1

1. Formarea mugurilor faciali si a viitoarei feteMugurii faciali apar la nivelul arcului I branhial, dupa deflexia extremitatii cefalice ce are loc ca urmare a cresterii cavitatii celomice (viitoarea inima). Mugurii faciali sunt in numar de 5 (1 mugure frontal, 2 muguri maxilari si 2 muguri mandibulari). La partea inferioara a mugurelui frontal, apar 2 ingrosari ce vor creste lateral, placode olfactive (originea narinelor primitive). Acestea vor diviza mugurele frontal, in a 35-a zi intrauterina, in 2 muguri nazali interni si 2 externi. La partea inferioara a placodelor olfactive se va forma membrana buco-nazala Hochstetter, formata din 2 foite ectodermice, care va disparea si va da nastere la celulele neuro-senzitive.Intre mugurii frontal si maxilari va apare un sant optic, numit placode optice (originea canalului lacrimal).Mugurii faciali vor creste median si anterior, prin multiplicarea celulara, apropiindu-se, iar prin mezodermizare se vor uni intre ei, formand viitoarea fata.Mugurii nazali interni cresc si coboara, prin mezodermizare se unesc intre ei si vor da nastere la: filtrum buzei superioare, osul interincisiv (palatul primar), varful nasului (columela), lama perpendiculara a etmoidului si septul nazal.Mugurii nazali externi cresc si coboara, se unesc cu mugurii nazali interni si vor da nastere la: aripa externa a nasului, podeaua narinei, pragul narinar si partea superioara si interna a orbitei.

Mugurii maxilari cresc catre anterior, trec pe sub mugurii nazali externi si se unesc cu mugurii nazali interni la partea lor inferioara si vor da nastere la: osul maxilar (palatul secundar), 2/3 externe ale buzei superioare si apofizele palatine ale osului maxilar.

Mugurii mandibulari cresc si se unesc intre ei si cu mugurii maxilari si vor da nastere la: osul mandibular si buza inferioara.

In saptamana 7-9 intrauterina, are loc septarea cavitatii nazo-bucale primitive, printr-un proces dublu de septare verticala si orizontala.

Palatul primar se formeaza din mugurii nazali interni care dezvolta in jos o prelungire verticala mediana (tuberculul median- viitorul sept nazal) si 2 prelungiri laterale (procese globulare- viitorul os incisiv).

Palatul secundar se formeaza din mugurii maxilari, care se dezvolta anterior si median, si se unesc cu mugurii nazali interni la nivelul proceselor globulare (viitoarele lame orizontale maxilare). Lamele orizontale maxilare se unesc cu procesele palatine, iar pe mijlocul lor se va contura canalul nazo-palatin.

Planseul bucal se formeaza din arcurile branhiale 1,2 si 3, limba se formeaza din toate cele 5 arcuri branhiale si musculatura se formeaza din primele 2 arcuri branhiale. Toate structurile fetei se vor finaliza in perioada de fat (fetogeneza).2. Anomaliile dento-maxilare care apar in perioada de dezvoltare intrauterinaAceste anomalii sunt reprezentate de embriopatii si fetopatii.

Embriopatiile sunt malformatiile congenitale care apar in perioada de embrion si afecteaza organele care au inceput sa se formeze. Astfel apar malformatiile cranio-faciale asociate cu cele cardiace, datorate factorilor teratogeni.

Intre ziua 15 si 20 i.u. (perioada de gastrula) pot apare, datorita fenomenului de inductie, dedublari ale extremitatii cefalice (diprosopie) sau a arcului mandibular (polignatie) si aberatii cromozomiale (trisomia 21 Langdon Down).

