Apocalipsa

Jon Paulien I. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI 1. Introducere i privire general 2. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea I 3. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea II 4. Profei mori Lecii vii 5. Protecii pentru cercettorii Scripturilor 6. Lumea Crii Apocalipsa 7. Exegeza fundamental a Crii Apocalipsa 8. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea I 9. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea II 10. Aluziile Vechiului Testament i Semnificaia lor 11. Isus vzut in Vechiul Testament partea I 12. Isus vzut in Vechiul Testament partea II II. CELE APTE BISERICI I O VIZIUNE CEREASC 1. Prologul Crii Apocalipsa 2. Isus printre Sfenice 3. apte Scrisori ctre apte Biserici 4. Efes i Smirna 5. Pergam i Tiatira 6. Sardes i Filadelfia 7. Laodiceea 8. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea I

9. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea II 10. Cand Mielul ia Cartea 11. Leul, Mielul i Cartea 12. Cele apte Sigilii i Experiena Bisericii III. PECEILE I TRMBIELE 1. Fundalul VT i NT pentru Apocalipsa 6 2. Prima i a Doua Pecete 3. A Treia i a Patra Pecete 4. A Cincea, a asea i a aptea Pecete 5. Cei 144. 000 i Marea Gloat 6. Rolul Trambielor in Scriptur 7. Timpul cand Trambiele incep 8. Natura Trambielor 9. Prima i a Doua Trambi 10. A Treia i a Patra Trambi 11. A Cincea Trambi 1 12. A asea i a aptea Trambi IV. AVANSND CTRE CRIZA FINAL 1. Cele apte Tunete i Finalul Evangheliei 2. Sulul i Templul 3. Identitatea Celor doi Martori 4. Moartea i Invierea Celor doi Martori

5. Introducere in a doua jumtate a Apocalipsei 6. Rzboi in Cer i pe Pmant 7. Ultima Inelciune din Istoria Pmantului 8. Fiara din Mare 9. Fiara din Pmant 10. Ultima Generaie a lui Dumnezeu 11. Consecinele Necredinei 12. O Teologie a Celor apte Plgi V. SFRITUL TUTUROR LUCRURILOR 1. Secarea Eufratului 2. Btlia de la Armaghedon 3. Prostituata Babilon i Fiara reinviat 4. Babilon Cderea unei Mari Ceti 5. O Schi a Timpului Sfaritului 6. Un Rezumat al Evenimentelor Finale 7. Cei 1.000 de ani verset cu verset 8. Diverse Opinii cu privire la Mileniu 9. Noul Ierusalim 10. Strlucirea Noii Realiti 11. Pomul i Apa Vieii 12. Epilog Ganduri de Final

ApocalipsaJon Paulien

A. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI I. Introducere i privire general Se spune c puin cunoatere este un lucru periculos. Credei c acest lucru este valabil i in privina Apocalipsei? Bun venit la aceast serie de cercetare biblic intitulat Chei de descifrare a codului. Cum s studiem cartea Apocalipsei fr s ne pierdem mintea? Cartea Apocalipsei ce ganduri ii vin in minte? Ce asociem de obicei cu cartea 2 Apocalipsei? Numrul mistic 666, cei patru clrei, btlia de la Armaghedon, Noul Ierusalim? Cu siguran, cartea Apocalipsei a intrigat oamenii de peste 2000 de ani; in sensul acesta s-a scris: Este o carte ambigu, bizar, ciudat, provocatoare i puini s-au implicat s o studieze pentru mult timp. Se tie c oamenii i-au format preri foarte puternice in privina Apocalipsei i de asemenea se tie c nu au czut cu toii de acord in privina lor. Cineva sugera c dac intrebi 12 cretini despre cartea Apocalipsei, vei primi 13 preri, sau opinii diferite. Se pare c este o carte plin de un limbaj complicat de idei care ne pun mult in incurctur. Se spune c dac vrei s te apuci de studierea Apocalipsei, trebuie s fii nebun. i dac nu eti, dup ce te apuci, vei deveni cat de curand. Se spune, de asemenea de oameni mari ca Luther, au afirmat c aceast carte este atat de complicat, de enigmatic i de provocatoare, c ar fi mai bine ca oamenii de rand s nu incerce s o ineleag. Cunosc un cercettor contemporan care vede in aceast carte o expunere a eecului in dragoste, ea subordoneaz dragostea justiiei, autorul avand o plcere deosebit in a infrunta pe cei care nu erau de acord cu el. Prin urmare, cartea nu e un bun exemplu cu privire la modul in care trebuie s se comporte cretinii in lumea de astzi. Ca profesor de NT i ca cercettor

implicat in discuii revelatoare, in privina crii Apocalipsei, am realizat c aceasta este o carte foarte dificil de predat. Am observat c de obicei studenii vin la astfel de cursuri cu un bagaj de cunotine deja acumulate, cu alte cuvinte ei au deja opinii in privina crii. Ei au studiat cartea inainte de a-i forma idei clare cu privire la ea, au deja preri foarte bine formate chiar dac nu au petrecut prea mult timp cu studierea ei. Am ineles c trebuie s petrec un timp aproape egal cu cel al cursului pentru a-i inva s se dezvee, s se descotoroseasc de ceea ce studiaser mai inainte i s invee ce vrea s spun Cartea despre ea insi. Evident, pentru c Apocalipsa pretinde c ne inva despre viitor, ea exercit atracie pentru majoritatea dintre noi, pentru c suntem curioi s tim ceea ce va urma. Am vrea s tim ce se va intampla cu vieile noastre, cu lumea, cu propria ar. Dar problema este c viitorul reprezint ceea ce noi nu tim. i uneori, chiar intr-o carte ca Apocalipsa, care vine de la Dumnezeu pentru a ne revela viitorul, vedem manifestat aceast curiozitate a noastr de a descoperi in Carte viitorul aa cum ne-am inchipui noi c va arta. i astfel, oamenii au dezvoltat tot felul de idei vizavi de viitorul prezentat in Apocalipsa. Dar este o problem: a studia Apocalipsa fr dorina sincer de afla adevrul, este un lucru foarte periculos. Foarte muli oameni de-a lungul istoriei au studiat Apocalipsa i au emis idei pe baza ei, care i-au condus pe nite ci extrem de periculoase. M gandesc la grupul de Munster din Germania, de exemplu in 1534. Poate nu ai auzit de ei, dar ei au fost la inceput un grup de oameni care au inceput sa studieze Apocalipsa, dezvoltand o idee conform creia oraul Munster era Noul Ierusalim, oraul lui Dumnezeu, era locul in care Dumnezeu urma s aduc sfaritul lumii i recompensa pentru cei credincioi. Astfel c oraul lansa o provocare lumii: Noi suntem Noul Ierusalim, noi vom face lucrurile aa cum tim noi i voi nu mai putei face nimic in privina aceasta. S-au dus lupte

teribile in jurul oraului. Muli oameni au pierit de foame in timpul asediului, in timp ce ideile acestea nebuneti erau vanturate incoace i in colo. A fost un dezastru absolut i o mare tragedie. Dar nu trebuie s mergem inapoi cu 450 de ani pentru a inelege c interpretarea incorect a Apocalipsei este periculoas. Este suficient s ne intoarcem doar cu caiva ani in urm i s lum de exemplu oraul Wacco din Texas; un grup de oameni oneti s-au apucat s studieze cu sinceritate Apocalipsa, dar formandu-i propriile preri in privina ei, au provocat guvernul federal al SUA s intervin i s se lupte cu ei, sfaritul fiind o distrugere total. Aproape toi au murit; brbai, femei, chiar i copii mici sacrificai pe altarul interpretrii proprii a crii Apocalipsa. 3 Poate c gandeti acum: dac aa stau lucrurile, mai bine s ne inem departe de aceast carte. Se pare c ne poate cauza o mulime de probleme, e periculoas. Dar nici aceasta nu este atitudinea corect, pentru c a ignora Apocalipsa, a nu-i gsi interpretarea corect i sntoas pe care cartea este deschis s o ofere, ea va rmane atunci deschis pentru tot felul de lucruri ciudate, ca cele intamplate in Munster i Wacco. Dar a fost nevoie de asemenea situaii ca oamenii s fie foarte ateni la abordarea pe care i-o asum. Ca atare, a studia aceast carte este periculos, dar a nu o studia este la fel de periculos. Aa c ce vom face? Cel mai bun lucru ar fi s studiem, dar s i invm cum s o citim. In felul acesta devenind familiarizai cu ea, evitm superficialiti periculoase in care pot aluneca fanaticii, sau nepsarea i indiferena in care s-au complcut i se complac majoritatea cretinilor, chiar i slujitori ferveni cum a fost Luther. Pentru mine, este o mare incurajare c putem face propriile pregtiri pentru studierea acestei cri. O autoare pe care o apreciez foarte mult de ani de zile,

Ellen White, a scris aproximativ cu o sut de ani in urm cateva ganduri despre carte. Dei nu a fcut studii detaliate pe marginea ei, i-a ineles valoarea, aa c a vrea s v imprtesc cateva din aceste idei care m-au incurajat in cercetarea Apocalipsei. Ea spune: Noi nu nelegem lumea aa cum ar trebui. Cartea Apocalipsei se deschide cu invitaia de a nelege ceea ce ea conine. Dar noi nu nelegem pe deplin leciile pe care le conine n ciuda imperativei date de a o studia. Dar chiar dac au fost sute de ani de studiu, noi tot nu o nelegem aa cum ar trebui. Fiind ocarte dificil i provocatoare, trebuie s fim foarte serioi i consacrai, dndu-i cea mai mare

atenie. Dar exist i un al doilea tip de comentariu pe care ea il face in Mrturii ctre Predicatori p. 112-114. La pag. 113 ea spune: Cnd noi ca i cretini vom nelege ceea ce are aceast carte de revelat pentru noi, va fi o mare redeteptare; nelegerea corect a acestei cri aduce n viaa noastr o revigorare a experienei noastre cretine; i continu: Cnd credincioii vor avea o deplin nelegere a crilor Daniel i Apocalipsa, experiena lor religioas va fi total schimbat, vor avea atunci licriri din cetatea cereasc ale crei pori li se vor deschide. Mintea i inima vor fi schimbate, caracterul se va transforma i vor avea binecuvntarea ca recompens pentru o inim curat. Se pare c aceast carte bizar poate s ne dea o idee a ceea ce se afl n cer, a ceea ce este realitate universal i despre care nu putem afla nicieri din alt parte. Ne las s ntrevedem licriri dintr-un Univers dincolo de ceea ce putem vedea noi prin telescop. Ne poate da o impresie despre cum urmeaz s trim n adevrata realitate. Una dintre cele mai dificile i nesigure probleme a lumii noastre este c nu tim de unde vine, unde se duce, de ce este aici i sunt mii de oameni care caut s gseasc sensul vieii. Apocalipsa pretinde c este cartea care poate oferi exact acest gen de informaii. Foarte muli oameni care au studiat cartea Apocalipsei, au descoperit ceea ce Ellen White sugera, c atunci

cand intri cu adevrat in aceast carte, cand incepi s inelegi viziunea ei asupra lui Isus, asupra realitilor ceresti, asupra lumii care va veni i-au schimbat atitudinea i inelegerea, felul lor de a tri. Dar s nu uitm c dei putem beneficia de promisiunea lui Dumnezeu de a ne schimba vieile in urma studierii acestei cri, au fost muli care in urma studiului Apocalipsei au dezvoltat acele idei bizare care au adus atata dezastru in vieile lor i ale altora. Tot Ellen White spune c Dumnezeu va binecuvanta pe toi cei care vor cuta cu inima umil i smerit s ineleag ceea ce este revelat. Ea spune c dac vom ajunge s inelegem aceast carte, acest fapt nu va avea loc in urma unor studii intampltoare sau arogante eu tiu, eu sunt mult mai inteligent decat..., pot dovedi, am i studii in domeniu..., etc. sau ca urmare a increderii noastre in mintea noastr extraordinar i a puterii noastre de a dovedi altora c suntem mai tari. A fi smerit cu inima cand o studiezi, acesta este un lucru foarte greu. De cele mai multe 4 ori, cu cat s-a investit mai mult in educaie, cu atat omul avea impresia c poate stpani aproape totul. Dar aceasta nu este educaia adevrat. O persoan cu adevrat educat este aceea care realizeaz cat de puin tie de fapt; este cea care vede extraordinara varietate de opiuni care i se ofer in procesul invrii i inelegerii. O persoan cu adevrat educat este aceea care este umil i smerit cu privire la cunotinele ei i care recunoate cat de multe mai are de invat. Cartea Apocalipsei ne descoper de fapt cat de mult avem de invat. Sunt o mulime de cri care pretind c au inelegerea total, c pot s ne de informaii detaliate pentru urmtorii 3,

