VOULOIR GU6RIRAnne Ancelin Schiitzenberger

Copyright O Descl6e de Brouwer, 2004

MA VINDECGHID iN AJUTORUL

BOLNAVILOR DE CANCERAnne Ancelin Schiitzenberger

ISBN 978-606-8560-60-1

@ zotT - Editura PHILOBIA

internet: www,philobia.come-maii: contact@philobia.com

E dito r : Bianca, BiagjniTraducere: Cri.srina l,ivia Vasilescu

Redactot': Raluca FurtuniDTP: C*ilin FurtuniCcrecturi: Oana liranu

Coperrd: Citilin FurtuniImagine copertd: @ freepik.com

I

Descrierea CIP a Bibliotecii Naticnale a Rominiei ]I SCHUTZENBERGER,ANNEANCELIN

Mi vindec : ghid in ajutorui bolnavilor de cancer / Anne AncelinSchiitzenberger. - Bucuregti ; Philobia, 2017

Conline bibliografieISBN 978-606-8 560-60-1

ii 159.9I

L ______

phitobio

Anne AncelinSchiitzenberger

v

MAVINDEC

bolnavilor de cancerEdilia a noua, revizuitd giad6ugiti

Ghid ?n ajutorul

Traducere de

Cristina Livia Vasilescu

Md vindec _ Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

VELDMAN F. (19g9). - Haptonomie, stience cle i,ffictiuiti,Paris, Presses Universitaires de France. Editie noud, 2001.

WATILLON-NAVEAU A. (1996). _ ,,Essai d,6laborarionth6orique des thdrapies conjointes. Magie ou psychan alyse?,,,in Reaue belge de psychanalyse,2g,pp.5l_d5.

WHITE B. (1999)._,,Ldvoiution a,rr, moddle,,, in Deaenir,70, 4, pp.7-22.

WILLIAMS G. (199g). _ paysages int\rieurs et cor1ts itrnngtrs,fa. au Hublot.WINNICOTT D.W. (1gg7). _ La Crainte de t,effondremet#,

NRP.

WINNICOTT D.W. (1980). _ The piggte. An accounr of rhepsychoanarytic treatment'f a littre girl,lditat de Ishak Ramzr,,I-ondon, penguin. Trad. franc.ral h prtit, iaggt;l;;;_seamd asupra tratamentuiui psihanalitic al

"r.,*i f"ti1", trud.din engl. de Jeannine Kalmanovitch, editat de Ishak R"*ry,Faris, Payof tr9g0.

WINNICOTT D.W. 1978. _ ,,Jeu et r6alit6,,, in L,espaep otentiel, P aris, Gallimard, col.,,connaissance de i,inconscient,,.

WINNICOTT D.W. (1971). _ Flnyirtg And Reality,LondoryTavistock. Trad. francez6: lett et r6alite. L,espace potentiel,trad. de Claude Monod & J.,8. pontalis, pref. de J._8. ponialis,Paris, Gallimard., 1977. Ed. de buzunar,paris, Gallimard, col.,,Folio Essais,,, nr. 39g, 2A02.

WINNICOTT D,W. _ De kt pldiatrie d Ia psychanalyse, paris,Payot, 7969 qi1975.

woLToN D. (rggg).-Internet et apris? une thdorie critiouedes nouveaux m6dias, paris, Flammarion.

YEHOUDA r{. (1995). - ,,r.,aw r-i'rinary cortisor excretion inholocaust survivors with post traumatic stress disorders,,, ?nAmerican Journal of psychiatry, lS2, pp. 982-996.

Cuprins

Mul[umiri 4

PrefafS. "... 1iinlocdeprezentare... ... tg

1. Cum luptdm impotriva bolii? . . " . 23

Abordarea globali a persoanei, in fornna pe caf,e

o trtilizErn de circa douizeci de ani. . . . . - 2g

Carl Simonton gi Stephanie Matthews Simonton.

Observaliilelor... ..... 25

Aspectul psihoiogic al bolii sau, rnai degrabd,

psihologia bolnavului

Pierdereaobiectului dragostei-motivpentru atrii. . . . . .

Cdutarea unei ,,cauze". incercarea de a rispunde

la intrebarea,,de ce?"

Angoasa resimlitd in jurul bolnavului.

Statistici gi,,prediciii"

Punctele cheie ale acestei abordiriO bund ingrijire

Gdsirea unui medrc competent

Descoperirea cauzelor exterioare ale diminudrii

puterii de rezistenli la boald.

