anatomia omului - sist nervos

SistemulSistemul nervosnervos

Este format din totalitatea organelor în constituţia cărora intră predominant ţesutul nervos (format din neuroni şi celule gliale)

Prin funcţia reflexă contribuie la asigurarea:unităţii funcţionale a organismului echilibrului dinamic dintre organism şi mediul înconjurător

Are rolul de - a recepţiona, transmite şi integra mesajele din mediu - a elabora răspunsuri secretorii şi motorii adecvate

Recepţionarea informaţiilor se face graţie receptorilor:exteroceptori (teloreceptori)

interoceptori (visceroceptori) proprioceptori (receptori kinestezici)


Este subîmpărţit în:

SistemSistem nervos al vieţii de relaţie (SN somatic)nervos al vieţii de relaţie (SN somatic) cu: SN central (SNC) sau nevrax sau ax cerebro-spinalSN central (SNC) sau nevrax sau ax cerebro-spinal – măduva spinării + encefalulSN periferic (SNP)SN periferic (SNP) – ganglioni nervoşi şi nervi (spinali şi cranieni)

Sistem nervos vegetativ (SN autonom)Sistem nervos vegetativ (SN autonom) cu: SNV simpatic SNV simpatic SNV SNV

parasimpaticparasimpatic

SistemulSistemul nervosnervosOriginea SN este în:

ectoderm ectoderm → tubul neural şi crestele neurale latero-vertebrale → SNC, SNP şi SNV

mezodermul dimprejurul tubului neuralmezodermul dimprejurul tubului neural → meningele scheletul osos al SNC unele celule gliale

Dezvoltarea SNCDezvoltarea SNC

Din partea anterioară a tubul neural → encefalulDin restul tubului neural → măduva spinării

Vezicula cerebrală primitivă suferă 2 ştrangulări → prozencefalul → mezencefalul → rombencefalul

1.Prozencefalul se strangulează → telencefalul → emisferele cerebrale → diencefalul → diencefalul

2.Mezencefalul → mezencefalul

3.Rombencefalul se ştrangulează → metencefalul→cerebelul - posterior

→puntea lui Varolio -anterior → mielencefalul → bulbul rahidian


Din partea anterioară a tubul neural → encefalulDin restul tubului neural → măduva spinării

Vezicula cerebrală primitivă suferă 2 ştrangulări → prozencefalul → mezencefalul → rombencefalul

1.Prozencefalul se strangulează → telencefalul → emisferele cerebrale → diencefalul → diencefalul

2.Mezencefalul → mezencefalul

3.Rombencefalul se ştrangulează→ metencefalul→cerebelul – posterior

→puntea lui Varolio -anterior → mielencefalul → bulbul rahidian


Celulele pereţilor tubului neural se înmulţesc şi se diferenţiază → neuroni şi celule gliale

Neuronii migrează - fie la periferia veziculelor → scoarţa (cerebrală, cerebeloasă) - fie se grupează în anumite regiuni → nuclei sau centri nervoşiPericarionii neuronilor → substanţa cenuşieAxonii neuronilor, din a 4-a lună de dezvoltare intrauterină, se mielinizează → substanţa albă

Cavitatea primară a tubului neural se modifică: - în telencefal (emisfere) → ventriculii I şi II - în interiorul diencefalului → ventriculul III - între TC şi cerebel→ ventriculul IV

Dezvoltarea SNDezvoltarea SNP şi SNVP şi SNV

Crestele neurale latero-vertebrale (creste ganglionare) se segmentează metameric→ grupuri de neuroni→ ganglionii nervilor

cranieni → ganglionii nervilor spinali

O parte din neuronii segmentelor metamerice migrază spre interiorul corpului formând → ganglionii simpatici paravertebrali

→ ganglionii previscerali parasimpatici (şi simpatici) → ganglionii intramurali parasimpatici

Neuronii migraţi - păstrează legătura cu formaţiunea de origine prin prelungirile lor (axoni), care se înmănunchează → nervii

MeningeleMeningele

Este un ansamblu de 3 foiţe conjunctive ce acoperă componentele SNC şi căptuşeşte pereţii canalului vertebral şi craniului

Cele 3 foiţe sunt: duramaterul arahnoida piamaterul

MeningeleMeningele

DURAMATERUL:Aderă intim de oasele cutiei craniene, dar este separat de pereţii canalului vertebral prin spaţiul epidural plin cu ţesut conjunctiv laxEste formată dintr-o lamă conjunctivă fibroasă acoperită pe ambele feţe de mezoteliuLateral, în canalul vertebral, se întinde până la găurile intervertebrale, învelind nervii spinaliFormează o teacă cilindrică în interiorul căreia măduva se mişcă liberRol: protecţia măduvei şi encefalului şi amortizarea şocurilor

MeningeleMeningele

ARAHNOIDA:Se găseşte sub duramater, de care este separată numai în perioada fetală prin spaţiul subdural, după care aderă de aceastaEste formată dintr-o teacă conjunctivă acoperită pe ambele feţe de mezoteliuEste avascularăAre aspect e pânză de păianjenSub ea este piamaterul de care este separată prin spaţiul subarahnoidian plin cu lichid cefalorahidianRol: protecţie mecanică şi trofic pentru SNC

MeningeleMeningele

PIAMATERUL:Foiţa care stabileşte contacte intime cu suprafaţa organelor nervoaseEste formată din ţesut conjunctiv bogat vascularizat acoperit pe ambele feţe de mezoteliuPătrunde în neregularităţile organelor nervoase, formează pânzele şi plexurile coroide ce secretă şi resorb lichidul cefalorahidianRol: protector şi trofic pentru nevrax

Meningele - hernieMeningele - hernie

Măduva spinării Măduva spinării

Adăpostită în canalul vertebral, de la orificiul occipital (vertebra C1) până la vertebra L2Nu ocupă tot canalul vertebral datorită creşterii mai rapide a coloanei vertebraleSe termină cu conul medular continuat cu filum terminale până la vertebra coccigiană 2Filum terminale + nervii lombari şi sacrali în drumul lor spre găurile intervertebrale→ coada de cal

Măduva spinării – configuraţie externă Măduva spinării – configuraţie externă

Formă de cilindru turtit antero-posteriorLungime medie de 43 cm (la femei), 45 cm (la bărbaţi)Are 4 regiuni: cervicală, toracală, lombară şi sacrală ce nu corespund regiunilor coloanei vertebraleDe la aceste regiuni pleacă nervii spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari,

5 sacrali, 1 coccigian


Are două umflături (intumescenţe): cervicală (de origine a nervilor plexului brahial) lombară (de origine a nervilor plexului lombar)


Suprafaţa este brăzdată de şanţuri longitudinale:fisura mediană anterioară (cea mai largă şi adâncă)şanţul median posterior (continuat de un sept de celule gliale)şanţurile antero-laterale (pe unde ies rădăcinile anterioare ale nervilor spinali)şanţurile postero-laterale (pe unde intră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali)şanţul intermediar posterior (între fasciculul Goll şi Burdach)

Măduva spinării – structură internă Măduva spinării – structură internă

Subtanţă cenuşie - dispusă centralSubstanţă albă - dispusă la periferie

Măduva spinării – substanţa cenuşie Măduva spinării – substanţa cenuşie are forma literei H sau fluturee formată din:2 coarne anterioare (ventrale):

late, scurte, depărtatecu neuroni somatomotori radiculari (α şi γ)reprezintă→zona somatomotoare

2 coarne posterioare (dorsale):înguste, lungi, ascuţitecu neuroni somatosenzitivi şi de asociaţiereprezintă→zona somatosenzitivăau: bază, cap zona gelatinoasă Rolando, despărţită de periferia MS prin zona marginală

2 coarne laterale-mai evidente toracal şi lombar:are neuroni viscerosenzitivi în 1/2 posterioară

are neuroni visceromotori în 1/2 anterioară

coarnele privite pe axul lor lung→ coloane

Măduva spinării – substanţa cenuşie Măduva spinării – substanţa cenuşie substanţa reticulată:

reţea laxă de neuroniamplasată între coarnele laterale şi

posterioare împrejurul canalului ependimar

comisura cenuşie:bara transversală a H-uluicentral are canalul ependimarcanalul conţine lichid cefalo-rahidian

substanţa cenuşie e alcătuită din:pericarioni şi prelungirile lor amielinicecelule gliale - mai ales astrocite

protoplasmaticemulte capilare

Măduva spinării – substanţa albă Măduva spinării – substanţa albă

este alcătuită din fibre nervoase mielinice

este dispusă la periferia MS sub forma a 3 perechi de cordoane: anterioarelateraleposterioare (cu fasciculele Goll şi Burdach)

fibrele nervoase se grupează în tracturi:scurte (de asociaţie) – fac legătura între diferite segmente

medularelungi ascendente (ale sensibilităţii) – duc informaţiile către

etajele superiore ale SNClungi descendente (ale motricităţii) – duc comenzile de la SC şi

centrii subcorticali la centrii motori ai MS

Căile ascendente – ale sensibilităţii Căile ascendente – ale sensibilităţii

Transmit impulsurile recepţionate de diverşi receptori la etajele superioare ale SNC

Sensibilitatea generală a corpului este:exteroceptivă (cutanată: tactilă, termică, dureroasă)–

transmisă prin căi ascendente specifice

proprioceptivă (kinestezică) – transmisă prin căi ascendente specifice

interoceptivă (visceroceptivă) – transmisă prin căi ascendente nespecifice şi căi ascendente specifice

Căile ascendente specifice Căile ascendente specifice

sunt proprii fiecărui tip de sensibilitatecuprind 3 neuroni: protoneuronul, deutoneuronul şi al 3-lea neuron al căiitransmit impulsuri pt. perceperea, discriminarea fină a stimulilor ce acţionează

asupra unui anumit câmp receptorproiecţia corticală este stric limitată

Căile ascendente nespecifice Căile ascendente nespecifice

sunt situate -în substanţa reticulată medulară dintre cornul posterior şi lateral -împrejurul canalului ependimar

cuprind un mare număr de neuroni proiecţia corticală nu este stric limitată ci difuză conduc impulsuri ale sensibilităţii visceroceptive

Căile Căile sensibilitsensibilităţii exteroceptive medulare ăţii exteroceptive medulare

Fasciculul spinotalamic lateral (termic-dureros) – Fasciculul spinotalamic lateral (termic-dureros) – pt. sensibilitatea termică şipt. sensibilitatea termică şi

dureroasădureroasăFasciculul spinotalamic anterior (tactil) – Fasciculul spinotalamic anterior (tactil) – pentru sensibilitatea tactilă protopaticăpentru sensibilitatea tactilă protopaticăFasciculele spinobulbare: Goll şi Burdach - Fasciculele spinobulbare: Goll şi Burdach - pentru sensibilitatea tactilă finăpentru sensibilitatea tactilă fină

Căile Căile sensibilitsensibilităţii proprioceptive medulare ăţii proprioceptive medulare

Fasciculele Goll şi BurdachFasciculele Goll şi Burdach - - pentru sensibilitatea conştientăpentru sensibilitatea conştientăFasciculele spinocerebeloase: direct (Flechsig) şi încrucişat (Gowers)Fasciculele spinocerebeloase: direct (Flechsig) şi încrucişat (Gowers) pentru sensibilitatea pentru sensibilitatea

inconştientăinconştientă

Căile Căile sensibilitsensibilităţii interoceptive medulare ăţii interoceptive medulare

Fasciculele spinotalamice –Fasciculele spinotalamice – excitaţiile viscerale transmiţându-se simultan cu excitaţiile excitaţiile viscerale transmiţându-se simultan cu excitaţiile somatice somatice

Căi nespecifice din substanţa reticulatăCăi nespecifice din substanţa reticulată

Căile descendente medulare (ale motilităţii) Căile descendente medulare (ale motilităţii)

Transmit comenzile elaborate de SC sau centrii motori subcorticali către centrii Transmit comenzile elaborate de SC sau centrii motori subcorticali către centrii

motori motori mmedulariedulariConduc comenzile motilităţii voluntare şi involuntareConduc comenzile motilităţii voluntare şi involuntareExistă: - Există: - căi ale motilităţii voluntarecăi ale motilităţii voluntare

- - căi ale motilităţii involuntarecăi ale motilităţii involuntare

Căile motilităţii voluntare Căile motilităţii voluntare Au centrii localizaţi la nivelul SCAu centrii localizaţi la nivelul SCSe termină la motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale MSSe termină la motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale MSMotilitatea voluntarMotilitatea voluntarăă e este condusă prin ste condusă prin fasciculul piramidal direct fasciculul piramidal direct

fasciculul piramidalfasciculul piramidal încrucişatîncrucişatIniţiază mişcări fine, voluntareIniţiază mişcări fine, voluntare

Căile motilităţii involuntare Căile motilităţii involuntare

Au centrii localizaţi în principal subcortical (nucleii motori ai TC) şi puţin corticalAu centrii localizaţi în principal subcortical (nucleii motori ai TC) şi puţin corticalSe termină la motoneuronii gamma din coarnele anterioare ale MSSe termină la motoneuronii gamma din coarnele anterioare ale MSReglează şi controlează tonusul postural, mişcările automate asociate cu mersul, scrisul, Reglează şi controlează tonusul postural, mişcările automate asociate cu mersul, scrisul,

