anul xliv nr. 25 - core.ac.uk · e dus. st. o iosif "a avut un suflet de frate. ......
TRANSCRIPT
398. - U N I V E R S U L LITERAR
1 9 1 3 - 1 9 2 8 ST. O. I O S I F
Pă t runz i , r e t rospec t iv , în o p e r a lui St. O. Iosif, cum ai desch ide c a m e r a unu i frate ma i m a r e . T o a t e l u c r u r i l e lui sunt p r ezen t e şi în e l e sp i r i t u l lui , n u m a i el e dus . St. O Iosif "a a v u t u n suflet d e frate.
P l eca t d in Ardea l , căci v i t r egu l c e r u l sub c a r e văzuse l umina e r a t u l b u r a t d e ţ ipă tu l h r ă p ă r e ţ şi d e u m b r a mons t ruoa să a v u l t u r u l u i cu două cape te , v ine sp re sosur i le va lahe , l a rg i , a le Bucureş t i lor .
Visător romant i c , cu o s imţ i re de l ica tă el îşi găseş te r e z o n a n ţ e în poez ia aces tor dioi. C i t i se cu î n ţ e l ege re şi p a t i m ă . Fusese copi lul c u m i n t e şi d o r n i c a l ţ ă r a n u l u i nos t ru , c a r e desch ide ochii pe c a r t e şi m a i a les în ceeace c a r t e a e s imţ i re şi e fura t în deosebi d e cea s t r ă ină , care-d a p a r e , c u m e şi n a t u r a l , m u l t m a i boga tă , d e u n d e a d u n ă cu sâr-guin ţă , comori ce îi r ă m â n p e n t r u toa tă v ia ţa s i n g u r e l e r ea l i t ă ţ i şi p e c a r e se s t r ă d u e ş t e s ă le t r e a c ă p e cât se poa te şi în a v e r e a mică a n e a m u l u i său.
Şi a ş a apa r , î n a i n t e d e v e r s u r i or igina le : o t r a d u c e r e „Apostolul şi a l t e poezii" d i n Petőfi (Bucureş t i 18%) şi o p l ache t ă „Poezii alese" t r a d u c e r e d in a-celjaşi, în fo rma tu l p o p u l a r a l edi tur i i „Sami tca" (Cra iova , 1897). In p r e f a ţ a a-ces te i căr ţ i , p e l â n g ă p o v e s t i r e a s u m a r ă a vieţii lu i Petőfi , el jus t i f ică a p a r i ţ i a a-eestei t r a d u c e r i în sensul a r ă t a t de noi.
In aces t t i m p s e i n t e g r e a z ă în mişcarea semănă to r i s tă şi e s t e în a p r o p i a t a tovărăş ie a lui G â r l e a n u , I l a r i e C h e u d i şi D. Anghe l , cu aces ta d in u r m ă leg-ân-du-1 amin t i r i de là „Closerie des Lilas" şi C h a m p e s Elisées a le Pa r i su lu i , ce t r ă i a sonor i tă ţ i l e ve r su lu i ros t and- i an şi vagul poeziei q u a s i - p o p u l a r c a lui Ver la in , d in c a r e chiar , a m â n d o i , fac o t r a d u c e r e .
Sufletul lui se l asă fu r a t de f rumuse ţ i l e î n t â ln i t e la a l ţ i i şi de ici, d e colo, a d u n ă cu d i s t inc ţ ia co lec ţ ionaru lu i d e g u s t , şi p e n t r u ai săi.
Sub in f luen ţa c u r e n t u l u i s emănu to r i s t el v i b r e a z ă în ve r su r i l e ,,Patriahale"-lor (Bucureş t i 1901), poez ie m i n o r ă , c u m nu p u t e a eşi a l t fe l d in t r ' o in imă ca a lui, de-o d iscre ţ ie f irească, romant ică , pen t ru că se r egăseş t e în t recu t . A v â n d e l e m e n t e de p las t i c i t a te rus t ică , poezia ^ P a t r i a r h a le lor" nu e rus t icul v iguros şi real al ce lu i la l t m a r e c â n t ă r e ţ a r d e l e a n ; acela e r a un t r imis al ţ ă r an i lo r , Iosif es te un d e s r ă d ă r i n a t . Ver su l lui e d e o a r m o n i e spontană , da r cons t ru i t ă cu a r t ă pe port a t ivu l capr ic ios şi frânt a l versiül ui popu la r ::
Se t ănguesc Tă l ăng i pe căi
Şi n e g u r i c rase D i n n e g r e văi ,
P l u t i n d p e munţi . . . IA f ăgădău La V a d i d - R ă u Sus la r ă sc ruc i Vin t r e i ha iduc i
Pe cai mărunţ i . . .
G r ă e s c înce t Un scu r t popas —
Şi sp re b r ă d e t Po rnesc la pas
Cei t re i călări . . . Sus pes t e p l a iu T ă c u t u l c ra iu Al nopţ i i reci , U m b r i n d potec i ,
Se 'na l ţă 'u zori...
Şi n e g u r i cresc S 'an ină 'n c răngi ; —
Se t ânguesc Şi p l â n g tă lăngi
P e căi pustii . . .
Se d u c r a t a ţ i Cei t re i fâ r ta ţ i Să l tând în şa P l u t i n d aşa
C a t re i stafii...
D a r când a j u n g 1) І л cot i tur i
Un chiot lung Din mii de gur i
1X4 r â m ă stânci Haiduci i mei Doinesc toţi trei
Şi clocotesc Şi hohotesc
P ă d u r i adânci . E aceiaşi muz ică ce se p i e r d e în ine le
mici d e a r m o n i e e te r ică . Şi aici t r e b u e să a m i n t i m p r i e t en i a lui cu Pincio, c a r e a p r e c e d a t poez ia nouă .
Dar suf le tul său era p r e a pl in d e „l ied"-ul r o m a n t i c al lui Heine , şi a p a r e a t u n c i t r a d u c e r e a „ C â n t e c e şi r o m a n ţ e " d e Hein r ieh He ine (Bucureş t i 190t) în ca re t r a n s pi ră af in i ta tea lu i Iosif cu poetul melancoliei caus t ice . Şi e ca rac te r i s t i c , cum Iosif a l u n e c ă p e s t e l i edur i le , în c a r e pointa i ron ică a m a e s t r u l u i e r a m a i ac i dă şi cu lege n u m a i melanco l i a şi muzica aces tora , cum ca rac te r i s t i că es te t r a d u ce rea la p re fa ţ a aces tor cân tece .
E r a p r e a s en t imen ta l să fie acid şi dacă, a r a r e ,nu poa te să ignoreze aceas tă no t ă e l o u m a n i z e a z ă şi o r e d ă cu un suspin în col ţu l buze lo r .
Cu aces tea , î ncep să s e înf i r ipeze „cântece le" h l i d in vo lumul cu ace laş n u m e ce va a p ă r e a maii tâ rz iu , în „Poezii" 1901—1902 (Bucureşt i 1902) c a r e sun t d i s t inc te de poezia „ P a t r i a r h a l e l o r " şi în c a r e poe tu l î ncea rcă câ t eva i c o r d u r i d e p r e l u d i u pc lira e l eg iacă de n a i t â rz iu .
C u n o s c â n d ro lu l c u l t u r a l a l t r u b a d u ru lu i — Iosif a fost un t r u b a d u r — se impres ionează d e m o m e n t e l e mar i a le n e a m u l u i s ă u şi ce ru l în coşit J e f lăcăr i le răscoale i a lui 1907 î l face să ic r ie , în acelaş vers l impede şi duios , d r a m a istor ică „Zor i le" (2 acte', .'iueuve.jti 1907) o icoană a u n u i vis d e răsă r i t de soare , in A r d e a l u l impi la t de a tunc i .
A r e p a s i u n e a reven i r i i şi c izelăr i i („Poezii", 1893—1908 Bucureş t i 1«J08).
E locul acum, să a m i n t i m d e acel capitol i n t e r e san t pen t ru v ia ţa lui, da r mai
t) D e nota t că aceas tă s t ro fă lpseş te fl |n „Convorbiri i L i t e ra re" , u n d e se publ ică poezia .
i n t e r e s a n t p e n t r u i s tor ia noas t ră literară : Dioscurii .
Viaţa noas t r ă l i t e r a r ă încea rcă pentru p r i m a d a t ă aşa ceva : Doi poeţi , două i nd iv idua l i t ă ţ i d i s t inc te deci , îşi contopesc a r t a şi d a u naş t e r e une i a treia individu a l i ta te , ve r i t ab i l ă ca şi cele două. •
Nu cunoş t i p a r t e a d e contribuţie a nici une i a . O b ă n u e ş t i mimai . Poţi să p r e s u p u i că s e n t i m e n t a l i s m u l lui Iosif, a v e a n e v o e d e fan tez ia ascu ţ i t ă şi precisă a lui D. Anghe l , p e n t r u a se înălţa şi eă A n g h e l s imţ indu- se e t e r i c se întregea şi se p o n d e r a cu sentimentalitatea du ioasă , p ă m â n t e a n ă , a ce lu i dintâi . Dar nu po ţ i c u n o a ş t e d e u n d e începe unul şi u n d e s fâ rşeş te celai t . E în aceas tă contop i r ă o fină î n ţ e l e g e r e d e ar t is t , o intel igen tă au to -cunoaş t e r e , o r enun ţa re tragică (pe l â n g ă t r ag i cu l omenesc în care s'a s fârş i t ) .
De-a ic i ies ace le fantezi i dramatice, p u n e d e du ioş i e p u r ă : „Cometa" sji „Legenda funigeilor", ptoemul ocazional „Carmen Saeculare". D a r minunatul „Caleidoscop al lui A. Mirea", tipăritura coche tă a „ M i n e r v e i " (1908—1910), carte de u m o r uşor , c a r e î n v ă l u e brutaEtatea j u r n a l u l u i î n t â m p l ă r i l o r cot idiane şi dint re car i poe tu l se î n a l ţ ă în carul eteric a l reg ine i Mab c ă u t â n d să salveze wb h a i n a poezie i ceeace e m a i reprezentativ d in v ia ţa d e toa t e zi le le d e atunci.
„Cântecele" (Bucureş t i 19t2) însă vorbesc ma i p l in d e poe tu l St. O. Iosif. Versur i le , s t r o p i ce cad n a t u r a l dMtr'un pah a r p r e a plin. St ropi i aceşt ia transformaţ i m i n u n a t în m ă r g ă r i t a r e ce ingbir-l a n d e a z ă f iece p a g i n ă d i n ca r t ea aceasta elegiacă, n u o e leg ie seca tă d e durërie şi j a p ă s a t ă d e t r ag icu l fa ta lu lu i ca statala cu ace laş rnume a la i Han . Aceasta—j)oa-ie să fie e leg ia v remi i noas t re . Elegia lui Iosif e minoră , un. suspin . Şi la urmă, tél pas iunea lui : p r e l u c r ă r i , traduceri: ( a r m e n Sylvia. He ine , Goe the , Roseeţer Saadi , Lenau .
C u l t u r a l , n a ţ i ona l şi cald) dina# („Din l egende l e n e a m u l u i Ноііепдаіепі d u p ă Schwebe l . Buc. 1911), că într'o epocă d e r e n a ş t e r e na ţ iona lă , simţind vântul nou, ce începea să ba tă , în ca re poezia de v i s a r e şi d m o ş i e nu-ş i m a i avea rostu l .el m o a r e a r u n c â n d ca un salut poe-z.ietii r ăzbo in i ce ce avea să vie •': La A r m e !
St. O. Iosif es te sc r i i to ru l care s'a s » ţit obl igat să ştie mai mul t decât limba n e a m u l u i său , c a r e s'a s t r ădu i t cu reuşită să-î l ă r g e a s c ă t i pa r e l e neformate inciţi să le apropie, d e l imbi le m a r i europene şi astfel de l à e l avem minuna te le „Tălm ă c i r i " (Bucureş t i , 1909), în care faimoasa b a l a d ă a lui B ü r g e r „Lenore" nit-ji p i e r d e sonor i t a t ea d e t ropo t fantastic ţi 1 l e ine şi-a găsit u n i s t e ţ tâlmacilor. (Are vremea n o a s t r ă n u î n c e a r c ă aceiaş sfri-cluinţă ? Arghez i nu es te o a r e un máMftii a lch imis t c a r e î n alambicul săli-e l i x i ru l l imbei r o m â n e ş t i ? ' "••у#
Şi, de a ce i a , n u m a i aces te însii<şi'r|;îiţcj l e -a r a v e a Iosif, t r e b u e în ţe les şi iţ№
CONST. НІЩ
UNIVERSUL LITERAR. — Ш
ST. O. IOSIF NOTE BIOGRAFICE
St. O. Iosif a u r m a t cu r su r i l e şcoalei primare d e pe l â n g ă l iceul ortodox; al cărui di rector era ta tă l său. A in t r a t apoi în cursul secundar , t e r m i n â n d clasa IV in 1888.
Mutându-se t a t ă l său la Sibiu, unde fusese numit d i r e c t o r a l Semina ru lu i St. 0, Iosif face clasa V la liceul u n g a r d e stat deacolo. Atmosfera nu-i convenea însă. Scr iso
rile pe care le-a t r imis , in v r emea aceea nnui prieten d in Braşov a r a t ă nu n u m a i impresiile sale l i t e r a r e de .atunci , d a r şi părerea d e rău după , .Nucul" său din
ша. fetiţa poetului ucisă de o schijă de bombă «n 1916
bjCT. Fiind în p r i m e l e c lase l iceale , 10. Iosif. p re fe ra ca ore le l ibere ua, să le p e t r e a c ă cet ind cocoţat pe închini unei r a m u r e g r o a s e a unu i ic din grădina „casei d i r e c t o r i a l e " ; — irai din „ P a t r i a r h a l e " , d e mul t dobóik pământ, p e n t r u a face loc ac tua le i Ide,gimnastică a l iceului Andre i Sama. Poetul pleacă din Sibiu. T r e c e munţ i i uneia Bucureşti , u n d e t a t ă l s ă u avea i nepot. Urmează cu r su r i l e l iceului ktei Basarab ; ac i îşi d ă b a c a l a u r e a t u l , inemea aceea, famil ia b ă t r â n u l u i lo -Itine, „în ţa ră" , p ro fesoru l fiind numi t ipmnaziul nou înf i in ţa t din Tu rnu -Mă-irele, Greutăţile mar i , o spuză d e eo-inoartea mamei poe tu lu i — toa te nu li ajuta mij loacelor d e educa ţ i e a l e i,St. 0. Iosif. ca re d u c e Ia Bucureş t i o ijî împovorată d c l ipsur i . î n t r ' o v r e m e mia într'o b a r a c ă d in a c t u a l a g r ă d i n ă iefalescu, (pe stri Ş t i rbey-Vodă) . Constrâns,de nevoi , i n t r ă în redacţie,
z i a ru lu i „Epoca" condusă de Nicolae Fi bpeseu . Aci face cunoş t in ţa lui Ant i ini-r eanu , Virgi l Cioflec şi Sandu Aldea. Cu V. Cioflec p l eacă m a i tâ rz iu la Par is , u n d e scr ie „ P a t r i a r h a l e l e " .
P r i m e l e poezi i se p a r c că St. O. Iosif le-a t r imi s la „ fami l ia" Iui Iosif Vulcan d in O r a d e a M a r e . La Bucureş t i , poe tu l î n c e p e să pub l i ce în „Via ţa" lui. V l a h u t ă şi a d - ru lu i Ureche . II î n d r ă g e ş t e Vlahu tă , c a r e 1-a cons ide ra t t o a t ă . v i a ţ a lui ca p e u n fiu. Iu î n t r u n i r i l e l i t e r a r e de là Vlahută , Iosif p r i n d e a a se reculege d e u r m e l e t i m p u r i e i sale sufer in ţe , găs ind o a d â n c ă p l ă c e r e în a s c u l t a r e a maeş t r i lo r .
Mai t â rz iu , cunoscându-1 C a r a g i a l e , i-a a r ă t a t o a fec ţ iune n e m ă r g i n i t ă ; n u odată C a r a g i a l e şi-a e x p r i m a t , în public , aceas tă i ub i r e d e p ă r i n t e şi a d m i r a ţ i a sa pen tru poet. Se poa t e s p u n e că d e s ă v â r ş i r e a t a l en tu lu i Iui Iosif. a fost făcută p r i n t r ' u n contac t eu ves t i tu l m a e s t r u a l s t i lului , ca re a fost C a r a g i a l e . Nic iodată , la cunoscu te le mese d i n b e r ă r i a d e p e s t r . C â m p i n e a n u , C a r a g i a l e n'a u i ta t să a-d reseze lu i Iosif c u v â n t u l său de admi ra ţ ie , d u p ă ce şl icuise, cu spi r i tu l său caust ic , ţie cei la l ţ i conmeseni . Aci, s'a legat şi s t r â n s a p r i e t e m e a poe tu lu i cu a r t i s t u l P e t r e Liciu, c a r e venia a p r o a p e t o t d e a u n a însoj i t d e r e g r e t a t u l Pe t re I.o-eus t eanu .
Vechile p r i e t e r i r , de là . .F loare Albas t r ă" , cu Chentl i , Cons t an t i ne scu -S t ans . Ant ini i rcaiui . inginer Stânuloseu Cor io . lan. — Iosif le-a păs t r a t cu mul t ă orc-<І ІII [ c i .
î m p r e u n ă cu C h e n d i şi cu I. Seur tu au fundat „ S e m ă n ă t o r u l " ca r e a t r ecu t , apoi , sub d i r e c ţ i u n e a d- lui N. J o r g a . Învă ţa tul şi sc r i i toru l l o rga I-a iubi t şi 1-a st imat — poa t e tocmai p r i n , f a p t u l că poetul , cu f i rea sa de l ica tă , i-a a l ina t supără r i l e t r e c ă t o a r e
In t re l egă tu r i l e p r i e t eneş t i , t r e b u i e să urai a m i n t i m de aceea eu Zahar ia Bâr-
St. O. Iosif cu Ilarie Chendi
sau, cu .Sandu Aldea (pe ca re Iosif 1-a a d u s la . .Epoca" snăpâridu-I de o mecanică s lu jbă la căi le ferate) , cu Bogdan-Duică , cu Sext i l P u ş c a r i u , d i s i inusu l său p r i e t e n d in Ardea l cu ca re a î n t r e ţ i nu t o co re sponden ţă ac t ivă , cu O e t a v i a u Coga .
D u p ă ac t iv i ta tea d e l à „Semănă to ru l " şi-a t e r m i n a t s tud i i l e u n i v e r s i t a r e la fac u l t a t e a d e l i t e re d in Bucureş t i , oând s'a şi căsă tor i t . N u m i t cus tode l,i Fnudn ţ iu -
nea u n i v e r s i t a r ă Caro l , a r ă m a s aci- p â n ă la s fârş i tu l vieţ i i sale, la 5 Iun ie st. v . 1913.
D e t e r m i n a t d e Alex . D a v i l a şi Popo-vici B a y r e u t h , St. O. Iosif a t r a d u s cic lu l W a g n e r , d e p u n â n d o" s â r g u i t o a r e muncă . C â n d a t e r m i n a t t r a d u c e r i l e , Iosif t r ecu în p e r i o a d a t r i s t ă a boa l e i sa le vechi . a s cunsă p â n ă şi medic i lor . C â n d a fost descoper i tă , e r a p r e a t â rz iu .
C. V.
ca d e ^ c a w c a I e
A v e a o m e m o r i e n e o b i ş n u i t ă . M i n t e a lui, o a d e v ă r a t ă b ib l io t ecă de ve r s t i r i . După t re i t r a n s c r i e r i a t r a d u c e r i i lud H a m l e t , t o a t ă t r a g e d i a rămăisies© — ca o t a i n i c ă şi v ie v e r s i u n e — î n m e m o -
, r i a lu i Iosif. Bl deobiicei t ă c u t şi d i s cret , a v e a o nestăpânii i tă b u c u r i e să recite, c u g l a s t a r e şi s ă - ş i î n s o ţ e a s c ă v e r s u l f avor i t cu wn ges t l a rg . To t Bea-u d e l a i r e şi cea m a i b u n ă p a r t e d in Ve.nlai.ne, s e î n s o ţ e a u l a o l a l t ă -cu Sch i l l e r şi S h a k e s p e a r e în, d r a g o s t e a lu i peruira poezie . Ii p l ăcea lu i Iosif s ă a u d ă Viersul.
