curs 1 morfofiziologie parod

84
previo us next 03/26/22 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară Disciplina de PARODONTOLOGIE prof. univ. dr. Silvia Mârţu CURS INTRODUCTIV CURS INTRODUCTIV Morfologia Morfologia parodontală. parodontală. Implicaţii clinice şi Implicaţii clinice şi terapeutice terapeutice

Upload: mona-camelia

Post on 07-Nov-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

curs parodontologie 1

TRANSCRIPT

ASPECTE DIAGNOSTICE I TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTAL - IMPLICAII PRACTICE -“Gr. T. Popa” Iai
Facultatea de Medicin Dentar
CURS INTRODUCTIV
Morfologia parodontal.
Sistem funcional ale crui elemente înconjoar (PARODONIU DE ÎNVELI) i susin (PARODONIU DE SUSINERE) unitile odontale.
PARODONTOLOGIE
Studiul afeciunilor parodontale.
previous
next
(PARODONIU DE SUSINERE)
MODIFICRI morfologice i funcionale:
FIZIOLOGICE: vârst, adaptare funcional
previous
next
previous
next
GINGIA MARGINAL
previous
next
Gingia
mucoasa masticatorie (include gingia)
mucoasa specializat (mucoasa lingual)
Anatomic se disting:
gingia marginal (liber)
previous
next
Gingia
COMPONENTA EPITELIAL
Celule Merkel
Celule Langerhans
COMPONENT CONJUNCTIV (lamina propria)