4, 5, 10 ani de istorie, bazai pe modul propriu de inelegere a crtii Apocalipsei. Dar arogana nu va face s fie de ineles aceast carte. Doar rugciunea ne va ajuta s fim deschii i gata s invm de la Dumnezeu ce are El s reveleze. i inainte ca El s ne descopere ceva, trebuie s avem acea dorin de a inva. A vrea s ne rugm impreun inainte de a ptrunde in studiul acestei cri extraordinare; va fi o lung i fascinant cltorie; s rugm pe Tatl s ne dea o inim deschis, un sprit smerit i dispus spre invare, pentru ca atunci cand vom deschide cartea s descoperim in ea ceea ce Dumnezeu vrea s ne spun, indiferent cat i ce ar costa. Scumpul nostru Printe, aceast carte a Apocalipsei este o mare provocare pentru noi. Te rog s ne deschizi mintea pentru a o inelege, iar mie s-mi revigorezi mintea ca s-i conduc pe asculttori prin acest studiu pas cu pas. D-ne fiecruia dintre noi un spirit de invare i ajutne s vrem adevrul mai mult decat orice. Vrem s tim adevrul indiferent cat ar costa acesta. Te-am rugat in numele Domnului Isus, Amin! S recapitulm ceea ce tim pan acum despre Apocalipsa: 1. este o carte dificil, provocatoare i periculos de interpretat. 2. necesit cea mai mare atenie i cea mai smerit inim in a fi abordat. 3. oricum, nu putem alge s o ignorm nu exist siguran in ignorarea Apocalipsei; trebuie s ne apropiem de ea, s-i inelegem mesajul i s-l aplicm zilelor in care noi trim. A vrea acum s vorbesc puin despre cateva informaii de baz: cine a scris cartea i cand a fost scris? i pentru c aceasta s-a petrecut cu 2000 de ani in urm, adesea nu putem fi cu certitudine siguri de fiecare detaliu. Potrivit Apocalipsei, scriitorul ei este un anume Ioan i acesta, oricine ar fi el, reiese c tia bisericile din Asia Mic, in special partea de vest, zona pe

care noi o numim astzi Turcia, o ar frumoas i cu oameni extrem de prietenoi i primitori. Dar acum 2000 de ani regiunea era o provincie roman din Asia. Ioan cunotea aceste apte biserici, era cunoscut de ele i in acelai timp era o figur autoritar pentru ele. Le scrie ca un conductor, ca o persoan respectat de ele, ca o persoan care caut s ajute, s ineleag mai mult cum s se raporteze la lumea in care tiau. Dar mai este o particularitate a acestei cri: faptul c limba in care este scris, greaca, are o gramatic stricat; vi se pare ciudat c Biblia poate s conin aa ceva? Dar aceasta este realitatea. Cei care au studiat greaca Apocalipsei au gsit unele dintre cele mai ciudate construcii. Voi detalia mai tarziu, ins acestea ridic unele intrebri cu privire la persoana care a scris cartea i de ce a fost scris in felul acesta. Unul dintre motivele posibile, ar fi c persoana care a scris-o nu era de origine greac. i intr-adevr sunt multe dovezi in carte c aceast persoana nu era grec i c de fapt venea din Palestina, avea rdcini iudaice. i probabil c motivul acestei gramatici ciudate este c acest evreu s-a mutat intr-o provincie roman din Asia, unde oamenii vorbeau greaca. Probabil c el insui nu tia greaca foarte bine, dar a fcut tot posibilul s scrie in aceast limb. In afara acestei cri mai sunt persoane in lumea veche care au scris despre Apocalipsa i care ne-au spus cine a fost acest Ioan i opinia lor despre el. i in general ei spun c acest Ioan a 5 fost un ucenic al lui Isus care cu aproximativ 60 de ani inainte de aceast carte fusese unul dintre cei 12 care a umblat cu El. Era fiul lui Zebedei i fratele lui Iacob. A inceput ca pescar pe Marea

Galielii, ucenicul tuntor, potrivit chiar spuselor lui Isus, dar care a devenit ucenicul iubit, avand un caracter bland, iubitor. Acest Ioan a stat in Ierusalim pentru caiva ani, pentru ca apoi s plece in Asia Mic unde s-a apucat s scrie aceast carte. Totui muli cercettori actuali ii pun intrebarea dac el ar putea fi intr-adevr autorul Apocalipsei. De obicei el este asociat cu Ioan care a scris una din evanghelii, dar aceasta este o carte foarte diferit de Apocalipsa. Gramatica de aici este simpl i frumoas i este expus istoria lui Isus intr-un mod extrem de literar. Pe de alt parte, Apocalipsa este o carte cu imagini terifiante, cu fiare bizare i simboluri ciudate, astfel c cele dou cri sunt intr-adevr diferite i muli cercettori nu pot trece peste aceast diferen. Dar sunt i alii care gsesc in aceste dou cri o mulime de puncte comune i atunci nu mai presupunem c autorii lor ar fi persoane diferite. Pentru un anumit motiv, Apocalipsa este plin de apte; evanghelia dup Ioan nu folosete acest numr, dei el se subinelege de multe ori. In evanghelia lui, in dreptul lui Isus, Ioan consemneaz doar apte miracole, nici mai mult nici mai puin. De multe ori apare o perioad de apte zile in slujirea lui Isus, ceea ce presupune c autorul este ataat de acest numr. Ambele cri folosesc din plin cuvantul mrturie i martor a fi martor, a da mrturie pentru Isus este un lucru important. In ambele se face referire la Isus ca la Cuvntul lui Dumnezeu nu-l mai gsim in alt carte a Bibliei Logosul este un termen unic pentru Ioan in Evanghelia sa i in Apocalipsa. Tot in ambele apare evident contrastul dintre lumin i intuneric. Aadar sunt foarte multe teme i concepte in comun in cele dou cri, astfel c nu e imposibil ca autorul s fie acelai pentru ambele. i totui, nu pot fi atat de diferite scrise de acelai autor? Una din explicaiile pentru gramatica stricat ar fi c Ioan, fiind evreu, a gandit in ebraic i a scris in greac, care nu era limba lui nativ.

Un cercettor american, Stephen Thompson, care a petrecut muli ani din cariera sa in Australia i Anglia, a scris o carte in care demonstreaz c greaca folosit in Apocalipsa are o influen ebraic, sau oricum semitic i c aceasta este cauza gramaticii incorecte. O a doua explicaie care este destul de plauzibil, este c Apocalipsa nu a fost scris in Efes, sau Smirna, sau in oricare alt biseric din Asia Mic, ci pe insula Patmos care este la vest de coasta Asiei Mici. Nu tim prea sigur de ce era el pe aceast insul, dar in general se presupune c era acolo ca prizonier, c fusese capturat de forele imperiului roman care era ostil cretinilor. Era un prizonier exilat. Fiind singur aici, a trebuit s scrie cartea in cei mai buni termeni pe care ii avea. Dac i-a scris evanghelia in Efes unde erau ajutoare i editori in jur care s-i ajusteze limbajul i s-i dea frumuseea pe care o simim astzi, pentru cartea Apocalipsei nu a mai avut nici un ajutor secretarial sau editorial. tim c apostolul Pavel a avut multe ajutoare la vremea cand nu mai putea s scrie aa cum o fcea la tineree. Tot ce-i mai rmanea de fcut lui Pavel era s semneze ceea ce dictase scriitorului pan atunci. In orice caz, potrivit tuturor atestrilor antice, ar trebui s acceptm faptul c Ioan, autorul crii Apocalipsa, a fost unul dintre ucenicii Domnului Isus. Cand a fost scris Apocalipsa? La inceputul, sau la sfaritul carierei sale? Cand anume in timp a fost scris cartea? Sunt in general dou opinii emise de cei care au studiat-o: (1) in timpul lui Nero, 65 AD, (2) in timpul lui Domiian, 90-95 AD. Care dintre aceste date ar fi corect? Au fost selectai cei doi imprai, pentru c ambii au fost persecutori ai cretinilor. Studiind Apocalipsa, reies cele dou teme ale uciderii i persecuiei urmailor lui Hristos. Aceasta duce uor la presupunerea c Apocalipsa a fost scris in timpul persecuiei, sau cel puin avand

6 atingere cu ea. Irineu, un scriitor cretin (175-200 AD), a fost cel care a susinut c Domiian a fost cel care domnea pe vremea scrierii Apocalipsei. Inainte de Domiian, imperiul roman nu era impotriva cretinilor. Dac de exemplu ne amintim de cartea Faptele Apostolilor, romanii il salvaser pe Pavel din mainile dumanilor lui: l-au salvat din mainile gloatei, din rzmerie, deci nu-i erau ostili i nici celorlali cretini. Nero intr-adevr a persecutat cretinii, dar actele lui par a fi mai mult personale, din cauza nebuniei, a depresiei accentuate de care suferea; astfel, actele lui nu erau actele intregului imperiu. Dar Domiian a fost cel care a hrnit i cerut venerarea pentru el insui. Una din ideile prin care impraii romani credeau c ii pot ine pe oameni loiali, era s se auto proclame zei i in multe pri ale imperiului ridicau temple pentru venerarea impratului. Dar majoritatea imprailor nu ineau neaprat s fie venerai. Se pare c primul care a inut s se instituie in mod real aceast venerare, a fost Domiian (85-95 AD) i din cauza acestei venerri impuse, cretinii au intrat in conflict cu imperiul. Venerarea impratului aducea laolalt religia i statul. Dac-l venerai era o problem religioas, dac nu-l venerai devenea o problema politic. Dac nu-l venerai, insemna c nu erai un cetean loial. Ca s demonstreze contrariul, fiecare persoan trebuia s se plece in faa statuii impratului i s aduc sacrificii in templele lui. Cretinii au intrat in mod evident in conflict cu aceast cerin de inchinare, pentru c ei practic refuzau o astfel de venerare. Ca atare, idea c Apocalipsa a fost scris pe vremea lui Domiin, pare cea mai pertinent. Irineu, care a scris in 180 AD, era unul dintre prietenii lui Policarp care a murit in jurul lui 156 AD i care era destul de btran ca s fi fost doar un adolescent pe vremea scrierii

Apocalipsei de ctre Ioan. Irineu i-a bazat susinerea c Ioan este autorul Apocalipsei, scris in jurul lui 90-95 in Efes, pe spusele lui Policarp. Aadar, vom accepta pe spusele acestui martor c Apocalipsa n-a fost scris mai devreme de aceast dat a primului secol, ci spre sfaritul secolului, cand imperiul roman a inceput s practice venerarea imprailor. A vrea s aduc i un martor biblic cum c Apocalipsa a fost scris destul de tarziu. Este vorba de dovada adus de Isus in predica lui de pe Muntele Mslinilor din Marcu 13. Dac avei o Biblie la indeman, v-a invita s o deschidei la acest capitol, la vv. 28-29: nvai aceasta de la smochin; aici, Isus descopere ucenicilor viitorul, descriindu-le ce va fi intre timpul cand El le spunea acele lucruri i cel al venirii Sale in glorie. Ucenicii L-au intrebat: Cnd se vor ntmpla aceste lucruri? Ucenicii, cu siguran n-ar fi vrut ca El s intarzie prea mult; ei Il iubeau, ii bucura faptul de a fi cu El i vroiau ca El s se intoarc cat mai repede posibil. La intrebarea lor, Isus le-a adus o serie de semne care vor fi mai intai: le-a vorbit despre hristoi fali, despre rzboaie i veti de rzboaie, despre foamete i ciumi, despre cutremure i semne cereti, despre incercrile i dificultile prin care vor trece, despre persecuii, profei mincinoi i despre Evanghelia care trebuia s ajung pan la marginile pmantului, inainte ca El s revin; le-a vorbit despre grozava incercare, mai mare decat orice a fost mai inainte i prin care vor trece cei din urm. i apoi, Isus a zis: Cnd vei vedea toate aceste lucruri ntmplndu-se, atunci s tii c este aproape. Venirea lui va fi aproape; va fi chiar la ui. Ce vrea s spun Isus aici? Vroia s spun c in momentul in care El vorbea cu ucenicii, venirea Lui nu era aproape. De fiecare dat cand a spus: Cnd vedei, atunci va fi aproape. Deci cand Domnul vorbea ucenicilor, timpul nu era aproape. O serie de evenimente trebuia s se intample inainte ca El s revin. i cand aceste evenimente aveau s se intample, atunci urma s fie aproape. S mergem

