fisa clinica de ortodontie dr. hosszu
Post on 19-Feb-2018
381 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
1/43
v
FI$A CLINICA
DE
ORTODOI\TIB
DATELE
PERSONALE:
Data naqterii
-
se
trece vdrsta
-
telefon
-
adresb
fiind
dispensarizali,
astfel,
in
caz
de
parodontopatie,
se
pot
aduce
argumente.
tratament incomplet,
de
recidivd
CAnd
pacientul se
prezintS.laftatament
i
se cere gi
o
carte
pogtal6.
Se
face
cu ajutorul
pdrinlilor
-
sau un adult tAnir
se
infonneazd,
acasd,.
ANTECEDENTE
HERED O.C
OLATERALE
1.Infec iispecifice:TBC,sifilis(cucregterepeplanmondia1)
2.
Bolile
mamei:
a) inainte
de sarcind:
boli
metabolice,
endocrine,
neuropsihice;
tot
ce
se
repercutd
asupra armoniei organismului
b)
bolile
din cursul sarcinii:
gripa,
r6ceali, virozele,
boli
infectocontagioase (
rubeoia), carenle
alimentare
(avitaminoze
vit.
B-
incriminate
in
despicdturi.
Explicafia:
coalescenla
mugurilor
dentari
-
rnezodermul
trebuie
s6
prolifereze
despicAnd foilele ecto-
gi
endodermale
inscriindu-se
intre
ele.
Forla ortodontici
cu
care
intervenim
este
alta
de
la cazla
caz.
c) Locul de muncd
al
pdrinlilor
-
mediiie poluante
dau
malformalii
congenitale
3. Existenla
aceleagi
anomalii
sau
unei
anomalii
diferite
in
familie:
- prognafia anatomicd
ocluzia
adAnc[
acoperitd
incongruenla
dentoalveolard
prin
incrucigarea
caracteristicilor
de ia
cei
doi pSrinli
-
anomalie
ca
piim
purt[tor
la
pacientul
nostru.
a'"
};
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
2/43
-
amelogeneza
imperfecti
ereditard
(smalfutr
gri
abrazeazd).
se decoleazd
gi
dentina
se
-
dentinogeneza
imperfectd
ereditard
(dentina
gdlbuie
maro
care
dislocarea
smalEului,
abrazarea
pAni.
la
gingie,
camera'pulpari
reconstitirire
defi
citard).
-
maladia
Cap
de Pont
-
sunt
tulburdri
de structurd care
nu ating toate
grupele
dentare.
Coaxivd
analog:
smal1,
dentin6.
ARBORELE
GENEALOGIC
-
PEDIGREE
se
face
obligatoriu
in
caz
de
afecliune
ereditar[:
Ex.
sex
nedeterminat
sex
nedeterminat
dispdrut
de
mult
6
masculin
?
feminin
?
"
gol"
sindtos
I
afectat
minim
sau
purtStor
a
unei
informafii
genetice.
?
"plin"
are
trds[tura
genetic[
respectiv6
cuplu
frali
-
gemeni
bizigoli
(nu
sunt
afectali
amAndoi)
frali
-
gemeni
monozigoli
(ambele
perechi de cromo
zomisunt
afectate)
semifrali
-
au
un singur
pdrint-e
comun
fdri
descendenli
permite
mlca
-
o
A
n
o
A
4
o
{
LI-.-o
A
A
n
qf
-aurt*toride
altfanomalie-
I.
prima
generalie
-)
II.
a
doua
generalie
I
,.r
cifre
romane)
ru.
a
treia
generalie,
"t")
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
3/43
1,2,3,
etc'
canrri
de
imbolniviri
(cu
cifre.arabe)
a,b,
c,etc
-
apariliaaltei
anomalii
(litere)
Pacient:
M.M.
Dg.
Prognalie
mandibulari
tl
'
ul
.
I
I
c III.
5
prognalie
mandibulari
c III.
a
incongruen [
ANTECEDENTE PERSONALE
:
Interogatoriui
se
face
cu
ajutorul
mamei:
1.
nasterea
:
-
normali-
entocicl
distocicd
-
inlelegem
cezariand,
travaliu prelungit,
circulara
de
cordon
ombilical,
aplicare
de
forceps,
aplicarea
de
vid
extractor, prezentalie
pelvian[.
Explicalie:
trecerea
de la viala intra
la
eea
extrauterinl
are
tulbur6ri
de
oxigenare
gi
de
irigalie
sanguin[. Pot
apare
asimetrii
(prin
forceps)
muit
rnai tArziu
M6
-
linie
de
strAmtorare
=
naqtere
dificil'd
2.
Alimentafia
in
primUl
an
de
vialS
poate
fi:
a)
-
Alimentalie
naturald. Se
inlelege alimentafia:
*
la
sdn
3-4
luni
*
diversificarea
unui
prAnz
diferit din
iuni
in lun6,
*
ablactarea
la
8-9
luni
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
4/43
Alimentarea
la
sdn
este foarte, necesard
deoarece
in cadrul
dezvolt6rii
intrapterine
este
un
joc
in
dezvoltareamaxilarului
gi
rnandibulei.
,::
r
prognatismul
maxilar
o
prognatismul
mandibular (acfioneazl
dewoltarea
mugchilor
limbii)
r
prognatismul
maxilar
:
la
nagtere
-
CCLTJZIA
iN
CAPAC
DE
CUTIE
:
retrognafie
mandibulard
fiziologic[
a
noului
ndscut.
Suptul
la
sdn
realizeazd
un
vid
inhe limbi
qi
bolta palatind,
determindnd
alunecarea
mandibulei
spre
inainte
+PRIMA
I\/EZIALIZARE
A MANDIBULEI
b)
-
Alirnentalia
mixti.
- poziyiaalimentafiei:
1-
orizontald
culcat
L-
oblic
linut
in
brale.
in
pozilia
culcat
-
mandibula
alunecd tn:spate;
in
pozilia
oblicd
-
la tetina cu
gaura
micd
se
produc e
mezializarea
mandibulei.
Existd tetine speciale
cu
pelotb
Retrognalia
mandibulard
fiziologicd
a noului niscut
se corecteazd
prin
alimentalie naturald.
3. Bolile
suferite:
a)
bolile
primului
an de
(copildrie)
via 6:
-
infecliile
repetate
ale
c[ilor
respiratorii,
infecliile
repetate
duc la
instalarea
respiraliei
orale.
-
Dispepsiile repetate duc
la fuga
de HzO
qi
eiectrolili
care
se
inscrie
pe
structuriie
dentare
(coroanele
dinlilor
permanenli
M6
qi
Ic
inf.
se
mineraliz
eazd,intrauterin,
restul
pane
la 3 ani
dar
poate
qi
mai
tdrziu)
-
Rahitismul duce la
o
plasticitate
mare
a oaselor
maxilare
qi
orice factor
de dezechilibru ional duce,la deformarea
maxilarelor
care
rdmAn cu
un
grad
de
plasticitate
.crescut[:
boltd ogival6,
ocluzia
deschisi,
hipoplazia
grupului
incisiv
OAOnpgX
APERTUS).
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
5/43
REIIiER
->
ffraxilarul
gi
rnandibula
extraorald
gi
limb6 -+
dac[ echilibrul
este
rnai
gravd.
b)
bolile
copildriei.
Ne
intereseazd":
se
dezvoltd
in
culoarul
dintre
tnusculatura
se
rupe,
anomalia
care
apare
pe
un
os
rahitic
-
Traumatismeleperifaciale
-
Infecliiieperifaciale.
Existd
traumatisme
care trec
neobservate,
-
b.
infectocontagioase
(parotidita
epidemici
-
v.urlian
poate
afecta
.
pancreasul,
gonadele,
parotide
->cregterea
inexplicabild
a rnandibulei
b.
endocrine
-
b.
metabolice
-
b.
parazitarc-
spolierea
organismului
de
proteine.
Infecliile
cdiior respiratorii
superioare'
- Adenoiditele
:
-
Amigdaiitelerepetate
(adenoidectomia,
arnigdaiectomia)
;,,
,
distrug cartilajele
de
creqtere
.ii
roducAnd
mai
tdrziu
anomali
i.
