cunicultură curs

8/15/2019 Cunicultură Curs

1/63

Cunicultură, animale de blană şi vânat

INTRODUCERE

Agricultura mondială actuală manifestă o accentuată tendintă dediversificare, care să acopere multiplele şivariatele cerinte ale omului modern.• Zootehnia nu se mai limitează la “productia mare”, la aşa-numitele specii de bază, vaci, porci, oi şi găini, trebuie să producă o diversitate debunuri de consum mai mult sau mai putin lar , de lu!, de a rement sauc"iar delicatese, care asigură importante surse de venituri.• umeroasele resurse de diversificare -insuficient folosite de #oote"nia noastră, printre care creşterea deiepuri, animale de blană, animale de v!nat, de companie etc.• "e pot obtine produsele principale ale zootehniei, bunuri valoroase pentru economie, care se produc cu maeficientă economicăşi curedusă concurentă a animalelor mari#n ceea ce priveşte baza materială.• $amurile de productie animală care asigură aceste produse sunt deservite de tot at!tea ştiinte zootehnice cspeciiconstituie mi%loacele lor de productie şi c!tedirectii de productie prezintă interes #n prezent şi #n perspectivă.

$artea I CRE%TERE& IE$URI'OR (CUNICU'TUR&)&reşterea iepurilor sau &unicultura '- domeniu al zootehniei care se ocupă cu elaborarea principiilor de producere, creştere, e(ploatare, ameliorare, #nmultire, alimentatie a iepurilor, precum şi de valorificarea produselor obtinute.$amura se ocupă de două specii)• iepurele domestic (de casă),#n primul r!nd, provenit diniepurele de vizuină,din sud-vestul *uropeimediteraniene, precum şi de• iepurele de câmp, din *uropa &entrală şi de *st, introdus #n fermă abia #n ultimele decenii.• "tudiul cuniculturii şi activitatea #n domeniu necesită)• cunoştinte foarte variateşi• cu accentuatcaracter de particular *n #oote"nie.Astfel, iepurii se caracterizează prin anumiteparticularităti fi#iolo icecu implicatii pentru productie)• reproductiamaiintensădec!t la oricare alt mamifer domestic,• dubla circulare di estivă,• adaptabilitateala cele mai felurite conditii de mediu, dar şireactiie(tremela stările de stres.

CRE%TERE& IE$URI'OR (CUNICU'TUR&)$amura prezintă unritm de creştere rapid, paralel cu• industriali#area productiei, deşi cu• dificultăti de adaptare ale echipamentelor industriale la cerintele caracteristice mamiferelor+• creşterea iepurilor se dezvoltă #nunităti de mare capacitate, cu sute de mii de animale+• #n activitatea cunicolă se impunsubramuri de productiecare necesită veritabile specializări #n productie,utiliz!nd rase şi tehnologii diferite pentru) productia de carne secundar blană , blană secundar carne ,l!nă secundar carne ,animale de agrement secundar blană şi carne ,animale de e(perientă secundar blană şi carne .

+ Importanta creşterii iepurilor&reşterea iepurilor prezintă o deosebită importantă pentru productia animală, #n prezent şi mai ales #n perspectivă, prin• varietatea şi valoarea produselorca şi pentru• uneleparticularităti biolo icecare determină nivelul ridicat al productiilor şi eficienta economică de ramur+ + $roductiile iepurilorrodusele principale ale iepurilor sunt carnea, blana şi l!na, la care se adaugă pielea şi părul, precum şi utilizarea ca animale de e(perientă şi agrement.


2/63

+ + + C&RNE&• produs important al ma%oritătii raselor de iepuri, carnea de iepure are o pondere cresc!ndă #n alimentatiaomului, fiind deosebit de apreciată #n multe tări, datorită valorii nutritive şi biologice ridicate, caracteruluidietetic, digestibilitătii sale deosebite şi mai ales #nsuşirilor ei organoleptice şi culinare.• /in punct de vedere nutritiv, #n comparatie cu alte animale domestice tabelul 0 ,iepurele furnizează o carne cu valoare biologică ridicată)• este mai bogată #n proteine 10-112 proteine brute depăşind chiar muşchii pieptului de curcan.

• &ompozitia #n aminoacizi a proteinei sale este apropiată de optim pentru alimentatia umană. Astfel, 033 acoperă cerintele zilnice de aminoacizi esentiali ale omului.• -aloarea ener etică a cărnii este sub medie, fiind cuprinsă #ntre 013-043 5cal 6033 g, cu o medie de 073 52, potrivită cu cerintele alimentare ale omului modern.• Densitatea proteică, e(primată prin raportul proteine 6 033 cal, este foarte bună, aproape ma(imă, de 08,8,depăşită doar de carnea de cal.• 9n plus, are un continut mai scăzut #nrăsimi dec!t carnea celorlalte mamifere, cuprinsă #ntre : şi 4 2,corespunzătoare alimentatiei omului actual.• &alitatea grăsimii este şi ea foarte bună, at!t din punct de vedere nutritional c!t şi culinar.• Astfel,acizii graşi nesaturatisunt #n proportie ridicată, de 732 din totalul acizilor graşi.• /intre aceştia, acizii graşi esentiali, cum sunt acidul linoleic şi linolenic, se găsesc #n cantitate de 1-03 ori mare dec!t #n alte cărnuri de mamifere, de unde un efect protector cardio-vascular al consumatorului.• ivelul de colesteroleste redus, de numai ;3 mg 2, mult sub cel acceptat #n alimentatia omului, de 833 mg •


3/63

• costul de productie redus *n raport cu calitatea,asigură at!t o bună eficientă pentru producători, c!t şi o maimare accesibilitate a consumatorilor la veşminte de blană al căror pret de comercializare este mai scăzut de blănurilor pretioase.

+ + 1 '2N&• B!na Angora are o valoare comercială şi de utilizare foarte ridicată, datorită unor importante #nsuşiri te(ti• "e caracterizează #n primul r!nd printr-o bunăproportie a cate oriilor de firenumeric spicul reprezintă 12,spicul spumos C2 şi puful 432 ,

• lun ime marea firelor la maturitate pentru recoltare ?-01 cm, dar put!nd a%unge p!nă la peste 83 cm mot pentru care poate fi toarsă şi tesută+• fineteaeste remarcabilă, puful av!nd #n medie 0:-0; microni 8-13 microni , mai bună dec!t a l!nii de oaiesuprafină.• #nsuşiri superioare deelasticitate, plasticitate şi re#istentă la rupere, datorită calitătii cheratinei din care esteconstituită+• areproprietăti de i#olaremai bune dec!t puful de palmipede şi pinguin ceea ce o face foarte călduroasă+• poateabsorbi apa, #n proportie de 882 din greutatea uscată, fără să pară muiată+• cu această ocazie eade a3ă căldură peste 133 cal 6g apă absorbită , de unde unefect tamponremarcabilatunci c!nd se trece de la un mediu uscat şi cald, la altul umed şi rece sau atunci c!nd se transpiră. Acesta aractiune deosebit de favorabilă pentru reumatici.• foarteplăcută la purtat, datorită slabei reliefări a solzilor de pe cuticula firului, ceea ce o recomandă pentrusubveşminte izolante, purtate direct pe piele. /in acest punct de vedere este suficientă #n tesătură şi o propode numai 032 Angora.• uşoară40,0 g 6cm8 fată de 0,8 g 6cm8 la oaie,• se recoltea#ă aproape fără impuritătirandament 4?-442 fată de 8;-?32 la oaie , datorită mai ales faptuluică lipsesc glandele sudoripare, iar glandele sebacee asociate foliculilor piloşi sunt foarte mici+• lun ime mare a firuluice poate fi tors,pe unitatea de reutate 0C3 m fir 6g l!nă , care i-a deschis noidomenii de utilizare+• albă strălucitor, caracteristic+• poate primi prin vopsire o multitudine de culori şi nuante datorităafinitătiicheratinei salepentru coloranti, deunde şi o largă utilizare a ei #n tapiseriile de artă, confectii de lu(+• aspectul pufosal firului mai ales c!nd recoltarea se face prin smulgere , caracteristică principală a l!niiAngora, se datorează tendintei capetelor de a ieşi din firul tors, lucru care nu are efect negativ, ca urmare alungimii mari a firului minim 73 mm . *l poate fi influentat prin prelucrare #n functie de modă.

+ + 5 $6RU' %I $IE'E&• $eprezintă de fapt subproduse cunicole) părul şi pielea se obtin c!nd blana nu este corespunzătoare, fiind)• recoltată #n afara sezonului,• de la animalele imature,• de la animale bolnave.• ărul tuns este utilizat ca materie primă pentrufetru de cea mai bună calitate utilizat natur sau prin vopsire ,

iar • părul alb se poate folosi #n prezent şi #nfilatură.• ielea fără păr este utilizată #n)• maroc"inărie, imit!nd piei fine, ca cele de căprioară sau antilopă, precum şi #n• confectionarea *ncăltămintei ortopedice.

+ + 7 $RODUCtI& &NI8&'E'OR DE &9RE8ENT %I E:$ERIENt6• Animal clasic de e(perientă şi agrement, are o largă utilizare #n cele mai variate tipuri de cercetări biomedşi teste de) • histologie, • citologie, • genetică, • fiziologie fiziologia reproductiei , • patologie obtinerea deseruri hiperimune , • controlul medicamentelor test pirogen , • obtinere de tesuturi, • diagnosticul agentilor patogeni.

• &a animale de agrement şi e(perientă se utilizeazădiferite rase culturale, mai ales cele mici,• mai uşor de cazat, #ntretinut şi manipulat, dar e(istă şi preferinte pentru o anumită rasă la un anumit gen e(perientă &hinchilla, rase albinotice, de tip $e( etc. .


4/63

+ / $articularităti biolo ice ale iepurilor care determină nivelul ridicat al productiilorD. &ele mai importanteînsuşiriale iepurelui, care #l deosebesc de celelalte mamifere domestice sunt celedereproductie.• Astfel el are o foarte mareprolificitate, mai ales la reproductie intensivă, c!nd o femelă poate produce anualC3-033 şi chiar 013 produşi la C-03 fătări6 an, cu C-03 produşi la o fătare , dintre care cel putin :3-C3 a%ufie livrati pentru carne+• $recocitatea se!uală- #n mod normal o iepuroaică din rasele 6hibrizii crescuti #n prezent intensiv pentru cse montează la v!rsta de : luni+

• caracterul practicnese#onier al reproductiei;• estatia scurtă 83 de zile +• posibilitatea de *mbinare *ntre lactatie şi estatiecontribuie la performantele de reproductie foarte ridicateale speciei.• capacitatea de alăptareremarcabilă, asigură puilor p!nă la #ntărcare o mărire de 03 ori a greutătii de la naşde la ;3-73 g la ;33-733 g #n : săptăm!ni .• t carne şi +? mii de blănite pentru păr, piei, confectii II. Productiile iepurilor , mai ales cea decarne, se obtin rapid şi constant de-a lungul anului+• vite#a de creşterea iepurilor este superioară altor mamifere domestice, tineretul pentru carne crescut intena%ung!nd la v!rsta de ?-03 săptăm!ni la 1-1,; 5g şi peste. Productia de lână• l!na are creştere continuă,• recoltarea se face de 8-: ori 6an la intervale de 0: săptăm!ni , ceea ce• poate asigura productii de ?33 -0.:33 g 6cap. III. Eficienta utilizare a resurseloreste o altă caracteristică a iepurilor.• -alorificarea fura3elor consumul specific de nutret combinat pentru obtinerea sporului este intermediară#ntre pasăre şi porc) 8-8,; 5g nutret combinat 65g spor #n creşterea intensivă.• /in proteinele in erate, iepurele poate fi(a 132 #n carne comestibilă valoare obtinută tin!nd cont şi de hranconsumată de reproducători şi pentru #nlocuirea lor +• valorile comparabile pentru celelalte specii sunt de 11-182 pentru puiul de carne de găină, 07-0C2 pentru şi C-012 pentru productia de carne de bovine.• En calcul relativ lacostul ener etic al proteinelor comestibile fi!ate#n corp este mai defavorabilrumegătoarelor, iepurele necesit!nd 03; 5cal 6g proteine fi(ate fată de ::1 5cal la bovinele de carne.• Depurele poate folosi uşorproteinele continute *n plante bo ate *n celulo#ămult mai ieftine , #n timp cegăinile şi curcile, singurele animale cu performante mai mari, nu pot fi hrănite eficient cu nutreturi celulozi• iepurele poate utiliza nutreturi cu 0;-132 fibre, #n timp ce găinile utilizează bine nutreturile cu ma(im ;2 f brute cerealele, mai scumpe .V. Alte particularităti care contribuie la productivitatea ridicatăa creşteriiiepurilor sunt )• investitia necesară redusă,• recuperarea rapidă a capitaluluiinterval mic #ntre generatii, productiile se obtin rapid ,

• fle!ibilitatea.• Necesarul de fortă de muncăesteridicat,• aceasta trebuie să fieieftinăşi disponibilă.