,.Nu pot concepe cu foaia albă dinainte. Trebue să mă plictisească versurile, care îmi sună în urechi, ca sft le scriu".
1913. O zi t r i a t ă d u p ă martra, lui ne n o r o c i r e f a m i l i a r ă . U n f ra te al p o e t u l u i la p i a n , î n c e a r c ă o m e l o d i e penjtru vetr-su r i l e d i n *Ţa ra m e a " , loeiif «e a p r o p i e b r u s c (Iei p i a n :
— „ î m i r e c u n o s c v e r s u r i l e . Dan' n u . N o u ă ne t r e b u e u n cân t ec nou , um s t r i g ă t n o n .
A d o u a zi : „ L a a r m e ' ' î ş i a v e a toa t e s t rofele gata . Seara , la Cas ta ld i . Pes te c â t e v a zile înijr'utn cerc i n t i m L a a r m e era spusă d e Iosif — e m o ţ i o n a t — cu a c o m p a n i a m e n t u l lui Cas ta ld i . Mur-seil'leza t r o m ă n e a s c ă — aş a c u m i s 'a s p u s a t u n c i era g a t a . P e s t e o s ă p t ă m â n ă la A teneu u n f o r m i d a b i l tm'iU'mf.
La cafenea, d i m p o t r i v ă a g i t a t şi ne r vos . II n e c ă j e a a t m o s f e r a de acolo V Uneor i înisă ( î n e x c e l e n t ă d i s p o z i ţ i e r e c i t a u n v e r s nou , v e s t e a u n p o e t de cu r â n d descotperiltl, d i s c u t a ccwwints, r e co m a n d a o c a r t e , se imteinesa de un n u m e n e c u n o s c u t . I n t e l i g e n ţ a lu i oAiteanpla-t ivă n u c u n o ş t e a tertuşi obosea l a pent ru l e c t u r ă .
N i c i o d a t ă n u s a î m p ă c a t c h i a r în r a rele c l ipe de b u n ă d i spoz i ţ i e — cu a t mosfera cenac lu r i l o r şi cafenele i din B u c u r e ş t i . L u i Arom. C o t r u ş i-a s p u s î n t r ' o zi :
. .Copiiule, de ce să-ţi f răngi a r i p i l e în a c e a s t ă S o d o m ă . R ă m â n î n A r d e a l . Scrie şi c i teşte . C u m aşi dori să fi r ă m a s acoio , a c u m d u p ă cele t r ă i t e a ic i .
UNIVERSUL LITERAR
p o e ж I e GEORGE GREGORIAN
E R I
E i i m ' a c u l e s u n f l u t u r e p e - a r i p e j
— U n î n g e r d i n t r ' u n f a r m c u z o r i l e —
Ş i m ' a p u r t a t p e t o a t e florile
O e e a n u l i i i d e l u m i n o a s e c l i p e ,
E r i u n i s v o r s i - u n v â n t d e a p ă m i c
M ' a u p r i n s î h t r e m u r a r e a l o r d e - a p r o a p e ,
M i o p m ' a u l u a t d i n p l e o a p e
Ş i m ' a u t o t d u s p e - a r g i n t şi p e n i m i c .
E r i , Z i u a , r ă t ă c i n d t i - ş i c ă p r i o a r e l e
I n j u r u l m e u , m ' n ' n c i n s c u b r a f f r a g i l
Ş i - a m s t a t p e s â n u l e i c a u n c o p i l
P r i v i n d u - i s o a r e l e I
Ş i e i ' i , o p a s ă r e d e î n s e r a r e
S ' a r e v ă r s a t î n b r o d e r i e d i n t r ' u n t e i
Ş i m ' a c u l c a t î n g l a s u l e i
D e s m i r n ă j d e v ă z d u h ş i d e u i t a r C i
Al. O. TEODOREANV
N U N T A D O M N I Ţ E I
Ş i - a i s ă p l e c i D o m n i j ă L e a r i ă I n r ă c l v a n c u p a t r u s u r i , Ai p l e c a ş i n u t e ' d u r i P l â n g i M o l d o v ă ; s c r i e p e a n a
C u î m p ă r ă t e a s c ă s l o v ă T e - a c e r u t s l ă v i t n l c r a i D u p ă j a l n i c u l a l a i S c r i e p e a n a , p l â n g i M o l d o v ă
A c o t i t p e l a p o i a n ă R u s u l c u D o m n i ) a n o a s t r ă P l â n g e V o d ă l a f e r e a s t r ă P l â n g i M o l d o v ă , s e r i e p e a n a ,
S o a r e , c u m d e n n t e s t i n g i ? V i a f a , c u m d e n u n e I e ş i ? N u m a i j a l e e î n I e ş i P l â n g i M o l d o v ă , p l â n g i .
FRANCIS J AM MES
C A T R E N E
D O R U L D E P E U R M A
S ă m o r a ţ a c u m v â n t u l î n fo i s e l i n i ş t e ş t e C â n d d u p ă o f u r t u n ă l e ş t e r g e l a c r i m a , N ă d ă j d u i n d u m i l , c ă b u n e l o p r i m e ş t e S ă l a s s ă - m i p l e c e a t u n c i a s p r e D o m n u l i n i m a .
T A T Ă L U I M E U , G U A D A L U P E A U
G â n d e s c l a m a r e a , c a r e s e l e a g ă n ă î n u n d e Ş i p a r c ă v ă d a c u m a î n n o a p t e a a s t a g r e a A d â n c u l n e s f â r ş i t , c â n d g o l , c â n d p l i n , d e u n d e I e ş i — c o r a l i u s f â n t — c o p i l ă r i a t a .
C O N T R A S T
P l u t e s c u ş o a r e f l o r i p e a p ă î n t r ' u n v a s D e p a r c ă m â i n i d e n i m f ă l e - a r f i l ă s a t s ă c a d ă A c o l o , p r e c u m a r f i n i n s f u l g i d e z ă p a d ă ; Ş i d o a r а fo s t o m â n ă d e p o p ă s c u n d şi g r a s .
P R O C E S I U N E
S u b p a ş i i D o m n u l u i î n t i n d d r e p t c r e d i n c i o ş i i P e d r u m u l d i n s p r e t e m p l u o p â n z ă a l b ă ş i S e p a r e c ă î n v a l u r i d i n m â n a l o r c o b o a r ă P â r â u l d e f ă i n ă c u r g â n d u ş o r d i n m o a r ă
L I C H I D
C a d r a m u r i d e g l i c i n ă î n c h i p u i n d c a s c a d e L u c e ş t e i a r b a c u m o a p ă c u r g ă t o a r e Ş i c e r u l m a i a l b a s t r u , p ă t a t c u a l b , s e p a r e C ă e u n l a c p u r t â n d u - ş i v i n t r e l e l e n o m a d e .
S F Â R Ş I T D E S Ă R B Ă T O A R E
N e l ă m u r i t î n t o a m n ă , a s e a r ă - a m r e v ă z u t A c e e a ş i l u n c ă u n d e a m p e s c u i t n o i d o i , T t i p l e c i ş i e u r ă m â n m a i t r i s t ş i n e ş t i u t C u m s u n ă d e d e p a r t e n n c â n t e c d e c i m p o i u .
Z Ă R I D E P Ă Ş I T E
D r u m e t u l e , t e p i e r z i a s t f e l î n c â t s e p a r e , C ă d r u m u l t e a r u n c ă l a f i e c a r e p a s Ş i ' n c a l e a t a n u e s t e s f â r ş i t ş i n i c i p o p a s . A i s ă ' n t â l n e ş t i c â n d v a p e d r u m u r i U r s a - M a r e ?
L I M P E Z I R E P A S T O R A L Ă
U n s i n g u r n o r e c e r u l ş i î n c r u n t a t s e ' n c l i n ă , A c o p e r i ş i ' n e a c ă d i n v â r f u r i o c o l i n ă , D a r d i n î n t u n e c a r e a a c e a s t a m a i p e u r m ă , S p ă l a t ă ' n p l o a i e a l b ă , c o b o a r ă j o s o t u r m ă .
T r a d . M I H A l t SERASTIAM
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 101
A C O R D Vintllă Russu Şirianu
E in scrisul lui Vintilä Russu-Sirianu o mobilitate şi un joc de accente care cores
pund fără îndoială deplasărilor moleculare din cuprinsul unei formalităţi ce se for
mează. Poet cu intermitenţă, autor dramatic care nu recidivează, critic în orele libere şi
prozator din vocaţie, acest benjamin al generaţiei precedente îşi caută mereu formula.
Schiţa pe care o publicăm azi e o frumoasă dovadă de luciditate şi sugestie în
ace/aşi timp.
El a l u c r a t azi m a i m u l t ca de o b i -csiu : zi încărca ta , p l i n ă de a l e r g ă t u r i cu zăduful p r e o c u p ă r i i î n f i e r b â n t â n d (amplele.
S'a în tors acaisă m a i t â r z i u , a m â n c a t mai putim .şi a b ă u t m u l t : e oíbösit.
Trecând de g r a b ă în o d a i a d e сиікаг.ч, Işi Întinde b ine oase le , r ă s t i g n i n d u - ş i braţele în gol,, făisâir.idu-işi c apu l pe spa te ca urn spic copt pe tuilipina g â t u l u i .
Se destbracă g r eo iu (n,ui s u n t m a ş i n i de desbräcat ? Ce b ine a r fi !) Ves ta a
. lunecat suib s c a u n , . g h e t e l e l ă s a t e în wia greută ţ i i de ge s tu l î m p o t m o l i t în
ffi, lovesc p a r c h e t u l boncărninjd usca t , şi trece în s i l ă p i j a m a u a şl ins ta lâm-
du-se pa sofa pi-onuir.tţă e a p e n t r u el : — Ce oboseală. . .
Ea, la o g l i n d ă , d ă u l t i m a p e r i e piep-ttoăturii de n o a p t e şi — p e n t r u puful ie pudră .ui tat pe rmăsurţă), p e n t r u fiaico-DUI de p a r f u m d i n d u l a p , p e n t r u a potrivi storurile — t r e c e de c â t e v a ori p r i n faţa lui.
E plimbarea rituală. Cămaşa s c u r t ă şi s u b ţ i r e u m b r e ş t e
plăcut con tu ru l t r u p u l u i l iber , m e r s u l feagună r o t u n j i m i i e l a s t i ce , m u g u r i i In-
ifioeţi a i s â n i l o r vo r s ă s p a r g ă î n primăvara de măta^ăi , puilpel« l u c i o a s e Й genunchii de sidef, i au c i l m u r i ne s -linjenfte...
ace p e n t r u s i m ţ u r i d i n p l i m b a r e a r i t u a lă, n u s'a r i d i c a t a s t ă s e a r ă de p e z i a r u l ce-i m o ţ ă i e în m â n i , deşi ea a t r e c u t def in i t iv sp re pa t .
Ipoc r i t ă , o j u m ă t a t e d e ceas s 'a s c u r s a ş a p r i n dlormitc«'U'l c o n j u g a l .
E l c i teş te , d a r l i t e i i l e îi j o a c ă i n ochi ca p r i v e l i ş t e a la c â m p în v ip ie die A u gus t . P e genei ,i s ' au a şeza t f l u t u r i i dulc i ai s o m n u l u i eă-i a p r o p i e p l eoape le . A-n i o i ţ e a l a se c u i b ă r e ş t e a d â n c p â n ă în m ă d u v a o a s e l o r . I n c h e e t u r i l e n u se m a i m u l ţ u m e s c cu s t r â m t u l confor t a l so falei .
P r u d e n t (să n 'o î n t â l n e a s c ă pe a ei) el a r u n c ă pieziş , o privirel p l i n ă de j i nd s p r e p a t u l pof t i tor şi l a rg .
C u m l-ar v r e a ! D a r s i n g u r . E a s ' a aşezat- î n s ă de m u l t tai pu fu l
i n â n g ă i o s . Răs fo ie ş t e o ca r t e . P a r c ă a r i n t e r e s a - o . P a r c ă . D a r în v ine le s u b ţ i r i , s u b p ie l ea f ină ,
furnici g â d i l i t o a r e îşi d a u î n t â l n i r e c u o r a c o n s a c r a t ă c a r e a s u n a t în s â n g e .
II p r iveş t e pe fur i ş : a b i a m a i pufă ie d i n ţ i g a r e ş i cască , cască .
Atunc i och iu l í e m e e s c c o n f i r m ă ceea-
ce i n s t i n c t u l gh ic ise d e l à î n c e p u t u l serii...
Se r i d i c ă p l ina de firesc, î m b r a c ă u n h a l a t şi s p u n ă f r ă ţ e ş t e :
— Sutnt p u ţ i n r ăc i t ă . M i - a m p r e g ă t i t o ba ie f i e rb in te . A m s'o i a u m a i l u n g ă . Nu m a i fuma . A r t r e b u i să t e c iu lo . N 'a i g i i j e n u fac agomot c â n d m ă întorc .
E l a t ăcu t , clar p l eoape le lui a u c l ipi t r e c u n o s c ă t o r .
In o d a i a d e c u l c a r e o r e s p i r a ţ i e creş te ritmate.
Dincolo , lin a p a m o l e ş i t oa re , u n t r u p a lb se d e s t i n d e c u m i n t e , f i indcă ochi i pe j u m ă t a t e î nch i ş i p r i ve sc s p r e d i m i n e a ţ a cu t r ez i ţ i r o b u s t e c â n d m u ş c h i i b ă r b ă t e ş t i t r e s a r şi mâir.ia p u t e r n i c ă p r i n d e s â n u l svâcn i t o r .
I n î n ţ e l e p t u l e c h i l i b r u a n i m a l n ic i o p o a r t ă nu s'a desch i s p e n t r u desa-măg i r i . . .
Din „ o d a i a m a r e " , o i i n c u l b a t e o r a cuverniită' familiail.
V i b r a ţ i a se r ă s p â n d e ş t e în t o a t ă casa , ca u n a c o r d .
Dar privirea lui, care culege a l tădată
•m. — UNIVERSUL L I T E R A R
M O R Ţ I I N T R U D O M N U L F. A D E R C A
In tren — noaptea . D. Aurei venea d inspre munţ i . Câmpia Dunăr i i care începe cu mult
înaintea Bucureşti lor, , se res t rânsese în „ehi — şi sufletele deveniră şi ele pre lungi , monotone, cenuşii. Tovarăş i i de compar timent, plictisiţi , nici osteniţi nici odhi-niţi d a r enervaţ i , p r i veau la ceasornic din două în două numite . C â t e unu l ap r indea o ţ tgare ; f lacăra chibr i tu lui era un eveniment , ia r toa tă aven tu ra ţ igării fumate, pas iona tă ca o cr imă fără scop.
Mai e r a o o r ă şi j u m ă t a t e până i i Bucureşti. D u p ă ţ igăr i le fumate, mai t r ecuse ră trei minute . Cineva râse şi făcu socoteala că p â n ă ' n Bucureşt i ar t rebui să fumeze încă vre-o 25 de ţigări... D a r ţ igara a doua nu mai avu hazul celei dintâi , iar ţ igara a t reia mâhn i a d â n c tot compar t imentu l .
D. Aure l avea câteva cărţ i , p roaspă t a-părt i te . Nu cupr indeau mare lucru şi nici un efort inte lectual p rea m a r e n u cerea y ci t i torului . D a r această dub l a r e a vieţi 'i . posibili tatea de mul t ip l icare a evenimentelor în acel negru cosciug care fugea pc şine. anost , sp r e Bucureşt i — botăr î t , cu acele căr ţ i d. Aure l era u n nababi a l miracolului ! T r e n u l ar fi pu tu t , d u p ă el, să nu mai a jungă nic iodată . în Bucureş t i şi n fiiinase, de o oră, nici o t i ga i e .
In d reap ta Iui, un fost c a m a r a d de gimnaziu, ţ ine în bra ţe , cu mândr ie , o cut ie mare de ral iat . E negustor d e stofe şi a-vând t rebur i pr in Orşova, s'a a b ă t u t şi pe la Ada-Kalé . Şi-a m ă r t u r i s i t in ten ţ i i le , în gura m a r e : Va m â n c a r aha tu l cu soţia si fetiţa si va p ă s t r a cutia suvenir , în salon. Ii plac lucrur i l e autent ice , ve r i t ab i l e D a r o bănu ia l ă , de d a t a asta îl încearcă : dacă nu cumva în cărţ i le pe care le citeşte d Aure l n 'o fi î n t r ' adevă r u n r aba t de o a l tă esenţă, de o a l tă autentici tate- .• Crezu că t rebue să se expl ice .
— Nu mai citesc, d ragă . Ce vrei să fac ? In t re fabricanţ i i şi clienţii mei nu merg'-' Goethe, Heine, Verlaine.. .
— Ştiu, r ă spunse d. Aurel împăciui tor . Nu merge decât Shakespeare .
— Tocmai ! şi râse. Aşa că nu mai citesc. La şcoală, da , citeam... Ţii m i n t e ? Aveam cărţ i ex t rao rd ina re , da r n 'aveam du lap , l e - a m da t sori-mi. S'a măr i t a t cu Bărzăune , avoca tu l . El avea du l ap , d a r n 'avca căr ţ i .
— I\i citesc ? —- Nu. D a r au un copil... Are să citească el, lu faţă, pe canapea un inginer . Se recu
nosc, vag. In sfârşi t îşi reamintesc : — A ! D u m n e a t a eşti ţ... zice d. Aurel . --- Eu ! r ă s p u n d e cu voce groasă d. in
giner — Ce bine îmi pare! . . . . Nu le-am ui ta i .
D u m n e a t a întemeiaseşi când e r am la liceu, societatea c u l t u r a l i . .Tinerimea" şi . .Tinerimea abst inentă" . .
— Da. Mă pasionau tenie chestiile, şi mai cu seamă cele ale t inerimii . Ani fost şi în Belgia. Acum sunt Ui o societate p a r t iculară, lignit \.şa cu (râde) m ' a m a-brut iza t . î m i dai voe... Ce curţ i sunt astea? A t Versuri... Paul Valéry... Nu, dragă . în pr iv in ţa a s t a sunt f ixat . Eu nu citesc itér â t pe Victor Hugo. In ă la găseşti , domnule, tot ce vrei j Şi ai de citit toa tă v ia ţa !...
D Aurel tăcea .E adevăra t , a t i tud inea lui părea j igni toare D a r nu putea vorbi.
Simţea că e în t r ' un compar t imen t de oameni muţi , expu lza ţ i d in t r 'o ţ a r ă eare- i repudiază şi des t ina ţ i unui oraş ca r e ne voind să-i pr imească s'a ascuns undeva In noapte . 1). Aurel cău ta totuşi o jus t i f icare ace lor „fraţ i ' ' î n t r u noap te , cu in le spunea , poate şi din spa ima care 1-a u r m ă r i t J?i to r tu ra t cu nean tu l ei o viaţă în t reagă : spaima do s ingură ta te . Nu, îşi zice», d. Aurel : nu e nevoe neapă ra t ă de o cur te cu poeme, ca toa te feţele bun i i s ă se rostogolească pe d ina in tea ochilor fermecaţi . O m u l care n'a pus nic iodată mâna pe c a r i i , e în t reg şi desăvârş i t — ca u n nud . Mizer şi mut i la t e numa i omul ca re a citit o s ingură car te , şi numai odată în v ia ţa Iui : c năuc şi t r ivial , ca un om care ar eşi în ul i ţă gol, in cap cu o pă l ă r i e de pae .
Sunt hermafrodi ţ i i sufletului . Sunt oamenii care t răesc p e j umă ta t e
î n t r ' un liemisfer, pe j u m ă t a t e în cellalt hernisfer a l vieţii .