îmbrăcarea, alimentarea, unele stări afectiv-emoţionale, îmbrăcarea, alimentarea, unele stări afectiv-emoţionale, atitudini atitudini automateautomateMotil. involuntară e condusă prin Motil. involuntară e condusă prin căile extrapiramidalecăile extrapiramidale a) - cu plecare din diferite zone ale cortexului motor:a) - cu plecare din diferite zone ale cortexului motor:F. extrapiramidale ce fac staţie în nucleii bazaliF. extrapiramidale ce fac staţie în nucleii bazali şi care şi care apoi se alătură fasciculelor tectospinal şi rubrospinalapoi se alătură fasciculelor tectospinal şi rubrospinalb) - cu plecare din nucleii motori ai TC:b) - cu plecare din nucleii motori ai TC: Fasciculul tectospinalFasciculul tectospinal – din coliculii cvadrigemeni – din coliculii cvadrigemeniFasciculul rubospinalFasciculul rubospinal – din nucleul roşu – din nucleul roşuFasciculul nigrospinalFasciculul nigrospinal – din substanţa neagră – din substanţa neagrăFasciculul olivospinalFasciculul olivospinal – din nucleul olivar – din nucleul olivar Fasciculul vestibulospinalFasciculul vestibulospinal – din nucleii vestibulari – din nucleii vestibulariFasciculul reticulospinalFasciculul reticulospinal din substanţa reticulată a TC din substanţa reticulată a TC

COLICULICVADRIGEMENI

NUCLEUROŞU

SUBSTANŢANEAGRĂ

NUCLEUOLIVAR

NUCLEUVESTIBULAR

Rolurile măduvei spinării Rolurile măduvei spinării

De conducere a impulsurilor nervoase ascendent şi descendent prin căile din De conducere a impulsurilor nervoase ascendent şi descendent prin căile din

substanţa albă medularăsubstanţa albă medulară (funcţia de conducere)(funcţia de conducere)

Rolurile măduvei spinării Rolurile măduvei spinării

De centru nervosDe centru nervos (funcţia reflexă)(funcţia reflexă),, conţinând:conţinând:

Centrii unor reflexe somatice: Centrii unor reflexe somatice: - monosinaptice (proprioceptive)- monosinaptice (proprioceptive) - - r. osteotendinoase: rotulianr. osteotendinoase: rotulian

achileanachilean bicipitalbicipital tricipitaltricipital

-- polisinaptice (de apărare)polisinaptice (de apărare) – – local, unilateral, al simetriei, al local, unilateral, al simetriei, al iradierii, generaliradierii, general

Centrii unor reflexe vegetative: Centrii unor reflexe vegetative: cardioaccelerator şi pupilodilatatorcardioaccelerator şi pupilodilatator – – din coarnele laterale ale din coarnele laterale ale

MS cervico-dorsaleMS cervico-dorsalevasoconstrictorii, sudorale şi pilomotoriivasoconstrictorii, sudorale şi pilomotorii – – din coarnele laterale din coarnele laterale

ale MS ale MS dorso-lombaredorso-lombare

de micţiune, defecaţie şi sexualede micţiune, defecaţie şi sexuale – – din coarnele laterale ale MS din coarnele laterale ale MS lombo-sacratelombo-sacrateCentrii veg. sunt subordonaţi unor centri nervoşi superior: bulbari, hipotalamici şi corticaliCentrii veg. sunt subordonaţi unor centri nervoşi superior: bulbari, hipotalamici şi corticali

Nervii spinali Nervii spinali Sunt în număr de 31 perechi:Sunt în număr de 31 perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali şi 1 coccigian 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali şi 1 coccigianSunt nervi micştiSunt nervi micşti – av – avâând fibre senzitive şi motorii (atât somatice cât şi vegetative)nd fibre senzitive şi motorii (atât somatice cât şi vegetative)Alcătuirea nervilor spinali:Alcătuirea nervilor spinali:

Rădăcină posterioară (dorsală) –senzitivăRădăcină posterioară (dorsală) –senzitivăRădăcină anterioară (ventrală) – motoareRădăcină anterioară (ventrală) – motoareTrunchi (mixt)Trunchi (mixt)4 ramuri: - 4 ramuri: - dorsalădorsală

-- ventrală ventrală -- meningeală meningeală -- comunicantă comunicantă (albă, cenuşie)(albă, cenuşie)

Nervii spinali - Nervii spinali - rădăcina posterioarărădăcina posterioară este senzitivăeste senzitivăare pe traseul eiare pe traseul ei un un ganglion spinalganglion spinal format din format din neuroni pseudounipolarineuroni pseudounipolarieste formată din:este formată din:

dendritele neuronilor din gangliondendritele neuronilor din ganglion – ce culeg informaţii de la receptorii – ce culeg informaţii de la receptorii perifericiperiferici

axonii neuronilor din ganglionaxonii neuronilor din ganglion – pătrund în MS prin şanţul postero-lateral, până la – pătrund în MS prin şanţul postero-lateral, până la -neuronii senzitivi din cornul posterior -neuronii senzitivi din cornul posterior -neuronii senzitivi din cornul lateral -neuronii senzitivi din cornul lateral -motoneuronii din coarnele anterioare -motoneuronii din coarnele anterioare sausau-trec în cordoanele posterioare medulare şi -trec în cordoanele posterioare medulare şi merg la nucleii bulbari (Goll şi Burdach)merg la nucleii bulbari (Goll şi Burdach)

Nervii spinali - Nervii spinali - rădăcina anterioarărădăcina anterioară este motorieeste motorieeste formată din:este formată din: axonii neuronilor somatomotori α şi γ din coarnele anterioareaxonii neuronilor somatomotori α şi γ din coarnele anterioare, ce , ce

deservesc fibrele musculare ale muşchilor deservesc fibrele musculare ale muşchilor scheleticischeletici

axonii neuronilor visceromotori Sy şi Psy (sacrali)axonii neuronilor visceromotori Sy şi Psy (sacrali) din din jumătatea jumătatea anterioară a coarnelor laterale – ce anterioară a coarnelor laterale – ce deservesc deservesc muşchii netezi şi glandelemuşchii netezi şi glandele

Trunchiul nervilor spinaliTrunchiul nervilor spinalieste mixteste mixt ←← unirea rădăcinii posterioare – senzitive cu rădăcina anterioară – motorie unirea rădăcinii posterioare – senzitive cu rădăcina anterioară – motorieeste scurteste scurteste îmbrăcat de meningeeste îmbrăcat de meningedupă ce iese din canalul vertebral prin gaura intervertebrală sedupă ce iese din canalul vertebral prin gaura intervertebrală se ramificăramifică→→4 ramuri periferice4 ramuri periferice

RamuraRamura posterioară (dorsală) a nervilor spinali posterioară (dorsală) a nervilor spinalieste mixtăeste mixtăîşi păstrează distribuţia metamericăîşi păstrează distribuţia metamericădeserveşte - musculatura spatelui şi cefei prin fibre motoriideserveşte - musculatura spatelui şi cefei prin fibre motorii

- tegumentul spatelui prin fibrele senzitive- tegumentul spatelui prin fibrele senzitive

RamuraRamura anterioară (ventrală) a nervilor spinali anterioară (ventrală) a nervilor spinalieste mixtăeste mixtădistribuţia metamerică e păstrată numai de ramurile distribuţia metamerică e păstrată numai de ramurile n. toracalin. toracali, unde inervaţia , unde inervaţia

este asigurată de cele 12 perechi de nervi intercostalieste asigurată de cele 12 perechi de nervi intercostaliîn rest, ramurile se anastomozează → în rest, ramurile se anastomozează → plexurileplexurile: cervical, brahial, lombar şi : cervical, brahial, lombar şi sacral, ce conţin fibre de la mai multe etaje nervoasesacral, ce conţin fibre de la mai multe etaje nervoasedeserveşte (senzitiv şi motor) regiunea antero-laterală a trunchiuluideserveşte (senzitiv şi motor) regiunea antero-laterală a trunchiului

RamuraRamura meningeală meningealăeste subţireeste subţiredupă ce se desprinde din trunchi, reintră în canalul vertebral prin gaura după ce se desprinde din trunchi, reintră în canalul vertebral prin gaura intervertebrală, deservind meningele şi vasele sale sanguineintervertebrală, deservind meningele şi vasele sale sanguineeste mixtă, conţinând fibre aferente şi eferente vasomotoriieste mixtă, conţinând fibre aferente şi eferente vasomotoriiîşi păstrează distribuţia metamericăîşi păstrează distribuţia metamerică

RamurRamurile comunicante: ile comunicante: albăalbă şi şi cenuşiecenuşieconţin fibre vegetative ce fac legătura între MS şi lanţul ganglionar Sy paravertebralconţin fibre vegetative ce fac legătura între MS şi lanţul ganglionar Sy paravertebraldupă cum fibrele nervoase constitutive sunt mielinice (albe) sau amielinice (cenuşii), după cum fibrele nervoase constitutive sunt mielinice (albe) sau amielinice (cenuşii), se subîmpart în:se subîmpart în:

ramura comunicantă albăramura comunicantă albă – formată din– formată din -- fibre eferete fibre eferete preganglionare Sypreganglionare Sy

- fibre eferente - fibre eferente preganglionare Psy sacralepreganglionare Psy sacrale

ramura comunicantă cenuşieramura comunicantă cenuşie – formată din– formată din - fibre eferente - fibre eferente postganglionare Sypostganglionare Sy - fibre eferente şi aferente viscerale- fibre eferente şi aferente viscerale

Encefalul (creierul) Encefalul (creierul)

Este adăpostit în cutia cranianăEste adăpostit în cutia cranianăEste protejat de meningeEste protejat de meningeEste format din: Este format din: trunchiul cerebral trunchiul cerebral

cerebelcerebeldiencefaldiencefaldouă emisfere cerebraledouă emisfere cerebrale

Trunchiul cerebral (tulpina creierului) Trunchiul cerebral (tulpina creierului)

Situat în etajul inferior al cutiei craniene, în prelungirea MSSituat în etajul inferior al cutiei craniene, în prelungirea MSEste alcătuit din 3 formaţiuni: Este alcătuit din 3 formaţiuni:

-- bulbul rahidianbulbul rahidian- puntea lui Varolio- puntea lui Varolio- mezencefal- mezencefal


Aspect de coloană longitudinală întretăiată pe mijloc de un cordon transversalAspect de coloană longitudinală întretăiată pe mijloc de un cordon transversalAre 2 feţe: Are 2 feţe: --antero-laterală (ventrală)antero-laterală (ventrală) situată pe endobază situată pe endobază --posterioară (dorsală)posterioară (dorsală) în raport cu cerebelul în raport cu cerebelul


Aspect de coloană longitudinală întretăiată pe mijloc de un cordon transversalAspect de coloană longitudinală întretăiată pe mijloc de un cordon transversalAre 2 feţe: Are 2 feţe: --antero-laterală (ventrală)antero-laterală (ventrală) situată pe endobază situată pe endobază --posterioară (dorsală)posterioară (dorsală) în raport cu cerebelul împreună cu care delimitează în raport cu cerebelul împreună cu care delimitează ventriculul ventriculul IVIV

Bulbul rahidian (Bulbul rahidian (măduva prelungită) măduva prelungită)

delimitat între delimitat între planul de sub decusaţia piramidalăplanul de sub decusaţia piramidală şi şi şanţul bulbo-pontinşanţul bulbo-pontin în şanţul bulbo-pontin există OA pentru în şanţul bulbo-pontin există OA pentru NC VI, VII, VIIINC VI, VII, VIII

Bulbul rahidian (Bulbul rahidian (măduva prelungită) măduva prelungită) Pe faţa antero-lateralăPe faţa antero-laterală se observă:se observă: fisura mediană bulbarăfisura mediană bulbară

piramidele bulbarepiramidele bulbare şanţurile antero-laterale bulbareşanţurile antero-laterale bulbare cordoanele laterale bulbare cu olivele cordoanele laterale bulbare cu olivele

bulbarebulbare pedunculii cerebeloşi inferioripedunculii cerebeloşi inferiori

În şanţul preolivarÎn şanţul preolivar se observă se observă OA aOA a NC XIINC XII şi şi în cel retroolivar în cel retroolivar OA aOA a NC VII, IX, XNC VII, IX, X

Bulbul rahidian (Bulbul rahidian (măduva prelungită) măduva prelungită)

Pe faţa posterioarăPe faţa posterioară se observă:se observă: şanţul median posterior bulbarşanţul median posterior bulbar cordoanele posterioare cordoanele posterioare

bulbarebulbare

Puntea lui Varolio (protuberanţa) Puntea lui Varolio (protuberanţa)

delimitat de delimitat de şanţul bulbo-pontinşanţul bulbo-pontin şi cel şi cel ponto-peduncularponto-peduncularpe faţa antero-laterală se vede: şanţul median pontin cu pe faţa antero-laterală se vede: şanţul median pontin cu artera bazilarăartera bazilară

piramidele pontinepiramidele pontine lateral de lateral de care este care este OA a NC VOA a NC V

pedunculii cerebeloşi mijlocii – pedunculii cerebeloşi mijlocii – braţele punţiibraţele punţii

MezencefalulMezencefalul

delimitat de delimitat de şanţul ponto-peduncular şanţul ponto-peduncular (inferior) şi (inferior) şi de de diencefaldiencefal (superior) (superior)

MezencefalulMezencefalul

Pe faţa antero-laterală se văd:Pe faţa antero-laterală se văd: 2 pedunculi cerebrali2 pedunculi cerebrali şi şi fosa interpeduncularăfosa interpedunculară cu cu OA a NC IIIOA a NC IIIPe faţa posterioară se văd:Pe faţa posterioară se văd: 4 coliculi cvadrigemeni (2 superiori şi 2 inferiori)4 coliculi cvadrigemeni (2 superiori şi 2 inferiori) sub care estesub care este

OA a NC IV, OA a NC IV, formează formează tectumul mezencefalictectumul mezencefalic

pedunculii cerebeloşi superioripedunculii cerebeloşi superiori

Între tectum şi picioarele pedunculilor cerebraliÎntre tectum şi picioarele pedunculilor cerebrali este o zonă numită este o zonă numită tegmenttegment

Structura internă a trunchiului cerebralStructura internă a trunchiului cerebral

Include:Include: - - substanţă nervoasă cenuşiesubstanţă nervoasă cenuşie şişi - substantă nervoasă albă- substantă nervoasă albă