28

29

30

32

34

38eo

JO

38

296

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

Ajutor oferit bolnavului pentru a lupta ?nrpotriva angoaseiqiaserelaxa. ... 3gVizualizaredirijatd,activigipozitivd ..... 39Sd ajutdm organismulin lupta pe care o duceprinvizualizareaacesteilupie.. ... ".,.41Desenareabolii .. .....4glmagineamentalipozitivi .. . ... 48Exerciliulfizic.. ....... 46Sdnefacempldcerile. .... 48Timp pentru a trii- timp pentru sine . . . . SzReleadesusllneregideafecfiune. . . . . . . . . . . 54,,Ghidul interior"sau,,?nfelepciuneainterioarA,'. .. . . . . . . 55invingerearesentimentelor... ... 56Beneficiilesecundarealebolii. ... SZBolnavul considerat drept o persoand cu drepturi depline,cdreia trebuie sd ise ofere inforrnalii gisd i se ceard p5rerea.

,,O oarecare renunlare la autoritatea medicald,, . . . SgTrebuiesiisespundadevdrulbolnavului?. . . . . . 60Adevdrulspusbolnavuluigiacompanierea . . . . . . tj3Desprerealizareaautomatdapredicliilor . . . . . . . 67Motivalie,convingereinvindecare ...... 69Consonanfd,congruenfd ....... 7tPsihoterapiecomplenrentarl.. . . .. . . . .72Desenarea bolii gi lupta impotriva ei . 74

t+

/O

v7

78

82

Dupd doudzeci de ani de experienfd.

Cuprins

2. intrebdri - Rdspunsuri - Disculii -Cazur! clinice "."851. Bolnavul gi problemele sale ' . . . 86

Motive pentru a trei- sd-i,spunem adevirul bolnavului? ' . . 86

Regresiacancerelormortale . - ' ' 92

Unexempluclinic:Line . - - 34

Un medic bdtrAn qi bolnav . . " " 102

Comentariidespreremisiunilespontane .. ' ' '. 104

Depresia-,,deznddejdea". ." 107

Sindromul de aniversare

Conceptul,,Hardiness"

Sperania.

Supraviefuitori gi remisiuni spontane.

O mdrturie.

2. Ajutorul teraPeutic

Joc de rol qivizualizare . .

Rela{ia medic/bolnav

,,A fi aici" (Dasein) -,,Fiinfa-aici-de fald" ' '

Putereacuvintelorgi aprezenlei . . .'Disponibilitate . . .

Ascultarea bolnavului

ingrijirea bolnavilor.

Discu!ia pentru clarif icare

Ajutorul oferit prin telefon

Y izualizarea- i magini mentale

Ce metodd de vizualizare folosim?

Casetele adaptate fiecdrui caz in parte suni de ajutor . . .

3. Mediul familial 9i anturaiul

Sprijinul oferit de famiiie 9i de ingrijitori . . '

Teren predispozant, evenimente deprimante,

,,pierderea obiectului dragostei" ' ' 139

lstoria familiald de-a lungul mai multor generalii . . 142

Percepliesociald,identitateqisperanld" . '. - ' 145

A trdiin incertitudine gitotugi sperAnd 147

108

fi01'10

113

tio

119

120

121

123

124

128'130

132

133't36

136

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

4.ingrijitorii . . . .

Dificultateadeafiingrijitor. . . .

Un spafiu pentru a respira gi a te descdrca .

ingrijitoriise epuizeazd oferind ajutor .

S5-l ingrijim pe celdlalt - dar continuAnd si ne trdimpropria via!5 gi ldsdndu-ne timp sd respirimColaborare cu medicii gi ingrijitorii

5. Vointa de a ne vindecaO anumitd autosugestie in ceea ce privegte

starea de sinatate

Alimentafia

VitaminaC ...Sd credem in ceea ce facem - sd sperdmlmportanla unei psihoterapiifoarte bune .

Probleme controversate formulate frecventin ultimii doudzeci de ani

3. Concluzie . .

CAteva puncte importante

Rezumat al acestei abordiri in24 de puncte.

AnexeNoliuni actuale in psihoterapie . . .

Realizarea automatd a predicliilor

Psihoterapii

Psihodrama

Gestalt terapia

Analizatranzaclionale . . .

Analizabioenergetice. . . .

Terapii familiale.

Sindromuldeaniversare. . . .

Cuprins

lstorie familiald, loialitate invizibild

gisindromdeaniversare.... ....' 200

ReincadraregiteraPie .. '. ' 201

,,Reparare" reald sar.1 simbolici -HeatJustice(conceptmaori) ..'.'.2A2Stresul .....203Sistemelenervoasesimpaticqiparasimpatic.. ' ' ' ' 205

Gestionareastresului giceitreicreieri' . . . . . 247

Metodederelaxare '...209Sofrologia '.""211Y izualizare gi imagerie mentald

Limbajul corpului- Comunicarea nonverbala . . '

Psiho-neuro-imunologie

151

151

155

156

160

161

164

164

165

167

tbv

171

172

177

177

185

189

212

214

216

2tB

189

189

190

191

193

194.t oA.