Din clipa în, ca re s 'au depă r t a t de tórámul înflori t cu esenţa litei'U tipărite — ei au r ă m a s odioşi în propr i i lor ochi. (a prin farmec, pu te r i l e cele mai preţioase, a le suf le tului lor, s'au sleit ; tentaculele vic(ii in te r ioare s 'au a t rof ia t . Sc dedau In vicii in te lec tua le m ă r u n t e : colecţionează t imbre sau cresc canar i , se apucă watt se lasă de tu tun , ur tncsc toate anecdotele eu pr iv i re la v re -un m a r c răposat . în fmiilia lor devin t i rani . Nu îngădui- nevestei decât lecturi clasice i a r copiilor numai cărţile do şcoală, l i pr iveşt i , în tren. Pairi sunt în t r ' o v i t r ină d e panopticuni . Dup» ce a u moşteni t u n suflet, ei nu trrtesc o viaţă sufletească. F u m e a z ă din plictiseală. 1 neori râd . D a r n u t r ebue să iei scama la ei.
Sunt mor ţ i , îşi zise 'n gând d. Aurel.
S F A N Ţ U L A C O R D D e p a r t e de mine g â n d u l de a vorbi
desp re v r e u n acord politic, d ip lomat i c sau — poa t e — rel igios .
Fără să neg î n s e m n ă t a t e a unor astfel de aco rdu r i , îmi voiu îngădui , cu învoiala ce t i tor i lor , să mă op resc la ceva imediat, să t r a t ez — ca, dea l t fe l şi a l t ăda t ă , o d u r e r o a s ă ches t iune g rama t i ca l ă . Mă gândesc la e l e m e n t a r u l aco rd d i n t r e subiect şi p red ica t în f avoa rea căru ia , dacă g rama t i c i l e oferă , t eore t ic , un colţ işor, massa cea m a r e a vorb i to r i lo r n u înd răzneş t e să p o r n e a s c ă o c ruc iadă . Şi din acest p u n c t de v e d e r e indo len ţa e a-ceiaş .
Ceva ma i mul t : pe cons idera ţ i unea faptului că glasul iniiljiiiiii es te glasul lui D u m n e z e u c h i a r în ches t i imi d e l imba — ni se cere nouă , celor pu ţ in i , să consimţim, şi cu felul nos t ru d e a vorbi , ilar şi cu ca l i t ă ţ i l e n o a s t r e sociale, un mod de e x p r i m a t e care , d e p a r t e de a Iii neaoş — p o p o r a n ă , îşi a r e obârş ia şi ecoul în m a h a l a l e l e m ă r g i n a ş e a le oraşelor m a r i sau în comune le s u b u r b a n e .
De aci r ezu l t ă că — de fapt — ne găsim în fa ţa a t r e i l imbi : u n a c u l t ă — a-ceia a că r ţ i lo r : a l t a neaoş -poporană — aceea a sa te lor şi a poeziei rus t ice : a t re ia — a maha l a l e i .
Şi îucă : as i s tăm, zi de zi. Ia lupta u n t r e ele, la aceas t ă cont inuă in
t e rpeno t ra ţ i t ine . N a t u r a l că sch imbur i l e d i n t r e l imba
poporu lu i şi ace ia a s c r i i t o r i l o r . n u pot da decâ t r e z u l t a t u l î m b u c u r ă t o r al unificării Hnguistälce şi, oda tă cu el, pe a-cela al consol idăr i i l imbi i l i t e r a r e . Natura l că aceste schnibur i ne -a r pu tea duce, î n t r ' u n vi i tor î n d e p ă r t a t , Iu o contopi re a celor d o u ă idiome. Din nenorocire î n t r e e l e s tă i d i o m u l s u b u r b a n care pozând când în id iom p o p o ran , când in cult, înijprumută, d e n a t u r â n -du-le , forme şi d in u n u l ş i d i n ce lă la l t .
Voiu greşii o a r e dacă voiu cons idera că l ca rea s fân tu lu i aco rd ca o in f luen ţa ii m a h a l a l e i ?
R e g r e t a b i l e că r ău l se întinde : maha laua , p r i c e p u t ă în o rgan izarea chefuri lor m o n s t r e şi a bă t ă i l o r Ia toartă, câşt igă d in zi în zi î n c r e d e r e , jiiipnnân-du-ş i cons t ruc ţ iun i l e nesănătoase şi ne-logice ch ia r în s t r a t u r i l e cele mai k sus.
Dovezi ? Din t r ' o s i ngu ră coloană a a-iuti cunoscu t ziiar l i t e r a r :
..E păca t însă că a s e m e n e a derogări,,, se face ' ' ;
n u ne a t inge a s e m e n e a scrinteli e-V idente " ;
sau d i n t r u n cunoscut cotidian, scris, d u p ă cât se pa re , în cea ma i mare parte de l i t e r a ţ i :
„Sumele încasa te d in această eserc-i b e r i c î n t r e c e zece mi l ioane . Numărul celor înşela ţ i s ân t câ teva mii".
Şi să n u se u i te că aces tea constitues un subt i t lu scr i s , d u p ă cât se ştie, cu i t e re compac t e şi! m a j u s c u l e . Ce păcat ci l i te ra ţ i i de pe p a g i n a I-a nu-şi arunci — măca r d i n când în când — ochii şi pe ro le la l te pag in i în c a r e apucăturile li» g t r s l i ee de m a h a l a se lăfăesc îu voe.
N a t u r a l că aces tea — şi mai ales l e s t ea din u r m ă — const i tuesc hrana toa te zi le le a ce t i tor i lor , modelul lor di e x p r e s i v i t a t e . I a t ă cauza pen t ru care ai c t ezu t necesa r să le cres tez la răbojii V remii .
Înche ind mă pot gând i oa re la o m p o d a r e a .sfântului a c o r d ?
FAUL I. PAPADOPOI,
U N I V E R S U L L I T E R A R . ~- 403
14) сіллсідшг сідл s i готнии CILÖJUM
— Râu senin, p e n t r u t ine, că min tea ţi se încurcă cu nă luc i r i . U m b r e l e nu se a r a t ă decât su ro r i lo r ce sun t s l a b e î n c r ed in ţ a lor şi ace lo ra ce a u och i să v a d ă b les te măţiile. Pot să u m b l e cât vor s taf i i le , p r i virea sorei c red inc ioase n u le v e d e şi nici paşii b l e s t ema ţ i n'a j u n g în a u z u l desch i s numai la g lasu l c u r a t a] î nge r i lo r d in vis.
Postul să-ţ i ch inue in ima şi mă tăn i i l e , (o sută) să-ţi i s tovească t r upu l pen t ru ca să d o a r m ă d e p a r t e d e d r u m u l staf i i lor. Du-te, so r ă s ă r a c ă !
Sora s ă r a c ă ieşi să'şi ch imie in ima şi să-'şi i s tovească t r u p u l în o su tă de mătănii. P la ton ida înc inse b i n e u ş a chiliei si zâmbi p e n t r u g â n d u l ei :
— Ar t r e b u i să fie m a i b ă g ă t o r de seamă, d r a g u l maich i i , că 'mi spe r i e o i ţe le . Mai bine r ă m â n e la mine p â n ă ' n zori , decât să i a să la miezul nopţi i , b â j b â i n d prin noapte ca Ucigă ' l toaca...
Gândul n ' a p u c ă să se de s f ă şu re î n t r e g - şi altă soră s ' a ră tă to t aşa de înspă i mântată. Pe u r m ă a l t a . î n t r ' u n ceas se spovediră toa te , p r imiudu-ş i canoane le , lăcrămând. E rau p e d e p s e u ş u r ă t o a r e de diavol : post, mă tăn i i , v e g h e î n d e l u n g a t ă până ploapele cad o s t en i t e ca pă să r i l e împuşcate. N u m a i o so r ă şi încă cea m a i mică, Ana, a v u p a r t e d e - u n canon m a i ţreu : să nu ma i p ă r ă s e a s c ă chi l ia v r e me de opt zile, în c a r e să nu înce teze rugăciunile d e c â t d u p ă ce v o r b e l e sfinte vor cădea în şoap t ă şi d in şoap t ă în tremur al buze lo r f ă r ă sune t . C a n a cu apă răcori toare să fie î n t o t d e a u n a pl i nă alături, f ă r ă să-şi a t i n g ă g u r a d e ea ţi s'o pr ivească m e r e u .
Canoanele aces tea pot s ă p a r ă c r u d e ji peste orice no ima celor ce nu se în vrednicesc să-şi r ă s c u m p e r e greşe l i le p r i n suferinţă, celor ce nu ciunosc r â n d u i a l a mănăstirilor u n d e p e d e a p s a cât d e a s p r ă , se îndulceşte c ă t r e sfârşit , de là D u m n e -leu venind i e r t a r e .
Ana pur ta d i avo lu l în ea , fă ră să ştie. >îj păcatul ei î n t r e c e a marg in i l e .
Dacă maici le şi su ro r i l e ce le la l t e a u mărturisit t r e c e r e a m u t ă a u m b r e i . Ana lasă plânse îngenunc l i i a t ă că a auzi t şi cuviinţe din g u r a stafiei, c ă t r e dânsa :
— Ssst ! P u i c ă !— Blestemată v o r b ă ! Făpturile c e r n i t e se ch inu i au p e n t r u
iertare. Mănăs t i rea toată înch idea un suspin ne în t r e rup t , r ugă şi su fe r in ţă ce spală sufletele ca a p e l e mun ţ i l o r . Numai ma iea - s t a r e t a nu văzuse a r ă t a
rea. Nici da scă lu l domnesc , Anton P a n n . El îşi măr tur i s i ch ia r m i r a r e a c â n d auz i toate aceste î n t â m p l ă r i .
Zilele de c a n o n t r ecu ră . Ma ica - s t a r e ţ ă vorbea acum niâi igâetor , o i ţe lor :
— Aţi văzut, maic i şi su ro r i , c u m stafia te era numai în m i n t e a v o a s t r ă t u l b u r a tă de diavol, a pierit, cu vo ia D o m n u l u i ? Atta e una d i n m i n u n i l e L u i ş i e a n u m e lîvârşjtă p e n t r u ca să vedem p u t e r i l e meri ale Ceru lu i .
Minunea se săvârş i se î n t r a d e v ă r . P u ter i le C e r u l u i sun t f ă ră a s e m ă n a r e .
P i e r i s e stafia cu a d e v ă r a t ? Sunt în-doel i . u
Ori cum însă, t r e c e r e a ei ch ia r dac ' a r li fost i a răş văzută , n ' a r mai fi înspă i m â n t a t p e n imeni . Stafi i le sper ie câtă v r e m e n u vorbesc, sau vorbesc un singur cuvânt , şi p ier . D a r a tunc i când stafia a m i n t e ş t e o p e r s o a n ă cunoscu tă , numa i poa te 1'i p r i l e j d e frică. Maica P la ton ida , d e pi ldă , n u văzuse a r ă t a r e a . N'o văzuse, tocmai pen t rucă şt ia că pe -acolo o să t r eacă , la ceasul cu ta re , căt r e locu l c u t a r e .
De ce să ieşi î n a i n t e a unei stafii, când ştii d ina in t e că t r e c e ?
Nenoroc i r ea ce lo r l a l t e maici şi suror i , as ta fusese : n ic i u n a nu e r a înş t i in ţa tă de t r e c r e a umbre i .
D a c ac fi font ,uici una nu se î n c u m e ta s ă i i a să î n a i n t e — şi l in iş tea m ă n ă st ir i i n ' a r fi suferi t nici o sgudu i r e .
M i n u n e a î n ' ă r ă m â n e m i n u n e şi pu te r i l e c c iu lu i ace l eaş i în vecii veci lor .
Zi lele ce au u r m a t v e n i r ă mai veş tede . In v ia ţa ma ic ' i o r şi a fantomei , se s t r e c u r a s e un ebunen t nou, c a r e să răceş t e t o t d e a u n a p l ăce r i l e : Ob i şnu in ţa .
Tot ce r ă m ă s e s e mai f rumos, se gase:-, foar te sus, în aer . în od ihna d u p ă meselor mănăs t i r e ş t i , în r i d i c a r e a d o -moa lă de là cină, în me r su l neg răb i t sp r e g răd ină , al inaicelor şi al sorei Ana, ce luneca uşor cu p r i v i r e a în ia rbă , ca melcii .
Să tu ro t d e b u n ă t ă ţ i l e p ă s t r a t e lu i in m ă n ă s t i r e a umi lă , eja nişte fagur i î u i r ' o s co rbu ră , An ton se umplea de d o r u l Л-nei. ca J e o a p ă uşoară şi sufletul îi t r e m u r a vorb indu- i .
I 'utu, adusă p e s e m n e mereu în sp re cele necunoscute , auz ise numa i oda tă ofta tu l ninieei P u l c h e r i a în b r a ţ e l e b ă r b a tu lu i ; d a r шаіса Pu lche r i a , nu ş t ia despre toa te s u r a t e l e e i ceea ce a c e a s t ă fată de şa i sprezece a n i pu tu se să s u r p r i n d ă şi să afie.
Mai veneau , d iminea ţa , maici le să se p lângă d e t r e c e r e a umbre i , d a r ma i rar .
Din ce în ce mai nar. Din ce în ce îi.at p u ţ i n e P e m ă s u r ă , e e s f in te le mi rese răceau
euuoş t i in ţă a p r o p i a t ă cu u m b r a , spa ima d i spă rea .
Se i sp răv i se ră ce le opt zile d e canon a l e sorei pedeps i te .
Dac chi l ia e r a goală ; poate se săvâr şise o m i n u n e , poa t e fugise.
Nici dască-n i An ton P a n n nu s.; шіі a t ă t a la 7 d iminea ţa , cu în toa te zilele.
N k i u m b r a nu mai livneca noap tea , l â i i L î ă z idur i .
Mâna ş t i r ea ru inase mai p u s t i e ea îu-na in t e , şi în suf le te le d i n ă u n t r u un a-
mai mul t .
XXVII
Lint i ţă l u m i n ă t o a r e Şi s te le s t r ă l u c i t o a r e l u m i n a ţ i mai cu t ă r i e Scumpa nic i că lă to r ie Daţi lumină , ' i focată rr.'ii c ă ' i i e a lunii ua ta Să văd d r u m u l de -a nia uce La iub i t a m e a cea dulce C a r e tr is ă şi d e ş t e a p t ă Cu dor m a r c mă aş teaptă . . .
Imp lo ia ţ i a oa t r e f i rma ment avu efect. S'a l u m i n a t c ă r a r e a ce d u c e a la chilia
sorei pedeps i te—şi s'a deschis un d r u m pr in noap t e , sp re C â m p u l u n g şi ma i de -pa rte.
An ton nu s 'ar fi ho tă r î t cu a t â t a grab ă p e n t r u o a v e n t u r ă de p ropor ţ i i u-r iaşe , î n c e p u t ă cu o r ă p i r e u r i n a t ă de fugă, d a c ă d e m e r s u r i l e lu i d e - a ob ţ ine b i n e c u v â n t a r e a oficială n ' a r fi fost r e s pinse. Abia a t u n c i când se convinse că toa te s t ă ru in ţ e l e n u vor folosi Ia n imic , î m p o t r i v i r e a s t a r e ţ e i r ă m â n â n d aceeaş,, A n t o n g â n d i să'şi cuce rească iubi ta , făr ă să ma i c ea r ă învo i rea cuiva.
„Aolică, d 'aol ică ,,Mult mi-e ibovnica mica. , , 4 ş lăsa-o dc -a r mai creş te „ D a r d o r u l mă p r id ideş te" .
Ceeace- i cu to tu l d e m i r a r e în viaţa lui A n t o n P a n n este f e rmi ta tea cu c a r e el ştie să v rea , e n e r g i a care- i î n t o v ă r ă şea b l â n d e ţ e a şi î n d e m â n a r e a lui în toa te ce le n e î n c e r c a t e . In m ă n ă s t i r e sufletul Iui a tâ t d e a d â n c creş t in , nu a a-vut nici o cl ipă rem uscăr i p e n t r u felul în ca r e el aducea „ iub i rea în casa Iernii uliii"...
D inpo t r i vă vorba şi fapte le lui semăn a u s p e r a n ţ e în in imi le s u r o r i l o r r e t r a s e din Iunie î n t r ' u n p a r a d i s u n d e fe r ic i rea făcea de veghe , eu r ându l , câ te o n o a p t e la uşa f iecăreia . Şi, omeneş t e j u d e c â n d , sun t î n d r e p t ă ţ i r i să c r e d e m că f iecare smer i t ă că lugă r i ţ ă a ş t ep t a d i n zi în zi să fie furată şi d u s ă d in nmi în ispi tă . O învoia lă m u t ă se legase î n t r e e le , iubind b ă r b a t u l ce Ie învă ţa să cân te frumos, dnr şi o t e a m ă a u n e i a fajă d e al ta , ea nu cumva Anton să se încl ine, şi să u i te ş i rul chil i i lor d e a l u n g u l nopţi lor săp tă inâne i . O b u b ă sau o s implă roşaţă ieşi tă pe obrazu l une ia , eru p r i mita cu bucu r i e a scunsă de cele la l te .
l l o t ă r î r e a lui A n i o n d e a r ăp i mai i u t e p e Ana , a p a r e astfel foar te b ine chibzui ta . D i scord ia b â n t u i a surd p r i n tre femei le ace lea , r ă m a s e femei.
( C o n t i n u ă în n u m ă r u l v i i tor )
404. - U N I V E R S U L L I T E R A R
critic ti literarei G E N E R A Ţ I A D E A Z I
r
S'a î n c i n s o luptă, dû a v a n t p o s t u r i In c â m p u l l i t e r a tu r i i noas t re . Ca m Cliina, o soir* î n t r e a g ă d e g e n e r a l i ş i - a u tocmi t a r m a t e şi a u desch i s focul. L a începu t fă ră itici-o in ten ţ i e l ămur i t ă , fără d i rec ţ ie . Să se vadă numa i ce va eşi. N u sia b ă n u e s c nic i m ă c a r v i i t oa re l e a-l i a n ţ e pos ib i le . Genera i ţ ia n o u ă e r a la î n c e p u t f o r m u l a p e b a z a că re i a d iscut a u d-niii E. L o v i n e s c u şi Miha i l D.ra-goimirescu. N u de m u l t , d, I. Pe t rov ie i î n ,.Revuiei d e s sc iences polliticiues" se î n t r e b a , C e g â n d e ş t e L ' b e r i m e a ? " I i r ă s p u n d e a d. N a e Ionescu î n t r ' u n ar t icol de p r e c i z ă r i . P e u r m ă câ t i -va r e p r e z e n t a n ţ i aii g e n e r a ţ i e i î n să - s i a u p u s î n t r e b a r e a , d-nii : Mi roca Ll iade , Şe rban Cioculescu , R o m u l u s D i a n u , etc . I a t ă că a c u m i n t e r v i n e d. R ă d u l e s c u Mofru c a r e p r o m i t e s ă e l u c i d e a z ă p r o b l e m a în t r ' o ser ie de a r t i co le p u b l i c a t e î n t r ' u n z ia r de s e a r ă .
M ă r t u r i s i m că nu preia i n t oi legem ros tu l aces te i d i scu ţ i i ne l ega t e î n c ă — din t i m i d i t a t e şi ca lcu l în ace la ş t imp— d a r carie» arre um. n u m ă r cons ide r ab i l de în sc r i ş i la c u v â n t . E a d e v ă r a t că în t o c m a i ea la C a m e r ă , n u toţi voi* u r c a la t r i b u n ă . D a r n r o b l e m a a r e da te le a t â t de p rec i se , că d i s c u ţ i a n u m a i e pos i -
s a u d i m n o t r i v ă e in te rminabi lă ! , rând s e s c h i m b ă p u n c t u l de vede re .
Dacă e v o r b a d e g e n e r a ţ i a î n t r e a g ă d e azi, c a r e or ice «'ar spune nu e ch ia r generraţ ia r ă z b o i u l u i , e a u r m e a z ă legile sociale ся tonte gcn^rait i i le d e p â n ă a-cum. si d i scu ţ ia ne aces t t e ren e a p r o a p e fără soluţ ie . Merirem ne toa te nan te le şi a i u n g e m totuşi d e u n d e ani nlecat .