Infecliile
in vecinltatea
zonei
de cregtere
-
vindecare
prin
sclerozd
+
oprind
cregterea
zonei
respective
-
starea
dentiliei tetnporare
-
vArsta
la
care au
erupt
primii dinli
temporari
9i
permanenli.
Penfu
orice
imbolndvire,
in
pararrtezl,
se
trece v6rsta
la care
copilul a
avut
boala
respectivd.
OBICEIURILE
VICIOASE:
I
Or".'r"ue)
in
,rnna rdcelilor
repetate,
persistenla ei
dupd
adenectomie
prin
refacerea
vegetaliilor-+
deprindere
proastd fdrd
obstacol
anatomic.
Explicafie:
copilul
stdnd
cu
gura
deschisd, obrajii
sunt
in tensiune, lirnba nu
face
contact
cu
arcadele
_>
compresie
-
buzascurtd
hipoton[
->
deviere
in vestibulo-pozilie
(
U.
U
en-+in)
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
6/43
-
buzanormotond
sau
hiperlond
deterrnind
inghesr-rirea
2. INTERPTiNEREA
DE
OBIECTE
-
intre
acadele
dentare:
deget,
cteion,
gumd,
gulerul
de
la
pijarna, col1ulpernei.
3. ATITTIDINI
POSTIIRALE:
-
pozilia
cu
capul
sprijinit
pe
pumn detennind:
devialie
de sept, devierea
mandibulei,
asimetrii faciale.
-
Dormitul
cu
capul in
hiperextensie
duce
Ia rotalia
posterioar[
a
mandibulei
cu
retrognalie
rnandibuiard
cu
predominanla mugchilor
cobor6tori ai
mandibulei
-
Dormitul
cu
capul
in hiperflexie
produce
alunecarea
anterioard
a
mandibul
ei
fav
orizdnd
pro
gnalia,mandibular6.
EXAMEN
CLINIC:
EXAMEN
GENERAL:
se
fu:.
aprecierea
clinic[
asupra
dezvoltdrii
somatice
a
individului, corelAnd imaginea
pe
care
o
aveln despre
aspectul somatic
al unui
individ de
aceeagi
vArst[
gi
sex.
-
normotrof
-
hipotrof
-
hipertrof
in
funclie de
in61 irne,
greutate,
vdrstd,
se
pot
calcula indicii
de
dezvoltare:
indicele
ROHRER
-
indicele
LORENC
Z
(normal
100)
indicele
de sexualizare (in61 ime, greutate,
circumferinla
coapsei
in
treirnea
superioard)
r
i..;
Apreciere
a tipului c
onstitulional
:
-
normosom
-
hiposoin
-
hipersom
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
7/43
Exemplu:
ectomezomorf:
-
in cazul
aprecierii
tipr"rlui constituiional se
pune
mal
intii
ce este
caracteristic.
Se
mai
apreciuzd
gi
tipul
antropologic:
Rareori
se
gdsesc
,
tipuri
antropologice
clasic.
Tipul
antropologic
se ia
pe
10
caracteristici:
indifirne,
forma
fefei,
culoarea
ochilor,
forma
ochilor,
pilozitatea,
cuioarea paimei
etc.
-
-
leptoposop
$
.?l}fA
I
-
mezoposop
rotund
t
-
euriposop
+*
EXAMEN FACIAL:
1. PUNCTE ANTROPOMETRICE:
,:
a)
Tr
:
TRiCHIONI
-
interseclia
inseriiei
parului cu
mediana
craniului.
Existd
puncte
tegumentare
dar
punctele
osoase sunt
mai sigure.
b)
N
:
NASION
-
interseclia suturii
nasofrontale
cu
mediana
fe1ei,
0,5
-
,l,,cp
mai,
,
':
'
sus de
infundarea maxim[ a nasului.
i:
c)
Oph
:
OPHRION
-
interseclia
intre
tangenta
la
plafonul
orbitei cu
mediana
cranianS.
0,5
-
1 cm
mai
sus de
punctui
nasion.
d)
Sn
:
SUBNAZALE
-
care
clinic
se
definegte
fiind
la
interseclia
ganlului
subnarinar
cu
linia mediand.
Este
un
punct pebazamaxilarului
superior.
e)
Gn
:
GNATION
-
este
punctul cel
rnai inferior
pe
arcadabazald
a
mandibulei
pe
linia mediand.
f) Pg
:
POGONION
-
este
punctul cel mai anterior
al
mentonului
(se
rnodificd
in
cursul tratamentului
ortodontic)
=
depinzind de direclia
axului
incisivilor
centrali
inferiori
(
rezorblie
gi
apozilie
o-soasd
)
Puncte laterale:
g)
O
:
ORBITALE
-
punctul
cel mai inferior
de
pe conturul
inferior
al
orbitei
-
este
pe
linia centro-pupilard cAnd individul
privegte in infinit.
h)
T
:
TRAGION
-
PREAURICULARE
-
se
gdsegte
la
interseclia
qanluiui
pretragian
cu
marginea
inferio
ard
a arcadei
zigomatice
(
arcada zigomaticd
se
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
8/43
palpeazd prin
deschiderea
gurii)
corespunde
cu
anco$a supratragiand
(auriculare,
porion)
i) Go
=
GONION
-
este
punctul
cel rnai
posterior,
cel
rnai
exterior,
cel
mai
inferior
de
pe
unghiul
mandibulei.
2.
FORMA FETEI:
-
rotund[,
-
-ovald,
-
pdtrat6,,
triunghiulard,
- pentagonali
(trapez)
cubaza
mare
in
sus sau
in
jos,
depinzlnd
de
planul
Zg
-
Zg
qi
unghiul
mandibulei
(*,)
ze@
@ze
I
d,',
-8
3.
SIMETRIA FETEI:
Se
apreciazd
sub
doud
aspecte:
.
-
simetria
unei
jumatdfi
a felei fala
de cealaltd
gi
se
descrie in ce constd
aceastd.
.
asimetrie.
(
Ex.
se
descriu
qanlurile
etc.)
o
-
corespondenla
puncteior
maxiiare
gi
mandihulare
fala
de
mediana
fefei,
Se
folosegte
rigia
de
plastic.
Examenul clinic se face
in
aqa
fei
incAt
pianui
iui
Frankfurt sd fie
paralei
cu
podeaua,
iar
mediana
felei
sd
fie
perpendicularh
pe podea.
a
Gn
Tr
N'
I
Snr
I
I
Gn
I
lTr
I
7N
I
I
*
rSn
t^
, i(un
I
I
l
t8
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
9/43
:'r,
4, PROPORTIA ETAJELOR:
-
etajul
superior sau
frontal
Tr
-
N
- etajul mijlociu
maxilar
sau
nasai
N
-
Sn
sau
Oph
-
Sn
-
etajul
inferior
rnandibular
Sn
-
Gn
Proporlia
NORMALA
este:
5.
PROFILUL:
La examenul ciinic orizontala Frankfurt
trebuie sd
fie
paraleld
cu
podeaua.
Se
exclude aspectul
nazal. Poate
fi:
drept
convex
concav
Profilul
se
apreciazdin funclie
de
orizontala
Frankfurt
O
-
T
Tr
-
N
-
N
-
Sn
*0,5
(-1cm)
:
Oph
-
Sn
:
Sn
-
Gn
tTr
I
\r
opn
hN
0,5-1cm
t
\
)sn
(
\cn
Etajul inferior este
cel mai
des modificat.
Dacd etajul mijlociu este
nedezvoltat se ia
in
considerare etajul
superior.
in
general
se
ia
in
considerare
etajul mijlociu
gi
cel
inferior la examenul
clinic.
indllimea etajelor
se apreciazd.
cu
gublerul
sau
cu
sonda.
Prirnaindllare
-mezializareamandibulei
-
1.
Sup4ann
2.La
4-5 an
indllarea
ocluziei -
1,
-+
1,5
ani
prin
eruplia
M1
i
-
2.
-+
6
ani
plin
erupliaM6,Ic, 11.
- 3. -+ 1i
ani
prin
eruplia C,Mp
{.
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
10/43
-+Simons
x
(retrognafie)
convex
concav
(
)
y,nX{"d
(prognaiie)
Pe
orizontala
Fankfurt
se
duce o
perpendiculard
numitd
planul orbitofrontal
al lui
Simon
din punctul
Orbitale
"O".
