An II – semestrul II

Categoriile I, XI – Contabilitate

30. La începutul exerciţiului N, o entitate prezintă următoarea structură a capitalurilor proprii:

- capital social: 2000 lei;

- rezerve: 100 lei;

- rezultat reportat (profit nedistribuit): 100 lei.

Situaţia contractelor de împrumut în derulare la începutul exerciţiului N se prezintă după cum urmează:

contractul nr.1 încheiat cu asociatul A: durata contractului: 3 ani; valoarea rămasă de rambursat: 1200 lei;

rambursare în 12 rate lunare egale în ultima zi a lunii (100 lei/lună); rata dobânzii anuale 5%.

contractul nr.2 încheiat cu asociatul B: durata contractului: 4 ani; valoarea rămasă de rambursat: 4000 euro;

rambursare în 4 rate trim. egale în ultima zi a trimestrului (1000 euro/trim.); rata dobânzii anuale este de

3%; o cursul de schimb la 31.12.N-1 este de 4,5 lei/euro; cursul de schimb la 31.03.N este de 4,6 lei/euro.

Pe lângă operaţiunile legate de împrumuturi în cursul primului trim. al anului N, mai au loc următoarele operaţiuni:

- rezultatul reportat în sumă de 100 lei se distribuie sub formă de dividende;

- veniturile din vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar se ridică la suma de 7000 lei;

- costul mărfurilor vândute se ridică la suma de 6200 lei.

Să se determine impozitul pe profit aferent primului trimestru.

1

31. Entitatea “X” vinde entităţii “Y” la data de 20.04.2013 un utilaj în valoare de 7.000 lei + 24% TVA .

Amortizarea cumulată până la data vânzării uilajului este de 4.000 lei. Entitatea “X” încasează la data de

20.05.2013 suma de 4.000 lei iar diferenţa o încasează în data de 10.12.2013. Încasarea se face prin bancă. Ambele

entităţi aplică sistemul “ TVA la încasare “ Entitatea “X” are ca perioadă fiscală trimestrul, iar entitatea “Y” are ca

perioadă fiscală luna. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea entităţii “X”.

32. În primul trimestru al exerciţiului N, SC X SA a înregistrat următoarele cheltuieli de deplasare:

pentru salariatul A trimis în deplasare în ţară: cheltuieli cu transportul (tarif tichet tren dus-întors 250 lei),

cazare la hotel de 2 stele pe toată perioada deplasării: 400 lei si diurnă pe patru zile: 150 lei;

pentru salariatul B trimis în deplasare în Italia: bilet avion Timişoara –Roma şi retur la clasa economică:

1575 lei (350euro x 4,5 lei / euro); cazare la hotel pe toată perioada deplasării: 540 lei (120euro x 4,5 lei /

euro); diurna: 450 lei (2 zile x 50 € / zi x 4,5 lei / euro).

Cele două deplasări au loc în luna februarie anul N. Totalul cheltuielilor de deplasare în ţară şi în străinătate a celor

doi salariaţi se ridică în primul trimestru la suma de 3365 lei.

Să se prezinte tratamentul contabil şi fiscal privind indemnizaţia de deplasare în ţară şi străinătate.

Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare2

19. Conţinutul raportului de audit.Raportul de audit rezultat în urma unui angajament trebuie să prezinte obiectivele,

scopul şi întinderea angajamentului, perioada auditată, constatările, răspunsurile structurii auditate, recomandările auditului intern şi un plan de acţiuni pentru punerea în aplicare acestora.

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

Raportul de audit trebuie să conţină: relaţia contractuală de executare a misiunii de audit; observaţiile reieşite din diverse verificări; informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege; oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut

asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;

menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:

menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;

descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit; situaţiile care fac să apară incertitudini; natura şi locul observaţiilor în raport.

20. Rolul raportului de audit.Standardul Internaţional de Audit – ISA 700 stabileşte procedurile, principiile

fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi.

Raportul de audit are un triplu rol, după cum urmează: instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de

entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii pentru decizii economice;

3

instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate;

instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii.

24. Tehnica sondajului.Sondajul este o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, asupra

cărora se aplică tehnicile de obţinere a elementelor probante, şi în extrapolarea rezultatelor obţinute asupra

eşantionului la întreaga masă sau mulţime.

Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care

le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite:

cu ocazia verificării funcţionării controlului intern; sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt

sondaje asupra atribuţiilor;

cu ocazia controlului conturilor; acestea sunt sondaje asupra valorilor

Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic

Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de

credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.

Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia

asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii:

alegerea naturii mulţimii, a masei – trebuie să fie compatibilă cu obiectivul urmărit;

elementele cheie – elementele care fie datorită naturii lor, fie datorită valorii lor, prezintă riscuri şi

ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;

alegerea tehnicilor – ce este influenţată de natura controlului efectuat şi recurgerea sau nerecurgerea

la tehnici statistice;

determinarea taliei eşantionului – se face în funcţie de anumiţi factori care diferă dupa cum este

vorba de sondaje asupra atribuţiilor sau asupra valorilor;

selecţionarea eşantionului – care trebuie să fie reprezentativ;

studiul eşantionului – toate elementele selecţionate trebuie să fie controlate;

evaluarea rezultatelor – înainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este

examinată pentru a se aprecia dacă este reprezentativă, accidentală sau excepţională;

concluziile sondajului – concluzia finală este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie,

asupra anomaliilor excepţionale asupra restului masei.

4

Categoria III – Expertiza contabilă

1. Cătălina este expert contabil. Peste câteva zile se împlneşte un an de când a depus jurământul profesional.

Dorinţa ei este să-şi extindă piaţa serviciilor contabile. Expertiza contabilă judiciară este o nouă provocare.

Dilema ei este ce anume ar trebui să întreprindă pentru a deveni expert contabil judiciar.

Argumentaţi răspunsul.

Cătălina trebuie să cunoască prevederile Normelor nr.1044/2010 privind îmbunătăţirea activităţii de

expertiză contabilă care prevăd că înscrierea experţilor contabili în GEJ se face la cererea acestora dacă îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii

au calitatea de expert contabil dobândită în condiţiile legii;

sunt înscrişi în Tabloul Corpului cu viza la zi şi au statut de membri active;

au depus cererea de înscriere pentru susţinerea testului şi înscriere în GEJ la sediul filialei Corpului

în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul experţii conform Anexei nr.1, în termenele prevăzute de

prezentele norme şi însoţită de opţiunile personale privind specializările pentru care consideră că au

competenţa necesară să efectueze expertize contabile judiciare;

au promovat testul de verificare a cunoştinţelor privind regulile procedurale de efectuare a

expertizelor contabile judiciare, privind noţiuni de doctrină şi deontologie a profesiei contabile şi

legislaţia financiar-contabilă, organizat în acest scop la nivelul filialei CECCAR;

se bucură de o moralitate ireproşabilă.

2. Alex a susţinut testul pentru a intra în Grupul Experţilor Contabili Judiciari şi a fost declarat admis.

Preocupat de activităţile cotidiene, el nu a mai ţinut legătura cu filiala de domiciliu. A trecut un an şi a

constat că nu a primit nicio misiune de expertiză contabilă judiciară. Dilema lui este legată de motivul

pentru care nu a primit lucrări deşi a susţinut un test. Argumentaţi răspunsul.

Experţii contabili judiciari trebuie până la data de 31 ianuarie a fiecărui an să-şi îndeplinească obligaţiile

privind acordarea vizei de exercitare a profesiei pe anul în curs, şi anume: depunerea raportului anual de

activitate pe anul precedent, efectuarea cursului annual obligatoriu, dovada care atestă capacitate de

exerciţiu deplină, achitarea în întregime a cotizaţie fixe pe anul în curs şi a diferenţelor de cotizaţie variabilă pe

anul precedent.

5

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii nu vor fi trecuţi în Lista experţilor contabili judiciari şi nu vor

apărea în baza de date a Ministerului Justiţiei în vederea nominalizării pentru efectuarea expertizelor contabile

judiciare.

3. Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinând specializările cuprinse în fişa de opţiuni, a

ajuns la concluzia că pentru a avea un număr cât mai mare de lucrări, cel mai indicat ar fi să marcheze

toate specializările. Obţinerea titlului profesional de expert contabil nu e un lucru deloc uşor, iar pregătirea

pe parcursul stagiului este până la urmă, multidisciplinară. Dilema ei a fost de ce filiala teritorială i-a

recomandat să-şi ajusteze opţiunile în concordanţă cu pregătirea funcţională. Argumentaţi răspunsul.

