Slide 1

Comunicare educaionalModulul I Elementele comunicrii

DECALOGUL COMUNICRII

Nu poi s nu comuniciA comunica presupune cunoatere de sine i stim de sineAcomunica presupune contientizarea nevoilor celuilaltA comunica presupune a ti s asculiA comunica presupune a nelege mesajele A comunica presupune a da feed-back-uriA comunica presupune a nelege procesualitatea unei relaiiA comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele A comunica presupune a accepta conflicteleA comunica presupune asumarea rezolvrii

Provocare1 mi place s privesc n jur i s descopr persoane interesante.2 tiu cum s-mi manifest interesul pentru o persoan necunoscut, astfel nctsputem intra n contact.3 Nu m deranjeaz atunci cnd o persoan necunoscut m msoar cu privirea.4 tiu s interpretez corect semnalele nonverbale de invitaie sau de respingere.5 M angajez uor n discuii cu persoanele pe care le ntlnesc pentru prima oar.6 mi place s rd, s spun bancuri i s se glumeasc pe seama mea.7 Nu m deranjeaz dac persoana cu care vorbesc manifest emoii puternice.8 mi este uor s-mi exprim emoiile n faa celorlali, indiferent dac este vorba despre team, tristee, furie sau bucurie.9 Respect tcerea provocat de tririle emoionale ale celeilalte persoane, fr s m simt obligat/ s vorbesc sau s o oblig s-i schimbe starea.10 Cnd cineva vorbete, sunt atent/ mai degrab la ce i cum spune, dect s-mi formulez deja n minte replica.11 tiu cum s-mi exprim punctele de vedere astfel nct s fie luate n considerare, chiar dac sunt n contradicie cu prerile celuilalt.12 Pot privi constant n ochi persoanele cu care vorbesc, chiar dac ne contrazicem.13 Nu simt c relaia mea cu cineva ar fi ameninat dac mi exprim o prere diferit sau ne contrazicem.14 tiu cnd s opresc o ceart, nainte de a produce efecte distructive asupra relaiei cu cealalt persoan.15 Mi se pare normal ca ambele pri s accepte compromisuri pentru a depi o divergen de opinii.

Primele cinci afirmaii evalueaz stilul de stabilire a relaiilor cu ceilali, afirmaiile 6-10 cel de comunicare, iar afirmaiile 11-15 stilul de rezolvare a conflictelor. Dac la oricare dintre cele trei serii de afirmaii nu ai rspuns adevrat mcar de 3 ori, nseamn c ceea ce urmeaz este de folos pentru tine.

Repere teoreticeComunicarea este o componenta vitala a procesului de predare-invatare-evaluare. In mare masura, reusita actului pedagogic este asigurata de calitatea comunicarii. Actul de comunicare se constituie ca un proces de transmitere a informatiilor, ideilor si sentimentelor, atitudinilor, opiniilor de la un individ la altul, de la un individ catre un grup social si de la acesta la altul. (Haines, 1998). Ca forma specifica a comunicarii umane, comunicarea didactica se distinge prin cateva particularitati: este o comunicare de tip scolar care utilizeaza ca instrument limbajul specific continutului diferitelor discipline de invatamant; este intentionat acordata la realizarea obiectivelor propuse; este o comunicare de continuturi purtatoare de instruire; are un efect de invatare, urmareste influentarea, modificarea si stabilitatea comportamentelor individuale sau de grup; genereaza invatare, educatie si dezvoltare prin implicarea activa a elevului in actul comunicarii

Elementele structurale ale comunicarii didactice

- un EMITATOR (profesorul) - P, - un RECEPTOR (elevul, clasa de elevi) - E ,- REPERTORIUL EMITATORULUI (RP) = ansamblul cunostintelor, notiunilor, priceperilor, deprinderilor, experientei etc. de care dispune profesorul si cu care se angajeaza in actul predarii,- REPERTORIUL RECEPTORULUI (elevului) - RE = ansamblul cunostintelor, notiunilor, priceperilor, deprinderilor, experientei etc. de care dispune elevul; nivelul dezvoltarii psihice si fizice cu care se angajeaza in actul invatarii,- REPERTORIUL COMUN AL PROFESORULUI SI ELEVULUI - RPRE. Intre cei doi poli se interpune "CANALUL" sau CALEA DE COMUNICARE, pe traseul caruia pot interveni perturbatii diferite: suprapunere de sunete, reverberatia salii de clasa, zgomote, voce slaba, care pot provoca pierderi de informatii.