In saptamana 3-4 i.u. (perioada formari mugurilor faciali) pot apare anomalii apartinand primului arc branhial prin nedezvoltarea mugurilor faciali: ciclocefalie (lipsa mugurelui frontal), arinencefalie (lipsa mugurilor nazali interni) din sindromul Patau, ageniocefalie si prin hipoplazia mugurilor faciali: sindromul Pierre Robin (afectarea mugurilor mandibulari), sindromul Franceschetti (afectarea mugurilor maxilari).In saptamana 5-8 i.u. pot apare defecte de coalescenta ale mugurilor faciali ce au ca rezulatat: despicatura mediana a fetei, despicatura paramediana a fetei (buza de iepure), agnatia (este incompatibila cu viata), despicatura laterala a fetei de la comisura la unghiul extern al ochiului (coloboma- este incompatibila cu viata ), despicatura buzei, a osului alveolar si a palatului, despicatura mediana inferioara a fetei, despicatura transversala a fetei, astomia, microstomia, macrostomia.

In perioada de odontogeneza se pot produce anomalii dentare primare de numar (anodontii, hiperdontii, cuspizi sau radacini supranumerare), volum (macro- si microdontia), forma (dinti nanici, bigeminati, schizodinii), structura (amelogeneza sau dentinogeneza imperfecta, hipoplazii de smalt, perle de smalt), pozitie (rotatia) si sediu (ectopia, heterotopia, transpozitia).Fetopatiile sunt malformatiile care apar in perioada de fat si se datoreaza factorilor de mediu care intervin in timpul sarcinii. Factorii interni sau materni care genereaza asimetriile faciale sunt: retroversia uterului, pozitia cordonului ombilical, fibroame uterine, pozitia anormala aa membrelor fatului fata de cap. Alti factori materni sunt: tulburari hormonale, infectii virale sau bacteriene (rubeola, gripa), medicamente (tetraciclina, talidomida), substante chimice (alcool, tutun).

Exemple: - embriopatia rubeolica determina sindromul Green caracterizat prin malformatii oculare, ORL si prin tulburari ale sistemului dentar (geminatie dentara, hipoplazii de smalt, eruptie retardata);

- luesul congenital determina aparitia ocluziei dentare scheletale si a anomaliilor dentare de forma (dinti Hutchinson), de volm, structura si pozitie;

- despicaturile labio-maxilo-palatine produc o micrognatie a maxilarului si afectarea sistemului dentar (anodontii, hipoplazii, malpozitii dentare).

In timpul nasterii pot actiona factori externi (forceps) care pot distruge centrul condilian, care determina pe parcursul cresterii cranio-faciale, aparitia laterognatiei mandibulare.3. Suturile boltii palatine si directia de crestere oaselor

Bolta palatina creste prin suturi si crestere periostala care este activa toata viata. Astfel, sutura incisivo-canina este activa pana la 6 ani, sutura medio-palatina este activa pana la 12 ani si sutura palato-maxilara traversa este activa pana la 25 de ani. Cresterea periostala este influentata genetic si epigenetic (de dezvoltarea septului nazal, a osului alveolar, de coborarea boltii palatine si a limbii).

4. Nucleii de crestere si cresterea perioatala a mandibulei

Mandibula creste prin nuclee de crestere si crestere periostala, care este activa toata viata. Astfel, nucleul simfizar este activ pana la 2 ani, nucleul angular si nucleul coronoidian sunt osificate la nastere, nucleul condilian activ pana la 20 ani.

Cresterea periostala este influentata genetic, epigenetic (de dezvoltarea sincondrozei sfeno-occipitale, a fenomenului dentitiei, a osului alveolar, a ligamentelor dento-alveolare, a limbii, a glandei submaxilare, a muschilor pterigoidieni externi, de functiile aparatului dento-maxilar) si hormonal (prin hormonul somatotrop).5. Tipuri de rotatie mandibulara

Directia de crestere mandibulara depinde de nucleul de crestere condilian (punct posterior) si de cresterea suturala si alveolara (punct anterior).

Cresterea de tip neutral se produce cand osificarea celor 2 puncte se face in aceeasi directie.