Expertizele contabile sunt lucrări care trebuie executate cu competenţă şi cu responsabilitate pentru a fi

utile celor care le-au comandat. Pentru a evita refuzul sau amânarea executarii lucrărilor din lipsa cunoştinţelor

profesionale la nivelul necesar, se recomandă experţilor contabili judiciari să completeze fişa de opţiuni pe

specializare la care consideră că au cunoştinţe solide pentru a le efectua cu competenţă şi calitate.

5. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de

efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

a)principiul independenţei expertului contabil;

principiul competenţei expertului contabil;

principiul calităţii expertizelor contabile;

principiul secretului profesional şi al confidenţialităţii expertului contabil;

principiul acceptării expertizelor contabile;

principiul responsabilităţii efectuării expertizelor contabile;

b)

principiul calităţii expertizelor contabile;

principiul acceptării expertizelor contabile;

principiul responsabilităţii efectuării expertizelor contabile;

c)

principiul independenţei expertului contabil;

principiul competenţei expertului contabil;

principiul secretului profesional şi al confidenţialităţii expertului contabil;

Raspuns corect: a)

6. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile judiciare?

6

a) organele îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei (organele de instrumentare a cauzelor care fac obiectul

dosarelor penale şi instanţele de judecata a cauzelor penale şi civile);

b) părţile implicate în cauză judiciară inclusiv terţe persoane fizice sau juridice cărora expertizele contabile

elaborate/efectuate le-ar putea deveni opozabile;

c) ambele variante sunt corecte.

7. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

a)

după mobilul sau scopul principal în care au fost solicitate;

după natura obiectivelor (întrebărilor la care trebuie să răspundă expertul contabil);

b)

după natura principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei;

după felul beneficiarilor ;

c)

după scopul principal în care au fost solicitate;

după concluziile expertului numit în cauză;

după natura principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.

Raspuns corect: c)

8. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

a) civile, fiscale;

b) comerciale, judiciare;

c) civile, penale, extrajudiciare.

Raspuns corect:c)

Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor

Aplicaţia 24.

Un utilaj în valoare de 12.307 lei este achiziţionat în baza unui contract de leasing financiar cu următoarele

caracteristici: data intrării în vigoare 1 ianuarie N; durata contractului 5 ani; ratele de 1.500 lei se plătesc la

sfârşitul anului; rata efectivă a dobânzii este 10 %. Avansul de 6.000 lei este plătibil imediat; transferal dreptului

de proprietate se face la valoarea reziduală de 1.000 lei. Care este valoarea actuală a plăţilor de leasing având

în vedere o rată medie a dobânzilor pe piaţă de 12%?

7

Aplicaţia 25.

O firmă a închiriat de la un terţ un spaţiu comercial:

- Suprafaţa utilă 200 mp;

- Chiria contractată10 euro/lună;

- Chiria pe piaţă 15 euro/lună;

- Druata rămasă a contractului 36 luni;

- Rata de actualizare 12%.

Cât reprezintă avantajul chiriei generat de contractul încheiat pentru firmă ?

Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi

9. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două se prezintă astfel:

Societatea A: valoarea netă de aport 48.000 lei, număr de acţiuni 6.000, valoarea nominală 6.000 lei/acţiune.

Societatea B: valoarea netă de aport 40.000 lei, număr de acţiuni 5.000, valoarea nominală 5.000 lei/acţiune.

Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea B dacă ea absoarbe societatea A.

36. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Se cunosc următoarele date:

prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 30.000 lei. Societatea A: numărul de

acţiuni 25.000 de titluri, valoarea nominală 20 lei/acţiune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 25.000 lei.

Care este mărimea rezervelor societăţii A.

55. Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă datele: Societatea A: active diverse

120.000 lei, datorii 52.500 lei, număr de acţiuni 13.500 titluri cu valoarea nominală 1,5 lei/acţiune. Societatea B:

capital social 45.000 lei, rezerve 15.000 lei, plusvaloare din reevaluarea imobilizărilor 3.900 lei. Cunoscând că

absorbitul B deţine la absorbant A 1.500 de titluri şi că în urma fuziunii A a emis pentru remunerarea aportului

12.900 de acţiuni, care este costul de achiziţie iniţial al unei acţiuni deţinute de B la A.

Categoria VI – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

8

7. După epuizarea banilor în urma lichidării firmei, mai rămîn datorii neplătite. Schiţaţi un bilanţ al firmei

în acest moment şi finalizaţi lichidarea ştiind că firma este a) SRL; b) SNC.