39526.bin
previous
next
Gingia
asigur la solicitarea funcional
gingivo–dentar
previous
next
Gingia
39553.bin
previous
next
Gingia
39554.bin
previous
next
2. PARODONIUL DE ÎNVELI
limita coronar a gingiei, delimitat apical de anul gingiei libere (proiecia jonciunii amelo–cementare)
dup finalizarea erupiei marginea gingiei libere este localizat la 0.5 – 2 mm coronar de jonciunea amelo–cementar
aspect regulat, consisten ferm, textur neted
nu ader la dinte i formeaz peretele moale al SULCUS–ului GINGIVAL
formeaz interdentar PAPILA INTERDENTAR
previous
next
previous
next
38802.bin
previous
next
previous
next
SULCUS–UL GINGIVAL
spaiu virtual delimitat de suprafaa dentar i epiteliul versantului intern al gingiei marginale
spaiu real în cursul sondajului parodontal
inferior este limitat prin epiteliul de jonciune
profunzimea sulcus-ului: parametru diagnostic
profunzime medie: 1.8 mm
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
39067.bin
39450.bin
39451.bin
previous
next
coleret epitelial 0.25 - 1.35 mm
cuprinde dou grupuri celulare (bazal i suprabazal) dispuse în cca. 20 straturi celulare
asigur ataamentul epitelial prin lamina bazal intern i lamina bazal extern
se formeaz în cursul erupiei dentare (odat cu persarea mucoasei) prin unirea epiteliului adamantin redus cu epiteliul oral
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
previous
next
conine proteine plasmatice ce cresc adeziunea epiteliului la suprafaa dentar
posed aciune anti-microbian
exercit proprieti antigenice
previous
next
ocup spaiul inter–proximal ambrazura gingival
considerat ca fcând parte din gingia marginal (unirea la nivel proximal a gingiei marginale vestibulare i orale)
forma determinat de:
previous
next
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
Aspect imediat post–extracional
previous
next
Absena punctului de contact
previous
next
col
38430.bin
previous
next
3. PARODONIUL DE SUSINERE
esutul gingival cuprins între jonciunea muco– gingival (reper stabil pe întreaga durat a vieii) i proiecia pe suprafaa gingival extern a limitei apicale a:
sulcus–ului gingival
ferm, rezilient, aderent la perioastul subiacent i la suprafaa radicular
lime:
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
39483.bin
previous
next
previous
next
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
previous
next
Gingie ataat minim
previous
next
Absena gingiei ataate
previous
next
4. IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
39513.bin
previous
next
previous
next
39628.bin
previous
next
Cementul
cement acelular (primar) – regiunile radiculare
coronare
cementogenez pe seama celulelor ligamentului parodontal, absent la nivelul suprafeelor radiculare denudate
fenomene resobtive i regenerative
CEMENTUL = ESUT DE ATAAMENT
Fibre Sharpey
IMPLICAII CLINICE I TERAPEUTICE
ansamblu de esuturi care înconjoar rdcina i o solidarizeaz la osul alveolar pe seama unui sistem ligamentar
ocup staiul desmodontal
fibre orizontale fibre oblice
previous
next
Desmodoniul
previous
next
Desmodoniul
previous
next
Desmodoniul
rezisten la forele de solicitare ocluzale: amortizare i protecie a elementelor neuro– vasculare din spaiul desmodontal
transmiterea la nivel osos a forelor de solicitare ocluzal
funcie de formare i remodelare
funcie de nutriie i senzoriale
(reflexul dento–parodontal)
39698.bin
previous
next
39699.bin
previous
next
poriune a oaselor maxilare (procese osoase) ce formeaz alveolele
os spongios, trabecular
os compact, cortical
cortical extern (os tip haversian)
os trabecular
procesul alveolar se dezvolt în acelai timp cu dintele i se resoarbe progresiv dup extracia sa
osul alveolar este rezultatul proceselor de apoziie i resorbie osoas care intervin de–a lungul vieii
OS ALVEOLAR DE SUSINERE
39706.bin
39707.bin
previous
next
Proces de apoziie osoas
Relaia dintre osul alveolar
Relaia dintre osul alveolar
Relaia dintre osul alveolar
Relaia dintre osul alveolar
CEMENT – DESMODONIU – OS ALVEOLAR
preluarea solicitrilor funcionale i transformarea lor în fore dispersate de traciune
suport pentru rdcin – pârghie intra–alveolar
previous
next
indiciu de sntate gingival sau de
existena fenomenului reparator / fibrotic
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
previous
next
previous
next
previous
next
previous
next
39759.bin
previous
next
40390.bin
previous
next
40398.bin
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
ofer un grad de flexibilitate gingiei marginale
suficient de stabil pentru o “sigilare” epitelial eficient a suprafeei dentare
ATAAMENTUL EPITELIAL
“barier” ce previne ingresiunea plcii bacte-riene i a produilor acestora
ATAAMENT CONJUNCTIV
rezisten mecanic
solicitare masticatorie
solicitare funcional
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
Spaiul minim biologic
MORFOLOGIA PARODONTAL.
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
39886.bin
39887.bin
39888.bin
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
element important al meninerii sntii parodontale dei rolul acesteia rmâne controversat
GINGIE ATAAT MINIM / ABSENT
dei dificil, o igien oral riguroas poate reprezenta premiza sntii parodontale în zone cu gingie ataat minim sau absent
risc crescut de apariie a recesiunii i inflamaiei gingivale
GINGIA ATAAT – barier fa de:
trauma fizic din masticaie
stimulii termici i fizici
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
previous
next
MORFOLOGIA PARODONTAL.
previous
next
imagine asociat sntii parodontale
PARODONIUL GROS
esut conjunctiv dens
gingie aderent apreciabil
rezisten la traumatisme
reactivitate la boala parodontal prin formare de pungi i defecte infra–osoase
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
CARACTERISTICILE PARODONIULUI GROS
Parodoniu gros
os alveolar subire sau minim reprezentat
(dehiscene, fenestraii)
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
PARODONIUL FIN
teuturi moi friabile
esut osos subiacent subire, caracterizat prin dehiscene i fenestraii
reactivitate fa de boala parodontal:
recesiune gingival
1. INTRODUCERE
GINGIA MARGINAL
CARACTERISTICILE PARODONIULUI FIN
Parodoniu fin
MORFOLOGIA PARODONTAL.
TRAUMA OCLUZAL – PARODONIU SNTOS
MORFOLOGIA PARODONTAL.
TRAUMA OCLUZAL – PARODONIU SNTOS
MORFOLOGIA PARODONTAL.
TRAUMA OCLUZAL – PARODONIU AFECTAT
MORFOLOGIA PARODONTAL.
TRAUMA OCLUZAL
SFÂRIT
previous
next
SFÂRIT