arta si omul - frederic chopin

8/3/2019 Arta Si Omul - Frederic Chopin

1/4

O Chopin lavarsta de 19 aniconcerteaza infa,a unuiauditoriu distinsdin salonulberlinez alprin,ului AntoniRazdiwift -~i elun talentat vio-loncelist, chitarist~i compozitor -care s-aimprietenit cuChopin ~i l-aajutat incariera sa.

2!-5:1:~\:J"0""~""":2>:1:~

Avand un suflet sensibil ~inobil Frederic Chopin a fost unartist romantic tipiC; compozi-tiile sale cu o tonalitate perso-nalii au avut un efect determi-nant aproape o jumiitate desecol asupra stilului intel1Jre-tativ al concertelor de pian,acestea fiind preferate ~i aziin programele de concerte.

milndrie de presa poloneza drept un geniuVestea s-a raspilndit cu repeziciune printremelornani (ii a fost cople(iit cu invitatii de aconcerta in fata publicului. Debutul sauconcertistic a avut loc la vilrsta de 8 ani.De la vilrsta de 11 ani Frederic a invatat com-ponistica la Conservatorul din Vaf(iovia, nouinfiintat. La vilrsta de 15 ani i-a aparut Rondoufn do-minor opus 1 compus pentru pian.Studiile rnai aprofundate le-a inceput cu ~n anrnai tarziu, in 1826, sub conducerea profesoruluiJ. Elsner. in acest timp -ca de altfel in toat:viata lui -a fost un participant pasionat la seratmuzicale, concerte (ii spectacole de operaVaf(iovia insa nu facea parte din centrelemuzicale europene importante. In scurt timpChopin a simtit nevoia de a pleca in strainatatepentru a dezvolta, imbog:lti (ii aprofundacapacit:ltile sale muZicale. "

In 1829 tilnarul artist dadea concerte laViena (ii avea un succes rasunator. Pe vienezii-a uluit noutatea muzicii sale. S-a intors inVar(iovia, dar cu intentia ferma de a realiza ocariera intemationala.Nu s-a lasat nici de activitatea, componis-tica -in aceasta perioada s-au nascut dou:concerte .pentru pian (ii orchestra, (ii ovariatiune pe aria La ci darem da mano dinopera Don Giovanni de Mozart. Chopin acompus concertele pentru a-(ii etala calitatilede orchestrator. Aceste opere au contribuit (la imbogatirea tehnicii sale interpretativepianistice. Muzica lui Chopin, pe lilngavirtuozitatea sa, poarta (ii un mesaj profundcontrar altor compozitori care scriau doapentru etalarea virtuozitatii instrumentale.Digitatia, utilizareapedalelor (iiritrnul au facutonalitatea pianului mai colorat:l, i-au mari

auzim de Chopin de regula ne vineIn minte un singur instrument muzical:c. " .1. Cu toate ca niciodata nu i-aplacut sa dea concerte, aparand doar de 30 deori In fata publicului, ca pianist era mai bundecat multi virtuozi ai secQlului al XIX-leac Acontribuit foarte mult la schimbarea muziciipentru pian. Prietenul sau Robert Schumanncaracteriza compozitiile cu stil novator ale luiChopin drept "lovituri de tun ascunse Intr-un.buchet de flori".

Copilarici din PoloniaTatal lui Frederic a parasit Franta Inca Intinerete ~i s-a stabilit In Polonia, unde acunoscut-o pe Justyna Krzyzanowska, cu cares-a casatorit In 1806. Viitorul compozitor s-anascut In Zelazowa Wola, un sat "rriazovian.langa Var~ovia. Dupa registrul starii civile dinbiserica satului, s-a nascut la data de 22februarie 1810, dar dupa afirmatia mamei salea vazut lumina zilei doar in 1 martie. A avuttrei surori -Ludwika, Izabela ~i Emilia -cu" care ~i-a petrecutcopilaria feiicita.- Frederic a fost un copil minune. Desena~ caricaturi, scria poezii -~i fara o pregatire~ formala -canta la 4 maini la pian cu sora sa,.:!3 Ludwika. La varsta de 6 ani a luat primele .lectii] de pian de la un profesor local, care i-a facut~ cunoscut repertoriul clasic german, mai ales~ compozitiile 'iui Johann Sebastian Each.Improviza cu placere, iar la varsta de 7 ani, In1817, a realizat prima compozitie, o poloneza.Tanarul compozitor a fost desemnat cuOPe vremea lui Chopin, Var~ovia avea osuta de mii de locuitori, ~i era centrul cultu-ral a! ,arii impar\ite intre puterile straine.