8. După plata datoriilor firmei aflate în lichidare, mai rămân bani şi structura capitalurilor proprii cuprinde capital

social, rezerve legale şi alte rezerve. Finalizaţi contabilizarea lichidării, ştiind că dintre asociaţi, 30% sunt

persoane fizice, ceilalţi persoane juridice.

11. Care sunt pasii privind organizarea si denumirea viitoarei intreprinderi , conform standardului

profesional nr. 39 emis de CECCAR ?

Procedura de constituire a societăţilor comerciale comportă trei etape: una consensuală, una judiciară şi una

de publicare, înmatriculare şi înregistrare a firmei. Etapa consensuală are ca obiect întocmirea înscrisurilor

constitutive, având la bază principiul libertăţii de asociere a părţilor contractante, care, în Legea 31/1990, este

formulat astfel: „în vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi juridice se pot asocia şi pot constitui

societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi”. Etapa juridică constă în controlul de legalitate

exercitat de instanţa teritorială competentă, care va autoriza funcţionarea legală a societăţilor comerciale după

proceduri diferite, în funcţie de tipul de societate pentru care s-a optat. Stadiul final al constituirii întreprinderii, şi

anume etapa de publicitate, înmatriculare şi înregistrare a firmei, se realizează prin îndeplinirea cerinţelor de

publicitate a documentelor constitutive ale societăţii în Monitorul Oficial, înmatricularea la Registrul Comerţului şi

înregistrarea fiscală.

Antreprenorul va stabili „numele” comercial al firmei (o denumire simbolică). De asemenea, va trebui să

facă o reprezentare concretă a viitoarei întreprinderi, definindu-şi principalele funcţii ale acesteia, pe care să le

examineze prin prisma criteriilor privind cerinţele întreprinderii şi priceperea şi posibilitatea de a le satisface.

Se vor stabili, eventual, principalele mijloace materiale necesare: echipamente, vehicule (posibilităţi de

obţinere de credite, leasing, închirieri etc.) Se va preciza dacă specificul producţiei/prestării de servicii va necesita

apelarea la subantreprenori. Se va aprecia dacă antreprenorul va considera că va fi „omul-cheie de concepţie şi

teren” sau va delega unor colaboratori, salariaţi anumite atribuţii.

În mod concret, înfiinţarea unei societăţi presupune: rezervarea unicităţii denumirii viitoarei firme la

Oficiul Registrului Comerţului, întocmirea actelor constitutive, depunerea în bancă (vărsarea) capitalului social

subscris, dobândirea cazierului fiscal pentru asociaţi/acţionari şi pentru administratori şi obţinerea unui extras de

informare pentru spaţiul în care societatea îşi va constitui sediul social.

Antreprenorul trebuie să îşi definească propriul său rol şi zona de competenţă în acest circuit, ţinând seama

de disponibilităţile sale privind funcţia fabricaţie/prestaţie potrivit aptitudinilor sale în legătură cu necesităţile

strategice.

Categoria VII - STUDII DE FEZABILITATE

9

19. Ce presupune o investiţie de modernizare?

Investiţiile sunt o categorie de cheltuieli care angajează cel mai mult viitorul, în sensul că de ele depind

creşterea şi perfecţionarea potenţialului productiv al unei întreprinderi (prin extindere şi modernizare), apariţia de

noi capacităţi de producţie într-o ramură sau alta a economiei. În acelaşi timp, se fac importante cheltuieli de

investiţie pentru dezvoltarea bazei materiale a activităţii social-culturale, precum şi pentru construirea de locuinţe.

În legislaţia română nu se face o delimitare clară între investiţiile de modernizare, de dezvoltare şi celelalte

categorii de investiţii. În literaturile de specialitate distincţia este clară, din punct de vedere al elementelor pe care

le conţin şi din punctul de vedere al modului în care poate fi evoluat proiectul respectiv.

O investiţie de modernizare are în vedere doar ameliorarea condiţiilor de producţie cu sau fără modificarea

volumului produs. De aici, rezultatul este de a obţine o economie la costurile de producţie şi îmbunătăţirea

rentabilităţii activelor întreprinderii.

Într-o altă accepţiune, investiţiilor de modernizare le sunt asemănate şi cele de înlocuire: acestea vizând

înlocuirea şi revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic si moral.

