ASISTENA MEDICAL IN CRIZA EPILEPTIC

Epilepsia este un sindrom care este datorat unor descarcari hipersincrone a unui grup de neuroni la nivel cerebral.

In caz de prima criza trebuie clarificat anamnestic:

- Este criza epileptica sau nu?- Exista semne neurologice de focar ?- Care este cauza crizei ?

Se considera criza epileptica daca:

1. Debutul / sfarsitul crizei a fost brusc, de obicei fara semne premonitorii, cu durata scurta pina la 1-2 minute. 2. Criza consta din fenomene neurologice focale sau generalizate.

Diagnostic diferential

- Lipotimie, Sincopa- Hipoglicemie- A I T- (Atac Ischemic Tranzitor)- Crizele psihogene: - atacuri de panica

- crize de conversie- pseudosincope - crize de furie- agitatia psihomotorie

Simptomatologie care pledeaza pentru o criza epileptica

-Muscarea laterala a limbi-Marca traumnatica-Mioclonii-Clipit frecvent-Incontinenta sfincteriana, la sfirsitul crizei-Somn profund postcritic-Stereotipia, daca crizele se repeta sau si atunci cand bolnavul este singur

Simptomatologie care NU pledeaza pentru o criza epileptica

-Debut dupa stres-Cadere autoprotejanta-Opune rezistenta la ridicarea pleoapelor

daca are spectatori - Muscarea limbi la varf

CLASIFICARE

Crizele epileptice pot fi: - partiale (focale) - generalizate

Crizele focale pot fi:

- Motorii - localizate limitat, jacksoniene, versive, fonatorii - Senzitive - jacksoniene - Senzoriale - vizuale, auditive, gustative, vestibulare - Cu semne vegetative, psihice complexe - automatisme motorii, gestuale, verbale, etc.

-Focale (partiale) implica o emisfera, constienta pastrata / alterata (se pot generaliza secundar)

- Genaralizate ambele emisfere, pierde constienta

Crizele generalizate pot fi:

1) convulsive = grand mal

2) neconvulsive = petit mal sau absente

Crizele generalizate pot fi:

- Absente tipice, atipice- Tonice, clonice, tonico-clonice, atone

Convulsia tonica:

contractia bilaterala tonica a tuturor muschiilor,

picioare intinse, bratele flectate, maxilarul inclestat,

ochii se dau peste cap, pupilele se dilata si devin fixe

Starea de rau epileptic sau statusul epileptic

- Este determinat de crize succesive (doua sau mai multe), fara revenire la starea initiala, dinaintea primei crize sau criza epileptica care dureaza peste 30 de min.

- Cauza poate fi multipla, uneori chiar necunoscuta.

- Rar poate fi prima manifestare a epilepsiei.

EPIDEMIOLOGIE

- 5-10 % din populati - gen. o criza in viata- Epilepsia 1%- Dupa TCC semnificativ, frecv. crescuta de 12 ori mai mare la dupa 1 an- Nou nascuti la termen 0,7 2,7 - Nou nascuti prematuri 57,3 132

Criza epileptica generalizata tonico-clonica se caracterizeaza prin:

- Este precedata de aura sau nu - Faza prodromala: migrena, nevralgii, stare de rau nedefinita, tulburari de comportament.-Cu tipat sau fara, pierderea stari de constienta, cadere-Contracti in flexie-extensie, apnee dupa un expir lung, cianoza de aprox. 20 secunde- Convulsii clonice aprox.30-60 secunde, inspir profund-Devierea capului si /sau a globilor oculari-Coma, somn profund, sindrom confuzional de durata variabila poate lipsi-Dupa revenire: amnezie, posibil oboseala cefalee, dureri musculare

Clinica- crize neconvulsive generalizateCrizele mioclonice si tonice:

- Contractii bruste de mici grupuri musculareFara pierdere de constienta

Crizele atone:- tot corpul este implicat cadere = drop attack

Problemele pacientului epileptic

In criza:- Risc de sufocare, oprirea respiratiei- Risc de traumatizare- Incontinentele- Alterarea perceptiei senzoriale- Deficit de cunoastere

Problemele pacientului epileptic

In perioada dintre crize:- Dificultatea de asi asuma un rol social- Dificultate in a se realiza profesional- Perturbarea stimei de sine- Depresie- Deteriorare psihica progresiva