Structura internă a trunchiului cerebralStructura internă a trunchiului cerebral

Substanţa cenuşieSubstanţa cenuşie este dispusă în interior sub formă de nuclei: este dispusă în interior sub formă de nuclei: motorimotori

vegetativivegetativi

senzitivi senzitivi

propriiproprii

Nucleii motori ai trunchiului cerebralNucleii motori ai trunchiului cerebral

Conţin neuronii de origine pt. fibrele somatomotorii ale unor NCConţin neuronii de origine pt. fibrele somatomotorii ale unor NC Corespund originii reale pentru fibrele somatomotorii ale NCCorespund originii reale pentru fibrele somatomotorii ale NC

în bulbîn bulb – – nucleii motori ai NC IX, X, XI şi XIInucleii motori ai NC IX, X, XI şi XII

în punteîn punte – – nucleii motori ai NC V, VI şi VIInucleii motori ai NC V, VI şi VII

în mezencefalîn mezencefal – – nucleii motori ai NC III şi IVnucleii motori ai NC III şi IV

NucleiiNucleii motori ai trunchiului cerebralmotori ai trunchiului cerebral

Conţin neuronii de origine pt. fibrele somatomotorii ale unor NCConţin neuronii de origine pt. fibrele somatomotorii ale unor NC Corespund originii reale pentru fibrele somatomotorii ale NCCorespund originii reale pentru fibrele somatomotorii ale NC

în bulbîn bulb – – nucleii motori ai NC IX, X, XI şi XIInucleii motori ai NC IX, X, XI şi XII

în punteîn punte – – nucleii motori ai NC V, VI şi VIInucleii motori ai NC V, VI şi VII

în mezencefalîn mezencefal – – nucleii motori ai NC III şi IVnucleii motori ai NC III şi IV

Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebralNucleii vegetativi ai trunchiului cerebralConţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NCConţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NC Corespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NCCorespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NCSunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NCSunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NC

în bulbîn bulb – – nucleul salivator inferiornucleul salivator inferior – lângă nucleul motor al lui – lângă nucleul motor al lui IXIX

–– nucleul dorsal al vaguluinucleul dorsal al vagului –– lângă nucleul motor al lui lângă nucleul motor al lui XX

în punteîn punte – – nucleii lacrimalnucleii lacrimal şi şi salivator superiorsalivator superior – lângă nucleul – lângă nucleul motor al VII motor al VII

în mezencefalîn mezencefal – – nucleul accesor al oculomotoruluinucleul accesor al oculomotorului – lângă – lângă nucleul motor al lui IIInucleul motor al lui III

Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebralNucleii vegetativi ai trunchiului cerebralConţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NCConţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NC Sunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NCSunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NCCorespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NCCorespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NC

în bulbîn bulb – – nucleul salivator inferiornucleul salivator inferior – lângă nucleul motor al lui – lângă nucleul motor al lui IXIX

–– nucleul dorsal al vaguluinucleul dorsal al vagului –– lângă nucleul motor al lui lângă nucleul motor al lui XX

în punteîn punte – – nucleii lacrimalnucleii lacrimal şi şi salivator superiorsalivator superior – lângă nucleul – lângă nucleul motor al VII motor al VII

în mezencefalîn mezencefal – – nucleul accesor al oculomotoruluinucleul accesor al oculomotorului – lângă – lângă nucleul motor al lui IIInucleul motor al lui III

n. accesor al oculomotorului

n. lacrimal

n. salivator superior

n. dorsal al vagului

n. salivatorinferior

Nucleii Nucleii sensenzitivi ai trunchiului cerebralzitivi ai trunchiului cerebralCConţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unor onţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unor NC NCNucleii senzitivi Nucleii senzitivi = = nucleii terminali (NT) ai NCnucleii terminali (NT) ai NC

în bulbîn bulb – – nucleii senzitivi ai NC V, VII, IX, X şi VIII – ramura nucleii senzitivi ai NC V, VII, IX, X şi VIII – ramura vestibulară (4 nuclei)vestibulară (4 nuclei)

în punteîn punte – – nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramura cohleară (2 nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramura cohleară (2 nuclei)nuclei)

în mezencefalîn mezencefal – – nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al NC VNC V

Nucleii Nucleii sensenzitivi ai trunchiului cerebralzitivi ai trunchiului cerebralCConţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unor onţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unor Nucleii senzitivi Nucleii senzitivi = = nucleii terminali (NT) ai NCnucleii terminali (NT) ai NC

în bulbîn bulb – – nucleii senzitivi ai NC V, VII, IX, X şi VIII – ramura nucleii senzitivi ai NC V, VII, IX, X şi VIII – ramura vestibulară (4 nuclei)vestibulară (4 nuclei)

în punteîn punte – – nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramura cohleară (2 nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramura cohleară (2 nuclei)nuclei)

în mezencefalîn mezencefal – – nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al NC VNC V

Nucleii proprii ai trunchiului cerebralNucleii proprii ai trunchiului cerebralSunt atât senzitivi cât şi motoriSunt atât senzitivi cât şi motoriSunt staţii pe traseul căilor ascendente (senzitive), respectiv descendente (motorii)Sunt staţii pe traseul căilor ascendente (senzitive), respectiv descendente (motorii)

în bulbîn bulb – sunt amplasaţi în substanţa reticulată – sunt amplasaţi în substanţa reticulată sunt sediul centrilor respiratori (inspirator, expirator)sunt sediul centrilor respiratori (inspirator, expirator)

centrilor vasomotori şi cardioinhibitoricentrilor vasomotori şi cardioinhibitori nucleii Goll, Burdach şi nucleii olivarinucleii Goll, Burdach şi nucleii olivari

în punteîn punte – sunt amplasaţi în substanţa reticulată – sunt amplasaţi în substanţa reticulată sunt sediul centrilor respiratori şi cardiovascularisunt sediul centrilor respiratori şi cardiovasculari

în mezencefalîn mezencefal – substanţa neagră (rol în motilitatea asociată şi – substanţa neagră (rol în motilitatea asociată şi ritmul somn-veghe)ritmul somn-veghe) nucleul roşu (inhibitor al tonusului muscular)nucleul roşu (inhibitor al tonusului muscular)

Substanţa albă a trunchiului cerebralSubstanţa albă a trunchiului cerebral

Este formată din:Este formată din:

fibre nervoase ascendente (specifice şi fibre nervoase ascendente (specifice şi nespecifice)nespecifice)

fibre nervoase descendente (specifice şi fibre nervoase descendente (specifice şi nespecifice)nespecifice)

CCăile ascendente specifice ale tr. cerebralăile ascendente specifice ale tr. cerebral

Unele sunt în continuarea celor medulare: Unele sunt în continuarea celor medulare: fasciculul spinotalamic anteriorfasciculul spinotalamic anterior fasciculul fasciculul

spinotalamic lateralspinotalamic lateral fasciculele fasciculele

spinobulbare Goll şi Burdachspinobulbare Goll şi Burdach fasciculele fasciculele

spinocerebelos direct spinocerebelos direct fasciculul fasciculul

spinocerebelos încrucişatspinocerebelos încrucişat

CCăile ascendente specifice ale tr. cerebralăile ascendente specifice ale tr. cerebral

Altele sunt cu punct de plecare din nucleii senzitivi ai TC Altele sunt cu punct de plecare din nucleii senzitivi ai TC se îndreaptă către centrii nervoşi superiori TCse îndreaptă către centrii nervoşi superiori TC sunt:sunt: lemniscul medial lemniscul medial

lemniscul trigeminallemniscul trigeminal lemniscul laterallemniscul lateral

CCăile ascendente nespecifice ale tr. cerebralăile ascendente nespecifice ale tr. cerebral

SSunt situate în substanţa reticulată a TC, între bulb şi talamusunt situate în substanţa reticulată a TC, între bulb şi talamusÎn totalitatea lor constituie În totalitatea lor constituie sistemul activator ascendent (SAA)sistemul activator ascendent (SAA)Sunt formate dintr-un mare număr de neuroniSunt formate dintr-un mare număr de neuroni →→ fiind fiind căi polisinapticecăi polisinapticeFFiind polisinaptice, iind polisinaptice, au viteză mică de conducere a impulsurilorau viteză mică de conducere a impulsurilor

Neuronii acestor căi primesc informaţii prin colaterale Neuronii acestor căi primesc informaţii prin colaterale desprinse de pe traseul căilor ascenddesprinse de pe traseul căilor ascend..

specificespecifice venite prin venite prin NCNC şi şi NSNS

Proiecţia corticală e difuză→Proiecţia corticală e difuză→valoare informaţională redusăvaloare informaţională redusăDetermină Determină o stare de hiperexcitabilitateo stare de hiperexcitabilitate corticală crescutăcorticală crescutăAceastă stare Această stare == reacţie de trezirereacţie de trezire

permite permite SCSC să recepţioneze informaţiile să recepţioneze informaţiile vvenite prin căienite prin căile le ascasc..

specificespecifice

CCăile descendente ale trunchiului cerebralăile descendente ale trunchiului cerebral

Unele au punct de plecare centrii motori superiori TC:Unele au punct de plecare centrii motori superiori TC: fasciculul piramidal direct – care pleacă din SC (aria motoare I)fasciculul piramidal direct – care pleacă din SC (aria motoare I)fasciculul piramidal încrucişat – care pleacă din SC (aria motoare I)fasciculul piramidal încrucişat – care pleacă din SC (aria motoare I)fasciclulele cortico-nucleare (cortico-bulbare)fasciclulele cortico-nucleare (cortico-bulbare)fasciculele extrapiramidale – dar numai cele care pleacă din SC (puţine numeric)fasciculele extrapiramidale – dar numai cele care pleacă din SC (puţine numeric)

COLICULICVADRIGEMENINUCLEU

ROŞU

SUBSTANŢANEAGRĂ

NUCLEUOLIVAR

NUCLEUVESTIBULAR

CCăile descendente ale trunchiului cerebralăile descendente ale trunchiului cerebral

Majoritatea au punct de plecare nucleii motori ai TC şi Majoritatea au punct de plecare nucleii motori ai TC şi →→centrii motori inferiori:centrii motori inferiori: Fasciculul tectospinal – pleacă din coliculii cvadrigemeniFasciculul tectospinal – pleacă din coliculii cvadrigemeniFasciculul rubospinal – pleacă din nucleul roşuFasciculul rubospinal – pleacă din nucleul roşuFasciculul nigrospinal – pleacă din substanţa neagrăFasciculul nigrospinal – pleacă din substanţa neagrăFasciculul olivospinal – pleacă din nucleul olivar Fasciculul olivospinal – pleacă din nucleul olivar Fasciculul vestibulospinal – pleacă din nucleii vestibulariFasciculul vestibulospinal – pleacă din nucleii vestibulariFasciculul reticulospinal pleacă din subst. reticulată a TCFasciculul reticulospinal pleacă din subst. reticulată a TC

COLICULICVADRIGEMENI

NUCLEUROŞU

SUBSTANŢANEAGRĂ

NUCLEUOLIVAR

NUCLEUVESTIBULAR

Rolurile trunchiului cerebral Rolurile trunchiului cerebral

De conducere a impulsurilor nervoase De conducere a impulsurilor nervoase ascendentascendent şi şi descendentdescendent prin căile din prin căile din

substanţa albă a trunchiului cerebralsubstanţa albă a trunchiului cerebral (funcţia de conducere)(funcţia de conducere)

Rolurile trunchiului cerebral Rolurile trunchiului cerebral

Funcţia reflexă, Funcţia reflexă, datorată centrilor nervoşi reflecşi prezenţi în nucleii de datorată centrilor nervoşi reflecşi prezenţi în nucleii de substanţă cenuşie şi substanţa reticulată a substanţă cenuşie şi substanţa reticulată a

TC TC

În bulb:În bulb:Reflexe vegetative: secretorii şi motorii digestive, respiratorii şi adaptative cardiovasculareReflexe vegetative: secretorii şi motorii digestive, respiratorii şi adaptative cardiovasculareReflexe somatice: de deglutiţieReflexe somatice: de deglutiţie

În punte:În punte:Reflexe vegetative: salivare (sublinguale, submaxilare), lacrimale, cardiovasculare, Reflexe vegetative: salivare (sublinguale, submaxilare), lacrimale, cardiovasculare, respiratoriirespiratoriiReflexe somatice: masticator şi de clipireReflexe somatice: masticator şi de clipire

În mezencefal:În mezencefal:Reflexe vegetative: pupilar fotomotor şi de acomodare la distanţăReflexe vegetative: pupilar fotomotor şi de acomodare la distanţăReflexe somatice: statice, statochinetice, oculogir, oculocefalogir la stimuli auditivi sau vizualiReflexe somatice: statice, statochinetice, oculogir, oculocefalogir la stimuli auditivi sau vizuali

Nervii cranieni Nervii cranieni

Sunt în număr de 12 perechiSunt în număr de 12 perechiSunt Sunt senzitivisenzitivi, sau , sau motorimotori sau sau micştimicştiFibrele vegetative Fibrele vegetative care care intră intră în în alcătuirea alcătuirea unor unor NC NC sunt sunt întotdeauna întotdeauna fibre fibre

parasimpaticeparasimpatice

Nervii cranieni Nervii cranieni Apaţin TC (cu excepţia nervilor cranieni I şi II) deoarece aici îşi au:Apaţin TC (cu excepţia nervilor cranieni I şi II) deoarece aici îşi au:

OR = nucleul motor al NC - pentru fibrele somatomotorii ale NCOR = nucleul motor al NC - pentru fibrele somatomotorii ale NC = nucleul (nucleii) vegetativ(i) din vecinătatea nucleului motor al NC - pentru fibrele = nucleul (nucleii) vegetativ(i) din vecinătatea nucleului motor al NC - pentru fibrele

visceromotorii ale NC visceromotorii ale NC = ganglionul (ganglionii) senzitiv(i) de pe traseul NC - pentru nervii senzitivi= ganglionul (ganglionii) senzitiv(i) de pe traseul NC - pentru nervii senzitivi