J96

198

Hardiness . . .

Exerci[iiderelaxaregi devizualizare - - .' " . 219

Anexe gitabeleMetoda Simonton. Evolulia pacientului' Studiu realizal

pe un egantion de 152 de bolnavi diagnosticali

cu,,cancerterminal" ' ' ' ' 227

Ghid de evaluare sau de autoevaluare

a stresului provocat de evenimentele vielii . ' ' ' ' 228

Proiecte - Planuri de viafd.

Scopuri gitermene scadente ' " 232

Reaclii personale la stres gi gestionarea stresului' . " ' ' 233

Nevoileomului ....' "234CurbaluiGauss ... ' " 234

Schemacelortreicreieri . " ' " 235

Determinarea scenariului privitor la sdnitate. ' ' ' 236

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

Charles: sindromul de aniversare

gi loialitatea familiald invizibild

Genosociograma simplificatd a lui Charles

Pierderea obiectului dragosiei 9i a siguranlei

de bazd. Pierderea locului propriu 9i boala gravd.

Jos6e sau cele doud tinere doamne Ravanel

Genosociograma simplificatd a lui Jos6e"

Cele doud,,tinere doamne Ravanel"

Rezumatul aborddrii noastre

Bibliografie genera,e . . .

Reviste.

Cercetdri gtiin!ifice recente.

Autobiografiialepacienlilor . . .

Diverse psihoterapii

Asocialii

Atenlionare

Studii referitoare la remisiunile spontane

gi la vindecdrile de lungd duratd

Bibliografie referitoare la secrete,

secretele de familie si transmiterile familiale

Au rnai aperut f;a Editura Fttilobia

Colec!ia Fsihogenealogiapatrice van Eersel gi catheri.ne Maillard - M6 dor stranrogii. Psihoge-

nealogia sau cum sd ne schimb6m viitorul cunoscandu-ne trecutul

Mireille gi Herv6 Scala - Cuplulin psihogenealogie

Elisabeth Horowitz - Copilul gi arborele genealogic

Elisabeth Horowitz - Boala, o memorie genealogicd. ctlrn sd{i inter-

pretezi istoria familialS pentru a te vindeca

serge Tisseron - $ecretele de fasnilie. cum se rno$tenesc traumele

Marie-Nodlle Maston-i-erat - Me doare portofelul. 0 perspectivS

genealogicd asupra banilor 9i a succesului

Marie-JeanneTrouchatld-50deexerciliidepslhogenealogie

willy Barral - corpul copilului ne vorbegte. lstoria pdriritilor se

reflectd in simPtomele coPiilor

Didier Dumas - Biblia 9i fantornele sale

Didier Dumas - ingerul 9i fantonna

Anne Ancelin schijtzenberger - Psihogenealogia 9i rinile din familie.

Legdturile transgenerationale, secretele de familie, sindrcmul

de aniversare, mogtenirea traumelor, practica Eenosociogramei

Anne Ancelin Schi.itzenberger - Copliibolnavi de pdrinli

Anne Ancelin Schiitzenberger - Vindecarea' Ajutor pentru

bolnavii de cancer

Alexandro Jodorowsky - Metagenealogia

BertHellinger-Constela[iilefanri!ia!e.TerapiepentrusufletFaola del Castillo - Psihogenealogia aplicati

Paola del Castillo - Ghid de psihogenealogie

Nina Canault - Curn pl5tim pentru gregelile strimogilor?

Chantal Rialland - Farnilia din noi

Bruno Clavier - Fantomele din familie

lsabelle de Roux - Psihogenealogia

238

239

243

244

247

253

271

273

274

276

284

281

283

285

in loc de prezentare

incEtdnd din snul1978, md ocup debolnauii de cancer utilizind

o abardare glabald psihosomatitd, somatopsihicd (Mind-Body) - o

sbordare axatd pe tntreaga persoand, folosind in principal in{elege'

rea contextului gi,, g mediwlui fnmilial cu ,,porwncile" 9i repetdrile

sale inaizibile, gestionarea stresului, relaxatea, rtizualizarea qi ,,re-

slizarea automatd n predicliilor", tnlelegerea analiticd - pentrw n-i

ajr.tta pe bolnaai sd se aindece, pe lkngd ingriiirile rnedicale primite.