Cresterea de tip orizontal (rotatie antero-posterioara) se produce cand predomina osificarea centrului condilian si se caracterizeaza prin semnele lui Bjork: crestere condiliana in sus-inainte, pozitie joasa a articulatiei temporo-mandibulare, ramul ascendent al mandibulei este lung si larg, simfiza mentoniera este densa si groasa, ramul orizontal al mandibulei este inalt, unghiul goniac inchis, dezvoltarea redusa a inaltimii alveolare si dentare laterale.Cresterea de tip vertical (rotatie postero-inferioara), se produce cand predomina osificarea suturala si alveolara si se caracterizeaza prin semnele lui Bjork: crestere condiliana in sus-inapoi, pozitie inalta a articulatiei temporo-mandibulare, inaltime mica a ramului ascendent al mandibulei, unghi goniac deschis, si dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale.

6. Tipuri de rotatie faciala

Asocierea rotatiilor maxilare si mandibulare dau urmatoarele tipuri de rotatii faciale:

rotatii superioare sau inferioare, cand rotatia mandibulei si a maxilarului se efectueaza in acelasi sens si dimensiunea verticala ramane constanta in timpul cresterii;

rotatie anterioara sau hipodivergenta cand rotatiile mandibulei si a maxilarului converg si se caracterizeaza prin semnele lui Bjork: condil mandibular robust, rotunjit, dezvoltat in sus-inainte, canal dentar curbat, corticala simfizei mentoniere ingrosata, rebord mandibular preangular convex, unghi goniac cu tendinta de inchidere, tendinta la supraacoperire incisiva, axele molare sunt verticale si perpendiculare pe planul de ocluzie si inaltimea etajului inferior redusa; rotatie posterioara sau hiperdivergenta, cand rotatiile mandibulei si a maxilarului diverg si se caracterizeaza (semnele lui Bjork) prin: condil inalt si ingust, dirijat spre inapoi, canal dentar drept, ramul vertical al mandibulei scurt si ingust, ramul orizontal al mandibulei inclinat in jos si inainte, corticala simfizei mentoniere fina, simfiza mentoniera dreapta, alungita, orientata in sus-inainte, crestere preangulara marcata, unghi goniac cu tendinta la deschidere, articulatia temporo-mandibulara plasata inalt, tendinta axelor molare de inclinare spre inainte, inaltimea etajului inferior marita, volum alveolo-dentar marit, tendinta la inclinare vestibulara incisiva.

7. Relatii intermaxilare din viata intrauterina

Dinamica relatiilor intermaxilare din viata i.u. se refera la variatia rapoartelor sagitale dintre maxilar si mandibula, stabilite pe parcursul dezvoltarii vietii i.u. : in primele 2 luni i.u. cresterea diferentiata a maxilarelor, ca si existenta unei cavitati comune nazo-bucale ocupata de limba, determina un prognatism maxilar embrionar;

in luna a 3-a i.u. dupa septarea cavitatii nazo-bucale, limba coboara si stimuleaza dezvoltarea mandibulei, determinand un prognatism mandibular embrionar;

in ultimele luni i.u. intra in functie sistemul endocrin, care va dezvolta planum-ul bazei craniului si implicit maxilarul, determinand un prognatism maxilar embrionar.8. Relatii intermaxilare din perioada predentara

La nastere, nou-nascutul prezinta prognatism maxilar. Aspectul maxilo-facial al nou-nascutului este caracterizat printr-un etaj inferior al fetei putin dezvoltat, pozitie posterioara a mandibulei fata de maxilar (retrognatism mandibular fiziologic) si unghiuri mandibulare larg deschise. Procesele alveolare sunt invelite de o gingie roz, ferma, care acopera stratul dens al periostului. Mucoasa gingivala prezinta 2 portiuni, labio-bucala si linguala, si este separata de mucoasa palatului si a planseului bucal.