D a r s 'a p r e c i z a t : N ' a r fi m a i b ine ca în loc să consid'erăim o sferă a t â t de n e s i g u r ă , să c ă u t ă m u n factor repreizcn-ta i iv a l n o ţ i u n i i de gemetraţie. Şi a t u n c i p r o b l e m a s 'a circiumscrils l a sc r i i to r i i tinerii.
In cazul aces ta p u n c t u l d e v e d e r e se sc l i imbă. Ce impor t an ţ ă , a r e t e n d i n ţ a gen e r a l ă ce in t e r e sea ză n u a n ţ a ei g r e g a r ă , î n a r t ă ? Căci s c r i i t o ru l c a r e v a r ă m â n ă e t o c m a i o p u sul g e n e r a ţ i e i lui .
U n s c r i i t o r a d e v ă r a t p r e ţ u e ş t e p r i n ceeace îl d i f e r e n ţ i a z ă de sp i r i t u l genera ţ ie i l u i .
Şi pe u r m ă de ce g r a b a a c e a s t a de a •carac ter iza o v i r t u a l i t a t e ? G e n e r a ţ i a
de sp re caire e v o r b a n ' a p r o d u s abso lu t n i m i c . F a p t u l c ă îşi to t face b i l a n ţ u l , aimimieşte de acei co lpor tor i c a r e toartă z iua î ş i n u m ă r ă cap i t a l u l 1 s c h i m b â n -du-1 în h â r t i i n o u i - n o u ţ e cu sa t i s fac ţ ie , s p r e deoseb i re de n e g u s t o r i i m a r i , c a r e se m u l ţ u m e s c s ă înche ie socote l i le ab ia d u p ă 'îtneheerea a f ace r i l o r l a s f â r ş i t u l a n u l u i .
A j u d e c a aceas tă gene ra ţ i e în tendin- ' ţe le e i e o greşea lă . Mai t e o t d e a u n a în epoca r ea l i ză r i lo r aces te t e n d i n ţ e sun t a svâ r l i t e ca pie i le d e ş a r p e năpâ r l i t .
Mai i n t e r e s a n t a r fi de cons t a t a i topograf ia gene ra ţ i e i p r e c e d e n t e şi de t ras concluzi i şi a s u p r a celei de azi.
Aceas tă g e n e r a ţ i e p r eceden tă , ca ro de fapt e a c u m la zenit e şi a d e v ă r a t a gen e r a ţ i e a războiu lu i , adică, aceea care
l-a s u p o r t a t p r i m i n d u - i t oa t e lov i tu r i l e cu luc id i ta te . E gene ra ţ i a celor c a r e azi au în t r e 30 şi 35 d e ani , c u p r i n z â n d scr i i tori i c a r e s 'au a f i rmat de là război încoace. Ca toa te genera ţ i i l e e a l că tu i t ă din câ t eva pe r sona l i t ă ţ i i n d e p e n d e n t e şi d i n t r e cei cu spir i t <grefgar cons t i tu i ţ i î n t r ' un bloc organiza t .
Acest b loc sub inf luenţa a vre 'o doi poeţi ca re a u cunoscut l i r ica g e r m a n ă modernă , a a luneca t î n t r ' u n mist icism ca rac te r i s t i c popoare lo r învinse . II. Mas-sis ca re a ca rac t e r i za t cu pe r sp icac i t a t e lup ta d i n t r e Occident si Or ien t , d a r a t ras concluzii cu to tu l greşi te , men ţ io nează p a s i u n e a cu c a r e G e r m a n i a învinsă a cău ta t refugiu şi consolare în doc t r ine le as ia t ice . A fost o inf la ţ ie mistică pa ra l e l ă cu inflaţ ia m o n e t a r ă şi din aceleaşi cauze, men i te să d i spa ră odată a m â n d o u ă .
Dezas t ru l economic pe care l-am suferi t nc-a aşezat şi pe noi p r in s ta te le suscept ib i le d e l i tanii mistice. Acei dini re scr i i tor i i genera ţ i e i războiu lu i , ca re au lup ta t efectiv p e front, sun t toţii de p a r t e de confuzii le mist ice şi înc l ină sp re o ac t iv i t a t e cu ca r ac t e r social, căci unu l d i n t r e a spec te l e cele mai d e p r i m a n te a le războiu lu i a fost i r egu l a r i t a t ea , in ich i ta tea lu i î n l ă u n t r u aceleaş i pa r t ide . In acest sens se poa t e vorbi temein ic de o in f luen ţă a războiu lu i .
Cei la l ţ i scr i i tor i a u u r m a t moda liter a r ă c a r e e r a mist ic ismul d e impor t . Unii d in t r e ei a u încercuit o a d a p t a r e r omânească a aces te i ep idemi i in te lec tua le , (ven i rea lui R a b i d r a n a t h Tagore , ei în p r i v i n ţ a a s t a d e o comică amin t i re ) c a r e a con tamina t toate o rgan i sme le debile, d a r fără al t succes decâ t acela d e ii da o c u l o a r e unui g r u p care n 'avea nici una .
E d e r e m a r c a t că tocmai scr i i tor i i tiner i pe ca re îi cita cl. Nae Ionescu e r au r ep rezen t an ţ i i cei mai a m b a l a ţ i ai aces tui misticism. Pr in u r m a r e e î n t r e b a r e dacă poate fi v o r b a de o noua gene ra ţ i e în acest caz, căci ceeace ca rac te r i zează o i i ' i i e ra ţ i e nouă, nu e n u m ă r u l an i lo r cât o nouă concepţ ie a vieţi i si noui le mi j loace d e r ea l i z a r e ce aduce .
In acest sens deci scri i tori i citaţi ca reprezen ta t iv i ai genera ţ i e i de azi (sau mai exac t ai celei d e mâine) s u n t mai curând epigoni i genera ţ ie i t r ecu te , ca re se p re lungeş t e , ca şi s emănă to r i smu l . pr in e l emen te l e cele mai s labe a l e acelor ca r e vin.
C â t ă v r e m e t ine r imea se confunda cu masa m e d i o c r ă a genera ţ i e i p r e c e d e n t e şi nu aduce o s t r u c t u r ă cu l tu ra lă nouă , ea nu const i tue p ropr iu zis o non genera ţ ie .
Sun tem de acord că t ână ru l c a r e năzueş te spre creaţ i i a r t i s t i ce a r e nevoie* de o ucenicie, şi de studiu s t ă ru i to r pentru d o b â n d i r e a mi j loace lor de exp re s i e şi p e n t r u s igu ran ţ a o r ien tă r i i , da r asta nu în seamnă că el t r e b u e să-şi falsifice pe r sona l i t a t ea p r i n a d a p t a r e a unor dogme — idea lur i p r e m a t u r e şi s u p r a p u s e .
Toţ i compozi tor i i încep prin u învăţa no t e l e şi c o n t r a p u n c t u l , d a r nu toţi comp u n la fel şi nu toţi adop tă acelaşi ideal sonor.
Spa ţ iu l nu ne pe rmi t e , p e n t r u munir»] de azi o mai a m p l ă c e r c e t a r e a problemei, şi în a m ă n u n t e , clar vom reveni asupra ei.
CAM ÎL PLTRLSCU
LĂMURIRI NECESARE
O revis tă s ă p t ă m â n a l a , care în lipsii unui cri t ic e l ă sa tă pe m â n a corector», lie», se d e d ă cu o p a s i u n e de cumătră üt; ma luda ac ră , p r o a s t ă şi r e a de gură -la o se r ie de cons idera ţ i i a supra organizaţ iei n o a s t r e r edac ţ iona le , lipsite tk orice sens. j
I n t r e a l t e năsbâ t i i d e pi ldă scrie a î n d â r j i r e :
„In plus „Universul" politic îşi strecura în suplimentul literar antipatiile fi preferinţele.
A impus, astfel pe d. Romulus Ѵоіле» cu... ca beletrist".
Cit i tor i i noş t r i pot j u d e c a singuri gratu i t a t ea unei' astfel de afirmaţii. Se p a r e că — obseda t de pol i ţ ie şi siguranţă — d. Sevastos vede pretutindeni numai pe d. Romulus Voinescu .Fenomenul nu e l ă r ă exp l i ca ţ i e şi e bine eunoscttl de psichoputolog'i .
L c iuda t însă că afişul l i terar al iuti cenac lu d e scr i i tor i de m â n a a doua -libert cuge tă to r i şi d i so lvanţ i ai stata în formă, d a r benef ic ia r i ai tuturor p» n-iilor şi pos ib i l i tă ţ i lor oficiale în foiri-tic acuză pe noi că sun tem o publicap modern is tă . I n c o h e r e n ţ a acestei afirma Ia redac tor i i cari pub l i că pe d.IonCâh gării (cel delà Unu. şi a tâ ţ i a alţii) nu a s u r p r i n d e căci. ş t im l ipsa de răspundă eu c a r e e r edac t a t „Adevă ru l literar",
N u m e r e l e noas t r e , delà Decembrie il eotace, sun t m a r t o r e a l e acţiunii cult ra lc pe ca re ne-am impus-o, iar imeM răsune t pe ca r e „Universu l literar"! avut în publ icul r omânesc de preţui (leni e cea mai b u n ă dovadă că suita pe calea cea bună . D e altfel tocmai á t r e b u e c ă u t a t ă şi exp l ica ţ i a acrelei t ca re cei de l à A d e v ă r u l l i terar urmăm revis ta noas t r ă .
Succesul „Un ive r su lu i Literar", ce cepu t ca o pub l i ca ţ i e de orientare cura ra lă , s t â n j e n e ş t e des face rea mărfii I te r a re , v â n d u t e cu t o p t a n u l de către S e v a ' t o s .
Noi vom cont inua f i reş te acţiunea dei m u r i r e a pub l icu lu i românesc fără si| nein câ tuş i d e puţ in socoteală de nea zu r i l e d e negus to r i nefericiţ i ale coretli i i lo r delà A d e v ă r u l l i t e ra r .
U.L;
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 405
• ti s f r a i n a t a l e FRANCIS JAMMES
Debu tând in ceasu l de g lor ie al s i m bol i smulu i f rancez (1885) F r a n c i s Ja mbes j u d e c a t la î n c e p u t î n t r e m a r g i n i l e trecătoarei a r t e poe t ice -a / cu ren tu lu i , şi-a p u r t a t d e s t i n u l l i t e r a r d inco lo de el, p ă s t r ă t o r a l une i egale constii toţe de artă .şi a l une i consetovonţe d e t e m p e
rament , î n t r e a g a l u i . car ie ră n u înseamnă d e c â t c â t e v a t r e p t e de s impl i -ficare a u n e i poezii , r ă m a s ă , d e l à în-tâile sale î n c e p u t u r i şi p â n ă la u l t i m e l e sale r ea l i ză r i , aceeaş i . P r i e t e n b u n cu Albert S a m a i i i , c o n t i m p o r a n c u R i m baud, puţ.'m. m a i t â n ă r decâ t V e r l a i n e , al s i n g u r a rămais dopante de f r ă m â n tarea b o e m e i a c e s t o i a , n e c â ş t i g a t de vestigiile r o m a n t i c e a le d e z o r d i n e ! şi nebuniei, c o n t i n u â n d o t r a d i ţ i e de a-titudine d i s t a n t ă şi i zo la t ă , n u m a i puţin p r in a c e a s t a a f e c t u o a s ă .
Catolic, p r i n s e n s i b i l i t a t e p l a c i d ă şi clamest:lcă n ' a c ă l c a t în n u m e l e c r e d i n ţei lui d inco lo de t i h n a l o c u r i l o r de l à Owjiez şi m a i t â r z i u de l à I l a s p a a r e n , unde o adimiratoa.i 'î! g e n e r o a s ă şi s en timentală i-a d ă r u i t — ca u n u i b a r d medieval — u n cas te l . Din ceeace e ra o simplă contemplat iv i i t ä t e d e b u n creştin n 'a c rea t o mis t i că . B u n a lu i credinţă a r ă m a s c o n t i n u u o p a s i v ă a t i tudine l ă u n t r i c ă , n i c i o d a t ă o c o n v i n s ă dogmă şi l u p t ă în a f a r ă . I n a c e s t s e n s trebue să fie deoseb i t de P a u l C l a u d e l şi Cha i l e s Peg.ny, de ca r e obtişnuit e s t a apreciat. F i i n d c ă ceeace e s td ac t iv în catolicismul a c e s t o r doi m e n t o r i suf le teşti ai u l t i m e l o r g e n e r a ţ i i de î n a i n t e a rfoboiuilui, l i p seş t e d in c r e d i n ţ a intean-oară a l u i F r a n c i s J a r n m e s . L in i a sensibilităţii l u i . l i n i a vieţi i lui l ă u n t r i c e este n e a c c i d e n t a t ă şi d r e a p t ă , cu u n cuie egal. cu o p o t e n t ă ega lă , î n t r e a-oeleaşi m a l u r i joase s i b l â n d e .
Lucru ca re sie' vede d i n p r i m e l e lui poeme, publicaţie în r ev i s t e l e s imbo l i s t e
•L'Ermitage şl . .Mercure d e France", i a r i mai t â rz iu a d u n a t e î n v o l u m u l b o g a t ; şi darnic „De L ' ange lus ele l ' a ube à
l'annîlus du soir". L u o r u ca re se vede mai ales, c l a r şi r e a l i z a t p a dep l in în ciclurile i m e d i a t u r m ă t o a r e . Adică : L'église babi l lé de feui l les , Elég ies şi Quatorze prières. Cu deoseb i r e î n cele patrusprezece r u g ă c i u n i ta r ta şi et ica tai F ranc i s J a m m e s — c u v i n t e ca r e de utădată şi poa te n u m a i permtru eil s u n t sinonime. — se r e a l i z e a z ă î n t r ' o fo rmă , oare de a t u n c i face ş coa l ă ş i oarei, cu certe reminiscenţe , , »» v ă d e ş t e m a i tarifa în l i r i ca u n u i a l t n i a r c e u r o p e a n . Rainer M a r i a R i l k e .
Au aceste p o e m e o s i m p l i t a t e ele expresie şi c a d r u , c a r e în n ic i u n caz n u trebue c o n f u n d a t ă cu f ac i l i t a t ea u n e i (raze. S i m p l i t a t e a l u i J a m m e s es te n u o puritate de m a t e r i a l de expres i e , ci ima de i n s p i r a ţ i e şi s u b s t a n ţ ă poe t ică . Lirica lu i va lo r i f i că f ap tu l d i v e r s .şi cotidian, d e s c o p e r ă n e a l t e r a ţ u l f a r m e c a l iutàmplârii mic i . C a u t ă e m o ţ i a l in iş t i i (te fiecare zi, n u a m ă n u n t u l o a r e c a r e ţi plat al b a n a l u l u i . C o n t e m p l a t i v J a m -
- mea iubeş te o d i h n a p e i s a g i u l u i cautm $1 al î m p ă c ă r i l o r l ă u n t r i c e , n u î n s ă şi iaciiiiţiartea c l i ş eu lu i . D a r c h i a r cu aceste foarte d r e p t e deosebi r i , e n e î n d o i o s
că jioezia j a n i n i s t ă n u t rece d i n c o a c e de m a r g i n i l e s t r i c t e a le i n s p i r a ţ i e i m a r i şi a le r e a l i z ă r i l o r def in i t ive . Es te i n s c r i s u l lui o a r t ă poe t i că m i m a r ă , c u î n c â n t ă t o a r e t r ă s ă t u r i şi cu, a u t e n t i c e s u n e t e , d a r f ă r ă c o h e r e n ţ a d e a r t ă a u n e i î n a l t e şi u n i c e conş t i i n ţ e de a r t ă .
E v o l u ţ i a poeziei lu i dovedeş te aces t a d e v ă r . Aceeaş i de là î n c e p u t p â n ă a c u m — ca m a t e r i a l suf le tesc , s 'a r e d u s
lent la p ropor ţ i i l e m i c i şi de u l t i m ă s i m p l i t a t e a le c a t r e n u l u i . Ver su l î nch ide m o d e s t o i m a g i n e , o p r e ş t e f a r m e c u l u n e i clipe., s i m p l i f i c ă o e x i s t e n ţ ă în c â t e v a m o m e n t e de v i s casnic,., m e l a n colic şi u i t a t . Es te î n c a t r e n u l lu i g r a ţia r a m u r i i de m ă r a/lib, d i m t r ' u n R a i . Rai j aponez . L u c r u l se vede ch ia r n u m a i din cele câ t eva c a t r e n e pe ca re le p u b l i c ă m în aces t n u m ă r .
DESTINUL LUI BERGSON Ace^nşi f avoa re m o n d e n a , c a r e se a-
dăuigase o d i n i o a r ă „ v â r t e j u r i l o r " şi ., s p i r i ţe lor a m i c a l e ' a le lu i Desca r t e s , a fost s o r t i t ă i n primii/ c inc i sprezece an i ai aces tu i secol „ e l a n u l u i v i t a l ' ' a l d- lui Bergson ,-i . .evoluţ iei sa le c r e a t o a r e " .
In al XV- l ca secol . . v â r t e j u r i l e " ca r t e ziene a t r ă g e a u a d m i r a ţ i a ooii i ţelor drăgu ţe , ca re — p u ţ i n i n f o r m a t e d e s p r e cons ide ra ţ i i l e d a a n a l i z ă şi m e c a n i c ă , d in c a r e le d e d u c e a filozoful — g u s t a u minună ţ i a a t r a c ţ i e a u n e i idei . în acel aş t i m p s a v a n t ă şi e l e m e n t a r ă . Ace laş entuziasma, s'a a r ă t a t de c u r â n d . e l a n u l u i v i ta l" . Şi d e s i g u r „ e l a n u l v i t a l " s e p re z i n t ă d-lui B e r g s o n ca . o n o ţ i u n e p u r metafizică., foar te dif ici lă d e î n ţ e l e s , deşi nu este s i g u r că frumoasele: ' cucon i ţ e , pe c a i a n u m a i n u m e l e s ă u le i m p r e sionează 1 , a r fi câ t (te p u ţ i n metafiziciiii-ne. Dar . . e l anu l " , dnagă , „ e l a n u l " ? Ce l u c r u m a i c o n v i n g ă t o r '? Şi c u m să-i r e zişti, c â n d a c c « t m a g i c i a n a l c u v â n t u l u i şi ui s t i i t lului te a t r a g e ?
N u e r a u n u m a i cucon i ţ e l e î n să . L i t é ra lot ii, a r t i ş t i , m o r a l i ş t i , chiar teologi , pol i t ic ieni şi s t r a t e g i , a d m i r a u cu aceiaşi a p r i n d e r e „ e l a n u l v i t a l ' ' ş i c ă u t a u să u r m ă r e a s c ă î n l u c r ă r i l e lo r şi în ІПѴ'.iuţii, r e v e l a t o a r e l e s u g e s t i i , decâ t s ă se s u p u n ă o zi m a i m u l t l en t e lo r şi îngi ' i j i te lor m e t o d e î n v ă ţ a t e . A d o p t a u d rep t s i n g u r î n d r u m ă t o r şi i n s p i r a t o r . .Viaţa" . C a l c u l e l o r p o n d e r a t e , e x a m e n e lor c r i t i c e a l e r a ţ i u n i i , î n v ă ţ ă t u r i l o r obse rva ţ i e i si a l e e x p e r i e n ţ e i , s f a t u r i l o r t r a d i ţ i e i ei p r e f e r a u , şi l a nevoe , le o-p u n e a u , t r i u m f ă t o a r e l e deciz i i a l e ...Vieţii", c a r e m e r g e î n a i n t e fără să- i p e s e de regul i vechi , n i c i , c u m « p u n filozofii, de t oa t e „da te le" , i i tocă. ceeace e a a r e pi o p r i u este c r e a ţ i a c o n t i n u ă şi :nouă. De a ic i s ' au n ă s c u t teor i i p r e a u ş o a r e , care p r e c o n i z a u pe orice t e r e n u n soim
v e r t i g i n o a s ă i m p r o v i z a ţ i e , în p a g u b a ş t i in ţe i şi a p rocedee lo r raţionale; de aici opere l i t e r a r e , alo c ă r o r a u t o r i , s u b p i e t e x t de a d a g â n d i r i i p r o s p e ţ i m e a şi l ibera m i ş c a r e a f luxu lu i s ă u .spontani se l i p s e a u de orice m u n c ă d e cons t ruc ţ i e şi o rdonare . . . .