Am utilizat abordarea, deaenitd clasicd, a solilor Stephanie

qi Carl Simontana qi, totodatd, propria mea formare de clinici-

tm cu o foarte indelungatd experienld in psihodtamd, psihanalizd,

,, grup - analizd",. din nmica grupurilor, comunicsr e nonaerb ald, in'

teracliune qi, de asemenea, in tehnica aisdrii cu ochii deschigi qi a

aizualizdrii.in 7977, am scris un prim articol despre acest swbiect.

in L979, am participat la un colocrtiu interna{ional au|nd ca

temd stresu!, tmpreund cu Hans Selye qi patru laureafi ai Premiului

Nobel b parte a disculiitor fiind axste pe subiectul Stres $ cancer)'

intre 1979 qi L984, arn sustinut nwfleroase conierin{e despre

nspectele psihologice qi 1:sihoscmatice ale cancerului, des"pre can'

ce r qi str e s qi desp r e r el ax sr e - uiz u aliznr e - r ep r o gr affi frr e. C o nie r inl a

sus[ittutd ta Spitalul Edoward-Herriot din Lyon a fost reprodusd,

sub formd de articol, in reaista lyonezd de psihiatrie a Spitaiului

a 1udrir envers et contre fouf Descl6e de Brouwer, Epi, 1982' (n'a')

19

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

Saint-lenn-de-Dieu, Entrevues (1982, nr. 3). Cele organiznte in1982 de I'Ecole des Parents et des Educateurs (EpE) din Bnrxellesau fost diiu.zate ?n Belgin qi tn Canada.

Aaesm transcrierea lar su.b ochi at,nci cfrnd am tratat subiectulla Paris, pentru asocialia ,,Le Corps d Viz;re,', in 7gg3. Este aarbn,in esenld, despre textul reprodus tn lucrnrea de fa[d, ugor corettatpi pdstrind in mod ztoit forrna aorbitd. A doua parte reia, in extras,intrebdrile si rispunsurile, disculiile purtntetn cndrnl diaerselor in-tdlniri Ia care am uarticipat: ?ntre altele, la Spitalul Cttrie, la ,,psi_halogie qi Cancer", Ia Consfdtuirea nationsld asripr{t cancerului, itr1982, gi in mai multe uniaersitili.

AtAfua persoane le-su solicitst sau le-au repradus {cu sau fdrdscordul meu ori aI organismelor aizste.,.) ?nc6t mi s-s pdrut maisiwtplu sd Ie tipdresc.

Multumesc celor care m-{tu inuitttt, cnre aL! utles gi dactilografi^nt notele de la canferinlele mele qi celor care sLt interuenittn discu[ii.Multumesc bolnsailor cfrre m-au inadlat st6t rte mulfe. Le multu_mesq de assmeiles, urmdtarilor: Lntre, Certdrine, Jasette, Christine,I'tlichel, Kristinn, Luc, Pierre. . . qi MargtLerite-Marie.

Le mul{ttmesc lui lacques Donnars qi librnrului Anne Valentin

ftindcd ,u insistat qi nu fdcut prieteneste tot ceea ce a iost {tecesfir

Tsentru TstLblicarea foarte rapidd u cdrli.i de fa{d.Nisa, 1984

P.S. Mullurnesc lui Fra.qa T'omazi petitru :i m-n reinoitnt lnEpilDDB gi n detetminat aparilia unei noi edilii reuizuite qi addugi-te a acestei cdrli, zece ani mai tfrrziu.

?ntre timp, experienta mea clinicd s-n imbogdlit, la fet pi cuntsS

tinlele niele. intre timp, Car! gi Stephnnie Simontan s-au rlespdrlit.CsrI Simonton lucreazd acunr mai ales asupra conaingerilor ;i n

schinfudrii conaingerilor care ?nthrzie snw ?mpiedicd aindecarea gi

2A ZI

'in loc de prezentare

experimentenzd, de asemenea, ?n mod succesia 9i cu mai mult sau

rnai putin sltcces, diferite metotie qi aborddri'

in aytttl 1gg0, am fost inuitatd In colocaii qi reuniuni de lucru tn

domeniul psiha-neuro-imttnologiei fuaand cs ttmd cnncer',sl qi sida)

si m-au cnpti,sat nnchetele 'referitoare Ia smeliordrile qi rwtisiuni-

le spontane, in 1993, la Montrial, arn participat la extraordinsrul

congres intltulat ,,Procesul aindecdrii dincolo ce suferinld seu de

nnarte", ttnde s-rt discutttt despre adeadralii factori de uindecsre'