5/63

• e continente, producFia cea mai mare o realizează Asia cu aproape C4: mii t carne de iepure tabelul ; , urde *uropa cu aproape ;11 mii t peste 1C 2 din totalul mondial , ierarhia fiind inversată faFă de perioadadinaintea anului 1333.• America de "ud a produs 81C mii t, cu o creştere anuală continuă din 1330 p!nă #n 1301.• La mare distanţă urmează A rica cu peste ! mii t carne, ma"oritatea produsă de ţările nord #a ricane, unde e(istă o tradiFie #n acest sens.• 9n America &entrală producFia se estimează la doar :,87 mii t.• rincipalii ? producători din lume 1301 sunt #n ordine) &hina, >enezuela, Dtalia, $. /. . &oreea, "pania, *

şi GranFa, care #mpreună totalizează circa C? 2 din producFia mondială.• C"ina este primul producător mondial, cu circa ?8; mii tone tabelul 7 . roducFia sa este #n primul r!nd pel!nă Angora şi secundar pentru carne. A crescut cu 13,0 2 #n ultimii ; ani cu ;,42 peste cre terea producFieișmondiale .• Italia - producFia cea mai mare de carne de iepure din *uropa, cu producFie #ncă tradiFională la #nceputu04?3, s-a dezvoltat foarte mult după 04?;, produc!nd anual aproape 833 mii tone #n 0443. 9n prezent cifrelde 171,; mii tone 1301 , #n creştere cu C,72 faFă de 133C.• roducFia sa a crescut, prin #nfiinFarea de mari unităFi de creştere ;33-0.333 femele reproducFie . Dtaliaşi consumul mondial de carne de iepure cu ;,C 5g 6 cap locuitor anual.•


6/63

• #n unele Fări din centrul şi estul *uropei


7/63


8/63

• 9n prezent iepurii se cresc #n unităti productive familiale, mici, mai ales #n =anat şi Hransilvania, unde e(traditie pentru consumul de carne de iepure de casă şi unde se cresc iepuri şi #n colaborare cu firme din En• *(istă şi #ncercări de reluare a activitătii #n ferme cu e(ploatare industrială. 9n &lu% a fost construit un ab pentru sacrificarea iepurilor atestat european 133; .• 9n afară de creşterea pentru carne, iepurii se cresc ca• animale de laborator+• creşterea iepurilor de e(pozitie este răsp!ndită #n toată tara, fiind o activitate #n plină dezvoltare.• Astfel, #n 133; s-a formatUniunea *enerală a !rescătorilor de %orum#ei, %ăsări şi &nimale 'ici din

România K Eest animale pentru v!nătoare şi carne, asemănătoare cu cea de v!nat.

Iepurele sălbatic de vi#uină, iepurele european (Or ctola!us cuniculus)• de talie mai mică dec!t cel de c!mp, a%unge la o greutate de 0,1 - 1,; 5g+• urechi lungi de ; - 7 cm, mai scurte dec!t iepurele de c!mp+• culoare cenuşiu-ruginie, cu abdomenul, partea inferioară a cozii albmurdar+• sapă galerii vizuini #n care se adăposteşte pe timpul zilei şi #şi creşte puii,• iese la suprafată noaptea pentru a se hrăni şi reproduce+• #mperecherea are loc #ntre februarie-septembrie, c!nd poate produce ; - C generatii de pui+• gestatia 83 zile+• fată : - 01 pui, golaşi, cu ochii #nchişi şi canalele auditive lipite p!nă la v!rsta de apro(. 03 zile+• puii alăptati circa 83 - 8; zile, după care părăsesc cuibul şi devin independenti+• a%ung la maturitate se(uală la v!rsta de ; - ? luni+• intervalul minim fătare - montă 7-1: ore+• gestatia se poate suprapune cu lactatia 0:-1C zile.• &arnea este albă

• Iepurele de câmp ( Lepus europaeus)• mai mare, c!ntărind 8,4 - : 5g.• Erechile sunt mai lungi dec!t capul 00 - 0; cm .• ărul pe linia superioară a corpului de culoare ruginie-cenuşie, pe abdomen alb-murdar.• 9mperecherea februarie - august, dacă vremea este caldă din ianuarie.• gestatie de :1 - :8 zile, • iepuroaicele fată 1 - : pui.• 9n decursul unui sezon ianuarie-august iepuroaicele fată de 1 K ; ori.


9/63

• Ba naştere puii acoperiti cu păr, aud, ochii deschişi.• Ba circa 03-0; zile de la fătare, iepuroaicele #şi părăsesc puii, care #şi caută singuri hrana.• Iaturitatea se(uală la C - 4 luni.• Dntervalul minim #ntre fătare şi montă 03-01 zile,• gestatia se poate suprapune cu lactatia 3-: zile.• &arnea roşie.

Iepure de câmp , 0- culcuşurile se fac vara #n tufişuri sau descoperite, iarna şi vara se bătătoreşte o retea de c

#ntre acestea şi locurile de hrănire+ 1- urmele sunt #nguste, amprenta labelor din spate are lungimea mai m picioarele din spate sunt mai lungi dec!t cele din fată şi #n mişcare sunt aduse mult #nainte, urmele din st!nsunt #n mişcare normală, urmele din dreapta sunt #n fugă+ : - animalele care se bat se ridică pe picioarele dspate şi bo(ează #ntre ele• Depurele de vizuină şi iepurele de c!mp nu se #mperechează K specii şi chiar genuri diferite.• Dnfluenta speciei se evidentiază #n ceea ce priveşte principalii parametri productivi,• iepurii de casă r-ctologus cuniculus caracteriz!ndu-se prin)• prolificitate mai mare,• viteză de creştere superioară,• mai bună adaptare la conditiile de creştere intensivă+• inferiori #n ceea ce priveşte greutatea corporală la valorificare a tineretului şi animalelor adulte,

• simplitatea proceselor tehnologice de creştere a tineretului.• e linia diversitătii productiei de carne, cele două specii K #nsuşiri particulare ale fibrelor musculare, careapartin la două tipuri fundamentale)• fibre de tip I , ma%oritare la iepurele de vizuină şi domestic) K caracterizate prin viteza de contractie rapidă, K culoare roşie şi K metabolisml energetic anaerob al fibrelor după v!rsta de 83 zile, K masa musculară apare albă+• fibre de tip II , ma%oritare la iepurele de c!mp K caracterizate printr-o viteză de contractie lentă,

K metabolism energic aerob, K dă la valorificare o carne roşie.• /e aici apar accentuate diferente #n privinta #nsuşirilor organoleptice şi culinare, deşi• digestibilitatea şi caracterul dietetic al cărnii egale, cel putin pentru tineret.

• /intre deosebirile mai importante #ntre cele două specii sunt de mentionat următoarele)• iepurele de vizuină, fată de iepurele de c!mp este mai mic 0,1-1,; 5g fată de 8,4-:,: 5g ,• este un animal gregar care trăieşte #n colonii , spre deosebire de iepurele de c!mp, care este solitar+• #n colonii #şi sapă vizuini individuale, cu acces din galerii comune, #n timp ce Bepus europaeus #şi cautăscobitură covru de suprafată+• are o durată mai scurtă a perioadei de gestatie 83 zile fată de :8 zile +

• este mai prolific ;-C fătări cu c!te :-01 pui, fată de 1-; fătări cu c!te 1- : pui +• durata lactatiei este mai #ndelungată 83-8; zile fată de 03-0; zile +• intervalul dintre fătare şi montă mai scurt 7-1: ore fată de 03-0; zile +• posibilitatea de suprapunere a perioadelor de gestatie şi lactatie mai #ndelungată 0:-1C zile etc.• starea puilor la naştere este foarte diferită, iepurele de vizuină produc!nd pui mici ;3-?3 g , golaşi, fără simvăz, auz , #n timp ce iepurele de c!mp produce pui mai mari 0;3 g , cu păr şi dotati cu toate simturile, astfe#nc!t se pot deplasa după c!teva ore de la naştere.

AI'O9ENI& IE$URI'OR • Beporidaele au apărut #n eocen #n Asia+• la #nceputul tertiarului au migrat din Asia #n *uropa+• #n pliocen acum un milion de ani e(istau de%a ambele specii de iepuri) iepurele de c!mp şi iepurele de v• erele glaciare au #mpins populatiile spre sudul *uropei şi au rămas resturi ale efectivelor de odinioară numeninsula Dberică şi sudul Grantei.• Depurele a contribuit la asigurarea alimentatiei carnate a omului din cele mai vechi timpuri+ se crede că C mii de ani iepurele furniza ma%oritatea alimentatiei carnate a omului+


10/63

• partea reprezentată de iepure #n alimentatie a scăzut treptat, #ncep!nd din mezolitic, interesul v!nătorilor#ndrept!ndu-se spre specii de talie mare.


11/63

• Ba sf!rşitul anilor U;3 - Granta şi Dtalia au introdus din ".E.A.)rasa 0eozeelandeză, cuşca din plasă de sârmă şi olosirea nutreturilor com#inate granulate.• 9n deceniul U?3 s-au produs #n Grantalinii, pentru obtinerea de)i#rizi destinati productiei de carne.• Ba sf!rşitul anilor U?3 aceste linii importante din Granta de către mai multe tări europene, printre care şi tnoastră.