2/4

FREDERIC CHOPIN00 parin,ii "suflet" polonez specific ~i cele mai veselepiese muzicale au o nota de melancolie.Chopin a petrecut opt luni in Viena ~i asustinut numai dou~ concerte. Din Viena apornit spre Paris, capitala artistic~ european~a timpului. Pe acest drum a aflat c~ ru~iireprimasern intr-un mod s3-ngeros n~coalapolonez~ din noiembrie. La aflarea acesteive~ti, intr-o dispozitie disperata s-a Mscutstudiul Cdntec Revolutionar. Conform unelor

surse tan~rul compozitor era in leg~turn cumi~carea revolutionar~, av3-nd ca teleliberarea Poloniei de sub jugul tarist.Anii petrecu1i la ParisChopin a sosit la Paris n 1831. Capitala fran-ceza i-a devenit a doua patrie, dar compo-

expresivitatea. Stilul .interpretativ introdus decompozitorul polonez a devenit detenninantin cadrul arti~tilor instrumenti~ti In urmatoareajumatate de secol.Talentul muzical ie~it din comun al luiChopin a devilnsat epoca sa. Contemporaniisai apreciau rafmamentul ~i nuanta compo"zitiilor sale, dar nu au remarcat faptul calimbajul muzical allui Chopin era absolut nou~i In Intregime polonez.A in Paris prin VienaIn 2 noiembrie 1830, la virsta de 20 de ani, aparasit Polonia. Luindu-~i ramas bun deVa~ovia, ~i parca presimtind ca nu se va maiIntoarce niciodata In tarn, a luat cu el unpumn de pamint natal Intr-un .vas de argint.Cu toate ca ~i-a petrecut numai copilaria ~itineretea timpurie In Polonia, toate compo-zitiile sale ulterioare sunt patrunse de un

~~.0::;~~tjI;:

~E~

zitorul nu era fericit. in aceasta perioad(ltr:Iiau foarte multi emigranti polonezi la Paris.in anturajul lor Chopin a intrat in cerculoamenilor bogati ~i influenti. in schimb el aramas s(lrac. in prima perioa& i~i asigurasubzistenta din lectii de pian -serviciile salefiind solicitate mai mult de polonezi. ins(ldup(l ce a concertat la o serata muzical(l abogatei familii Rothscild a devenit cel maic(lutat profesor de pian din Paris. Pentru cateo lectie de pian elevii trebuiau s(l pl(lteasc(lsume considerabile, ~i in scurt timp Chopinn-a mai dus lipsuri. in scrisorile din aceast(lperioad(l adresate farniliei sale se lau& cufaptul c(l inaintea lui s-au deschis cele mai re-numite saloane, unde se bucur:l de anturajularistocratilor, al rnini~trilor ~i al deputatilorin aceasta perioa& Parisul era centrulcultural ~i intelectual al Europei. Dintre proza-tori tr:Iiau aici Honore de Balzac, Victor Hugo,Stendhal, George Sand; dintre poeti Alfred deMusset, Alfred Victor de Vigny ~i HeinrichHeine; dintre compozitori Hector Berlioz, FelixMendelssohn~i Giacomo Rossini~i foarte multipictori in frunte cu Eugene Delacroix.Dar talentul nu era suficient pentru cacineva ~ devin(l renumit in Paris. Neap(lrattrebuia s(l participi in viata de societate, carein vremea respectiv(l se concentra in saloane.Aici, la diferitele intruniri se d(ldeau deseori ~iconcerte pentru un public cu num:lr redus darO Copilul minune Frederic i~i distreaza prie-tenii cantand cu multa maturitate la pian.