Congresul a rettnit, sub pre;edinlin tui Dnlai Lamn qi sub egidn qti-

inltficd a profesorului Ghislain Dearoede, 1"300 de specialiqti din

Iumea intreagd, oncologi, psihanaligti, cercetitori, rnedki din La'

ttrdes, speciatigti ?n psihodramd, in snaliza de grup, specinliqti in

domeniul imttnitilii, safrnd cu tolii la actia ,,aindecdri spontnne",

,,miraculoase", nenqteptate.'. Ttrin diaerse metade' Specialiqtii re'

spectiai atr demonstrat cd oindecares este posibild stfrta areme c6t

existd aintd qi speranld'.. prin conqtientizarea situa{iei; ,si cd sqe-

ran{a ne ajutd sd trdim.

Am deaenit o ,,tfrndrdbunicii";lucrez rLult asupr{l repetdrilor fn-

miliate, a sindrornului de rmiaersare, a accidentelar qi nbolilar legate

de acests - pentru a le soluliona-'

Argentidre, ldisa-Paris, 1995

$i ceen ce s-a schimbat in ace1ti ultimi nni este, pe de o pnrte'

nlLnlca men in colaborare cu echipe chirurgicale cftre fi14 nnJirmat

yrezen{a ,,sindronmlui de sniaersare", boala parfrnd si se mnnifes-

tu ca o Jid,elitute inconstientd qi inaizibild fatd de a rudd balnnad qi

decedatd: simplo*tele reapur la *ceeapi afrrstd (cl Aie mes aTeuxl'

editin n 75-n extinsd,20Ail qi C,ata opera{iei este ,,nles'sd" is "dfitnnniaersnrd; urmeszd apoi ameliorarea, chiar uindecarec, atunci chnd

ncensta se prodnce, probnbil printrun proces emo{ional distet qi lu-

ryst din nou (,,Perlabarat")'

Argentidre, Nisa-Paris, 3 ianuarie 20C2

,a-

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

$i noutaten apdrutd de atunci este extensia conrcptului de rezi-iienfd gi faptul cd unele persoane reuresc sd tgi depdgeascd probleme-le indiferent dehandicnpul suferit qi sfiddnd orice diagnastic.

Filtrdm si elimindm zilnic microbi, airusi, chiar celule canceroa-se... Faytul cd aaem asa cel)a nu ne blocheazd aiala. Atkta timp cfrt

existd uiatd si Ttofta de a trdi.Ne naqtem pierzdnd paradisul siguranlei oferite in utero de

pdntecul rnatern; Ei aia[a nosstrd e nlcdtuitd din mici doliuri succe-sirse, urmate de renasteri, dacd renun[dm la cilntecul sirenelor (mar-

!ii) qi ne reludm drumul cu Orfeu, cdtre aiafd.

Faris, luni, 29 martie 2004 (am implinit 85 de ani)Anne Ancelin SchriEenberger

22

s Vezi bibliografia de !a final. (n.a )

23

Cum luptim imPotriva bolli?

ABORDAREA GLOBALA A PERSOAI{EI,

iru ronmR PE cARE o IInuzAMDE CIRCA DOUAZECN DE ANE

E o pldcere sd vorbesc despre ceea ce md preocupd acum

cel mai mult, gi ahume lupta impotriva cancerului, despre di-

ficultdlile, dramele provocate de el, 9i despre rnodul in care

ar putea fi el invins in multe cazuri, dacl ne-am implica un

pic mai mult, daci l-am ldsa pe boinav sX iEi exprime trdirile,

sentimentele, sd vorbeascd despre persoana lui' $i dac5 i-am

ingddui sd aibd grijd de sine, sd infeleagd posibilele motive

care i-au diminuat dorinla de viafd, i-au redus dinamisrnul,

permifAnd, aEadar, microbilor, vreunui virus, unor mici celu-

1e maligne sd se instaleze in organismul lui; qi asta, ?n loc sd

scape treptat de ele...

$i dacd am infelege rnodul in care forleie psihice ne permit,

?n multe cazuri, sh distrugerri aceste celule maligne" '

$i dacd, in plus, am adduga mai rnulte corzi la arc, avAnd

gri!6 qi de om, nu nurnai de boa16...

Multe persoane m-au intrebat adeseori de ce md preocupd

cancerul gi de cAnd anume.