Aactorii care influentea#ă productia de carne+


12/63

• !onsumul speci icdetermină #n mare măsurăvârsta de valori icare pentru carne a tineretului. K *ste minim la C-4 săptăm!ni, corespunz!nd unei greutăti vii de cca. 1 5g. !nă la 00 săptăm!ni se mentine:, după care creşte foarte mult ?,7 la 0; săptăm!ni .• $entru eficientă corespun#ătoare de utili#are a "ranei şi proportie anatomică optimă a carcasei, iepurii ssacrifică pentru carne când a3un la 7>=?>G din reutatea de adult caracteristică rasei sau populatieicăreia *i apartin, adică H=++ săptămâni la "ibri#ii de carne7 $recocitatea se!uală• Depurele -cel mai precocedintre mamiferele domestice de productie, femelele se pot monta la C3-C; 2 din

greutatea de adult, pentru hibrizii precoce de la 01-07 săptăm!ni, iar pentru rasele mari, tardive p!nă la03-01 luni.• Dnterval redus dintrevârsta optimă de sacri icare a tineretului şi vârsta primei monte.• Astfel, #ncreşterea intensivă a iepurilor)• - animalele de reproductie se montează la 01-07 săptăm!ni,• - sacrificarea pentru carne laWWWWWW C-00 săptăm!ni• V diferentă redusă de numaiWWWWWW.6 7 săptămâni+• 'a păsările de carne)• - introducere la reproductie laWWWWWW.0C-13 săptăm!ni părinti ,• - sacrificare pentru carne broiler la WWWW 7 - ? săptăm!ni,• diferentă deWWWWWWWWWWWWW..12 18 săptămâni.• V diferentă mică #ntre costul de productie al tineretului de #nlocuire fată de tineretul pentru carne, posibie(ploatării foarte intensive a efectivului matcă, restructurarea acestuia anual.? $rolificitatea şi alti indici de reproductie până la *ntărcare• iepurele se distinge princea mai ridicată proli icitate• numărul de fătări #n unitatea de timp, teoretic Q 0 fătare pe lună, respectiv11, : ătări pe an . osibil)- durata medie de gestatiei8;,6 zile ,- după fătare pe ovar foliculi maturi,- corpul galben regresează rapid,- după< 26 orefemela se poate #mperechea, ovulele sunt fecundate şi se poate instala o nouă gestatie.• /urata perioadei de e(ploatare) • :-; ani+ • 0-8 ani+ • 7-C luni, cu fătare lunară.• ierderile de tineret p!nă la #n ărcare.ț

Randamentul la tăiere• mai scăzut dec!t la păsări, porc, mai ridicat dec!t la celelalte mamifere domestice, fiind cuprins #ntre&'%()*.• variază #n functie de numeroşi factori) • rasă sau hibrid, • v!rsta şi greutatea vie, • tipul de hrănire, • tratamanterior sacrificării, • tipul de carcasă etc.- )i#rizii comercialidin linii sintetice specializate, sacrificati la 03-01 săptăm!ni, au randamente mai bune dehibrizii interrasiali 772 fată de circa 782 +- se #mbunătăteşte cuvârsta. Astfel randamentul creşte de la cca. 742 la 4 săptăm!ni la ?12 la 0; săptăm!ni laiepurii eozeelandez alb+- animalele cuviteză de creşteremare, consecutiv uneialimentatii mai ec)ili#rate, au #n general un randamentmai bun V 7;2 fată de ;?2 doar cu lucernă deshidratată.= tratamentul anterior sacrificării4 animal sacrificat pe loc J randament de ?/G, flămân#it şi transportat =7KG;= tip carcasă = *ntrea ă randament de ?/G, fără cap, e!tremităti = 7>G

• +andamentul la recela iepuri, spre deosebire de păsări, mai redus cu minim += / G decât randamentul lacald• $ierderile de randament datorate transportului pot depăşi 1G, mai ales pe vreme caldă

H Calitatea carcasei• Dnfluentată de un număr mare de factori)• ,reutatea carcasei variază după v!rstă şi greutatea vie+ trebuie să se tină seama de pre erintele consumatorilor .• - #ntre0,7-0,C 5g p!nă la peste 8 5g


13/63

• - Anglia şi &anada - iepurii ără cap, viscere şi e5tremitătile mem#relor.• >endinte4- eliminare acutiei toracicedin carcasă, a cărei parte anterioară K formată numai din membreleanterioare şi muşchii spinării+• - valorificarea sub formătranşată ( membre posterioare, spinare, tac!m.• -onformatia carcasei - se preferă ormat #revimor , bine #mbrăcate cu muşchi,influentată de conformatia corporală dependentă de rasă, nivel ameliorare, hibrid .• - depinde de modul cum carcasa se asonează şi se am#alează#n abator, precum şi de tipul carcasei.• -uloarea şi aspectul cărnii K la iepurii de casă se preferăcarnea al# roz pal , nu roşie+

• - aspect maiumedla carcasa neambalată, maiuscat la carnea ambalată.• tarea de în!răşare - preferate carcasele moderat grase, cu un continut de grăsime disecabilă de apro(imativ;2.• -uloarea !răsimii se preferă grăsimea al#ăfată de cea galbenă.• "ărimea şi culoarea ficatului - preferat ficatulde minimum :; g , cu o culoare c!t maidesc)isă.

A&CTORII C&RE INA'UENtE& 6 $RODUCTI& DE 0'6NURI+ DI8EN


14/63

• 'ocusul E J 7 alele Ee Je(tinderea culorii negre sau maron; (de e!tindere) E*e * Q gris fer culoaresălbatică• e3 Je(tinderea culorii galbene sau roşii• e• Ordinea dominantei Ee L E L e3 L e Loci de delimitare a zonei de culoare• 'ocusul - = v J alb cu oc"ii albaştri leucotic J ca la rasa Albastru vienez Alb vienez ( albinotic Q colorat• 'ocusul $ = $ J ar intiu K o parte din spic, spic intermediar v!rf alb serie polialelă) argintiu #nchis, mediu

deschis "utatii provocând împestritarea învelişului pilos• 'ocusul En J En En J fluture desc"is (En lis")incompletEn en J fluture mediudominanten en J fluture *nc"is• 'ocusul Du = du du J desen olande#cu centură albă pe trunchi(Dutc")- Du - incomplet dominant@landez ( uniform color. Q băltat cu pete din @landez

"utatii ale structurii părului • 'ocusul ' ' J păr normal creşte ; săpt., repaus c!teva luni• l J păr lun &n ora, creşte 0: săpt. repaus c!teva zile• 'ocusul R r J păr scurt (Re!, blană mai deasă, mai fină, mătăsoasă

• 'ocusul


15/63

- finete şi lungimea mică a firelor,- blana mai plăcută la atingere, mai rezistentă la #nmuiere pe timp ploios+- omogenitatea lungimii categoriilor de păr - spicul o diferentă de numai 0-1 mm fată de puf.- unele modificări ale culorii, ca efect pleiotrop #ntre genele respective.

? RE I


16/63

- a patra recoltare la 00 luni, calitativ, cantitativ prima recoltă de adult Q 1;3-833 g.- roductia de părcreşte până la 2,7 8 anişi scade #n al cincilea şi al şaselea an de viată.•


17/63

• @ unitate de 0;; iepuroaice comple(e femele de reproductie masculi tineret #n creştere produce zilnic)• 73 5g fecale şi 013 l urină, respectiv 0m8 #n ; zile sau, • la decantarea urinei, 0 m8 #n 01 zile.• Calitatea- valoarea fertilizantă a de%ectiilor depinde de)• regimul alimentar, • categoria animalelor vezi tabelul 0; K tineret , M.•


18/63

K direct ca bunic sau Kla crearea de linii sintetice pentru pozitia de #unic din partea tatălui.• "electia #n rasă curată, ca rasă de carne obiective) păstrarea greutătii mari, cu #mbunătătirea conformatieicarcasei şi prolificitătii.2riaş alb 42riaş de 0ermond6• Gormat #n =elgia şi


19/63

• alte caracteristici) K dimensiuni mari ale urechilor, K cap accentuat berbecat, K #ncretituri orbitale. 3erbec en!lez 4Lop6• greutatea corporală :,; - ; 5g, urmărindu-se mentinerea neschimbată a acesteia. K "e depunctează indivizii cu variatii de greutate sub şi peste anumite limite, de 8,; - ;,1 5g.• /inamica ponderală bună) la 8 luni #n medie 1,1 5g, la C luni :,; 5g.• -arietătile de culoare4- admise toate culorile recunoscute la iepuri, cu e(ceptia celei argintii+ - mai răsp!ndite cele de culoare sălbatică propriu-zisă şi ca fierul +

- desenul fluture - aspect caracteristic) fluture Ycu mantaY.• Erechile foarte lungi, p!nă la ?1 cm măsurate #ntinse, una #n continuarea celeilalte, peste cap , cu o lărgim p!nă la 0C cm. K "e dezvoltă mai bine la cald vara sau #n adăpost #ncălzit .• Iaturitatea se(uală la ? - C luni.• rolificitatea ) 7-? pui6fătare, 1-: fătări6an #n sistem semiintensiv mai-septembrie .• =lana păr des, dur, aspru şi durabilitate foarte bună.• &arnea de calitate superioară.

3erbec francez 43erbec de +ouen6• $asă formată din Eriaşul normand şi =erbec englez

• Erechile mai scurte dec!t la =erbecul englez, ma(im :; cm şi ceva mai #nguste, lărgimea ma(imă de 03 cm• uii se nasc cu urechile drepte, #ncep să at!rne la v!rsta de ; K 7 săptăm!ni, datorită lungimii şi greutătii.• 9nsuşirile productive superioare ambelor forme parentale.• arietătile de culoare mai răsp!ndite ) culoarea sălbatică propriu-zisă şi ca fierul şi culoarea albă albinoti- se admit toate culorile e(istente la iepuri, inclusiv desenele fluture propriu-zis şi fluture cu YmantaY.• Iaturitatea se(uală ceva mai timpurie dec!t la =erbecul englez, #n medie la ? luni.• rolificitatea ? pui6fătare.• Importanta• 9n Granta se creşte mai ales de către cunicultorii sportivi, dar este o rasă #n plină e(tindere.

3erbec !erman• $asă formată din =erbecul francez şi =erbecul englez, către care s-au făcut #ncrucişări de #ntoarcere bac5cross +• e(teriorul intermediar #ntre cele două rase parentale berbecare, aspect al trunchiului, vezi fig. .•


20/63

+asa 2riaş de 0ransilvania• rasă nouă, cu potential de omologare, #n curs de formare de către un cercetător doctor biolog, >alentin etrIag şi un colectiv de cadre didactice universitare #ncep!nd din anul 133C.• "-a ales o rasă de talie mare pentru că e(istă o pronuntată preferintă a crescătorilor de iepuri pentru e(empmari, care să facă impresie la e(pozitii.• \ ărintiiX genetici ai Eriaşului cei mai importanti sunt) K iepurele rom!nesc rustic cel crescut #n gospodăriile tărăneşti din toată tara , K Eriaşul =elgian şi

K &alifornian.• Ba sf!rşitul anului 1300 s-au depus actele de omologare la Agentia atională de Ameliorare şi $eproductie Zootehnie din cadrul Iinisterului Agriculturii.• &a să fie recunoscută ca rasă, să obtină recunoaştere şi pe plan e(tern şi să fie acceptat la competitiileinternationale de profil este nevoie de un număr mare de e(emplare, care să formeze o populatie omogenă şdiferită de alte rase.• Depure de talie mare, cu greutate minimă de adult de ;,; 5g. A%unge la C-4 5g. u e(istă limită ma(imă degreutate.• Ba 7 luni c!ntăreşte 7 5g.• /imensiunea a moştenit-o de la Eriaşul =elgian, iar • culoarea - de la &alifornian alb şi Rimala a, K cu e(tremitătile negre, gri, maro sau albastre chchaa .• !nă #n prezent nu e(istă nici un reprezentant al raselor mari cu semne distinctive Rimala a.• Depurele are corpul lung, larg şi musculos, capul rotun%it, urechi de lungime medie.• Ba unele e(emplare culoarea e mai deschisă vara şi mai #nchisă iarna, iar unii, după o anumită v!rstă, #şi pculoarea.• Gată de alte rase este mai rezistent şi se adaptează mai uşor la conditiile locale de mediu.• 9n decembrie 1301 a participat la &ampionatele *uropene de Animale Iici şi Ii%locii din Beipzig


21/63

K 9n prezent se pare că a dispărut, dar se formează o rasă nouă,” Iepurele de -lu7 ”, pe baza unei mutatii noi din &hinchilla.Importantă - pentru carne şi blană,• solicitate animale de e(perientă, #n biologie, medicină anumite e(periente - numai pe această rasă. Iepurele de -lu7 • rimul e(emplar din noua rasă s-a obtinut #n 133; de către• dr. biolog clu%an =otha Ii5l]s.• ărintii genetici sunt rasele eozeelandez Alb şi &hinchilla.

