GRAM AUR = 239,4326 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4919 RON EURO = 4,8649 RON DOLAR = 3,9774 RON

12 pagini

n Creanþe de 13,1 milioane lei deþinute de familiaPogonaru, transformate în acþiuni Promateris

PAGINA 4

n MedLife ajunge la o deþinere de 73% din GenesysArad PAGINA 4

n AVEM PREMIER DESEMNAT /Florin Cîþu – gata sã îºi asumeguvernarea

PAGINA 3

5 lei Miercuri, 23 decembrie 2020, nr. 246 (6780), anul XXX

n VIOLETA ALEXANDRU, MINISTRUL MUNCII:

“Alocaþiile copiilor vor creºte cu încã 20%, de la

1 ianuarie 2021” PAGINA 3

n Impact a încheiat anticipat oferta de obligaþiuni

cu maturitatea în 2026 PAGINA 3

n VOICU OPREAN, AROBS TRANSILVANIASOFTWARE: “2020 a fost un an alincertitudinii, dar ºi al adaptabilitãþiirapide” PAGINA 11

n OPINII / Cum aratã digitalizarea laDepozitarul Central PAGINA 11

Poveste de iarnã

În vremea în care în satele de pemalul Argeºului, portocalele ºibananele erau semn clar cã sesfârºeºte anul, curentul electric

era un adevãrat lux, la fel ca ºi pâi-nea, iar o noapte de program TV re-prezenta un miracol, oamenii încãerau legaþi cu fire nevãzute de obice-iuri strãvechi. ªi ce obicei pu-tea fi mai de cãpãtâi în aceaperioadã de mare puþinãtate ahranei ca tãiatul porcului?

În anul acela, din motive pecare istoria nu le-a reþinut, fami-lia mea nu crescuse un porc. Darcum pentru tatãl meu cea maicruntã înjurãturã era „nenoroci-tule fãrã porc de Crãciun”, prinoctombrie a mers la vãrul lui cu pore-clã de târâtoare (un derivat din ºarpe)ºi a arvunit un porc pe care urma sã-lridicãm cu o zi sau douã înainte deIgnat. Satul nostru era exact ca o sãge-atã lipsitã de taina deplasãrii, stãtea peloc perfect paralel cu râul Argeº. Exi-sta o singurã uliþã: uliþa cimitirului, înrest totul era drept, mai puþin câþivaoameni ºi câteva garduri.

Dacã nu ºtiþi, vã spun eu, foameacopilului e mult diferitã de foamea

omului matur, are mai multe meandre,nu e atât de simplã. ªi cel mai rãu îi efoame de „ceva bun”. Pentru mineºoriciul era ceva bun, tocmai de aceeade pe la Sfântul Nicolae începeam sãam o privire de lup hulpav ori de câteori treceam pe lângã un porc. Porc,porc, pe patru picioare, ca sã nu existe

confuzii ºi bãnuieli nefondate.Tãierea porcului era pe primulloc în topul evenimentelor spe-ciale, cu repetiþie anualã, laegalitate cu ziua mea denaºtere. Tocmai de aceea înanul respectiv trãiam o uºoarãemoþie, nu ºtiam cât de fermãera înþelegerea dintre tata ºi vã-rul lui. Habar nu aveam cã între

timp porcul fusese plãtit integral ºi cãnoi doar trebuia sã mergem sã-l luãm.

Finalul unei aºteptãri încordate avenit într-o searã de vineri: „Dãnuþã(asta eram eu, acum sunt altul), hai sãluam porcul!” Am sãrit imediat înghete, dar când l-am vãzut pe tata înmijlocul curþii cu o sfoarã pusã pesteumãr ºi o nuia de corcoduº în mânã,viermele neliniºtii a început sã-mi deatârcoale.

(continuare în pagina 11)

DAN

NICOLAIE

OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL

DEUTSCHE BANK ATRAGE ATENÞIA:

“Nu vom reveni la viaþapre-Covid în 2021”l 56% dintre economiºtii-ºefi ai marilor firme financiare spun cãmunca la birou nu va reveni niciodatã la nivelul anteriorpandemiei, aratã Asociaþia pentru Industria Valorilor Mobiliareºi Pieþe financiare din SUA

Criza Covid-19 a avut un impactmajor asupra vieþii tuturor în2020 ºi cei mai mulþi dintrenoi ne dorim o revenire rapidã

la stilul de viaþã pre-pandemie, daracest lucru nu se va întâmpla, potri-vit directorului global de investiþii alDeutsche Bank, Christian Nolting.

