inonl.lrReA pACIENTILoR cu rLJMoRr CEREBRALE ',:l

Tumorile pot fi benigne sau maligne.intrucat tumorile benigne pot sa apard, uneori, in zonele vitale, ele pot avea

aceleagi consecinle grave ca 9i tumorile maligne.Tumorile intracraniene pot fi primare (care apar din celulele Jesuturilor cerebrArar

9i secundare sau metastatice, care provin cel mai frecvent de la un cancer nulmo6llgenital, al tubului digestiv, osos, cutanat sau alte organe.

Tumorile cerebrale sunt numite dupa numele fesuturilor in care apar;deosebim:

gliomul- reprezintd cam jumitate din tumorjle cerebrale; apare in oricelesutului conjunctiv

meningiomul- apare in inveligurile meningelui ;

neuromul- tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic)angiomul - tumoare a vaselor de sdnge

de monopareze (monoplegii)(hemiplegii) de partea opusd

parte

Manifestdri de dependenti

iSemne 9i simptome)

Simptomele tumorilor intiacraniene rezulti din efectele locale 9i generale aletumorii. O tumoare cerebrald de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitdfii cerebrale,poate cauza creFterea presiunii intracraniene.

Tumorile produc, prin cregterea lor, fenomene de comprimare la nivelul encefalului,care se vor manifesta (in afarA de semnele de localizare) prin semnele sindromului deH.T.t.C.

ConJinutul cutiei craniene neavAnd unde sa se extindd (deoarece cutia cranianleste inchisd, rigidi), masa cerebrald va avea tendinla sd hernieze, iar hernia cerebrali,odatd declangatA, reprezintA un grad maxim de gravitate.

,

Manifestdrile de dependenld vor fi, deci, manifestdrile'sindromului de H.T.l.c.

- cefalee- varsdturi- tulburAri vizuale

- edem papilar- tulburiri psihice

- tulburdri vegetative

Zonain care este localizati:Lobul frontal - paralizii sub formibrahiale sau crurale, hemiparezeleziunii- tulburdri de personalitate- schimbare de comportament (tendinJa de a face glume vulgare- depresie, indiferenfd, scdderea atentiei, neglijenld- scdderea memoriei (hipoamnezie)- tuiburdri de echilibru gi coordonare

Simptomele dinH.T.l.C. (vezitema anterioarA)

Simptome infunclie delocalizareatumorii

322

a

)

)

ale

de

a,

- crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii)

- paralizii laciale de partea opusi lobului bolnav- celalee localizatd in dreptul lobului lezatLobuloccipital- tulbur6ri vizuale (hemianopsie, cecitate)

- halucinalii vizuale, agnozie vizuald (9u recunoagte obiecte saupersoane cunoscute)

- cefalee cu localizare occipitaliLobul temporal

- halucinafii vizuale, olfactive sau gustativc

- crize epileptice parliale

- alazie, depresie, adesea agitalie- tulburAri de echilibruLobulparietal- tulburdri de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de padeaopusi lobului afectat

- pierderea discriminirii stAnga-dreapta (nu gtie care este paneadreaoti sau oartea stAnoA)

-apraxie ti^rngp^o"lr-dl o. +vocrrfq Ap\oct 4ttr'"L\i]- tulburAribe oridntare in spafiu d t

- crize epileptice jacksoniene (senzitive) in membrele 9i hemifataopusi lobului lezatVentricul cerebral

- cefalee intermitentA, care apare 9i dispare in funcfie deschimbarea de pozifie a capului

- somnolenld

- crize de epilepsie - apar 9i dispar brusc

Problemelepacientului

- alterarea percepliei senzoriale: vizual6, auditivi, kinestezicd,gustativi, tactil6, olfactivd

- alterarea procesului de gAndire

- teami- disconfort - durere

- modificarea perfuziei fesutului cerebral (H.T.l.C.)

- deficit de cunoagtere - a stdrii de sdndtate

- modificdriale mobilitdlii tizice - dezechilibru.