Relatiile invelisului gingival superior si inferior ale nou-nascutului pot varia si nu pot fi utilizate ca un criteriu de diagnostic pentru precizari sigure asupra ocluziei dentare ulterioare: relatia plana (orizontala) invelisul inferior vine in contact cu mijlocul invelisului gingival superior;

relatia in acoperis abrupt exista un anumit grad de acoperire verticala si o inocluzie sagitala de 3-4mm intre invelisul gingival superior si inferior;

relatia in treapta inclinata (in cutie) - invelisul gingival superior este inclinat si cuprinde invelisul gingival inferior (poate evolua spre o ocluzie adanca acoperita);

relatie progena - invelisul gingival inferior depaseste anterior invelisul gingival superior (poate evolua spre o ocluzie progenica);

relatia cap la cap - invelisul gingival superior se gaseste in acelasi plan anterior cu invelisul gingival inferior (poate evolua spre o ocluzie progenica).

Actul suptului la sanul mamei favorizeaza propulsia ritmica a mandibulei , atenuand decalajul intermaxilar prezent la nastere. Astfel, pana la 6 luni se realizeaza reglarea relatiei centrice mandibulo-craniene, care reprezinta prima mezializare a mandibulei. Invelisul gingival superior se va gasi intr-un raport cap la cap cu invelisul gingival inferior, care va genera un raport normal al incisivilor temporari care urmeaza sa erupa. Alimentatia artificiala a sugarului poate bloca avansarea mandibulei, fiind cauza retrognatiei mandibulare si a ocluziei distalizate din dentatia temporara.9. Caracteristicile erurtiei dintilor temporari

Eruptia dintilor temporari incepe la 6 luni si se termina la 2 ani si jumatate. Dintii temporari erup din 6 in 6 luni. Termenul de variabilitate este de 6 luni. Erup intai dintii inferiori apoi dintii superiori dupa 2-3 luni, exceptie facand incisivii laterali.

10. Dezvoltarea ocluziei dentare din perioada dentatiei temporare

Intre varsta de 6 luni si 2 ani jumatate, are loc eruptia dintilor temporari si constituirea ocluziei dentare temporare. Eruptia dentara este un proces complex de fenomene fiziologice metabolice, prin care dintii migreaza din zona osoasa in care s-au format, in cavitatea orala, pana la atingerea planului de ocluzie. Secventa si momentul eruptiei dentare sunt determinate genetic. Formarea celor 2/3 a radacinii este genotipica, iar 1/3 apicala este fenotipica. Dintele isi incepe eruptia dentara cand are mineralizata coroana si cele 2/3 din radacina. Un dinte este considerat erupt din punct de vedere clinic, cand cuspidul lui a perforat mucoasa gingivala. Eruptia dentara variaza in raport cu rasa, tipul regional, tipul constitutional, sexul si cu factorii generali si locali.11. Caracteristicile eruptiei dintilor permanenti

Eruptia dintilor temporari incepe la 6ani si se termina la 18 ani. Dintii permanenti erup din an in an. Termenul de variabilitate este de un an. Erup intai dintii inferiori apoi dintii superiori dupa 2-3 luni, exceptie facand incisivii laterali.

12. Ocluzia dentara normala si patologica in sens sagital

Zona frontala - repere normale: fetele palatinale ale incisivilor superiori se sprijina, la nivelul cingulum-ului pe marginile incizale ale incisivilor inferiori, realizand o inocluzie sagitala de 0-2 mm cu fetele vestibulare ale acestora.

Zona frontala - repere anormale: inocluzie sagitala mai mare de 2 mm, inocluzie sagitala negativa, ocluzie inversa frontala si angrenaj invers frontal.

Zona laterala repere normale canine: varful caninului inferior se articuleaza cu fata distala a incisivului lateral superior si cu fata meziala a caninului superior.

Zona laterala repere anormale canine: rapoarte distalizate sau mezializate.

Zona laterala repere normale molare: cuspidul mezio-vestibular al molarului prim superior se articuleaza cu santul vestibular intercuspidian al molarului prim inferior.

Zona laterala repere anormale molare: rapoarte distalizate sau mezializate.

13. Ocluzia dentara normala si patologica in sens transversalZona frontala repere normale: linia frenurilor buzelor coincide.

Zona frontala repere anormale: laterodeviatie dreapta sau stanga si laterognatie dreapta

sau stanga.