OA = locul de intrare - pentru nervii senzitiviOA = locul de intrare - pentru nervii senzitivi = locul de ieşire - pentru nervii motori= locul de ieşire - pentru nervii motori = locul de intrare şi ieşire - pentru nervii micşti= locul de intrare şi ieşire - pentru nervii micşti

NT = nucleii senzitivi ai NC – conţin deutoneuronii NT = nucleii senzitivi ai NC – conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale NCcu care fac sinapsă fibrele senzitive ale NC






n. accesor al oculomotorului

n. lacrimal

n. salivator superior

n. dorsal al vagului

n. salivatorinferior

Nervii olfactivi (I)Nervii olfactivi (I) - - senzitivisenzitivi

OR – neuroniiOR – neuronii bipolari bipolari din mucoasa olfactivă (celula receptoare şi protoneuronul căii din mucoasa olfactivă (celula receptoare şi protoneuronul căii olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I

Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi şi Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi şi de aici (prin tractul olfactiv) către SC de aici (prin tractul olfactiv) către SC

Nervii olfactivi (I)Nervii olfactivi (I) - - senzitivisenzitivi

OR – neuronii OR – neuronii bipolari bipolari din din mucoasa mucoasa olfactivă olfactivă (celula (celula receptoare receptoare şi şi protoneuronul protoneuronul căii căii olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I

Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi şi Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi şi de aici (prin tractul olfactiv) către SC de aici (prin tractul olfactiv) către SC

Nervii optici (II)Nervii optici (II) - - senzitivisenzitivi

OR – neuronii multipolari din retină (al II-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroni OR – neuronii multipolari din retină (al II-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroni constituie NC IIconstituie NC II

Rol: transmit Rol: transmit informaţii informaţii vizualevizuale către al III-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi către al III-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi l laterali mezencefalici şi de aici către SCaterali mezencefalici şi de aici către SC

Nervii optici (II)Nervii optici (II) - - senzitivisenzitivi

OR – neuronii multipolari din retină (al II-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroni OR – neuronii multipolari din retină (al II-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroni constituie NC IIconstituie NC II

Rol: transmit Rol: transmit informaţii informaţii vizualevizuale către către al III-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi al III-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi laterali mezencefalici şi de aici către SClaterali mezencefalici şi de aici către SC

Ganglion

ciliar

Nervii oculomotori (III)Nervii oculomotori (III) - - motorimotori

OR - OR - pentru fibrele somatomotorii - nucleu motor al lui III din tegmentul pentru fibrele somatomotorii - nucleu motor al lui III din tegmentul mezencefalicmezencefalic

- pentru fibrele visceromotorii – nucleul accesor al nervului III (Edinger-- pentru fibrele visceromotorii – nucleul accesor al nervului III (Edinger-Westphal) din Westphal) din mezencefal (de unde pleacă fibre preganglionare ce fac sinapsa cu mezencefal (de unde pleacă fibre preganglionare ce fac sinapsa cu neuronii neuronii postganglionari în ganglionul ciliar, postganglionari în ganglionul ciliar, de undede unde→→fibre postganglionare către fibre postganglionare către efectoriefectori

OA – fosa interpeduncularăOA – fosa interpeduncularăRol: Rol: - fibrele somatomotorii inervează majoritatea muşchilor extrinseci ai globului ocular:- fibrele somatomotorii inervează majoritatea muşchilor extrinseci ai globului ocular: drept superior, inferiorşi intern, oblicul inferior şi m. ridicător al pleoapei superioaredrept superior, inferiorşi intern, oblicul inferior şi m. ridicător al pleoapei superioare - fibrele visceromotorii inervează muşchii circulari ai irisului şi corpului ciliar- fibrele visceromotorii inervează muşchii circulari ai irisului şi corpului ciliar

Nervii trohleari (IV)Nervii trohleari (IV) - - motorimotori

OR –OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC IV din tegmentul mezencefalicpentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC IV din tegmentul mezencefalic

OA – sub coliculii cvadrigemeni inferioriOA – sub coliculii cvadrigemeni inferiori

Rol:Rol: - inervează muşchiul oblic superior al globului ocular- inervează muşchiul oblic superior al globului ocular

Nervii abducens (VI)Nervii abducens (VI) - - motorimotori

OR –OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC VI din tegmentul pontinpentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC VI din tegmentul pontin

OA – în şanţul bulbo-pontinOA – în şanţul bulbo-pontin

Rol:Rol: - inervează muşchiul drept extern al globului ocular- inervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervii trigemeni (V) - Nervii trigemeni (V) - micşti micşti

au 3 ramuri:au 3 ramuri: oftalmică, maxilară (senzitive)oftalmică, maxilară (senzitive) şişi mandibulară (mixtă)mandibulară (mixtă)

OR OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului V (masticator) din tegmentul pontinpentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului V (masticator) din tegmentul pontin - pentru fibrele senzitive – ganglion semilunar Gasser, dendritele neuronilor din gamglion intră în alcătuirea celor - pentru fibrele senzitive – ganglion semilunar Gasser, dendritele neuronilor din gamglion intră în alcătuirea celor 3 ramuri, axonii merg la nucleii terminali ai nervului V3 ramuri, axonii merg la nucleii terminali ai nervului V

NT – NT – pentru fibrele senzitive: nucleul tractului descendent (spinal) al lui V – din bulbpentru fibrele senzitive: nucleul tractului descendent (spinal) al lui V – din bulb nucleul senzitiv principal al lui V – din puntenucleul senzitiv principal al lui V – din punte nucleul tractului ascendent (mezencefalic) al lui V – din mezencefalnucleul tractului ascendent (mezencefalic) al lui V – din mezencefal

OA – OA – lateral de piramidele pontinelateral de piramidele pontine

Rol:Rol: - - fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii tactile, termice, dureroase şi proprioceptive de la cap şi gâtfibrele senzitive culeg şi transmit informaţii tactile, termice, dureroase şi proprioceptive de la cap şi gât - fibrele motorii - fibrele motorii →→ muşchii masticatori, m. milohioidian, muşchii masticatori, m. milohioidian,

pântecele anterior al digastricului pântecele anterior al digastricului mmuuşchiul tensor al timpanuluişchiul tensor al timpanului

Nervii Nervii facialifaciali (V (VIIII) - ) - micşti micşti

OR OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului V- pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului VIIII dindin p punteunte - pentru fibrele visceromotorii – nucleul lacrimal şi nucleul salivator superior din punte, de unde pleacă fibre - pentru fibrele visceromotorii – nucleul lacrimal şi nucleul salivator superior din punte, de unde pleacă fibre

preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii lacrimal, preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii lacrimal, respectiv sublingual şi respectiv sublingual şi submaxilar, de undesubmaxilar, de unde→ → fibre postganglionare către glanda lacrimală şi glandele fibre postganglionare către glanda lacrimală şi glandele sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

- pentru fibrele senzitive – ganglion- pentru fibrele senzitive – ganglionul geniculat de pe traiectul nervului VIIul geniculat de pe traiectul nervului VII bis bis ((Wrisberg)Wrisberg)-ramura senzitivă a NC-ramura senzitivă a NC

NT – NT – pentru fibrele senzitive (adună informaţii gustative din cele2pentru fibrele senzitive (adună informaţii gustative din cele2//3 ant. ale limbii): nucleul tractului solitar din bulb3 ant. ale limbii): nucleul tractului solitar din bulb

OA – OA – şanţul bulbo-pontinşanţul bulbo-pontin

Rol:Rol: - - fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii gustative din 2fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii gustative din 2//3 anterioare ale limbii şi de la diferite viscere3 anterioare ale limbii şi de la diferite viscere - fibrele motorii - fibrele motorii →→ muşchii mimicii, m. stilohioidian, muşchii mimicii, m. stilohioidian,

pântecele posterior al digastricului pântecele posterior al digastricului mmuuşchiul scăriţeişchiul scăriţei

- fibrele visceromotorii- fibrele visceromotorii→ → glandele lacrimale, sublinguale, submaxilareglandele lacrimale, sublinguale, submaxilare

Nervii Nervii vestibulovestibulo-cohleari (VIII) - -cohleari (VIII) - senzitivisenzitivi

OR – ggl. spiral Corti de pe traiectul ram. cohleare (are protoneuronul căii auditive)OR – ggl. spiral Corti de pe traiectul ram. cohleare (are protoneuronul căii auditive) ggl. vestibular Scarpa de pe traiectul ram. vestibulare (are protoneuronul căii vestibulare)ggl. vestibular Scarpa de pe traiectul ram. vestibulare (are protoneuronul căii vestibulare)NT - pentru ramura cohleară – 2 nuclei cohleari pontiniNT - pentru ramura cohleară – 2 nuclei cohleari pontini - pentru ramura vestibulară – 4 nuclei vestibulari bulbari- pentru ramura vestibulară – 4 nuclei vestibulari bulbariOA – şanţul OA – şanţul bulbo-pontinbulbo-pontinRol: Rol: ramura cohlearăramura cohleară transmite informaţii despre auz de la organul Corti la deutoneuronul căii transmite informaţii despre auz de la organul Corti la deutoneuronul căii

auditive din cei 2 nuclei auditive din cei 2 nuclei cohleari pontinicohleari pontini ramura vestibularăramura vestibulară transmite informaţii despre echilibru de la macule şi creste ampulare transmite informaţii despre echilibru de la macule şi creste ampulare

la deutoneuronul căii vestibulare din cei 4 nuclei la deutoneuronul căii vestibulare din cei 4 nuclei vestibulari bulbarivestibulari bulbari

Nervii glosofaringieni (Nervii glosofaringieni (IXIX) - ) - micşti micşti

OR OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu dindin bulb bulb - pentru fibrele visceromotorii – nucleul salivator inferior din bulb, de unde pleacă fibre preganglionare ce fac - pentru fibrele visceromotorii – nucleul salivator inferior din bulb, de unde pleacă fibre preganglionare ce fac

sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionul otic, de unde pleacăsinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionul otic, de unde pleacă fibre fibre postganglionare către glandele postganglionare către glandele parotide şi glandele salivare miciparotide şi glandele salivare mici

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (Andresh şi Ehrenritter) d- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (Andresh şi Ehrenritter) d e pe traiectul nervului e pe traiectul nervului IX IX

NT – NT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb (adună informaţii gustative din 1pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb (adună informaţii gustative din 1 //3 post. a limbii)3 post. a limbii) nucleul tractului descendent al nervului V - parţialnucleul tractului descendent al nervului V - parţial

OA – OA – şanţul retroolivarşanţul retroolivar

Rol:Rol: - - fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii gustative din 1fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii gustative din 1//3 3 postposterioară a limbii şi de la diferite viscereerioară a limbii şi de la diferite viscere - fibrele motorii - fibrele motorii →→ muşchii faringelui, laringelui şi ai limbii muşchii faringelui, laringelui şi ai limbii

- fibrele visceromotorii- fibrele visceromotorii→ → glandele salivare: parotide şi miciglandele salivare: parotide şi mici

Nervii vagi (pneumogastrici) (Nervii vagi (pneumogastrici) (XX) - ) - micştimicşti OR OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu dindin bulb bulb - pentru fibrele visceromotorii – nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric) din bulb, de unde pleacă cel mai - pentru fibrele visceromotorii – nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric) din bulb, de unde pleacă cel mai

important contingent de fibre preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii important contingent de fibre preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii postganglionari în ganglionii intramurali ai majorităţii viscerelor toracale şi abdominaleintramurali ai majorităţii viscerelor toracale şi abdominale

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (jugular şi nodos) d- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (jugular şi nodos) de pe traiectul nervului e pe traiectul nervului X X

NT – NT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulbpentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb←←informaţii gustative din palat, faringe, buze, informaţii gustative din palat, faringe, buze, amigdaleamigdale

nucleul tractului descendent al nervului V - parţialnucleul tractului descendent al nervului V - parţial

OA – OA – şanţul retroolivarşanţul retroolivar

Rol:Rol: - - fibrele senzitive culeg şi transmit informaţii de la diferite viscere şi informaţii gustative din anumite regiunifibrele senzitive culeg şi transmit informaţii de la diferite viscere şi informaţii gustative din anumite regiuni - fibrele motorii - fibrele motorii →→ muşchii laringelui şi parţial ai faringelui muşchii laringelui şi parţial ai faringelui

- fibrele visceromotorii- fibrele visceromotorii→ majoritatea viscerelor toracale şi abdominale,→ majoritatea viscerelor toracale şi abdominale, formformâând plexuri (celiac, gastric, esofagian, nd plexuri (celiac, gastric, esofagian, cardiac, pulmonar etc)cardiac, pulmonar etc)

Nervii accesori (XI)Nervii accesori (XI) - - motorimotori

OR –OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul ambiguu din bulb pentru fibrele somatomotorii – nucleul ambiguu din bulb segmentele medulare C1-C4segmentele medulare C1-C4

OA – şanţul retroolivarOA – şanţul retroolivar

Rol:Rol: - inervează muşchii sternocleidomastoidieni - inervează muşchii sternocleidomastoidieni muşchii trapezimuşchii trapezi

Nervii hipogloşi (XII)Nervii hipogloşi (XII) - - motorimotori

OR –OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al nervului XII din bulb pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al nervului XII din bulb

OA – şanţul preolivarOA – şanţul preolivar

Rol:Rol: - inervează muşchii limbii - inervează muşchii limbii muşchii subhioidienimuşchii subhioidieni

Cerebelul (creierul mic)Cerebelul (creierul mic)

Situat Situat în etajul inferior al cutiei cranieneîn etajul inferior al cutiei craniene posterior de TC, împreună cu care delimitează ventriculul IVposterior de TC, împreună cu care delimitează ventriculul IV

