L A P T E Î N F U N C Ț I E D E T R A T A M E N T U L
AP LI C AT
final inițial
Producția medie de lapte a înregistrat valori similare
(~19 l/zi) între cele două loturi cu o ușoară creștere fațăde producția inițială, atât la lotul martor cât și la cel
experimental, de aproximativ 5%.
ARTICOL ISI
Nutreţul combinat martor a fost produs cu un cost de 1,35 lei/kg.
Nutreţul combinat experimental a fost produs cu un cost de 1,33 lei/kg.
Fânul de borceag de primăvară şi semisilozul de lucernă au fost produse cu un cost de 0,5 lei/kg respectiv 0,2 lei/kg.
Tratament Turte de soia
neameliorată
Turte de soia
ameliorată
Lot MARTOR EXPERIMENTAL
Lei/cap/zi 16,53 16,34
Lei/l lapte 0,85 0,85
Tehnologie nutrițională pentru vaci de lapte bazată pe utilizarea turtelor de soia Onix.
Tehnologie nutrițională pentru vaci de lapte bazată pe utilizarea turtelor de soia Onix.
Starea de sănătate a animalelor nu a fost afectată de tratamentulaplicat, toți parametrii biochimici fiind în limite normale. Din punct devedere economic, ambele rații au avut aceiași eficiență rezultând uncost mediu de 0,85 lei/l lapte.
CLA şi arachidic dintre acizii graşi polinesaturaţi şi o parte din cei saturaţi.
Acest fapt este datorat profilului în acizi graşi asemănător între cele 2 surse studiate. Deşi, o importantă parte din acidul linolenic este
convertit în parte saturată prin biohidrogenare, mici dar semnificative cantităţi scapă metabolismului ruminal şi sunt secvenţial absorbiţi de
către intestinul subţire. De aceea, este posibil să se inducă o modificare în compoziţia acizilor graşi în lipidele tisulare prin
tratamentul furajer aplicat.
Tehnologie nutrițională pentru suine:
Soluție nutrițională scroafe de reproducție bazată pe utilizarea semințelor de cânepă Jubileu.
Utilizarea semințelor de cânepă Jubileu la purcei sugari și în criza de înțărcare, la purcei în creștere-îngrășare cu efecte asupra produselor.
Semințele de cânepă Jubileu incluse în hrana scroafelor lactante influențează benefic conținutul laptelui în proteină și grăsime, prin
consumul ridicat al acestor nutrienți, dar și prin valoarea biologică a semințelor de cânepă. În plus, a fost modificată pozitiv compoziția
laptelui în acizi grași n-3 cu efecte implicite asupra purceilor în maternitate.
Calitatea grăsimii din hrană are consecințe asupra performanțelor purceilor. În medie au fost înregistrați 12 purcei/scroafă. Prin adaosul
semințelor de cânepă în hrana scroafelor, sporul mediu zilnic la sugari după 7 zile a fost de 1,17 ori mai mare.
La purcei în creștere-îngrășare greutatea corporală, sporul mediu zilnic, consumul de hrană şi consumul specific nu sunt afectate
semnificativ prin adaosul de 5% seminţe de cânepă în hrană. Sporul mediu zilnic creşte cu 6% la animalele cu adaos de cânepă în hrană, iar
consumul specific se reduce cu 12%. Hrana bogată în AG n-3 a modificat semnificativ concentraţia în AGP în m. Longissimus dorsi, în special
AGP n-3 (cu 3,31 ori mai mare în cazul lotului experimental) fără a modifica semnificativ performanţele de creştere. Creşterea
conţinutului în AG n-3, datorită cu precădere AG α-linolenic (4,54 ori mai mare la lotul cu adaos de cânepă) a determinat reducerea
semnificativă a raportului n-6:n-3. În creier s-a observat un raport ideal pentru consumatorul uman, respectiv 2,36 urmat de ficat. Cânepa
reduce acest raport cu 47%.
Tehnologie nutrițională pentru suine:
Soluție nutrițională pentru purcei, bazată pe mazăre Tudor și un amestec in Lirina cu mazăre Tudor (3:1). Microtest de digestibilitate in vivo pe purcei masculi TOPIGS cu o greutate medie iniţială de 36 kg;
RECOMANDĂRI:
nivel de includere mazăre Tudor în hrana purceilor
în creștere – îngrășare 16%.
nivel de includere amestec mazăre Tudor: in Lirina în
hrana purceilor în creștere- îngrășare 12:4 %.
La acest nivel rata de reținere a N este mai ridicată
(59,57%, respectiv 53,05% vs. 30,23%) ceea ce
influențează pozitiv mediul.
Tehnologie nutrițională pentru suine:
Soluție nutrițională pe bază de mei Marius (25%).
Utilizarea sorgului Albanus singur sau asociat cu un amestec de 3:1 (8%) mazăre Tudor: in Lirina la purcei în criza de înțărcare
RECOMANDARE.
nivel de includere sorg Albanus la
purcei înțărcați – 20%
RECOMANDARE.25% mei Marius în hrana purceilor înțărcați, în
creștere și în creștere-îngrășare.
Tehnologie nutrițională pui de carne:
Prin utilizarea mazărei Tudor nu au fost înregistrate diferențe semnificative (P>0,05) în ceea ce
privește parametrii carcasei, exprimaţi ca procent din GV la sacrificare, respectiv randament la
sacrificare și proporția părților majore ale acesteia (piept, pulpe și aripi).
Conținutul total în aminoacizi din mușchiul pectoral (m. Pectoralis major) la lotul MT (mazăre
Tudor) a fost comparabil cu cel obținut la lotul C (control) (79,55% vs. 81,09%; P=0,128).