impreun la v. 33: Fii treji i vegheai, cci nu tii cnd va fi acea zi. Care zi? A venirii Lui. Nu tii cand va veni, dar tii v. 29 cand va fi aproape i anume, cand vei vedea toate aceste lucruri intamplandu-se. 7 S mergem la Apoc. 22:10, pentru c este cel mai interesant pasaj in lumina cap. 13:29, 33 din Marcu; avem aceeai expresie in gr., dar este aici o diferen: Nu pecetlui cuvintele acestei proorocii, pentru c timpul este aproape. Dar in Marcu 13 Isus spusese c timpul nu este aproape; atunci cand anumite lucruri se vor intampla, atunci vei ti c timpul este aproape. Aa c in 31 AD cand vorbea Isus, timpul nu era aproape. Unele evenimente trebuia s aib loc dup inlarea Sa. Dar in Apocalipsa, timpul mrturiei lui Ioan, timpul era aproape. Este o paralel verbal perfect in greac. Sunt singurele dou locuri in NT unde gsim aceste cuvinte: Timpul este aproape. Isus a spus c nu va fi aproape pan cand aceste lucruri aveau s se intample. Ioan spune: (acum) este aproape. Care este diferena dintre cele dou? Ea const in toate aceste lucruri... despre care Domnul Isus vorbea in Marcu 13:29; intre timpul cand a spus Isus AD 31 i timpul cand a scris Ioan AD 95, ucenicii vzuser toate acele lucruri intamplandu-se. Aa c Ioan scria in mod cinstit c vremea este aproape. Dar ai putea intreba: Cum puteau s se intample toate aceste lucruri doar in primul secol i care a fost marele eveniment care a avut loc in primul secol i care a adus toate aceste lucruri impreun? A vrea s prezint puin din istoria primului secol. Erau pe atunci hristoi fali? profei mincinoi? Da erau. In Fapte 8 este descris o astfel de imagine: Simon Magul, vrjitorul, care vroia s fie Mesia, conductorul poporului evreu. In cap. 5 sunt prezeni toi potenialii mesia. Iosif Flaviu de asemenea spune c erau foarte muli oameni care pretindeau a fi Mesia, in special

prin 60 AD. Erau rzboaie i veti de rzboaie? In 31 AD era pace in imperiul roman, dar nu i in 60 AD. In multe pri ale imperiului erau rscoale i in special in Palestina, in preajma Ierusalimului. Iudeii se revoltaser in 66 AD impotriva imperiului i timp de 4 ani au dus un rzboi teribil impotriva romanilor. De fapt, unele grupri de rezisten s-au meninut pan in 73 AD. i cred c in acest rzboi intre 66-73 AD, ucenicii au vzut implinirea cuvintelor lui Isus. Rzboaiele i vetile de rzboaie erau o realitate crud in Palestina in jurul anilor 60-70 AD. Dar despre foamete? In Fapte 11:28 este descris o foamete teribil in Palestina in jurul anului 46 AD. Dar ciumi? In timpul lui Nero 36.000 de oameni au murit intr-un singur anotimp in Roma toamna, din cauz unei ciumi bubonice. Dar despre cutremure? In anul 60 AD oraul Laodiceea a fost distrus de un cutremur. i astzi se mai vd in vechiul ora urmele cutremurului. In 63 AD cutremurul din Pompei, in 68 AD Roma insi a fost zguduit. Astfel, cutremurele au devenit ceva comun pe la jumtatea sec. I in zona Mediteranei. Dar semne cereti? O apariie teribil pe cer a fost inregistrat de ctre istoricul Iosif Flavius in timpul rzboiului dintre evrei i romani. In timpul asediului Ierusalimului, el a consemnat apariia pe cer a unui semn inspimanttor care le arta clar iudeilor c revolta lor va fi infrant i c Ierusalimul era condamnat. Dar despre persecuii? Faptele Apostolilor arat c intr-adevr cretinii erau persecutai. In multe locuri imperiul roman era favorabil cretinilor, dar cretinii au suferit foarte mult de la oamenii din jurul lor. Profei fali in biseric? In NT avem scrisorile ctre Galateni, Coloseni, 2 i 3 Ioan, care vorbesc despre teribilele erezii crora trebuia s le fac fa Biserica inc de timpuriu. De asemenea epistola lui Iuda, sau 2 Petru, vorbesc despre intenia unora de a-i indeprta pe cretini de invturile Scriturilor. Dar Isus spusese c evanghelia va ajunge la toat

lumea inainte ca El s vin. In Col. 1:23, Pavel spune: evanghelia care a fost propovduit oricrei fpturi de sub cer; el avea convingerea c evanghelia fusese predicat la toat lumea in acel prim secol; de asemenea in Rom. 1:8, 16-26. In privina marii stramtorri? Ellen White in cap. Distrugerea Ierusalimului din Tragedia Veacurilor, spune, pe baza multor mrturii istorice din primul secol, c la asediul Ierusalimului, locuitorii lui au trecut prin cele mai grozave chinuri care fuseser suferite pan atunci. 8 Astfel, Ioan, trind in acel secol intai cu toate semnele lui, a observat faptul c avea suficiente motive s cread c vremea era aproape, potrivit spuselor lui Isus care le anticipase. Aceasta ne indic faptul c aceast carte nu a fost scris pe vremea lui Nero, cand semnele erau in plin desfurare. Ea trebuie s fi fost scris dup distrugerea Ierusalimului (70 AD), cand cretinii au fost i mai convini de cuvintele lui Isus din Marcu 13. Totui au trecut 2000 de ani de atunci, iar intrebarea mea acum este: Cum a putut Ioan s vad timpul ca aproape? Cu siguran c nu era aproape din perspectiva noastr uman, pentru c inc 2000 de ani au mai trecut. Dar cu siguran ar fi putut fi aproape din perspectiva lui Dumnezeu care dorea ca orice persoan s fie gata in fiecare epoc. i dac Isus este sau nu mai aproape in viaa ta, aceasta conteaz, pentru c nu tim dac aceasta nu este poate ultima noastr zi pe acest pmant. i cu siguran c pentru fiecare persoan care Il ateapt pe Isus, timpul acesta este aproape i pentru noi cei de acum. Pe msur ce vom studia cartea Apocalipsei, vom descoperi c ne apropiem de un eveniment crucial in istoria acestei omeniri: revenirea pe nori a Domnului Isus, astfel c, in sensul cel mai real i pentru noi timpul este aproape. S ne rugm: Doamne bun, pe msur ce am inaintat in studiul Apocalipsei, am ajuns la un punct de

rscruce in jurul anilor 90 AD venirea Ta prea foarte aproape i au trecut atatea generaii in care oamenii Te-au ateptat. Te rog s ne susii s continum studiul acestei cri. Te rugm s ne dai inelepciune i putere de inelegere in privina pasajelor mai dificile, s ne deschizi mintea pentru fiecare cuvant al Tu i pentru a face voia Ta. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! II. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea I Este Dumnezeu consecvent? Este El creativ? Probabil c este uor s spunem Da la ambele intrebri. Dar numai puin! Creaia in sine, nu face ca lucrurile s se schimbe? Atunci cum inelegem un Dumnezeu care nu se schimb cu un Dumnezeu Creator care se schimb? S ne rugm la inceput: Doamne bun, vom incepe s explorm profeiile i principiile corecte de interpretare ale lor, care neglijate au dus adesea la o inelegere greit, eronat a acestor profeii. i cred c parcurgand profeiile i principiile impreun, vom descoperi cateva din cile prin care Tu lucrezi cu oamenii; cateva modaliti prin care Tu ni Te descoperi, aa cum Te-ai descoperit lui Ioan in Apocalipsa. Cat timp vom studia impreun, d-ne Te rog inelegere pentru a pricepe aceast carte mult mai clar. Ii mulumesc in Numele lui Isus, Amin! Cand deschidem pentru prima dat aceast carte, constatm c scriitorul este cineva cu numele Ioan i c acesta este numit profet Apoc. 22:8-9 i c aceast carte este numit profeie Apoc. 1:3; 22:10. Aadar, Apocalipsa este o profeie venind de la un profet. Aceasta ne amintete de VT in care avem muli profei care au lsat in urma lor scrieri profetice. M gandesc la Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, Zaharia, Maleahi, ca modele de ceea ce este un profet i de ceea ce este o profeie. Profeia are de-a face cu aciunile lui Dumnezeu din trecut, prezent i viitor. i adesea Dumnezeu acioneaz prin oameni sau pe cont propriu. Aceasta inseamn c uneori profeiile sunt condiionate. El zice: Se va intampla aceasta, sau aceea, dac tu vei face

asta i asta. Dar uneori El spune: Aa voi face i nu conteaz rspunsul vostru la ceea ce am de gand s fac. Intrebarea care revoluioneaz pe cretini astzi, privind la cartea Apocalipsei este: Cum putem inelege nite profeii care n-au fost implinite? Cum putem inelege nite lucruri care vorbesc despre viitor cand ele nu au avut inc loc? Singura modalitate sigur este aceea de a urmri cum s-au implinit profeiile in trecut. Biblia ne d multe exemple de profeii date la un 9 anumit moment din istorie i implinite dup aceea, intr-un alt timp al istoriei. Studiindu-le pe acestea, vom avea indicii care ne vor ajuta cum s-l inelegem pe profetul Ioan i profeiile pe care el le-a scris in Apocalipsa. S aruncm o privire la modul biblic de profeie. La aceste punct ne intereseaz cum lucreaz profeia la nivel general, prin toat Biblia i nu inc in mod special pentru cartea Apocalipsei, ci pentru a pune bazele in mintea noastr despre modul in care funcioneaz profeia in Biblie. Am vzut la inceput c aceast carte poate fi ineleas i in mod distructiv, aadar avem nevoie de calea cea mai corect de a o aborda, modul corect in care Dumnezeu vrea ca noi s o inelegem. Aadar trebuie s privim la toate mrturiile VT cu privire la modul constant in care Dumnezeu a lucrat prin profeie pentru a inelege profeiile Apocalipsei. Totul in VT se bazeaz pe patru acte majore ale lui Dumnezeu i toate profeiile sunt legate intr-un fel sau altul de acestea i anume: Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul ducerea in i intoarcerea din exilul Babilonian. Ultimul a fost un mare eveniment, chiar dac a fost nevoie de 70 de ani pentru a se implini. Aceste patru evenimente din VT Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, reprezint cele patru mari acte ale lui Dumnezeu in VT. Poate spunei: Cum se leag

profeia de evenimente trecute, precum Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, cand noi credeam c profeia are de-a face doar cu prezicerea viitorului? Noi legm in general profeia de viitor i lucrul acesta este adevrat, dar profeia mai inseamn i interpretarea unor acte, unor evenimente pe care Dumnezeu le-a declanat s se intample, sau a unora pe care le va aduce. Aadar profeia nu este limitat la evenimente de viitor, ci poate s aib de a face cu evenimente trecute. Profeia este explicarea de ctre Dumnezeu a propriilor acte, chiar i a celor care au avut loc i au devenit deja istorie. S examinm aceste evenimente din Biblie i cum sunt raportate profeiile la ele. S incepem cu Creaiunea i cu Potopul. Un lucru uimitor pe care cercettorii l-au observat studiind ebraica crii Genesa, a fost acela c istoria potopului, conform scrierii ebraice, era o descriere opus istoriei creaiunii. Altfel spus, istoria potopului nu este spus in alte cuvinte, ci sunt folosite aceleai cuvinte de la creaiune. Potopul apare in Geneza 6-9, iar creaiunea in Geneza 1-2. Dac vom compara cele dou istorii, vom descoperi c istoria potopului este descris ca o desfacere a actului creator, potopul este povestit ca o re-creaiune, o repunere a elementelor creaiei impreun dup potop. S v dau cateva exemple: in ambele naraiuni, apele acoper pmantul; in ambele se vorbete despre vieuitoare, despre apte zile, despre suflarea de via. Sunt foarte muli termeni paraleli in nararea celor dou evenimente. La creaiune Dumnezeu urmeaz un proces de separare, de distincie: El separ apele de pmant, pmantul de atmosfer apele de jos de apele de sus; separare i distincie. S urmrim impreun in Gen. 1 procesul creaiei i cum este descris acesta. Vom descoperi principiul dup care funcioneaz profeia biblic i aceasta in relaie cu cartea