Normal,
pe
acest
plan
trebuie
sd. se
gasescd
punctul
Gnation
"Gn" .
DacS:
Gn
-
este
inainte
d.e
planul
Simon +
a\/em
un
profil
concav
Gn
-
este
inapoia
planului
Siinon
-)
avem
un
profil
convex
Pe
orjzontala
Franl
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
11/43
-
accentuarea
ganfuiui
labiomentonier
cu
eversarea
buzei inferioare.
Se execut[ cu ajutorul
echerului
de
plastic
pe
care,
st6nd iateral
de
pacient
il
aSezdm pe
orizontala
Frankfurl cu o
laturd, iar cu
cealaltd palalel
cu
mecliana
fefei.
Ne
interes
eazd.punctele
Gn
gi
Sn.
normali
peste
4 cm
lirnitatd intre 2-4 ctn
blocatd
sub
2 cm
Se
investigheazd
obligatoriu trei elemente:
o
excursia
mentonului
care se
examineazd:
N:4
cm
L:2-4cm
Bl:sub2cm
'.'
-
din
profil:
normai
este in arc,
-
baionetd
-
drumul
de
deschidere
este diferit de
cel
de
inchidere
-
sacadatd-
atdtin
drurnul
de deschidere
c6t
gi
in
cel
de
inchidere:
ri'
-
din
fald,'
excursia
rnentonuiui
poate
sd
aibd deviere
in
lateral
dreapta
sau stdnga
in drumul
de
inchidere
sau
deschidere.
;
Adnotdri:
Sac,
Arc, Lat
dr.,
Lat
st.,
Bai.
,,1
.
excursia
condililor
in
cavitatea
glenoidd
se
examineazd
prin palpare
cu,indexul
in
conductul
auricular
extern
gi
policele
palpdnd
zona
pretragian6,.
-
normald "n"
-
limitatd
"1"
-
blocat "bl"
-
cracmente
f-^^:+---'
-
ffecaluri
-
subluxalii
anterioare
(cav
itate
largd,,
capsuld
elasticd).
Se
specificd
obligatoriu
dacd
manifestdrile sunt
uni
sau
bilaterale-
GANGLIONII:
S
e
p
alp
ea
zd
principalel
e
grup
e
gangiionare
p
eri faci
al e
:
-
mentonieri,
-
submandibulari,
ll
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
12/43
-
pretragieni,
mastoidieni,
.... locarotidieni
Se
urmdreqte:
...
-
mirimea, in
"lrrm"
-
consistenla,
-
mobilitatea,
-
sensibilitatea
La
copii exist[
posibilitatea
unei
"microadenopatii".q,inlsub
pulpa
degetului
sirnlim
un
teren
zgrumfuros
CONCLUZII:
-
se trec doar elementele
patologice.
trXAMEN
FUNCTIONAL:
TONUSUL
MUSCULAR
-)
examenul facial ne
dd
o
informare sumarS.
Se
examineazdprincipalele grupe
musculare,
de obicei
examinatorul
fEcAnd
o
miqcare
care
se
opune
grupei
musculare
respective.
In funclie
de
gradul
de
opozilie
al
pacientului
deosebim:
normoton,
-
hipoton,
-
hiperton.
Teste:
.
m.
cobordtori
ai
mandibulei
-
se
pune pcdul palmei
sub
menton
qi
se invitd
pacientul
sd deschidd
gura.
.
m.
ridicdtori
ai
mandibu,lei
-
pacientul este
cu
gura
deschisS.
Se
pun
doud
degete pe
arcada
inferioard
gi
se
invitd
pacientul
si
inchidd
gura.
.
m.
propulsori
-
se
aplica
pudul palmei
anterior
pe
menton
gi
se invit[
pacientul
sd
facd
propulsie.
.
m.
orbiculari
-
pentru
fasciculul
extern
-
se
introduc
degetele
in
comisuri,
pacientul
strAnge
gura,
se incearcd indepdrtarea
comisurilor.
t2
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
13/43
-
pentru
fasciculul
intern
-
pacientul
igi urnfld
obrajii,
gi
apdsdrn
brusc
pe
obraji. Dacl,
scapd
aerul
cu
ugurin [
este
hipoton.
c
m.
limbii
-
(ro1
asupra
suturii
sagitale
dacd
atinge
palatul).
Pacientul
std.
cu
gura
intredeschisd se
pun
doud degete
in . , . . .
..pe
buzd
gi
pacientul
impinge
cu limba
degetele.
Ex. Dg. Retrognalie mandibulard
-
hipoton
-
fascicolul
temporalului,
pterigoidianului
(propulsie
deficitard)
RESPIRATIA.:
-
nazal6,
- mixtd
-
oral6
..i
Respiralia mixtd
-
noaptea
doarme cu
gura
deschisd.
in
timpul
zilei
se
examineazl,mai
greu.
De asemenea
respird oral
cdnd se concentreazd,.
Respiralia
oral6
-
in timp
apar
deficienle
mentale ne
fiind
stimula{i,centrii
nazali
gi
apare
hipoxia.
Se
asocia
zd.
cu
:
- gura
deschisd, carii
vestibulale,
buze
crdpate.
.
:'
Teste:
o
J.
Pensdrii
narinare
-
cu
gura
inchis[,
pensdm
narinele. La respiratorii
mic$ti
gi
orali, narinele revin
incetigor
gi
igi deschid
gura.
r
J. Firului de vatd
-
se
teste
azd
dacdrespiralia
nazal|,se
face
pe
arnbele
narine
punAnd
vatd
in
fafa uneia
gi
celeilalte narine.
o
J. Ariilor
de
aburire
-
se
pune
o oglindd
sub narine
gi
se
obserud
dacd. apar
suprafele de
aburire
(
ap* sau
nu?;
uni
-
bilateral?;
egale
-
inegale?)
DEGLUTITIA:
indepdrtdm
buzele
pacientului
gi-l
invitdm cu
dinlii
strdnpi
sd
'J
inghita.
1. deglutilie
de
tip adult
2.
deglutilie
de tip infantil
-
limba
interpusd
intre
dinli
inzona
frontald
sau
lateralS
a)
-
tip
ANTERIOR-
este
cea
adevdrati
prin:
- permanentizarea
deglutiliei
din
perioada
de supt
la
sAn
l3
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
14/43
-
apare
la
vArsta de
6
-
7 ani odatd cu
schimbarea
dinlilor
frontali
b)
-
tip
LATERAL
-
apare
de
obicei
prin
pierderea precoce
a
zonei
de
sprijin gi
evazarea
limbii
in spaliile
e,Jentate.
Cdnd
erup
dinfii permanenli
intAlnesc
limba gi
r[rnAn
in infrapozilie.
FONATIA:
Urmdrim
pronunlia
diferitelor grupe
de foneme
fiind un exalnen
de
constatare
-
foneme
dentale
D,T
-
limba
este
proptitd
pe
incisivi.
Ex: anglosaxonii
-
Dg. proalveolodenfie
"the"
ireductibil
-
siflante
S,$,T.
-
Explozive
B,P.
O
pronunfie
total
deficitard
se numegte
DISLALIE.
Apar
la cei
cu
despicdturi,
la
oligofreni.
Fonalia
in
sine
nu
dd anomalii
dento-maxilare,
nu este factor
etiopatogenic
dar
este
factor
agravant
gi
factor
de
recidivd.
Se
colaboreazd"
cu
logopedui in
timpul
tratamerrtului ortodontic.
MASTICATIA:
urmdiim:
*
ritrnul
care
poate
fi:
-
""i#;,
-
lent
Ex.
Te scoli
primul
sau
ultimul
de
la
masd?
*
preferiniele
alimentare:
-
alimente
dure
-
nu
au
preferinle
alimentare
-
alimente
moi
Ex,
coajd
de
pdine,
miezde
pdine, grig
cu lapte,
mere,
etc.
t4
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
15/43
OCLUZIA TERMINALA
Este drumul mandibulei din
pozilia
de
inocluzie
fi,ziologicd
de
repaus
in
ocluzie
de
obignuinld
sau
habituali, dar de fapt in intercuspidare maxirne
QM);r;Acest
drum
este
deterrninat
de
pantele
cuspidiene, drum
scurt
2-3
mm.
