Cultura si civilizatieCivilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea

cavalerilor războinici Marija Gimbutas

Marija Gimbutas este un nume cunoscut in randul arheologilor, lituaniancă de origine s-a stabilit in Statele Unite ale Americii unde a devenit profesor la Universitatea Californiei, preocupandu-se de preistoria Europei.

In viziunea Marijei Gimbutas nu este clar ce a determinat dezvoltarea culturală a vechii civilizații europene.Un factor care ar fi putut influența acest lucru ar fi fost navigația maritimă .

Manifestările neoliticului prezintă cateva tradiții:

1.Egeean-central balcanică cu trei subgrupe (Sesklo,Starcevo (Cris)si Karanovo

2.Adriatică

3.Vest-pontică sau Hamangia

4.Moldovenească sau Nistru-bug

Marija Gimbutas afirmă ca prin vechea Europă se ințelege complexul cultural, din neolitic si epoca cuprului înainte de infiltrarea vorbitorilor de idiomuri indo-europene..In ceea ce privește societatea ,sedentizarea se produce in timpul neolicticului cand principala preocupare era agricultura.In frunte societatii se afla femeia,e fiind simbolul fertilității,asadar se poate vorbi despre o societate matriarhală.In ceea ce privește, spiritualitatea,intalnim cultul fertilității si al fecundității,aceste doua elemente fiind foarte importante pentru agricultură.Percepția asupra timpului era una ciclică,reprezentand ciclul anotimpurilor iar ritul funerar era cel de inhumație.

Complexe culturale neolitice : 6.500-5300

• traditia egeeana-central balcanica

• 2.traditia adriatica• 3.traditia vest pontica• 4.traditia Nistru-Bug frontiere politice moderne• ceramica pictata si imprimata• comert cu obsidian5• asezari rurale stabile cu

economie de cultivator

Complexe culturale 5300-3500• aglomerari umane reprezentate de mici asezari

urbane• ceramică liniară• prelucrarea metalelor• stil bogat in ornamente al vesmintelor masculine

si feminine

Infiltrarea popoarelor kurgan proto-indo-europene:

• primul contact dintre Civilizația Cucuteni si poporul Kurgan datează încă dinainte de anul 4000

• Populația kurgan e atestată prin morminte individuale in gropi adanci,inventarul din mormant fiind constituit din varfuri de sageata,sulite,cutite si topoare din silex.

Simbolurile:

Religia vechii Europe era politeistă si era dominată de zeitati feminine precum:

• Zeița- pasăre care apare cu cioc sau nas ascutit,gat lung si proeminente care sugereaza aripiile.Natura acesteia era duala, era datatoare de viata si de abundenta.

• Zeița -nasterii si vieții este prezentată in poziția realista a nasterii

Uneori aparand si sub forma unui recipient pentru apa.• Zeita- șarpe este jumatate femeie si jumatate sarpe.Aceasta

apare

In neoliticul timpuriu dar supraviețuieste si epocii bronzului si fierului.

Altarele si sanctuarele: Multe din informațiile care le avem despre credințele vechii

Europe provin din sanctuare,acestea au fost gasite fie independente fie in interiorul caselor.Intalnim in primul rand altarele domestice (Zeita șarpe apare ca divinitate domestica) acestea fiind plasate in coltul sacru al casei.Cele mai vechi atestări provin din Acchileon langă Thessalia.

De asemenea, in paleoliticul superior, oamenii vechii Europe au folosit pesterile drept sanctuare ,( ex.pestera Scaleria ,Italia ).

Tot ca si locașuri inchinate zeitățiilor avem templele.Acestea erau foarte mici,astfel ca puteau fi ținute in mană si erau de diferite modele: templu din lut, templu din teracota sau templu in din lut fara acoperis.

Practicile religioase Templele si sanctuarele oferă multe puncte cheie pentru

ințelegerea practicilor religioase.Intalnim mastile care sunt astestate intr-o mare varietate de forme si care erau supuse unor transformări in funcție de ciclurile anotimpurilor.

Practicile religioase au fost reconstituite cu ajutorul dovezilor

arheologice , exemple: macinarea rituala a granelor si coacerea

painii, dansuri sau miscari rituale,folosirea mastilor si invocatiile.