20. Ce presupune o investiţie de înlocuire?

În teoria economică se utilizează des noţiunile de investiţii de înlocuire şi investiţiile de dezvoltare, dar în

practică este dificilă departajarea lor, atât ca surse de realizare, cât şi din punct de vedere al efectelor obţinute.

Astfel, orice investiţie de înlocuire produce modificări specifice investiţiilor de dezvoltare sau noi şi orice

investiţie de dezvoltare presupune cel puţin o investiţie de înlocuire.

Investiţia de înlocuire reprezintă o investiţie prin care se înlocuieşte o clădire existent, sau un echipament,

sau părţi din acestea, cu unele noi, moderne, fără a se obţine o creştere a capacităţii de producţie de cel puţin 25%

sau fără se realiza schimbări fundamentale privind producţia sau tehnologia utilizate.

Investiţiile de înlocuire servesc pentru înlocuirea elementelor de capital fix uzate care sunt scoase din

funcţiune şi înlocuite cu altele noi.

21. Care sunt principalele părţi ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?

Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe din perspective economico-

financiare, de marketing, comerciale, tehnice şi de management – a unui obiectiv de investiţii, privit ca un sistem

dinamic şi deschis de producţie şi comercializare de bunuri şi/sau servicii, precum şi a factorilor angajaţi (capital,

resurse umane, resurse materiale şi energetice), cu menţionarea aspectelor juridice definitorii, desfaşurată pe un

anumit orizont de timp, luând în considerare inclusiv factorii de risc şi incertitudine.

Principalele componente ale unui studiu de fezabilitate, conform HG 28/2008 sunt:

A. Părţile scrise:

1. date generale;

2. date tehnice ale lucrării (analiza opţiunilor);10

3. date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţiei;

4. devizul general estimativ al investiţiei;

5. principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei;

6. finanţarea investiţiei;

7. avize şi acorduri.

Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii

46. O întreprindere este caracterizată de situaţia bilanţieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări

necorporale în valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în

valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, 10% din creanţe sunt garanţii de bună execuţie ce vor fi

încasate peste 20 de luni şi 10% din datoriile către furnizori au termene de plată negociate prin contract de peste un

an să se analizeze corelaţia dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezorerie pe baza bilanţului

contabil şi a bilanţului financiar şi să se explice diferenţele constatate.

Indicatori -31.12.N

Imobilizări corporale -3000

Imobilizări necorporale -800

Stocuri -1000

Creante -2000

Disponibilităţi -1000

Capitaluri proprii -2000

Datorii mai mari de un an -3000

Furnizori -1600

Alte datorii de exploatare -800

Datorii bancare pe termen foarte scurt - 400

Categoria IX – Fiscalitatea întreprinderii

120. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract individual de munca cu timp normal. Pe

baza acestuia obtine urmatoarele venituri in luna aprilie 2013:

salariu de baza de 2.500 lei;

indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza;

tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor)11

un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10 lei /kg.

o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei.

Determinati impozitul pe venit aferent venitului salarial obtinut de persoanna fizica, considerand cotele de

contributii individuale CAS – 10,5%, CASS – 5,5%, somaj – 0,5% aplicabile la venitul brut (valorile

contributiilor si impozitului se rotunjesc la intreg).

121. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor în suprafaţă de

500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea impozabilă a terenului este de 6148 lei/ha.

Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.

122. O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras,in anul fiscal 2013,un apartament situate intr-un imobil cu

doua etaje,fiecare etaj cu doua apartamente,construit in anul 1990,cu peretii din beton armat,cu instalatii de

apa,canalizare,electrice si de incalzire,in suprafata construita desfasurata de 57 m 2 . Localitatea unde se afla

imobilul a fost incadrata la rangul II,zona D,cu un coeficient de corectie de 2,10. Stabiliti impozitul pe cladire

datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2013,stiind ca valoarea impozabila unitara a fost

stabilita de consiliul local la 669 lei/m2,iar plata impozitului se face integral pana la data de 31 martie

2013(prin hotararea consiliului local,pentru plata anticipata a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia

maxima prevazuta in Codul fiscal,de 10%).

Categoria X – Organizarea auditului intern şi controlul intern

13. Definiţi şi comentaţi activitatea de audit intern versus control intern.

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională

efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în

legătură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii.

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru

aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii

sistemelor contabile şi de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte

ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale.

Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea

unei entitati în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor

acesteia. Controlul intern implică respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea şi detectarea

fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor

financiare. Existenţa unui sistem de control intern raţional conceput şi corect aplicat constituie o serioasă

prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate.

12

16. Identificaţi principalele categorii de riscuri în cazul următoarelor obiecte auditabile:

conducerea contabilităţii stocurilor şi elementelor de trezorerie

inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind evidenţa contabilă a stocurilor;

procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a stocurilor nu este cunoscută de personalul

desemnat;

nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei contabile astocurilor;

evidenţierea eronată a plăţilor/cheltuielilor efectuate cu achiziţionarea stocurilor;

evidenţierea eronată a costurilor de achiziţie, prin nerespectarea permanenţei metodelor de evaluare;

inexistenţa unor proceduri scrise privind activitatea de organizare şi funcţionare a casieriei;

inexistenţa unor proceduri scrise privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă şi de bancă ;

procedurile privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă şi de bancă nu sunt cunoscute de

personalul desemnat în conducerea acesteia ;

nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei contabile a operaţiunilor de casă şi

de bancă ;

înregistrarea eronată în alte conturi a sumelor plătite sau încasate prin bancă sau prin casă;

lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de casă;

nedesemnarea persoanelor responsabile cu controlul sistematic al activităţii de casierie;

neasigurarea securităţii spaţiului destinat casieriei.

încasările şi plăţile

inexistenţa unor proceduri scrise privind activitatea de plată/încasare a datoriilor, respectiv

creanţelor;

nedesemnarea persoanelor responsabile cu urmărirea operativă a încasărilor și plăților ;

situaţia analitică a creditorilor şi debitorilor nu concordă cu cea sintetică a acestora;

netransmiterea către debitori a înştiinţărilor de plată privind sumele datorate în vederea evitării

prescrierii sumelor;

inexistenţa unui sistem de valorificare operativă a situaţiilor rezultate din activitatea de

plată/încasare a datoriilor, respectiv creanţelor;

procedurile privind evidenţa contabilă a încasărilor și plăților (datoriilor şi creanţelor) nu este

cunoscută de personalul desemnat în conducerea acesteia;

neactualizarea sumelor datorate sau de încasat;

inregistrarea eronată în alte conturi decât cele aferente naturii acestor operaţiuni;

organizarea şi realizarea arhivării documentelor.

inexistenţa procedurilor privind arhivarea dosarelor financiar-contabile;

nedesemnarea persoanelor cu atribuţii, privind arhivarea documentelor pe suport de hârtie şi/sau pe

suport informatic;13

neinstruirea persoanelor cu atribuţii în activitatea de arhivare;

inexistenţa unor proceduri scrise privind păstrarea documentelor în timpul anului ;

neasigurarea unui spaţiu corespunzător arhivării;

pregătirea necorespunzătoare a dosarelor financiar-contabile în vederea arhivării;

nepredarea dosarelor financiar-contabile la termenele legale;

17. Întocmiţi o listă de verificare pentru activitatea de conducere a contabilităţii.

LISTA DE VERIFICARE PRIVIND ACTIVITATEA DE CONDUCERE A CONTABILITATII

1. ANALIZA PROCEDURILOR DE LUCRU:

verificarea gradului de acoperire a activităţilor prin procedurile de lucru specifice:

- examinarea listei activităţilor pentru realizarea obiectivului

- identificarea activităţilor care nu au la bază proceduri de lucru

- garantarea cuprinderii în procedurile de lucru a reglementărilor cadrului normativ, aplicabile

fiecărei activităţi

- examinarea modelelor de formulare specific

- examinarea algoritmilor de calcul şi a modalităţilor de completare a formularelor

- existenţa exemplelor în acest sens

confirmarea existenţei activităţilor de control intern in punctele cheie ale procedurii de lucru;

urmărirea existenţei responsabilităţilor pe faze de întocmire, avizare, aprobare şi pe nivele de execuţie;

aplicarea principiului dublei semnături;

aprobarea de către persoanele competente;

asigurarea prelucrării datelor în sistem informatizat;

modalitatea arhivarii documentelor;

existenţa componentei de actualizare a procedurilor de lucru;

compararea atribuţiilor din procedurile de lucru cu cele din fişele posturilor;

verificarea cunoaşterii procedurilor de către persoanele cu responsabilităţi în realizarea activităţilor.