• * un iepure de talie mi%locie, şi c!ntăreşte #ntre 8,; 5g şi ;,; 5g.• Depurele de &lu% are o culoare albastru argintat sau gri cenuşiu, se pare o mutatie nouă, apărută spontan• are cap mare şi butucănos, urechi scurte şi cărnoase.• oate trăi ? - C ani. +asa /eozeelandeză• "-a format la #nceputul secolului al TT-lea 0403 #n ".E. A., statul &alifornia.• @riginea discutată) $oşu de =ourgogne sau un iepure comun colorat, originar din oua-Zeelandă.• două varietăti de culoare, considerate de ma%oritatea autorilor ca rase distincte, cu #nsuşiri productive di• Ambele conformatia ideală pentru carne) trunchi scurt, larg, cilindric, spinare şi crupă bine #mbrăcate cumuşchi. /eozeelandez roşu•


22/63


23/63

• "e caracterizează prin conformatie aparte - corpul scurt şi #ndesat, spinarea scurtă, linia dorsală a trunchiurotun%ită, ca la cobai.•


24/63

• Abdomenul, partea internă a membrelor, partea inferioară a cozii, zona mandibulară şi părul din %urul ocsunt deculoare al#urie.• rolificitatea este relativ mică, ; - 7 pui 6fătare.Or la! • *ste o rasă nouă de iepuri cu păr scurt, formată #n Granta, pentru a răspunde modei blănurilor tunse.• părul mai scurt dec!t al raselor $e(, de 0C mm #n medie,• spicul mai rar #n blană,• blana foarte deasă, moale, catifelată, uşoară, ca tunsă natural.

• două varietăti de culoare) castor şi chinchilla.•


25/63

• datorită acestui fapt este lipsit de omogenitate.•


26/63

- să tină seama de) -comportamentul iepurilorsunt animale de vizuină, ies seara, se #ntorc dimineata ,- de temperatura am#iantămai ales #n timpul verii ,- de criterii organizatorice./in toate aceste puncte de vedere, se recomandă monta dimineata sau 6şi seara, #n conditii de linişte.Te"nica montei• 9nainte de #mperechere -veri icarea celor doi genitori, din punct de vedere al• organelor genitale e(terne,• stării de sănătate

• printr-un control rapid, se observă nasul, ochii, urechile, labele, mameloanele, aspectul vulvei sau penisul• iepuroaica se transportă #n cuşca masculului stabilit.• u se duce niciodată masculul în cuşca emelei, #n cuşca proprie, aceasta mai frecvent agresivă fată de mascu• masculul trebuie să fie pe teritoriul său pentru a-şi e(prima rapid dorinta de #mperechere.• 9mperecherea să aibă loc su# supraveg)ere.• Ba iepure actul montei coitul durează doar c!teva secunde.• Iomentul #ncheierii - masculul cade #napoi sau lateral, antren!nd femela #n cădere, eventual scoate un suspecific, probabil datorită unei slabe irigări a creierului.• /upă realizarea actului coital, iepuroaica se readuce #n cuşca din care a fost luată,• "e notează pe işa ei individualădata montei şi masculul care a efectuat-o.• %e işa mascululuise #nregistrează de asemenea data şi numărul femelei.Raportul de se!e• dependent de rasă, v!rstă, sezon, ritm de reproductie al femelelor+• în general cuprins între 14< 12 emele+• prin folosireaînsământărilor arti iciale, un mascul se poate utiliza pentru fecundarea a mii de iepuroaice pe a• 9n functie deritmul de reproductie al emelelorraportul de se(e)• 0)03-01 #n cazul ritmului e(tensiv,• 0) C-03 #n cadrul ritmului semiintensiv şi• 0)?-C #n cazul ritmului intensiv+• numărul de masculi fată de femele a evoluat #n ultimii ani şi #n prezent este recventde 0)C-0)4.8odul de e!ploatare al masculilor• legat de raportul de se(e şi v!rsta acestora+• posibil ca masculii să efectueze 1-7 monte 6săptăm!nă.• &u c!t se utilizează mai frecvent, să beneficieze de o perioadă de odihnă mai lungă şi de o fura%are diferecare să sustină ritmul de reproductie impus.• 3n unctie de vârstă, masculii se pot utiliza)- o dată pe săptăm!nă la :,;-; luni,- de 1-8 ori pe săptăm!nă la ;-7 luni- de 8-; ori pe săptăm!nă la v!rsta de peste 7 luni.- la sf!rşitul verii se vor folosi mai putin de 1 K 8 ori 6săptăm!nă şi o dată pe zi .Repetarea montei• Enii crescători au constatat creşterea fecunditătii cu 032 #n cazul a două monte consecutive monte du#le, dar

acest lucru măreşte numărul de masculi necesar.• $epetarea montei - %ustificată prin obtinerea unei fecundităti şi prolificităti mai mari c!nd aceasta estee ectuatădupă 7 < ore şi cu un alt masculheterospermie .• 9n creşterea industrială, rezultatele obtinute nu %ustifică forta de muncă suplimentară care este necesară./ ;nsământarea artificială&reşterea iepurilor #n sistem intensiv a făcut necesară perfectionarea continuă a metodelor de reproductie, #nsăm!ntarea artificială ocupă un loc prioritar, dezvolt!ndu-se de la sf!rşitul anilor ^?3.• răsp!ndită #n creşterea industrială din Dtalia, Granta, "pania, #n e(tindere #n restul *uropei.9nsăm!ntarea artificială - metodă eficientă de reproductie, caracterizată ca şi la alte specii de animale, prinurmătoareleavanta7e de mana!ement )• se reduce numărul de masculi un mascul poate fecunda chiar 1333 - ;333 femele 6an ,

• programarea grupată a montelor şi a fătărilor,• creşte calitatea spermei,• se #mbunătăteşte controlul bolilor se pot organiza actiuni sanitar-veterinare pentru #ntreruperea lantuluimicrobian .• Ba acestea se adaugă c!tevamotive specifice)• #nlăturareaîmperec)erilor ne ecundantedatorate


27/63


28/63

• necesar a fi realizată hormonal)• - ovulatia cu hormon corionic gonadotrop 13-033 E.D. R.&.


29/63


30/63


31/63

• &onsumul specific de lapte este redus, de 0,;-1,1 ml lapte 6g spor.Controlul lactatiei• după aspectul şi comportamentul puilor şi• prin determinarea capacitătii de alăptare sporul #n greutate realizat pe cuib , mai obiectiv.• c!nd femela are lapte suficient ) K puii au pielea #ntinsă, lucioasă, coastele neevidentiate, abdomenul plin, rotund+ K stau liniştiti #n cuib, mai mult dorm.• -apacitatea de alăptare se apreciază corect prin)

K c!ntărirea tuturor puilor dintr-un cuib la v!rsta de o zi şi K la 10 zile, după care se determină sporul #n greutate6cuib.• roductia de lapte p!nă la 10 zile - #n str!nsă corelatie r Q 3,41 cu productia totală de lapte..NT6RC&RE&• Depuraşii #ncep să consume nutret de la 0;-13 zile, chiar mai devreme.• &onsumul de fura%e creşte relativ rapid) K la 1; zile numai 1;2 din ingesta zilnică de substantă uscată este preluată din lapte, K la 83 zile 132, K la :1 zile doar 8-;2.• .ntărcarea se consideră că poate fi4= târ#ie, la 7=? săptămâni,= normală la 5 săptămâni,= precoce la /? #ile şi= e!trem de precoce la +K=+? #ile (*n conditii e!perimentale)• 9n practică, curent, #ntărcarea se face la :-; săptăm!ni.• 9ntărcarea mai t!rzie de 7 săptăm!ni nu prezintă nici un avanta%, cu e(ceptia producerii de Yfr ersY "EAAnglia , tineret #n v!rstă de C săptăm!ni direct valorificat pentru carne, fără a suferi şocul de #ntărcare.• Hineretul #ntărcat mai timpuriu trece mai uşor de criza primei năp!rliri, iar la hrănire corespunzătoare, p!valorificare, egalează greutatea tineretului #ntărcat mai t!rziu.• Ba #ntărcare crescătorul va #nregistra pe fişa iepuroaicei)- numărul de pui #ntărcati şi- greutatea totală a acestora.• 9n plus, va nota aceste date #n registrul de evidentă al animalelor.

A&CTORII C&RE INA'UEN@E& 6 RE$RODUC@I& (RE9U'I DE RE$RODUC@IE)• + -2R!rsta primei #mperecheri a tineretului femel trebuie să coincidă cu v!rsta la care se atinge C3-C; 2 dingreutatea de adult a rasei, #n condiFiile locale de creştere.• Ba populaFiile ameliorate, rase mi%locii şi hibrizi, pentru femele prima montă poate avea loc la 07-0C săşi greutatea corporală de 8-8,; 5g.• >!rsta prea timpurie sau #nt!rzierea primei monte implică dificultăFi. Ho-tuşi, este mai puFin grav ca femse dea la montă mai devreme, dec!t prea t!rziu.

• Iasculii sunt capabili de montă cu : săptăm!ni mai t!rziu dec!t femelele pe rase, populaFii la apro(imativ 111 săptăm!ni .• / DUR&T& DE AO'O


32/63

• 9n sistemul e(tensiv şi semiintensiv, fertilitatea este foarte diferenFiată #n funcFie de epoca anului, oarecuasemănătoare cu cea a iepuroaicei sălbatice fig.:0. ) #n ianuarie-februarie de ?32, #n mai-iunie de C3-C;2,iulie :32, august-decembrie 13-1;2.• 9n sistem intensiv, cu 07 ore lumină şi #ncălzire a halei iarna, se obFin rezultate relativ constante. /eficienfecunditate, apar mai ales la sf!rşitul verii.• 5 8ICROC'I8&TU'• 'umina Iasculii supuşi unei durate de iluminare de C ore6zi prezintă #n gonade un număr semnificativ mmare de spermatozoizi #n comparatie cu cei supuşi la 07 ore lumină6zi.

• Depuroaicele #n schimb, la o durată de C ore6zi, acceptă mult mai greu monta.• En regim de lumină de 01 ore6zi conduce la rezultate intermediare at!t la masculi, c!t şi la femele.• Hotuşi, #n crescătoriile intensive europene, adăposturile sunt iluminate 0;-07 ore6zi pentru ambele se(e,avanta%ele privind comportamentul şi fertilitatea femelelor fiind considerate mai importante c!nd masculifemelele se #ntretin #n acelaşi adăpost.• Temperatura ridicată, de peste 83_& influentează negativ volumul, concentratia şi mobilitatea spermei. *fcel mai negativ al temperaturilor de peste 83_& pare a fi reducerea dorintei de #mperechere la mascul. Depfi prote%ati fată de căldură, cu instalatii speciale, sau cel putin prin evitarea insolatiei directe şi amplasareacuştilor sub şoproane cu acoperiş izolat nu doar din tablă, bună conducătoare de căldură .• `i la femele temperaturile ridicate par a avea efect negativ. $educerea prolificitătii iepuroaicelor crescute l80_& este #nsă datorată mai putin actiunii directe a temperaturii, dec!t reducerii greutătii corporale, consecmicşorării consumului de hrană. Ba temperaturi de peste 83-88_&, din cauza reducerii ingestei, mortalitateembrionară creşte.• 7 RIT8U' DE RE$RODUC@IE• AcFionează prin intervalul dintre fătare şi montă.• Depuroaica suportă bine simultaneitatea lactaFie-gestaFie, chiar #n sălbatic.• rincipalele ritmuri de reproducFie sunt) ritmul de reproducFie e(tensiv, semiintensiv şi intensiv.• Alegerea ritmului de reproducFie depinde de sistemul de #ntreFinere practicat, condiFiile de hrănire, conmicroclimat, sezon, direcFia de e(ploatare, v!rsta femelei, starea fiziologică şi de sănătate a acesteia etc.• 7 + Ritmul de reproducBie e!tensiv• Depuroaicele alăptează timp de7=? săptămânişi sunt date din nou la montă la puFin timpdupă *nBărcare,montaefectu!ndu-se deci la interval de/,7 luni. Astfel, se pot obFine p!nă la1>=17 iepuraşi femelă an.• $itmul de reproducFie e(tensiv se aplică #n sistem semiintensiv de creştere, dar şi intensiv, la loturile de sepentru a pune #n evidenFă capacitatea ma(imă de producFie sau #n caz de alimentaFie necorespunzătoarec!nd alimentaFia este insuficientă cantitativ sau calitativ, crescătorul poate aplica ritmul e(tensiv, poate măr perioada #ntre fătare-montă, eventual #nFărcare-montă, pentru a lăsa femelele să-şi reconstituie rezervele dsubstanFe nutritive din organism.• 9n sistem semiintensiv de creştere şi climat temperat, prima şi ultima montă poate să aibă loc #ntre 0; feb0; septembrie #n adăposturi ferite de frig, bine izolate termic, altfel #ntre 0; martie - 83 august sau, cu anumriscuri, p!nă la 0; septembrie. "e obFin astfel, #n mod sigur, 8-: fătări6an.• 7 / ReproducBia semiintensivă• .nBărcareaare loc lacirca 5=7 săptămâni după fătare, iar monta următoare *nainte de *nBărcare, la +>=/>