Ar fi t r ebu i t toţi a c e ş t i a să -1 p r i vea scă pe m a e s t r u l lo r . Lu i îi t r ebuesc m a i m u l t d e z/cfce a n i p e n t r u a-şi scr ie Cărţile. P r e g ă t i r e a lor este g i g a n t i c ă : fiecare p a g i n ă , f iecare f rază î n c h i d e m u n ca cea m a i m i n u ţ i o a s ă şi gând i r ea , cea
mul r ă b d ă t o a r e , g r i j a p o r u n c i t o a r e de a o fixa î n t r u n ch ip de f in i t i v şi d e a o p u n e în locul lor cel m a i e x a c t toa te detaliile. . .
N u m a i m u l t p r i n d o c t r i n a s a cât p r i n e x e m p l u l s ău . d. B e r g s o n n ' a p r o p o v ă d u i t deci u ş u r i n ţ a , n i c i g r o s o l a n a p ă r ă s i r e a s p i r i t u l u i p e n t r u m i ş c ă r i l e lui prim.;'. Ex.is.ta f a i m o a s a „ i n t u i ţ i e ' ' be rgsoniană ( , că re ia i se d e s v ă l u e deod a t ă şi p r i n t r ' u n fel de s u b i t ă i l u m i n a r e a d e v ă r u r i l e cele m a i .preţ ioase şi cele m a i a d â n c i , d i n c â t e îi este d a t o-m u l u i s ă afle. Şi e u n d r ă g u ţ — n u - i a ş a ? — i n t u i ţ i a de v r e m e c e f i ind tocm a i c o n t r a r i u l ref lexiei , b i n e f a c e r e a îi es te r e z e r v a t ă f ă r ă î n d o i a l ă a c e l o r a , ca re îşi e c o n o m i s e s c s t r ă d a n i a d e a, g â n d i . Din. n e n o r o c i r e , d. B e r g s o n o î n ţelege altifit. Intuiţ ia, , căre ia i i a c o r d ă u n p re ţ , es te f i n e t u l şi r e c o m p e n s a r e flexiei ş i a s t u d i u l u i p r e l i m i n a r . T r e b u e s'o fi m e r i t a t . B r u s c a ei f a v o a r e n u îi es te d a t ă decâ t u n u i sp i r i t , ©are şi-a a s i m i l a t conştiifcicio.s toa te d a t e l e p r o b l e m e l o r şi a - ra ţ ionat m e t o d i c a s u p r a lor. Es te o p lantă , ce i zbucneş t e d in t r ' o -d a t ă cu toa t e f ruc te le şi f lori le s a l e , d a r d i n t r ' u n p ă m â n t î n d e l u n g şi conş t i k i -ciiois cu l t i va t .
Aces t p r e t i n s şi eftin beigson'ilsm l a m o d a , c a r e se r e z u m a în p r e s t i g i o a s e l e me ta fo r e şi s t r ă l u c i t o a r e l e imagini. , d e ca r e de al tfel se poa te c ă d. B e r g s o n s ä fi a b u z a t , f ă r ă s ă p ă t r u n d ă p â n ă l a e s e n ţ a g â n d i r i i ş t i in ţ i f ice , pe c a r e o îmbrăcam, s'a î n d e p ă r t a t , s p r e m a r e a glor i e a b e r g s o n i s m l i l u i , def in i t iv a s t ă z i .
I a t ă de ce proş t i i şi snob i i d e c l a r ă cu s i g u r a n ţ ă că filozofia bergsonis l tă şi-a t r ă i t t r a i u l . Noi a m s p u n e m a i d e g r a b ă că d e a b e a începe . Nu se m a i fitecăreşte a s t ă z i d e s p r e B e r g s o n , e l n u - i m a i ilnte-resiciază d e c â t pe cei, c a r e s u n t d e m n i .
O p e r a sa de l à ca r e a ş t e p t ă m cu p r o f u n d ă s i m p a t i e î n t r e g i r i l e a n u n ţ a t e , îi.şi g ă s e ş t e î n s f â r ş i t locul s ă u î n m a r e a lin i e a filozofilor c las ic i . Orice soartă. , pe oa r e o c r i t i că a p r o p i a t ă , a s c u ţ i t ă p o a t e c h i a r p r i n m e t o d e l e lui B e r g s o n şi înt e m e i a t ă p e descope r i r i l e s a l e exper i mentalei , i -ar r e ze rva -o t eo r i i lo r lu i l u a t e în detaliu., i s t o r i a v a ' r ecunoaş te c ă i s t o r i a g â n d i r i i u m a n e t r e c e p r i n B e r g s o n .
P I E R R E L A S S E R R E (după Nouvel les L i t t é ra i r e s )
m. - U N I V E R S U L L I T E R A R
I e a I r u T E A T R U L N A T I O N A L
Producfi f le Conserva toru lu i : C l a s e l e d e d r a m ă
U r m ă r e s c de saţrte a n i p roduc ţ i i l e C o n s e r v a t o r u l u i . Nici o d a t ă n a m v ă z u t î n s ă o m a i m a r e l i p să du* i n t e r e s a t â t d i n p a r t e a p u b l i c u l u i cât şi a of ic ia l i tăţi i . Sa la a l t ă d a t ă t i x i t ă de u n publiilc e-nioţ io i ia t , e r a a c u m pe j u m ă t a t e goa lă . Di rec ţ i a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l a b s e n t a şi loja î m p r u m u t a t ă , armator i lor d e ocaziie. D i rec to r i i t e a t r e l o r p a r t i c u l a r e a b s e n ţ i şi ei. D. Alex. Buzescu , d e s p r e ca r e se s p u n e că va a l c ă t u i t rupa , d e l à R e g i n a M a r i a pes te u n a n absent, şi d-sa.. D in t r e cr i t ic i i z i a re lo r n u e r a u p r e z e n ţ i det >cât v reo doi .
In a l t ă p a r t e în a p u s , aces te p r o d u c ţi i — în une l e p ă r ţ i s i m p l e e x a m e n e — s u n t foar te ce rce t a t e . E în p r i m u l r â n d o lo i a l ă .şi f r u m o a s ă p a r t i c i p a r e la e m o ţia ce lo r d i n t r e ca re se v o r a lege m â i n e
SILUETA D-NEI BULANDKA
fruntaş i i ! t e a t r e lo r . E o a d e v ă r a t ă să r b ă t o a r e de fami l ie ca r e n u trebuei p ă r ă s i t ă . Rege le F e r d i n a n d c ă l ă t o r e a o zi şi-o n o a p t e bo lnav c a s ă i a p a r t e l a în -n a i n t a r e a e lev i lor d i n ş c o a l a de c a v a l e rie la g r a d u l de s u b l o c o t e n e n t . P e n t r u a c e a s t ă d e l i c a t ă şi a f ec tuoasă dovadă, , l ă sa de m u l t e ori m i n i s t e r u l î n t r e g s ă a ş t e p t e .
Cu a t â t m a i m u l t cu c â t p r o d u c ţ i i l e d i n a n u l a c e s t a m e r i t a u i n t e r e s u l t u t u ror. A u fost cele m a i b u n e de là război încoace . N ' a u d a t nici u n e l e m e n t exceip ţ i ona l . Şi nici n u se poa te a s t a . Nici u n u l d i n t r e elevi n u p o a l e a v e a d e p e acrwn o p e r s o n a l i t a t e . P r o g r e s u l l -au d o ved i t p rofesor i i . Şi e de m a r e i m p o r t a n ţ ă aces t fapt .
Două p u n c t e a u fost c â ş t i g a t e . S ă ren u n ţ a t la r epe r to r i ul s t r ă i n . Se în ţe l ege i m e n s a d i f icul ta te! pe c a r e o î n t â m p i n a u elevii î n r e p e r t o r i u l s t r ă i n , c â n d v o m s p u n e c ă «uooeeul de a n u l a c e s t a a fost d a t o r i t m o d u l u i î n ca re , d u p ă obseirva-ţli pe r so an i e, e i ş i - a u c o l o r a t r o i u r i l e . Nici ac to r i i oare a u c r e a t aceiste ro lu r i n u l e - au co lo ra t m a i i n t e l i g e n t ş i m a i j u s t de câ t aceş t i î n c e p ă t o r i . E dWstul s ă s p u n e m c ă doi t ine r i d. F l o r i n S c ă r -l ă t e s c u şi d. F lo rescu , c a r e j u c a u «simple roluri- de servitorii, a p r o a p e f ă r ă n i m i c în lex ti. a u l u a t m e r i t a t e şi s u s ţ i n u t e a-plaaize l a scenă- d e s c h i s ă . Es t e ş i expl i -calbii de ce . A c t o r u l s t u d i a z ă u n ro l
două s ă p t ă m â n i , pe c â n d e levul de C o n s e r v a t o r î l f r ă m â n t ă tot a n u l .
Ai doi lea p u n c t c â ş t i g a t a fost ideea de a n s a m b l u , de r i t m firesc a l a c ţ i u n i i .
Elevii, de là c l a sa d-lui I . L i v e s c u a u a d u s în s c e n ă o n a t u r a l e ţ e ei o ş t i i n ţ ă a r e sp i r a ţ i e i r e m a r c a b i l e . I n „ P a t i m a Roşio" d - r a S u z a n a Polilcrat a d o v e d i t şi u n p u t e r n i c t e m p e r a m e n t . P ă c a t c ă e p r e a m i c ă de s t a t u r ă . D. H o r a ţ i u Ione's-cu es te u n e l e m e n t b u n , c a r e va fi folos i t o r unuii tea tri ii n a ţ i o n a l . , ,Dezer to ru l" ne-a r e l e v a t î n s u ş i r i l e de c o m e d i a n ă — c a m eft ine — a le d-re i S i o m n a N i ţesc u. Un fizic ag r eab i l a i * d - r a Cec i l i a G r i -gor iu . D-ra Nely C u t a v a a v e a de l u p t a t cu u n ro l ca re n u s e p o a t e de f in i î n t r ' u n s i n g u r f r a g m e n t de scenă . Nu m a i e ra u n s i m p l u rol de c o l o r a t u r ă şi t o t u ş a t r e c u t p r i n el onoraibil . D. A r t u r Man e a e u n t â n ă r a c t o r c a r e d a c ă a r fi p u ţ in m a i î n a l t a r fi u n m a r e c â ş t i g p e n t r u t e a t r u l r o m â n e s c . Are şi i n t e l i g e n ţ a şi t e m p e r a m e n t . I n r o l u l lu i A n d r e i P i e t r a r u a e x a g e r a t n e r v o z i t a t e a şi n ' a p r i n s toa te pasag i i l e de e m o ţ i e l i n i ş t i • tă. r e s e m n a t ă . I n r o l u l l u i R u d i a fos t m a i l a locul s ă u .
C l a s a d- lu i N. S o r e a n u n e a d a t in a n c h e t ă d o u ă e l e m e n t e b u n e d. S t r o e Nicolae, a c t o r i n t e l i g e n t , c u n o s c u t d i n c o m p a n i a t e a t r u l u i Mic şi d - ra Duiţescu Virgin ia , c a r e pe v i i to r v a ş t i p r o b a b i l s ă se î m b r a c e , a s a ca s ă n u m a i p i a r d ă d in g r a ţ i a pe ca r e o a r e î n a f a r ă d e scenă . D-ra G u ş e i l ă are şi a v â n t şi c ă l d u r ă d a r cu m i j l o a c e mic i . I n „Aig lon" a fost de s t u l de po t r iv i t ă . D- ra C a m e l i a Miha i l a r e . ev iden t , t e m p e r a m e n t ş i v a fi u n e l e m e n t f o a r t e u t i l u n u i t e a t r u n a ţ i o na l . Tot a ş a d - r a E u g e n i a Dumitr iui , care; a p u s a c c e n t in „Mode lu l " .
C l a s a d -ne i M a r i e F i l o t ü a p r e z e n t a t în . . S i r i a n a " u n m i n u n a t a n s a m b l u . P i e s a a fost m a i b ine s t u d i a t ă de -cât
D N A MARIA F1LOTTI
la p r e m i e r ă . D-ra Băi 'bu leacu Tely e o v i i t oa re actrilţiă d e v a l o a r e , d. P o p a Gheoi 'ghe a fost u n e m o ţ i o n a n t T u d o s e ,
De là c l a s a d-ne i L u c i a B u l a n d r a reţ i n e m u n foar te b u n e l e m e n t u n u l d i n t r e cei m a i b u n i absolvenţii , pe d. N. A-t a n a s i u . M e r i t ă să! fie a m i n t i ţ i ş i d-n i i
Dom. Georgescu şi Riel iardd Rang, răi) d i s t r i b u i t .
C l a s a d - lu i I. M a n o l e s c u n e - a dat o s c e n ă d in ..Ecuiieia î n d ă r ă t n i c ă " pentru d - n a L i a Bá l in t ş l d.. I rod . Succes a a-v u t în „ M a e s t r u l ' ' d. Corne l iu Danieles-cu, c a r e d a c ă a r fi p u ţ i n m a l înalt, ar fi u n u l d i n t r e cei m a i b u n i t iner i amorezi d i n t e a t r u l n o s t r u de azi. D-ra Ли-
D. 1. MANOLESCU
re l ia L u p a ş c u i n e x p r e s i v ă în acest rol s a r p u t e a s ă p o a t ă d a m a i m u l t într'al-te le . D. I. U l m e n i d e l à Teattrul Naţional a d a t un. s i n c e r c o n c u r s absolvenţilor.
Aţi o b s e r v a t c ă r e v i n e c a u n motiv ta r a n d u r i l « n o a s t r e m e n ţ i u n e a că elementele cele m a i i n d i c a t e p e n t r u rolul de a m o r e z d r a m a t i c , v a c a n t î n teatrul № mâne-sc, s u n t toa te mic i d e s ta tu r i E p a r c ă o f a t a l i t a t e .
î n c ă o d a t ă , o seriie d e producţii, cu ca re p ro feso r i i a u t r e c u t cu succes c lasa .
CAM IL PETRESCU I
n o t e NĂPASTA este cea dintâi operă muzi
cală românească, propriii zis. Reprezentată la Opera Română în ultimele zile ale stagiunei. a obţinut tbtuş un suecű ti iu m fal, creind genul, nou pentru cultura românească. Eprobabil că operi d-lui Sabin Drăgoi, tânărul director ii Conservatorului de muzică (delà Tm şoara vai face o strălucită carieră şi ii străinătate.
Nici a n u l aces ta noi românii n'am putu t lua p a r t e la congresu l anual al „Socie tă ţ i i Uui'\ er.sa l e d e T e a t r u " al drei a n i m a t o r e s t e m a r e l e o m de teatru, f rancez , E. Géni ie r . C'â*(ti-va actori-şi oamen i d e t e a t r u a u p l eca t să participe li a cea s t ă r e u n i u n e d e t ea t ru european, Ц s impli obse rva to r i .
U N I V E R S U L L I T E R A R .
CRONICA SI BUNA CUVIINŢĂ Am m a i scr i s c â n d v a nah t i t lu l „Ar
tişti şi c ron i ca r i ' ' u n a r t i co l p r i v i n d pe larg ches t i unea competen ţe i în m a t e r i e de c ron ică a r t i s t i c ă în g e n e r a l şi ins i s tând în p l a s t i c ă a s u p r a g r a v i t ă ţ i i r ă s punderilor ce-şi i au f a t ă de p u b l i c şi artişti a t â ţ i a n e c h e m a ţ i ca r i (fa az i pe mâine se i m p r o v i z e a z ă , f ă r ă s c rupu le , in critici d e a r t ă . fără v r ' o p r e g ă t i r e în materie, fără c u l t u r a n e c e s a r ă g e n e r a l ă si de spec ia l i t a t e — a t r a ş i de m i r a j u l autorităţii u n e i s e m n ă t u r i s u b o ' u ş i r u i -re de fraze c u r g ă t o a r e pe cât de goale', inutile când n u s â n t d i rec t d ă u n ă t o a r e opiniei publ ice r ă t ă c i t ă în l a b i r i n t u l a-cestor s imulac re ' de g â n d i r e .
Nu m a i v o r b e s c de cazu r i l e foa r te frecvente, c â n d a ş a z i su l . , c ron ica r" ele bună c r ed in ţ ă î n i n t e n ţ i a d 'a cont.riibui la notor ie ta tea u n u i a m i c ca re poa t e în mod firesc iiş m e r i t ă elogii p e n t r u rea le Însuşiri art ist ice- —- p r i n n e p r i c e p e r e a lui d'a r e l eva ca l i t ă ţ i l e cu a d e v ă r a t re-marcaibile, scade în ochii o a m e n i l o r de specialitate şi a m a t o r i l o r av iza ţ i , o p e r a pe care d i f o r m â n d - o p r in e x a l t a r e a s lăbiciunilor ei p r e z i n t a t e în m o d i n c o n ştient- ca e x c e p ţ i o n a l e v i r t u ţ i , r e u ş e ş t e s'o ridice ca să zic astfel , ca fun ia pe spânzurat.
Dacă î n aces t e condi ţ iun i : „c ron ica rul" e n u m a i u n p a r a z i t de o r e l a t i v ă nocivitate pe o g o r u l s t r ă d u i n ţ e l o r c rea ţiei artistice, e in f in i t m a i g r a v cazul altei speţe de c r o n i c a r , ace la a n u m e care n e m u l ţ u m i t cu a m e s t e c u l i nconştientei lui în m a n i f e s t ă r i l e p u r a r t i s tice şi n e p u t i n c i o s s ă d ă r â m e p i e d e s t a -lurile a n u m i t o r c o n s a c r ă r i de f in i t ive prin sfâşieiea o,)terii u n o r a r t i ş t i pe drept sau pe n e d r e p t p u t e r n i c a c r e d i t a ţ i In opinia pub l ică — se n ă p u s t e s c în forme injurioase- când n u s u n t c h i a r calomnioase pes te m a r g i n i l e l i cen ţe lo r tolerate sc r i su lu i d e s t i n a t pub l i c i t ă ţ i i , a-supra omului şi ac t e lo r d i n v i a ţ a lui privată, răsco l ind cu p a t i m ă j o s n i c ă î n căutarea tă r i i lor ase un.so în cu te le ei pentru ca l ov ind cu g r o s o l a n ă r â v n ă pe lacurile u l c e r a t e să s t r o p e a s c ă cu impurităţile ţ â ş n i t e o b r a z u l ar t i s tu lu i şi opera lui, c o n ş t i e n t de efec tu l m i z e r a b i l pe care-1 poa t e ob ţ ine în o p i n i a c i t i torului pregăt i t astfel p r i n t r ' o p e r f i d ă d e plasare a n o ţ i u n i l o r la eon i uzi u n e a n e -
; iertată Intre v ia ta p a r t i c u l a r ă şi aceea a omului public r e p r e z i n t a t ă p r i n opera artistului s a u in a c t i v i t a t e a a c e l u i a ş om în a t r i b u t i u n i de o r d i n obş tesc .