Nu am de ce sd nu repet aici ceea ce am scris in 1981, in

introducerea cdrlii Cum sdlupli cu cnnceruls: mi preocupd pro-

Md vindec * Ghid fn ajutorul bolnavilor de cancer

blema canceruiui din 7974, din momentul in care veriqoaramea, care imi era ca o sord, a murit de cancer detectat intr-ofazd incipientd si care fusese foarte, foarte bine tratat de celemai rnari nume ale oncologiei franceze, ia unsprezece lunidupd cpera{ia la sAn, urmat6, tirnp de un an, de chirniotera-pie. Mi s-a pdrut absolut inacceptabil ca o persoanX atAt deenergicd si atAt de bine ingrijitd si moard in felul acesta si aqa

de rapid!Nathalie era o femeie implinitd, medig sofie de chirurg,

o mamd gi bunicd fericitS, o profesionisti ptrind de satisfac-

fii. Era ?ntruchiparea insdgi a bucuriei de a irdi. Mi s-a plrutinadmisibil ca o viafd sX fie frAnid astfel, sd fie seceratd preadevreme, ca cineva sf, poatd muri de un cancer cu ganse at6tde rnari de vindecare cAnd e foarte bine ingrijii are un moralbury o fire vesel5 qi optimist5, o viald ?mplinitl si o bund sus-tinere famiiiald, conjugald, prcfesionalS, sociai5 si medicali.

M-am intrebat: de ce? De ce a apdrut cancerul? De ce s-a

?rnbolnivit tocrnai ea?

Atunci, le-am pus urmitoarea intrebare mai mulior prie-teni ai mei: ",Chiar nu existd nimic pe iurne care ar fi putut?rnpiedica sb se ?ntAmple aga ceva?"

Unul dintre ei mi-a trimis un articoi apdrut intr-o micd re-vistd arnericand necunoscutd... imi face o deosebiti pldcere sd

citez numele acelei persoane.. pentru cd e vorba despre FierreWeil6. El n-ri-a oferit prile;'ul, ?n 7975, sd citesc un articol al so-

filor Stephanie qi Carl Simonton, referitor ia aspectele psiho-logice ale cancerului, articol in care cei doi se ?ntrebau: de ce

apare cancerul? Cum putem scdpa de ei atunci cdndmobilizdmin acest scap toate fartele medicnle, dar qi psihice pi mentale? De

6 Pierre \l,ieii, profesor de psihoiogie la Universitatea Belo Horizonte {Brazilla)si specialist in meditaiie. Weii a participat si el ia conferinta respectrvi. (ri.a.J

Cum luPtdm imPotriva bolii?

ce unele persoane mor gi altele supraviefuiesc, avAnd acelaqi

diagnostic gi acelaqi pronostic? Ce anume face diferenfa? Solii

Simonton i-au interogat cu atenfie pe bolnavii ai ciror proces

de vindecare a decurs foarte bine ori care s-au ?nsindtogit inmod miracuios. $i au adunat laolalti lucrurile fXcute de acegti

oameni, pentru a elabora o metode de ingrijire, de ?ngrijire

compleinentard fa{d de abordares medicald clasicd.

Agadar, md ocup de aceastd probleme de rnai bine de zece

ani. Am incepui prin a scrie, in 1977, un mic articol pentru a

prezenta abordarea solilor Sirnonton, aqa curn o in{elegeam

eu, cici cartea lor nu apdruse incd, iar metoda respectiv5, pli-nd de bun sim! qi de speran!5, md entuziasma.

Dupd aceea, rnai multe persoane au ,,fottat" uga birouluirneu de profesorT, spunAndu-mi: ,,Haidefi, incercafi! De trei-

zeci de ani suntefi psihoterapeut, de ce sd nu incercafi?" Prin

urmare, am incercat, cu rezultate aproape similare cu cele ale

sofilor Simonton. intre tirnp, am iuat legdtura cu ei, fdri a de-

veni ?ns5 o elevd a lor. De asemenea, i-am urmdrit pe c6tiva

dintre bolnavii sofilor Simontoru ?n Statele Unite qi ?n Euro-

pa, bolnavi pe care i-am ajutat in psihodramX gi vizualizare qi

care mi-au descris in detaliu, de-a lungul tin'lpului, c'rlm anll-

rne au procedat la vremea respectivd (7975-1980).

Cari Simontoar Ei Stephanie lVlatthews Slmonton

0bserva!!ile lor

Carl Simonton este rnedic radioterapeut, specializat in on-

cologie. Timp de aproaPe zece ani, el a profesat la Travis, inTexas, apoi s-a instalat la Forth Worth gi, ?ncepAnd din anul

7 Sunt profesoari cie psihologie sociali clinici la Universitatea Nisa din 1968

(deveninci, intre timp, profesor emerit). Continui sd sustin conferinie ?n cadrui

universitilii. (n.a.)