146

compozitorului,Justyna ~i Nicolass-au casatorit in1806. S-au stabilitin ielazowa wola(vezi mai jos) langaVar~ovia ~i dupapatru ani de lacasatoria lor s-anascut Frederic. Aavut trei surori -Ludwika, Izabela ~IEmilia


3/4

O in 1842 Chopinse muta intr-unapartament dintr-ocasa de pe Placed'Orleans; inimagine se vedecamera de oaspe~ia acestui apar-tament. in timpulverii perechea deindragosti~i semuta la ~ara. inpauzele activita~iicomponisticeChopin i~i petreceatimpul in companiascriitoarei ~i acopiilor acesteia.

muzicii sale, compozitiile lui lu3.nd deseotinastere din improvizatii. Cu toate acesteaChopin compunea Incet Si atent. Fata deimprovizatiile sale luente activitateacomponis-ti~ era un proces obositor, In timpul ~ruiaautorul isi schimba cite o fra~ de nen~rateoti. Un rnartor a povestit ~ daca:era nemul-tumit de rezultatele muncii sale, se enerva laculme Si se comporta ca un nebun.Chopin a compus aproape numai piesepentru pian (are doua:concerte pentru pian Siorchestra: cu instrumentatie fa:cuta: de el:concertele pentru pian Si orchestra: In faminor Si n mi minor). Opera sa se compuneprintre altele din: 2 fantezii muzicale, 27studii, 26 preludii, 17 poloneze, 58 mazurci,17 valsuti, 21 nocturne, 4 balade, 4 scherzo"uti, 4 improntu-uti. Mazurcile, valsurile Sipolonezele compuse Inca: n Polonia sunt defapt dansuti stilizate. Mazurcile sunt litice Si

intotdeauna s~tea un metronom ~i f~cea exce-se de furie dac~ vreunul din discipoli nurespecta m~sura. Stilul interpretativ allui Lisztera plin de bravada., i pl~cea s~-~ietaleze cali-~tile, era predispus s~ "corecteze" compo-zitiile altora in timpul interpre~rii. Dup~ oanecdo~ a timpului, la un concert, Liszt inter-pretand o nocturn~ de Chopin, a "imbog~tit-o"cu toate infloriturile muzicale posibile. Acestlucru l-a enervat la culthe pe Chopin care l-a"sf~tuit" pe Liszt ca, ori s~ cante cum este scrisori s~ nu cante deloc.Cu toa~ factura "clasicl" a lui Chopin, ~i elincerca s~ fac~ muzica mai varia~. Utilizaadesea ~-zisa tehnicl rubato, care cons~dintr-o abatere fin~ de ritm -incetinind anu-mite masuri ~i accelerand altele -astfel incattemeoul de ba~ a piesei muzicale nu se schim"~. In interpretarea compozitiilor sale Chopin~i permitea o anumi~ libertate -aceea~icompozitie nu era nicioda~ interpreta~ la fel.Acesta era ~i o consecinta: a spontanei~tii

foarte select. Notabilitatile bogate l~i permi-teau ca saloanele or s~ devina adev~rate s~lide concerte. De exemplu fabricantul depiane, Pleyel a construit In sala sa de oaspetio scen~ Inconjurata de perdele groase decatifea. 5iChopin a dat multe concerte pentruelita societ~tii pariziene. Ca atare eraInconjurat de personalitati de searna:.A fostfavoritul rnsf~tat al saloanelor aristocratiei, ~itotu~i nimeni nu a ghicit In el omul caresuferea enorm din cauza sortii nerniloase apatriei sale.Cu toate loviturile istorice suferite de patriasa, nu ~i-a Intrerupt activitatea componistic~;In aceastaperioada a elaborat mai multe com-pozitii solistice peniru pian. ins~ cariera sa ca-maestru intepretativ nu a avut o evolutieplin~ de succese.-Nici temperamentul ~i nicistarea s~n~tatii lui Chopin nu erau potrivitepentru a duce viata plin~ de surmenaj avirtuozilor care dau concert dup~ concert. instilul s~u interpretativ intensitatea sunetelornu era suficient de mare pentru a umplecomplet o sal~ mare de concerte. in plus,Inaintea fiec~rui concert avea un trac uria~.Marea parte a maturitatii Chopin a petre-cut-o la Paris, f~cand numai ocazionaldeplas~ri mai mici sau mai mari. in 1835 avizitat Dresda, unde s-a Indrngostit de tan~rade 16 ani, Maria Wodzinska, cu care a v rut s~se c~s~toreasc~. ar p~rintii Mariei s-au Impo-trivit acestui mariaj, ~i astfel idila s-a terminatrepede. Tot In acela~i an, prin intermediulunui compozitor romantic german, mai tan~rcu un an, Mendelssohn, l-a cunoscut peRobert Shumann, un alt compozitor germande aceea~i arsta, ale c~rui elogii au contribuitla r~spandirea renumelui s~u In toat~Germania. Variatiunile sale compuse pe temaariei La ci darem au fost salutate decompozitorul german cu urmatoarele cuvinte:"Domnilor, jos p~l~ria. Iat~ un geniu".Muzica lui ChopinChopin ~i prietenul s~u mai In varsta cu un an,carismaticul compozitor maghiar Franz Liszt,erau personalit~ti de erm in ante printrepiani~tii epocii lor. Leg~tura or n-a fost f~rnprobleme, deoarece aveau rapoarte diferitefa~ de muzic~. Conceptia lui Chopin era maiclasic~ ~i mai disciplinata: pe pianul s~u