- sunt cele descriseNOTA:

Obiectivele pacienlului 9i intervenliile asistentei lar-; ingrijirea pacientilor cu H.T.|.C. i

Deoarece acegti pacienfi vor li supugi unor intervenfii chirurgicale, vomdescrie ingrijirile (intervenliile asistentei) preoperatorii 9i postoperatorii:

323

astf4

INGRIJIRI PREOPERATORII- PACTENTT CU TUMORI CEKEBRALE -

lnterventiile asistenlei (cu rol propriu 9i delegai):- acordA sprijin psihologic pentru pacient 9i familie = intervenJie prioritard !.

- incurajeazA pacientul gi farnilia sd-gi exprirne tenrerile (temerile pot fi in legAturd o.tmodificarea infdlisirii, de dependenjd, de moarte)

- inregistreazd datele de bazi ale aprecierii neurologice 9i fiziologice

- urmiregte obJinerea acordului scris penlru operatie (solicitat de neurochirurg) de bcea mai apropiatd rud6, in cazul in care pacientul nu este capabil sA semneze aceqacord.

[l pneozaRE: chiar '9i atunci cAnd pacientul 9i-a dat consimldmAntul, rudeleI I apropiate trebuie consultale Si sA-Si dea consimfAmAntul inainte de operatie.

- explici tratamentul 9i procedurile (chiar dacd nu este sigurd ci pacientul sau familiale inJelege)

- favorizeazd, intAlnirea pacientului (daci acesta doregte) cu persoana cdruia doregtesA i se confeseze inainte de operaJie- pdstreazA pirul (dupi raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acestapoate fi folosit la o perucA

- pregdtegte familia pentru cAnd vor vedea prima oard pacientul dupd operalie:pansament la cap; edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor disiorsiona aspectul (starementali temporar redusi, afazie).

DE 9TIUT:in unele spitale, existd obiceiul de a rade pdrul pacientului numai in zona in

care acesta trebuie operat.PArul frontal poate fi, uneori, ldsat pentru ca, dupd operalie, sd poatA {i pieptinat(pentru a acoperi cicatricea).

Nu se administreazd clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cregteriipresiunii intracraniene prin efortul depus gi din cauza absorbfiei lichidului.

INCRIJIRI POSTOPERATORII

lntervenfiile asistentei (rol propriu 9i delegat):

Prcgdtegte materialele necesare pentru ingrijirea postanestezicd:dispozitiv pentru aspirafie cu catetere

, rpatulA linguald- lrusi pentru punclie lombard 9i substanle pentru urgenje medicale (stimulenteserdiace 9i respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)-= elringi, ace intravenoase 9i hipodermice= lrrrsA pentru traheostomie - sd fie disponibili.

324

vegheaze pacientul in perioada postoperatorie,

aobservA - semnele cre$terii presiunii intracraniene (vezi cap. H.T.l.C.)- functiile vitale 9i vegetative; respiralia, T.A., puls, temperaturA, diurezi

, - culoarea tegumentelorstarea de congtienfA

- reactia pupilelorg;ice modificare apdrutd, care prevestegte hemoragia sau iritarea creierului sau altesimptome, trebuie raportate imediat neurochirurgu lui.

lsiguri Pozilia Pacientuluii agaz6, pacientul in pozilia indicatd de medieul neurochirurg in funcfie de starea

oacientului (congtient, incongtient, intubat sau detubat) 9i in luncfie de actul chirurgical:.r - decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fala in jos - pacientul comatosi neintubat, pentru a asigura o respiralie adecvatA, pentru a preveni aspirarea

'r#Ti:i:'"X:l]:?JJilil::i mare, pacientur nu va ri curcar pe partea arectara (pericor

6e deplasare a structurilor cerebrale sub in{luen}a greutA}ii).

Baci operalia a fost efectuatA in zona supratentorialA, pacientul va fi agezat in:- pozifie semigezAnd, asigurati prin ridicarea pirlii cefalice a patului la 45 grade 9i

prin plasarea unei perne mari sub capul 9i umerii pacientului; se dinrinueazd, astfel,' posibilitatea hemoragiei, se asiguri o mai bund circulalie a lichidului cefalorahidian

gi se ugureazd intoarcerea circulaliei venoase.gacd a fost excizatd o tumord infratentorialA, patul trebuie menlinut orizontal, iarpaclentul va fi:

- culcat pe o parte, cu o pernd mic6 agezati sub gAt.

ri ATENTIE!

fu i o TreUuie evitati orice flectare a gAtului, fie pe linia mediand, fie lateral (per.icol de

&j aparilie a unor complicalii respiratorii 9i a comprim6rii trunchiului cerebral).