Mormintele megalitice: Aceste monumente au fost construite cu acelasi scop cu care sunt

construite catedralele noastre.Camera mortuară avea un acoperiș inalt ,iar accesul se făcea printr-un culoar lung si ingust.In incăperile megalitice s-au gasit schelete,de asemenea exista dovezi ca reprezentantii civilizatiei megalitice practicau excarnatia (mortii erau expusi pasarilor de prada)

Inceputul Epocii bronzului in Europa si Indo-europenii

• De-a lungul acestor milenii de evolutie catre o viata civilizata metalurgia fusese descoperita in Europa,aceasta a fost o metalurgie a cuprului avand ca centru Carpatii, Dinaricii si Balcanii,Trecerea de la epoca cuprului la epoca bronzului a avut loc in perioada 3500-2500 i.e.n..O noua tehnica inovatoare a aparut,un aliaj de cupru si arsenic,aceasta noua tehnologie coincizand cu aparitia armelor din metal.Orice aliaj de cupru intentionat produs ar trebui inteles ca bronz.Se considera ca rapida raspandire a metalurgiei pe continentul european s-a datorat mobilitatii indo-europenilor.

Infiltrația Kurgan In zona de stepă de la Nord de Marea Neagră nu existau

minereuri de cupru.Populațiile Kurgan de călăreți ce trăiau in stepă cunoșteau tehnologia prelucrării metalelor care existau în mileniile V-IV în Munții Caucaz.

Formele de unelte caracteristice pentru centrul metalurgic caucazian au fost:securea cu gaură de înmănușare transversală și teacă,pumnalul cu limbă la maner.

Extraordinara mobilitate și armele înfricoșătoare ale acestor nou veniți au schimbat cursul istoriei Europene si au accelerat progresul in domeniul metalurgiei si comerțului.

În timpul infiltrației Kurgan I au existat numai cateva obiecte din bronz atestate la nord de M-ții Caucaz ,iar in timpul perioadei Kurgan II activitațiile metalurgice sunt evidențiate nord-pontică.Ulterior in cursul perioadei Kurgan III cunoștințele privind metalurgia bronzului s-au raspandit pe o mai mare întindere a Europei centrale. Numai o populație de mare mobilitate putea impulsiona apariția rapidă și pe o mare întindere a cunoștințelor metalurgice.

A doua jumătate a mileniului al –V-lea si a celui de-al -VI-lea au fost martorele disolutiei vechii civilizații europene.

Cele trei milenii ale unei tradiții culturale au fost trunchiate de cele două valuri de populație semi-nomade a Kurganelor de călăreți venind dinspre est,în acest timp dispare ceramica pictată,dispar sculpturile și simbolurile și apar armele de luptă si caii(sosirea lor producand o schimbare dramatică in

preistoria Europei. In viziunea Marijei Gimbutas vechea Europă si culturile Kurgan sunt total diferite.Vechea Europă fiind o civilizație sedentară bazată pe horticultură, locuind in spații mari, iar civilizația Kurganelor era foarte mobilă, locuia in spații mici.Primi erau egalitari si pașnici,ceilalți patriarhali si cu o societate stratificată si războinică. Aceste ideologii au generat ansambluri diferite de zei si simboluri. Domesticirea calului pare să fi fost prima cauză și principalul mijloc de răspandire a puterii.Trăind in spații mici și aptă să călărească populația Kurganelor putea ajunge ușor în orice regiune.

Valul I legat de populația de călăreți,înarmată cu pumnale de silex,sulițe și săgeți care a lovit partea central-estică a Europei ,a provocat dezintegrarea grupurilor culturale ale vechii Europe :Karanovo,Vinca,Petresti si Lengyel .Civilizația Cucuteni se pare că a coexistat cu aceste grupuri mici de noi veniți.

Valul al-II-lea a provocat dezintegrarea culturii cucuteni si kurganizarea unor vaste teritorii.Au fost introduse metalele dure,atelajele de boi,și a continuat procesul consolidării puterii.

Valul al-III-lea a fost legat de populația Yamna care a fost populația ceramicii decorate.Acest ultim val a fost decisiv în conturarea configurației etnice a Europei.

Neoliticul 6500-5500 î.e.n. In opinia Marijei Gimbutas una dintre problemele cele mai

disputate a fost în ce măsură grupurile de imigranți au fost răspunzătoare de răspandirea economiei neolitice.În cele mai timpurii așezări neolitice europene oaia si capra sunt deja complet domesticite .Navigația si schimbul de produse au fost factori catalizatori în dezvoltarea culturilor .Este evidențiat comertul cu silex si obsidian(obisidianul fiind o sticla vulcanică formată din lavă care era folositî pentru uneltele ascuțite)

Distribuția materialelor importante refelctă traseele pe mare si pe uscat ale unor rute milenare: din Marea Egee spre Marea Neagră si bazinul Dunării , din Marea Egee spre Adriatoca pană în Sardinia și invers.