#ile după precedentafătare.• 9n consecinFă, timp de 03-13 zile femela este #n acelaşi timp gestantă şi #n lactaFie.• Acest ritm de reproducFie, folosit #n adăposturi climatizate, permite obFinerea de :;-;; produşi #nFărcaFi iepuroaică. "e poate aplica şi #n sistem semiintensiv de creştere, #n care caz se pot realiza 7-? fătări6an.• 7 1 Ritmul intensiv de reproducBie• 8onta are loc lascurt timp după fătare de la+/ ore până la 1=5 #ilede la aceasta , profit!nd de perioada decălduri ce survine atunci..nBărcarease face la/?=/H #ile după fătare• $eproducFia intensivă permite obFinerea aH=++ fătări an şi 7>=H> produşi *nBărcaBi femelă şi an• 9mperecherea se poate face diri%at, sau se poate practica #mperecherea liberă, masculul av!nd acces permla femelă. 9n acest caz montele au loc #n decurs de :C ore de la fătare.• $itmul intensiv este cel mai productiv dar şi cel mai e(igent, iepuroaicelor trebuind să li se asigure mai ale

alimentaFie optimă cantitativ şi calitativ. 9n caz contrar, creşte numărul de avorturi precoce, intervalul #ntra%ung!nd la cel din reproducFia e(tensivă. 9n ritmul intensiv de reproducFie, iepuroaica nu are nici o posibde reconstituire a rezervelor corporale de substanFe nutritive eventual atinse.• 9n practică se fac adesea combinaFii ale ritmurilor de reproducFie.• /e e(emplu, #n func ie de numărul de pui, o femelă sănătoasă, care a fătat sub ?-C pui este imediatț#mperecheată din nou, dacă a fătat ?-03 pui după 7-? zile, iar dacă a fătat peste 03 pui, abia după 01 zile.


33/63

• Hoamna, c!nd apar dificultăFi de reproducFie, femelele se montează imediat după fătare. *strul postpartuintens, 4;-442 din iepuroaice acceptă #mperecherea.• Depurii crescuFi pentru blană, care se #ntreFin #n sistem semiintensiv, pot #ncepe reproducFia la 0; februfolosind un ritm intens, cu #nFărcare timpurie 17-1C zile şi montă #n ziua fătării. "e obFin astfel ; fătări s p!nă la #nFărcarea din august, nu mai t!rziu pentru că altfel tineretul nu se mai poate valorifica #n acelaşi a pentru blană.• entru eficienFă economică, este necesar un ritm de reproducFie care să asigure minim :3 produşi livraFi pfemelă şi pe an. $ezultatele de :3 produşi pe an şi chiar mai mult se pot obFine fără dificultăFi, cu condiFia

interval c!t mai mic #ntre fătare-montă.&D6$O


34/63

• /eoarece simFurile omului nu sesizează curenFii de aer cu viteză mai mică de 3,; m6s, iar aparatele care #determina anemometrul, catatermometrul sunt puFin răsp!ndite, viteza aerului se poate aprecia cu flacăra lum!nări Be IPnec, vezi figura .• >iteza aerului, asociată cu temperatura şi umiditatea necorespunzătoare a acestuia influenFează negativ şi mare măsură sănătatea iepurilor vezi figura .• 5 'U8IN&• /urata de iluminare necesară pentru animalele de reproducFie este de C ore pentru masculi şi 0:-07 ore penfemele. "e practică 07 ore pentru ambele se(e.

• Dluminarea continuă produce tulburări de reproducFie.• Gemelele au nevoie de o intensitate luminoasă ridicată, de 83-:3 lucşi, uniform repartizată #n adăpost. en baterii orizontale, consumul de energie trebuie să fie 8-; 6m1, iar sursa de lumină la cel mult 8 m de animaIasculii au nevoie de intensitate luminoasă mai redusă 1 6m1 , dar dificil de realizat c!nd se #ntreFin la uncu femelele.• 9n crescătoriile cu hale oarbe s-au obFinut rezultate productive mai constante dec!t #n cele cu ferestre.• Ba animalele #n creştere, iluminarea nu este absolut necesară. @ iluminare cuprinsă #ntre 0-1 ore şi 0;-07nu prezintă nici un inconvenient.• Dntensitatea luminoasă poate fi mult mai redusă dec!t la femele ;-03 lucşi . Himp de 0-1 ore6zi se poate uo intensitate mai mare, asigurată de 7-C 6m1 pentru #ngri%ire şi pentru diferenFiere zinoapte ritm nictem• 9n general, pentru tineret crescut intensiv se recomandă C ore lumină6zi şi ;-03 lucşi.


35/63

Dntestinul subFire este lung 8 m , are diametrul de 3,C-0 cm şi capacitate mică. Alimentele sunt diluate dedigestiv şi pancreatic, iar elementele uşor de descompus trec #n s!nge. Rrana trece rapid prin intestin 0,; ora%unge #n cecum.&ecumul este mare, chiar mai dezvoltat dec!t stomacul, cu o capacitate de 033- 013 ml. Aici hrana răm!neobligatoriu un timp 1-01 ore , #n care suferă acFiunea enzimatică a bacteriilor care trăiesc #n cecum. "eeliberează astfel acizi graşi volatili, care trec prin peretele tubului digestiv şi sunt preluaFi de s!nge, furniz!energie organismului.&onFinutul cecumului, la r!ndul său, este evacuat către colon. *l este constituit %umătate din particule alim

mai mari şi mai mici, nedigerate anterior şi %umătate din corpul bacteriilor care se dezvoltă #n cecum.!nă #n acest moment, funcFionarea tubului digestiv al iepurilor este asemănătoare cu cea a altor animalemonogastrice. @riginalitatea constă #n funcFionarea YdualistăY a colonului pro(imal cecumului, care favofenomenul de cecotrofie.&olonul are 0,; m lungime. *l este cutat circa ;3 cm colonul pro(imal şi neted #n partea terminală colonuldistal .Cecotrofia, sau dubla circulare digestivă, este un proces fiziologic normal, caracteristic iepurilor, diferit decoprofagie, care reprezintă o deviaFie de la normal.*ste un act voluntar, apetitiv, determinat de nişte acizi graşi volatili din cecotrofe.&ecotrofia se desfăşoară strict sub controlul suprarenal şi este determinată de ritmul nictemeral de alternarnoapte , dar este legată şi de programul de hrănire./acă conFinutul cecal trece #n colon noaptea şi la #nceputul dimineFii, prin contracFii peristaltice aici se focecotrofe, formaFiuni de mărimea şi forma de%ecFiilor cunoscute crotelor , dar de consistenFă moale şi #treptat cu mucus, care formează o peliculă elastică, rezistentă la sucurile gastrice.&ecotrofele sunt preluate voluntar direct din anus, trecute #n stomac, apoi #n intestin, unde sunt digerate canormală. "ucul intestinal le dizolvă imediat pelicula, iar substanFele nutritive sunt degradate şi absorbite #n/acă #nsă conFinutul cecal trece #n colon ziua, se produc contracFii de sens alternativ, peristaltice şiantiperistaltice care presează conFinutul intestinal.GracFiunea lichidă a acestuia, formată din apă, produse solubile şi particule mici sub 3,0 mm , este refulată#napoi #n cecum iar fracFiunea solidă, formată mai ales din particule mari peste 3,8 mm , formează crotelcare vor fi evacuate #n mod normal fecalele iepurelui .&ecotrofia are o valoare nutriFională certă. *a determină o mai bună digestie, valorificare a celulozei şi ma proteinei. &ecotrofele conFin 14,;2 proteine faFă de 08,02 #n crotele dure , din care 06: sunt sub formă deaminoacizi liberi.rin conFinutul lor proteic ridicat, cecotrofele reduc necesarul de proteine din hrană cu p!nă la 1;2 deoareccompoziFia lor intră şi corpul bacteriilor cecale . 9n plus, cecotrofia măreşte la dublu aportul de vitamine =nutreF şi triplează cota de utilizare a microelementelor.Hranzitul digestiv este cu at!t mai rapid, cu c!t conFinutul de celuloză brută al hranei este mai ridicat şi 6sa particulele de hrană sunt mai mari. @ parte din hrana consumată este reciclată de 0-: ori. /igestia durează #medie 13 de ore.Iodul de funcFionare al aparatului digestiv al iepurelui necesită un aport de celuloză nedigestibilă lest groscare să asigure un tranzit digestiv suficient de rapid. /acă nutreFul conFine particule de hrană mici, puFină

celuloză şi 6sau aceasta are digestibilitate ridicată, refularea spre cecum funcFionează la ma(im reciclarede la 0 la : ori şi conFinutul cecal sărăceşte, pierde din elementele care hrănesc bacteriile normale, acide dicecum. /ensitatea acestora scade şi ca urmare creşte riscul dezvoltării de bacterii nedorite, alcaline, care pot patogene apar enterite infecFioase .Hrebuie deci, să se Fină seama de asemenea de calitatea celulozei, de conFinutul #n celuloză nedigestibilă nutreFului, fără de care digestia cecală nu poate avea loc.Iateriile prime fura%ere pot conFine proporFii diferite de celuloză brută nedigerabilă & / din celuloza brutotală &= . Această proporFie este de numai 1;2 pentru tăiFeii de sfeclă. orumbul are 142, gr!ul :32, ovăzu4;2, paiele de gr!u 4?,;2, & /6&=. /e aceea, se recomandă ca necesarul de celuloză şi calculul raFiilor pentruiepuri să se e(prime şi #n celuloză brută nedigestibilă.&antitatea totală de celuloză trebuie să se găsească #ntr-o anumită proporFie şi faFă de proteina din raFie. &

#n cantitate mare asigură #n general sănătatea, dar nu reprezintă un suport suficient pentru creşterea iepurilDnvers, intervin procese nedorite, tulburări digestive.


36/63

TEMNO'O9I& DE &'I8ENT&@IEHehnologia de alimentaFie depinde de sistemul de #ntreFinere practicat.+ &'I8ENT&@I& .N


37/63


38/63


39/63

• - 9n 0414, #n &anada, s-a semnalat aparitia unor nurci cu blana de altă culoare dec!t sălbatică, primul palnurcă platinată a fost v!ndut #n 04:8, cu 0C miidolari, un mantou safir s-a v!ndut cu 87 mii dolari #n 04;1.• - /upă această dată, a crescut foarte mult interesul crescătorilor pentru obtinerea devarietăti noide culoare,astfel #nc!t,la nurcă numai, e(istă #n prezent peste+?> enotipuridiferite.• - s-a dezvoltat rapid mai ales #n perioada 0473-047;, a%ung!nd să se desfăşoare #nferme speciali#ate, cuma%oritatealucrărilor mecanizate sau c)iar automatizate, selectie şi control riguros al reproductiei, alimentatieoptimizată.• &reşterea acestor animales=a de#voltat *n statecum sunt) &anada, "EA, fosta E$"", orvegia şi apoi #n alte

tări cu climat optim "uedia, Ginlanda dar şi #n tări cu climat mai bl!nd dec!t al tării noastre) /anemarca,> mii blănuri de nurcă, 1> mii de vulpe, 17> mii de nutrie, aproape 1K milioane de piei de iepure, 77>caracul=/atorită pretului ridicat al resurselor fura%ere, puterii scăzute de cumpărare a populatiei, managementuluidefectuos, a scăderii cererii, productia de blănuri pretioase a scăzut mult după 0443.- !nă #n 044: se obtineau anual apro(imativ 03 mii piei de nurcă, 0? mii de dihor, 1; mii de vulpe, 03 mii denutrie.