$uprave gheazd pacientul incongtient :

- pentru a nu-9i smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu seleza singur (sd nu se zgdrie, loveascA).Pentru a preveni aceste leziri, unii pacienli trebuie protejafi prin bandajarea mAinilor,tolosirea mdnugilor fdr6 degete, aplicarea unei tes6turi de bumbac pe mdna care se$xeazi cu benzi adezive la nivelul incheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon,pentru a preveni iritarea pielii.Supravegheazi pansamentul capului 9i ingrijegle plaga operatorie:

- se verificd gradul de imbibare a pansamentului cu sAnge, cu secrelii.Dacd are o culoare verzuie, se anunfA imediat medicul, deoarece indici (probabil)

pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neuro-tn'Ttn"or,,

pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dup6 operalie, ca ranasd tie expusi circulaliei aerului. (Daci nu este acoperit capul, existi, insi, riscul capacientul si se scarpine).

- se supravegheazA drenul (dacA existd).

325

I

Mulfi pacienfi prefera sa poarte calote pentru acoperirea capului.pacientur ra care porfiunea de os indepartaie lpentru craniotomie; nu a tost pusd ra roc

:3:{."^ o depresiune in scarp 9i trebuie prevenit de pericorur o"

" roui

""prr in aceas*

Anunfd medicul ori de c6te ori apar manilestiri palologice:- dispnee (respirafie stertoroasa, respiraJie cneyne_siockes etc.)- hipotensiune

, ;.;J:'i:$,X Jiia ffi :f ffi:,.!;i: fjid i e acce nru ata ; ta h ip n ee ; vo m d e xp roziv{

- aparilia unor pararizii, rigiditate, convuisii, afazie (trddeazS aparifia hematomuru.]- dilatarea pupireror, care devin fixe (apare in edem ..r*nr"iii"u"rsibir).La indica;ia medicului, asislenta u" "i".ir" i"g rrjiri cu ror deregat, astrer:a pentru corectarea hipotensiunii

n,o,;:n::t":':iilil::"tau substituenli. perruzie cu noradrenatind, Hemisuccinat deo pentru problemele respiratorli;

Mobilizarea

g ATENTTE! Se verificd posibira hipotensiune posturard a pacienturui.

- administreazd oxigen (hipoxia cregte edemulintubat, se pregdtegte mateiiatut necesai pentruasistatd.a pentru coreclarea creSlerii tenslunii intracraniene:

cerebral); dacd pacientul nu esleintubalie; aparatele de respiralie

primele 2448 ore, se combate cu medicamenteparenteral sau oral (sulfat de codeinE _ parenteral.

PRECIZARE:

- tusea 9i voma trebuie,evitate (cresc presiunea intracraniand)- aspirafia - dacd este inoicaid-- ;fi;;!"ria-i"""i eT/cu a:en1ie pentrull1it;ijJ,.Tli;.,i,,,r* "rpii"i"" o"'iil,'"*",ci]iite pentru respir.afie profundd

;f,l",J,iJ[;;""ff,i:Xiiil;:#".ifi;"li,,:"?i"'"r, a trombo'ebite,or se race dupd

Participarea familiei la^planurile de ingrijire pe termen lung:-membriifamirieipot prezenta reacliiemo-liJnlr! r"u"r" sidificultdlide aJaptare, care#,qiJ,i",?T:f :ilf Ji?:ilXilj',T"'*il,iun,1, incat, u";;;;""; nevoie sd se

Trebuie sfdtuita famiria'cums-j.:P,i"" o"ll""rrr, sd ajbi grijd sa nu facd remarcifipsite de tact in faJa acestuia, rr"iu .IrJ"i-"ili.!"ru" anxieratea, depresia, frica.