Domnia sa spune cã pandemia vaavea un impact pe termen lung asupratuturor, de la persoane fizice la între-prinderi ºi guverne, iar aceste schim-bãri necesitã o abordare strategicã petermen lung.

“Dacã priviþi aceastã situaþie nudoar ca pe o problemã de redresare petermen scurt, ci ºi ca pe un rãspuns laschimbãrile structurale din jurul rela-þiilor economice ºi de investiþii, rã-spunsul nu trebuie sã fie doar tactic, ciºi strategic”, spune Nolting în raportulanual al Deutsche Bank privind per-

spectivele pe 2021, citat de BussinesInsider. Raportul identificã modul încare lumea post-Covid va avea impactasupra indivizilor, afacerilor, politiciiºi ordinii mondiale globale.

Impactul 1: Nu vom revenila viaþa pre-Covid

Stãrile de lockdown instituite încontextul pandemiei în întreagalume au obligat extrem de mulþi sala-riaþi sã lucreze de acasã, ceea ce a dusla digitalizarea pe scarã largã a flu-xurilor de lucru, acolo unde este po-sibil. Cu toate acestea, activitãþileesenþiale ºi cele fãrã acces digital autrebuit sã se desfãºoare în mod normal,ceea ce a anulat câºtigurile realizate înprivinþa reducerii inegalitãþilor dintreeconomii. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Lecþiile istoriei

Vrem nu vrem, istoria ne-ascris pentru luna decembrie olecþie. Au trecut deja mai binede trei decenii de atunci ºi, în

ciuda faptului cã ne tot strãduim sã oînvãþãm, sã reþinem ceva din ea, ase-menea unor înrãiþi corigenþi, an dean, picãm examenul ”cu brio”. Unadintre rãdãcinile neajunsuluistã, cred, în faptul cã nune-am adunat, încã, sã ne pu-nem de acord asupra temelorºi a învãþãturilor lecþiei dinDecembrie 1989. Care suntînvãþãturile pe care, cu toþii,suntem de acord cã trebuie sãle luãm în cîrcã ºi sã le pur-tãm fiecare cu sfinþenie înrucsacul excursiei noastre zilniceprin viaþã, fãrã sã le resimþim ca peniºte poveri, dimpotrivã, ca pe niºtesurse de apã vie, binevenite în mo-mentele de rãscruce, cînd e nevoiesã bagi mîna în sac, ca sã-þi împli-neºti din ceea ce îþi lipseºte. Învãþã-turã, înþelepciune, speranþã, strãda-nie, încredere, credinþã în valorile ºivirtuþile care susþin armãtura de ca-racter, a unei persoane ºi a unui po-por, deopotrivã. Sã mai facem, deci,o încercare! Despre ce este lecþia deistorie a lui decembrie 1989?

Despre tirani, tiranie ºi popor, supu-nere ºi nesupunere.

Tirania nu este un accident, ci maidegrabã o inevitabilã ”boalã profe-sionalã” a celor care ajung sã decidãpentru popoare întregi. Unii fac for-mele grave ale bolii, alþii, care s-auvaccinat din timp, cultural desigur, ºi

au o rezistenþã naturalã maimare, fac doar formele uºoare,ori rãmîn asimptomatici. Ten-taþia tiraniei, însã, îi înconjoa-rã ºi îi ademeneºte pe toþi ºi pefiecare în parte, chiar ºi în cul-turile democratice cele maiputernice. Cine crede cãTrump ºi manifestãrile luiaberante din ultimele sãptãm-

îni sunt un caz local de pierdere asimþului mãsurii, de erodare a capa-citãþii de judecatã, de orbire tempo-rarã ºi ”negare încãpãþînatã” la con-fruntarea cu realitatea eºecului seînºalã amarnic. ”Spectacolul” cu ac-centele lui groteºti, însã, sunt dãtãto-are de seamã pentru cît de departepoate fi dus derapajul, chiar ºi într-uncontext politic blindat de instituþii,tradiþii, legi ºi prevederi constituþio-nale create anume pentru a împiedicarãtãcirea pe asemenea trasee.