Zona laterala repere normale: arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara cu cuspizii vestibulari si arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara cu cuspizii linguali, datorita inclinatiei vestibulo-orala ale dintilor.

Zona laterala repere anormale: angrenaj invers lateral, ocluzie inversa unilaterala, bilaterala (incrucisata) sau totala, ocluzie forfecata, lingualizata, raport vestbularizat.14.OCLUZIA DENTARA NORMALA SI PATOLOGICA IN SENS VERTICAL

In dentatia temporala:-zona frontala:repere normale:

-la 6 luni I sup acopera I inf in raport1\1

-la 18 luni I sup acopera I inf in raport 1\2 sau 2\3

-la 30 de luni I sup acopera I inf in raport1\2 sau cap la cap

-zona frontala repere anormale

-ocluzie deschisa frontala ,ocluzie adanca[ in acoperis,acoperita sau prabusita]

Zona laterala repere normale:contacte interarcadice realizand curba Spee

-repere anormale:infraocluzie sau ocluzie deschisa laterala ;supraocluzie In prima etapa a dentitiei mixte-zona frontala repere normale :I sup acopera Iinf in raport 1\2

-repere anormale:ocluzie deschisa frontala

-ocluzie adanca[ in acoperis,acoperita ,prabusita,capac de cutie]

In a doua etapa a dentitiei mixta-zona frontala:repere normale:I sup acopera I inf in raport 1\3 Repere anormale: ocluzie deschisa frontala -ocluzie adanca[ in acoperis,acoperita ,prabusita]

-zona laterala:repere normale:contacte interarcadice tripodale cuspid foseta

Repere anormale:infraocluzie sau ocluzie deschisa lat.

In dentatia permanenta-in zona frontala :repere normale:I sup acopera I inf [supraacoperire 2mm]sau cap la cap] Repere anormale: ocluzie deschisa frontala -ocluzie adanca[ in acoperis,acoperita ,prabusita]

-in zona laterala: repere normale:contacte interarcadice tripodale cuspid foseta sau cuspid-ambrazura

Repere anormale:infraocluzie sau ocluzie deschisa lat.

Supraocluzie sau ocluzie deschisa lat.15. Tabloul clinic dento-maxilo-facial in sdr Langdon-Down

-trisomia 21,monglosim

-se dat cromozomului al 3lea la perechea 21 care determina aparitia unei hipoplazii in dezvoltarea bazei craniului si a maxilarului

-facies mongloid:fata rotunda,plata,fara relief,frunte bombata,radacina nasului infundata,hipertelorism[ochi situati la distanta],epicantus[repliu cutanat la unghiul intern al ochiului],microstomie,profil turtit

-la nivel scheletal:micro-retrognatie maxilara,bolta palatina ogivala

-la nivel ocluzal:ocluzie inversa frontal sau totala,angrenaje inverse,laterodeviatie mandibulara

-la nivel dentar:anomalii dentare de numar,forma,volum;intarzieri in eruptia dentara;boala periodontal;carii dentare;igiena deficitara

-la nivelul partilor moi:macroglosie,limba scrotal sau geografica.16. TABLOU CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR.EDWARDS

-trisomia 18

-datorita cromozomului al 3lea la perechea 18 care determina aparitia unei hipoplazii in dezvoltarea mandibulei

-facies:regiunea frontala foarte dezvoltata,radacina nasului proeminenta,hipertelorism

-la nivel scheletal:micro-retrognatie mandibulara prin scurtarea ramului ascendent al mandibulei;bolta ogivala;despicaturi labio-palatine

-la nivel dentar:gingivite acute;carii dentare;igiena deficitara

17. TABLOU CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR.KLINEFELTER

-sdr xxy

-hipogonadism hipergonadotrofic-se datoreaza unui cromozom x in plus[prin supradozaj]

-disgenezie testiculara-caracterizat prin crestere somatic in exces[gigantism eunucoidal]

-la nivel scheletal-prognatie mandibulara adevarata datorita cresterii in exces a cartilajului condilian