25

Md vindec - Ghid ?n ajutorul bolnavilor de cancer

1981,laDallas. La vremea respectivi, era cdsdtorits cu Stepha-nie Matthews Simontory o psihologd foarte preocupatd deperformantele gi reuqitele sportive gi profesionale excepfiona-le, care qi-a pus experienla in slujba sdndtdfii. Sofii Simontons-au bazat pe bunul simt qi pe obseroa(ia naiud.

Ceea ce i-a frapat pe ei foarte tare a fost faptul cd, avAndacelasi pronostic si acelaqi diagnostic, unii oameni mureau ra,pid de cancer, in timp ce starea altora devenea stationard, apoise arneliora, pAnd cAnd ajungeau ia ceea ce se nLrmeste,,remi-siune spontan6e". Sofii Simonton si-au spus cd, adresdnd in-trebdri persoanelor care prezentau ,,rernisiuni spontane,', arputea afla qi infelege fenornenul, impdrtdgind apoi celorlaitibolnavi ceea ce fdceau in mod spontan aceia care se vindecai.rindiferent de situafie - e interesant sd ne raportdm la tabeluinr. 2, care arati ameliorarea stdrii bolnavilor de cancer termi-nal gi supraviefuirea lor, cu sau fXrd aceasti abordare.

Persoarrele interogate, vindecate in mod miraculos, pre-zentau anumite caracteristici: toate erau foarte grav bolnave,cu un pronostic rezervat. Medicina clasicd nr"r mai putea facemare lucru pentru acesti bolnavi. $i tofugi, ei s-au vindecat.

Era vorba, in general, despre,,luptdtori", adicd despre oa-rneni care voiau sd lupte, sd tr5iascd, si ?gi inieleagd viata, boa-la. Pe de altd parte, aproape toti descoperiseri ,,agresiuniie,,

8 carl simonton s-a recdsitorit;i lucreazd la centrul de cercetdri pentru cancerdin Dallas. Dupi cincisprezece ani, s-a schimbat un pic; acum, se preocupS maiales de prejudeciti, prediclii, previziuni, convingeri, gi experimenteazi diverseaborddri, cu mai mult sau mai pufin succes. in i"995. simonton center functio-na in Facific Pallisades (california). stephanie Matthews simonton a lucrat, deasemenea, la Dallas gi a scris, ?n 1984, o carte destinati ajutoririifamiliilor bol-navilor, La famille, son molade et le cancer, Epi/DDB, 1985 (n.a.)e Corpul medical nu indrdznegte inci sd vorbeascd despre vindecarea unui can-cerinainte de trecerea a zece sau douizeci de ani - nici publicul, nici famiiia.Vezi, ia final, studiile referitoare la remisiunile spontane gi ,Actele Ccngresuiuide la Montr6al relaLive la acievSraJii factori de vindecare. (n.a.)

26

Cum luPtim imPotriva bolii?

pe care le suferiserd, dramele, suferinlele viefii lor si stresul

la care fuseserd supupi; descoperiseri de ce anume erau ata-

Fafi qi ce anurne pierduseri; conqtientizaserd posibilele legi-turi existente intre declangarea bolii lor qi stresul, doiiurile

?ndurate sau, pentru a ielua expresia iui Lawrence LeShan,

,,pierderea obiectului dragostei" pe care o suferiserd. $i to-

iuqi, ei voiau si iriiascd. ln ciuda tuturor lucrurilor qi.' uneori,

a oricui.CAteodatd, era vorba despre oameni care suportaserE gneu

,,accidentele fericite" ale existen{ei. Se poate mud de fericire,

aga cum se moare de supdrare. Pentru unii, a trii ?nseamnd a

lupta; reuqita, in cazul lor, echivaleazd cu pierderea sensului

viefii: ii priveazi de ,,b5tdlia purtatd impotriva a ceva". E im-portant ca acest aspect sd fie perceput .'si recuncscut ca atere.

Prinire aceEti bolna-ri vindecafi in citida pronosticului pe-

simist se riumdrau persoane care practicau sportul gi exerci-

$ile fizice.

Erau, de asemenea, persoane care reuEiserd sX creeze itr ju-

rul lor o re{ea de sirnpatie pe care se sPriiineau pentru a fi aju-

ta!i, perrtru a se simfi mai bine.