(continuare în pagina 3)

CORNEL

CODIÞÃ

AMELIORAREA SUPRIMÃ IDEALUL

Disjuncþia sângeroasã dintre“Împãrãþia lui Dumnezeu”ºi “Tikkun ha Olam”

Expresiile “Împãrãþia luiDumnezeu” ºi “Tikkunha Olam” corespundsperanþei de acces la olume idealã/mai bunã,conceputã/îngãduitã dedivinitate, putând fi înþe-lese drept sinonime, (aºa

cum ºi apar la unii autori), dar au po-tenþialul sã se deosebeascã nudoar prin procesarea inovativãdiferitã a originii lor comune -Tanakh (Vechiul Testament) - ,ci ºi prin aceea cã, fiind conexe,sunt suspecte cã, de fapt, se su-primã una pe alta, ceea ce va re-zulta din textul eseului care ur-meazã; demonstraþia prilejuieºte, ine-vitabil, schiþa unei contribuþii ineditela construcþia discursivã a “Împãrãþieilui Dumnezeu”.

Având preocupãri cu rãdãcini în Bi-blie, acest eseu ar putea fi bãnuit de in-tenþii exegetice, dar expresiile “Împã-rãþia lui Dumnezeu” ºi “mip’nei tik-kun ha-olam” (1) au promis , la vre-mea lor, modalitãþi de reechilibrarefuncþionalã a societãþii, corespunzã-toare unui rost mai înalt al vieþii, adicãexact ceea ce, astãzi, cãutãm ca antidotla dezorganizarea care submineazã in-telesul lumii (crizele cele mai percep-tibile - sociale economice ºi financia-re), astfel cã interesul în subiect estemai curând practic, decât de naturãexegeticã.

Translatarea soluþiilor potriviteepocii de bronz ºi societãþii sclavagiste

la problemele contemporane ar dovediun umor îndoielnic, dar stereotipiile înorganizarea colectivã, invarianþii dinviaþa omului ºi persistenþa milenarã areperului axiologic înãlþat de textelesacre ale religiilor abrahamice, îngã-duie ca examinarea soluþiilor antice sãpoatã fi nu doar sugestivã, ci chiar sti-mulativã, instructivã ºi de aceea, reco-

mandabilã.Eseul de faþã îºi are obârºia

în cartea mea “Soluþia cri-zei/Terminus a quo” (EdituraRAO, Bucureºti, 2016 – car-tea poate fi cititã liber, online, în limba englezã, pesite-ul www.bursa.ro), unde

am inclus o parte din articolele melede presã pe subiectul crizei financia-re, publicate (între anii 2010-2016),în cotidianul financiar românescBURSA; lucrarea conchide cã soluþiacrizei financiare mondiale nu este denaturã financiarã, ci rezidã în proiec-tarea lumii dezirabile (Apocalypsis)ºi practica ei.

Cãutarea conceptului de lume dezi-rabilã în textele sacre iudeo-creºtineprezintã avantaje:

- cercetarea este sprijinitã de proce-sarea miilor de alþi cãutãtori din gene-raþiile actuale ºi trecute (2), sincroni-zaþi într-o dezbatere imaginarã care, caîn Talmud, nu þine seama de rãstimpulcare desparte opiniile exprimate (fatal-mente, întreprinderea este tradiþionalãºi într-o mãsurã, anistoricã);

- evitã, pentru moment, problemele

toxice ale planificãrii unei cercetãricolective multidisciplinare, întreprin-sã cu instrumentele contemporane (fi-losofie, sociologie, economie, drept,eticã ºi certamente altele) ºi aleînsuºirii, de cãtre voinþa politicã, a re-zultatului acestui proces; cãci nu estesigur cã ar urma consecinþe mai otrãvi-toare, dacã am lãsa la voia întâmplãriievoluþiile dezorganizãrii noastre cãtrelipsirea de rost, (ceea ce, de fapt, parecel mai probabil sã se petreacã);

- poate sã beneficieze de portanþaevlaviei religioase, înainte sã fieînsuºitã politic.