Aplicaia 2Alcatuiti un mesaj de 7-8 cuvinte si jucati telefonul fara fir" intr-un grup de 10-l5 persoane (se transmite mesajul la urechea unei alte persoane, in sir indian, pana ce acesta este transmis de la penultima persoana la ultimul membru al grupului). Observai cum mesajul a suferit o transformare prin aceste reformulari succesive si discutati modalitatile prin care puteti face comunicarea mai eficienta (transmiterea sa fie mai fidela). Aplicaia 3Aptitudini de comunicare n generalScopul acestei activiti este ca dumneavoastr s descoperii diferitele stadii ale unui proces de comunicare astfel nct s fii capabili sa recunoatei barierele n comunicare ce pot interveni i s gsii soluii pentru a le depi.

Activitate individualIdentificai o situaie de comunicare dificil n care v-ai aflat. Identificai n aceast situaie etapele procesului de comunicare prezentate mai jos. Identificai barierele de comunicare ce v-au fcut s resimii acea situaie ca dificil.Cutai soluii pentru ndeprtarea barierelor de comunicare identificate i scrieipropunerile voastre n spaiul acordat.Scriei propunerile voastre pentru soluii n spaiul acordat.Avei 15 minute pentru a realiza aceast activitate.Etape ale procesului decomunicareBariereSoluii de ndeprtareConstruirea mesajuluiMesajincomplet/incorectAdaptarea mesajuluiMesajul nu este adaptatcaracteristicilor audieneiPregtirea receptoruluiReceptorul nu estepregtit s l accepteTransmiterea mesajuluiMijlocul de transmiterenu este bine alesInterpretarea mesajuluiMesajul nu a fost nelesaa cum s-a intenionatInterpretarea mesajuluiConfirmarea faptului cmesajul a fost nelesEecul n a cere i a primifeed-backConfirmarea faptului cmesajul a fost nelesCOMUNICAREA DIDACTICA are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicarii interumane:

se desfasoara intre doi sau mai multi agenti: profesor si elevi, avnd ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbala, scrisa, non-verbala, paraverbala si vizuala, dar mai ales forma combinata;mesajul didactic este conceput, selectionat, organizat si structurat logic de catre profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevazute in programele scolare;stilul didactic al comunicarii este determinat de conceptia didactica a profesorului si de structura lui psihica;mesajul didactic are o dimensiune explicativ-demonstrativa si este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltarii intelectuale a acestora;

In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai multe functii:

functia informativa, de transmitere a mesajului didactic si educativ;functia formativa, de stimulare a gndirii si a imaginatiei la elevi;functia educativa, de transmitere a influentelor educationale, de coeziune si afirmare a grupurilor scolare;functia de evaluare si reglare a procesului de predare invatare;functia de rezolvare a problemelor educationale si a conflictelor scolare.

Regulile comunicarii didactice eficiente sunt:

sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti;sa observi adica sa te intereseze ceea ce se intmpla in cadrul situatiei de comunicare si sa intelegi starea receptorilor;sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vis-a-vis de obiectul comunicarii;sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.

Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite caracteristici:Ale profesorului:claritatea mesajelorprecizia acestorautilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilorutilizarea unui limbaj corectstructurarea logica a mesajelor transmiseprezentarea interesanta a continutului instruiriiasigurarea unui climat adecvat comunicarii Ale elevilor:sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea recepta si intelege mesajul profesorului);sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii ce urmeaza;sa fie motivati pentru a invata ( in general si la un anumit obiectstudiu, in particular);sa cunoasca limbajele utilizate (de profesor sau de calculator )

Factori fizici perturbatori:

- iluminatul necorespunzator,- zgomote,- temperaturi excesiv de coborte sau ridicate,- ticuri,- elemente ce distrag atentia. Intre obstacolele ce apar mai frecvent in comunicarea didactica, mentionam:supraincarcarea (determinata de criza de timp, dar si de dorinta unor profesori de a nu omite lucruri importante);utilizarea unui limbaj inaccesibil elevilor;dozarea neuniforma, in timp, a materialului de predat;starea de oboseala a elevilor sau indispozitia profesorului;climatul tensionat sau zgomotos.