O George Sand ~i Frederic Chopin au traitimpreuna din 1838. Legaturii lor de nouaani i-a pus capat scriitoarea, deoarece s-aplictisit de capriciile genialului, darbolnavului, artist.

2!-6:2~"01;;~~:.0~

~~\:?e~..1u


4/4

FREDERIC CHOPIN

O Aceasta fatagrafie a fast facuta in anulmar1ii lui Chapin. Se paate abserva catuberculaza, de care suferea de mai mul,iani, l-a slabit enarm. Fiind a persanalitatepapulara, in ultimele zile de via'a, deja,intuit la pat, a fast vizitat de multa lume.

u"'"~"6jOu}

saloanelor. Nu este greu de~observatIn sWin~tate.Chopin a compus ambele concerte pentru

din noiembrie ce a avut loc InSe poate percepe ca o ironie a soartei eve-

Rusiei. Dup~ atentatul diri Var~ovia19 septembrie 1862 Impotriva guvema-tarist, generalul Berg, ru~ii au rnscolitZamoyski, ~i au aruncat afarnpianul lui Chopin, la care~i cele dou~ concerte.Dragoste ~i boalaoctombrie 1836 la prietenul s~u Liszt aGeorge Sand,pe adev~ratul s~ulnt, o scriitoare francez~Scriitoareaera pasiona-pentru oamenii de seam~,~i avusesecatevacu art~ti romantici. Curand

Sand ~i Chopin s-au Indrngostit In vara1838. ama urm~toare au petrecut-o ladin Mallorca, unde Incercau s~orul~i. De cativa aniprimele semne ale tuberculozei,care se accentuau In zilele ploioase.asupra lui Chopin,acum lucra la noi compozitii. A compus

balada In fa-major, polonezele 1n~i In do-minor, ~i mai multemazurci.februarie 1839 perechea s-a Intors In

Franta, pe mo~ia din Nohant a lui GeorgeSand. De atunci ~i pana in 1846 aici ~i-aupetrecut verile. Pe timp de iama se intorceaula Paris, unde compozitorul inchiria o locuint:1:separata.capdnu era ocupat cu lectii de piansau)cu activitatea sa componistica Chopin i~ipetrecea timpul impreuna cu George Sand ~icu copiii acesteia, Solagne ~i Maurice.Cu trecer~a' anilor starea sanata:tii ui s-aagravat t6t mai mult. La toata: naltimea luiapreciabila avea numai 50 kg, cu ceva. maimult ca Solagne la 12 ani ai sai. Cu t9ateaceste impedimente, la cererea prietenilor,Chopin a hotarat sa sustiru1mai multe concer-te in public. Decizia lui i-a creat totu~i o starede nelini~te ~i ingrijorare. Marie d"Agonet,iubita lui Franz Liszt, a ~i remarcat odata: ca"Chopin i~i schimba parerile in mod continuu.La el un singur lucru este constant:tusea".Concertul din 26 aprilie 1841 a avut unsucces .r:lsunator. Criticile erau inflacarate,suma incasata, uria~a. Dupa aceasta:aparitieChopin a mai conceitat in public o singuradata. in acela~ian Liszt remarca: compozitorulpolonez are un renume atat de str:llucit, incatvizibil sta:deasupra oricarei critici.Dar in acest timp relatia dintre Chopin ~iGeorge Sand a inceput sa se destrame, ~iaceasta: deceptie a agravat starea sanatatiicompozitorului. Pe masura ce cre~teau copiiiscriitoarei, certurile dintre ei au devenit totmai dure. Sand scria un roman a carui eroinase distrugea din cauza scenelor de gelozie aleiubitului sau grav bolnav. Concluzia era foarteclara: scriitoarea se saturase de Chopin.Legatura lor s-a terminat in 1847, dupa unscandal furtunos.