2. ANALIZA CONTABILITATII IMOBILIZARILOR SI INVESTITIILOR

activele imobilizate sunt înregistrate cronologic şi pe grupe de active imobilizate în Registrul numerelor de

inventar;

fişele mijloacelor fixe sunt completate pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe

sau a modificării valorii de inventar a acestora, ca urmare a modernizării sau reevaluării lor;

recepţia activelor imobilizate;

14

predarea-primirea activelor imobilizate între două locuri de folosinţă ale entităţii;

constatarea îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a activelor imobilizate;

recepţiile parţiale şi finale ale obiectivelor de investiţii;

3. ANALIZA CONTABILITATII MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR CONSUMABILE SI A

MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

existenţa evidenţei analitice şi sintetice a bunurilor de natura stocurilor;

predarea-primirea bunurilor de natura stocurilor între două locuri de folosinţă ale entităţii;

constatarea îndeplinirii condiţiilor de casare a bunurilor de natura stocurilor;

recepţia bunurilor de natura stocurilor;

bunurile de natura stocurilor aflate în custodie la terţi;

examinarea înregistrărilor în contabilitate.

4. ANALIZA CONTABILITATII DATORIILOR SI CREANTELOR

verificarea înregistrării cronologice şi sistematice a operaţiunilor privind datoriile şi creanţele entităţii

publice, justificate şi consemnate în documente;

urmărirea trimiterii documentelor necesare dosarelor aflate în litigiu pentru creanţele nerecuperate sau

pentru datoriile nerecunoscute;

urmărirea operării modificărilor datoriilor şi creanţelor survenite în urma deciziilor instanţelor de judecată

rămase definitive şi irevocabile;

verificarea documentelor justificative şi a circuitului acestora;

analiza datoriilor şi creanţelor prin prisma prescripţiei;

analiza sistemului de raportare a datoriilor şi creanţelor către management;

examinarea înregistrărilor în contabilitate.

5. ANALIZA CONTABILITATII TREZORERIEI

1) analiza organizării activităţii de casierie:

existenţa ordinului intern pentru numirea comisiei de inventariere;

urmărirea respectării programului de inventariere;

urmărirea efectuării inventarierii în ultima zi lucrătoare a exerciţiului financiar;

examinarea înregistrării tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi privind exerciţiul respectiv;

2) examinarea masurilor necesare asigurării securităţii casierie entităţii

3) urmărirea modului de utilizare a ordinului de plată:

verificarea emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor;

existenţa datării şi numerotării ordinelor de plată;15

înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct;

verificarea emiterii ordinelor de plată pe baza documentelor justificative.

4) analiza modului de utilizare a Cecului pentru ridicare de numerar

5) analiza utilizării Registrului de casă

6) analiza respectării de către conducătorul compartimentului financiar contabil a cadrului normativ privind

efectuarea plăţilor

6. ANALIZA CONTABILITATII CHELTUIELILOR DE PERSONAL

1) analiza cheltuielilor cu salariile personalului:

verificarea întocmirii Statului de salarii;

examinarea modului de completare a Statului de plata;

examinarea calculului drepturilor de personal;

examinarea calculului reprezentând reţineri legale;

urmărirea reţinerilor din salarii datorate terţilor;

urmărirea altor creanţe în legătură cu salariaţii;

examinarea drepturilor de personal neridicate;

examinarea înregistrărilor în contabilitate a datelor rezultate din statele de salarii.

2) analiza cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială

examinarea calculării sumelor reprezentând cheltuielile privind contribuţia unităţii la BASS;

compararea sumelor, privind contribuţia unităţii la BASS, raportate cu cele din evidenţa financiar-

contabilă;

examinarea calculului reprezentând cheltuieli privind contribuţia unităţii la Bugetul Asigurărilor

Sociale de Şomaj;

compararea sumelor, privind contribuţia unităţii la Bugetul Asigurărilor Sociale de Şomaj, raportate

cu cele din evidenţa financiar-contabilă;

recalcularea sumelor reprezentând cheltuieli privind Contribuţia unităţii la Bugetul Asigurărilor

Sociale de Sănătate;

compararea sumelor, privind contribuţia unităţii la Bugetul Asigurările Sociale de Sănătate,

raportate cu cele din evidenţa financiar-contabilă;

examinarea calculării sumelor reprezentând cheltuieli privind contribuţia de asigurări pentru

accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajator;

compararea sumelor, reprezentând contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli

profesionale datorate de angajator, raportate cu cele din evidenţa financiar-contabilă.