incnumnA eAcIENTTLoR corrrATo$r

:ii:l":T ilT#,""llil;ffi; rH:J:::'Sl,l: de dependenrd, mdsuri,e de

ilx,T"','it$;#'F:#l,""r,mt:tliff#"'lT;'i,i3iilr+:*i;J:ftJffi

doar cateva completdri priuinJlur"gerea de dare si probremere

;:ft;:"Jj:jl,".#:i:ji"111,r:L^o'::r,".1f"::ri:e de medic (grucozd hipertonica

ilJr'?:ff "n:n*,1';,I:""':1",1.::"::-i?i-g[;H"*ffi ":']f T::3:1".,,f

' *'; il : : :: T 1 I "^.l:-: : : e d a t iv e,,n e u r"i; p; ; i ;;, il il' il" I, r

lH i:'n:, 0""

i:yl ::.:""^",11' r-. " "" 'n "t; ; ;; ffi ;;#;;#; (imp ach eti ri in

ffiil"",:#! ude), administrare de medicamente, daci sunt prescris\; iff:::11,1clordelazin).

Alimentalia pacienfilor incongtienli sau cu tulburdri de deglutifie se va faceparenteral gi prin sondd gastricd, evitandu-se supraincdrcarea cu-richide (pericor de

;:"JJ.?::'iit;ilii,X.XX?irica si varsdtu'.; l;

",.[r"" """t,#," .o,o,,prin drenai

;rfl,: ,T:lJl,.li r"t,"*r, de inshilire ei vetopatarin sunt prezenie, tichidete se

- se urmdregte cu strictele bilanlul hidro_electrolitic.Eliminarea

- trebuie avut grijd ca pacientur sd elimine suficient; in caz de retenlie urinard, seinstaleazd sonda vezicald ,,a ddmeure,,- se combate constipalia prin laxative sau purgative ugoare (pacientul trebuie instruirsa nu depund eforturi la defecare).

- --- F-'iAsigurarea confortului

fiF1{t(ll:lsit.iLl'

- durerea de cap, prezentd inprescrise de medic, administrateaspirind oral sau rectal)- o compresd cu gheafd, pusd pe cap, ameliore az6 durereade cap.

326

,"n,''1;:;,l:za se obfine de ra famitib*ffi

- cdnd a apdrut coma- simptomele concomitente- prezenla durerii- prezenla simptomelor vizuale

^"il:il;o?"',:T"T'"1? jLi'JL-';;"1,,T::':",f# jiJi,r-

Date obiective:

- funcfiile vitale- semnele de la nivelul pupilei (dimensiune, egalitate, reaclii)

- examinarea reflexului corneei (prin apAsarea ugoar{ qcorneei cu o bucatd de tifon; reflex intact = clipirea ochilor)- examinarea re{lexului velopalatin (atingerea ambelor pi4i

ale laringelui cu o spatulA linguald); absenla acestui refle;indicd pericolul aspirdrii alimentelor 9i lichidelor.

PRECTZA,RE: Pentru o apreciere de urgenfd a stdrii 6scongtienfi (profunzimea comei), se poate folosi TestulGlasgow. Acesta presupune acordarea de note laurmitoarele date clinice:

a) exanrinarea reacJiei oculare la diferili stimuli (deschi-derea ochilor - spontan la stimuli)

b) examinarea rdspunsului verbalc) examinarea rdspunsului motor la un stimul (exemplu la

un stimul dureros, pacientul duce mAna la locul dureros,incercdnd sd se apere)Se acordd note pentru fiecare din cele trei date clinice.

Scala Glasgow pentru comd

ruorA: OchrT deschigi4 - spontan3 - la cerere2 - la aplicarea unor stimuli

patului unghial)1 - ochii nu se deschid

durerogi (supraorbital, asupia

Cel mai bun rdspuns verbal5 - orientat in timp, spaJiu 9i fald de persoane4 - este confuz3 - rispunde fragmentar, cu pauze lungi2 - emite sunete neinteligibile1 - nu rispunde la intrebdri

'' Rdspunsul motor5 - executA migcarea solicitatd de examinator (exemplu:

deschide gura)4 - duce mdna la locul unde s-a produs stimulul dureros3 - reacfioneazi la stimuli durerogi prin flexia unui membru,

fira orientare spre locul dureros2 - reaclioneazd la stimuli durerogi prin extensia membrelor'l - nici o reactie motoriePrin totalizarea notelor de la cele trei date clinice, pacientul

poate prezenta:nota maximi (4 + 5 + 5) = 14 = nu este ?n comdnota intre g - 13 = coffid reversibilinota intre 6- 8 = comd profunddnotaintr6 3 - 5 = come grava