Noul Testament relateazã declaraþialui Iisus Cristos cã misiunea pentrucare a fost trimis a fost sã propovãdu-iascã Evanghelia Împãrãþiei lui Dum-nezeu (3), dar este unanim admis cã oexplicaþie a conceptului lipseºte dintextul creºtin, care raporteazã doarreacþiile gestuale ºi/sau verbale ale luiIisus, în diverse împrejurãri biografi-ce, din care obþinem, cel mult, un con-tur exterior al noþiunii, fãrã sã fim vre-odatã înãuntru.

Faptul genereazã o triplã provocare:a) este contrariant ca Noul Testa-

ment sã nu prezinte însãºi doctrina acãrei propovãduire a fost misiuneavieþii personajului sãu central (ºi foar-te probabil, motivul condamnãrii salela moarte); Biblia creºtinã nu ne spunede ce a trãit ºi de ce a murit Iisus Cri-stos; este aceasta o omisiune delibera-tã sau autorii pur ºi simplu nu au pututsã expliciteze Evanghelia Împãrãþiei

lui Dumnezeu, în pofida eforturilor luiIisus? – existã indicii care sã susþinãambele variante;

b) credinciosul tânjeºte la admite-rea sa în Împãrãþia lui Dumnezeu, acãrei certitudine o poate dobândi abiadupã însuºirea conceptului care îi lip-seºte;

c) inteligenþa, indiferent de credin-þã, este asmuþitã sã scormoneascã tex-tul sacru pentru satisfacþia înþelegerii.

Aceastã triplã provocare a fermen-tat vasta literaturã consacratã definirii“Împãrãþiei lui Dumnezeu”, literaturacare s-a hrãnit cu generoasele sugestiimetafizice pe care acest nume atât deexpresiv le inspirã ºi care nu pot fi in-firmate de nimeni, deºi nici confirma-rea nu se aflã la îndemânã (un sprijintextual frecvent folosit se regãseºte în“Profeþii”).

Totuºi, Noul Testament indicã fap-tul cã izvorul ideatic pentru Împãrãþialui Dumnezeu cuprinde Legea ºi Pro-feþii (4), adicã Tanakh/(Vechiul Testa-ment); ceea ce ar putea fi motivul pen-tru care este omisã învãþãtura Evan-gheliei propovãduite de Iisus – NoulTestament nu prezintã ceea ce este pre-zentat, deja, în Vechiul Testament,(pentru cã ar fi inutil), ci, cel mult, re-lateazã laitmotivul rostit de Iisus - “casã se împlineascã profeþia” -, repetat întoate împrejurãrile pe care le creeazã,ca sã fie identificat drept Mesia, fãrã sãse declare explicit.

(continuare în pagina 12)

La gurasobei

Vã urãm la mulþi ani!Eseul de faþã intitulat"AMELIORAREA SUPRI-MÃ IDEALUL / Disjunc-þia sângeroasã dintre

«Împãrãþia lui Dumnezeu» ºi«Tikkun ha Olam»" deschide oconexiune de la problemele uzu-ale cu care se confruntã cititoriiziarului BURSA, la un univers su-prapus al trãirii.Acelaºi lucru se întâmplã cu noiîn timpul Sãrbãtorilor de Iarnã,ale cãror simboluri - Naºterea,bradul verde, podoabele auriisau roºii, lumânãrile, Moº Crã-ciun, sania, sacul plin de daruri,colindele, colacii - induc spiritulCrãciunului ºi speranþa Revela-þiei,odatãcuvenireaAnuluiNou.În timpul Sãrbãtorilor de Iarnã,ne conectãm problemele uzua-le la un univers suprapus al trãiriiºi asta este ºi intenþia eseului.În acord cu subiectul, tratamentulliterar al textului este diferit de celal articolelor publicate în modnormal, în BURSA, împrumutânddin aurora exegeticã.A rãmas scris cã Democrit ar fispus cã iarna este rãgazul pen-tru poveºti la gura sobei, mân-când boabe de nãut prãjite.Unii au afirmat cã Democrit vreasã spunã cã spiritul reclamã o pa-uzãdelamuncileanuluiºi tihnã.Citiþi acest text, mâncând boabede nãut prajite!Sau nuci scoase din cuptor.Au acelaºi efect.

BURSADesen de MAKE

MAKE