7. ANALIZA CONTABILITATII REZULTATELOR INVENTARIERII16

1) urmărirea efectuării inventarierii patrimoniului;

2) urmărirea existenţei aprobărilor, managementului entităţii, necesare înregistrării în contabilitate a

rezultatelor inventarierii;

3) urmărirea întocmirii Situaţiilor comparative pentru diferenţele constatate la inventariere;

4) urmărirea înregistrării în contabilitate a diferenţelor rezultate în urma inventarierii

8. ANALIZA INTOCMIRII BALANTELOR DE VERIFICARE

- examinarea preluării rulajelor zilnice ale conturilor în fişele de cont sintetice şi analitice;

- compararea soldurilor conturilor din fisele sintetice cu cele din balanţele de verificare;

- examinarea corelaţiei dintre disponibilul din balanţă şi extrasele de cont/registrul de casă;

- urmărirea respectării corelaţiilor din balanţele de verificare.

9. ANALIZA EVIDENTEI TEHNIC-OPERATIVE

- examinarea modului completare a formularelor tipizate;

- urmărirea utilizării formularelor pentru evidenţa cantitativă, pe feluri de stocuri, la locul de depozitare;

- urmărirea înregistrării materialelor în odinea codurilor atribuite prin registrul stocurilor;

- urmărirea organizării evidenţei operative a documentelor cu regim special;

- confirmarea înregistrărilor zilnice a intrărilor de către gestionar sau persoana desemnată, pe baza

facturilor, avizelor de însoţire a mărfii - notă de recepţie şi constatare de diferenţe;

- examinarea înregistrărilor ieşirilor pe baza bonurilor de consum individual şi colectiv, fişei limită -

individuală şi colectivă, avizelor de însoţire a mărfii, facturilor etc., poziţie cu poziţie;

- garantarea preluării la sfârşitul fiecărei luni a stocurilor cantitative din fişele de magazie, pe feluri de

stocuri, grupate pe magazii/depozite, conturi, grupe, eventual subgrupe;

- recalcularea valorică a cantităţilor aflate în stoc pe baza preţurilor de înregistrare;

- recalcularea valorică a acestor stocuri pe pagini ale registrului stocurilor, pe subgrupe de materiale,

grupe de stocuri, conturi şi magazii/depozite.

Categoria XII - Doctrina şi deontologia profesiei contabile55. În ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul autorizat si

contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având

competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-

financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea

bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.

17

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariar,

care este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul

este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, salarizare, financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de

societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul

încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are

capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul

autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul

salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei

întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al

contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi

stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.

Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de

întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit. În schimb,

economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.

56. Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care

are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor

financiare. Expertul contabil a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi

completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea

gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen. Pentru a dobândi

calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul

de academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea

finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare

şi funcţionare ale CECCAR.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de

societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul

încheiat cu referire la misiunea sa.

58. Cum se obtine calitatea de expert contabil?18

Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a

regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert

contabil şi de contabil autorizat.

Etapele pentru a obtine calitatea de expert contabil sunt:

examen de admitere privind accesul

stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină

profesională);

examen de aptitudini (examen scris, probă orală)

60. Cum se mentin calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?

Înscrierea în Tablou conferă dreptul la exercitare a profesiei pe întreg teritoriul ţării. Anual se obţine licenţa

de exercitare a profesiei (viza anuală) împreuna cu autorizaţia de lucru. Acordarea vizei anuale este

condiţionată de:

a) achitarea în intregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul trecut;

b) plata la bugetul de stat în cuantumul şi la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului

asupra onorariilor încasate de la beneficiari;

c) dovada asigurării pentru riscul profesional;

d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de

gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar sau declaraţie pe proprie raspundere);

e) să nu fi săvârşit fapte prin care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind

conduita etica si profesionala, pentru care să fi fost sanctionaţi de Comisia de disciplină cu suspendarea dreptului

de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare aprofesiei;

f) depunerea declaraţiei anuale completată la toate rubricile prevazute de formular;

g) dovada privind pregatirea profesionala continua;

h) prezentarea unei adeverinte medicale din care să rezulte că în ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani)

sau in ultimii 3ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testată cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea

deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei.

Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului în categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni

disciplinare, sesuspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la

radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului

19