:
Poate
fi:
-
normalS
-+MEZIALIZATL
-
patologicd
-+ VERTiCALA,
ptST
ALIZATA
Examinarea
se
face in felul
urmdtor:
-
din
PROFIL se
examineazd"
pacientul indepdrtdnd
uqor
buza inferioard.
Rugdm
pacientul
s[-gi
inchidd
gura
gi
urmlrim
unde
merg incisivii
inferiori
(inainte,
-vertical
sau
-distal).
Inociuzia ftziologicd
se obline
punAnd
pacientul
sd
pronunle
"F"
sau
"V"
sau sd
stea cu
gura
deschisd
mult
timp
p6nd
la
oboseala
musculard
-
din
FATA
-
in
cantl unei asimetrii
sau
laterodeviafii.
Urrn[rim
pacientul
la inchiderea
gurii
-
incisivii in lateralitate
dr.,
stg.
EXAMENUL
ENDOBUCAL:
FORMULA
DENTARA
=
dinli
prezen[i
,
molari
O
t
Incisivi
X
@
@.@
t5
o
t
premolari
-
dinli in eruplie
:
dinfi
lipsa
Dinlii
temporari
cu
un
an
inainte
de
eruplie
nu
se
trec
absenli,
,f
:
rest
radicular
:
haqurat:
carie
:
carie
complicatd
(P:pulpit6;
G:gangren6;
Ge=
gangrend
complicat[))
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
16/43
SEMNE
CONVENTTONALE
UTTLTZATE
iX
ORTODONTIE:
:
obturalie
(AAg
-
amalgam; ACu
-
cupru;
OS
-
silicat;
OCim-ciment;
OCs
-
. ....)
:
spafiu
intre
doi clinli
(diastemd)
se
trec
{'llm"
mdsurali
cu compasul.
:
spaliu
redus
-
se
mdso ard
cdt
mai real
acest
spaliu.
:
fren
gros
jos
inserat.
Se
inseamn[
cu
o
sdgeatd
care este
orientatd in
jos
gi
pdtrunde
intre dinfi
:
sdgeata
aratd"
sensul de deplasate
a
dintelui
( -
mezio;
disto;
-
vestibulo;
-
palato
-
iingulo)
=
vestibulopozilie
:
palatop
ozilie.
X
mrn
OO
>)a{
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
17/43
.
Zucherkandl
-
al
doilea
molar
de
lapte inferior
meziovestibular.
Ex:
"
Z"
mlle.,f)
;"
2" 85
o
Tuberculul
rneziopaiatinal
pe
Mr
superior.
Ex: rrp
Mr
54
'
Tuberculul
meziovestibular
pe al
doilea
molar de
lapte
superior. Ex:
mv M11
55
M
-
molar
superior
m
-
molar inferior
Prezenla tuberculului
este element
anatomic sau accident
embrionar
:
deci
existd
o
tendin{d
de
recesivitate
al
individului
respectiv.
Dacd au dinli
SUPRANLMERARI
se desene azd.
pe
foia
de
observalie
in
poziyia
care
este.
VARSTA
DENTARA
V6rsta
dentarS.
face
parte
din cornplexul
de
vdrstd biologicd.
Deosebim:
vdrsta
cronologicd.
-
cu
care ne
nagtem
-
vdrsta
biologicd
care
se
compune
din:
-
vdrsta
dentard;
-
v6rsta
osoasi.
-
vArsta sexualX
V6rsta biologicl
se raporteaz6,la
cea
cronologicd.
Cronolo
gia
erupliei
dentare:
t7
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
18/43
PARODONTIUL
,"r.rr,::r:11tJa
de
cregtere,
imbolndvirea
cronicd
cu
simpromatorogie
totard
apare
-
mobilitate
-
pungi
gingivale
gi
osoase
-
hipertrofie,
-
atrofie
La
copii
se
intdlnesc
mai
ales
inflamalii
de
origine
locor.egional6
datd
de:
-
carii,
-
v^
vbrvrrsr4
\
-
obturaliidebordante,
-
dinli
in
erupfie,
igiena
bucodentard
-
hipo
sau
hiper.funclie
datoratd
anornaliei
$coala
americand.:
gr.
I
simpla
congestie,
inflamalie
-
gr.
II
sdngerare
provocat5.
-
gr.
III
sAngerare
spontand
Leziuneapoate
fi
cantonatd
:
(6
P
((
papilit6
-
la
vArful
papilei
interdentare
((
M
c(
rnarginitd
-
partea
marginald
a parodonfiuiui
circumscriind
un
dinte.
poate
cuprinde
intreaga
mucoasd
fixd
intr-o
anumit[
zond,
"
A
:'partea
adeziv6.(aici
nu
avem
congestie)
Pentru
a
evidenfia
congestia
se
trage
buza-
nu
apar
e
zonade
ischernie
albd
intre
mucoasa
fixd gi
mobila.
Inflarnafia
poate
sd
fie:
.(
Fl
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
19/43
,,L"
(
t
((
l((
r
t
-dr
-
stg.
-dr
-
stg
laterald
1
dinte
-
se
noteazd dintele
respectiv
Fenomenele
sunt
reversibile
cdnd
despovdre
azd
dinlii
in
anornalii.
-
diabetici
-
in cursul
tratamentului
epilepticilor
-
alte
boli
generale
se
indepdrteazd eavza, cAnd
se
Ex: PM
gr.
II;
A
gr.L
f
Papilitd,
marginitd,
sAngerare
spontand, congestie in
datoratd
hipofuncliei.
IGIENA BUCODENTARA
-
satisficd.toare
-
mediocrS.
-
nesatisfb.c6.toare
BOLTA
PALATINA
-
joasd
sau
pland
-
medie,
-f
-adQncd
:
de la
proieclia
cervical[
a
dinlilor
laterali
pdndla
linia
mediand
I
averilgnai
mult de
1
cm
j,*
\
I
b. ogivald
:
prezintl.
doud
firide
paramediane
gi
rezidd.
din
bolta
addncd,
TORUSUL
PALATIN
Torusul palatin
se
ia
prin
palpare
in
gura
pacientului
pentru
a
putea
aprecia
dimensiunea
lui exactd:
I
I
simptomatologie severi
)
zona
frontali
inferioard
)?
-
mare,
-
medie,
-
mic,
-
absent
-'t
-
pe
model nu se
vede
dar
se
simte in cavitatea
bucalE
FI
)
t9
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
20/43
Torusul
mare
-'sutura
mediosagitald cedeazd
greu
-'
la
disjunclie
sunt
necesare
forle
mari orlodontice.
Torusul
mic
sau
absent
denotd cd
procesul
de creqtere
mai
este
posibil
-
se
poate
interveni
cu mijloace
normale
qi
forle ortodontice
medii.
STUDIU
DE
MODEL
Se studiazd
la inceput
fiecare
model in
parte,
superior
gi
inferior,
apoi
cele
doud
modele
in ocluzie
Pentru
fiecare model
in
parte:
1.
STATUSUL
DENTAR
-
prezenfi,
absenli,
-
carii
siinple,
complicate,
rdddcini,
-
migrdri,
pozilia,
forma
dinfilor,
-
rotalii.
2.
I'ORMA
ARCADELOR
Normal:
- dentilia
de
lapte
-
semicerc
-
dentilia
mixtd
-L
-
parabold
dentilia
permanentd
)
Forme
modificate:
('
V
((
-
ingustatd
anterior
ia
grupul
frontal
'(
{>
('
-
predominant
premoiarii
care
sunt in
palatopozipie
sau
palatoinclinare.
((
U
6(
-
ingustat
lateral distal (ocluzii
inverse totale)
((
M
((
-
pentagon
(
C
in
vestibulopozilie
gi
Ic
in retrodenlie
gi
palatopozifie)
"n'
-lrrapez(
frontalii in
linie
dreaptd
-
ocluzie
addncdacoperitd)
DINTI
ECTOPICi
-
vestibulo,
mezio
sdu
disto
infrapozilie
cu
un
deficit
de
spafiu
de
" x
mm
"
sau
spaliu
complet
inchis.
20
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
21/43
ROTATIA DINTILOR
_
-
direclia
de
rotalie
-
incepem totdeauna cu
fala vestibular[
.'"
(Ex:
MV-DP rotalie)
,
-
de
cdte
grade,
-
existenla
sau absenla
spaliului
-
vestibulopozilie
-
qi
coroana
gi
rdddcina
sunt
situate
vestibular
-
vestibuloinclinare
-
numai coroana
este
vestibularizatd.