Apocalipsei de care ne vom ocupa in mod special. Vom vedea c Dumnezeu are o metod pentru noi, singura de altfel de a inelege cuvintele Lui: Gen. 1:4, 7, 9, 14 Dumnezeu separ: lumina de intuneric, aa incepe descrierea procesului creaiunii; apa de deasupra de cea de jos i ziua de noapte. Aadar, in creaie este un proces de separare i de distingere, individualizare. S urmrim acum istoria potopului: Gen 7:11 aici are loc reversul separrii; apele de jos se unesc din nou cu apele de deasupra. Ceea ce fusese pan aici distinct, este reunificat, ce fusese odat separat, acum este pus din nou laolalt. Gen. 7:20 la creaiune, apele erau separate de uscat, la potop apele acoper din nou uscatul, aducand din nou pmantul in condiiile de dinaintea creaiunii. Astfel, la potop descoperim o distrugere a procesului creaiei, o ruinare pas cu pas a ceea ce Dumnezeu a creat iniial ca separat i distinct. Au fost de asemenea uniuni perfecte la creaiune in ceea ce privete relaiile de 10 exemplu intre Dumnezeu i omul Adam, intre Adam i Eva, intre Adam i mediul inconjurtor in care tria. La potop aceste legturi divine, aceste uniuni au fost distruse. Adam este separat de Dumnezeu, relaiile dintre oameni sunt de asemenea distruse pentru c deveniser ticloi in istoria potopului i incepuser s se urasc unii pe alii, s se ucid unii pe alii rasa uman fiind astfel distrus. Mediul inconjurtor este separat de rasa uman care nu-l mai respect i astfel abilitatea omului de a controla mediul inconjurtor este distrus. Astfel, in istoria potopului, ceea ce a fost separat in actul creaiunii, se reunete la potop i ceea ce fusese unit la creaiune, se separ, se destram la potop. Cel mai important de reinut este faptul c autorul folosete acelai limbaj pentru potop ca i pentru creaiune, potopul fiind descris in aceiai termeni ca i creaiunea. Apoi, dup potop, avem recreaiunea in Gen. 8-9. In timpul potopului, pmantul se

reintorsese la starea de haos de dinainte de creaiune, atunci cand pmantul era acoperit complet de ape Gen. 1:2. In Gen. 1 pmantul era acoperit cu totul de ape. In Gen. 7:24 i 8:1 avem descris starea pmantului aa cum era inainte de creaiune. In Gen. 8:9 avem de-a face cu o refacere, o remodelare a pmantului in limbajul creaiunii; inc odat uscatul este adus la existen v. 13, inc odat are loc o reinnoire a sezoanelor v. 22 i chiar o reamintire a faptului c omul a fost creat dup chipul lui Dumnezeu 9:6. Dumnezeu va face chiar legmant cu oamenii c aceast restaurare, separare din nou, va dura v. 11. Prin imaginea curcubeului, Dumnezeu garanta c va menine de atunci in colo separarea, distincia: anotimpurile vor fi pstrate, ziua i noaptea vor fi separate...; in cap. 10 rasa uman se inmulete i umple din nou pmantul aa cum fusese poruncit iniial, la creaiune. Limbajul pentru Potop, cel de al doilea mare act al lui Dumnezeu, este paralel cu limbajul primului mare act al Su, Creaiunea. In istoria potopului creaiunea se destram pies cu pies, aa cum un copil destram un LEGO i apoi, dup potop, din nou pies cu pies, in acelai limbaj al creaiunii totul este refcut, reconstruit. Mai mult, in Creaiunea iniial fusese un Adam, iar Noe, figura central a Potopului, este cel de al doilea Adam (a nu fi confundat cu Isus). La creaiune animalele fuseser aduse la Adam pentru a le numi i a domni peste ele. De asemenea ele sunt aduse la Noe in Gen. 7:15. Animalele au venit la Noe, la arc, exact cum au venit la Adam la creaiune. In ebraic sunt folosii aceiai termeni pentru ambele aciuni. Atat Noe cat i Adam au primit un legmant de la Dumnezeu; in Gen. 1:28-30 avem legmantul incheiat cu Adam: ...Cretei, nmulii-v; Adam urma s guverneze pmantul, acesta era legmantul cu el. De asemenea, Adam a primit drept hran legume i fructe. La fel i cu Noe in cap. 9:1-3, unde vom gsi un limbaj similar ...L-a binecuvntat;

din nou similitudine in limbaj. Noe este un al doilea Adam, un nou Adam, care primete binecuvantarea inmulirii, primete dieta de la Dumnezeu, astfel limbajul Creaiunii se repet in concluzia Potopului. Dar dac primul Adam a avut o cdere, pctuind i cel de al doilea, Noe are una, pctuind i el. La primul, cauza a fost un fruct, la fel i la cel de-al doilea. Cele dou evenimente sunt paralele. De fapt, in ebraic similitudinea este in ambele. In ebraic, Adam inseamn pmnt, sau sol, iar Noe era un om al pmantului, adic lucra pmantul i va cdea din cauza fructului Gen. 9:20-21, 24. Cuvantul ebraic pentru pmant aici este adamah om al pmantului, lucrtor al solului; Noe era un om al pmantului. A fost i Adam un om al pmantului? Gen. 2:7 Adam a fost format din rana pmantului. Ca i la Adam, dup ce a trecut ameeala produs de fructul oprit a vzut unde a ajuns i Noe cand s-a trezit din beie i a deschis ochii a descoperit cat de mult se indeprtase de statutul de om neprihnit. Dac citim descrierea din Gen. 9 descoperim c Noe s-a imbtat cu vinul de la via recreat prin plantare dup potop. Dup pctuire, lui Adam i s-au deschis ochii i a descoperit 11 nenorocirea; cand Noe s-a trezit din beie i a deschis ochii a realizat ce inseamn s te joci cu pcatul. Scopul pentru care am fcut aceast incursiune este acela de a descoperi c este o paralel incredibil intre cele dou evenimente. Este clar c cele dou istorii au un tipar comun i un limbaj comun. Creaiunea ofer limbajul pentru descrierea potopului. Amandoi Adamii au fost fcui dup chipul lui Dumnezeu, amandoi au adormit i amandoi au czut din pricina unui fruct. Dar sunt i diferene intre cele dou evenimente. La potop nu este nici un arpe, nici un pom al vieii, nici un test i nici o femeie menionat ca avand un rol esenial. Aadar sunt i elemente distincte, nu toate elementele de la creaiune sunt menionate cu ocazia potopului, dar

in principiu limbajul creaiunii este folosit pentru a descrie potopul. S mergem mai departe, la un alt eveniment din istoria VT pentru a demonstra c acelai principiu se aplic oriunde in Biblie. Am vorbit despre Creaiune i despre Potop, acum ne indreptm spre cel de al treilea mare act al lui Dumnezeu in istorie: Exodul. Iari o situaie haotic dar puin diferit aici. In loc ca apa s acopere tot pmantul, ea acoper pmantul doar pe unde oamenii lui Dumnezeu trebuie s mearg; ea se interpune intre copiii lui Dumnezeu i locul in care ei trebuia s ajung conform poruncii Sale. Este povestea trecerii Mrii Roii. Copiii lui Israel erau impiedicai de aceast mare barier s-i continue drumul aproximativ 2.000.000 de oameni fr nici o barc. Dei apele din istoria Exodului nu sunt apele de la creaiune, totui, in ebraic, limbajul povestirii Exodului, al Mrii Roii, este acelai ca la Creaiune i la Potop. Apele care acopereau atunci pmantul intreg, sunt puse in paralel cu apele care acoper drumul poporului Su: Marea Roie: Exod 14:21-22 Domnul a mprit apele; v spune ceva limbajul acesta despre actul creaiei originare? Moise ridic mainile sale deasupra apelor i toat noaptea aceea Domnul a folosit un vant pentru a despri apele mrii. La inceput Gen. 1:2, peste pmantul acoperit de ape era un vant (in original cuv. este la fel cu spirit, duh), care apare din nou in potop la uscarea pmantului. La fel pentru Marea Roie acelai cuvant vant. Apele sunt desprite cu ajutorul acelui vant, acelai cuvant ca la Gen. 1 i israeliii trec Marea Roie pe pmant uscat, la fel ca in Gen. 1. Se puteau alege mai multe expresii pentru pmant uscat, dar este folosit acelai cuvant ca in Gen. 1 atunci cand se vorbete despre pmantul uscat desprit, separat de ape. Exodul israelit prin trecerea Mrii Roii, urmeaz acelai tipar in ceea ce privete limbajul, ca la Creaiune.

Un alt exemplu: Exod 4:22 Israel Primul Meu nscut... fiul Meu Cine a fost fiul lui Dumnezeu, cel intai nscut, in termenii rasei umane?: Adam. Acum, Israel devine ntiul nscut. i aa cum primul fiu, Adam, avea motenirea asupra lui, asupra intregului pmant, aa i poporul Israel trebuia s intre in motenirea Canaanului Deut. 11:22-25. Aa cum Dumnezeu crease pe Eva, la inceput de creaie, aa creeaz acum un popor: poporul Israel. Dac la creaiune exista pomul vieii, ca un dar de la Dumnezeu pentru a manca i a tri, la fel, in istoria Exodului exist un pom al vieii, tii care este?: mana, care cdea din cer zi de zi, painea miraculoas de la Dumnezeu pentru a-i ine in via de-a lungul cltoriei lor prin pustie. i aa cum la creaiune Adam a fost testat printr-un fruct, aa a fost testat i poporul lui Dumnezeu in pustie. In Deut. 8:1-3 Moise ne arat cum a testat Dumnezeu credincioia poporului. Dac la creaiune a fost un arpe Gen. 3, au fost i pentru poporul evreu erpii veninoi din Numeri 21. i aa cum la inceput a fost un legmant intre Dumnezeu i Adam, tot la fel avem i un legmant cu poporul evreu in Exod 19. Dar i aici sunt diferene: in Exod sunt multe spiritualizri ale evenimentelor cu paralelism in Creaiune i Potop. De exemplu haosul apelor in jurul pmantului este vzut ca o paralel nu numai pentru Marea Roie, dar i pentru condiia de sclavie in care se gseau israeliii. Erau intr-o situaie in care aveau nevoie de puterile creatoare ale lui 12 Dumnezeu pentru a fi eliberai din puterea egiptenilor. i din nou sunt folosite aceleai cuvinte ca la Creaiune pentru a-i descrie pe israelii atunci cand prseau Egiptul pentru a se intoarce in Palestina. Adam il reprezint pe Israel i Adam i Eva devin un fel de tip, un simbol in istoria

Exodului cu privire la ceea ce Dumnezeu realiza acolo, iar grdina Edenului este acum Canaanul din Palestina, ara in care urma s curg lapte i miere, un inut bine udat de ape, un pmant care avea s se asemene cu grdina Edenului. Aadar, in istoria Exodului se pstreaz aceleai paralele de la Creaiune, dar nu mai avem atatea detalii pe care le vom observa mai tarziu in Apocalipsa. Moise, copil fiind, scap din incercarea faraonului de a-l ucide. Este salvat odat cu poporul Israel prin sangele pascal i vor fi 40 de ani de incercare in pustie i Israel insui trece prin apele desprite. Nu avem un Adam i Eva trecand prin ape. In Exod sunt de fapt dou despriri de ape: (1) cand israeliii trec prin marea Roie, (2) cand trec Iordanul. Aadar, In Exod se gsesc similariti i diferene fascinante cu Creaiunea i Potopul. Poate c a fost puin cam obositoare aceast incursiune, dar a fost necesar i ne incurajeaz s ne apucm de un studiu serios al acestor dou cri: Geneza i Exodul din perspectiva artat. Aadar, avem de invat de aici c nu este de nici un folos s acumulm amnunte biblice doar pentru propriul nostru amuzament. i ce putem inelege din aceste evenimente Creaiune, Potop i Exod? Cumva felul in care Dumnezeu ii folosete pe proroci ca s se explice pe El Insui i cum ne putem folosi noi de ele pentru a inelege Apocalipsa i a o aborda corect? Cred c putem extrage cinci lucruri pe care putem s le invm din aceast serie de paralelisme: 1. In primul rand Dumnezeu este consecvent. Aciunile Lui trecute sunt tipar pentru cele ce urmeaz. Ceea ce a fcut la Potop este tipar pentru ceea ce a fcut la Marea Roie. Cele dou evenimente sunt aa de diferite i totui acelai Dumnezeu intervine in ambele situaii, acelai Dumnezeu este consecvent. Ce face El acum, este similar cu ceea ce a fcut El atunci i aceasta devine un model pentru ce va face