328

Problemelepacientuluicomatos

obiectivere gi interventiire asistenrei (vezi ,,Breviar de ingrijiri speciare,, _Lucretia Titirci)CAteva pecizdri legate de interventiile asistentei;

-se.vorbegte cu pacientul inainte Oe a_f atinge'

;1,i"0"r"" 9i masarea ugoard a abdomenuru"ipoate servi 9i ca stimurare a peristartis-

-indepdrtarea Ientireror de contact cu atenfie sd nu se producd rezareacorneei.

- respiralie ineficienti (acumurare de secretii gi hipotonia vdruruipalatin)

- circulafie inadecvatd (modificarea perfuziei tesutului cerebral,slaba irigare a yesuturilor, imobilitate) rvr!vL'vr

- alterarea comunicdrii i"^ l!"_"1

senzorial 9.i.. motor (inco n gtienJd)sau alterarea percepJiei.senzoriale lvizuala, auditivd, gustativd,tactild, olfactivd, kinestezicd)- imobilitate (incongtientd, deficit motor)- incapacitate de a se alimenta. Si hidraia (dificultate de deglutitie,incongtientd, incapacitare de a ingera ;i;;"i; 9i tichide)- risc de alterare a mucoaselor: Olcafa, conirn-.tiu"fa (lipsa igieneibucale, uscarea mucoaselor) -' ---Jerr\

- risc de arterare a integritdlii pierii (imobiritate, arterarea perfuzieitisulare periferice)- incapacitate de a-9i acorda ingrijiri igienice (incongtienld, deficitmotor)

- alterarea funcliei de eliminare intestinara gi urinara (incontinenf6,abolirea refluxului sfincterian)- modificdri ale temperaturii (tulburAri de termoreglare)

FISA 2.14. ixcnr.nnnA BoLNAvILoKrNcoNgTrENTr gr coMATO$r

in cursul unor categorii de imborndviri, congtienta bornaviror poate fitemporar. Astfel deosebim stdri ca:

_tr1,:i:;::r:"f,^?j^...9"_1in1",9, rotat fald de mediu ei persoana proprie;

_":#::::1: o^1::y:r nu sesizeaza craice s;;;;;#;;;il .il;_ ".og.o :: f ::,? :.!:, ! ! _

lo tn av u I po ate ri t reti ; ;; ;; ;;;; T,.n

"?T",,;,f:,,1,t:,T.:?,,1"j,11i.1u li:lg"j"? in diverse srade a stdrii jL conetienld,

vietii vegetative.l,Y:,9Jij:::f!ii.de relalie, cu perturtoare" r"i ,irt,"" noi prfi,i;..l',lffit:

Deosebim:

- comd ugoard sau vigird . stadiur r - congtienla nu este compret pierduta,circulalia gi respiralia sunt normale;

; ":T:":::? :! ::::11'yl l, :: "T".1g riz e azd p ri n p i erd e rea co n eti e nf ei,Jvr rtttgt

:,,1?1??11:,,1::i:?,I"t{e ey9it1ri, reflexete sunt aoorite,lunlriire vieriisunt pdstratelrespiralie, circulafie);-,;- coma caru, - stadiur ilr - apar turburSri vegetative (respiratorii, cimidriazd, colaps, hipotermie. ;

- comd depd1itd (ireversibild) - stadiul lV - bolnavul este menlinut in viafdprin respiralie mecanicd.cauzele comeror sunt foarte variate: accidente vascurare cerebrare, i

ii"Tl; 3 LP ;?,,":lt] : "F (b ro n h opn e u m opatie obstru ctivd

" io n i

"al, d i abethipoglicemii, bori grave hepatice, i"n"i", irit""lioase, endocrine e3.