Pentru perfectionarea comunicarii didactice, este necesara cunoasterea, respectarea unor reguli de catre profesori, intre care mentionam:

incurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoaste in ce masura mesajele transmise au fost corect receptionate si intelese);ascultarea atenta, rabdatoare si incurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor;folosirea mai multor forme de comunicare didactica pentru acelasi tip de mesaje (de regula, orala si vizuala, concomitent)repetarea mesajelor mai complexe;vorbirea corecta, deschisa si directa.

Elemente de specificitate ale comunicarii didactice:

dimensiunea explicativa;logica pedagogica;rol activ al profesorului;personalizarea;ritualizarea;comunicare verticala + orizontala;finalismul;animarea selectiva;dominarea;redundanta.

RETROACTIUNI ALE COMUNICARII DIDACTICE

Feed-back - "modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate" (A. Cosmovici, L. Iacob).Feed-forward - "modalitatea prin care anticiparea finalitatii redevine cauzalitate" (A. Cosmovici, L. Iacob).Tipuri de feed-back1) dupa activitatea reglata: -fbI (al mesajului) atentia clasei,calitatea raspunsurilor ; -fbII (al invatarii) nota, comentarea raspunsului,reactia la tema.2) dupa nivelul feed-back-ului: -feed-back-0: cu fbI: lectia prin TV,radio si fbII: extemporal neadus, nota comunicata ;-feed-back-insuficient: cu fbI: indici ai neintelegerii fara detalii despre cauze, iar fbII: nota in serie; -feed-back optim cu fbI: indicii edificatori asupra cauzei reactiei copiilor, iar fbII: evaluarea (nota) explicativa; -feed-back redundant cu fbI: reluarea aceleiasi informatii, exces pe aceeasi tema, iar fbII abundenta penalizarilor/incurajarilor, pt. aceeasi realizare: nota, lauda, premiere etc.3) dupa calea urmata de feed-back: -feed-back direct: fbI-reactia spontana a clasei, fbII-nota,lauda, blamul personal; -feed-back indirect-fbI interventia unui intermediar (diriginte, parinte, situatie); fbII- informatia ocolita care ajunge la elev prin: coleg, parinte, diriginte,carte etc.4) dupa momentul aparitiei feed-back-ului:-feed-back concomitent fbI: reactia clasei in timpul predarii lectiei ; fbII asistenta pe moment in realizarea sarcinilor de invatare; -feed-back uletrior: fbI: raspunsurile la ascultare curenta/recapitulativa; fbII: corectarea temei, examenului, concursul

5) dupa raportul cu continuturile anterioare(ale mesajului,invatarii sau altor feed-back-uri)-feed-back consistent fbI :confirmarea interesului la predare prin raspunsurile bune de a doua zi ; fbII: note pe merit ; -feed-back inconsistent: fbI: reactiepozitiva la predare, raspunsuri slabe a doua zi; fbII: evaluare gresita, inconsecventa in cerinte 6) dupa modalitatea de codificare: -feed-back verbal: fbI: interventii de genul : mai tare, repetati, n-am inteles; fbII: comentarii, intrebari, exprimarea atitudinii ;-feed-back paraverbal : prin intonatie, accent, pauza semnificativa ; -feed-back nonverbal: mimica, gestica,privire, miscarea clasei; -feed-back mixt : combinarile celor de mai inainte 7)dupa sursa feed-back-ului : - feed-back individual fbI:unul sau altul dintre elevi; fbII: prof, cartea, un coleg ; - feed-back colectiv fbI: clasa sincronia ei interactionala ; fbII: reactia clasei la activitatea elevului8)dupa semnificatia feed-back-ului pt. beneficiari(E/R):- feed-back pozitiv: fbI:confirmarea, sincronia interactionala; fbII: incurajarea, lauda, nota buna ; -feed-back negativ: fbI: lipsa nesincroniei, neatentia; fbII: blamul, admonestarea, nota slaba; - feed-back alb reactii neclasificabile prin opacitatea lor, gen fata de poker9)dupa continut :-feed-back limitat : indiferent de forma (verbal, nonverbal) el spune doar Da/Nu ; -feed-back liber : orice informatie necesara lamuririi profesorului sau elevului.