/ CRE%TERE& &NI8&'E'OR DE 0'&N6 C&RNI-ORE !narea interzisă.$&RTICU'&RIT6tI 0IO'O9ICE• /urca americană 4/eovison vison sau 'ustela lutreola vison 6• - mai mare dec!t cea europeană,• - lungimea de 80-:; cm, lungimea cozii mai mare, de 07-1; cm,• - greutatea corporală de :33-C33 g la femele şi p!nă la 0733 g la masculi+


40/63

• - pete al#e numai pe #uza de =os.• - $ăsp!ndită #n America de ord #n sălbăticie pe Fărmul de est şi de vest, din nord şi p!nă #n sud+• - după 0483 nurca americană s-a introdus #n numeroase Fări, nu numai #n crescătorii, ci şi #n sălbăticie E$"", arietătile noi - pret de 0- 13 ori mai mare.Cau#e ale aparitiei4• - varietatea conditiilor de mediu,• - trecerea #n captivitate a speciei,• - combinarea liniilor naturale,• - fi(area mutatiilor apărute.• *(istă #n prezent, #n afară de nurca "tandard)• V +K mutatii recesiveşi ++ mutatii dominanteale culorii #nvelişului pilos, numeroase nurci de #ncrucişare.• entru a nota baza ereditară a mutatiilor)V1 sisteme conventionale de simboluri4 american, scandinav şirusesc &el american - simplu, cel rusesc asemănător cu cel scandinav.

+ Nurca


41/63

• - prezente în orice crescătorie.• "e folosesc)• - direct pentru blană,• - la #ncrucişări de prima generatie G0 cu nurci colorate, ca infuzie pentru #ntărirea constitutiei,• - pentru producerea intensivă a blănurilor colorate la varietăti care se reproduc greu Aleutină, Redlund .Tipuri de nurci mutantecolorate, de culoare• "e clasifică #n nurci recesive şi dominante.+ / Nurci colorate recesive

• /upă culoarea blănii, nurcile recesive se clasifică #n nurci albastre, maro şialbe.+ / + Nurcile albastre /urca Platinum latinată, "ilverblue, albastru-argintie .• - formula geneticăpp,• - prima nurcă mutantă apărută #n crescătorii #n 0414 #n &anada .• &uloareari clar , uniform, puful albastru ca cerul albastru deschis , spicul gri-argintiu, luciu evident+• - nuanta coloritului general poate fi) deschisă, medie sau #nchisă+• - defectele de culoare) refle( roşietic, variabilitatea culorii, neuniformitatea nuantei spicului. /ispar prinselectie după 8-: generatii.• - mărime bună, apro(imativ egală cu a "tandardului) 0?33 g #n medie la masculi şi 0333 g la femele.• - rolificitatea bună, #n medie ; pui.• - Etilizată direct pentru blană şi la #ncrucişări pentru obtinerea de nurci de #ncrucişare. /urca Aleutină @ genotipulaa• - culoarea prezintă variabilitate de laalbastru *nc"is clar până la violet.rin selectie se pot obtine două subvarietăti.•


42/63

• - pentru #ncrucişări de obtinere a unor nurci de #ncrucişare valoroase ca Hopaz, *ric, inter blue.+ / 1 Nurcile albe• - trei mutante recesive, cu blana albă sau aproape albă+ mai e(istă c!teva tipuri de nurci albe de #ncrucişa /urca 8edlund genotip hh• blana alb strălucitor, foarte frumoasă şi foarte cerută,• ochii negri,• calme, docile, pentru că nu aud bine.• Efecte pleiotropenedorite)

• - predispozitie pentru surzenie pe măsură ce #naintează #n v!rstă,• - simt olfactiv slab,• - procent mare de sterilitate la masculi,• - prolificitate mică,• - mame rele, pentru că nu aud puii.• - #n productia mare se obtin prin #ncrucişări cu "tandard, pentru a #nlătura efectele genei) .• 9n G0 V "tandard purtător de Redlund, cu pete albe pe bot, lăbute şi #n v!rful cozii, deoarece gena R de la"tandard este incomplet dominantă fată de h de la Redlund.• 9n G1 V #ncrucişări #n sine sau de #ntoarcere bac5 cross cu Redlund)• Rh ( hh, de unde rezultă fenotipic ;32 Redlund şi ;32 "tandard.

+ 1 Nurcile dominante• e(istă ++ mutatii dominante• #ncrucişate cu alte nurci "tandard sau recesive produc intensificarea sau dilutia pigmentului din păr.• "e cunosc)• / mutatii de intensificare a culoriiV Net negru, Ginn blac5,• K mutatii de dilutie a culoriiV seria de alele a nurcilor Mohinoor, "te art, =lue frost etc.

+ 5 Nurci produse prin *ncrucişări• - nurci cu blana #n culori şi nuante deosebite, de mare valoare comercială,• - pot fi dublu recesive şi trirecesive.& Nurci dublu recesivedirecesive, dihibride - cele mai cunoscute sunt) "afir, erlă direcesivă, Hopaz. Hoateaceste nurci se formează după o schemă de hibridare asemănătoare s-au obtinut aproape 033 nurci direcesi• /urca afir • - formată din două nurci albastre, latinată "ilverblue şi Aleutină.• - urcile "afir au blanaalbastru desc"is curat, cu puf albastru strălucitor, ochii roşii.0 Nurcile trirecesive- foarte valoroase, dar la combinarea celor trei culori se obtine un număr mare de culonuante, pentru obtinerea unor partide mari de blănuri uniforme sunt necesare efective mari de nurci.• - nu se recomandă #n ferme mici.• *(emplu)>interblue astel "afir, Albastru de iarnă ,• nurcă obtinută după o schemă de hibridare caracteristică nurcilor trirecesive din Aleutin,• "ilverblue şi astel ro al+

• culoare bleu-maron deschis, cu ochi roz, colorit splendid, blana foarte valoroasă+• constitutie slabă, viabilitate mai scăzută, de talie mică.


43/63

• - :3 subspecii şi linii naturale, diferentiate datorită mediului, dintre care mare importantă vulpea roşie.• + + -ulpea roşie• - mare răsp!ndire pe toate continentele, introdusă de om #n Australia+• - lungimea corporală 73-43 cm, lungimea cozii 8;-:3 cm, greutatea corporală 1,1-03 5g+• - o glandă la ? K C cm de la baza cozii, cu miros specific, penetrant, şi rol #n recunoaşterea se(elor #n perde rut+• - sapă vizuina #n pădure, #ntre tufişuri sau pe c!mpie deschisă, dar nu pe păm!nt tare. Goloseşte vizuinileviezurelui.

• - "e #nt!lneşte de la c!mpie şi /eltă p!nă la golul de munte, densitatea ma(imă la deal şi c!mpie.• = Mrana4mai alesşoareci chiar :C e(emplare #ntr-un stomac de vulpe , nevertebrate) r!me, melci, insecte+ peşti, şop!rle, broaşte, păsări, ouă, cadavre etc.• - alimente vegetale) fructe de pădure, struguri, mere, pere, prune coapte, sparanghel.• = Reproductia4• =#mperecherea ianuarie-februarie,• - prolificitatea 8-; pui, foarte rar 03• - #nmultirea controlată de om datorită pagubelor pe care le produc terenurilor de v!nătoare, dar mai ales pericolului de transmitere a turbării la om #n centrul şi estul *uropei, cea mai mare epidemie de turbarecunoscută de ştiintă . "e vaccinează, sterilizează.• - &inegetic v!nat mic, v!nat răpitor lăs!ndu-se o piesă la 133-:33 ha.• - u are perioadă de ocrotire. "e combate total #n terenurile cu fazani.• - /uşmani naturali putini) actiunile omului, lupul şi r!sul pentru animalele adulte, uliul porumbar pentru pu-ulpea comună @după Bogoliu#ov, &."., ş. a., 2;;: 4+- culoarea blănii variază de la roşu, frecvent cu cruce de culoare #nchisă pe umeri, p!nă la maro #nchis+/ - urmade vulpe este ovală, degetele mediane sunt #naintate astfel #nc!t #ntre urma lor şi urma degetelor laterale s plasa un băt de chibrit #n figură, #n st!nga este redată urma labei dinainte, iar #n dreapta a celei din spate + pernutele labelor sunt mărite de părul crescut+1 K lungimea paşilor de vulpe este de 13-83 cm, iar urma-p!rtie dvulpe este apropiată de o linie dreaptă, spre deosebire de urma p!rtie de c!ine, care este #n zig-zag+5 - urma dec!ine+7 - urma p!rtie de c!ine+? - pui cătel de vulpe, fătat la sf!rşitul iernii, după o gestatie de ::-;C de zile,suge lapte 0-0,; luni şi maturizat la 1 ani+ K pentru creşterea progeniturilor sapă vizuini ad!nci sau le ocupă pale altora.• Vulpea roşie americanăsubspecia >ulpes vulpes fulva• - mai mare şi cu blana de calitate mai bună dec!t vulpea roşie europeană >ulpes vulpes melanogaster . 9n prezent este şi vulpe de crescătorie.• mare variabilitate a culorii blănii, lungimii părului şi structurii acestuia, diferentiindu-se n natură mai mumutatii) roşu #nchis sau cărbune, aurie , vulpea cu cruce >ulpes vulpes fulva crucigera, intermediară #ntre roşie şi argintie , neagră, argintie• + / -ulpea ar intie >ulpes vulpes fulva argentata• - cea mai importantă #n creşterea pentru blană+• - a rezultat din #ncrucişarea #ntre vulpi negre şi roşii, la care au participat două mutatii negre diferite ale roşii) neagră de Alas5a şi neagră "tandard+

• - #n functie de provenientă posibile mai multe forme de genotip+• - mare variabilitate a culorii at!t #n natură c!t şi #n crescătorie #n functie de numărul de fire de păr argintinegru cu v!rful cozii alb şi foarte #nchisă 032 păr argintiu , p!nă la foarte argintiu ?;-0332 argintiu +• - face parte dintr-o serie polialelă #n care este recesivă fată de toate celelalte din serie.• /in #ncrucişarea vulpilor argintii cu vulpi roşii rezultă #n G0 vulpi de #ncrucişare roşii purtătoare de arginnuante apreciate, moderne, cunoscute ca vulpi aurii.• - >ulpi roşii purtătoare de argintiu au fost lansate pentru populare şi #n pădurile din tara noastră. K-ulpea platinată >ulpes vulpes fulva alba• -A apărut #n orvegia 0488 , #ntr-un efectiv de vulpi argintii, ca o mutatie a culorii blănii la un mascul Io• Iai mult alb #n #nvelişul pilos, blana de pe abdomen aproape albă, picioarele complet albe.• - Iai t!rziu a mai apărut o mutatie platinată, mai #nchisă+

• - au rezultat două directii #n culoarea platinat)linia 'ons, platinat desc)is şi linia Eov#render, platinat înc)is?• - gamă coloristică foarte largă)• - sunt heterozigote culoarea legată de o genă letală, care #n homozigotie determină mortalitate embriona$eprodusă #n sine au prolificitate redusă, 1-8 pui la fătare deoarece 06: sunt latinat homozigoti, cu factor l• - entru productie se foloseşte hibridarea vulpii platinate cu cea argintie, din care prolificitatea este normal• - *(istă numeroase mutatii ale vulpii roşii şi argintii.


44/63


45/63

• - face provizii de hrană.Di"orul0 - /ihorul nu se catără #n copaci, doar uneori, să se salveze de prădători sau #n cazul #n care #şi construieşcuibul #ntr-o scorbură nu prea #naltă. "apă vizuini, foloseşte vizuinile altor animale şi alte diferite adăpostuIare parte a anului nu are vizuină stabilă, sau nu o foloseşte #n fiecare zi, ci numai pe geruri puternice+ 1 Kurmele dihorului au dimensiuni de : ( 8 cm, cu amprentele ghearelor foarte ascutite şi lungimea săriturii de 7; cm+ 8 K toti dihorii se deplasează #n salturi, urmele sunt dispuse de obicei #n r!nd cu coada c!te 1, mai rc!te 8 amprente.