124

I

I lndiferent de cauza care a dus la pierderea congtienlei, asistenta trebuie sd ia

t llffi:f"Jlice ei orsanizatorice cAnd este pusd in fafa unui botnav in stare de

I StaOilirea. diagnosticului cade in sarcina medicului, dar asistenta, prinI observafiile sale, ii poate da un mare ajutor.

t lngrijirea bolnavilor incongtienli 9i comatogi cuprinde doud categorii de mdsuri:

I - mesyri ./9 urgenld-in cazde complicalii care-i pun viala in pericoi imediat (comaI reprezintd in toate cazurile o urgenld medicald);

I *!ff"r!r^lf ingriiiri generale-comrrne, indiferent de cauzele care au determinat

I 2.14.1. MAsuBr DE 'RGENTA

I MATERIALE NECESARE acorddrii primului ajutor: aspirator de secrelii, des-

t chizdtor de guri, oxigen, pipd Gueddel, mijloace de respiralie artificiatd, aparat deI perfuzie, transfuzie, seringigiace, eprubete, tuburide cauciuc, sonde, medicamente

I de urgenld gi solutii sterite de per-fuzie.

II I cdilor aeriene I atimenrare

II I superioare la | 1.2. Agezarea bolnavuluiin decubit lateral. I

I I bolnaviicu tul- I t.S. Hiperextensia capului subluxalia anterioard u I

t I burdri respira- | mandibutei. I

I I torii orave

I t.c. tntrooucerea pipei Gueddet.

I

t j Oesenvnlll. Aceste manevre au drept scop impiedicarea atunecArii timbii si i

I I ldrgirea diametrului antero-posterior al faringelui. Dacd respiralia nu se reia, ." uu I

I I institui imediat respirafia,,gurd ta gurd*sau ,,gurd ta nas,,. I

lr I

I I vend 9i insti- | z.t. Runclie venoasd sau denudarea venei. I

I | ilf" unei per-

| 2.2. lnstituirea unei perfuzii (solulie de stucozd 5%).

I

I

I I orr=*uoJll. Crearea accesului la o vend, eventuat ta ambete brate, trebuie I

t I aplicatd in toate comele profunde, care se pot complica in orice moment, cu I

I I insuficienld circulatorie perifericd. in acest caz putem institui terapia gocului "ar" I

I I Si-ar putea face aparitia. III | 3' Recoltarea. I s.t. Recortarea unor egantioane de sange pentru

I

I I de lroduse bio- | determinarea: ureei, glicemiei, hemogramei etc. I

I | |:il.r""ffi:esare | 3.2. Recoltarea urinei, aspiratutui sastric.

IL-

Obiective Mdsuri de realizare

1. Eliberarea | 1.1. Curatirea cavitdlii bucoJaringiene de mucozitili 9i resturicdilor aeriene I alimentare.superioare la | 1.2. Agezarea bolnavuluiin decubit lateral.bolnaviicu tul- I t.s. Hiperextensia capului subluxalia anterioard aburdri respira- | mandibulei.torii grave I t.C. tntroOucerea pipei Gueddel.

OBSERVATII. Aceste manevre au drept scop impiedicarea alunecdrii limbii sildrgirea diametrului antero-posterior al faringelui. Dacd respiralia nu se reia, se vainstitui imediat respiralia,,gurd la gurd,,sau ,,gurd la nas,,.

Concomitent cu mdsurile de resuscitare respiratorie, suntnecesare:2.1. Punctie venoasd sau denudarea venei.2.2. lnstituirea unei perfuzii (solulie de glucozd 5%).

2. Creareaaccesului la ovend 9i insti-tuirea unei per-luzii

OBSERVATII. crearea accesului la o vend, eventual la ambele brate, trebuieaplicatd in toate comele profunde, care se pot complica in orice moment, cuinsuficienld circulatorie perifericd. in acest caz putem institui lerapia gocului caregi-ar putea face aparilia.

3. Recoltareade produse bio-logice necesarediagnosticului

3.1. Recoltarea unor egantioane de sAnge pentrudeterminarea: ureei, glicemiei, hemogramei etc.3.2. Recoltarea urinei, aspiratului gastric.

4. Apreciereafuncliilor vitalegi vegetative

4.1. Se urmdresc: respiralia, pulsul, T.A., deglutilia, tegumen-tele, comportamentul bolnavului gi se semnaleazd medicului.