Sunt încă r ecen te , şi î n c h i p desa-greabil i m p r i m a t e î n m i n t e a m e a , r â n
durile, s f o r ă i t o a r e d i n n ă u n t r u l u n o r co loane ele c r o n i c ă p la s t i ca , î n c a r i p r o . f a n â n d u-se î n a l t u l c a r a c t e r m o r a l a l a-ce.stor t r i buna , î n furia, l o v i t u r i l o r dest i n a t e .p res t ig iu lu i u n o r p r e a c u n o s c u ţ i a r t i ş t i — furie a d e s î n t e ţ i t ă mai: mu.lt de p r e o c u p ă r i l e u n o r i n t e r e s e p e r s o n a l e s a u de c lan, d'cţcât d i n c o n s i d e r a ţ i i p u r a r t i s t i c e — respec t iv i i c r o n i c a r i (mai cu s e a m ă c â n d aceş t i a s ' au î n t â m p l a t să fie ei înş iş i p ro fes ion i ş t i a i p l a s t i ce i ) c o n t e s t â n d m e r i t u l u n o r di a ţ ineţ i u n i a-co rda t e (zic. i n d i f e r e n t dacă pe d rep t s a u pe n e d r e p t ) a u c r e z u t s ă a r g u m e n teze d e s t u l d e c o n v i n g ă t o r i n v o c â n d î m p o t r i v a t a l e n t u l u i d i s c u t a t „ a u t o m o b i l u l c u m p ă r a t cu ze s t r ea t r eves t i i " în ca re .,эе l ă f ă i e" a r t i s t u l v iza t , or i d e p i l dă a c u z a ţ i a ce se a d u c e u n u i m a s t r u oc to g e n a r e a r e „ r ă m a s la B u c u r e ş t i î n v r e m e a ocupa ţ i e i g e r m a n e o r g a n i z a e x p o ziţii , în t i m p ce a l ţ i i ( aceş t i a s u n t p r i e tenii) s e l u p t a u pe f ront" . A l t ă d a t ă desc r i e r ea r id icu l iza tă , a d i f o r m i t ă ţ i l o r şi i n i n f i r m i t a ţ i l o r t r u p e ş t i , a s l ă b i c i u n i l o r b ă t r â n e ţ i i fizice, a fonet icei n u m e l u i ca re se p r e t e a z ă l a ief t ine c a l a m b u r u r i , or i a i n t i m i t ă ţ i l o r f ami l i a r e , a u se rv i t
de p â n z ă pe ca re s 'a b r o d a t cu ep i t e t e şi ad jec t ive adese -o r i t r i v i a l e — i n t r ' o c o l o a n ă a d r e s a t ă e m o t i v i t ă ţ i i e s t e t i ce — l in ţo l iu l d e s t i n a t s ă î n ă b u ş e i n n o a p t e a u i t ă r i i pub l ice , n u m e ce c o n t r a r i a z ă p r i n n o t o r i e t a t e a lor ve l e i t ă ţ i m a i p r o a s p ă t î n sc r i s e în c u r s a r e c o r d u r i l o r c las i f i ca toare pe î n c ă p ă t o r u l r e g i s t r u al n e m u r i r i i .
P e l â n g ă că n u cunosc c a z u r i în c a r i o „ c a m p a n i e " — ca să ne s e r v i m de t e r m e n u l actis ta g a z e t ă r e s c — .dusă în a-ceste c o n d i ţ i u n i , î n t r u câ t p r i v e ş t e u i t a r e a p u b l i c u l u i , să n u fi a v u t efectul pe dos de cât cel a ş t e p t a t , în .sensul c ă v io len ţa a t a c u r i l o r g re ş i t î n d r e p t a t e l o vind în om a u s t â r n i t c u r i o z i t a t e a pen t ru a r t i s t — d a r ceeaee r ă m â n e i n d i s c u t a b i l ă -e p r o f u n d a r e p r o b a r e pe ca r e î n t r o n a r e a a c e s t u i odios s i s t e m t r e b u e să î n t â m p i n e d in p a r t e a o r i c ă r u i o m c iv i l i za t c a r e în ţ e l ege că mi j l oace l e cr i t icului , cu p re t en ţ i a de-a co labora lângă a r t i s t la r a f i n a r e a p r o g r e s i v ă a- gus tu lui pub l i c , n u t r ebuesc c ă u t a t e p r i n t r e ace lea car i p r i n n a t u r a lor s u n t desgus-tătoare.
C. VLAD
P . I O R G U L E S C U - J A R : BALC1C
408. — U N I V E R S U L L I T E R A R
ccize ic ir i t i asasi-Msa...
9 9 9
U n b ă t r â n şi ce lebru cr i t ic a l nos t ru , î n r u d i t o a r e c u m p r i n a n u m i t e socoteli de e d i t u r ă cu S h a k e s p e a r e şi desieiln-z â n d d i n Ibsen , se socotise obligait — d a t e f i ind a c e s t e cons ide ra ţ i i de rube denie î n t r u e t e r n i t a t e — s ă a s i s t e la r e p r e z e n t a ţ i a fest ivă, pe c a r e t e a t r u l N a ţ i o n a l o d ă d ă d c a cu pr i l e ju l cen te n a r u l u i m a r e l u i d r a m a t u r g n o r v e g i a n . C u m în sa l ă e ra foar te cald. c u m se r e p r e z e n t a „Raţa- s ă l b a t e c ă " (ope ră m i s t ică şi o b s c u r ă cu exp re s i a siuszisului cri t ic) c u m î n a i n t e de ridicarKla co r t ine i b i e tu l o m m a i a s c u l t a s e şi o c o n f e r i n ţ ă şi m a i a les c u m este foar te obosi t , se l u p t a z a d a r n i c î m p o t r i v a v a l u l u i de c ă l d u r ă . Ag i t a g â f â i n d b a t i s t a şi' îşi l ă r g e a f a m i l i ä r gu l e ru l . Deoda t ă se întoa rce î n s p r e vec inu l de b a n c ă , t â n ă r a d e p t şi elev, şi îi c o m u n i c ă m â n i o s şi v i n d i c a t i v .
— Nu mă, m a i p r i n d e el la a l doi lea c e n t e n a r .
— In ce m ă pr iveş t e — rep l i că tân ă r u l — n u m a i calc pe l a astfel de com e m o r ă r i . E x c e p t â n d - o pe a d- t ră , m a e s t r e .
A c u m o s ă p t ă m â n ă î n a i n t e de a se p u n e la p u n c t p e n u l t i m u l n u m ă r al U n i v e r s u l u i l i t e r a r . Un foar te t â n ă r conf ra te in l i t e r a t u r ă şi s t u d e n t în d r e p t îşi l u a s e a n g a j a m e n t u l d e a a d u c e u n ar t i co l . S e a r a t â r z i u îşi a d u c e a m i n t e şi d i s p e r a t a l e a r g ă a c a s ă , u n d e face o t r i s t ă descoper i r e : o c u p a t cu d r e p t u l a d m i n i s t r a t i v a m i c u l n o s t r u n u băigase p â n ă a t u n c i în s c a m ă l ipsa umor elem e n t a r e i n s t r u m e n t e de antă poet ică . Nu a v e a ce rnea l ă . La d o u ă s p r e z e c e n o a p t e a îl ba te în uşe p r o p r i e t a r u l u i şi îi cere d i s p e r a t a ju to r .
A d o u a zi b inevo i to ru l d o m n , reon-tii'ùnd în poses ia că l imăr i i^ se m i r ă pol i t icos f a ţ ă de i l u s t r u l s ă u l o c a t a r .
— ,.Dar n'aţ.i c o n s u m a t deloc c e r n e a l ă ! — Ei, dornte, eu sc r iu c u g e n i u n u cu
ce rnea l ă .
Acelaş confra te t â n ă r şi s tudios se p l â n g e a în redac ţ i e , r e fuzând s ă trad u c ă u n a r t i co l d in P i e r r e L a s s e r r e :
— , .Eu sc r iu m u l t m a i u ş o r decâ t t r a d u c " .
— „ E u î n s ă p re fe r să-1 t r a d u c i pe L a s s e r r e , decâ t — sc r i i nd d - ta — să-i t r a d u c i pe ce t i to r i , a d a u g ă c ineva .
U n d e a u t o r u l aces te i . . po in t e" a început s ă fie s p i r i t u a l , a fost în clipa c â n d a c e r u t ca rep l i ca să-i fie t recu tă î n a c e a s t ă r u b r i c ă .
Ceeace s'a făcut .
X... BOXEURUL
Suntem încă cu tojii sub impres i a ma t chu lu i Bool-Burdon, când E d w a r d S tee rp d i n Sau F ranc i sco l ansă p r in glasul prese i o „ p r o v o c a r e " or icăru i va dor i să se în t â lnească cu cl.
Bool accep tă şi fu făcut k u o k - o u t în <> roundur i . Aluin D r o p p a y din Liverpoo l fu deasenreni învins . Atunci un ziar d i n Chicago puse în joc 10.000 do la r i , ofe-r indu- i ace lu ia ca re va reuşi să-1 înv ingă pe E d w a r d S t ee rp .
Nimeni nu se decise când , în t r ' o zi, d i rec to ru l z ia ru lu i p r ind înş t i in ţ a rea că un o a r e c a r e domn X... accep tă în tâ l n i rea .
Pe scur t , în ziua n ia tchhulu i , 2 5 . 0 0 0 d e spec ta to r i se î n g h e s u i a u în sala du
. p r e m i i a casei de corcc.ţiune din Brooklyn.
E d w a r d îşi făcu i n t r a r e a i n t r e f rânghii, mai în formă ca n ic ioda tă în spatele lui şi a l a n t r e n o r u l u i s ău se p re zintă X.... b o x e u r u l necunoscu t .
Era un oui în vârs tă , cu în fă ţ i şa rea fă ţarnică şi ş i rea tă . p ă r â n d să aibă tor ţa une i fetiţe sfioase de 10 ani .
Bine ! La p r imul round, S tee rp îi d ă d u o lo
v i t u r ă d r e p t în s t o m a c şi s ă r m a n u l om se p r ăbuş i , se r id ică şi, a p r o p i i n d u - s c d e S tee rp cu a e r de smie rdă to r , îl b ă t u p r i e t eneş te pe u m e r i .
La a l doi la round , cu un crochet la maxi la r , S e e i p îşi a r u n c ă a d v e r s a r u l la pămân t . F u crezu t mor t , d a r nu e r a ; X.. se ridică, ezi tă uu moment , s u r â s e în
N E C U N O S C U T Pil HUI \ IA( Olil.AN
d r e a p t a şi în s tânga şi ariincâiidii-se de gâ tu l lui E d w a r d , îl îmbră ţ i ş a cu drăgă lă şen ie pe f run te . Bine!
In romului , al t re i lea , Steerp , enervat îi dădu o a s e m e n e a lov i tu ră de pumn, ; n cât b o x e u r u l n e c u n o s c u t căzu pe spate, p â n ă în sfârşi t fu dec la ra t knockout . :
Ne p r e g ă t e a m să plecăm, oarecum decep ţ iona ţ i în s p e r a n ţ e l e noastre , căni b o x e u r u l -străita reeăpătânldii-şi віпн> i i le . făcu semn că vrea să vorbească.
- Domni lo r , spuse el, sunteţ i martori că p u r t a r e a m e a a fost din cele mai cor ec t e în a c e a s t ă a v e n t u r ă ; pot sa facla n e v o e caz d e m ă r t u r i i l e d-voastră ?
Noi r ă s p u n s e r ă m , eă d a şi fiecare plecă să m ă n â n c e . O p t zile d u p ă aceea, X., b o x e u r u l necunoscu t , făcu o plângere con t ra lui E d u a r d S teerp , pentru loviri şi r ăn i r i , a f i r m â n d că el nu răspunse p r o v o c a ţ i u n i l o r boxeuru l i i i , pe care-1 califica ele n e m e r n i c şi că. tocmai dia con t r a , el a făcut tot posibi lul ca sül ca lmeze , pe celălal t , ca re l-a loxit cu ult ima să lbă t ic ie .
Tn consec in ţă , şi luând ac t de mării-r i i le n o a s t r e , r e c l a m ă 10.000 de dolari, ca d a u n e i n t e r e s e .
P e scur t , a f ace rea îşi ur ină cursul; fü lung . D a r , ceeace este cert , este cu Edw a r d Sieer.]), p i e r d e procesul şi matcM d e o a r e c e a d e v ă r a t a r a ţ i u n e de a fi a a-ces tu i ma t ch r idicul , e ra câştigată celor 10.000 dolar i , ban i pe care Edwari S t ee rp t r e b u i să-i p lă tească până k iii t imid ban .
AUREL BÄE.4U: C O M P O Z I Ţ I E
I
U N I V E R S U L L I T E R A R . 409
ІіТегмга OSEDMCIFIE
într'o zi Max Iacob , se d u s e la g a r a tai Saint Beno i t - su r -Lo i re să-ş i aşt t jpte un prieten ce sosea cu t r e n u l . C u m venise prea de v r e m e , p o r n i s ă s e p l i m b e puţin pe c â m p u l d i n v e c i n ă t a t e . P r i v i n d arborii şi f lorile, v ă z u d e o d a t ă ceva a l bastru ce v e n e a sp re el. E r a u doi j a n -d»nmi.
Ei se a ipropiară de M a x I a c o b şi d u -P&ce îl p r i v i r ă cu o a r e c a r e nen îc r ederei, I! întrebară :
• Cum. v ă n u m i ţ i .' • Max Iacob .
- Ce faceţi aci . - Aştept pe u n p r i e t e n a l m e u care
treime să s o s e a s c ă cu t r e n u l . • Sunteţi de aci ?
- Dacă p r i n a, fi d e a ic i , în ţe lege ţ i c ă mt deila g a r ă , n u s u n t de aici . Locuesc la Saint Beno î t -eur - Lo i r e . - Ah ? «sunteţi d i n S a i n t B e n o î t - s u r -
Іліте? Dacă s u n t e ţ i de acolo , t r e b u e Ä-1 cunoaşteţi pe d o m n u l Lor io t ? - Domni Lor io t , d a r d u m n e a l u i e s t e
(tel mai b u n p r i e t e n al m e u ! E r i s e a r ă m cinat la el.
- E i b i n e ! d o m n u l e Max lacob, c â n d Ы vedea pe d o m n u l Loriot , spunerţ i- i ti jandarm ii T h o m a s şi Colin îl s a l u t ă .
Thiers avea o m a r e a d m i r a ţ i e p e n t r u Kralliger. I n t â l n i n d u - 1 î n t r ' o zi, îi clemă ttfflul ele Horarţiu f rancez . - Ce va fi ce l ă l a l t a t u n c i ? r ă s p u n s e (ranger.
Părinţii lui Balzac , ca r i v o i a u ca
br să se ded ice n o t a r i a t u l u i , îl
[ară, când a î m p l i n i t douăzec i şi u n u
(ani, să se consacre în î n t r e g i m e
Şiierei pe ca re i -au a les -o .
, ...A voi c o n s a c r a l i t e r i lo r , s p u s e
pirul Balzac.
j - Domnul a r e g u s t u l m i z e r i e i . Vreia
(încerce nevo ia de a m u r i în sp i t a l ,
jn» bătrânul Ba lzac .
- Ia litere, p e n t r u c ă să nu fii o ha i
na trebue să fii un rege , in t e rven i
nmna de Balzir*.
-Ei b ine! voi fi r ege , r ă s p u n s e Ba l -
t
1» c a r i c a t u r a z i le i
LA D O C T O R
400.000 FRANCI P E N T R U O PÂNZA DE GREUZE
Zilele t r e c u t e a a v u t loc v i n d e r e a colecţ iei deceda t e i d o a m n e B r a s s e u r . A-m a t o r i i , ven i ţ i în m a r e n u m ă r , a u a v u t ocaz ia dü a d i s p u t a î n t r e ei ope re d e a r tă de p r i m u l o rd in . V â n z a r e a a î n c e p u t ca de obice i p r i n desene . S 'au d a t 25.000 f r anc i p e n t r u „Copi lu l cu câ..!ne" de Boi l ly şi 41.000 fr. p e n t r u O m a g i u l rec i proc de Saint-Aubiiin.
In ceeace p r ive sc t ab lou r i l e , ofer tele in i ţ i a io a u fost cu m u l t î n t r e c u t e . Un a m a t o r a d a t 125.000 f ranci p e n t r u „Des e n a t o r u l " şi „Lueră i toarea de t a p i ţ e r i e ' ' a le lu i C h a r d i n , d o u ă mic i p i c t u r i d a 155 m i l i m e t r i l ă r g i m e , e v a l u a t e la î nce p u t l a 80.000 f ranc i şi ca r i a u fost v â n d u t e în 1911 cu .11.000 f ranci i a r i n 1828 cu 40 de f r anc i . Un tab lou de F r a g o n a r d a a j u n s p â n ă la s u m a de 205.000 fr. ; cele d o u ă „Seen-o d e d i l i g e n t ă " d e Le-p r i n e e , a m â n d o u ă la fel d e m i n u s c u l e , la 130.000 fr. ; u n t ab lou de H u b e r t Robe r t de 21 c e n t i m e t r i î n ă l ţ i m e la 52.000 fr. c o n t r a celor 4.500 oferi ţ i în 1906 ; . . P o r t r e t u l d o m n i ş o a r e i Géra rd" , p r i e t e n ă a lu i F r a g o n a r d , di?i D u m o n t l a 70.000 f ranc i ; , M u z i c i a n a " de Schall; l a 87.000 f ranci (Kî.fOO fr'. in 1910). I n s f â r ş i t . .Copilul b l o n d " de G r e n z e a fost achiziţ i o n a t p e n t r u s u m a de 400.000 de f ranci , c a r e es te c a m p re ţu l t a b l o u l u i în 1909, d a c ă ţ i n e m s e a m ă de d i f e r e n ţ a de valoa re d i n t r e I ran«t i 1 a u r şi cel hâr t ie .
V â n z a r e a f i reş te n u s ' a o p r i t a ici . A c o n t i n u a t apoi d e s f a c e r e a a l t o r colecţii , de pe m a r c a c ă r o r a n ' a r i l ips i t vech i n u m i r i ca : Ctonntitfly. Mennecy , Sevrée , etc .
(Exoelsior)
ESENŢA ROZELOR
Se ş t ie c ă s i n g u r a ţ a r ă in a p r o p i a t u l O r i e n t c a r e p r o d u c e e s e n ţ ă de t r a n d a f i r es te B u l g a r i a şi aroume m i c a l o c a l i t a t e Ke j a n i i k .
I n 1921 s ' a u d i s t i l a t la K e j a n l i k 4 m i l i o a n e 880.000 k i l o g r a m e d e p e t a l e de t r a n d a f i r , car i a u d a t 1.380 l i t r i d e esenţ ă ; în 1922, 4 m i l i o a n e de k i l o g r a m e cau-i a u d a t 1.125 l i t r i de e s e n ţ ă ; î n 1925. — 5.000.000 de kgr . ca r i a u d a t 1.400 l i t r i .
J u m ă t a t e d i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă d i n fiecare a n este t r a n s p o r t a l ă în F r a n ţ a .
P R O N U M E
Ia t ă aci o ser ie d e p r e m i e r e cu vechea lor semnif ica ţ ie : Ade l ine , o p r i n ţesă ; Al ice .nobi lă ; Amel ia , iub i t ă ; Ana, g ra ţ ioasă ; Ber ta , fairrroasă ; Brigi ta , s t ră l uc i t oa r e : Eea t e r i na , fără p a t ă ; Caro l ina , îu î n t r e g i m e nobi lă ; E l i sabeta , Eliza, I sabe la , b u n ă t a t e ; Fina, doică ; E lena t en ta ţ i e ; M a r g a r e t a , p e r l ă ; Mar ta , a m ă -гГ.^іппе : Mati lda, d a m ă d e o n o a r e ; So-iiii, î n ţ e l e p c i u n e ; Suzana , un cr in.
Pac i en ta : Doc tore , a m dese vomi tă r i , ce s a fac ?
Doctorul : doamnă. . . .
C u m p ă r a ţ i - v ă un l ighean (Caricatură de Ion Sava)
C R I T I C DE ARTA
— N 'a r fi r ă u a rbo r i i t inere ; dar ceeace le reproşez eu, e s t e că sun t p r e a dc . . lemn". (Dimanche ilustrée)
E V I D E N Ţ A
ггилнл Sínt
Pages Fémenines)
— Mai a s igu ra t că aces t e ghe te n u se mai r u p ; şi i a tă - le !
— Bine în ţe les !... da r d a c ă le-aţ i pu r tat... ce srrtem noi d e v i n ă ?