Cultura Sesklo din Grecia Se credea ca această cultură a început pe la anul 3000 ,dar

datările cu radiocarbon indică că cele mai timpurii faze ceramice c eatestă domesticirea animalelor si cultivarea graului se plasează pe la 6500.

Satele erau formate din case separate,aveau peretii lipiti si acoperișurile in două ape.Pregătirea hranei si meșteșugurilor se desfașurau în curți,iar activitățiile religioase au fost atestate prin accesoriile de cult.Pe toată durata sa cultura Sesklo a cunoscut o economie stabilă.

Cultura Starcevo-Cris Neoliticul din Serbia,sudul Romaniei si Ungariei este

reprezent de cultura Starcevo-Cris.Se pare că grupuri de imigranți au urmat cursurile raurilor Morava si Vardar,îndreptandu-se spre Nord.Se pare că modelul economic era același ca și in Grecia neolitică.Oaia si capra au continuat s afie animalele domesticite predominante,Se utiliza o varietate de pietre tari incluzand silexul si obisidianul.Ceramica Starcevo se remarcă prin apariția unor desene pictate,curbe si prin vasele de provizii incizate cu unghia.Colibele semisubterane caracterizează arhitectura perioadei Starcevo timpurii.Descoperirea tehnologiilor metalurgice si miscariile de populație au stimulat schimbul iar fazele tarzii de dezvoltare au dus la aparitia culturii Vinca.

Apogeul vechii civilizații Europene –Epoca cuprului.5500-3500 î.e.n

Cultura Hamangia de pe țărmul Mării Negre

Apariția culturii Hamangia s-a datorat probabil unor imigranși sudici care au adus o economie bazata pe producerea de hrana.Aceștia locuiau in bordeie dar si in peșteri.Cele mai importante cimitire si sate aparținand culturii Hamangia s-au descoperit la Cernavodă,Ceamurlia si Golovita.

Cultura Vinca din regiunea central-balcanică In a doua jumatete a mileniului al VI-lea apare această

cultură .Complexul Vinca a ocupat zona centrală a Balcanilor de la Munții Rodopi pana in Banat ,sud-vwstul Romaniei si Bulgaria.Exista ipoteza că această cultură ar fi fost ausă de valuri de imigranți de către Anatolia.Asezăriile culturii Vinca arata dezvoltarea culturii materiale,a artei si a credințelor.

Economia de subzistență si modelele de locuire

Economia de subzistență se baza pe recoltele anuale de cereale si pe animalele domestice.În toate regiunile se remarcă o însemnată creștere a numărului de vite și porci, și o scădere a numărului de oi.

Se pare că pădurile ofereau un vanat bogat.Printre animalele vanate in acea perioadă întalnim zimbrii,cerbi,caprioare și porci sălbatici.Se culegeau fructe si plante din pădure și in ultima fază pescuitul se intensifică.

În ceea ce privește modul de locuire,așezările erau amplasate pe terase secundare ale raurilor.Planul satelor mari și extinse se diferențiau de la zonă la zonă .Erau case construite in șiruri de-a lungul unor străzi paralele, care erau specifice culturilor Vinca si Butmir, case dispersate intalnite in complexele Lengyel,Petrești si faza Pre-Cucuteni și casele în cerc sau în eclipsă pe terase înalte acestea fiind specifice așezărilor urbane din faza Cucuteni tarzie.

Vechii europeni nu au încercat niciodată să trăiască în locuri greu accesibile,ci se aflau în locuri convenabile cu apă,pășuni și sol fertil.

Se luau și măsuri de protecție împotriva intrușilor sau vecinilor ostili prin înconjurarea așezărilor cu 1-2 șanțuri, precum și palisade care înconjurau așezarea și o protejau.

Casele din complexele Vinca și Karanovo constau într-o cameră și o antecameră cu intrarea printr-un capăt ingust.În schimb casele din faza Cucuteni aveau trei sau patru camere.

Metalurgia cuprului si aurului

Cele mai vechi obiecte din cupru găsite pe teritoriul european se află răaspandite între Bosnia și centrul Bulgariei.În arealele culturilor Hamangia si Karanovo,faza timpurie Cucuteni din Moldova și faza Vinca clasică din Iugoslavia apar acum sulițe, topoare, dălțimărgele, spirale si amulete în forma unor figurine.