Reproductia =activitate se(uală februarie - iunie,• - spre deosebire de nurci şi vulpi, tendintă accentuată spre diestrism, al doilea ciclu de călduri #n iulie - au• - gestatia :1 zile, - prolificitatea 0-01 pui, #n medie :-7,• /omesticit de pe vremea romanilor,• - crescut #n ferme ceva mai t!rziu dec!t nurca) la #nceputul secolului TT #n $usia, apoi #n /anemarca şi


46/63

• $ezultatele de reproductie se #mbunătătesc odată cu #naintarea #n v!rstă, fiind ma(ime ca potentă, fecund prolificitate la masculii #n v!rstă de : ani.• Gemelele de : ani nu dau rezultate mai bune dec!t cele de 0 an, la ; ani rezultatele sunt mai slabe. "e prefer#n locul unei femele de :-; ani să se oprească un animal t!năr care, #n anul următor, la 1 ani să dea rezultatereproductie cele mai bune.• ;n practică se recomandăo durată de e5ploatare a emelelor de 8 ani, ast el ca e ectivul de reproductie să ie ormat din ma5im 7 1;G nurci peste 8 ani, iar re orma anuală, permanentă şi severă, să ie de 87 6;G dine ectiv.

• $re ătirea se#onului de reproductie• urmăreşte asigurarea unei stări de #ntretinere bune, aconditiei reproductie.• Animalele prea grase - masculii au temperament limfatic, sunt leneşi nu montează, la femele apare obstrutrompelor, nu acceptă monta, fecunditatea şi prolificitatea reduse.• Animalele slabe - sunt iritabile, nervoase, au loc bătăi frecvente #ntre parteneri chiar accidente mortale.• -ontrolul stării !enerale a animalelor - cântăriri şi măsurători corporale.• Gemelele adulte şi tineretul - se c!ntăresc la #ntărcare, apoi lunar.• Hineretul să a%ungă la greutatea şi dimensiunile de adult la 0 ianuarie.• "e calculează diferite rapoarte #ntre dimensiuni şi greutatea corporală, de e(empluindicele de greutate-raportarea greutătii la lungimea corpului.• - #n luna noiembrie - stabilirea animalelor care intră #n lotul de reproductie+ se #ntocmeşte planul de pot perechilor, după varietatea de culoare, eventual schema de hibridare, v!rstă, grad de #nrudire.• - se completează fişele individuale şi tăblitele de cuşcă, de dorit colorate diferit pe grupe deosebite de anim• e tăblita de cuşcă a femelelor - numărul matricol al masculului destinat, şi al masculului de rezervă dublue tăblita masculilor - numărul femelelor repartizate şi numărul de individualizare al femelelor la care esterezervă.• - Animalele de reproductie se adăpostesc #ntr-un sector separat de animalele destinate sacrificării. "e alegşoproanele şi cuştile cele mai bune.• - 9n luna ianuarie masculii se aduc, #nraport de se5e de 148 148,7#n prea%ma femelelor, pentru stimulareacăldurilor. ractic, un mascul este plasat #ntre 8 femele #n dreapta şi : #n st!nga sau invers.• - la sf!rşitul lunii februarie 13-1C februarie se facecontrolul masculilor prin palpare şi controlul calitătiispermei.• Ba palpare- prezenta şi dezvoltarea testiculelor, care #n această perioadă trebuie să fie dure, elastice şi de ?ori mai mari dec!t cu o lună #nainte apro(imativ de mărimea unei nuci mici .• !ontrolul calitătii spermei - la sf!rşitul lunii februarie - #nceputul lunii martie. &!nd primele femele intră #ncălduri, sunt montate cu diferiti masculi, după fiecare montă recolt!ndu-se lichid seminal vulvar.Bucrarea este greoaie, dar reduce sterilitatea de la 03-132 la 0-;2.• 8onta• - diri=ată, masculul şi femela #ntretin!ndu-se #n cuşti separate, #n raport de se(e de 068-068,;,• - proportia de femele fecunde mai ridicată la nurcile montate de mai multe ori #n cursul sezonului se(ual parcursul acestuia nurca prezintă călduri la interval de 7-01 zile, corespunz!nd maturării unor noi serii de f pe ovar şi acceptă monta de 1-8 ori sau chiar mai mult.

• - 9nsăm!ntările artificiale se aplică pe scară largă.• - Animalele #n călduri se depistează greu. Ba unele nurci - oarecare modificare a culorii şi tumefierea vulnu sunt semne sigure. "e urmăreşte comportamentul animalelor #n cuplu, prin #ncercări.• - Cata intrării în călduridepinde de v!rstă, varietate de culoare, lumină, temperatură ambiantă #n sezon.Animalele adulte intră mai devreme #n călduri dec!t cele tinere, temperatura mai ridicată grăbeşte declanşacăldurilor. Ba nurcile #ntretinute #n şoproane foarte #ntunecoase #ncă de la #ntărcare, nu apar căldurile, la Aleutină apar mai t!rziu dec!t la alte varietăti de culoare.• - entru montă se pot duce femelele #n cuşca masculilor sau invers, fiecare metodă av!nd avanta%e şidezavanta%e.• /acă se duc masculii la emele, fiind prinşi mai des, aceştia se obişnuiesc cu manipularea şi pot fi contentionmai uşor. /ar femelele, fiind #n cuşca proprie, se apără mai energic şi pot să rănească şi să scoată din functie

masculi valoroşi.• /acă se duc emelele la masculi, acestea se prind mai greu, dar acceptă mai uşor #mperecherea, iar masculii,cuşca proprie, sunt mai activi se(ual.• - în practicăca la iepure, se transportă femela la cuşca masculului .• - Ionta se supraveg)ează, primele #ncăierări considerate normale. Animalele se separă c!nd lupta devinealarmantă.


47/63


48/63

• - 'ortalitatea em#rionară mare) ;32, mai ales #n diapauză şi imediat după implantare, din diferite cauze)carente alimentare, factori virotici boala aleutină , consangvinitate, incompatibilitate a grupelor sangvine e• Durata estatiei• - #n medie&@ zile, cu limite largi #ntre6; :6 zile +• depinde de durata perioadei de diapauză #nainte de implantare +• dependent de lumină, rezultă corelatie #ntredurata de gestatie şi data împerec)erii- cu c!t monta maitimpurie, cu at!t gestatia mai lungă. 9n sezonul de #mperechere, durata de gestatie scade cu;,


49/63

• Gătarea are loc seara sau noaptea.•


50/63

• - numerotarea animalelor cuştilor se face pe se(e, cu numere pare pentru femele şi impare pentru masculinvers.• Creşterea tineretului *ntărcat• !nă la v!rsta de : luni, nurcile au o viteză mare de creştere. Ba 7 săptăm!ni ele au 132 din greutatea finală,la 07 săptăm!ni C32 din greutatea şi 4;2 din lungimea corporală de adult.• Controlul creşterii- prin c!ntăriri individuale, lunare, #nainte de administrarea hranei, a unor grupe de animale de control.• urcile, #n special cele tinere, sunt foarte sensibile lacalitatea )ranei, care, trebuie să aibă valoare nutritivă

ridicată, să fie proaspătă, complet decongelată, altfel produce tulburări #n creştere, tulburări digestive, diarefect letal. *ste periculoasă şi schimbarea bruscă a ratiei.• Aasele de preparare şi distri#uire a )ranei, adăpătorileşi )rănitoarele - curătate zilnic şi săptăm!nal opărite.• !ui#ul şi voliera- #ntretinute curate. "e foloseşte aşternut din paie sau rumeguş p!nă spre sf!rşitul creşterii,c!nd nurcile se pot tine numai pe plasa de s!rmă.• 9n zilele toride de vară animalele, #n special de culoare neagră, vor fi erite de insolatia directă prin umbrireacuştilor, iar acoperişul şopronului va fi văruit. Hot acum #ncepe#onitarea tineretului.• Ba #nceputul lunii august se #ncheie blana de vară. Gormarea blănii de iarnă #ncepe #n primele zile dinseptembrie. 9ncep!nd cu luna septembrie se urmăreşte cu atentiedes ăşurarea năpârlirii.• !reşterea #lănii de iarnă se desfăşoară contrar celei de vară, de la coadă spre cap. Ba 0; septembrie se obser părul de iarnă pe capul cozii, apoi părul creşte pe membre şi pe partea posterioară a trunchiului. Ba sf!rşituoctombrie blana nouă trebuie să acopere abdomenul şi spinarea. "pre sf!rşitul lui noiembrie mai este păr dedoar #n %urul botului.• Aiteza de creştere a păruluieste influentată de alimentatie, durata zilei de lumină, v!rstă, se(, varietate deculoare, stare de sănătate. "curtarea zilei ca şi adăpostul #ntunecat stimulează creşterea blănii. Hineretulnăp!rleşte mai repede dec!t adultele iar masculii mai repede dec!t femelele. =lănurile colorate, #n specialmutatiile deschise, au o năp!rlire mai rapidă cu 1-8 săptăm!ni dec!t cele "tandard

TEMNO'O9I& DE RE$RODUCtIE '& -U'$I• "ezonul de călduri apare #n ianuarie-martie predominant februarie la vulpea argintie şi februarie-apriliepredominant martie la vulpea polară. /urata căldurilor este #n medie de 8 zile la animalele adulte şi de o zifemelele tinere de un an din specia vulpilor argintii. Ba vulpile polare căldurile durează mai mult, #n medie@vulatia are loc spontan, independent de montă.+ $re ătirea animalelor pentru montă#ncepe imediat după #ntărcarea puilor, c!nd ma%oritatea femelelor suslăbite, epuizate. entru aceasta se recomandă #mbunătătirea ratiei, prin mărirea proportiei de produse de abla ?32 şi introducerea de ficat.• entru a urmări evolutia greutătii corporale a femelelor, se efectuează c!ntăriri de control prin sonda%.• 9n noiembrie-decembrie se face selectionarea finală a animalelor de reproductie după aspect general, greustare sanitar-veterinară. entru sigurantă, la efectivul matcă se retin #n plus apro(imativ 0;2 animale pierder prin mortalitate, erori de apreciere, masculi de rezervă .• umărul de masculi retinut depinde de raportul de se(e, procentul de reformă al animalelor.• Raportul de se!e 9n primii ani ai creşterii vulpilor s-a aplicat monogamia. 9n prezent se practică poligami

repartiz!ndu-se #n cazul vulpilor argintii, un mascul t!năr la 8-: femele şi un mascul adult la :-7 femele, iar pentru vulpile polare 0 mascul t!năr la 1-8 femele şi un mascul adult la 8-7 femele.• 9n general, raportul de se(e este de 0 mascul la 8-7 femele, #n functie de numărul de masculi adulti testatiau performante superioare celor tineri.• rolificitatea femelelor se mentine ridicată p!nă la C ani, după care scade şi se vor păstra numai femelelefecunde. /urata de e(ploatare este de 7-? ani la vulpea polară şi 7-C ani la speciaAulpesdin care face partevulpea argintie .• Instalarea călduriloreste semnalată de scurgeri vaginale timp de ?-00 zile, modificări vulvare şi decomportament caracteristice.• >ulva se tumefiază treptat, trec!nd prin mai multe stadii. &!nd este tumefiată puternic şi devine de culoareaprins p!nă la liliachiu femela evită masculul. Iomentul optim de #mperechere este atunci c!nd buzele vulv

#ncep să se dezumfle, sunt uşor #ntredeschise, de culoare #nchisă şi prezintă o secretie de mucus slabă, secabsentă la nurcă. Acesta se consideră a fi stadiul al D>-lea de tumefiere vulvară.• Ianifestările de comportament ale căldurilor constau #n mersul cu paşi mărunti, coada tinută sus, refuzulrepetat al hranei.• &ăldurile se por recunoaşte şi prin e(amen de laborator al unor preparate microscopice din secretii vaginaracla% al mucoasei vaginale.