-la nivel ocluzal:-ocluzie inversa frontala sau totala;supraocluzie frontala;ocluzie mezializata

18. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR TOURNER

-SDR 45X-datorita lipsei unui cromozom x

-disgenezie ovariana caracterizata prin hipoplazie osoasa la nivelul clivus-ului bazei craniului,a ramurilor mandibulare[orizontale si verticale]

-facies:rotund,hipertelorism,pterigium coli [gat palmat prin tulburari de dezvoltare a fasciculelor musculare]

-la nivel scheletal:retrognatie mandibulara

-la nivel ocluzal:ocluzie deschisa,ocluzie distalizata

-la nivel dentar:anomalii dentare de numar,forma,pozitie;boala periodontala

19.TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR.APERT-CROUZON

-acrocefalie [craniu in turn]datorita obliterarii precoce a sistemului sutural coronar

-exoftalmie

-strabism divergent;nas de papagal;sindactilie

-facies:-aplatizat,frunte bombata,treapta labial inversata,hipertelorism

-la nivel scheletal:retrognatie maxilara

-la nivel ocluzal:-ocluzie inversa frontala sau totala,aspect de falsa prognatie mandibulara

-la nivel dentar:-inghesuiri dentare,eruptie dentara intarziata;intarziere in dezvoltarea germenilor dentari

20. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR GODENHARD-FRANCESCHETTI

-disostoza mandibulo-faciala-se caracterizeaza prin obliterarea precoce a sistemului sutural mandibular si a elementelor arcului prim brachial,coloboma pleoapelor,malformatii ale pavilionului urechii,oligodactilie,sinostoze radio-cubitale si vertebrale

-facies:-asimetric,macrostomie [bot de peste],fanta labiala asimetrica,hipodezvoltarea oaselor malare,profil de pasare [absenta unghiului nazo-frontal]

-la nivel scheletal:-laterognatie mandibulara

-la nivel dentar:-malpozitii dentare;incluzii dentare

21. TABLOU CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR.PIERRE-ROBIN

-distrofie osteo-musculara,microcefalie,defecte ale rahis-ului,a degetelor,defecte cardiace,de ochi si de urechi

-facies:-cu aspect de gura de delfin,profil de pasare

-la nivel scheletal;-micro-retrognatie mandibulara;despicaturi palatine

-la nivel ocluzal:inocluzie sagitala

-la nivelul partilor moi:glosoptoza

22. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN SDR.ELLIS VON CREVELD

-disostoza encondrala metafizara si o condroectodermodisplazie

-la nivel scheletal:-micrognatie maxilara

-la nivel ocluzal:-ocluzie inversa frontala sau totala;aspect de falsa prognatie mandibulara;inocluzie vertical

-la nivel dentar:-anomalii dentare de numar,forma,pozitie

23. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO FACIAL IN TULBURARILE DE SECRETIE A HORMONULUI DE CRESTERE HIPOFIZAR

-secretat de adenohipofiza si regleaza cresterea desmala si encondrala

HIPERSECRETIA:-la copii-apare gigantism-crestere somatic exagerata si pubertate precoce

-Facies:-marit in ansamblu,hipertrofie nazala,dezvoltarea spinei nazale in sus,dezvoltarea sinusurilor cranio-faciale[pneumatizare faciala],profil concave

-la nivel ocluzal:ocluzie inversa frontala sau totala;ocluzie mezializata

-la nivel dentar:eruptie dentara accelerate;spatieri dentare[treme si diasteme];proalveolodontie inferioara

-la nivelul partilor moi:-macroglosie

-pospubertar-apare sdr.Simonds:tulburari circulatorii,casexie hipofizara

-facies:-imbatranit cu piele zbarcita datorita tulburarilor circulatorii

-la nivel scheletal:demineralizari osoase

-la nivel dentar:-periodontoze si pierderea precoce a dintilor

-la adult-apare acromegalia ingrosarea oaselorextremitatilor si ale fetei

-consecinte asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar identic ca la copil