-
palatopoziyie,
-
palatoinclindri
Aceste
"
notdri
"
sunt
vaiabile atdtpeun dinte
cdt
gi
pe
mai
muili dinli
-
meziopozilie
-
M6 extras dupd eruplia
lui
My2
-
meziopozilie
generalizatl",
-
transp
ozilie
3.
SIMETRIA
Se studiazd
in
doud
planuri:
S
-
sagital
t
- rrunr,rersal.
a)
Sirnetria
TRANSVERSALA:
Se repereazdpe
rnodel
linia
mediand
Schwartz:
Repere
:
-
rnijlocul
distanlei dintre
aZ-agi
a
3-a
pereche
de
rugi
palatine
-
Sn
(spina
nazald,posterioard
in
spatele
foveelor palatine)
Se
prelungegte
aceastd
iinie.
-
punctul
interincisiv poate
fi deviat,
este
deviata qi
papila
interincisivd
-
inferior
-
frenul
limbii
care
se
tennind
sau
nu
la
punctul interincisiv
Puncte
de
referintd:
-
cuspizii
dr.
gi
stg. ai
fiecdrui dinte
in
parte
(se
rndsoard
distanla
pdnd
la
linia
mediand)
Ytzeazd:
-
un dinte -
unidentard
-2dinli
-bidentard
-
o
hemiarcadd,
- unilaterald
Ex. endalveolie maxilard
superioard
simetricd
./.
I
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
22/43
El
endalveolie
superioard
asimetrici
(dr,
stg.)
b)
Sirnetria
SAGITALA:
Apare
rnodificatd
la dentifia
mixtd
cdnd se.fac
extraclii
precoce.
Punct
de
referinld
-
fulu
meziald,
a Mo situat
cel
inai
distal.
Ytzeazl: -
o
hemiarcadd
-
ambele
hemiarcade
Apare
in
-
laterodevialie
rnandibulard
-
meziopozilie
de
grup.
Ex.
$"
aqD
E
Asimetrie . dr.
l
L-
stg.
Dupa
Schwarz
in
mod
normal
prima
rugd
palatind
se
termind
la
% felei
palatine
a
caninului.
Dacd
PM1
s-a
mezializat-
ruga
palatind,
ajunge
la
acest
nivel.
pTSTANTA
LTNiARA
2
-6
a lui
SCFTWARZ
Se
misoard
in linie
dreaptd
cu compasul
distanla dintre
fala
meziald
Mo
,si
fala
distald
a
I;
erupt
in
pozilie
norma16.
Laun
Si:28
-32mm
DL
=
21
-22
mm
Dacd
Si
>
DL
cregte cu cdte
1
mm
Si
-
10
mm
-+
?ngustare
foarte
grav6
.l:,
L?
.r
2t{
el
is'rEs'r-*
i
bg,+
t-
Apreciazd'
dezvoltarea
transversald
a
arcadelor
av6nd
drept
punct
de
referinfd
"
el(m
-
eKm
"
cale
s6
se
raportezela
rdfimea
felei
,.
Zg
-
zg,,
eKrn
-
ectomolare
-
punctul
cel
mai
extern
de pe
coletul
M6
in
dreptul
rhddcinii
rneziale
vestibuiare
zg-punctul
cei
rnai
extern
de
pe
arcacra
zigomaricd,
eKm
-
eKrn:
4#
:
ro
Diferenfa
dintre
ldlirnea
arcadei
dentare
gi
alveolare
este
3
_
4
mm
Cifi'ele
se
iau
dintr-un
tabel
Se
considerd:
-
SI
=
32
mm
-
IP
ideal
=
37,5
mm
-
iM
ideal
:
49
mm
24
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
25/43
Ex: Dg. Endalveolie preciorninant
(premol
ar6,
molar6)
mono
sau
bimaxilard
simetricd
sau
asimetricd
DEZYOLTAREA SAGITALA
In oftodonfie, dezvoltarea
sagitald
este datd de
unndtorii
autori:
CHATEAU.
Se
traseaz6
linia
mediand
pe modele
pentru
a
simetroscopul.
iNDICELE
LT]NGIME.
KOzu
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
26/43
LM'a
fost datd
de
Chateau
pentru
dentilia
pelmanentd. Pentru dentilia
nrixtd
nu
se
calculeazd,
deoarece
diametrul
mezio
*
distal al
molarilor
de
lapte
este
mai trare
dec6t
ce1
al
preinolarilor.
Forrnule
de
calcul:
LM
superior
-
Si
x
0,83
lm
inferior
-
(
Si
x 0,83)
-
4
Interpretare: -
arcade
normal dezvoltate
4
{/C
=
i'&uc./
arcade
scurtate,
a
l|kud
+
/ch
N
tr
'l
-arcade
alungite,
(
q
r
o
)
prin:
-
retrodenlie
l
-
palatoinclinare
-
mezializare
de
grup
lateral
-
vestibulodenlie
-
vestibulopozilie
alungite
EXISTENT
iDEAL DIFERENTA
LP
lp
LM
hn
PERIMETRIA
Perirnetria
este
o
metodd
proprie
de investigarc pentru
incongruenla dento
-
alveolard.
Dimensiunea
liniard
a arcadelor dupd
$coala
Americand
permite:
-
evaluarea
diametrului
mezio
-
distal
a
caninilor,
premolarilor
I
qi
II
incd
neerupli;
-
evaluarea necesarului de spaliu
pentru
alinierea
dinlilor
la disarmoniile
de
incongruenld;
-
alegerea
de
tratament
prin
ldrgire
sau
extracfie.
l
scurtate
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
27/43
CAREY
-
NANCE
mdsoard
perimetria
cu un dispozitiv
de
lamd,
sdrm[
sau
hArtie
gradatd,
in
"nun".
Repere
-
fala
meziald.
M6,
trecdnd
peste cuspizii
vestibulari
PM,
marginea
incizald. a
C, Is, Ig,
iar
pentru
dentilia de
lapte sunt
valabili
cuspizii
vestibulari
ai
molarilor
de lapte
-
de
la
o
hemiarcadS,la
cealaltd.
Banda
metalici
nu
se
aplicd
"
ondulat"
conform malpozi{iilor
Ex. canin
ectopic.
Se
trece
direct
de
ia
PM ia Ir.
P
(e)
-
perimetrul
existent prin
mdsurare
directd
P
(
i
)
-
perimetrul
ideal
calculat
prin
formule.
Pentru
a
putea
face
o interpretare corectd
se
ia
in
considerare
suffra incisivd
inferioard
si.
Formule
de
calcr-rl:
1)
Dentilia
mixtd:
-
arcada
superioar[:
P
(
i
)
=
si
+
2x* I,8
-
arcada
inferioard
P
(
i
):
si
+
2x*
3,14
-
"
x
"
-
ul
reprezintl.
suma diametrelor
mezio
-
distale
ale
caninului,
PMl'
PMrr
pe
o
herniarcadd,,
-
"
1,8
gi
3,14"
reprezintd
surplusul de
spaliu
liber,
deci
diferenlaintre
diarnetrul
molarilor
de
lapte
gi
premolarilor
de
inlocuire.
in
dentilia
mixtd
"
x "
se
mdsoard
pe
radiog
rafte:
a
c
;
opM1;
opM y.
MOYERS
-
stabilegte
un tabel
de
prezumlie
coreiAnd
suma
incisivd,
cu
diametrul
mezio
-
distal al caninului,
PM
r,
PM
rr.
-
ddnd valoarea
qi
?n
plocente
considerdnd
normal
75%.
2)
Dentilia permanent5.:
Arcada
superioard
Arcada
inferioard
P(i):5i*2x
Pentru dentifia permanentd
pentrr-r
rc
x
('
se recornandd
m[surarea
directd
a
diarnetrului
mezio
-
distal al
C, PM1,
PMrr.