maine. El este credincios propriilor promisiuni. Acesta cred c este cel mai incurajator mesaj pe care il putem lua cu noi. Felul in care acioneaz Dumnezeu astzi, este cel in care a acionat intotdeauna i felul in care va aciona maine, este cel in care acioneaz astzi. Avem nevoie s tim c Dumnezeu este statornic in viaa noastr. i cand trecem prin momente grele, cand credem c El ne-a uitat, s ne aducem aminte c dac El a fost acolo in trecut, credincios promisiunilor Sale, El este i in prezent i maine va fi la fel de credincios i consecvent fgduinelor fcute. i aa cum avem evenimente pe care le putem contabiliza, tot aa in viaa noastr vom descoperi momente in care evident a fost mana lui Dumnezeu care ne-a cluzit. 2. Dumnezeu nu este previzibil pare s fie o contradicie intre cele dou: consecvent dar imprevizibil. Felul in care Dumnezeu abordeaz lucrurile i fiinele umane este intotdeauna nou. Consecvena Lui se manifest prin faptul c El intotdeauna intervine in viaa oamenilor sau a naiunilor, dar Ii rezerv dreptul s intervin in modul in care dorete i potrivit situaiei. Cu alte cuvinte, este acolo i tiparul anterior dar nu in totalitate. Nu este nici un pom al vieii in ceea ce-l privete pe Noe i nici in Exod. El nu se simte legat s pstreze toate detaliile modelului, tiparului iniial. Uneori oamenii se apropie de Biblie cu un hiper-literalism, cutand ca fiecare amnunt anterior s fie exact i pentru viitor i astfel interpreteaz profeiile neimplinite ca pe ceva ce Dumnezeu urmeaz s fac precum spusese mai inainte. 13 Dar nu trebuie s uitm c Dumnezeu trebuie lsat s fie Dumnezeu i s nu fie previzibil in totalitate. Trebuie s-I lsm libertatea s fac lucruri noi din cand in cand, libertatea de a trece dincolo de tiparul anterior. Ca atare, activitatea Lui

ulterioar va avea mult din tipar dar nu totul. 3. Dumnezeu este creativ exist dezvoltare in aciunile Lui, imboginduse, amplificandu-se dac putem spune aa. Cu alte cuvinte, El aduce cretere i dezvoltare oamenilor Lui. Dumnezeu transcende ce a fcut mai inainte. El este consecvent in aciunile Sale, dar El poate imbogi, infrumusea, prin capacitatea Sa creatoare, aciunile Sale ulterioare. Faptul aceasta este incurajator pentru mine, deoarece Biblia spune c oamenii mantuii sunt cei care vor tri pentru totdeauna cu Dumnezeu. A tri o venicie sun extraordinar la prima vedere, dar privit mai atent te cam inspimant. Chiar ai vrea s trieti o venicie exact aa ca acum? Cu toate incercrile i problemele i dificultile, incertitudinile, durerea i respingerea de aici? S trim venic ca aici? Nu doar c ne-am plictisi, dar ne-ar durea enorm i aceast durere va fi amplificat cu fiecare mileniu care s-ar scurge in venicii. Cat de incurajator este s tim c Dumnezeu este creativ. In venicie El va veni mereu cu idei noi, cu planuri noi, cu strategii noi i ne va implica in aceste lucruri. Cu siguran, lucrurile nu vor mai fi ca inainte, ele vor fi intr-o continu dezvoltare i schimbare. Il descoperim pe acelai Dumnezeu creator in profeia biblic, profeie care Ii permite s acioneze de fiecare dat in mod creativ, pstrand consecvena trecutului, dar avand libertatea s adauge mereu ceva nou. Ceea ce s-a intamplat odat in trecutul vieii noastre, se poate repeta in prezent, sau viitor, dar intr-un mod cu totul nou, in concordan cu consecvena caracterului lui Dumnezeu dar i cu libertatea de a aciona in calitate de Creator. 4. Dumnezeu ntlnete oamenii acolo unde ei se afl Biblia descrie activitatea lui Dumnezeu in experiena scriitorilor ei, printr-un limbaj asociat cu

aciuni ale Sale din trecut. Cand El vorbete unui profet, o face in limba acestuia, in limba cu care acesta este familiarizat, in limba trecutului profetului; i sincer vorbind, ar putea un profet s ineleag mesajul altfel? Ar putea un profet s ineleag un mesaj de la Dumnezeu care ii este dat intr-un limbaj cu totul de neineles, cu care nu este deloc familiarizat? Nu prea cred! La urma urmei, limbajul pe care noi il folosim, reprezint tot ceea ce aparine trecutului nostru, nu-i aa? Singurul limbaj pe care il tim este cel invat din pruncie. Aadar, limba pe care o vorbim, este o limb a trecutului nostru. Cand Dumnezeu vorbete unui profet, scriitor biblic, El o face in limbajul propriu, cunoscut profetului. Cel mai sigur mod de a inelege Biblia este s ne raportm la cum a ineles propriul ei scriitor mesajul, care era limbajul pe care il inelegea profetul i care aparinea nu viitorului lui, ci trecutului su. Profeiile neimplinite trebuie inelese in acelai context al limbajului i al timpului celui care lea scris iniial. Aadar, cel mai sigur mod de ptrundere in studiul Apocalipsei, este de a inelege mai intai limbajul timpului lui Ioan, al anilor 95 AD. A studia i aplica Apocalipsa prin limbajul i conceptele zilelor noastre, nu este potrivit pentru o carte antic, luand in considerare faptul c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i intr-un timp definit al istoriei. Mesajul Apocalipsei va fi ineles atunci cand o vom studia in contextul circumstanelor i limbajului primului secol cretin, pentru c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei se afl la data interveniei Sale. 5. Spiritualizarea odat cu Exodul, are loc o spiritualizare a 14 evenimentelor, o micare de la literal la spiritual i figurativ. Cu alte cuvinte, Dumnezeu poate folosi limbajul literal al trecutului pentru unele acte: Creaiunea,

Potopul, dar de la scenariul de baz se trece la spiritualizarea actelor Sale in alte situaii i cand ajungem la experiena Exodului, observm c acelai limbaj este totui foarte diferit cu privire la natura celor intamplate in primele dou evenimente. Limbajul trecutului este respectat, scenariul de baz este pstrat, dar Dumnezeu folosete acum acel limbaj intr-o form figurat, spiritualizat. De exemplu trecerea de la Adam la Israel, sau de la Eden la Palestina, sunt folosite aceleai cuvinte, dar sensul lor e mult lrgit. Dac inelegem aceste puncte, vom inelege cum ii folosete Dumnezeu pe profei pentru a-i transmite mesajele i in felul acesta vom fi mai bine pregtii pentru a inelege cartea Apocalipsei. In urmtoarea intalnire ne vom ocupa de inelegerea profeiilor cu privire la exilul Babilonian din vremea profeilor Isaia, Daniel i Maleahi i apoi vom merge in NT la cartea Apocalipsei s vedem cum continu aceste revelaii, cum tiparele din VT vor fi utilizate i de Ioan. S ne rugm la sfaritul acestui studiu: Doamne bun, Ii mulumim pentru consecvena Ta, pentru c putem avea incredere in modul in care ai acionat in trecut in vieile noastre i pentru c tim c vei rmane credincios promisiunilor Tale. In acelai timp suntem incantai c nu eti previzibil, c eti creativ, c in ciuda dificultilor din trecutul nostru Tu poi s faci mult mai mult i s ne pregteti lucruri mree. Ii mulumim c Tu ii intalneti pe oameni acolo unde sunt, c Te putem inelege in propriile noastre cuvinte, in propria noastr limb. Te-am rugat in Numele Domnului Isus, Amin! III. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea II

V-ai mirat vreodat de ce atata diferen de opinii in privina Apocalipsei? Este vreo posibilitate de a citi aceast carte in propriul nostru limbaj? S ne rugm: Doamne bun, Ii mulumim pentru posibilitatea de a deschide din nou Cuvantul Tu i pentru c astzi vom studia profeii din VT i in special material greu de ineles i stpanit, scris cu mii de ani in urm, Te rugm s fii cu prezena Ta in inimile noastre i in minile noastre ca s fim gata s inelegem; in numele Domnului Isus, Amin! V amintii c in ultima prezentare am vorbit despre Creaiune, Potop i Exod i am observat cum a fost folosit acelai limbaj in toate aceste trei evenimente aa cum le descrie Biblia? Am descoperit c exist un tipar, un model in aciunile lui Dumnezeu, iar in aceast parte, vreau s revedem acest tipar de baz i s-l extindem asupra unor profei din VT, cum ar fi Isaia, Daniel i Maleahi i s analizm implicaiile i impactul acestuia asupra Apocalipsei. S recapitulm pe scurt principiile de baz studiate in cea de a doua prezentare unde am descoperit c Dumnezeu este: 1. Consecvent lucrurile fcute in trecut, intr-un fel sau altul vor fi reluate in prezent sau in viitor. 2. Imprevizibil este liber s fac lucruri noi. 3. Creativ nu va aciona exact ca in trecut. 15 4. Ii intalnete pe oameni acolo unde sunt cand vorbete cu cineva o face in acord cu timpul, locul cultura, limba i imprejurrile date. 5. Spiritualizarea incepand cu Exodul evenimentele date in forma istoric, literal, concret, mai tarziu vor fi folosite tipologic, cu sens, cu ineles spiritual

haosul produs de apele care acopereau pmantul la potop i-ar putea gsi corespondentul in sclavia israeliilor in Egipt. Practic cele dou evenimente nu inseamn acelai lucru, dar conform principiului similaritii, poporul lui Dumnezeu este foarte departe de locul in care El il va duce in urma marelui Su act eliberator. S vedem aadar cum acioneaz acest principiu la profei. Tema major a profeilor, incepand cu Isaia pan la Maleahi, este exilul in Babilon i intoarcerea pe care o va determina Dumnezeu. Dac conform tiparului aciunilor lui Dumnezeu pentru primele trei acte limbajul a fost clar, care va fi limbajul pe Dumnezeu il va folosi pentru Exil i intoarcerea in Palestina? Limbajul Exodului actul anterior important, in care israeliii sunt dui in Egipt i apoi eliberai din sclavia Egiptului. Acum, acelai Dumnezeu lucreaz in favoarea poporului Su, dus in sclavia Babilonului i apoi eliberat din aceast sclavie, aa cum ia eliberat din sclavia Egiptului. Atunci cand profeii vorbesc de captivitatea in Babilon i intoarcerea din Exil ei o prezint ca pe un nou Exod. Dumnezeu urma s repete Exodul, ca atare este consecvent. S incepem cu primul dintre aceti profei Osea. Acesta a profetizat in jurul anului 760 BC, aproximativ 2750 de ani in urm. Un alt profet care va scrie in acelai timp este Amos. In acest timp, Israel i Iuda, cele dou pri ale ceea ce fusese candva Israel, sunt in culmea puterii i prosperitii lor. In Osea 2:8-15, profetul descrie ceea ce Dumnezeu va face. Ea adic Israel regatul de Nord cruia se adresa Osea, era in culmea expansiunii i puterii politice, in culmea prosperitii economice. Lucrurile mergeau intr-adevr bine pentru Israel. Ieroboam II era rege i dintre toi regii israelii, el era probabil cel mai puternic i cel mai plin de succes. i lucru interesant este c ori de cate ori oamenii devin prosperi, ei tind s uite c aceasta este o binecuvantare de la Domnul; aceasta s-a intamplat i cu Israel. S recitim vv. 8-15.