APLICAIA 1i propun dou exerciii care au impact n dezvoltarea unui mod propriu de a ntelege i conceptualiza fedback-ul. Primul exerciiu presupune s ncercci ca atunci cnd un prieten povestete o gluma s nu zambei sau s nu rzi deloc. Vei vedea c lipsa unui feedback pe care i ateapt determin prietenul s ncerce s reformuleze mesajul folosind formulari de tipul: Nu ai neles? Ceea ce doream s zic era" Un exercitiu adaptat dupa Harold Leavitt si Roland Mueller (apud Gamble, Gamble, 1993) presupune s i alegi un partener i s incerci s-i oferi instructiuni pentru a efectua un desen (la alegere) n trei condiii: :(1) stai spate n spate cu partenerul i i explici desenul pe care-l ai n fa, fr s priveti ceea ce face el, fr alte comentarii n afara de instructiunile cu privire la desen si fr ca el sa aiba voie s spun nimic din ceea ce face (aceasta situatie este similara conditiei de feedback zero"), (2) descriei o alta imagine, ntorcndu-te cu faa spre partener (acesta rmnnd cu spatele spre tine) i putnd comenta ceea ce deseneaz, fr ca partenerul acesta s aiba voie s fac, la rndul su, vreun comentariu (aceasta situatie este similar condiiei de feedback limitat") si (3) alegi un alt desen pe care partenerul s-l reproduc, dar de data asta stai fa n fa i fiecare dintre voi poate s fac orice comentarii dorete (interactiunea este maxim, corespunznd condiiei de feedback liber"). La final, compar cele trei desene executate de partener cu originalele i observai rolul feed-back-ului n procesul de comunicare.

APLICAIA 2 Acordarea feedback-uluiScopul acestei activiti este ca dumneavoastr s exersai reformularea, n multiple feluri, a gndirii exprimate de una sau mai multe persoane astfel nct s se stimuleze continuarea dialogului i interaciunea.Activitate pe perechiIdentificai o tema de discuie de interes comun (probleme manageriale sau dificulti intervenite n cadrul claselor de elevi)De cte ori vei avea posibilitatea i chiar de fiecare dat cnd o persoan va vorbi, cellalt va reformula mesajele emise. Cel care va reformula l va ntreba pe emitor daca e de acord cu modul de re-exprimare a mesajului su. Daca e de acord, vor putea fi emise i alte mesaje. n caz contrar, emitorul iniial va re-exprima el nsui ceea ce dorise s spun ; se va face o nou reformulare a mesajului su, dup care va fi din nou consultat. n cazul n care nu va fi nici acum de acord, se va repeta procesul, pana la obinerea confirmrii (avei zece minute pentru a realiza aceasta activitate).

Canalul de comunicare Canalul de comunicare reprezinta calea care permite difuzarea mesajului; ca determinante principale putem aminti: presupune o coerenta de comunicare intre emitator si receptor; este principalul spatiu pentru factorii perturbatori. 1) Reteaua in forma de X" (denumita si stea") este cea mai centralizata; eficienta sa se manifesta in special in activitatile simple, fara grad de dificultate ridicat. Persoana situata in centru este perceputa drept lider, dar, pentru membrii grupului situati mai departe de centru, aceasta este reteaua de comunicare cea mai putin satisfacatoare.2) Reteaua in forma de cerc reprezinta cealalta latura: aceasta este cea mai descentralizata forma de structurare a canalelor de comunicare; dar astfel devine si cea mai putin eficienta - grupul posedand un grad crescut de neorganizare, lucru resimtit acut si de membrii lui. Totusi, autorii citati afirma ca aceasta retea este mai indicata decat prima in a rezol probleme complexe si este cea mai satisfacatoare in ceea ce priveste comunicarea pentru toti membrii sai.

3) Canalul-retea" include posibilitatea unei participari majore a tuturor membrilor grupului; acesta este indicat atunci cand este importanta o interactiune permanenta si pluridimensionala a membrilor unui grup. Desi conducatorul grupului este greu de distins de catre membri, acestia din urma au un nivel de satisfactie ridicat; totusi, daca exista o presiune (de exemplu, cea a timpului) pentru rezolrea unei sarcini, canalul include o posibilitate destul de mare de a se divide in retele de tip stea". 4) Reteaua in forma de Y" sau reteaua in forma de lant permite o slaba interactiune a membrilor si se preteaza, de asemenea, la rezolrea unor sarcini simple si directe; satisfactia membrilor tinde sa se situeze pe un interl intre putina si medie.