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
28/43
Deficitul
de
spaliu ?n
incongruenld
se
afld
scdzAnd
din
P
(i)
pe
cei
existent
P
(e)
Deficitul
de
spafiu:
P
(i)
-
P
(e)
Deci
LEGEA
LUI
NA}{CE
este datd de
diturenla dintre
P
(i)
9i
P
(e):
deficit
de
spaliu
pAnd
la
-
2
mm
--+
expectativd.
sau tratament
ortodontic
-
deficit
de
spaliu de
la
-2
-
4 mm
-+
tratament
ortodontic
de
ldrgile
-
deficit
de spaliu
mai
mare de
-
5 mm
---+
ca tratament
se
recomandd
extraclia.
Metoda
este
recomandatd pentru
arcada
inerioard. Nu
se
face
in prodenlie gi
letrodenfie.
Av6nd
in
vedere
cd
in formula de
calcui
se
pleacd
de
la si
(suma
incisivd
inferioar[)
gi
pentru
arcada
superioard, diferenlele
sunt foarte
mari.
S-ar impune
un
tabel
de
prezumlie
gi
corelalia
sE
fie intre
SI
(surna
incisivd superioard)
gi
diarnetrul
rnezio
-
distal
al
prernolarilor
RELATIA
ARC
ALVEOLAR.
_
ARC DENTAR.
RELATIA
DINTRE
BAZA
APICALA
$I
BAZA
CORONARA
-
forma gi
dirnensiunea bazei apicale
este
determinatd
de inclinarea
axei
dentare
-
bazacoronard
este
datd de
axul
coroanelor.
Posibilitdii:
\./
\
,/
-
arc apical
>
decdt
arc
coronar
,/\'
,/
\
-
arc apical
de
obicei nu
se facelilrgire,
apare
pericolul
de
recidivd.,
-
CAnd
axele
dentare sunt
paralele, prin
ldrgire
se
obiine
o
vestibuloinclinare
cu
recidivd.
Ex:
*
favorabildldrgirii
-
OCLUZiA
ADANCA
(se
ridicd
ocluzia)
*nefavorabild
l5rgirii OCLTJZIA
DESCHISA
,
SIIPRA OCLUZIA
MINIMA
(se
acutizeazd.)
'3
OCLTJZIA
Se
studiazd pe
model
static:
simetric, sistematic
Ai
in
ceie
trei
planuri
de
referinld
S. T. V.
a)
Dentilia
temporard
-
punct
de
referinld
este
planul
postlacteal
care
este tangenta
la felele
distale M
II
ternporar.
-
linie
dreaptd
-
normal
-
treaptd
meziald.
-
normal
-
dacd este
rnai mare
de
2
-
3 mm
este
vorba
de
o ociuzie
meziahzatd
-
malocluzie.
-
Treaptd
distalizat6,
-
considerat
semn de
anomalie,
rcprezentAnd
ocluzia
di
st alizatd.
d
etenninatd
de retro
gnaf
i
a
man
di
bu
I ard.
-
in rest
normal
-
ocluzia cap la
cap.
b) Dentitia
permanentd
sAGrT4r
Normal:
cuspidul
MV
al
M6
sup
- $an
intercuspidian al
M6 inf
-
PM
Ii
inf.
intre
Plvf
I
qi
PM
Ii
sup.
-
PM I inf.
intre
C
-
PM
I sup.
i
. ,'
C
inf.
intre
I;
-
C
sup.
-
psalidodont:
[-
acoperi
re I/3
()
J
'
^
-
\
L-
cap la
cap
in stabilirea
rapoartelor ocluzale
se
considerd mobil
M6 inferior
deci
ganlul
fap
de
cuspidul
M6
sup.
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
30/43
Anornalii:
r
la
nivelul
M6:
-
raport
mezializat
-
raport distalizat
-
fals raporl
-
mezializat
- distalizat
-
neutral
Se
inregistreazd,
in
"mm"
Dupi
$c.
German6.," i cuspid
-
3
-4
mm"
Raportul
"
FALS
"
apare
in
urma
extracliilor
din
zona
de sprijin
-
se
extrage
M iI
apare
mezializarea M6
gi
apar
raporturi
false uni
sau
bilaterale.
.
la
nivel
C:
-
raport
nezializat
-
raport distalizat
(raporful
C-C,
C-PM)
.
la
nivel frontal:
:
inocluzia
sagitald
rigla
se
plaseazi
pe
marginea
incizald,
a
incisivilor
superiori
gi
se
mdsoard distanla
pdnd
la
fala
vestibulard
a
incisivilor inferiori
-
overjet
-
.
Se
asociaz|,
de obicei
cu
ocluzia
addncd
in acoperig.
Mdrimea
variazd
2
-
10
mm
:
ocluzia
inyersd
-
se
refeldla mai mult
de doud
perechi
de
dinli
=
angrenajul
sau
raportul
invers
frontal
care
se referd la
1, maxim
2 dinti.
Ocluzia inversd
se
poate
asocia cu
inocuzia sagitald inversd
care
presupune
existenla
unei
anomalii
anatomice
foarte
grave
cu
testul
de
retropulsie.
Se
inregislreazl,
cuplul
de
dinfi
care
sunt in
angrenaj
invers.
Ex.
Dacd
-
raportul
M neutral
falsi
extr.
M II
sup
-
raport
mezializat
fals
-'
extr inferior
M II
-
raport distalizat fals
-+
extr
M
II
superior
Dg.
ocluzie
distalizatd
stg.
-
neutral
dr
30
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
31/43
extr
M
iI
inf
gi
M6 mezializat
ocluzie
mezializald
stg
-
neutral
dr.
extr.
M
II
sup
gi
M6
mezializat
ocluzie neutrald stg.-
cu fals
raport
mezializatldistalizat
drept
TRANSVERSAL:
Normal
---
arcul
dentar
superior
citcumscrie arcul
dentar
inferior
-)
linia interincisivd
superioard
gi
inferioard
sunt
in continuare
Anomalii
--'
-
ocluzie inversd
unilaterald
dreaptd/st6ngd
lateral
-
ocluzie inversd
bilaterald
-
ocluzie
inversd
totald
- ocluzie lingualizatd
(fala
vestibulard
a d.
inf. vin in contact
cu
falapalatinald
a
d. sup)
(
Poate
apare
iatrogen
prin
idrgire
superioard)
-
raport
invers
(
1
-
2 dinli)
-r
cr-gi
;V4/
frontal
-
linia
incisivd superioald
sau
cea
inferioard
este
deviatd
la dr.
sau stg
superior ia dreapta iar inferior
stg.
sau
invers
Punctul
de referinfd
*
superior
-
papila
interincisiv6 fald
de
linia
median6. a
palatului
*
inferior
-
frenul
limbii
Apare deviatd
in:
-
incongruenfd
-
migrlri,
dentare
-
laterognafii
rnandibulare
VERTICAL:
Normal:
-
frontal
acoperire
Il3
-psalidodonlie
. .. de
la homo
sapiens
Deosebim
2
pianuri
ocluzale:
at
JI
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
32/43
-
funclional
-
se inscrie
de-a lungul
limitei
intercuspidiene
laterale ce
se
continud
frontal
cu fosetele supracingulare.
-
Convenfional
-
plan
ocluzal ce
unegte
cuspizii vestibulari
ai PM
$i
M
inferiori
qi
trece
la
1
mm
sub
margineaincizald
a
incisivilor
inferior
Anomalii:
I)
ocltuia
deschisd
-
inocluzia verticald
Se
interpreteazd.in
"mm"
gi
grupe
de
dinli
interesali
(de
la
-
pAnd
la)
Sunt
date de:
-
anomalii
funcfionale:
-
supt
deget
-
deglutilie
irifantilS
-
brahidenfie
(
d. hipoplazici)
ocluzia
deschisd
MORDEX
APERTUS
KAMBELLI
din rahitism
cu
semne
asociate (
boltd
adAnc6,
hipoplazii de smal1,
arcadd. alungitd,
compresie
de
maxilar,
respiralie orald,
deglutilie
infantild)
-
iatrogenie.
.
2)
ocluzia
addncd
fn
acoperis
DACKBISS
supraocluzia
este
asociatd
cu inocluzia
sagitald.
3)
ocluzia
addncd
acoperitd
DECKBISS
c6nd
existi
un
contact
in
suprafald
intre falapalatinald
a
frontalilor
superiori
gi
fala
vestibularS.
a
celor
inferiori.
Arcada
are o
formd de trapez
cu
incisivii
superiori
in
palatoinclinare
qi
cu cei
inferiori
in linguopozilie
sau
mandibuld
distalizatd.