HIPOSECRETIA:-prepubertar-nanism hipofizar-hipotrofie saturala,bine proportionat[piticism],cu dezvoltare intelectuala normal

-la nivel scheletal:-micro-retrognatie maxilara si mandibulara [cu fenomene de scleroza];hipodezvoltare sinuzala

-la nivel alveolar:-arcade alveolare mici;inghesuire dento-alveolara [dinti cu volum normal]

-la nivel dentar:-eruptie dentara intarziata,incluzii dentare,taurodontie[apexul radacinilor dintilor temporari raman larg deschis]

24. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN TULBURARILE DE SECRETIE A HORMONILOR TIROIDIENI

HIPERSECRETIA:-determina tireotoxicoza

-la nivel scheletal:-osteoporoza alveolara la care e contraindicat tratamentul orthodontic

-la nivel dentar:-eruptia dentara accelerate prin tulburari de resorbtie a radacinii dintilor temporari;radacini dentare scurte si in baioneta;aparitia cariilor dentare in explozie;periodontopatie

HIPOSECRETIA:-poate fi:-primara[la copii],secundara si tertiara[la adult]

-la nou-nascut apare mixedem congenital

-la copil si adolescent apare deficienta mintala endemica

-facies:-inexpresiv,stupid,cu aspect de luna plina[mixedematos]

-la nivel scheletal:-hipodezvoltarea maxilarelor,datorita intarzierii depunerii de calciu in oase si dinti;hipodezvoltarea sinusurilorfrontale

-la nivel dentar:-eruptia dentara intarziata datorita intarzierii formarii germenilor dentari;anomalii dentare de numar,pozitie,forma si structura;resorbtii anormale ale radacinii dintilor temporari;inghesuire dentara

-la nivelul partilor moi:-macroglosie

25. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN TULBURARILE DE SECRETIE A PARATHORMONULUI SI HORMONULUI TIMIC

PARATHORMONUL:-rol in mentinerea echilibrului fosfo-calcic plasmatic

-hipersecretia:-determina la copii maladia RECKLINGHAUSEN[osteita fibro-chistica]

-la nivel scheletal:-oase maxilare moi ,care se deformeaza;poate aparea prognatie mandibulara

-la nivel ocluzal:-ocluzie deschisa

-la nivel dentar:-spatieri dentare;mobilitate dentara prin pierderea corticalei osoase si resorbtia proceselor alveolare

HORMONUL TIMIC:-rol in depunerea calciului in os

-hipersecretia:-hiperplazii amigdaliene

-functional:-respiratie orala

-la nivel scheletal:-retrognatie mandibulara

-la nivel alveolar:proalveolie superioara

-la nivel dentar:gingivite

-la nivel ocluzal:-inocluzie sagitala

-hipofunctia determina intarzieri in dezvoltarea somatica iar la nivelul aparatului dento-maxilar intarzieri in eruptia dentara

26. TABLOUL CLINIC DENTO-MAXILO-FACIAL IN TULBURARILE DE SECRETIE A HORMONILOR GONADELOR

HIPERSECRETIA HORMONILOR ANDROGENI:-pubertate precoce,hipotrofie saturala

-la nivel scheletal:micrognatie maxilara

-la nivel alveolar:-inghesuire dento-maxilara

-la nivel dentar:-eruptie dentara precoce

HIPERSECRETIA HORMONILOR ESTROGENI:-pubertate precoce,eruptie dentara precoce

HIPOSECRETIA HORMONILOR ANDROGENI:-hipogonadism,si prepubertar prin gigantism eunucoidal

-facial-hiperleptoprosop

-la nivel scheletal:-maxilare proeminente;pronatie mandibulara

-la nivel alveolar:-inghesuire dento-maxilara tranzitorie

-la nivel dentar:-eruptie dentara intarziata;anomalii dentare de pozitie si sediu.

27. Tabloul clinic al respiratorului oral

Respiratia normala este cea nazala. Respiratia orala este considerate normala in perioada de nou-nascut, sugar sau in efortul fizic(sportivi).