Aplicatia 1Un exercitiu care sa cuprinda principalele componente ale comunicarii presupune sa impartim colectivul de cursanti in sase grupuri; fiecare grup primi spre analiza o componenta a comunicarii (spre exemplu, emitator, receptor, mesaj, feedback. canal, context) si trebui sa se gandeasca pentru a gasi toate elementele pozitive care privesc componenta comunicarii pe care o reprezinta (se poate folosi pentru aceasta si o analiza de nevoi de tip SWOT - identificarea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor pe care componenta investigata le are asupra comunicarii in ansamblu).

BLOCAJE IN COMUNICARE

a) blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate in comunicarea didactica (profesorul pe de o parte, elevul pe de alta). Aici vorbim practic despre caracteristicile personalitatii cadrului didactic si elevilor ce se regasesc in comunicare. Astfel, agresivitatea sau calmul, prejudecatile sau flexibilitatea, autoritatea sau permisivitatea (alaturi de multe alte caracteristici personale) pot fi doar cateva dintre atitudinile care pot ajuta sau bloca comunicarea didactica.blocaje determinate de relatiile social-valorice existente intre participantii la relatia de comunicare didactica Cadrul didactic ar trebui sa reprezinte competenta stiintifica in domeniul pe care il preda, adica sa dispuna de o autoritate pe care i-o ofera nivelul de pregatire in domeniu. Acest aspect ar putea favoriza comunicarea didactica in sensul in care elevul ar simti nevoia sa intrebe, sa cunoasca , sa descopere cu ajutorul cadrului didactic tot mai mult din acel domeniu. c) blocaje determinate de canalul de transmisie - Comunicarea didactica se realizeaza cu ajutorul tuturor formelor de limbaj: verbal, paraverbal si nonverbal. Fara a neglija rolul si importanta ultimelor doua forme, nu putem sa nu subliniem ca cel putin dimensiunea informativa sau argumentativa a cunoasterii se constituie cu ajutorul limbajului verbal. De aceea, orice distorsiuni la acest nivel devin blocaje ale comunicarii. Obstacolele din perspectiva limbajului pot avea surse multiple. In general vorbind, amplitudinea vocabularului elevului este o conditie a unei comunicari didactice eficiente, in timp ce un vocabular sarac este o piedica in derularea acestei comunicari. Tot aici includem necesitatea accesibilitatii (pentru elev) si claritatii discursului pe care il are cadrul didactic.d) blocaje determinate de particularitatile domeniului in care se realizeaza comunicarea didactica utilizarea excesiva a unui limbaj specific unui domeniu /discipline de invatamant, in conditiile in care educabililor le este inca strain, poate ingreuna cu mult comunicarea didactica. De ex, la matematica sau fizica este absolut necesar sa cunoastem si sa intelegem simbolurile specifice domeniului, deoarece altfel risca din postura de elev sa nu intelegem multe din aspectele discutate.

Modalitati de eficientizare a comunicariiorganizarea unui mediu comunicational propice;armonizarea scopurilor si obiectivelor activitatii cu structura comunicationala;perfectionarea deprinderilor de comunicare;realizarea unei comunicari complexe;utilizarea multicanalitatii;asigurarea urmatoarelor conditii:analiza clasei de elevi,analiza ocaziei,analiza surselor de obtinere a informatiei,analiza punctelor forte ale mesajului,analiza actiunilor presupuse de comunicare,analiza si evaluarea impactului emiterii mesajuluiTrasaturi definitorii pentru un comunicator eficient:atitudinea pozitiva;increderea si integritatea personala;empatia;gestionarea interactiunii si self-monitoring-ul;expresivitatea;persuasiunea.

Jurnal de curs Ce vi s-a prut interesant n acest curs?................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ce sugestii avei?................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Cum vei aplica ceea ce ai nvat?................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Multumesc pentru atentie!Material realizat de profesor, Spina Mihaela