Acoperirea
poate
fi
Yz;3/a,totald
Ocluzia
adAnc5
acoperitd
poate
apare
datorit[
infraalveolodenliei
laterale
sau
supraalveolodenpiei
frontale
sau
infra
lat
gi
supra frontal.
32
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
33/43
cLASTFTcAREA
tx
oRToDor\TrE
$c.
Americand
-
MALO
CLUTI
$c.
Gennand
-
SINDROM
(DISGNATID
$c.
Francezd
-
DIZARMONII
DENTO
-
ALVEOLARE
$c.
RomAnd
-
ANOMALII
DENTO
-
MAXILARE
ANGLE
1910
Angle
considerd
rapoartele la nivelul M6 stabile
gi
se numesc
"
CHEIA LUI
ANGLE".
in func1ie
de
aceste
rapoarte clistingem
3
clase:
Cl.
f.
-rapoartele
in
plan
sagital
Ia nivelul M6
-
NEUTRALE
-
deci
anomalia intereseazd
grupul
frontal
intr-o
foarte
mare varietate
de
forme:
ANIDERS
ON sistematiz
eazE
in
-
tip
1.
-
incongruenld grup
fiontal
superior
qi
inferior de
cauzd,
geneticd
-
tip
2.
-
prod,enlie
superioard
gi
inferioari
ocluzie
deschis[
- tip
3
-
ocluzie
inversS.
frontal[
tip
4.
-
ocluzie
inversd
laterald
-
tip 5.
- anomalii
apdrute
in
urma extracliilor precoce
in
arcada
laterald.
-
diasteme
-
anodonfia
-
d.
supranumerari
-
incluzie
-
anornalii
dentare
izolate
$coala
ftancezd,
sistematiz eaz6.
:
-
subdiviziunea
i -
maloclttziila
un
grup
restrdns
de
dinli
consecin{a:
exhacliilor precoce
-
microdonfiei
-
macrodonliei
d. Supranumerari
-
anodonliei
-
incluziei
-
diasternei
protruziei
-
ocluziei
deschise
J-t
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
34/43
-
subdiviziunea
2
-
incongruenfa
grupuiui
frontal
-
subdiviziunea
3
-
pro
sau
retruzie
dentard
-
pro
sau
retroalveolie de
cauzd,
geneticd
Cl.
II.
-
rapoarte
in
plan
sagital
la
nivelul M6
-
DISTALIZATE
-
ocluzie
distalizatd
-
subdiviziunea
1
-
CL
WI
-
ocluzie distailizatd cu
ocluzie
addncd in
acoperiq
cu
inoclizie
sagitali
la
grupul
frontal
de
tip
respirator.
Subdiviziunea 2
CL
IIl2
ocluzie
distalizatd
cu
ocluzie
adAncd
acoperitd
la
grupul
frontal
de tip
respirator
nazal
Elevii
lui
Angle adaugi:
subdiviziunea
pentru
ocluzie unilateral
d distalizatd
-
unilat
erald,dr./stg.
-
bilateralE
Cl
III.-
rapoarte
in
plan
sagital la
nivelul
M6
*
If.F,ZI1^LIZAT
-
ocluzie
mezializatd,
CRITICI:
-*
Angle
a
socotit
M6 superior
fix, dar
aceasta este
relativd
deoarece
se
poate
mezializa
in urma
extracliei
M
II ternporar
sau
anodonlie
-apar
rapoarte
fals
mezializate
s
au
distalizate
SCOALA GERMANA
1920
1.
SINDROM
DE
iNGUSTARE:
-
adevdratl'
-
geneticd
c6nd
mugurii
dentari
sunt
situali
intraosos
intr-o
poziyie
care
dd
nagtere
la anomalii.
-
sirnptomaticd
-
funclionald (respiralie
orald, deglutilie
infantild,
suptul
degetului)
SEMNELE
ASOCIATE
-
acestui
sindroin
sunt
urmdtoarele:
T
-
arcada
este
ingustatd"=
endalveolie:
care
poate
fi:
-
unimaxilard,
-
bimaxilari,
,
-
simetricd,
-
asimetricd.
34
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
35/43
A
.F
,#,
- asociatd
frontal
cu
ptpltuzlg:
proalveolie cu incongruenld
- asociatd- inqustare cu incongruelll{frrd
protruzie
- asociatd
-
incongruenld
cu
prodlveolodenlie
c
La
arcada
inferioard frontal
se intdlneqte
mai des
incongruenld
in
cadrul
sindromului
de ingustare
transversal
poate
exista:
-
ocluzie
inversd laterald
-
unilaterald I
bilaterali
raport mvers
-
angrena-i invers
V
it
pian
vertical
existd
ocluzie
addncd
in
acoperis
cu
infra
sau
s
upr a
alv e
o
I
o cle
nl
i
e
-fr
o
nt al
d
2.
SINDROM DE PROGENIE:
a) Progenia adev5rati
Sinonirne:
-cl.
IIIa.
.....Angle
- prognalia
anatomicd
(gc.
Francezd)
.
Este
de
naturd geneticd,
mandibula
suferd o
creqtere
exagerat[
in
plan'sagital
gi
alunecare anterioar6..
Apare ocluzia
mezializatd,
ocluzia inversS. frontald
care
se
poate
asocia
cu
inocluzie
sagitald,
ocluzie
inversd
totald.
Tratament: chirurgical
b)
Proeenia
de conducere
cuspidiand forlatd:
Este
caracteristicd
dentiliei
ternporare
gi
mixte.
Se instale
azd, inurma
lipsei
de abrazie
a caninului
temporar
mai
des
cel
inferior.
Dacd
nu
este
diagnosticat
preboce,
devine
anatomicd.
Tratament:
diagnostic
precoce
-
qlefuire
selectivd
a
caninuiui
gi
barbila
+
capelind
Ocluzia invers[
frontald
o
intdlnim
in
mod obligatoriu
in
anomaliile
congenitale:
despicdturi
reducerea
numericd ia
rnaxilarul
superior deci
anodonlia
GENIE:
MENTON
Prosenia
fals6:
35
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
36/43
-
d.
inclugi
-
cicatrici
-
traumatisrne
-
retrognalie
maxilard
Semne
asociate:
---+
-
ocluziamezializatd
-
ocluzia inversd frontalS
sau
totald
dezvoltarea
maxiiarului
superior
nu
are
loc,
arcadele
sunt scurtate,
uneori
aparc
qi
o
ingustare
(endo)
*
endo
*
retro
-
supraalveolodenlie
frontald
inferioar[
Tratament:
-
diagnostic
precoce
-
profilaxie
Teste
-+
testul
de
retropulsie
a
rnandibulei
cale este
un
element
de
diagnostic.
in
cazul
cdnd
este
negativ
-
obligatoriu
apare alunecarea
mandibulei inainte
-
incongruenfa
dinfilor
frontali
superiori
-
retrodenlia frontaid superioard
-
retrodenlia frontali
inferioar6
compensatorie
-
prodenlia
fronta16
superioard compensatorie
3. SINDROM DE
#E}ANCA ACOPE
in
acest
caz,
bazacoronard
1
bazaapicald
Semne
orincinale:
-
ocluzia adAnci
-
dinlii
frontali
-
cei
2Is
gi
2Linretrodenlie
-
Is
in retrodenfie
sau
palatoinclinare
-
11
vestibuloinclinare
sau
normal
Incongruen 6
-
Ocluzie
distalizatd
(datorita
Ic
retrodenfie)
-
Forma
arcadei intrapez sau M
-
Deglutifie
palatald
36
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
37/43
4.
SINDROM
DE
OCLUZIE
DESCHISA:
Etiologie:
sugerea
degetului,
deglutilie infantild,
factori
funcfionaii
-
ocluzia
deschis[
adevdratd
MORDEX
APERTUS se
asociazd
cu
hipoplazia
d.
frontaii.
Semne
principgle:
- ocluzia deschisd verticald
-
supraalveolodenlie
laterald'
-
infraalveolodenlie
frontald
-
arcade
ingustate
- proalveolodenlie
-
incongruenld
(datoritd
reducerii
perimetrului
din cauza
inocluziei
verticale)
Acest sindrorn
se
referd la ocluzia
inversd bilateralS
datd
de:
-
endalveolie
gravd
:
-
laterognalie mandibul
ard
(
-
anatomicd,
-
funcfionala)
6.