Obiective

In criza:- A avea o respiratie eficienta- A fi ferit de leziuni, traumatice

Intre crize:- Cunoastere in prevenirea si rarirea

crizelor- Ameliorarea adaptari psiho-sociale- Prevenirea complicatiilor

Obiective pe termen lung

Sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate

Sa-si amelioreze adaptarea psiho-socialaSa-si amelioreze depresiaSa stie sa-si urmeze medicatiaSa fie capabil sa recunoasca semnele

prodromale

Interventii in criza:

- Supravegherea respiratiei- In timpul crizei NU se va incerca deschiderea gurii, nu se vor pune obiecte in gura - pericol de aspiratie- Postcritic in timpul comei sau a somnolentei se poate pune o pipa oro-faringiana Atentie la cei cu varsaturi!

- Pozitionarea bolnavului - decubit lateral- Desfacerea cravatei, curea, nasturi, sutien etc.

- Protejare de traumatismeNU se va incerca imobilizarea fortata, se

lasa desfasurarea normala a crizei.- Daca se depisteaza o cauza a crizei atunci se va trata imediat.-Teste da laborator - glicemie, uree, hemoleucograma, etc. -Monitorizarea functiilor vitale, ECG la nevoie-Se asigura semiobscuritate, liniste.

Interventii in criza:

Neuroimagistica este urgenta daca:

-Se suspecteaza TCC, AVC, meningita, encefalita, sindrom HIC.-Pacientul a avut in antecedente bolile de mai sus sau cancer-Prezenta semnelor de focar-Criza a fost focala-Bolnavul este sub tratament cu anticoagulante sau are coagulopatie.

DE RETINUT

Prima criza epileptica nu necesita tratament specific daca nu se repeta, insa pacientul necesita dispensarizare.

Interventii dupa criza:

- Asigurarea permeabilitati cailor respiratorii superioare, se curata cavitatea bucala la nevoie- Se verifica sursa eventualelor sangerari- Se incalzeste pacientul in caz de hipotermie- Hipertermie- antipiretice la indicatia medicului- Se face igiena lenjeriei si a pacientului, dupa caz- Se ajuta pacientul sa se orienteze- Se corecteaza dezechilibrul hidroelectrolitic - La nevoie se administreaza sedative, tranchilizante, miorelaxante pe langa medicatia specifica antiepileptica

Se face intre crize.

- Este sfatuit sa traiasca un regim de viata cat mai normal posibil-Sa ia cu regularitate medicatia prescrisa-Sa evite activitatile periculoase condus masina, inot, alpinism, etc.-Sa evite consumul de alcool- Sa aiba un program normal de odihna- Sa nu ramina mai mult timp posibil singur- Sa consulte la nevoie un psiholog

Educatia pacientului

Tratament

- Monitorizarea functiilor vitale - TA, puls, temperatura, respiratie- Prinderea unei lini venoase, de preferat doua- Sedative, benzodiazepine- Depletive cerebrale in caz de edem cerebral- Medicatie specifica antiepileptica barbiturice, si derivati, derivati de benzodiazepine, derivati de siccinimida, derivati de hydantoin, timoleptice, derivati de acizi grasi (acid valproic), alte antiepileptice ( lamotrigine, gabapentinoizi, levetiracetam)

Este foarte important ca de la inceput sa se insiste pentru depistarea si tratamentul cauzei starii de rau:

1. abandonarea medicatiei2. febra3. infectii4. diaree,5. parazitoze, mediu toxic6. boli metabolice si de nutritie 7. varsaturi, etc.

Tulburari psihice in epilepsiiPrevalenta tulburarilor psihice la epileptici este de 30-40%1. Tulburari legate de crizele epileptice- Tulb precritice

- Anxietate, tensiune, iritabilitate- Tulb intracritice

- Psihosenzoriale iluzii, halucinatii-Afective - anxietate-Cognitive si psihomotorii gandire

impusa, confuzia, automatisme motorii- Tulb postcritice

- Tulburari de constiinta- Stari confuzive-Automatisme morale, dromomanie

Tulburari psihice in epilepsii

2. Tulburari psihice nelegate de crizele epileptice- Tulburari de personalitate sobrietate, suspiciozitate, lipsa simtului umorului, dependenta afectiva, impulsivitate, tulburarea bordeline- Depresia este de doua ori mai frecventa la epileptici (Trimble, 1996)- Anxietatea sexul feminin este mai afectat- Suicidul mai frecvent de 5 ori - Psihozele

MULTUMESC DE ATENTIE !