SuperiorSuperior e acoperit de emisferele e acoperit de emisferele ccerebraleerebrale, de care este separat prin , de care este separat prin ccoortul cerebeluluirtul cerebelului – –

prelungire a dureimaterprelungire a dureimaterOrigineaOriginea – în metencefal– în metencefal


Are o faţă superioară, una inferioară şi una anterioarăAre o faţă superioară, una inferioară şi una anterioarăFormă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalFormă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalEste alcătuit:Este alcătuit:Dintr-o parte medianăDintr-o parte mediană, alungită antero-posterior – , alungită antero-posterior – vermisvermis

((vermisulvermisul împreună cu lobul împreună cu lobul floculonodular→ floculonodular→ arhicerebelularhicerebelul))Două părţi lateraleDouă părţi laterale – – emisfere cerebeloaseemisfere cerebeloase


Are o faţă superioară, una inferioară şi una anterioarăAre o faţă superioară, una inferioară şi una anterioarăFormă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalFormă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalEste alcătuit:Este alcătuit:Dintr-o parte medianăDintr-o parte mediană, alungită antero-posterior – , alungită antero-posterior – vermisvermis

((vermisulvermisul împreună cu lobul împreună cu lobul floculonodular→ floculonodular→ arhicerebelularhicerebelul))Două părţi lateraleDouă părţi laterale – – emisfere cerebeloaseemisfere cerebeloase

Este conectat la TC prin cele Este conectat la TC prin cele 3 perechi de pedunculi cerebrali3 perechi de pedunculi cerebrali: superiori, mijlocii şi inferiori: superiori, mijlocii şi inferiori


Suprafaţa este brăzdată de Suprafaţa este brăzdată de şanţuri: superficialeşanţuri: superficiale – delimitează – delimitează folii (lamele)folii (lamele) şanţuri mai adâncişanţuri mai adânci – delimitează – delimitează lobuliilobulii şanţuri profundeşanţuri profunde: şanţul primar : şanţul primar şişi postero- postero-laterallateral

delimitează lobii: delimitează lobii: anterior anterior (paleocerebelul)(paleocerebelul)

posterior posterior (neocerebelul)(neocerebelul)

Cerebelul (creierul mic) – Cerebelul (creierul mic) – structură internăstructură internă

IncludeInclude: : - - substanţă nervoasă cenuşiesubstanţă nervoasă cenuşie

- - substanţă nervoasă albăsubstanţă nervoasă albă

Cerebelul (creierul mic) – Cerebelul (creierul mic) – substanţa cenuşie substanţa cenuşie

dispusă în interior ca dispusă în interior ca nucleinuclei:: - emboliformi, globuloşi şi dinţaţi – în emisferele cerebrale - emboliformi, globuloşi şi dinţaţi – în emisferele cerebrale - fastigiali – în vermis- fastigiali – în vermisdispusă la suprafaţă ca dispusă la suprafaţă ca scoarţă cerebeloasăscoarţă cerebeloasă cu 3 straturi: cu 3 straturi:

molecular (superficial)molecular (superficial) – sărac în celule – sărac în celule ((celule cu coşuleţcelule cu coşuleţ))

ganglionar (mijlociu)ganglionar (mijlociu) – cu un singur strat de – cu un singur strat de celule Purkinjecelule Purkinje

granular (profund)granular (profund) – bogat în – bogat în celule celule granularegranulare

Cerebelul (creierul mic) – Cerebelul (creierul mic) – substanţa cenuşie substanţa cenuşie

dispusă în interior ca dispusă în interior ca nucleinuclei:: - emboliformi, globuloşi şi dinţaţi – în emisferele - emboliformi, globuloşi şi dinţaţi – în emisferele cerebralecerebrale - fastigiali – în vermis- fastigiali – în vermisdispusă la suprafaţă cadispusă la suprafaţă ca scoarţă cerebeloasăscoarţă cerebeloasă cu 3 straturi: cu 3 straturi:

molecular (superficial)molecular (superficial) – sărac în celule – sărac în celule ((celule cu coşuleţcelule cu coşuleţ))

ganglionar (mijlociu)ganglionar (mijlociu) – cu un singur strat de – cu un singur strat de celule Purkinjecelule Purkinje

granular (profund)granular (profund) – bogat în – bogat în celule celule granularegranulare

Cerebelul (creierul mic) – Cerebelul (creierul mic) – substanţa substanţa albalbăă

Dispusă în interiorDispusă în interiorAre aspect de arboreAre aspect de arbore (arbore al vieţii)(arbore al vieţii)Este formată din fibre nervoase mielinice, grupate în:Este formată din fibre nervoase mielinice, grupate în:

fascicule aferentefascicule aferentefascicule eferentefascicule eferentefascicule intracerebeloase (de asociaţie şi fascicule intracerebeloase (de asociaţie şi

comisurale)comisurale)


Fasciculele aferenteFasciculele aferente sunt: sunt:fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig)fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig)fasciculul spinocerebelos încrucişat (Gowers)fasciculul spinocerebelos încrucişat (Gowers)fasciculul olivocerebelosfasciculul olivocerebelosfasciculul vestibulocerebelosfasciculul vestibulocerebelosfasciculul bulbocerebelos (n. cuneat accesorfasciculul bulbocerebelos (n. cuneat accesor→→PC)PC)fasciculul cortico-ponto-cerebelosfasciculul cortico-ponto-cerebelos

NUCLEULDINŢAT


Fasciculele eferenteFasciculele eferente sunt: sunt:fasciculul dentotalamic (continuat de fasciculul talamocortical)fasciculul dentotalamic (continuat de fasciculul talamocortical)fasciculul dentorubric (→fasciculul dentorubric (→ f. rubrospinal)f. rubrospinal)fasciculul fastigiobulbar fasciculul fastigiobulbar →→nucleii vestibulari nucleii vestibulari

→→substanţa reticulatăsubstanţa reticulată

Rolurile cRolurile cerebelulerebelululuiului

Controlează şi coordonează funcţia musculară intervenind înControlează şi coordonează funcţia musculară intervenind în - executarea mişcărilor - executarea mişcărilor - -

controlul posturiicontrolul posturii - -

controlul echilibruluicontrolul echilibrului

ArhicerebelulArhicerebelul are legături mai ales cu analizatorul vestibular are legături mai ales cu analizatorul vestibular (rol în echilibru)(rol în echilibru)

PaleocerebelulPaleocerebelul are legături cu sensibilitatea proprioceptivă are legături cu sensibilitatea proprioceptivă (rol-reglarea (rol-reglarea tonusului)tonusului)

Neocerebelul Neocerebelul are legături cu scoarţa cerebrală are legături cu scoarţa cerebrală (rol în executarea mişcărilor fine)(rol în executarea mişcărilor fine)

Extirparea completă a cerebeluluiExtirparea completă a cerebeluluieste compatibilă cu supravieţuirea este compatibilă cu supravieţuirea însă, temporar, apar: însă, temporar, apar: asteniaastenia

atoniaatonia astaziaastazia hipermetriahipermetria

Diencefalul (creierul intermediar)Diencefalul (creierul intermediar)

Situat în continuarea TC şi sub emisferele cerebraleSituat în continuarea TC şi sub emisferele cerebraleÎn centrul său se află În centrul său se află ventriculul IIIventriculul III (ce comunică prin orificiile Monroe cu ventriculii I şi II (ce comunică prin orificiile Monroe cu ventriculii I şi II

şi prin apeductul lui Sylvius cu şi prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV)ventriculul IV)Are: - Are: - o faţă bazalăo faţă bazală – aşezată pe endobază (privind spre şeaua turcească a sfenoidului) – aşezată pe endobază (privind spre şeaua turcească a sfenoidului) - - două feţe lateraledouă feţe laterale – acoperite de emisferele cerebrale – acoperite de emisferele cerebrale - - o faţă posterioarăo faţă posterioară

Diencefalul (creierul intermediar)Diencefalul (creierul intermediar)

EEste alcătuit din ste alcătuit din 4 regiuni (formaţiuni)4 regiuni (formaţiuni) grupate în jurul ventriculului III: grupate în jurul ventriculului III:

Talamusul Talamusul – două mase laterale – de o parte şi de alta a ventriculului III– două mase laterale – de o parte şi de alta a ventriculului III

Metatalamusul Metatalamusul – în partea posterioară şi laterală a ventriculului III– în partea posterioară şi laterală a ventriculului III

EpitalamusulEpitalamusul – în partea posterioară şi superioară a ventriculului III – în partea posterioară şi superioară a ventriculului III

HipotalamusulHipotalamusul – la baza ventriculului III – la baza ventriculului III

TalamusulTalamusul

Cea mai voluminoasă formaţiune diencefalicăCea mai voluminoasă formaţiune diencefalicăFormat din Format din două mase ovoide orientate antero-posteriordouă mase ovoide orientate antero-posterior unite prin unite prin comisura intertalamicăcomisura intertalamicăMasele ovoide sunt situate sub emisferele cerebraleMasele ovoide sunt situate sub emisferele cerebraleConţine Conţine - numeroşi nuclei de releu- numeroşi nuclei de releu (unde fac staţie majoritatea căilor sensibilităţilor (unde fac staţie majoritatea căilor sensibilităţilor

specifice, conţinând al specifice, conţinând al III-lea neuron al căilor) III-lea neuron al căilor)

- nuclei de asociaţie- nuclei de asociaţieTopografic nucleii sunt denumiţi: Topografic nucleii sunt denumiţi: anteriori, posteriori, laterali anteriori, posteriori, laterali şişi mediali medialiNucleii realizează conexiuni între: nucleii bazali, cerebel, bulb, măduvă şi scoarţa cerebralăNucleii realizează conexiuni între: nucleii bazali, cerebel, bulb, măduvă şi scoarţa cerebrală

TalamusulTalamusulNucleii laterali:Nucleii laterali:NVPL (nucleul ventral postero-lateral) este staţie pentru: f. spinotalamic anterior şi cel lateral NVPL (nucleul ventral postero-lateral) este staţie pentru: f. spinotalamic anterior şi cel lateral

şi lemniscul medial (← şi lemniscul medial (← n. Goll şi Burdach)n. Goll şi Burdach)NVPM (nucleul ventral postero-medial) este staţie pentru lemniscul trigeminalNVPM (nucleul ventral postero-medial) este staţie pentru lemniscul trigeminalNVA - primeşte fibre de la f. dentotalamicNVA - primeşte fibre de la f. dentotalamicNVL - primeşte fibre de la f. dentotalamicNVL - primeşte fibre de la f. dentotalamicToţi primesc aferenţe şi de la corpii striaţiToţi primesc aferenţe şi de la corpii striaţi

Nucleii posteriori:Nucleii posteriori:primesc colaterale ale căii optice, acustice şi sensibilităţii generale a corpuluiprimesc colaterale ale căii optice, acustice şi sensibilităţii generale a corpuluitrimit fibre către SC – lobii temporali şi parietalitrimit fibre către SC – lobii temporali şi parietali

TalamusulTalamusulNucleii anteriori:Nucleii anteriori: au legături cu hipotalamusul şi SC (girusul ginguli)au legături cu hipotalamusul şi SC (girusul ginguli)

Nucleii medialiNucleii mediali – – NDM (nucleul dorsomedial)NDM (nucleul dorsomedial) primeşte fibre de la hipotalamusprimeşte fibre de la hipotalamus trimite fibre la SC trimite fibre la SC

(lobul frontal)(lobul frontal)

Leziunile talamusuluiLeziunile talamusului conduc la tulburări de sensibilitate (anestezii, hemiparestezii) conduc la tulburări de sensibilitate (anestezii, hemiparestezii)

MetatalamusulMetatalamusul

EEste ste dispus pe pdispus pe părţile ărţile laterallaterale alee ale ve ventriculului III, sub masele laterale talamicentriculului III, sub masele laterale talamiceEste alcătuit din:Este alcătuit din:

- 2 corpi geniculaţi laterali- 2 corpi geniculaţi laterali – – staţie de releu pentru calea vizualăstaţie de releu pentru calea vizuală

- 2 corpi geniculaţi mediali- 2 corpi geniculaţi mediali – – staţie de releu pentru calea auditivăstaţie de releu pentru calea auditivă

EpitalamusulEpitalamusul

EEste ste dispus dispus în partea posterioară şi superioară aîn partea posterioară şi superioară a ve ventriculului IIIntriculului III deasupra coliculilor superiori mezencefalicideasupra coliculilor superiori mezencefalici

Este alcătuit din: Este alcătuit din: - - glanda epifizăglanda epifiză şişi comisura habenuleicomisura habenulei-nucleul habenularnucleul habenular (din trigonul habenulei)(din trigonul habenulei)- - striile habenuleistriile habenulei – ce conţin centrii unor reflexe somatice olfactive– ce conţin centrii unor reflexe somatice olfactive

Hipotalamusul (creierul vegetativHipotalamusul (creierul vegetativ))

Formează podeaua ventriculului IIIFormează podeaua ventriculului III

Este format dinEste format din substanţă cenuşiesubstanţă cenuşie şi şi

substanţă albăsubstanţă albă

Substanţa cenuşie a hipotalamusuluiSubstanţa cenuşie a hipotalamusului

Este dispusă sub forma a aproximativ 22 nuclei, dintre care menţionăm nucleii: Este dispusă sub forma a aproximativ 22 nuclei, dintre care menţionăm nucleii: Anteriori:Anteriori: NSO, NPVNSO, NPV - secretă hormoni ce se depozitează în neurohipofiză - secretă hormoni ce se depozitează în neurohipofiză

NSC, APO, AHANSC, APO, AHAMijlocii:Mijlocii: NDM, NVM şi NANDM, NVM şi NA - controlează activit. secretorie a adenohipofizei (liberine, statine) - controlează activit. secretorie a adenohipofizei (liberine, statine) - rol de integrare parasimpatică- rol de integrare parasimpaticăPosteriori:Posteriori: NPHNPH şi şi nucleul corpilor mamilarinucleul corpilor mamilari – rol de integrare simpatică – rol de integrare simpatică