(Dimanche ilustrée)
ИО. - UNIVERSUL LITERAR
carii reelcife in ежігсме VIATA LUI AL. DUMAS-TATÄL
r
Prodigiosul talent care a produs cea mai mare şi mai citită bibliotecă din câte există sub acelaş nume (peste o mie de volume, cu 36 mii de personagii, tipărite până azi în peste o sută de milioane de exemplare), a trăit o viaţă tot pe atât de bogată ca şi opera lui copleşitoare. Din numeroasele cărţi, broşuri, studii scrise despre viaţa şi opera lui Dumas-Tatăl s'ar putea extrage romane întregi. Unul însă la înălţimea eroului numai el însuşi l-ar fi putut scrie. Dar a preferat să se risipească în atâţia alţi eroi populari şi azi pe întinderea pământului.
ALEXANDRU DUMAS-TATAL I a 1 8 3 0
T a t ă l Iui Dumas -Ta t ă l e r a m u l a t r u — născut d in t r ' o a v e n t u r ă a nobi lu lu i D a v y delà Piuillaterie că lă tor pr in San-Domin-go si una d in n e g r e s e l e lui, Louise-Ce-set te Duinas cu ca re s e înapoiase în F r a n ţ a .
Bă t r ânu l fusese un m u l a t r u e x t r a o r d i nar : la t re izeci şi c inci de an i e r a unu l din genera l i i ag rea ţ i d e Napoleon, d a r căzut în d i sg ra t i e p e n t r u repub l ican i s mulu i îndrăznef, el t r ă i r e t r a s şi sufer ind la Vi l l e r sCot te re t s . u n d e d -na Mar ie Louise El i sabe th nă scu t ă Laboure t îi dă rui în 1802 o m â n g â e r e : p e Alexandr i i .
Băia tul e r a deş tept , s igur de el, vc.''băi e t Şi înd răzne ţ . Avea p ă r u l blond, buclat cu g r a ţ i e n a t u r a l ă , ochi m a r i a lbaştri i , seducă tor i , na su l d rep t , buze l e groase şi senzuale , d inţ i i foar te a lb i şi un o-b r a z luminos . P u t e a să placă . î n t â m p l a rea ii scoase în calea copi lă r ie i lui un bă t r ân m a e s t r u de s c r i m ă de là ca re învă ţă aceas t ă a r t ă , deven ind un vir tuos , T r ă gea la ţ in t ă admi rab i l . Juca b i l ia rd a t â t de b i n e încâ t g r a ţ i e unei lungi ser i i de câş t igur i şi a unu i p r i e t e n pa r iz ian îşi real iză visul p r i m e i t i ne re ţ i : Pa r i su l .
P r i m u l lui contac t cu t e a t r u l a fost hotă râ to r : descoper i se o lume, Par i su l , şi acum, p res in ta t m a r e l u i Ta lma , fantezia lui b o g a t ă îi des făşura o lume şi ma i a-
t r ă g ă t o a r e . T â n ă r u l D u m a s ru g a pe Ta l m a să-1 s ă r u t e , d o r i n d să scr ie şi să izbândească în t e a t r u şi m a r e l e t r a g e d i a n îl bo teză poet în n u m e l e lui S h a k e s p e a r e , Corne i l l e şi Schi l ler . Aces te t re i n u m e nu aveau a tunc i o r ezo n an t ă p r e a m a r e în sufletul lui. D a r consac r a r ea g l u m e a ţ ă a mare lu i ac to r îl a ş t e r n e la d r u m . sp re g lor ia t e a t r u l u i .
T â n ă r u l D u m a s s imţ ia în el p u t e r e a de a dori să cuce rească P a r i s u l de pe scenă.
Şi cum Vi l le r s -Cot te re t s nu- i insp i ra de loc, iar m a t e r i a l u l d in ca r e voia să-ş i confecţ ioneze p iese le l ipsia acolo, ceru mamei sa le ( tatăl lu i murise) scr isor i le de i n t r o d u c e r e în Par i s , C â n d d 'Ar tag i i an care ' i s e m ă n a lui D u m a s ca un frate, sosi d in C a s c o n i a la Pa r i s , lăsă să i se fure s c r i soa rea de r e c o m a n d a ţ i e a t a tă lui său că t r e d. de Trouv i l l e , c ăp i t anu l Muşche ta r i lo r . D u m a s însă fu mai noro cos. Avea două scrisori c ă t r e doi genera l i , foşti c a m a r a z i a t a tă lu i său d in ca r e unu l îl puse să facă o pet i ţ ie şi văzându- i caligraf ia îl felicită, a s igu rându-1 de o s lu jbă .
P e cât de m â n d r u e r a în a f a r ă d e b iu-roul lui p e a t â t d e umil i t se s imţia aco lo în r ed ingo ta lui veche cu cozile p â n ă la călcâie şi cu p ă r u l lui m a r e stufos şi b lond. Dar o m â n g â e r e găsi ch iar l â n g ă camera mobi la tă ce'şi î n c h i n a s e : e ra o t â n ă r ă a l b ă şi b londă , pu ţ in ma i în vâ r stă, d a r cu farmec, s e p a r a t ă de b ă r b a t u l ei ca re r ă m a s e la R o u e n p e când e a conducea aici un a t e l i e r d e n u ă r i e . C u r â n d cele două m e n a j u r i modes t e d e v e n i r ă u n u l în ca re nu pes te mul t t imp se ivi micu l A l e x a n d r u , fiul c a r e de t e mai t â r ziu pe fa imoasa D a m ă cu Camel i i .
Un luc ru îl necă j ea însă : cons ta tase că nu ştia n imic , nici ch iar i s to r ia F r a n ţ e i . Cu ra jo s , se puse pe luc ru . îşi c r ée p r i e -te idi p e n t r u toa te r a m u r i l e a e cunoş t inţ e sp re ca re se s imţea a t r a s , o r i d e oare şt ia că va avea nevoe. î n g r ă m ă d e a de toate , de o r iunde , cu bunăvo in ţ ă .
Scrise, d u p ă c r â m p e e p r in se ici colo, . .Cr is t ina" cu ca re bă tu la uşa lu i Nodier , d i rec to ru l Ar sena lu lu i , p r i e t en p rov idenţ ia l a l t iner i lor l i te ra ţ i . Nodier îl recom a n d ă lui T a y l o r care ' i a scu l t ă p iesa şi i-o pr imi . D a r P i c a r d i-o înapoie , reco-m a n d â n d u - i să'şi vadă d e s lujbă . Casa lui Nodier îi e r a însă deschisă . Ii cucer i se pe toţi cu sp i r i t u l lui desch is şi e x u b e r a n t . La Nodier eunoseit pe Vigny, p e Lamar t ine , pe Musset, p e Hugo ca re după ce Nodier , vorb i to r neobosi t şi cucer i
tor, spunea : des tu lă proză, îi lua locul cu ve r su r i .
C â n d avea ban i , D u m a s a r b o r a cele mai e x t r a v a g a n t e toa le te , veste verzii, pelerine roşii, a d ă o g â n d şi l a n ţ u r i groase de aur masiv. S u r â d e a şi e ra un mijloc nud mul t d e a'şi a t r a g e p r iv i r i l e femeilor cure se î n d r ă g o s t e a u de capui lui copilăros, ele p ă r u l lui nou ros şi de bărbuţa lui n e a g r ă şi moa le ca un puf.
Sufer i şi de h o l e r ă în 1852 şi se vindecă g r a ţ i e unui flacon d e e t e r pe care'i bău în del i r . Luă p a r t e la lup te le de stra. d ă con t r a lui Louis Phi l ippe şi la 9 Iunie o foaie legi t imis ta îi a n u n ţ ă execu|ia, Bă t r ânu l Nodie r îi scrise : ,,«m citit că te -au împuşca t azi de d iminea ţă la 5. Ai b u n ă t a t e a şi mă înş t i in ţează dacă aceasta te va împiedica să d e j u n ă m mâine împreună". Dunuis îi r ă spunse .,din cealaltă lume" , dau a doua zi t r ebu i sa se expatrie, ze de t eama unei ser ioase urmări r i .
C a r n a v a l u l d in 1855 r ă m a s e de pomină, m u l ţ u m i t ă lui D u m a s care.'şi permise luxu l să dea un bal în apar tamentu l său uni t eu un a l tu l vecin ere era gol şi unde convocase pe cei mai mari a r t i ş t i «ă-i (le. eoreze săl i le . D e l a c r o i x făcu o pictură mare . P r i n t r e inv i ta ţ i i pr imiţ i de Ida, c i au legitirnişti , r epub l i can i , orleanişti, a-cadeii i icieni, pa iu l l e t a r i . ac t r i ţe şi literaţi. Se pe t recu t u r b a t . In zori parizienii întâi, n i r ă pe b u l e v a r d o fa randolă în care Delacroix e r à Dante , Musset o paiaţă, Ro-sini F iga ro , ia r B a r y e t i g iu de Bengal. Hugo e r a ce r t a t eu D u m a s şi nu venise.
F r e c v e n t a Café d e Par is imde'.şi etala fa imoase le găte l i şi consuma una din mân. eâ r i l e spec ia le p e n t r u ca r e venea ţl Balzac. D u m a s e r a m a r e a m a t o r gastronom. Când îi p l ăcea o m â n . a r e . se ducea la b u c ă t ă r i e , lua r e ţ e t a ,o p r e p a r a singur, o pe r fec ţ iona încâ t a fost o vreme în v ia ţa lui când faima gastronomică îi a-m e n i n ţ a ser ios faima l i t e ra ră , cel pufin aşa c r e d e a el.
D e l à d i n e u r i s a r d a n a p a l i c e plătite de el, a j u n g e a a d e s e a şi l a l ipsur i . Portărelu l îi e r a vecbe cunoş t in | ă . în t r 'o zi ce-rându- i - se obolu l p e n t r u o înmormântare, dădu 15 franci. — ,-Ali, d-Ie. îi spuse soli. r i t a to ru l , d a c ă toa tă l umea a r da ca dv. i-ain p u t e a face o î n m o r m â n t a r e de clasa a Il-a-, că a fost po r t ă r e l , săracul. -..A, î n g r o p a ţ i u n p o r t ă r e l ? Ţine încă 15 franci şi cau tă să î n m o r m â n t a ţ i doi". In
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 411
fond era bun şi d a c ă n ' a v e a bani , e l ş t ia bine că a doua zi p r o v i d e n ţ a şi t a l e n t u l îi vor aduce.
Râsul lui învese lea o l u m e î n t r e a g ă . El nu înţelegea al t fe l sc r i su l decâ t să d i s treze şi să od ihnească sp i r i tu l . Aceas ta era arta lui. L u c r â n d şi l uc ra e n o r m , el ee înveselea, şi l u c r a cu şi m a i m u l t ă râvnă. I se p ă r e a c iuda t ă î n t r e b a r e a : cum scrie. î n t r e b a ţ i p r u n u l c u m face p ru ncie, riposta el.
Masa la el nu se r idica î n t r e 11 şi 5 după amiazi. Avea vec in ie mosaf i r i d i n t r e care pe unii nici nu- i cunoş tea . D e a c e e a odată pe s ă p t ă m â n ă d a o m a s ă cu inv i ta ţ i ji ee mânca î m p ă r ă t e ş t e la m a s a Iui. I a r el vorbea p â n ă n o a p t e a t â r z iu a s e m e n e a unui povestitor a r a b p r e l u n g i n d veghia tribului sub ce ru l îns te la t al de se r t u lu i .
Martor î n t r ' u n p roces , D u m a s fu î n t r e bat ce cali tate a r e : — „aşi s p u n e că sun t autor dramatic de n 'aş i fi d in ţ a r a lui Corneille". Încrezător / şi cu ra jos ca d 'Ar-tagnan, bogat ca Monte -Cr i s to , el deven i se megaloman. D a r „pa raz i ţ i i " şi femei le il minară curând . Vila lui d e l à Sa in t G e r main unde d ă d u s e a t â t e a s t r ă luc i t e serbări cu bogate d i n e u r i şi focuri de a r t i f i cii, i se vându. lmbognţ indu-ке apoi d in romane, îşi cons t ru i un castel magnif ic urnit Monte-Cristo, c a r e d u p ă u n t imp avu aceeaş soar tă . Fusese un a d e v ă r a t palat fermecat p e ca re el îl p u n e a la d is poziţia tuturor şi apoi se a s c u n d e a să scrie, într'o mică insulă ar t i f ic ia lă . C â n d nu mai era vin o r d i n a r la p ivni ţă , pen t ru servitori, Dumas ordona să li se dea şampanie.
Prin gesturile lui, pr in v ia ţa lui deven i popular şi în Saint G e r m a i n şi la Mar ly . Câştiga enorm p e n t r u v r e m e a l u i : 60 bani pentru u n r â n d d e 60 l i t e re , d a r nici odată nu câştiga îndea juns . A încerca t $ facă politică, visa să dev ie depu ta t , ceea ce pe a t u n c i p u t e a fi m u l t m a i m u l t ca astăzi, da r n u fu a les , ceea ce'i j igni profund buna sa c r ed in ţ ă . I n t r e a l t e a r -fimente e lectorale el invocă şi p e aoela de a fi hrănit cu cele câ teva su te de ro mane şi de d r a m e a p r o a p e zece mii de l u . datori speciali c a r e au l u c r a t la p u n e r e a lor in mişcare. A legă to r i i îl l u a r ă în r â s : lei, marchizul, a r i s toc ra tu l , neg ru l , secretarul lui O r l e a n s !" D o u i l u c r ă t o r i îi tieeră în nas. Ii l u ă p e sus p e amândo i U zvârli cât colo doved indu - l e că deşi iristocrat avea şi forţa fizică supe r ioa ră .
După ce i se v â n d u şi cas te lu l şi tot «adunase în el, inv i tă u n p r i e t e n la m a . á. la desert îi s e r v i două p r u n e : ia, ţBeel, cel pu ţ in una . Şi d u p ă c e o m â n ii, «laose : ai m â n c a t 100.000 franci . A-«ste două p r u n e e r a u tot ce.'mi ră inăse-Kdin castelul Monte-Cr is to ca r e m-a co-|U 200.000 fres. P r i e t e n u l lu i , B e r a n g e r . ршеа într'o zi : D u m a s şi-a r is ipi t fastul ca anumi te fete f r u m u s e ţ e a şi mi-c bună ca d. de la Pa i l l e t e r i c să n'o t e r m i -le pe pae".
la 50 de an i scoase u n z ia r „Musche ta -il" care izbut i să t r ă i a scă des tu l d e viu iţită ani t recând p r i n tot felul d e pe r i -pepi până ce în t r ' o zi D u m a s a n u n ţ ă pe ci-lori că se pot a b o n a în massă , d e oa r ece t(i redactorii lu i demis ionase ră . S ingur II italian băt rân, Rusconi , r ă m a s e deş i el • făcea nimic, i n s p i r a s e doa r u n v e r b M aleatorului s ă u : r u sconea l a a d i c ă a B face nimic. C â n d u n u l d i n s ec r e t a r i i kJ ii traducea I l iada în pi<*ză şi el o pu -Bi» în foileton s emnând -o , r e p r o ş â n d i u ke el se m i r ă : cum de nu mi -a ţ i s p u s
n imic când a m p u s Biblia în r o m a n u l 1-saac L a q u e d e m ?
Se b u c u r ă g rozav d e succesul D a m e i cu Camel i i şi g lor ia fiului său e r a şi a lu i : n u e r a o p e r a lu i cea mai r euş i t ă acel, A l e x a n d r u II, f iul ? U n a d i n m a r i l e lui sat isfacţi i fu a c e a c â n d reg ina Victor ia a Angl ie i v e n i n d l a P a r i s ceru să i se r e p r e z i n t e D - r a de Sa in t -Cyr a lu i D u m a s . Fu m i r a t însă că n u 1-a chema t să-I cunoască pe el, D u m a s , cel ma i m a r e om clin F r a n ţ a , ega lu l e i în faima.
D u m a s e r a şi magne t i za to r . F ă c e a a-deseor i e x p e r i e n ţ e foar te reuş i te , ma i a-les a s u p r a femeilor .
îşi i u b e a copiii d a r pe fiul său îl vedea tot mai r a r î ncâ t a j u n s e s e s ă ispuoj că niu-1 va m a i r e v e d e a decâ t poa t e la î n m o r m â n t a r ea lui. E r a b ă t r â n şi eu toâ l e că scrisese a t â t a şi câş t igase cel pu ţ î n cinci mil ioane d e f ranci cu ope re l e Iui (o cifră ur iaşă în v a l u t a vremei) i s'a î n t â m p l a t să nu a i b ă o c ă m a ş ă p e n t r u o vizită la o a m b a s a d ă . S'a dus şi e l cu u n a ga lbenă cu d iavol i roşi p e ea... D e necrezut , spunea el, a m a v u t succes m a r e în acea cămaşa !" î n c e t a s e l u c r u l exces iv şi se gândea ser ios că a r e 67 d e an i , înce rca să-şi reia m e r s u l d ina in t e , da r se găsea Incapab i l şi p l ângea . î n a i n t e d o războ iu l din 1870 d e ca r e n u ştiu n imic , se d u s e la fiul lu i „ să m o a r ă l a e l" . Veni şi fica lui , p e c a r e o r e c u n o s c u s e . C r e e r u l lu i r ă m â nea însă per fec t sănă tos . D a r îi p l ăcea sa s p u n ă : N u e a d e v ă r a t c 'am fost u n r is ipi tor . Ce i do i pol i eu ca r e a m a juns la Pa r i s , caută ' i , sunt încă. în b u z u n a r u l ves te i .
în t r ' o zi căzu p e gându r i . Ce ai, îl î n t r e b ă fiul. E p r e a serios p e n t r u t ine , r ă spunse b ă t r â n u l . F iu l insis tă . Şi a tunc i el îşi e x p r i m ă n e î n c r e d e r e a în ceea ce c reease . Va r ă m â n e oa r e ceva din tot ce a m scris ?..
Mur i c u r â n d d u p ă aceea , î na in t e de a'i vedea pe nemţ i . D a r n u m e l e şi o p e r a lu i t r ă e s c î ncă şi vor t r ă i p r in con ţ inu tu l d e v ia ţă i n t e n s ă şi en tuz i a s t ă c a r e a fost Dumas -Ta t ă l .
T E A T R U L LUI
H e n r i III a fost p r i m u l m a r e succes a l lui D u m a e - T a t ă l . D u p ă m a r i nep lăce r i cu v i e s p a r u l d e l à T e a t r u l F r a n c e z pe care-1 c o m p a r ă cu u n ce rc d i n In fe rn u i t a t d e D a n t e şi d u p ă ce m a n u s c r i s u l t r ecu în g a j la un b a n c h e r p e n t r u 5000 franci (ce b a n cher roman t i c ) . In s ea r a r e p r e z e n t a ţ i e i t r e b u i să'$i facă gu le r d e car ton ca să p o a t ă fi acolo u n d e d u c e l e d e Or l eans , Hugo . Vigny şi alţi p r i e t en i a ş t e p t a u n e r ă b d ă t o r i „ lov i tu ra" . Scena când duce le d e Guiise s t r â n g e m â n a ducesei , cu m â n u ş a meta l ică , gest războ in ic fa ţă d e t r ad i ţ i e , şi c â n d d - ra Mars ţ i pă d i n a c e a stă c a u z ă cu u n accen t sfâşietor, de s l ăn -ţui e n t u z i a s m u l . Pub l i cu l se r id ică e lec t r iza t şi c â n d în a n t r a c t d ă d u cu ochii d e Duma« ca re i n t r a se în sală e r a cât pe-aci să-1 s t r ivească . T i r a n i a pe ruc i lo r şi a conven ţ iona lu lu i căzuse, o l u m e nouă a-p ă r u în l u m i n a r a m p e i .