În această perioadă au apărut si obiecte din aur ,precum si ceramică decorată cu aur si grafit.S-a descoperit și tehnica topirii metalelor avand ca rezultat apariția unor unelte mai mari din cupru.Rezervele de cupru sunt abundente în Carpați și Rodopi.Tehnologia exploatării cuprului era foarte asemănătoare aceleia de exploatare a silexului.Unealta principală în activitatea de extractie era un mai de piatră confecționat din bucăți mari de gabbro (rocă granulară ignică), iar coarnele de cerb foloseau ca perforatoare.Avem mine la Rudna Glava sau la A-i Bunar (Bulgaria) etc.

Spiritualitatea vechii Europe:• Populația Kurgan schimbă total vechea Europa.Acestia impun

vechilor europeni o structură socială patriarhală si un panteon dominat de zeitati masculine.In termeni cronologici credintele vechii Europe s-au intins de-a lungul a trei milenii : neolitic(6500-5500 i.e.n) si in epoca cuprului (5500-3500).Religia vechii Europe isi are rădăcinile in paleoliticul superior, iar continuitatea din paelolitic pana in neolitic este demonstrată prin practicile si obiectele de cult corespunzatoare,Practicile si credintele vechi europene au fost reconstituite prin mărturiile arheologice (temple,pesteri,morminte).Cele mai bogate descoperiri au fost facute in Europa sud-estică si dunareană pana dincolo de Carpatii de Vest.

Meșteșugurile

Atelierele și depozitele de obiecte confecționate din metal,piatră sau cochilii, sugerează o accentuare treptată a specializării în meserii.Într-un număr de situri aparținand culturii Karanovo s-au gasit ateliere de prelucrare a metalelor cu zgură de cupru,creuzete ori ornamente de cupru.Atelierul adăpostea un cuptor mare,iar în partea opusă a încăperii se aflau vase terminate si neterminate,elemente de lustruit care erau din os de cerb sau lamele de silex.

Producerea ceramicii era probabil o îndeletnicire casnică, vasele fie erau făcute în scopuri rituale, fie pentru a-i însoți pe cei morți.Gama ceramicii fine se întinde de la vasele lustruite cu negru și canelate pană la cele pictate policrom în roșu ,brun, galben sau alb.Ceramica pictată în aur și grafit aparținand culturii Karanovo și care era cu adevarat extraordinară în ceea ce privește tehnologia ceramica.

Schimbul de mărfuri si comerțul

În intervalul dintre 5000-4500 î.e.n este atestată o dezvoltare constantă a comerțului cu cochilii, obisidan, marmură și cupru.Unul dintre centrele cele mai importante pentru schimbul de produse era Delta Dunării. Mormintele culturii Hamangia sunt pline de numeroase coliere de margele din dentalium, brățări de spondylus si marmură.

În cimitirul de la Varna pe litoralul Mării Negre,s-au depozitat peste 300 de obiecte din aur, și peste 50 de unelte din cupru: securi, dalte, ace, iar în regiunea Dunării inferioare s-au gasit răspandite brățări si inele de aur.La Varna s-au găsit canități importante de mărgele, inele si figurine, securi masive din aur, diademe si diverse obiecte de cult.Varna trebuie să fi fost un port, unde două sau mai multe grupuri culturale veneau pentru a face schimb de produse.

Analiza spectrală a obiectelor de cupru indică faptul că au existat legături comerciale între culturile Karanovo si Cucuteni,iar răspandirea obiectelor din cupru pe o suprafață de cateva mii de kilometrii trebuie pusă pe seama populației din faza Kurgan I.

Cultura Petrești Siturile culturii Petrești cu o ceramic specială tricromă au fost

răspandite în bazinul fertil al Mureșului din Transilvania.

Aparitia acestui complex pare să fi avut legătura cu imigrarea spre Ardeal a unor grupuri sudice apartinand culturii Karanovo .Populația era de tipul gracil,statură mică,dolicocefal si fata ingustă.

Cultura Cucuteni din Moldova si Ucraina de Vest.

Civilizația Cucuteni a fost răspandita in Văile Siretului,Prutului si Nistrului.Geneza culturii este localizată in Moldova iar situl de la Cucuteni prin stratigrafia sa minunată este unul dintre cele mai reprezentative si mai importante.

Bibliografie :

• Marija Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989.

• Marija Gimbutas, Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici, Editura Lucreţius, Bucureşti, 1997.