Laterali:Laterali: NTNT şi şi NHLNHL

Substanţa albă a hipotalamusuluiSubstanţa albă a hipotalamusului

Include fibre de legătură cu: Include fibre de legătură cu: scoarţa cerebralăscoarţa cerebralătrunchiul trunchiul

cerebralcerebraltalamusultalamusulhipofizahipofiza

Legăturile hipotalamusului cu hipofizaLegăturile hipotalamusului cu hipofiza

HipofizaHipofiza stă suspendată de stă suspendată de hipotalamushipotalamus prin prin tija pituitarătija pituitară

Legăturile hipotalamusului cu hipofizaLegăturile hipotalamusului cu hipofiza

Legăturile hipotalamusului cu hipofiza:Legăturile hipotalamusului cu hipofiza: nervoase - tractul hipotalamo-hipofizarnervoase - tractul hipotalamo-hipofizar vasculare – sistemul vasculare – sistemul

port-hipofizarport-hipofizar

Legătura nervoasă a hipotalamusului Legătura nervoasă a hipotalamusului cucu hipofiza hipofiza

Tractul hipotalamo-hipofizar:Tractul hipotalamo-hipofizar:Este constituit din axonii neuronilor din nucleii anteriori (SO şi PV) şi neurohipofizăEste constituit din axonii neuronilor din nucleii anteriori (SO şi PV) şi neurohipofizăTransportă Transportă hormonii antidiuretic hormonii antidiuretic şişi ocitocina ocitocina în neurohipofiză unde sunt depozitaţi în neurohipofiză unde sunt depozitaţi

Legătura vasculară a hipotalamusului Legătura vasculară a hipotalamusului cucu hipofiza hipofizaSistemul port-hipofizar:Sistemul port-hipofizar:

Este constituit din Este constituit din -- capilare la baza hipotalamusuluicapilare la baza hipotalamusului -- vene în jurul tijei pituitare vene în jurul tijei pituitare -- capilare în adenohipofiză capilare în adenohipofiză

Transportă în adenohipofiză Transportă în adenohipofiză liberine liberine şi şi statine statine pentru reglarea activităţii secretorii pentru reglarea activităţii secretorii a a

acestei glande acestei glande

Rolurile hipotalamusuluiRolurile hipotalamusului

Reglează activitatea secretorie hormonală adenohipofizară Reglează activitatea secretorie hormonală adenohipofizară →→ a întregului sistem endocrin a întregului sistem endocrinReglează activitatea SNV prin centrii vegetativi Sy şi Psy conţinuţiReglează activitatea SNV prin centrii vegetativi Sy şi Psy conţinuţiReglează metabolismul intermediar glucidic, lipidic, protidicReglează metabolismul intermediar glucidic, lipidic, protidicReglează echilibrul hidric al organismuluiReglează echilibrul hidric al organismului Reglează echilibrul osmotic şi energeticReglează echilibrul osmotic şi energeticReglează comportamentulReglează comportamentul alimentaralimentarReglează comportamentul sexualReglează comportamentul sexualReglează ritmul circadian (împreună cu SC şi substanţa neagră mezencefalică)Reglează ritmul circadian (împreună cu SC şi substanţa neagră mezencefalică)TermoreglareTermoreglareControlează diferite acte comportamentale şi stări afectivo-emoţionaleControlează diferite acte comportamentale şi stări afectivo-emoţionale

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

Constituie partea cea mai voluminoasă a encefaluluiConstituie partea cea mai voluminoasă a encefaluluiAAcoperă diencefalul şi parte din TC şi cerebelcoperă diencefalul şi parte din TC şi cerebelSunt în număr de două, fiind separate prin fisura interemisfericăSunt în număr de două, fiind separate prin fisura interemisfericăAu formă ovoidă, cu axul antero-posterior mai lungAu formă ovoidă, cu axul antero-posterior mai lung


Au 3 feţe: Au 3 feţe: externăexternă bazalăbazală internăinternă


Faţa externă – convexăFaţa externă – convexă are:are:2 şanţuri adânci: 2 şanţuri adânci: şanţul central Rolando şanţul central Rolando

şanţul lateral Sylviusşanţul lateral Sylvius în profunzimea luiîn profunzimea lui→→lobul lobul

insuleiinsuleicele 2 şanţuri delimitează 4 lobi: cele 2 şanţuri delimitează 4 lobi: frontalfrontal

parietalparietal temporal temporal occipitaloccipital


Faţa externă – convexă:Faţa externă – convexă:fiecare lob este brăzdat de şanţuri mai puţin adâncifiecare lob este brăzdat de şanţuri mai puţin adânciacestea delimitează acestea delimitează girusuri (circumvoluţiuni)girusuri (circumvoluţiuni) ex. ex. g. precentralg. precentral g. postcentralg. postcentral g. temporal superior, mijlociu, inferiorg. temporal superior, mijlociu, inferior


Faţa internă – medială Faţa internă – medială este brăzdat de:este brăzdat de:şanţul parietoccipitalşanţul parietoccipitalşanţul calcarinşanţul calcarinşanţul corpului calos – deasupra corpului calosşanţul corpului calos – deasupra corpului calosşanţul cinguli (paralel cu şanţul corpului calos)şanţul cinguli (paralel cu şanţul corpului calos)între cele două şanţuri este între cele două şanţuri este girusul cinguligirusul cingulideasupra şanţului cinguli este deasupra şanţului cinguli este girusul frontal superiorgirusul frontal superior


Faţa inferioară – bazală:Faţa inferioară – bazală:aparţine lobilor occipital, temporal şi frontalaparţine lobilor occipital, temporal şi frontalla lobul frontal există:la lobul frontal există: şanţul olfactiv – pt. şanţul olfactiv – pt. tractultractul şi şi bulbul olfactivbulbul olfactiv şanţurile orbitale – delimitează şanţurile orbitale – delimitează girusurile orbitalegirusurile orbitalela lobul temporo-occipital există:la lobul temporo-occipital există: şanţul hipocampului şi şanţul colateral şanţul hipocampului şi şanţul colateral

delimitează delimitează girusul girusul hipocampichipocampic şi şi

girusul girusul occipitotemporaloccipitotemporal

Structura eStructura emisferelmisfereloror cerebrale cerebrale

substanţă albăsubstanţă albă în interior în interior

substanţă cenuşie, substanţă cenuşie, care - la suprafaţă care - la suprafaţă →→ scoarţa cerebralăscoarţa cerebrală - la baza emisferelor - la baza emisferelor →→ nucleii bazali (corpii nucleii bazali (corpii striaţi)striaţi)

Scoarţa cerebralăScoarţa cerebrală

Conţine cca 14 miliarde neuroni (8 miliarde piramidali şi 6 miliarde neuroni mici)Conţine cca 14 miliarde neuroni (8 miliarde piramidali şi 6 miliarde neuroni mici)Are o suprafaţă de 1200-2200 cmAre o suprafaţă de 1200-2200 cm22

Hrănirea SC se face prin ramuri arteriale din piamater şi din substanţa albăHrănirea SC se face prin ramuri arteriale din piamater şi din substanţa albă

Zonele scoarţei cerebralăZonele scoarţei cerebrală

Dpdv al dezvoltării filogenetice:Dpdv al dezvoltării filogenetice: paleocortexpaleocortex şi şi neocortexneocortexPaleocortexulPaleocortexul - este vechi filogenetic- este vechi filogenetic - este neted, redus ca suprafaţă- este neted, redus ca suprafaţă - corespunde - corespunde rinencefalului rinencefalului Neocortexul Neocortexul - este recent filogenetic- este recent filogenetic - este extins şi are numeroase girusuri- este extins şi are numeroase girusuri


Rinencefalul Rinencefalul (sistemul limbic)(sistemul limbic)::-Situat la limita telencefalului cu diencefalulSituat la limita telencefalului cu diencefalul-Este cel mai vechi constituient al emisferelor cerebrale (arhicortex)Este cel mai vechi constituient al emisferelor cerebrale (arhicortex)-Include:Include: - lobul olfactor cu: bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv- lobul olfactor cu: bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv - stria olfactivă medială şi stria olfactivă laterală- stria olfactivă medială şi stria olfactivă laterală

- substanţa perforată anterioară- substanţa perforată anterioară- girusul parahipocampic- girusul parahipocampic- girusul paraterminal (sub rostrul corpului calos, în corpul - girusul paraterminal (sub rostrul corpului calos, în corpul

calos) calos)


Dpdv structural:Dpdv structural: allocortexallocortex şi şi izocortexizocortexAllocortexulAllocortexul - este redus ca surafaţă (1/12 din SC)- este redus ca surafaţă (1/12 din SC) - are 2-3 straturi, cu două str. celulare: - are 2-3 straturi, cu două str. celulare: superficial - granular (receptor)superficial - granular (receptor)

profund piramidal profund piramidal (motor şi de asociaţie)(motor şi de asociaţie) - corespunde - corespunde hipocampului (arhicortex)hipocampului (arhicortex) şi şi lobului olfactiv (rinencefal)lobului olfactiv (rinencefal)

Izocortexul Izocortexul -- ocupă restul suprafeţei SC ocupă restul suprafeţei SC - conţine 6 straturi- conţine 6 straturi

Straturile izocortexuluiStraturile izocortexuluiStratul molecular (plexiform):Stratul molecular (plexiform): bogat în fibre (axoni ai celulelor granulare, Martinotti şi bogat în fibre (axoni ai celulelor granulare, Martinotti şi dendrite ale neuronilor piramidali), sărac în celule (c. mici, stelate, cu axon orizontal – Cajal)dendrite ale neuronilor piramidali), sărac în celule (c. mici, stelate, cu axon orizontal – Cajal)

Stratul granular externStratul granular extern – strat receptor:– strat receptor:bogat în celule granulare mici bogat în celule granulare mici şi celule piramidale micişi celule piramidale mici

Stratul piramidal extern – strat motorStratul piramidal extern – strat motorbogat în cel. piramidale micibogat în cel. piramidale micişi mijlocii şi mijlocii

Stratul granular internStratul granular intern –– strat receptor majorstrat receptor majorbogat în celule granulare şibogat în celule granulare şicelule Martinotti (de asociaţie)celule Martinotti (de asociaţie)

Stratul piramidal intern (ganglionar)Stratul piramidal intern (ganglionar)–motor–motorbogat în n. piramidali maribogat în n. piramidali marişi foarte mari (Betz)şi foarte mari (Betz)axonii lor→fasc. piramidaleaxonii lor→fasc. piramidaleconţine şi celule Martinotticonţine şi celule Martinotti

Stratul polimorfStratul polimorf – cu neuroni motori de forme – cu neuroni motori de forme variate: fusiforme, piramidale, variate: fusiforme, piramidale, ovalare, granulare,ovalare, granulare,celule Cajal şi Martinotticelule Cajal şi Martinotti

Tipurile deTipurile de izocortex izocortex

HomotipicHomotipic – cu cele 6 straturi uniform dezvoltate– cu cele 6 straturi uniform dezvoltate

HeterotipicHeterotipic:: granulargranular – în care predomină straturile granulare – cu funcţie receptoare – în care predomină straturile granulare – cu funcţie receptoare piramidalpiramidal – în care predomină straturile piramidale – cu funcţie motoare – în care predomină straturile piramidale – cu funcţie motoare

Tipurile de Tipurile de neoneocortexcortex

Dpdv funcţional există:Dpdv funcţional există: Neocortex senzitivNeocortex senzitiv Neocortex motorNeocortex motor Neocortex de Neocortex de

asociaţieasociaţie

Neocortexul senzitivNeocortexul senzitiv

Include toate zonele care sunt zone de proiecţie ale diferitelor sensibilităţiInclude toate zonele care sunt zone de proiecţie ale diferitelor sensibilităţi şi anume:şi anume:Aria somestezică primară (ASI)Aria somestezică primară (ASI) – – girusul postcentral – lobul parietalgirusul postcentral – lobul parietalAria somestezică secundarăAria somestezică secundară (ASII)(ASII) – – peretele superior al şanţului lateralperetele superior al şanţului lateralAriile senzoriale:Ariile senzoriale: vizuală vizuală – – marginile scizurii calcarinemarginile scizurii calcarine auditivăauditivă – – girusul temporal superiorgirusul temporal superior vestibulară vestibulară – – girusul temporal superiorgirusul temporal superior gustativăgustativă – – piciorul girusului postcentralpiciorul girusului postcentral olfactivă olfactivă – – faţa medială a lobului temporalfaţa medială a lobului temporalToată zona somestezică – pentru sensibilitatea visceralăToată zona somestezică – pentru sensibilitatea visceralăDistrugerea ariilor senzitive → pierderea sensibilităţilorDistrugerea ariilor senzitive → pierderea sensibilităţilor

Exemplu!!!Exemplu!!!Căile Căile sensibilitsensibilităţii exteroceptive cu proiecţie ăţii exteroceptive cu proiecţie

în în AS IAS I şi şi AS II AS II din scoarţa cerebrală din scoarţa cerebrală

Neocortexul Neocortexul motormotor

Include toate zonele de unde pleacă: Include toate zonele de unde pleacă: căile (fascicule) motoare piramidale şi căile (fascicule) motoare piramidale şi unele căi extrapiramidale (cele cu unele căi extrapiramidale (cele cu

plecare din SC)plecare din SC)Aria motoare primară (AMI)Aria motoare primară (AMI) – în peretele anterior al şanţului Rolando şi – în peretele anterior al şanţului Rolando şi

porţiunea adiacentă a girusului precentral porţiunea adiacentă a girusului precentral din lobul frontal, din lobul frontal, de aici pleacă 25-30% dintre fibrele de aici pleacă 25-30% dintre fibrele fasciculelor piramidalefasciculelor piramidaleEferenţa vegetativăEferenţa vegetativă este reprezentată cortical similar celei somatice este reprezentată cortical similar celei somatice