La fel, irebuie menfionafi qi bolnavii care voiau sd se vin-

dece, sE trdiascd sau sd supravieluiascd pentru a duce la bun

sfArqit ceva important; acegtia spuneau, de exernplu: ,,Nu pot

inuri, nu pot dispdrea inainte ca fata mea sd se m6rite!" sau

,,tnainte ca fiul rneu sd aibd o meserie" sau ,,Construiesc o

casd (o fabrici), o sd dureze cam cinci sau Ease ani, sunt indis-

pensabil, irebuie sX fiu aicil"Adeseori, aceqti bolnavi care beneficiaserd de o vindecare

nesperatd erau persoane ce aveau de ?nfdptuit lucruri dinain-

te prograrnate sau care se vedeau, se vizualizau sirn',rincir.r-se

bine; eie i;i spuneau: ,,Cancerul vine 9i pleacd, medicii rn-au

condamnai dar eu voi scdpa de asta!"... $i scdpau.

Md vindec - Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer

incetul cu incetul, solii Simonton au elaborat o noud mani-erd de a aborda boala, finAnd cont, in primul rAnd, de psiho-logia bolnavului, de aspectele psihosomatice si somatopsihice(Mind-Body), o abordare bazatd pe cAteva elemente desprecare vom vorbi in cele ce urmeazd.

Aspectul psihologic al boliisau, maidegrab6,psihologia bolnavului

E irnportant sd fim fericili, sd avem motive pentru a trdi gi

sd sperdm. Sd reamintim cd Galenus spunea, in epoca grecilorantici: ,,Femeile vesele nu au cancer" gi ,,O femeie veseld se

vindecd mult mai repede decAt o femeie tristd".in cursul unor studii recente, s-a descoperit cd vdduve-

le erau mai des afectate de cancer qi rata mortalitdfii era maimare in rAndul lor decAt in acela al femeilor miritate. Psihoio-gul Lawrence LeShan (1982) a interogat cinci sute de persoane

bolnave de cancer qi a descoperit c5, in majoritatea cazurilor,s-a produs o ,,pierdere a obiectului dragostei" intre gase lunigi trei ani inainte de aparilia cancerului.

Aceastd ,,pierdere a obiectului dragostei" poate fi: moar-tea sofului sau a unui pdrinte, mai ales atunci cAnd cel rdmasnu gi-a putut lua adio de la el, moartea unui copil, lipsa uneipromovdri, un copil care se drogheazd, pierderea unei case, o

pensionare prematurd, existenfa unei persoane care ne-a fu-rat o idee, care si-a insugit-o si a brevetat-o in numele sdu, inmomentul cAnd tocmai finalizam o operd, un brevet, de care

suntem astfel privati.,,Pierderea obiectului dragostei" reactiveazd adeseori o se-

parare sau o pierdere insemnatd suferitd in copildrie (pdrintesau bunic pierdut in urma decesului, divorf sau schimbare a

domiciliului), un doliu neincheiat, nemetabolizat, o pierdere

Cum luPtdm imPotriva bolii?

despre care nu avem dreptul sd vorbim, disparilia unei per-

soane f5rd posibilitatea de a ne lua rdmas-bun de la ea10'

$i, la vArsta adultd, pierderea respectivd reaciivAnd o pier-

dere foarte veche - vom mai vorbi despre asta - face ca via{a

sd ?gi piardd orice rost, in prezent gi in viitor: nu rnai existd

speran{5.

Este cumplit sd fii ,,blocat" fdri speranla de a iegi, firl mo-

iive de a trdi qi simfindu-te nepuiincios ?ntr-o astfel de situa!ie.

Ipostaza e atAt cie dificild, atAt de ,,stresantd11" ?ncAi are

adeseori consecinfe hzice, rnanifestate unecri printr-o prdbu-

gire a sistemului imunitar al persoanei in cauz5. Fencmenul

acesta a fost evidenfiat de Hans Selye qi studiat ulterior de

Henri Laborit.

Pierderea obiectulu! dragostei- motiv pentru a trei

Se incepe prin a cerceta dacd bolnavul a suferit o agresi-

une, un accident, o modificare a existenfei, un stres, o iips5,

un doliu, o ,,pierdere a obiectuiui dragostei" intr-un interval

cuprins intre dor-ld luni gi doi ani ?nainte de descoperirea can-

cerului. Experienla sofilor Simonton coincide cu a mea. - ei

au cunoscut rnii de boinavi, eu rfl-am ocupat doar de cAteva

sute - ciar practica mea in Flanta gi, mai pufin, ?n Ei-llopa 9i

?n America, mi-a ingdduit sd constat cd bolnavii vorbesc foar-

te prornpt despre doiiurile 1or, despre ,,pierderea otrieciului

Cragostei" pe cere au suferit*o.

CAnd timpul irni permite, sunt pi psihanaiist, psihodrama-

tist, grup-analist qi qtiu cd, in cursul unei psihanalize, oamenii

Lo Vezi Bib!iografia. (n.a.)Li Cf. Anexe. (n.a.)