D u m a s se t rez i ce lebru . Ave<a tonul , culoa rea , p a n a ş u l , d e s i n v o l t u r a şi a b o n d e n -ţ a d r a m a t i c ă p e ca r e p u b l i cu l n 'o ma i a-vu.sese. Cr i t i ca fu nemi loasă , d a r succesul crescu. D u m a « se i n s t a l a n a t u r a l , în g lor ie . A s i g u r ă e x i s t e n ţ a a lor lui, cu lege f ruc te a lese în sa loane , p r imeş t e s inecu re , n e î n c e t â n d s ă r â d ă d e succesul lui, d a r şi d e î n f r â n g e r e a clasici lor . Poveş t i le d e s p r e el î n c e p u r ă să c i r cu le şi e le îl a m u z a u e n o r m .
I lugo fel ic i tându-1 îi spuse : a c u m a e r â n d u l meu . Şi'l c h e m ă l a Mar ion d e Lor-me . D u m a s se e n t u s i a s m ă şi'şi mă r tu r i s i in fe r ior i ta tea . Succese le nu ' i a l t e r a u nici f răgezimea, n ic i i ngenu i t a t ea . S p u n e a r â z â n d că Rac ine a nenoroc i t t e a t r u l şi Boi leau poezia şi-i sp r i j i nea d in tot sufletul pe romant ic i i lui, ceeace nu ' l împiedica să'şi d u c ă r e p e d e p r i e t en i i de l à H e r n a n i d e t e a m ă să n u r e î n e e a p ă !
A n t o n y a v u u n succes şi ma i m a r e , 130 r e p r e z e n t a ţ i i consecut ive . E r a un scan dal , d a r ce p l ă c e r e m a r e p e n t r u b u r g h e zii c a r e deşi c r i t i cau se d u c e a u îmbu l ziţi Ia t e a t r u să se vadă p e n t r u p r i m a o a r ă pe scenă în l u m i n a vie ţe i lor rea le . Apo i refăcu p iese le a l t o r a , l e s e m n ă şi le j u c ă cu succes n e b u n . El n u pusese în e le d e c â t ceea ae const i tu ia v i a ţ a lor t e a t r a l ă Nimeni n u i le p u t e a r evend ica . D a r avu şc insuccese . Ca l igu la , scr isă p e n t r u Ida I- e r r i e r , căzu în a ş a fel că un t imp d u p ă a c e a în loc de „mă pl ic t iseş t i" se spunea ..mă cal igulezi" .
D a r m a r i l e lu i lov i tur i în T e a t r u , revoluţ ia , r e f o r m a ce o adusese , îl a j u t ă e-n o r m . T e a t r u l I s to r i c ce v i s a se fu rea l i zat în 1847. A avu t u n succes ncma i pomenit . L u m e a v e n e a cu n o a p t e a în cap, m â n c a şi d o r m e a acolo.
O n di t q u ' a n t h é â t r e D u m a s O u p o u r r a p r e n d r e ses éba t s Vive l ' a u t e u r d e s Mousque t a i r e s !
Regina Margot , cu deco ru r i , cos tume, mişca re bogată , foar te îngr i j i t r e p r e z e n ta tă . Apoi Monte -Cr i s to ca re se r e p r e z e n ta două ser i . T e a t r u l cos ta un mil ion şi în p r i m u l a n se î n c a s a r ă 700.000 franci , i .ra fabulos. D u m a s nu mai făcea n imic a l tceva . C o n d u c e a repet i ţ i i le , p u n e a în soenă, con t ro la totuL m â n c a şi d o r m e a în t e a t r u sau a p r o a p e de t e a t r u , şi d e fapt d o r m e a p u ţ i n căci şi în camere l e u n d e in t r a con t i nua reg i su ra .
P l e c ă apo i î n p rov inc i e . La Mars i l ia u n d e se s ă r b ă t o r i s e f rene t ic căde rea pe ruc i lo r şi conven ţ iona lu lu i t e a t r a l a v u un succes n e b u n . O r c h e s t r a îi c ân t a s u b ba l conul ho te lu lu i , D u m a s vo rb i m u l ţ i m e ! şi t ca t ă l umea p i e rdu o noap te s ă r b ă t o r e a s că. E d m o n d Abont care ' l însoţ ise , ado rmi . D u m a s ca r e a v e a 55 ani , a p r i n s e l ampa şi se p u s e să scr ie t r e i foi le toane c a r e t reb u i a u eă p lece d i m i n e a ţ a pr in cu r i e r la Pa r i s . Şi dacă a r mai ifi avu t t imp, a r ma i fi scr is şi un act.
A scris a t â t a t e a t ru că s ă r a c u l Gau t i e r , cr i t icul , s p u n e a : a r ma i fi d e s u p o r t a t d e ar fi să scr ie n u m a i ta tă l , d a r acum scrie şi fiul ! ..La 1865 c e n z u r a îi in te rz i se Mohicani i d in Par i s . D u m a s scr ise lui Napo leon I I I : Sire, e r a m în 18"50 ca şi azi t re i oamen i în f run tea l i t e r a t u r e i f ranceze : Hugo , L a m a r t i n e şi Dumas.. .". Picsa se j u c ă d i n îna l t o rd in .
La p r e m i e r e l e f iului s ă u se îmbrăca deosebi t de suges t iv şi clin loja cen t ra l ă e t a l a un m a r e b u c h e t în hâ r t i e a lbă, a-p l a u d a şi r â d e a sgomotos , c h e m a p e ac tori, s t r iga b r a v o în mi j locul t i r ade lor , în fine e r a şi el ova ţ iona t în a n t r ' a c t e şi se s imţea fericit , s a lu t ând şi t r i m i ţ â n d beze le î n d r e a p t a şi în s tânga , v r â n d pa r ' c ă să s p u e : b ă i a t u l m e u a făcut p iesa as ta !
In tâ ln indu-1 o d a t ă F r a n ç o i s C o p p é o D u m a s îi spuse : s ă r u t ă - m ă , o m de talent . Cin o n e s p u s ă p r e z e n ţ ă de spiri t , C o p p c e îi r ă s p u n s e : Nu îndrăznesc , om de geniu . T e a t r u l îl obosise. І л C h a t e l e t i se j uca o d r a m ă d u p ă r o m a n u l „Albi şi Albaşt r i i" . Ascu l tând pe ac to ru l Ta i l l ade , D u -
m. U N I V E R S U L L I T E R A R
m a s ado rmi şi cri t ioa îl 'masacra. Scrisese şi t r ă i se a tâ ta t e a t r u încâ t s i ngu r se c o m p a r a cu u n u l d in ace i copaci jştufoşi pl ini d e p ă s ă r i m u t e la amiazi , d a r oa re se t r e z e a u s p r e s e a r ă şi-i u m p l e a bă t r â ne ţ ea de bă tă i d in a r jp i şi d e cântece . Că r ţ i l e lui îi u m p l e a u s i n g u r ă t a t e a . Cerea în fine r ăgazu l de a le examina .
R O M A N C I E R CU „NEGRII" LITERARI
I n t r ' o zi G é r a r d de Ne rva l ii t r imise un t â n ă r cu a e r d e m u ş c h e t a r fost profesor şi ca re e r a a u t o r al unor r o m a n e istorice inedi te : Augus t Maquet . Uumas îi r e ţ i nu manusc r i se l e , a lese unul d in romane , greoi scris, î l pe r i e şi îl aer i s i . îi s ch imbă t i t lu l şi 1 publ ică sub semnă tu ra sa în foi letonul z i a ru lu i Secolul . Ceea -ce făcuse şi în t e a t r u cu câ teva piese. M a q u e t p r imi 12C0 franci şi f i ind o mină de m a t e r i a l b r u t , D u m a s îl a n g a j a să'i furnizeze a s e m e n e a m a t e r i a l pe care ' l p re făcea în l i t e r a t u r ă i n t e r e san t ă .
Astfel se n ă s c u r ă faimoşii Cei t re i muşche ta r i în ca r e făcu ope ră i s tor ică fără să şt ie . Căc i D u m a s a c rezu t că Athos , Por -thos şi A r a m i s e r a u s imple p seudon ime , pe când toţi aceş t ia ex i s tase ră .
Ca să scape de „pa raz i ţ i i " care ' i r ă p e a u t impul şi bani i , se réfugie la Saint G e r -inain d e u n d e cerea m e r e u su te de file : p e n t r u Reg ina Margot , p e n t r u Cavaler î r ! Casei Roşii, e tc . Maque t nu m a i p r id idea lucru l . D u m a s luc ra cu o ve rvă înd răc i t ă . A n u n ţ â n d î n t r ' u n z iar un nou roman , C a va l e ru l de Rougevi l le , p r imi o sc r i soa re s e m n a t ă March izu l de Rougevi l l e c a r e protes ta . Sch imbă t i t lu l r o m a n u l u i , clar d u p ă câ teva zile Marchizul îi scrise o a l tă sc r i soare : „Sunt u l t imu l d in familia m e a şi pes te o o ră îmi voi z b u r a oreer i i" . (Pe v r e m e a aceea romanc ie r i i a v e a u pe lângă fantezie şi a s e m e n e a co labora tor i ) . P u n â n d u - i - s e la dispozi ţ ie d o c u m e n t e l e s inucigaşulu i , D u m a s nu voi s ă le a t ingă : „ a d e v ă r u l e respec tab i l , d a r imag ina ţ i a b ine condusă , îşi a r e d r e p t u r i l e ei. E per mis să violezi i s tor ia , cu condi ţ ia să-i faci u n copil, spuse el. Totuş i în La rou t e de V a r e n n e s , o c a r t e pa s ionan tă , D u m a s a făcut tot d r u m u l fugei lui Louis XVI sp re a fi cât ma i d o c u m e n t a t .
C â n d fiul lui avu 20 de ani şi s e p lângea că e da tor , D u m a s îi p r o p u s e să ' i dea locul lui M a q u e t şi 50000 franci pe au.
Muncea e n o r m şi n u obosea nici oda tă . R o m a n e l e îl d i s t r au . R â d e a cu hoho te la a n u m e pasagi i şi „negr i i— avea ma i mul ţ i a c u m , tot n u p r i d i d e a u .
In t r ' o că lă to r i e p e M e d i t e r a n a zăr i i mica insula Monte-Cr is to . Şi cu doi negri i î ncepu lucru l , i n v e n t â n d cele m a i a-b r a c a d a b r a n t e per ipe ţ i i . Maş ina de ro m a n e m e r g e a s t rună . „ J o u r n a l d e s D é b a t s " care ' i pub l i ca zi lnio foi letonul e r a smuls clin mâin i l e vânză tor i lo r . Lipsa d e o zi a fo i le tonulu i d e p r i m a F r a n ţ a . D u m a s nu ma i i n v e n t a is tor ia , o creea . La Marsi l ia c iceroni i a r ă t a u că lă tor i lo r punc te le „ i s tor ice" d in roman .
Saint Beuve, ac r i t şi asurz i t de sucfcesele i ndus t r i a şu lu i l i t e ra r , spunea că deşi s u n t bătăl i i câş t igate opere le lui D u m a s , totuşi ele nu a d u c e a u u n profi t civi l izaţ iei . D a r D u m a s voia un s ingur lucru : să d i s t re ze, od ihn ind sp i r i tu l .
Un a n u m e Jaquo t resp ins de là funcţia de neg ru , îl a t acă violent p e ches t iunea exp loa t ă r e i de negr i i l i t e r a r i . Broşura lui, „Alex . D u m a s et . C o m p ' fabr ică d e romane ' . , con ţ ine foate acuza ţ i i l e pos ib i le ; ope re l e lui , copii găsi ţ i şi adopta ţ i , n e
g r u l deven i t e x p l o a t a t o r d e a lb i s u p r a numiţ i negri l i t e ra r i , etc.
„II prend vingt travailleurs, copás 'ses imprudent.
..Chargés de rajeunir des .plus vieux incidents
„şi î nd răzneş t e m o n s t r u l să semnezo s ingur !" Balzac spuse : a m citit p a m f l e t u l e idiot , î n s ă e t r i s t d e a d e v ă r a t , d a r in f r a n ţ a nu se ascu l tă dobitoci i şi e c re zută mai l e sne o ca lomnie sp i r i t ua l ă de cât un adevă r a r t i cu l a t p ros t e ş t e " . D u m a s se sinchisi foar te pu ţ i n de a t acu l aces ta . D a r r ecunoscu în mod publ ic co laborarea lui Macptet, închee cu acesta un cont rac t şi Jaquot fu c o n d a m n a t la 6 luni înch i soare pen t ru de fă imare .
F iu lu i său i se s p u n e a : ta tă l tău e negru . E l r ă s p u n d e a bun icu lu i m e u a fost niainiuţăj. Si rădea..Cuiul uiiriia>s-tatâl pr i mi în faţă acuzaţ ia că Monte-Cr is to e de 1 io ren t ino şi Maque t , susp ină : şi nu vă înch ipu i ţ i ce uşor e să se c readă că e de mine ! Legenda se ere ie r e p e d e : Dumas pune să i se scrie, r o m a n e l e în pivni ţă , iar el şampai i izează cu femeile Ja e t a j . Unii c r e d e a u că Dumas n"a scris n imic . „Deci romanu l acesta e scris de dv. pe r sona l " , î | î n t r e b ă î n t r ' o zi un mag i s t r a t ne încrezător. Oh, da, d- le ; pen- i i l t imul l-am făcut p r in va le tu l m e u da r cum a a v u t m a r e succes, ob razn i cu l mi-a ceru t un spor do leafă şi cu regre t a t r ebu i t sâ-t concediez şi să m u n t e s c s ingur .
In t r 'o zi un p r i e t en îi r ecomandă un ex i l a t r u g â n d u ' l s ă i ia p r i n t r e mine r i i care ' i e x t r ă g e a u m i n e r a l u l p r e s c h i m b a t de el în au r . D u m a s îi r ă s p u n s e : D r a g ă amice, s inguru l meu miner e m â n a mea s t ângă ca re ţ ine ca r t ea deschisă, în t imp ce d r e a p t a scr ie 12 o re pe zi. P e „colabor a to r i i " să i înce rca ţ i îi cons idera d r e p t genera l i i lui Napoleon şi avea des igur d r e p t a t e .
S i n g u r ă con t r ibu ţ i a lui la notele . .negr i lo r" p u t e a să dea a t â t a viaţă şi succes
, imensei sa le o p e r e : Deş i scr ia e n o r m , r ă m a s e da to r câteva
r o m a n e unor z i a r e ca re o b ţ i n u r ă sen t in ţă con t ra lui p r i n ca r e e r a c o n d a m n a t să le furnizeze v r e o 14 vo lume în t e r m e n d e 6 luni , ceeace D u m a s a m u z a t execu tă . Îşi spunea s ingur vu lga r i za to r : eu dau corp v i sur i lo r lui L a m a r t i n e , şi l impezesc gândur i l e lu i Hugo, p e n t r u m a r e l e pub l i c pe ca re cel d in t â i l-ar h r ă n i rău , ia r a l doi lea i-ar da indigest ie . P o p o r u l se des in t e re -sează de is tor ia F r a n ţ e i , eu îi creez u n a pe p lacul lu i" . De cei c a r e ' i î n j u r a u . s p u n e a : de ce oa re domni i aceşt ia în loc să se ocupe a t â t a de m i n e nu scriu şi e i niş te Muşche ta r i sau un Monte Cr is to?
Maque t îl d ă d u în j udeca t ă , d a r p i e rdu p iocesu l . El nu înce tă să'i î n ju re , da r D u mas îi p ă s t r ă s impat ia . C â n d ci tea câ te un ar t ico l scris con t ra lui . s u r â d e a i nami cu lu i : ei, vezi ce ar t ico l frumos ţ i -am furn iza t?
D a r dec l inu l î ncepu şi p e n t r u r o m a n e l e . falnicei D u m a s . „ T e r o a r e a p r u s a c ă " în ca re avu viziuni profe t ice , căzu şi mu l ţ i a f i rmau că e mai is teţ b u c ă t a r , decâ t scr i i tor . Căci în a d e v ă r , gă t ea e x t r a o r d i n a r d e bine , ma i ales c rapu l . Un m a r e bucă ta r , invidios, îl a t acă şi în aceas t ă
. o p e r ă : cu crapi i lui , ca şi cu r o m a n e l e l u i : a l ţ i i î i fac şi el îş i p u n e n u m e l e . Bietu l D u m a s , iată ' l contes ta t p â n ă şi în bucă tă r i e .
F iu l lui îl găsi în t r ' o zi cu funda t în citit. D a r ce citeşti acolo, papa?—• Muşche tar i i . Mi-am promis m e r e u să ' i ci tesc la
b ă t r â n e ţ e sp re a 'mi da şi eu seamă dacii-m e r i t ă să fie citiţi .—Si. u n d e a i ajuns? l.a sfârş i t— C e crez i?— Sun t bine. La câtva t imp, aceeaş i scenă, cu Montej Cr i s to . — C e crezi , îl î n t r e b ă fiul. Eh, nu se c o m p a r ă cu Muşchetar i i" .
D u m a s p u r t a s e în el o lume întreagă de e v e n i m e n t e , d e e ro i şi t rădători , de magic ien i şi a v e n t u r i , şi el însuşi era o d r a m ă şi un om ca el avea nevoe de o viaţă bogată , t umul toasă , -tragică.
AMORURI ŞI CALATORII
Acest capi to l în p r i m a lui pa r t e ar putea să ocupe de două or i spa ţ iu l destinat î n t r egu lu i a r t ico l . D u m a s a avu t în adevăr foar te m u l t e femei şi cu toate s'a p u r t a t r oman t i c . P e n t r u s ta tornic ie şi fide l i t a t e în d r a g o s t e D u m a s n ' avea nici ira pic de vocaţ ie .
î n c e p u s e să î n j g h e b e z e o familie cu ( a t e n u a Seba y căsă to rească , intrase p r in cul ise le t e a t r e lo r culegând mai m u l t e succese ch iar decâ t pe scenă, iubi pe Melán ia Waldor în toate gamele roman t i smu lu i , spe i i ind-o cu exigen te le n a t u r e i lui t ropica le , îşi crée i n t e r p r e t e d in n a t u r ă , r id ică pe Maria Dorva l curii t recu ap:>i defini t iv în pat r imon iu l lui Vigny , fu dus de Saint Heu ve lui G e o r g e Sand ca re ' l preferase lui Musset , t r ă i 7 an i nu Ida pe careoluă de sot ie a m e n i n ţ a t de un uuehiu al ei c ă i e x e c u t ă p e n t r u da to r i i .
Intr 'o s e a r ă pe o v r e m e ploioasă şi reee se h o t ă r î să se culce la nevas tă -sa . Ida era iu pa t şi'l p r imi rece. Pe când îşi în-că P/ea pic-'oa relei, .apăru d in cabinetul a l ă t u r a t p r i e t e n u l Beauv ie r în cămaşă, e lan ţăn nil d e ir ig şi scuzându-se că na m a i p u t u t r ă b d a să stea acolo. Dumas, fă ră să-i r ă s m m d ă . s e p l imba cu paşi mari p r i n casă . Afa ră e r a o v r e m e câinoasu. C u m e r a să-ş i d e a p r i e t e n u l afară pe o aşa v r e m e ? Ii î ngădu i să s t ea în fotoliu, î n d u i o ş a t î n să că şi aco lo t r e m u r a de frig î l c h e m ă în pa t şi d o r m i r ă câte'şi trei T i e z i n d u - s e cel d in t â i , D u m a s privi pe cu lpab i l i ; şi t r ă g â n d u - 1 de mânecă pe B e a u v i e r s p u s e : P r i e t e n i vechi , — o să ne c e r t ă m noi p e n t r u o femee legitimă? Ar fi s tup id !"
Si î n t i nzându- i mâna pes te corpul adormi I a l Idei î n c h e e : Roger , să ne împăcăm ca vechii roman i , în pia ţa publică".
(fèmeyîmon OG BtDM uvs.
va va soune c! 1
KLACBÈME SiHOij ЯICI USCATA. HCl Ul l i
nu tardeaza, dar flïnd unsuroasă, i pătrunde tntradevăr In porii pielei
Înviorează epiderma, o mlădiază k ei avantajează luciul natural '
al tenului Dv. Ea menţine X Ä . Pudra Dv.
PUDRA SIMON
T I P . Z I A R U L U I . . U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U N/r. 11