2.14.2. MASURI DE iNGRUIB,E GDNERALE

CAnd respiralia gi circulalia sunt stabilite in limitele normale, starea comatoasdpoate dura incd B-1 0-14 zile sau chiar mai mult. in aceastd perioadd asistenta vaingriji 9i indeplini prescripliile medicale.

OBSERVATII. Viata bolnavilor incongtienti depinde in mare mdsurd decongtiinciozitatea, tenacitatea 9i perseverenla cu care asistenta ii va ingriji. ingrijireabolnavilor incongtienfi, comatogi, trebuie fdcutd totdeauna cu convingerea fermi c5,printr-o ingrijire 9i un tratament congtiincios, suslinut 9i permanent, ei pot fi salvali.

Obiective Mdsuride realizare

1. Pregdtireacondiliilor deingrijire

1.1. Se izoleazl, bolnavul intr-o rezervd. Temperatura camerei1B-20.C.1.2. Bolnavul va fi aranjat comod in pat, cu saltea pneumaticdcompartimentatd. Patul va avea apdrdtori laterale, utilajauxiliar, pentru ca in caz de agitatie sd nu cadd, sd nu serineascd.

2. Asigurareapozitiei cores-punzdtoare

oBSERVAT!E.

Pozifla poate fi:2.1. ln decubit dorsal, fdri pernd, cu capul rotit intr-o partepentru a se preveni cdderea limbii spre glotd.2.2. SemigezAnd, dacA nu existA contraindicatii.2.3. De drenaj postural, dacd are secrelii, cu picioarele mairidicate 9i cu capul intors intr-o parte (v. fig. 33).2.4. ln decubit lateral, cu orificiul bucal indreptat ugor spresuprafafa patului: faciliteazd drenarea secrefiilor din gurd.

laci bolnavul este agitat, i se vor lega mAinile.

3. Permea- |

bilizarea ciilor I

respiratorii su- |

perioare, asigu- |

rarea respiratiei I

ATENTIE! Depre

3.1. Asistenta aspird secreliile traheo-brongice cu aspiratorsau seringd Guyon.3.2. Previne cdderea posterioard a limbii pe orificiul glotic (prinpozilia capului, pipa Gueddel)3.3. La indicatia medicului, administreaz5 oxigen.

siu nea respiratorie trebuie imediat semnalatd medicului.

126

i:1.

h

4. Urmdrirea,notarea func-

fiilor vitale 9i atulburdrilor determo-reglare

ATENJIE! Sd nr

4.1. Pulsul, T.A., respirafia, temperatura se mdsoard laintervale cerute de medic, cdteodatd de mai multe ori pe ord.4.2.in caz de hipotermie se va incdlzi bolnavul cu termofoaresau sticle cu apd caldd, invelite intr-o flaneli sau prosop.

se producd arsuri!

4.3. in hiperpirexie - impachetdri reci, antipiretice sub formide supozitoare.4.4. Asistenta va avea grijd sd acopere bolnavul, preve-nindu-se rdceala (bolnavii incongtienli se dezvelesc).

5. Urmdrirea, I S.t . in caz de vdrsdturi capul se intoarce intr-o parte (senotarea vdrsi- | pregdtegte tdvita renald).turilor, evacud- | S.Z. Se gterg sau se aspird din guri resturile alimentare.rilor de urind Si I

fecale I

ATENTIE! Prin aceasta se previn 9i bronhopneumoniile de aspiralie.

5.3. Urina se determind cantitativ, captAndu-se in vasegradete.5.4. ln caz de incongtientd se asigure bolnavului urinar (invelitin flaneld) sau bazinet de cauciuc.5.5. ln caz de retenfie urinard se aplicd un termofor peregiunea suprapubiand (se apasd cu grijd vezica urinard).5.6. La indicafia medicului se va introduce 9i fixa sondavezical6,,d demeure".5.7. Se face zilnic spdldtura pe sondd cu solulie de acid boric3/"incitlzil la temperatura de 36'C.

5.8. ln caz de constipafie se face clismd evacuatoare.5.9. ln caz de meteorism se face aspiralie gastricd 9i seintroduce un tub de gaze in rect (nu va fi finut mai mult de doudore, deoarec e I av orizeazd apariti a escarel or).5.10. Asistenta va semnala eventualele modificiri aleaspectului scaunului.