Ceea ce reiese evident de aici, este descrierea viitorului exil pe care il va experimenta Israel. Acesta este vzut in termeni de luare inapoi de ctre Dumnezeu a graului, vinului, uleiului, imbrcmintei, produselor, tehnologiei, tot ceea ce insemna mijloace de existen; profetul merge mai departe i spune c le vor fi luate chiar i srbtorile religioase, templele i locurile de inchinare, toate acestea le vor fi luate inapoi. Din cauza uitrii lor de Dumnezeu, El va rspunde prin a-i trimite in exil, pentru a inva o lecie. Ceea ce este important de evideniat aici, este faptul c Dumnezeu ii trimite in exil nu ca s-i resping, s-i lepede, nu ca s le spun: Voi nu mai suntei poporul Meu!; nu, ci El ii trimite in exil ca s-i aduc inapoi. In v. 14, El spune c o va ademeni n pustie. Aici Dumnezeu vorbete de o relaie cu Israel, ca intre un tanr i o tanra, care sunt implicai intr-o relaie impreun. El spune: O voi ademeni n pustie i i voi vorbi pe placul inimii ei...; Despre ce pustie vorbete? In v.15 se vorbete despre zilele tinereii ei cand ieise din Egipt. Consilierii familiali, ne spun c ori de cate ori un mariaj ajunge in criz, cel mai bun lucru pe care trebuie s-l fac, este s-i intoarc atenia la zilele tinereii, s se intoarc la aciunile, conversaiile, la relaia care dduse natere la dragostea lor. i dac reinnoiesc atenia lor, dragostea, de cele mai multe ori, se reintoarce. i aici Dumnezeu descrie relaia Lui cu Israel ca una dintre un brbat i o femeie, so i soie i vorbete in termenii Exodului din Egipt, cand Dumnezeu se indrgostise de Israel i invers. Dar Israel se intoarce acum de la El, rupe relaia, uit de cstoria lui i Dumnezeu are de gand 16 s permit divorul, s-i permit s plece, dar dorete apoi s o ia de la capt, s o recurteze ca atunci cand s-au intalnit pentru prima dat. O va aduce in locul unde ei s-au indrgostit prima dat, in pustie, la ieirea din Egipt. Aadar, descrierea fcut aici cu privire la exilul babilonian, este o ilustraie a

experienei Exodului. Israel este soia lui Dumnezeu; acum Ii este necredincioas i divorul devine necesar, dar acesta nu va fi pentru totdeauna. Domnul o va aduce inapoi, va reinnoi curtenia i aceasta printr-un nou Exod, printr-o nou experien in pustie. Astfel, atunci cand profeii descriu plecarea israeliilor in exilul babilonian i intoarcerea din acest exil, ei vorbesc in termenii, in limbajul Exodului, la fel cum Exodul a fost descris in limbajul Creaiunii i Potopului. S privim i la ali profei. Un contemporan al lui Osea, care vorbete regatului lui Iuda, a fost Mica. In Mica 7:15-20 gsim un mesaj pentru Iuda vorbind despre Exil i el folosete tot analogia Exodului din Egipt. Expresia de baz in acest pasaj este: Iari...; Iari din nou reiese dorina de uitare i iertare pentru Iuda. Dumnezeu va avea mil iari, la fel ca prima dat, la primul Exod din Egipt. Dar incepei s observai spiritualizarea? Acest Exod va fi mai mult unul spiritual decat unul literal. Scopul acestui nou Exod este de a-i ierta, de a le intoarce inimile spre Dumnezeu, de a le ierta pcatul, de a le uita nelegiuirile, de a avea mil de ei, de a pune pcatul lor sub picioarele Lui, de a le arunca toate frdelegile in marea uitrii. Aadar, Dumnezeu este interesat acum de o legtur relaie spiritual cu poporul Su. El nu este interesat s aib o simpl naiune cu statut politic intre celelalte naiuni ale lumii, cu putere economic i un sistem social, avand o legtur doar cu numele de Dumnezeu, ci un popor intors nu doar fizic din Exil, ci intors cu toat inima spre El. Aadar intoarcerea din Exil este prezentat ca un nou Exod. Aici, in loc de Marea Roie, avem adancimea mrii in care au fost aruncate pcatele lor. Nu va fi necesar s se mai treac printr-o alt experien a Mrii Roii in aceast intoarcere a lor din Exil. Dar marea va fi locul in care ii vor lsa ei pcatele; Babilonul va fi locul unde ei ii vor lsa i ingropa trecutul pctos,

cu tot ceea ce a dus la desprirea lor de Dumnezeu. Vor porni acum intr-o nou via, intr-o nou experien cu Dumnezeu, o experien a credincioiei totale fa de El. Mai gsim undeva aceast experien? Da, in chemarea lui Avraam de a prsi Babilonul. S mergem acum la Isaia. El a profetizat la doar caiva ani dup Osea i Mica. S deschidem la Isaia 11. Ceea ce voi face acum, este s aleg doar nite texte eantion. Dac am avea timp v-a citi sute de alte texte asemenea celor pe care le parcurgem astzi. Scopul nostru este de a arta c profeii sunt plini de aceste aluzii la Exodul din Egipt. Exodul din trecut, este baza discuiei pentru Exilul i intoarcerea in viitor din Babilon. Un grup de studeni, au vrut s verifice pe profesorul lor din acest punct de vedere, citind textele din Isaia pan la Maleahi, s vad dac ceea ce li s-a spus era intr-adevr aa. i fiecare pe rand s-a intors i a spus: Intradevr acesta este singurul mod de a-i citi pe profei. Este foarte clar c profeii vorbesc despre Exil i intoarcere in aceiai termeni ca pentru Exod. Isaia 11:15-16 dup cum observm, raul Eufrat de aici este o paralel la Golful Egiptului, o paralel la Marea Roie, experien pe care ei au avut-o anterior. Va fi iari o crare pentru poporul lui Dumnezeu, vor trece din nou Eufratul, vor pleca intr-o zi din Mesopotamia (Siria, Babilon) i se vor intoarce acas in Palestina. Avem aici acelai eveniment: Israel care pleac in captivitatea babilonian, apoi se intoarce din aceast captivitate printr-o nou experien a Mrii Roii, trecand prin raul Eufrat. V mai aducei aminte de principiile de interpretare, de care am vorbit mai devreme? C Dumnezeu este consecvent? C Exodul este modelul pentru Exil i ofer limbajul pentru acesta? Dar de asemenea tim c Dumnezeu nu este 17 legat de tipar in totalitatea lui. Gandindu-ne la ieirea din Babilon, a trecut Israel cu adevrat prin

Eufratul pe care s-l fi uscat? Rspunsul e NU, pentru c nu era nevoie de aceasta. Erau poduri peste Eufrat, chiar in incinta oraului Babilon; poduri pe care se trecea de o parte i alta a oraului; dar a fost vreodat Eufratul secat ca i Marea Roie? Da, a fost. Experiena a avut loc in vremea lui Cyrus, regele Persiei, care a inconjurat Babilonul i a vzut c zidurile erau prea inalte ca s fie luate prin asediu, aa c a inceput s se gandeasc la o soluie pentru a invinge aprarea babilonian. i a fcut aceasta schimband direcia Eufratului i astfel soldaii au mrluit pe sub zidurile Babilonului inluntru. In principiu, Exodul are loc din nou in cucerirea Babilonului, dar in amnunt multe detalii sunt diferite. Dumnezeu este consecvent, dar este de asemenea creativ, nu este legat de fiecare detaliu al evenimentului original. Isaia 4:2-6 v amintete aceasta de ceva? Unde in istoria VT avem un nor de fum ziua i un stalp de foc noaptea, oferind adpost de cldura zilei i cldur in rcoarea nopii? Din nou experiena exodic, nu-i aa? Mai este vreo alt atestare biblic, c stalpul de nor i de foc erau peste Ierusalim, in timpul intoarcerii din Exil? Nu avem nici o relatare in privina aceasta; dar este folosit acelai limbaj pentru descrierea Exilului ca in Exod. Ce este descris aici? prezena vie a lui Dumnezeu alturi de poporul Lui. Cand Dumnezeu uit i iart greelile copiilor Si, cand ii intampin pe israelii acas, ca pe copiii Si, iertai i curii, cu trecutul lsat in urm, in Babilon, El este prezent, este acolo, in Ierusalim, cu poporul Lui. Prezena Lui este tot atat de real i tangibil, ca i atunci in pustie, cand erau umbrii de nor i inclzii de stalpul de foc noaptea, dup cum reiese din acelai limbaj folosit in ambele tablouri. Limbajul Exodului, ofer limbajul prin care profetul descrie experiena Exilului care va veni. Isaia 43:16-19 acest pasaj va aduga cel de al aselea principiu, la cele discutate anterior. Vom vedea din nou cum limbajul Exodului va fi folosit pentru a descrie evenimentul Exilului: un Dumnezeu care face o crare prin mijlocul apelor, care distruge carele i clreii

care erau impotriva lui Israel pentru a-i elibera din opresiune, dar aici este un nou limbaj v.18 ... uitai ce a fost mai nainte... Exodul inc este modelul, dar intoarcerea din Exil este un lucru nou. Aceasta va transcende Exodul. Dumnezeu este creativ, El nu este legat de fiecare detaliu din experienele trecute. Trecutul doar ofer limbajul pentru viitor, dar Dumnezeu este liber s adauge elemente noi, sau s scoat ceva. In ocazia trecut am observat c Exodul a fost scris in limbajul i termenii Creaiunii i Potopului, dar Exodul era i el o experien trecut la data cand a fost scris cartea Exodului i avem astfel o retrospectiv. Acum, cand aceti profei ai ultimei pri a VT scriu, ei vorbesc despre ceva ce se va intampla in viitor, evenimente care inc nu au avut loc Exilul i intoarcerea. Astfel putem vorbi acum despre cel de al aselea principiu: 6 Trecutul ofer limbajul pentru ceea ce urmeaz. Cand Dumnezeu Se reveleaz in trecut i in prezent, El folosete limbajul trecutului. Dar al aselea principiu spune c atunci cand Dumnezeu vorbete despre evenimente viitoare, cand El este gata s ne spun ce se va intampla dincolo de prezentul nostru, lucruri pe care plnuiete s le fac in viitor, El folosete tot limbajul trecutului. Aceasta este foarte important de ineles i explic de ce am folosit acest timp pentru a prezenta tot acest material din VT. Foarte muli oameni citesc profeiile ca i cum ar fi fost scrise in vremea lor, citesc Apocalipsa ca i cum ar fi fost scris in secolul XXI; fcand aa, distorsioneaz inelesul pentru c chiar Dumnezeu, vorbind despre viitor nu folosete un limbaj al viitorului, ci al trecutului profeilor, a ceea ce a fost deja, a ceea ce este deja cunoscut. Nu poi subestima sub nici o form importana acestui principiu i de fapt, nu ar putea fi altfel. Ar putea un profet s ineleag profeia i s se apuce s

scrie, dac limbajul nu ar fi inteligibil, cunoscut lui intr-un fel sau altul? Aadar, studiind profeiile, vom descoperi totdeauna acest principiu: trecutul ofer limbajul pentru viitor. Pentru 18 profeiile referitoare la evenimente viitoare, limbajul va fi cel al trecutului profeilor, iar coninutul va cel al viitorului profeilor. Apocalipsa nu face excepie de la aceast regul: limbajul este cel al trecutului lui Ioan, dar coninutul va cuprinde evenimente viitoare profetului. Doar un singur pasaj mai lum in discuie, pentru c mai avem nevoie s mai tim un lucru inainte de a merge mai departe. Isaia 65:17-19 majoritatea oamenilor sunt obinuii s vad in acest text o descriere a viitorului nostru, Noul Pmant, aa cum este descris in Apocalipsa i la drept vorbind, Apocalipsa folosete acest text pentru a vorbi despre Noul Ierusalim, despre viitoarea imprie cereasc pe care Dumnezeu o pregtete pentru copiii Lui i pe care o va aduce pe pmant la sfaritul mileniului. Dar aici, in Isaia, se vorbete despre Exil i intoarcere; din nou limbajul acesta va fi de folos mai tarziu cand Ioan va scrie Apocalipsa; dac citim capitolul in acest context, vom observa c aici este vorba doar despre Exil i intoarcere in Palestina dup cei 70 de ani de robie babilonian. Nu se vorbete aici despre viaa venic, despre cer, ci despre oameni care vor tri mai mult v. 20. Gandindu-se la toate lucrurile mree pe care Dumnezeu urma s le fac in viitor, profetul devine aa de entuziasmat c se intoarce din nou la creaiune, folosind limbajul ei pentru a descrie evenimentele din viitor refacerea de dup Exil. V aducei aminte de principiul spiritualizrii tipului? Folosirea limbajului Creaiunii nu cere neaprat s-l aplicm doar pentru evenimente care se vor intampla la sfaritul istoriei lumii