Distrugerea ariilor motoare Distrugerea ariilor motoare → → paraliziiparalizii

COLICULICVADRIGEMENINUCLEU

ROŞU

SUBSTANŢANEAGRĂ

NUCLEUOLIVARNUCLEU

VESTIBULAR

Neocortexul Neocortexul motormotor

Include toate zonele de unde pleacă: Include toate zonele de unde pleacă: căile (fascicule) motoare piramidale şi căile (fascicule) motoare piramidale şi unele căi extrapiramidale (cele cu unele căi extrapiramidale (cele cu

plecare din SC)plecare din SC)Aria motoare primară (AMI)Aria motoare primară (AMI) – în peretele anterior al şanţului Rolando şi – în peretele anterior al şanţului Rolando şi

porţiunea adiacentă a girusului precentral porţiunea adiacentă a girusului precentral din lobul frontal, din lobul frontal, de aici pleacă 25-30% dintre fibrele de aici pleacă 25-30% dintre fibrele fasciculelor piramidalefasciculelor piramidaleEferenţa vegetativăEferenţa vegetativă este reprezentată cortical similar celei somatice este reprezentată cortical similar celei somatice

Distrugerea ariilor motoare Distrugerea ariilor motoare → → paraliziiparalizii

Neocortexul Neocortexul de asociade asociaţţieie

Include zone mai recent apărute filogeneticInclude zone mai recent apărute filogenetic

Integrează funcţia senzitivă şi cea motorie Integrează funcţia senzitivă şi cea motorie Determină activităţi psihomotorii şi psihosenzitiveDetermină activităţi psihomotorii şi psihosenzitive

IncludeInclude 3 zone de asociaţie:3 zone de asociaţie: prefrontalăprefrontală temporalătemporală parieto-occipitalăparieto-occipitală


Conţine centrii unor acte motorii ce se învaţă după naştereConţine centrii unor acte motorii ce se învaţă după naştere

Centrul motor al vorbirii: Centrul motor al vorbirii: Localizat în girusul frontal inferior din emisfera stângă Localizat în girusul frontal inferior din emisfera stângă (la dreptaci) sau dreaptă (la stângaci)(la dreptaci) sau dreaptă (la stângaci) Distrugerea sau afectarea lui→ afazie motorie Distrugerea sau afectarea lui→ afazie motorie (nu poate vorbi deşi înţelege, poate citi, nu este (nu poate vorbi deşi înţelege, poate citi, nu este

paralizat)paralizat)

Centrul motor al scrierii: Centrul motor al scrierii: Localizat în girusul frontal inferior din emisfera stângă Localizat în girusul frontal inferior din emisfera stângă (la dreptaci) sau dreaptă (la stângaci)(la dreptaci) sau dreaptă (la stângaci) Distrugerea sau afectarea lui→ agrafie (nu Distrugerea sau afectarea lui→ agrafie (nu

poate scrie deşi nu este poate scrie deşi nu este paralizat, înţelege cuvintele scrise sau vorbite) paralizat, înţelege cuvintele scrise sau vorbite)


Conţine şi:Conţine şi:

Centrul Centrul formformăării norii noţţiuniloriunilorCentrul înţelegerii covintelor vorbiteCentrul înţelegerii covintelor vorbite

Ganglionii bazali (corpii striaţi)Ganglionii bazali (corpii striaţi)

LocalizareLocalizare - - lla baza emisferelor cerebrale, deasupra şi lateral de talamusa baza emisferelor cerebrale, deasupra şi lateral de talamus

Denumirea Denumirea de corpi striaţi ← de la aspectul striat pe care-l au în secţiunede corpi striaţi ← de la aspectul striat pe care-l au în secţiune

Sunt:Sunt: - - nucleul caudatnucleul caudat-- nucleul lentiformnucleul lentiform-- nucleul claustrumnucleul claustrum-- nucleul amigdaliannucleul amigdalian


Nucleul caudat:Nucleul caudat:aspect de virgulă cu: aspect de virgulă cu: cap, corp, coadăcap, corp, coadăcoada este în raport cu coada este în raport cu nucleul amigdaliannucleul amigdalianînconjoară talamusul pe partea sa lateralăînconjoară talamusul pe partea sa laterală este este separat de talamus şi separat de talamus şi nnucleulucleul lentiform lentiform prin prin capsula albă internăcapsula albă internă


Nucleul lentiform:Nucleul lentiform:are formă piramidală, cu baza spre lobul insulei şi vârful spre talamusare formă piramidală, cu baza spre lobul insulei şi vârful spre talamusare două zone: are două zone: globus palidus (paleostriatul)globus palidus (paleostriatul) – rol efector – rol efector

putamen (neostriatum)putamen (neostriatum) – rol de recepţie – rol de recepţie şi asociaţieşi asociaţieeste separat de este separat de claustrumclaustrum prin prin capsula albă externăcapsula albă externă


Nucleul claustrum:Nucleul claustrum:este separat de lobul insulei prin este separat de lobul insulei prin capsula albă extremăcapsula albă extremăeste separat de este separat de nucleul lentiformnucleul lentiform prin prin capsula albă externă capsula albă externăare legături cu structurile olfactiveare legături cu structurile olfactive


Nucleul amigdalian:Nucleul amigdalian:este în raport cu coada este în raport cu coada nucleului caudatnucleului caudatare legături cu structurile olfactiveare legături cu structurile olfactive


Roluri:Roluri: 11..controlul motilităţii voluntare şi involuntarecontrolul motilităţii voluntare şi involuntare (tonus muscular, automatism, mimică, (tonus muscular, automatism, mimică, limbaj) limbaj)

2.2.funcţie senzorialăfuncţie senzorială ((nucleul amigdaliannucleul amigdalian şişi claustrumclaustrum - conţin centrii unor reflexe - conţin centrii unor reflexe

vegetative legate de olfacţie)vegetative legate de olfacţie)Au conexiuni cu:Au conexiuni cu: - scoarţa cerebrală - scoarţa cerebrală

- talamusultalamusul - hipotalamusulhipotalamusul - substanţa reticulată a tr. cerebral- substanţa reticulată a tr. cerebral - nucleul roşu- nucleul roşu - substanţa neagră- substanţa neagră

SubstanSubstanţţa alba albăă a emisferelor cerebrale a emisferelor cerebrale

Localizare:Localizare: în interiorul emisferelor cerebrale în interiorul emisferelor cerebrale

Include: Include: ffibre lungi: ibre lungi: ascendente (de proiecţie)ascendente (de proiecţie) şi şi descendente (motorii)descendente (motorii)fibre scurte: fibre scurte: de asociaţiede asociaţie şi şi comisuralecomisurale

Structurile comisurale sunt:Structurile comisurale sunt: corpul calos corpul calos trigonul cerebraltrigonul cerebral

comisura albă comisura albă anterioarăanterioară

comisura albă comisura albă posterioarăposterioară

comisura hipocampuluicomisura hipocampului

Corpul calosCorpul calos

este structura comisurală cea mai mareeste structura comisurală cea mai mareinclude fibre comisurale ce leagă între ei lobii temporali, frontali, parietali şi occipitaliinclude fibre comisurale ce leagă între ei lobii temporali, frontali, parietali şi occipitaliîl putem observa în profunzimea fisurii interemisfericeîl putem observa în profunzimea fisurii interemisfericeconstituie tavanul ventriculilor lateraliconstituie tavanul ventriculilor lateraliare: are: rostrum, genunchi, corp rostrum, genunchi, corp şişi splenius spleniustranferă informaţiile dintr-o emisferă la cealaltă, în puncte similaretranferă informaţiile dintr-o emisferă la cealaltă, în puncte similare

Fornixul (trigonul cerebral)Fornixul (trigonul cerebral)

structură formată din fibre cu dispoziţie antero-posterioară şi lateralăstructură formată din fibre cu dispoziţie antero-posterioară şi lateralădispus aproximativ paralel cu corpul calos de care este legat prin septum pellucidumdispus aproximativ paralel cu corpul calos de care este legat prin septum pellucidum septum pellucidum este totodată şi peretele despărţitor al celor 2 ventriculi lateraliseptum pellucidum este totodată şi peretele despărţitor al celor 2 ventriculi lateralifibrele sale se întind între hipocamp şi corpii mamilari hipotalamicifibrele sale se întind între hipocamp şi corpii mamilari hipotalamicieste format este format dintr-un corp comundintr-un corp comun

două perechi de tractusuri:două perechi de tractusuri: -- anterioare – columnele fornixului anterioare – columnele fornixului -- posterioare – picioarele fornixuluiposterioare – picioarele fornixului

Comisurile albe şi comisura hipocampuluiComisurile albe şi comisura hipocampului

Comisura albă anterioară:Comisura albă anterioară:include fibre ce leagă - uncusul de nucleul amigdalian şiinclude fibre ce leagă - uncusul de nucleul amigdalian şi

- bulbul olfactiv de substanţa perforată anterioară- bulbul olfactiv de substanţa perforată anterioarăComisura albă posterioară: Comisura albă posterioară: eesteste parte componentă a diencefalului parte componentă a diencefalului

rezultă prin încrucişarea striatorubraluluirezultă prin încrucişarea striatorubraluluiComisura hipocampului: Comisura hipocampului: leagă hipocampul celor două emisfereleagă hipocampul celor două emisfere

Comisurile albe şi comisura hipocampuluiComisurile albe şi comisura hipocampului

Comisura albă anterioară:Comisura albă anterioară:include fibre ce leagă - include fibre ce leagă - uncusul de nucleul amigdalian uncusul de nucleul amigdalian şişi

- - bulbul olfactiv de bulbul olfactiv de substanţa perforată anterioarăsubstanţa perforată anterioarăComisura albă posterioară: Comisura albă posterioară: eesteste parte componentă a diencefalului parte componentă a diencefalului

rezultă prin încrucişarea striatorubraluluirezultă prin încrucişarea striatorubralului Comisura hipocampului: Comisura hipocampului: leagă hipocampul celor două emisfereleagă hipocampul celor două emisfere

Ventriculii laterali ai emisferelor cerebraleVentriculii laterali ai emisferelor cerebrale

Localizaţi în interiorul emisferelor cerebraleLocalizaţi în interiorul emisferelor cerebraleTavanul lor este constituit din faţa inferioară a corpului calosTavanul lor este constituit din faţa inferioară a corpului calosPeretele despărţitor dintre cei doi ventriculi este reprezentat de septum pellucidumPeretele despărţitor dintre cei doi ventriculi este reprezentat de septum pellucidumSunt constituiţi dintr-un corn anterior – în lobul frontalSunt constituiţi dintr-un corn anterior – în lobul frontal

un corn posterior – în lobul occipitalun corn posterior – în lobul occipital un corn inferior - în lobul temporalun corn inferior - în lobul temporal

Conţin lichid cefalorahidian produs de plexurile coroide din interiorConţin lichid cefalorahidian produs de plexurile coroide din interiorComunică cu ventriculul III prin orificiile MonroComunică cu ventriculul III prin orificiile Monro

SSubstanubstanţţa reticulata reticulatăă nervoas nervoasăă

Se prezintă sub formă de insule de celule nervoase dispuse sub formă de reţea prezente:Se prezintă sub formă de insule de celule nervoase dispuse sub formă de reţea prezente:la nivelul MS – între cornul posterior şi cel lateralla nivelul MS – între cornul posterior şi cel lateral

între bulb şi talamusîntre bulb şi talamusConţine numeroşi nuclei ce primesc colaterale ale căilor ascendente specifice, ce conduc spre Conţine numeroşi nuclei ce primesc colaterale ale căilor ascendente specifice, ce conduc spre

SC informaţii extero-, proprio- şi interoceptiveSC informaţii extero-, proprio- şi interoceptive

SSubstanubstanţţa reticulata reticulatăă nervoas nervoasăăConţine - Conţine - căi ascendente reticulo-talamo-corticalecăi ascendente reticulo-talamo-corticale - căi descendente reticulo-spinale- căi descendente reticulo-spinaleFuncţional, prezintă 3 sisteme distincte:Funcţional, prezintă 3 sisteme distincte:

Sistemul reticulat ascendent activator (SRAA) – determină reacţia de trezireSistemul reticulat ascendent activator (SRAA) – determină reacţia de trezireSistemul reticulat descendent facilitatorSistemul reticulat descendent facilitator→→accentuarea reflexelor spinale şi hipertonieaccentuarea reflexelor spinale şi hipertonieSistemul reticulat descendent inhibator – diminuează reflexele spinale şi hipotonieSistemul reticulat descendent inhibator – diminuează reflexele spinale şi hipotonie

Rolurile SR: intervine în gândire, conştiinţă, memorare, învăţare, ritmul somn-vegheRolurile SR: intervine în gândire, conştiinţă, memorare, învăţare, ritmul somn-veghe

Sistemul nervos vegetativSistemul nervos vegetativ

Rol:Rol: împreună cu SNC integrează şi coordonează funcţiile viscerale asigurând adaptarea împreună cu SNC integrează şi coordonează funcţiile viscerale asigurând adaptarea organismului la condiţiile variabile ale mediuluiorganismului la condiţiile variabile ale mediului

Dpdv funcţional se disting două componente ale SNV:Dpdv funcţional se disting două componente ale SNV: - - componenta simpatică componenta simpatică - componenta - componenta

parasimpaticăparasimpatică

Majoritatea organelor au o dublă inervaţie vegetativă:Majoritatea organelor au o dublă inervaţie vegetativă: simpatică şi parasimpatică simpatică şi parasimpatică