51/63


52/63

• &a şi la nurci, #n absenta mamei adoptive, puii străini se introduc #n cuibul acesteia şi se acoperă cu aşter pentru a lua mirosul lui sau se aşează #n fata intrării şi femela #i duce #n cuib.• 7 Creşterea puilor până la *ntărcare• &a #n tot sezonul de reproductie şi #n perioada fătărilor şi a creşterii puilor sugari trebuie să se păstreze liiar lucrările se limitează la curătirea periodică a pardoselii cuştilor.• Iortalitatea puilor #n primele 1-8 zile de viată poate fi cauzată de dificultătile de supt, infectii şi alte boli.&auzele şi momentul canibalismului sunt greu de stabilit.• &reşterea puilor este rapidă, cu un spor zilnic de 03-13 g la vulpea argintie şi platinată şi 03-0; g la vulpea

polară.• !nă la v!rsta de 8 săptăm!ni, singura hrană a puilor este laptele.• /upă această v!rstă ei #ncep să iasă din cuib, să alerge şi să consume din hrana mamei.• entru a uşura deplasarea puilor, #n fata intrării #n cuib, pe pardoseala volierei, seaşează o sc!ndură lată.• Ba 73 cm deasupra pardoselii se instalează o altă sc!ndură, pentru refugiul femelei #ntre alăptări.• uii şi mamele se tratează cu vermifug la v!rsta de 1-: săptăm!ni.• 9nvelişul pilos al puilor creşte intens #n primele săptăm!ni după naştere şi la v!rsta de o lună ei ai o blănitfoarte frumoasă, put!ndu-se #nlătura cuibul de fătare.• 9nainte de #ntărcare puii se c!ntăresc, rezultatele servind pentru calcularea sporului de creştere pe cuib, udintre criteriile de selectie ulterioară.• ? .ntărcarea se face prin mutarea femelei #ntr-o altă cuşcă.• uii se lasă #mpreună o săptăm!nă, apoi se mută #n cuşti diferite, c!te 1-; pe cuşcă la vulpea polară şi 0-1 pcuşcă la vulpea argintie. @ptim este ca #n cuşcă să fie un mascul şi o femelă, dar tin!nd cont de mărime şitemperament.• uii de vulpe polară au un apetit mai bun dec!t cei de vulpe argintie şi de aceea se pot #ntărca la v!rsta de 7săptăm!ni, chiar mai devreme.• &ei de vulpe argintie se #ntarcă #n general cu 03 zile mai t!rziu dec!t cei de vulpe polară la ?-C săptăm!n• 9nt!rzierea #ntărcării conduce la epuizarea femelei, perturbarea ciclului său estral #n anul următor, la riscfemela să-şi muşte puii.• /ata #ntărcării se stabileşte #n functie de data fătării. uii fătati foarte timpuriu, #n primăvară, vor fi #ntărct!rziu, iar cei fătati spre vară, c!t mai devreme posibil.• /upă o săptăm!nă de la #ntărcare, tineretul se #mbolnăveşte uşor #n special de diaree, iar la cel de vulpe pse produc şi balonări, ambele av!nd efect letal.• Ba #ntărcare tineretul se individualizează prin tatuare la ureche. &u această ocazie se va da atentie şi r!ieiauriculare.• Creşterea tineretului *ntărcat• /upă #ntărcare se urmăresc următoarele obiective)• creştere rapidă, dimensiuni şi proportii corporale corecte, #nveliş pilos c!t mai bun.• @biectivele se realizează prin hrănire, #ntretinere corespunzătoare.• *volutia creşterii se apreciază după) aspect, conditia animalelor, comportament, consum de hrană, creşteregreutătii corporale, măsurători corporale.

• entru aprecierea creşterii se determină lungimea corpului şi lărgimea pieptului, la care se adaugă c!ntăriri periodice.• Dntensitatea formării blănii de iarnă depinde de hrănire şi #ntretinere şi este legată de năp!rlirea de toamn• ărul de vară #ncepe să cadă la #nceputul lunii septembrie şi creşte cel de iarnă, astfel #nc!t #n decembrie obicei acesta este complet crescut, blana a%ung!nd la maturitate.• &alitatea blănii care se formează depinde de potentialul genetic, alimentatie, #ngri%ire, cu evitarea murd blănii.• leşuvia şi #mp!slirea părului afectează calitatea blănii de iarnă.• $leşuviaconstă #n ruperea părului de către alte animale sau chiar de animalul #nsăşi, datorită carentelornutritive, a spatiului insuficient #n cuşcă.• .mpâslirea păruluide iarnă cu cel de vară, #ncă nedesprins, se poate preveni prin)

- pieptănarea animalelor , #n special a vulpilor polare, cu blana mai deasă, cu un pieptene nu prea des, de la cla coadă.• "e face de la mi%locul lunii august, astfel ca #n septembrie, c!nd creşte părul de iarnă, cel de vară să fie #• Ba o pieptănare #nt!rziată, pe l!ngă părul de vară se #nlătură şi cel nou, depreciind blana. "e practică 0-1 pieptănări.


53/63

- mărirea continutului de carne musculară din ratie, ceea ce intensifică formarea blănii de iarnă şi uşureazăcăderea părului de vară+- administrarea ratiei în două tainuri zilnice, pentru ca animalele să nu stea culcate timp #ndelungat, astfel #nc părul să se taseze şi să se #mp!slească.• entru păstrarea puritătii culorii şi nuantei blănii, #ncep!nd din septembrie, animalele ce se vor sacrifica pentru blană se tin #n cuşti X#ntunecateX, ferite de insolatia directă, ce poate imprima părului pigmentat o brună sau roşcată nedorită.• 9ntr-o astfel de cuşcă se #ntretin 1-8 vulpi polare tinere sau una argintie. &uşca se curătă #n permanentă ş

din ea toate lucrurile inutile.• &alitatea s!rmei din plasa cuştii este foarte importantă, #n caz de rugină murdărind blana mai ales #n part posterioară.

&'I8ENT&tI& &NI8&'E'OR DE 0'&N6 C&RNI-ORE• alimentatie costisitoare, pretentioase #n ce priveşte cantitatea şi calitatea hranei,• de nivelul alimentatiei depinde starea de sănătate a animalelor, rezultatele de reproductie, calitatea blănurieficienta economică a crescătoriei.• - proportie ridicată de proteine de origine animală, de p!nă la ?3-C32 din ratie la nurcă şi zibelină, ;3-732 urs spălător, c!ine enot.&'I8ENT&tI& '& NURC6 %I -U'$E• Norme de substante nutritive la nurcă• ormele de substante nutritive dependente de starea fiziologică, v!rstă şi se(• animalele adulte #n perioada de #ntretinere, au nevoie de+5> cal E8 şi ?= ,7 $D per reutate vie ,• #n prima perioadă de creştere primele ? săptăm!ni după #ntărcare ,/7>=11> calE8 şi //=/H $D , #n a doua perioadă de creştere de la 08 săptăm!ni la adult+5>= /H> calşi K=// $D;• la femelele #n lactatie/>>=7>> cal şi +H=5 $D.• 9n creştere şi lactatie să se tină seama #n mod deosebit devariatiaconsiderabilă a cerintelor şi decapacitatearedusă de ingestiea nurcii, să se asigure o)rană mai concentrată#n energie şi proteină.• Cigestia su#stantelor nutritivela nurcă - slabă pentru glucide, bună pentru lipide, protide şi diferă după grupde alimente)• - digestibilitatea proteinelor este ma(imă pentru lapte şi produse lactate 4;2 , de cel putin 432 pentru carnde numai ;3-?;2 pentru cereale.Norme de substante nutritive la vulpe• ormele de hrană ale vulpilor, raportat la greutatea vie, mai scăzute dec!t la nurcă+• alimentatia diferentiată #n functie de categorie) animale #n perioada de repaus se(ual #ntretinere , #n per pregătire şi #n timpul #mperecherilor, #n perioada de gestatie, #n lactatie, tineret #n etapa D de creştere iuseptembrie şi tineret #n etapa a DD-a de creştere septembrienoiembrie +• ca la nurcă, cerintele #n substante nutritive -ma5ime#n prima perioadă de creştere a tineretului şi la femelele #lactatie.• -ulpile ar intii au necesarul de+>>=+5> cal E8 reutate vie şi K,7= +>,7 $D +>> cal E8• -ulpile polare necesarul de -+>>=+7> cal E8 , necesarul de proteine+>,7=++,7 $D +>> cal E8.

• - >ulpile #n general, cele argintii #n special, valorifică bine grăsimea

din hrană, care poate acoperi ;32 dinnecesarul de energie metabolizabilă+• - se asigură prin ratie lipide #n cantitate de :,; g 65cal *I, restul de energie fiind adus prin glucide.• >ulpile valorifică mai bine dec!t nurcaamidonul şi za)arurile din cereale, motiv pentru care ratia poate contine0,1 g glucide 6033 5cal *I.• Nutreturile necesare şi utili#ate u#ual *n "rana animalelor carnivore• - fac parte din următoarele grupe)• + Carne şi resturi carnate K-arne macră muşchi de vită, oaie, pasăre, iepure, cal.I !arnea de porc - #n mai mică măsură din cauza proportiei ridicate de grăsimi, a pericolului de transmitere a#olii lui &u=esJ-şi a )elmintozelor . "e utilizează fiartă+

I !arnea de cal se conservă greu, din cauza continutului ridicat de grăsimi nesaturate.• + / ubproduse de abator din următoarele categorii)• or ane cu mare valoare nutritivă) ficat, splină• - pentru animalele de reproductie şi tineretul #n creştere.I +icatul - valoare nutritivă e(trem de ridicată, cea mai bogată sursă de vitamine lipo şi hidrosolubile, mai avitamina A+


54/63

• - 8-; g 6033 5cal *I sau 132 din ratie.• subproduse de carne de calitatea I) rinichi, limbă, inimă, resturi carnate+• subproduse de carne de calitatea a II=a4 buze, urechi, trahei,• pulmoni - obligatoriu fierti,• burti, uger - nu la nurcă #n stare crudă, datorită #ncărcăturii bacteriologice+• subproduse de abator păsăricap, g!t, gheare, viscere etc.• =să se administreze fierte şi #n cantitate limitată+• sân e proaspăt

• =consumat cu plăcere de către animale+• - s!ngele de porc se fierbe+• - poate #nlocui p!nă la 132 din cantitatea de carne la nurcă şi ;3-732 la vulpi+• "ubprodusele de carne calitatea a DD-a, cele de la abatoarele de păsări şi s!ngele contin proteine incompleteşi audigesti#ilitatea proteinei relativ scăzutăde e(emplu 412 la carnea de cal, ;12 la ghearele de păsări . "ă nudepăşească :3-;32 din ratie. •subproduse oase=carnecapete, picioare, oase, cartila%e de mamifere• =să nu se depăşească 7 g os crud6033 5cal+• carcase de animale de blană- se administrează fierte şi 6sau după congelare timp de 43 de zile sterilizate pfrig .• $eşte şi resturi de peştecapete, cozi, #notătoare, coloană vertebrală, viscere• - #n zonele de pescuit ?3-C32 din ratie, mai ales #n alimentatia nurcilor şi a vulpilor polare+ #n conditii o832 din ratie+• I eştele se dă #n generalcrud, proaspăt, nesărat , cel sărat pericol de into(icare a animalelor+• - evitarea peştilor de apă dulceşi a unor specii de peşti oceanici, care pot produceavitaminoză Bl, anemie eriprivă, paralizie, )elmintoze, into5icatiietc.+• I eştii cu tiaminază se dau ierti sau cu adaos de preparate vitaminice sintetice, surse naturale de vitaminedro%die, ficat +• I cei care contin factor de inactivare a fierului din s!nge - cu adaos de preparate ce contin ier?• I cei ce contin helminti - după sterilizare prin fierbere sau congelare #ndelungată.• 1 Aăinuri animalede carne, peşte, carne oase, sânge, pene• - numai dacă au ma(im 82 sare+• I Găina de carne - oase - s!nge poate #nlocui 832 din fura%ele de bază+• I +ăina de cadavre ale animalelor de #lană- poate furniza

cunicultură curs

Documents