noastre; limbajul creaiunii a fost folosit pentru timpul Exodului, descriind trecerea Mrii Roii, iar in acest context, acelai limbaj al Creaiunii este folosit pentru descrierea Exilului i intoarcerii din Babilon, acelai limbaj ca pentru Exod. Dar aciunile lui Dumnezeu sunt aa de mree, c nu este suficient nici mcar limbajul folosit in Exod. Trebuie s se intoarc mult mai mult in trecut, la Creaiune, pentru a descrie acest fericit eveniment. Cineva ar putea spune: Foarte bine! Am ineles din similaritatea textelor acestor profei Osea, Mica, Isaia, c putem aplica principiul limbajului; dar nu e cartea Apocalipsa mai mult decat o carte a revelaiei, nu este ea mai mult asemenea crii lui Daniel i cu siguran c in aceste cri, profeii vorbesc direct despre viitor? Ei nu vorbesc despre timpul i spaiul lor, ci despre timpul i evenimentele finale, din vremea noastr, a sfaritului. N-ar trebui ele citite diferit de cum citim profeii? Este o intrebare bun. S mergem la cartea lui Daniel. Scris in mijlocul profeilor pe care deja i-am avut in vedere, s deschidem la Daniel 7. V voi arta c dei este o carte apocaliptic, limbajul trecutului este tot acelai, folosit i pentru descrierea viitorului. Aadar, Daniel 7:2 unde am mai avut genul acesta de limbaj mai inainte? Vanturi sufland peste apele mrii? Geneza 1:2. Este limbajul creaiunii; in vv. 3-7 este o serie de animale care apar apoi in vv. 13-14. V amintete limbajul aceasta de ceva? In ultima prezentare, spuneam c Adam a fost creat s stpaneasc peste animale, peti, peste tot ceea ce se mic pe pmant. i in aceste versete vedem acelai limbaj al creaiunii la profei apocaliptici. Avem vanturi sufland peste mare, animale care apar, avem descrierea Fiul Omului care este cel de al doilea Adam i Lui I se d stpanirea peste fiarele descrise, aa dup cum i lui Adam i se dduse la creaiune. Aadar, imaginea pe care o avem aici este cea a istoriei viitoare a pmantului, ca o nou creaiune. Prin urmare, cand Dumnezeu ii d lui Daniel imaginile apocaliptice, cu fiarele

reprezentand naiunile stpanitoare incepand cu timpul lui Daniel i pan la sfaritul lumii, ce limbaj este folosit? Limbajul Creaiunii, al trecutului, care ne ofer limbajul pentru viitor. Ceea ce m bucur este faptul c profeia are sens, capt ineles pentru timpul cand a fost scris cartea lui Daniel. i acum intrebarea: Care era situaia profeilor in acel timp? Ei scriau in timpul exilului. Daniel insui era exilat in Babilon. Cine erau atunci animalele din Daniel 7? Erau 19 naiunile care oprimau poporul lui Dumnezeu. Erau animale crude i nemiloase care stpaneau poporul lui Dumnezeu. i care este mesajul dat lui Daniel i poporului lui? Acesta era c aa cum Adam avea stpanire peste fiarele campului, tot aa acest Fiu al Omului, acest al doilea Adam are stpanire peste aceste fiare/naiuni care oprimau poporul Lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu continu s aib controlul. Lumea pare s fie scpat de sub control; naiunile fac o mulime de frdelegi i aduc suferin poporului lui Dumnezeu, dar acetia n-ar trebui s fie descurajai, Dumnezeu continu s fie la carm. Amintii-v de principiul: Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt. Se vede aceasta foarte clar aici in Daniel 7; Dumnezeu ii d un mesaj lui Daniel despre viitorul lumii. Dar care este scopul? Scopul a fost ca s-l asigure pe Daniel c El deinea in continuare controlul in acele imprejurri. A vrea s v reamintesc i de Daniel 2, in care Nebucadnear, impratul Babilonului, are un vis, sau o viziune foarte asemntoare cu celelalte viziuni ale lui Daniel; interpretarea este aceeai, dar sunt i diferene majore. In visul lui Nebucadnear, naiunile dominatoare sunt simbolizate printr-un idol; nu pare s aib sens, nu-i aa? Dar Nebucadnear era un rege pgan i in timp ce se uita la naiunile lumii, el vedea imperii glorioase care erau exemple ale zeilor pe care ele ii venerau. Erau glorioase, erau ceva ce merita s fie venerat, ceva

care starnea admiraia. Dar pentru Daniel, aceste naiuni erau pctoase, nemiloase ca i fiarele care rneau, distrugeau poporul Lui. Aadar, Dumnezeu a dat acelai mesaj atat lui Nebucadnear, cat i mai tarziu lui Daniel. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt! Regelui pgan i-a dat un vis care avea sens, semnificaie pentru el, lui Daniel, evreul, acelai mesaj i s-a dat in imaginile i limbajul care pentru el aveau semnificaie. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i cand El ii descoper cuiva un mesaj despre viitor, El folosete limbajul trecutului acelei persoane. Prin urmare nu trebuie s uitm c Dumnezeu inspir revelaiile potrivit cu limbajul, timpul, cultura i locul celui care le primete. A folosit Dumnezeu i ali termeni? De exemplu, L-a intrupat pe Isus, evreu in Palestina primului secol Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei sunt. Ce s-a intamplat de fapt cand Israel s-a intors din Babilon? Comparand aceste texte prin care am trecut, a fost de fapt ceva dezamgitor, foarte muli oameni au comparat intoarcerea cu Exodul i au zis: Nu este prea bine, nu este tocmai ceea ce ne-am ateptat; v amintii principiul al doilea? Dumnezeu nu este previzibil. Sunt sigur c au fost foarte muli care citiser textele din Osea, Mica, Isaia i concluzionaser cum urma Dumnezeu s lucreze. Ei bine, El a lucrat, dar nu exact aa cum s-au ateptat ei. Este ceva de care trebuie s inem cont atunci cand ne apropiem de Apocalipsa, de profeiile inc neimplinite. Sunt muli prezictori care culeg informaii despre viitor din profeii, pe care probabil c Dumnezeu nu va inteniona s le urmeze. S nu uitm c pe lang consecven, Dumnezeu Ii pstreaz dreptul s fie imprevizibil. Parcurgand profeiile despre intoarcerea poporului din Babilon, devine forte clar c Dumnezeu nu arta aceasta ca fiind actul final din istoria lor, c mai era ceva de urmat. Atenia trebuia s fie mutat pe o aciune i mai extraordinar i aceasta era venirea lui Mesia. S ne intoarcem aadar

la profeiile mesianice, pentru c muli oameni privesc la acestea i zic: Uite, aici avem exemple concludente de profeii in care Dumnezeu folosete un limbaj al viitorului pentru a descrie cava. Este oare chiar aa? Au fost intr-adevr aceste profeii mai specifice, mai directe decat cele privitoare la Exil? Vom vedea c aa cum profeiile lui Daniel au urmat acelai principiu, folosirea limbajului trecutului Creaiunea, i acestea profeiile mesianice sunt date tot in termenii specifici zilelor profetului. Ieremia 23:5-6 avem o profeie: Mesia urma s vin i trebuia s fie din spia lui David. Vedei legtura cu trecutul? Mesia va fi un rege ca i David, dar e ceva chiar mai interesant in 20 acest text. In zilele Lui, Iuda va fi salvat, Israel va tri in siguran, va fi numit Domnul neprihnirea noastr. Era un rege in Iuda in timpul cand Ieremia a fcut aceast profeie, Zedechia in ebr = Domnul este neprihnirea mea. Mesia cand va veni, va fi un rege ca Zedechia, nu va face greelile lui Zedechia, El va fi un Om dup inima lui Dumnezeu, aa cum de fapt Zedechia nu prea era. Dar Zedechia era inc un model, pentru ca minile oamenilor s poat inelege cum va fi Mesia. Va fi un rege puternic, iar Mesia, care va veni ca un rege, va fi ca Zedechia. S lum un alt exemplu Isaia 7:10-16 prin limbajul trecutului este dat contextul mesajului pentru viitor. Despre ce vorbete aici profeia? Un rege Ahaz i un profet Isaia. Isaia ii d regelui Ahaz un semn de la Dumnezeu cu privire la soarta impriei sale. Ahaz este ingrijorat cu privire la evenimentele din regatul su. Este ingrijorat din cauza a dou naiuni care erau pe punctul s-i invadeze ara. Este plin de team i nu tie ce s fac. Atunci Dumnezeu ii trimite un mesaj O tnr fecioar va rmne nsrcinat i nainte ca biatul nscut s ajung la vrsta s deosebeasc binele de ru, cele dou naiuni vor fi distruse. Prin extensie,

aceasta este o profeie mesianic, dar vine dintr-o situaie cu aplicare imediat. Tanra este soia lui Isaia; copilul este copilul lui. Mesia va elibera poporul Lui aa cum a fcut-o in zilele lui Ahaz. Zaharia 9:9-10 vedem aici limbajul lui Efraim, al Ierusalimului, al marelui rau Eufrat. In acest limbaj al oamenilor din timpurile i locurile lor, este oferit descrierea lui Mesia care va veni. A avea o intrebare: Cine ar fi putut prezice cursul exact al vieii lui Isus? Ai fi putut s iei profeii ca acestea i s prezici in detalii exacte cursul vieii lui Isus? Intr-un fel, este de ineles de ce muli Il ateptau pe Mesia ca un conductor puternic, care urma s domine economic i politic vremea lui. Nu e surprinztor c privindu-L pe Isus muli se intrebau: Este El cu adevrat? Chiar propriii Si ucenic au euat in a-I inelege mesianitatea pan la coborarea Duhului Sfant la Cincizecime. Repet intrebarea: Ar fi putut cineva s prevad in amnunte viaa lui Isus? Rspunsul este NU! Dar cunoscandu-L pe Isus, mergand cu El, primind inelegere prin Duhul Sfant, puteau oamenii s vad c Isus era implinirea acestor profeii? Rspunsul este DA! S mergem la Ioan 14:29 unde avem un principiu foarte important al profeiei biblice. A spus cumva Isus: Fii ateni, v voi preciza dinainte ce va fi i v putei face o hart cu toate evenimentele care vor veni ca s tii exact la ce moment al istoriei v aflai!? Aceasta a spus El? Nu, nu aceasta a spus Isus, El a spus c i-a avertizat dinainte ca atunci cand se vor intampla anumite lucruri, ei s recunoasc ceea ce li se spusese. Doar cand se intampl evenimentul, implinirea va fi lmurit. A fost clar c Isus a fost implinirea profeiilor mesianice odat cu trirea vieii Lui, dar nu putea fi prevzut cursul exact al vieii Lui dinainte, in avans, pe baza profeiilor mesianice Dumnezeu nu este previzibil. Este necesar mare atenie in privina unei profeii neimplinite. Lipsa ateniei l-a dus pe David Koresh la distrugere. El a crezut c tie exact ceea ce Dumnezeu urma s fac, credea c

tie exact cum se vor desfura evenimentele in viitor pe baza interpretrilor sale date profeiilor neimplinite, dar s-a inelat. Cand ajungem in faa unei profeii neimplinite, ceea ce conteaz este s inelegem profeia, dar s pstrm atenia s-I lsm lui Dumnezeu libertatea s fie Dumnezeu. Acelai lucru se intampl i cu Apocalipsa. Cand Ioan a scris cartea, din perspectiva lui, aproape totul era viitor. Cu toate acestea, ce limbaj a fost folosit? Acela al trecutului pe care Ioan il tia deja, limbajul lui propriu i limbajul VT. Apocalipsa este dealtfel plin de limbajul VT. De exemplu Apoc. 13:13-18 vom gsi aici cateva elemente de baz din VT. In v.13 avem semne mari care este scopul lor?: v.14 ...semne mari ca s nele; Semne mari ca s inele? V amintete aceasta de ceva din VT? Mie imi amintete de vrjitoriile din Egipt, din vremea 21 Exodului. Magicienii au incercat s-l amgeasc pe faraon, folosind arta magic. In Apocalipsa, magia va fi folosit pentru a aduce foc din cer pe pmant. De ce v amintete aceasta? Mie miamintete de Muntele Carmel cand Ilie a adus foc din cer pentru a dovedi care este Dumnezeul adevrat. Imi amintete de coborarea Duhului Sfant ca limbi de foc din cer peste oameni. Este aadar limbajul trecutului profetului, al amintirilor, limbajul Scripturilor VT, folosit pentru a descrie evenimentele viitoare. v.15 de ce v aduce aminte imaginea fiarei? Mie mi-amintete de Daniel 3 cand Nebucadnear a inlat acea statuie uria i a cerut oricui s se inchin in faa statuii, iar cine ar fi indrznit s refuze urma s fie omorat. v.16 faimosul semn al fiarei? Semn care va fi primit pe man sau pe frunte! Dar acesta a mai fost in istorie. Conform cu Deut 6, cele 10 porunci ce trebuia scrise pe frunte i pe man de

ctre poporul lui Dumnezeu. Acest semn va fi intr-un fel o contrafacere a celor 10 porunci. i dac vrei s inelegei semnul fiarei, trebuie s inelegei textele de referin din VT, s inelegem limbajul trecutului lui Ioan pe care el il foloseste pentru descrierea evenimentelor viitoare. In v.18, numrul 666 face referire la chipul din Daniel care avea 60 de coi inlime, 6 coi lrgime i 6 coi grosime. Nu uitai, Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt, El le d profeilor lecii despre viitor in limbajul trecutului. Cartea Apocalipsei respect aceast regul. S rezumm cele spuse pan acum: 1. Uneori suntem prea siguri de ceea ce credem c Dumnezeu intenioneaz s ne spun inainte ca El s acioneze. Probabil c aceasta este ispita uman, ca omul s se pune in locul lui Dumnezeu, cand de fapt doar El singur tie viitorul. Dar istoria interpretrilor Apocalipsei ar trebui s fie un avertisment pentru noi. Trebuie s acceptm c implinirea profeiilor este pe deplin ineleas numai dup ce a avut loc i nu mai inainte. 2. Tindem s citim Apocalipsa in termenii timpului nostru i aceasta duce inevitabil la o imagine distorsionat a textului. Nu trebuie s uitm c limbajul este cel al trecutului lui Ioan. 3. Scopul primordial al profeiei nu este cunoaterea viitorului, ci incurajarea i instruirea oamenilor in viaa lor de zi cu zi in timpul in care le-a fost dat. Dac de exemplu vom incerca s studiem profeia din Daniel 7 fr s inelegem scopul pentru care Dumnezeu i-a dat-o in felul acela, vom face greeli in interpretare. Mulumim Doamne c ai fost cu noi. Te rog s ajui ca mesajul Tu s fie clar pentru fiecare dintre noi. In Numele lui Isus, Amin!