CONSECINTELE
EXTRACTIEI
PRECOCE:
in
urma extracfiilor precoce
din
zona de sprijin
tabloul
clinic
prezintd
aspecte
variate.
Consecinla extracliilor
precoce
este
mezializarea
M6
gi
reducerea
spaliului
de
eruptie pentru
dinlii
permanenli
care
erup
ultimii
pe
arcada
PM
II
gi
C
)t
7.
ALTE
ANOMALII:
DIASTEMA
DINTII SUPRANTII\4ERARI
ANODONTTA
INCLUZIA
_
REINCLUZIA
TRANSP
OZITIA
F
g'i'{iu{t.''ita
1--,,^t-t{e^
DINTI MAzu
PENTRU ARCADE
MICI
Liui-i;^
rfiL+{-.
&,
jl
-
t.
\LU-1
{:l-7)Cr'trl,i$,e
L,
37
*$^t
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
38/43
zA
DG
ct-t
u
iu
Clasificarea
$c
Franceze
este
o
clasificare
componentere
diferite
care
arcdtuiesc
aparatui
dento
alcadele
dentare,
procesele
aiveolare,
clinicd
care
are
la
bazd
-
rnaxilar:
bazele
maxilare,
Etiologie:
genetic,
endocrin,
funcfional.
Diagnostic:
examen
ciinic,
studiu
de
model.
Tratament:
individu
alizatla
caz.
Cuprinde
;-
pr.oalveolie
qJ
s
r_
retroalveolie
J
{-
supraalveolie,
l-
infraalveolie,
;- endalveolie,
1
t-
exalveolie
clasificarea
$c
Romanegti
este
clinico
antropologicd
gi
are
la
bazd
delirnitarea
antroporogicd
are
diverseror
componente
are
ap.d,irr.
-
ongmea
embrionard
diferitd
-
modul
de
cregtere
diferit
-
factori
de
creqtere
diferili
Sunt
5
clase:
1.
-. relalia
maxilar
qibazacraniului
Etiologie;
endocrind,
geneticd
Diagnostic
:
teleradiografi
e
Tratament:
chirurgical
Cuprinde:
.;-
prognalie
.-
retrognatie,
f
supragnafie,
L
infragnafie,
..,r
endognafie,
t-
exognapie
l;.;.
-
interese
azd,
conponenta
alveolard
raportatd
Ia
baza
maxilarului.
38
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
39/43
3.
DIZARMONiE
DENTARA
DE
GRUP
-
se
referd
la rapoartele
unui
grup
de
dinli
fafd
de
arcada
alveolard,
Etiologie:
factori
enclocrini,
iatrogeni,
ftinclionali
,r ,
Cuprinde:
6-prodenfie,
-1
L-
relrodenlie,
[-
supradenfie,
I
l^7
[-
infiadenfie,
7f
C
.q4od*f,S-
I
L
exodentie
+.
nzarurffirro
-
arvporanA
-
(
o.a.u.r
a)
cu
SPATIERE
-
dinli
in
evantai
(
tqtuce
,
, tht',k
"Lt)
b) cu
iNCONGRUENTA
care
poate
sd
fie
la
rAndul
ei:
-
D.d.a.
primar6,
-
D.d.a.
secundarS,
-
D.d.a.
tranzitorie.
D.d.a.
primari
cu
ffracrodenlie
atunci
cAnd
suma
incisivd
SI
>
3 5
mm
D.d.a.
secundarir:
-
reducerea perimetului
arcadei prin
endo
sau
retroalveolopozi{ie
(arcadele
sunt
ingustate
gi
scurtate)
-
prezenla
pe
arcade
a
dinlilor
supranumerari
-
secundard
extracliei precoce
in
zofla de
sprijin
-
efectul
in tirnp
marcat
de
ultimui
dinte
care
erupe
pe
arcadd
C,PM2.
De
cele
mai multe
ori este
o anomalie
iatrogend
D.d.a.
tranzitorie
-
se intAlnegte
la dentilia
mixtd
prin
eruplia precoce
a
unui
dinte
permanent.
Oferd
pos
ibil
it6 i de
autor ezolv
ar e.
5.
DIZARMONII
DENTARE
IZOLATE:
-
de
num[r
-
anodonlii,
d.
supranumerari
de
eruplie
-
ectopic
-
de
pozilie-
palato
-,
vestibulo
-,
transpozilii,
-
de
formd
-
forme
variate
'i9
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
40/43
de
dimensiune
-
macro-,
micro-,
de
structurd
-hipoplaziile
diastema
incluzia
incongruenla
-
rotblii
OBIECTIV
TERAPEUTIC
TIOPATOGENIE
Felul
leziunii
MAXILAR
(GNATTE)
(ALVEOLTE)
Dn{Tr
GRUP.
(DENTTE)
OCLUZTE
DIZARMONIE
DENTO.
ALVEOLARA
DIZARMCNII
DENTARE
IZOLATE
NUMAR
I'/1T TTA /
v
wl-ulvl STRUCTUiiA
ERUPTIE
nhl,a I
.c \_/-KlviA
40
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
41/43
DIAGI\oSrICUL ix oRToDoI',{TrE
Diagnosticul
in
orlodonfie
se face:
-
anatomo-clinic
-
de
conlinut
-
topografic
-
etiologic
Puncte
de
referin [:
-
caria,
,
|
I
-
parodon{iul,
-
anomalia.
PENTRU
CARIE:
Dg.
anatomo-clinic:
-->
-
pdnd
LaZ carii se specificl
dintele
-
peste
2 carii
-
policarii
Dg.
topoqrafic:
-+
-
se
va
specifica
predominanla cariei
pe
fefele
ocluzale
sau aproximale
gi
grupul
dentar
-
tratate,
tratate
parlial,
netratate
corespunzdtor
in momentul
ex.
Dg, etiologic:
--'
- incongruenfi,
-
autocurdfire,
-
lipsa
de
igiend,
-
deficienle
de
structuri,
etc,
PENTRU
PARODONTIU:
Dg.
anatomo-clinic:
--+
-
felui
respectiv de
afecfiune:
-
papilitd
-
gingivitd,
-
parodontitd
marginald superficiald,
-
parodontitd
marginald
profundd
Dg. topografic:
--
-
iocalizarea afecliunii
respective:
-
un
dinte,
-
grupul
frontal
-
superior /
inferior,
-
arcada
laterald,
-
total.
41
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
42/43
Dg. etiologic:
--
o
etioloBie
legat[ de factorui
local:
(ADM)
-
igiend,
- tartru,
-
incongruenfd,
etc.
o
etiologie
legatd
de
factorul
general:
-
boli
de
sistem
(
anemie,
diabet
juvenil,
leucemii,
rnedicalii)
-
hipofunclii,
-
hiperfunclii.
PENTRU
ANOMALIE:
Dq.
anatomo-clinic:
-+
-
gcoala
in
care
se incadreazd
anomalia
respectivd
gc.
Arnericand
-
Angle,
gc.
German6,
g
c.
E+aneez#-Rornansased
rlG-
c*i
rtiu-
Diagnosticul
sd
respecte
urmltoarea
ordine:
- maxilar,
-
alveolar,
-
dinfi
-
dentar
de
grup,
dinte,
-
ocluzie
in cele
trei planuri
de
referinfd.
Pentru
colxponenta alveolard
,si
dentard de
grup
este
indic.atd
respectarea
urmdtoarei
ordini:
-
modificdri in
plan
T,
S,
V.
.
tooosrafic:
-)
Pentru
ocluzie ordinea
este:
S,
T,
V.
D.d.a.
cu
incongruenld
cu
-+
se
precizeazd
elementele
evidente
-
frontal
-
sup/inf
-
infraalveolodenlie,
supraalveolodenfie
D.d.a.
cu spafiere dentard
42
-
7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu
43/43
D,d.a.
izolate:
-
anodonlii,
-
d.
supranumerari,
-
rotalii
in
ax,
-
rlacrodonlie,
-
diasternd,
etc.
Dg. etiologic:
-'
- genetic6,
-
iatrogend, (extracfii
precoce)
-
f. locali,
-
f.
funcfionali, (respiralie
orald,'deglutilie
infantiid,
interpoziiii)
-
f. endocrini
top related