Excepţii:Excepţii: - numai inerva- numai inervaţţie Sy:ie Sy: muşchii radiari ai irisului şi muşchii radiari ai irisului şi radiari ai radiari ai corpului ciliar, glandele corpului ciliar, glandele sudoripare, splina, vasele din muşchi, creier şi vasele sudoripare, splina, vasele din muşchi, creier şi vasele

coronarecoronare - numai inervaţie Psy:- numai inervaţie Psy: muşchii circulari ai irisului şi circulari ai corpului ciliar şi muşchii circulari ai irisului şi circulari ai corpului ciliar şi

pancreasul exocrin şi endocrin pancreasul exocrin şi endocrin


Efectele SNV: Efectele SNV: - de regulă, simpaticul şi parasimpaticul au efecte antagoniste- de regulă, simpaticul şi parasimpaticul au efecte antagoniste - uneori simpaticul şi parasimpaticul exercită aceleaşi - uneori simpaticul şi parasimpaticul exercită aceleaşi

efecte dar efecte dar diferite cantitativ şi calitativ (exemplu - glandele diferite cantitativ şi calitativ (exemplu - glandele salivare)salivare)

Efectele SNV depind de:Efectele SNV depind de: - mediatorii chimici descărcaţi la sinapsa cu efectorii - mediatorii chimici descărcaţi la sinapsa cu efectorii - receptorii de pe suprafaţa efectorilor- receptorii de pe suprafaţa efectorilor

Efectorii viscerali pot fi:Efectorii viscerali pot fi: fibrele musculare netede fibrele musculare netede fibre musculare striate de tip cardiacfibre musculare striate de tip cardiac glandele exocrineglandele exocrine glandele endocrineglandele endocrine


La baza activităţii SNV se află - La baza activităţii SNV se află - actul reflex vegetativactul reflex vegetativ

Substratul material al actului reflex este Substratul material al actului reflex este arcul reflex vegetativarcul reflex vegetativ


Arcul reflex vegetativArcul reflex vegetativ este constituit din:este constituit din: cale aferentăcale aferentă centru vegetativcentru vegetativ cale eferentăcale eferentă

Componenta Componenta aferentă vegetativă a arcului reflexaferentă vegetativă a arcului reflex

Culege informaţii de la receptorii visceraliCulege informaţii de la receptorii visceraliDenumirea receptorilor viscerali depinde de stimulii la care sunt sensibili: Denumirea receptorilor viscerali depinde de stimulii la care sunt sensibili:

baroreceptori baroreceptori

osmoreceptori osmoreceptori chemoreceptorichemoreceptori

Neuronii de origine ai terminaţiilor senzitive vegetative care culeg informaţiile de la Neuronii de origine ai terminaţiilor senzitive vegetative care culeg informaţiile de la visceroceptori sunt amplasaţi în visceroceptori sunt amplasaţi în ganglionii spinaliganglionii spinali sau în sau în ganglionii nervilor cranieniganglionii nervilor cranieni

VII, IX VII, IX sau Xsau X


Fibrele aferente viscerale sunt mai subţiri decât cele somatice şi au o viteză mai Fibrele aferente viscerale sunt mai subţiri decât cele somatice şi au o viteză mai mică de transmitere a impulsurilor nervoasemică de transmitere a impulsurilor nervoaseInformaţiile culese de către visceroceptori ajung în nevrax (MS sau TC) pe calea Informaţiile culese de către visceroceptori ajung în nevrax (MS sau TC) pe calea nervilor spinalinervilor spinali (în măduva spinării) sau a (în măduva spinării) sau a nervilor cranieninervilor cranieni (în trunchiul cerebral), (în trunchiul cerebral), de unde urmează un traseu ascendent la scoarţa cerebrală, fie pe de unde urmează un traseu ascendent la scoarţa cerebrală, fie pe căi ascendente căi ascendente nespecifice (din substanţa reticulată),nespecifice (din substanţa reticulată), fie simultan cu excitaţiile somatice prin fie simultan cu excitaţiile somatice prin fasciculele spinotalamicefasciculele spinotalamice


UneleUnele reflexereflexe visceraleviscerale au aferenţă somatică (ex. reflexul pupilar care are au aferenţă somatică (ex. reflexul pupilar care are ffibre somatice din nervul şi ibre somatice din nervul şi

tractul optic)tractul optic)

Centrii nervoşi vegetativiCentrii nervoşi vegetativi

sunt localizaţi în tot nevraxul, de la măduva spinării la scoarţa cerebralăsunt localizaţi în tot nevraxul, de la măduva spinării la scoarţa cerebrală

topografic distingem:topografic distingem: centri corticalicentri corticali centri subcorticalicentri subcorticali din: din: -- hipotalamushipotalamus

-- trunchiul cerebraltrunchiul cerebral -- măduva spinăriimăduva spinării -- alte zone ale SNCalte zone ale SNC

Centrii vegetativi corticaliCentrii vegetativi corticali

Localizaţi peLocalizaţi pe -- feţele orbitală şi medială a lobului frontalfeţele orbitală şi medială a lobului frontal -- în hipocamp (cornul lui Amon) în hipocamp (cornul lui Amon)

Centrii vegetativi subcorticaliCentrii vegetativi subcorticali

au legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatumau legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatum au legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixau legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixdatorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal datorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal hipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul anterior are centri parasimpaticihipotalamusul anterior are centri parasimpatici hipotalamusul posterior are centri simpatici hipotalamusul posterior are centri simpatici hipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral hipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral

măduva spinării măduva spinării


au legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatul au legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatul au legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixau legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixdatorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal datorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal hipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul anterior are centri parasimpaticihipotalamusul anterior are centri parasimpatici hipotalamusul posterior are centri simpatici hipotalamusul posterior are centri simpatici hipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral hipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral

măduva spinării măduva spinării


Centrii subcorticali preganglionari din trunchiul cerebral:Centrii subcorticali preganglionari din trunchiul cerebral:- - sunt sunt nucleii vegetativinucleii vegetativi ai trunchiului ai trunchiului

cerebralcerebral-- sunt întotdeauna centri parasimpatici sunt întotdeauna centri parasimpatici


Centrii subcorticali preganglionari din măduva spinării:Centrii subcorticali preganglionari din măduva spinării:- sunt simpatici – cei din regiunea - sunt simpatici – cei din regiunea

toracolombară toracolombară - sunt parasimpatoici – cei din - sunt parasimpatoici – cei din regiunea sacratăregiunea sacrată


Centri subcorticali vegetativi sunt prezenţi şi în:Centri subcorticali vegetativi sunt prezenţi şi în:- substanţa - substanţa

reticulatăreticulată - cerebel- cerebel

- sistemul limbic- sistemul limbic

Componenta eferentă vegetativăComponenta eferentă vegetativă

Este formată întotdeauna din doi neuroni:Este formată întotdeauna din doi neuroni:- neuronul preganglionar – localizat în nevrax: - neuronul preganglionar – localizat în nevrax:

MSMS→→SySy

MSMS→→Psy sacratPsy sacrat TCTC→Psy→Psy craniancranian

- neuronul postganglionar – localizat în ggl. - neuronul postganglionar – localizat în ggl. vegetativi perifericivegetativi periferici

Componenta eferentă vegetativă simpaticăComponenta eferentă vegetativă simpatică

neuronul preganglionarneuronul preganglionar - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării T1-L3 - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării T1-L3neuronul postganglionarneuronul postganglionar - de regulă în ganglionii paravertebrali (laterovertebrali) - de regulă în ganglionii paravertebrali (laterovertebrali)

- excepţional (nervii splanchnici) în ganglionii - excepţional (nervii splanchnici) în ganglionii previscerali:previscerali:

celiacceliac

mezenteric superiormezenteric superior

mezenteric inferiormezenteric inferior

LanLanţuţul ganglionar paravertebrall ganglionar paravertebral

Componenta eferentă vegetativă simpaticăComponenta eferentă vegetativă simpatică

Atenţie!!!Atenţie!!! Unele fibre postganglionare, în loc să meargă direct la efector, se întorc, Unele fibre postganglionare, în loc să meargă direct la efector, se întorc, alăturandu-se trunchiului nervului spinal, căruia îi formează alăturandu-se trunchiului nervului spinal, căruia îi formează ramura comunicantă cenuşieramura comunicantă cenuşie (amielinică), după care se îndreaptă către efectori: (amielinică), după care se îndreaptă către efectori:

muşchii vaselor de sange din muşchii vaselor de sange din muşchii scheleticimuşchii scheletici

muşchii vaselor de sange din muşchii vaselor de sange din tegumenttegument

glande tegumentareglande tegumentare

Caracteristicile fibrelor pre- şi postganglionare Caracteristicile fibrelor pre- şi postganglionare simpatice; mediatorii chimicisimpatice; mediatorii chimici

Fibrele preganglionare simpatice sunt de regulă scurte (cu excepţia nervilor splanchnici), Fibrele preganglionare simpatice sunt de regulă scurte (cu excepţia nervilor splanchnici), groase, mielinizate.groase, mielinizate.Fibrele postganglionare simpatice sunt de regulă lungi, subţiri, amielinizate.Fibrele postganglionare simpatice sunt de regulă lungi, subţiri, amielinizate.Între neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic cât şi la parasimpatic se Între neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic cât şi la parasimpatic se descarcă descarcă acetilcolina.acetilcolina.Între neuronul postganglionar simpatic şi efector se descarcă Între neuronul postganglionar simpatic şi efector se descarcă adrenalinaadrenalina sau sau noradrenalina, cu puţine excepţii, când se descarcă noradrenalina, cu puţine excepţii, când se descarcă acetilcolinaacetilcolina (în vasele muşchilor somatici (în vasele muşchilor somatici şi glandele sudoripare).şi glandele sudoripare).

Cui se datorează efectele difuze ale stimulăriiCui se datorează efectele difuze ale stimulăriisimpaticuluisimpaticului

1.1.Un neuron preganglionar face sinapsă cu peste 30 neuroni postganglionari.Un neuron preganglionar face sinapsă cu peste 30 neuroni postganglionari.2.2.Un neuron preganglionar dă colaterale axonice care merg la neuroni postganglionari din Un neuron preganglionar dă colaterale axonice care merg la neuroni postganglionari din

ganglioni paravertebrali supra- şi subganglionari subiacenţi.ganglioni paravertebrali supra- şi subganglionari subiacenţi.3.3.Ganglionii paravertebrali simpatici sunt legaţi între ei prin fibre comisurale.Ganglionii paravertebrali simpatici sunt legaţi între ei prin fibre comisurale.

Cui se datorează efectele difuze ale stimulăriiCui se datorează efectele difuze ale stimulăriisimpaticuluisimpaticului

4.4.Prezenţa medulosuprarenalei – un imens ganglion simpatic periferic constituit din neuroni Prezenţa medulosuprarenalei – un imens ganglion simpatic periferic constituit din neuroni postganglionari simpatici, care şi-au pierdut axonii şi care îşi descarcă mediatorii postganglionari simpatici, care şi-au pierdut axonii şi care îşi descarcă mediatorii (adrenalina şi noradrenalina) direct în sânge şi în acest fel aceştia reuşesc să ajungă în (adrenalina şi noradrenalina) direct în sânge şi în acest fel aceştia reuşesc să ajungă în toate organele şi ţesuturile, inclusiv în regiunile care nu au inervaţie vegetativă toate organele şi ţesuturile, inclusiv în regiunile care nu au inervaţie vegetativă simpatică.simpatică.

Atenţie!!! Datorită acestor Atenţie!!! Datorită acestor 4 4 factori, simpaticul intervine prompt în adaptarea rapidă a factori, simpaticul intervine prompt în adaptarea rapidă a organismului în situaţii neobişnuite, punând organismul în condiţii optime de luptă sau organismului în situaţii neobişnuite, punând organismul în condiţii optime de luptă sau fugă.fugă.

Eferenţa parasimpaticul cranian şi sacratEferenţa parasimpaticul cranian şi sacrat

Eferenţa parasimpaticului sacratEferenţa parasimpaticului sacrat

neuronul preganglionarneuronul preganglionar - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării S2-S4 - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării S2-S4neuronul postganglionarneuronul postganglionar – în ganglionii intramurali – în ganglionii intramurali

Eferenţa parasimpaticului cranianEferenţa parasimpaticului cranian

neuronul preganglionarneuronul preganglionar - în - în nucleii vegetativinucleii vegetativi ai trunchiului cerebral ai trunchiului cerebralneuronul postganglionarneuronul postganglionar - în ganglionii previscerali pentru tot Psy cranian cu - în ganglionii previscerali pentru tot Psy cranian cu o excepţieo excepţie

- în ganglionii intramurali pentru nervul X - în ganglionii intramurali pentru nervul X ((excepţie)excepţie)

Caracteristicile fibrelor pre- şi postganglionare Caracteristicile fibrelor pre- şi postganglionare parasparasimpatice; mediatorii chimiciimpatice; mediatorii chimici

Fibrele preganglionare Fibrele preganglionare paraparasimpatice sunt simpatice sunt lungi lungi, groase, mielinizate, groase, mielinizateAtenAtenţţie!!!ie!!! Fibrele preganglionare ale parasimpaticului sacrat formează nervii pelvici Fibrele preganglionare ale parasimpaticului sacrat formează nervii pelvici

(deoarece (deoarece inervează viscerele pelvine)inervează viscerele pelvine)Fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, subţiri, amielinizateFibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, subţiri, amielinizateÎntre neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic cât şi la parasimpatic se Între neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic cât şi la parasimpatic se descarcă descarcă acetilcolinaacetilcolinaÎntre neuronul postganglionar parasimpatic şi efector se descarcă Între neuronul postganglionar parasimpatic şi efector se descarcă acetilcolina acetilcolina

DistribuDistribuţţia fibrelor preia fibrelor pre-- şişi postganglionare postganglionare ale Sale Simpaticuluiimpaticului şi Parasimpaticuluişi Parasimpaticului

anatomia omului - sist nervos

Documents