IV. Profei mori Lecii vii A venit vreodat cineva la tine cu Biblia deschis s-i spun: Uite ce am gsit? Ai fost impresionat? Sau textul i s-a prut total diferit de cum i se prea lui? S ne rugm: Venim din nou in faa Ta, Doamne i din nou cerem s ne dai deschidere spre a inva ceea Tu ai pregtit. Fii cu noi de dragul lui Isus, Amin! In prezentrile a doua i a treia, am vzut cat este de important s lum in calcul timpul, locul i imprejurrile cand a scris autorul biblic pentru a inelege profeiile. In aceast prezentare vreau s rspundem la o intrebare legat de cele anterioare: Cum putem s facem textul biblic s fie relevant pentru zilele noastre? Cum putem avea informaii relevante de la Dumnezeu cu privire la profeiile date de cineva dintr-un timp trecut, dintr-un loc diferit, cu o cultur diferit, 22 cu idei i limbaj diferit? A vrea s v imprtesc cateva principii de baz de cum trebuie cineva s abordeze Biblia, avand aceste concepte in minte. Sunt trei feluri diferite de a aborda Biblia i acestea sunt numite: 1. Exegez biblic 2. Teologie biblic 3. Teologie sistematic S le lum pe rand: 1. Exegeza biblic inseamn s incerci s afli, s descoperi ce a incercat autorul s spun. Exegeza incearc s determine intenia acelui autor, atunci cand el a scris. 2. Teologia biblic incearc s afle ce a crezut respectivul autor; ce se intampla

in mintea lui Ioan de exemplu, atunci cand a scris Apocalipsa. Ce l-a determinat s scrie aa cum a fcut-o: in vremea lui, in imprejurrile respective? Ce credea Ioan despre Dumnezeu? Ce credea el despre sfaritul lumii? Ce credea el despre felul in care te puteai raporta corect sau nu la Dumnezeu? Care era perspectiva lui asupra lumii teologice, aspect ce l-a determinat s scrie ceea ce a scris? 3. Teologia sistematic incearc s rspund la intrebarea: Ce ar trebui s cred eu? Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Ce este adevrul? Observai c fiecare dintre cele trei va duce la o abordare puin diferit a Bibliei. I. Exegeza sau ce a incercat autorul s spun cand vrei s faci exegez in general, sau exegeza Apocalipsei, trebuie s pui intrebri timpului in care a fost scris pasajul, sau respectiv secolului I AD. Ca atare, ce era un autor in primul secol? Sau: Ce a vrut scriitorul Ioan s spun?; Se pun intrebri biblice...; cu alte cuvinte: Ce limbaj a folosit el? Ce terminologie a abordat? Pentru a rspunde la astfel de intrebri, trebuie folosit limbajul lui Ioan, pe cat posibil, pentru a explica Apocalipsa. Inc un aspect pe care trebuie s-l reinem este acela c exegeza nu se schimb; textul pe care noi l-am primit nu se schimb. Ca atare, avem o baz neschimbat pentru a incerca s determinm ce avea Ioan s spun. Exegeza este de asemenea orientat spre pasaj; cu alte cuvinte, trebuie mers verset cu verset, text cu text. Este modalitatea in care vom lucra i noi de-a lungul acestei serii de prezentri. Incercm s inelegem cuvant cu cuvant ceea ce la randul lui, autorul a incercat s transmit. Exegeza este comprehensiv; cu alte cuvinte, exegeza este ceea ce poi face cu orice text, adic orice tip de text scris este posibil s fie supus exegezei; pentru c, in mod simplu,

exegeza este procesul prin care incerci s inelegi intenia cuiva care a scris. Realitatea este c toi avem dificulti in domeniul comunicrii uneori. Simim lupta care se d atunci cand trebuie s explicm ceva. Comprehensiv, inseamn c orice text scris poate fi supus exegezei. Exegeza este un proces descriptiv cu alte cuvinte, este procesul de descriere in cel mai bun mod cu putin, a ceea ce autorul biblic a incercat s spun. Este un proces uman. Priveti la intenia uman a autorului, care chiar dac a fost inspirat, primind viziuni de la Dumnezeu, a fost totui o fiin uman. A fost un om care a avut o familie i prieteni, care a cltorit prin diferite locuri, a citit diferite ziare, a intalnit diveri oameni i diverse situaii, a cumprat i a vandut lucruri, un om care a mancat i a but i care a vizitat ali semeni. Profeii au fost fiine umane cu propriile lor viei intr-o lume cat se poate de real. Aadar, intrebarea este una cat se poate de uman: Ce a vrut cu adevrat acest om s spun? Ioan a scris celor apte biserici. Ce a vrut el 23 ca s primeasc aceste biserici? Ce a vrut el s le spun? Care a vrut el s fie scopul acestei cri pe care o scria? II. Teologia biblic pune a doua intrebare: Care au fost crezurile autorului? Este ca atare o intrebare puin diferit. Este tot primul secol, ine tot de Biblie, este tot neschimbtoare; de ce ar trebui s fie aa? Ei bine, nu cred c Ioan a mai avut o gandire nou in ultimii 2000 de ani, ce credei? Din moment ce el a murit, nici n-a mai scris, nici n-a mai gandit, nici n-a mai fcut teologie. Ceea ce Ioan a gandit, este unic pentru secolul I i aici, in teologia biblic, avem o baz solid, neschimbat, ca surs de informaie despre Dumnezeu. Avem cartea pe care Ioan a scris-o, o carte care nu se schimb i pe care Ioan nu o mai poate schimba. A fost scris. Dar sunt i diferene intre exegez i teologia biblic. In loc de a se studia pasaje, aici se

studiaz teme, idei. Dac de exemplu intrebm: Ce crede Ioan despre sfaritul lumii?, aceasta este o intrebare tematic. i dac avem de-a face cu teme, atunci devenim selectivi. Dac de exemplu pui intrebarea: Care a fost punctul de vedere al lui Ioan in privina salvrii, mantuirii?, poi cuta rspunsul doar in unele pasaje, pe cand pe altele le poi omite. Nu se mai caut rspuns in toate pasajele in mod egal, pentru c tema ta este mantuirea. Pasajele care nu au de-a face cu mantuirea nu sunt interesante in studiul pe care il faci. Dac de exemplu ai intreba: Care este punctul de vedere al lui Ieremia in privina sntii?, vei gsi probabil foarte puin in cartea lui despre aceast tem, ca atare, intrebrile tematice ce a crezut autorul despre..., cer rspunsuri selective, iar studiul in sine devine foarte selectiv. Teologia biblic este de asemenea un proces descriptiv se descrie ceea ce autorul crede. Este in parte un proces uman, pentru c autorul este o fiin uman care a avut nite crezuri. Dar este mai mult decat atat i vom discuta imediat despre acest aspect. Ins vreau s m intorc mai intai la teologia sistematic. III. Teologia sistematic aici totul pare c se schimb. Cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred eu?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Care este adevrul?, trebuie s te intorci la primul secol i s ajungi apoi la sec. XXI. i deodat, pui propriile tale intrebri i ca atare foloseti propriul tu limbaj i in loc s ajungem s folosim o terminologie biblic, intrm in domeniul filosofic. Cum adic filosofic? Adic fiecare persoan are o filosofie proprie. Toi oamenii au o filosofie. Unii sunt contieni de aceasta, alii nu. Dar o filosofie este pur i simplu un punct de vedere asupra lumii. Este ceea ce crezi tu despre cum sunt aranjate lucrurile, despre inceputul nostru, despre unde vom ajunge, spre ce ne indreptm, de ce suntem aici, etc.

Aadar, oricine are o anume filosofie de via. Cand pui intrebri filosofice, inseamn c pui acele intrebri care se nasc in inim i cer un rspuns. Aceste intrebri s-ar putea s fie dintre acelea de care Ioan s nu fi auzit, sau dintre cele care nu se adreseaz Bibliei. S v dau un exemplu: Ar trebui un cretin s fumeze? Vorbete Biblia cu privire la aceast chestiune? Cu siguran nu. Nicieri in Biblie nu apare vreo aluzie la problema fumatului. i atunci, cum tim? Tabacul nu fusese descoperit in vremea cand profeii ii scriau crile i nici mcar de europeni, pan in sec. XVI. El a fost gsit in Lumea Nou i destul de recent adus pe continent. Acesta este motivul pentru care Biblia nu vorbete nimic despre tabac. Aa c trebuie s intrebm ce poate fi in Biblie, sau in sistemul de gandire i de credine al lui Ioan, sau al lui Pavel, care ne poate ajuta s gsim un rspuns la intrebarea pe care ne-o punem despre fumat. Dar poi gsi rspuns la aceast intrebare numai din Biblie? Putem spune clar: NU! De fapt motivul pentru care atat de muli oameni resping fumatul, nu este unul biblic, ci unul tiinific. Faptul c in cretinism se interzice fumatul, nu are la baz o porunc biblic expres, ci mai degrab un motiv tiinific. Desigur, este un principiu biblic, iar principiul spune c noi 24 trebuie s fim supraveghetorii (administratorii) propriilor noastre corpuri, trebuie s avem grij ca totul s rman cum ne-a fost dat, s le meninem sntoase, funcionale, gata s-i servim pe alii i pe Dumnezeu. Acesta este principiul de baz. Dar de ce n-ar trebui s fumeze un cretin? Pentru c de fapt dovezile tiinifice sunt copleitoare c fumatul este duntor pentru fiinele umane, produce pagube iremediabile. Deci este o decizie luat pe baze tiinifice vizavi de fumat, pentru c au ineles c fumatul duneaz grav sntii. Sau poate c este o renunare

dup o experimentare, cand ajung s strnute, s tueasc, atunci cand vd c ceilali sufer cand sunt in prezena lor atunci cand fumeaz. Ca atare, teologia sistematic nu este intotdeauna dependent de Biblie pentru a afla rspunsurile. Atunci cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred?, sau Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, rspunsul nu este limitat doar la Biblie, ca in cazul exegezei i teologiei biblice. Exist ins aici i un pericol: acela c te poi indeprta destul de mult. Ce zicei de psihologie? Poi afla voia Domnului prin ea? Desigur. De ce? Biblia spune c toi am fost creai dup chipul lui Dumnezeu. i dac e aa, studiind legile minii, poi inva despre Dumnezeu care a creat mintea omului. Sociologia ne poate inva cum se pot raporta oamenii unii la alii. Istoria ne poate inva despre succesele i eecurile fiinelor umane, incercand sau nu s descopere voia lui Dumnezeu, sau mai bine zis nu prea incercand s afle voia lui Dumnezeu. Istoria, experiena, psihologia, sociologia, tiina, toate acestea sunt diverse moduri prin care Dumnezeu ne poate vorbi. Darurile spirituale, darul invrii (predrii), darul profeiei, al predicrii, al conducerii, sunt ci de aflare a voinei Sale. Teologia sistematic pune intrebri deschise: Ce este adevrul?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, de aceea ea nu este limitat la Biblie. Ceea ce vom incerca in prezentrile acestea, este s urmrim metoda exegetic, s inelegem ce a incercat Ioan s ne spun atunci cand a