Conținutul total în aminoacizi esențiali a fost de 34,16% comparativ cu 34,56% la lotul C (P=0,537),
diferențele între loturi fiind nesemnificative.
La lotul MT conținutul total în aminoacizi din mușchiul femural (m. Biceps fermoris) a fost similar
(79,97% vs. 73,62%; P=0,984), iar conținutul total în aminoacizi esențiali 31,14% vs. 30,55%
(P=0,547) lotului C.
Parametrii biochimici plasmatici la vârsta de 35 zile (Tabelul 12), ca indicatori de referință pentru
starea de sănătate a puilor de carne, nu au fost afectați semnificativ de includerea MT în hrană, cu
excepția concentrației în proteine totale care a înregistrat o creștere semnificativă (13,2%; P=0,05).
RECOMANDARE: nivel de includere mazăre Tudor în hrana puilor de carne 20%.
Soluție nutrițională alternativă bazată pe utilizarea mazărei Tudor (Pisum sativum L.), asupra performanțelor,
parametrilor carcasei, profilului biochimic, microflorei intestinale și calității cărnii la puii broiler.
Soluție nutrițională pe bază de năut soiul Burnas (20%) cu și fără adaos de preparat bacterian pe bază L. plantarum pe pui de carne.
Rezultatele determinărilor bacteriologice privind bacteriile Coliforme, Clostridium spp.,Lactobacillus spp., Enterococcus spp. și Salmonella spp., se încadrează în limite normale, conformNormei din 15 Aprilie 2003 publicată în Monitorul Official nr. 362 bis/28 Mai 2003.
La vârsta de 10, respectiv 22 zile, greutatea puilor nu a fost influențată semnificativ de sursaproteică utilizată, practic greutăţile au fost egale între loturile M, respectiv M+ (hrănite cu şrot desoia) cu cele de la loturile N si N+ (pui hraniți cu năut din soiul Burnas).
La finalul experimentului (vârsta de 42 zile) greutatea medie corporala la puii din lotul N a fostmai mică cu 0,70% comparativ cu cea de la lotul M (diferenţe nesemnificative; P>0.05).
Adaosul de cultură bacteriană (Lactobacillus plantarum) la reţeta martor (lot M+), respectiv retetaN (lot N+) nu a influenţat semnificativ greutatea medie corporală a puilor, comparativ cu cea de lalotul M, respectiv N (loturile M si N negativ).
Comparativ cu greutăţile medii ale puilor din loturile M, respectiv N, cea de la loturile M+ si N+ aufost mai mari cu 1,51%, respectiv 2,37% (P>0.05).
Ghid : “Aspecte practiceprivind utilizarea unorplante ameliorate în hranasuinelor”
MASA ROTUNDĂ: « Provocăriși oportunități în nutrițiaanimală - noi soluțiinutriționale în sprijinulfermierilor”
Curs “Analiza potentialului devalorificare al unor plante furajererecent ameliorate asupraperformanțelor, parametrilorcarcasei, profilului biochimic,microflorei intestinale și calitățiicărnii la puii broiler”.
Promovarea culturii sorgului În tehnologia de cultivare a sorgului pentru boabe specifică condițiilorpedoclimatice din Centrul Moldovei pentru a se obține o producțieridicată cu calitate superioară este necesar a se introduce varianta defertilizare 120 kg/ha s.a. azot şi fosfor, desimea de semănat de 300.000b.g./ha și extinderea hibridului Albanus în cultură.
De asemenea, este imperios necesar ca specia să se extindă în cultură,dat fiind faptul că prezintă o rezistență sporită la condițiile nefavorabilede mediu, prin cultivarea sa realizându-se o diminuare a efectelornegative ale încălzirii globale.
La sorgul pentru siloz în cei doi ani agricoli, recomandăm introducereaîn tehnologia de cultivare a sorgului pentru siloz desimi mai mari sauegale cu 250.000 b.g./ha și extinderea în cultură a hibrizilor Fundulea135 ST și Biomass 150.
Articole în reviste de popularizare:
Sorgul și beneficiile sale în hrana purceilor înțărcați. Lumea satului. Nr 20/oct. Pg 37. Autor: Mihaela Hăbeanu
Sorgul- o alternativa cerealieră pentru anii secetoși la purcei în criza de înțărcare. Revista de Zootehnie nr. 3-4 iulie –dec. 2017. Autor: Mihaela Hăbeanu
Meiul în hrana purceilor aflați în criza de înțărcare. Lumea satului, Nr. 19 (312) 1-5 oct. 2018. Pg.38. Autori: Nicoleta Aurelia Lefter, Mihaela Hăbeanu, Anca Gheorghe.
DISEMINARE PASIVĂ: Un număr de 31 articole științifice publicate în
reviste de impact (ISI indexed), BDI.
O parte din aceste articole au fost comunicate oral
sau poster la diferite Manifestări Naționale/
Internaționale; o carte, un ghid
Concluzii
Prin acest proiect s-a studiat potentialul nutrițional la oserie de plante ameliorate fapt ce se reflectă în realizareaunor indicatori de impact: un număr de 31 articoleștiințifice publicate în reviste de impact (ISI indexed),BDI sau de popularizare. O parte din aceste articole aufost comunicate oral sau poster la diferite ManifestăriNaționale/ Internaționale; o carte, un ghid.
S-au obținut produse/ soluții nutriționale validate încondiții de fermă care au fost în mare parte diseminateîn mod activ sau pasiv.