Sfar~itulStafea sufleteasca ~i silnatatea lui Cbopin sedegradau tot mai mult. pfietenii lui 111ndem-nau la o noua aparitie 1n public pentru a-iabate atentia de la suferintele sale. De aceastadata o fosta eleva, Jane Stifling, 11sprijinea 1ncrizele nervoase ~i starile depfesive devenite-g~G~~"~EJ

august 1849s-a mutat

din Paris.inceput a mai

de aocupa de

dar in

la 1 7

O in studiile muzi-cale ale lui Chopinse poate observainfluen,a prietenuluisau, compozitorulmaghiar FranzLiszt. Amandoi erauinterpre,i geniali depian, cu toate castilul lor interpre-tativ era diferit.Compozitorul polo-nez i-a oferit luiLiszt 12 studii dinopus 10.

traditionale inaintea concertelor. jn urrna uneiinvitatii, In aprilie 1848 Chopin a plecat InAnglia. Grav bolnav, a concertat la L.ondra,$is-a angajat $i pentru Edinburgh In Scotia,chiar dupa o calatorie de 12 ore cu trenul.jn scrisorile sale se plangea ca nu are aer $ica are impresia ca imediat "i'$i da duhul".Stirling, care vroia sa-i devina sotie, 11enervatot mai mult. Invocand efectele daunatoarealeclimei britanice asupra sanatatii sale, Chopins-a ntors la Paris n noiembrie al aceluia$ian.jmbunatatirea temporara a starii sanatatiisale a facut posibil sa petreaca cateva lunifericite printre prietenii sai. l-a revenit $i dis-pozitia creativa (care 11parasise dupa despar-tirea de George Sand) $i In aceasta~rioada acompus doua mazurci, care au aparut numaidupa moartea sa.Boala l-a atacat din nou, $i de aceastadatal-a lnvins. jn uitimele zile a fost ingrijit de sorasa, L.udwika. Chopin a murit pe 17 octombrie1849 In Paris. jnmorrnantarea s-a desfa$uratdupa un scenariu conceput de el, $i printreaitele in timpul ceremoniei s-a cantat $iRecviemul lui Mozart.Frederic Chopin a fost lnhumat In cimitirulPere Lachaise, nu departe de mormintele aaltor doi compozitori italieni decedati nu cumuit timplnainte, Donizetti $i Cherubini.Sicriul lui a fost presarat cu acel pumn depamant pe care-l adusese din Poionia, $i pecare 11pastrase cu grija pe tot timpul $ederiisale In str:Iinatate. Numai dupa multi ani i-af6st tranSportata inima la Vaf$ovia $i ziditalntr-o nava laterala a bisericii Sfanta Cruce.Monumentul de pe mormantul lui Chopina fost executal ~e ginerele lui George Sand,sotul Solangei. In satul sau natal ZelazowaWola au fost ridicate doua monumente Inamintirea lui, unul in 1894,celaiait In 1968. n1948 casa natala a lui Chopin a fosttransforrnata n muzeu.9 jn amintirea fuarelui compozitor poionez~ s-au fondat mai multe societati muzicale care8 li poarta numele, iar lncepand din 1927 la

~ Var$ovia, din cinci In cinci ani (nesocotind~ perioada din al lI-lea razboi mondial) se~ organizeaza Concursul International de Pian:f Chopin._,I..f.Y~~.Arta si omul 57 -MUZlCA ROMAN11cA I

arta si omul - frederic chopin

Documents