ATENTIE! Tehnicile sd se execute in condilii de asepsie perfecti.

6. Asigurareaigieneicorporale

6.1. Bolnavul va fi spdlat in fiecare zi complet (pe segmente).6.2. Se va face toaleta pa{ialA ori de cAte ori s-a murdirit. Lafemei toaleta genitald se va face de mai multe ori pe zi.6.3. Dupd spdlare se fricfioneazd cu spirt mentolat.

127

(

ATENTIE! Toate materiateleperfect sterile.

folosite trebuie sd fie de o curdfenie exemplard 9i

7. lgiena cavi-tifii bucate 1.1. S" indepdrteaz d proteza.

7.2. Dimineala gi seara,r" f?9g toateta gurii cu un tampon deylr,ty"lii:p]rtig de, acid oo,ic t'n"sau museler.].s,t_1mO.a, buzete, gingiite se vor gterge cu gii."i;';'Oor"*"tade 2-3 ori pe zi.7.4. Buzele vor fi unse cu vaselind 9i se aplicii peste gurd untifon imbibat cu solufie de ser fiziolo;ic-.- '

ATENTIE! Compresa trebuie sd se menlini umedd.

8. Prevenireauscdrii corneei

vitamina A de 2-3 ori pe zi.

8.1. Se spali ochii cu acid boric 4To, ceai de mugelel.

3;?,*"T:fji,::I,_:, cAte o "orp,".ainmuiatd in aceeaeisolutie sau ser fiziologic.

r!"v'q(q rrr qu.'ticr)l

3;1;* yr,l.:,'|" in sacii conjunctivati cAte o picdturd de

9. Asigurareaigienei pArului

9.1. Femeile vor fi pieptdnate zilnic.9.2. Se va spdla pdruita 1_2 siiptimAni.

10. Prevenireaescarelor

11. Asigurareaalimentatiei

10.1. Bolnavii vor fi intorgi din ord in ord, pe rdnd, in decubit9grgul laterat, stAng 9i drept.

19.? 9" vor fotosi 9i cotacide cauciuc invetili in ftanetd.10.3. Ceargaful va fi absolut curat Silntin., ,r."r.]9.1. 9" indepdrteazd eventuatef" ,".trri-0" atimente.10'5. Lenjeria de corp.trebuie sd nu-prezinte cute, si fieschimbatA ori de cAte ori s_a uOat sau mlioarit.106. 9" pudreazd pielea Ootnavutuicu p-u-jra de talc.11.1. Dacd reflexul de deglutifie ." p*treazd,, bolnavul va fi alimentat pe cale bu_cald'cu lingurila, cu foarte ,lr" ut"ntL(supe calde, compot, sucuri, fierturidiluate).11.2. Dacri nu se pdstreazd reflexul deoeglutilie, se va alimenta prin sondd intro_dusd prin nas sau prin peifuzie Aig- Sgj.-_1

1.3. Se va face bilanfui rriOric priniroiaiea Fis. 3e. sondi dinlichidelor introduse 9i pierdute. materialptasric

12.1. Se uo|, tu""@ cale orald.", n"r;amiqclli pasive, pentru prevenirei co'mpficatiilor trombo_embolice

12. Prevenireacomplicaliilor siincidentelor

13. Urmdrireaaltor tulburdricare pot apdreain starea decomd

12.2. ln caz de convulsii se cdptugegte patul cu perne saupAturi pentru ca bolnavul si nu se rineascd.12.3. Pentru acelagi motiv, bolnavul poate fi imobilizat.12.4. in caz de crize epileptiforme se agazd intre arcadeledentare o apdrdtoare de cauciuc sau lemn (invelitA in maimulte gtraturi de tifon).12.5. ln caz de hemiplegii, incd din primele zile, se vor evitapozifiile vicioase ale extremitdtilor paralizate prin mobilizareapasivd a fiecirei articulatii de 3-4 ori pe zi.

13.1. Se vor Lrrmiri tonusul muscular, dimensiunile pupilei,aparilia edemelor, coloralia tegumentelor, halena, anunlAndu-se modificdrile survenite medicului.