In repaus, respiratia orala este considerata obicei vicios(fara cauze anatomice) sau disfunctie ( de cauze obstructive sau restrictive).

Respiratia orala are influente negative asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar.

Clinic:

extraoral:

facies adenoidian

obraji aplatizati (presiune scazuta in sinusuri)

fanta labiala deschisa

buza superioara hipotona

buza inferioara situate in spatele incisivilor inferiori

intraoral:

bolta palatine inalta (prin actiunea aerului asupra ei)

ingustarea maxilarelor (prin presiune scazuta din sinusurile maxilare, presiunea grupelor musculare extraorale maseteri, buccinatori);

prodontie superioara (cavitate orala deschisa, ineficienta buzei superioare, deglutitie protruziva)

meziopozitia dintilor laterali superiori

retrodontie inferioara (arcada inferioara in forma de trapez)

extruzia incisivilor inferiori in contact cu mucoasa boltii palatine(antagonistii sunt vestibularizati sau orizontalizati)

distalizarea mandibulei (cavitate orala deschisa, mandibula coborata, extensia capului)

sindrom lingual protruziv anterior

accentuarea curbei Spee

ocluzie distalizata

inocluzie sagitala pozitiva

ocluzie deschisa frontal28. Tipuri de deglutitie normale- deglutitie infantile, de tranzitie si de tip adult

Deglutitia infantila:

este normala la nou-nascut si la sugar(0-6 luni) ; in timpul actului suptului, limba este interpusa intre arcadele maxilare, care sunt departate;

in zona laterala, musculatura obrajilor si mucoasa jugala este interpusa intre arcadele maxilare ;

buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii orale; deglutitia are loc cu contractia puternica a musculaturii fetei (buzelor si obrajilor);

directia fortelor de actiune este in sens antero-posterior;

Deglutitia de tranzitie:

este normala intre 6 luni si 2 ani, odata cu aparitia primilor dinti temporari si cu diversificarea alimentatiei;

eruptia incisivilor temporari determina retragerea limbii dintre arcade in timpul deglutitiei, fiind plasata in spatele dintilor;

in zona laterala, limba este interpusa intre arcade (nu exista dinti) , pentru a fixa mandibula in timpul deglutitiei, prin contractia muschilor ridicatori ai mandibulei;

eruptia caninilor si molarilor temporari determina cuprinderea limbii in interiorul arcadelor in timpul deglutitiei;

Deglutitia de tip adult:

este normala dupa 2-3 ani si pe tot parcursul vietii;

varful limbii preseaza pe anterioara a boltii palatine si in 1/3 gingivala a incisivilor superiori;

mijlocul limbii se gaseste in 1/3 anterioara a boltii palatine;

in zona laterala marginile limbii sunt la nivelul coletului dintilor laterali superiori;limba se deplaseaza posterior , facand un unghi de 45grade cu bolta palatina;

limba atinge limita dintre palatal dur si palatal moale, apoi se deplaseaza in sus si inapoi pentru separarea de cavitatea nazala;

portiunea posterioara a limbii este paralela cu faringele; deglutitia se realizeaza prin contractia muschilor masticatori si ai limbii (fara contractia muschilor fetei);

directia de actiune a fortelor este postero-anterioara;

29. Tipuri de deglutitie anormale

Deglutitia anterioara simpla ( sindromul lingual protruziv anterior incomplet) :

este o deglutitie atipica, intalnita dupa 2 ani;

varful limbii se plaseaza pe incisivii superiori;

limba are efect de impingere a incisivilor superiori, determinand prodentia superioara;

apare dezechilibrul grupelor musculare antagoniste: hipotonia muschilor maseteri, hipotonia orbicularului buzei superioare, hipotonia muschiului mentalis;

conduce spre o disarmonie dento-maxilara cl II Angle, diviziunea 1;

Deglutitia anterioara complexa (sindromul lingual protruziv anterior complet):

este o deglutitie atipica, intalnita dupa varsta de 2 ani;

varful limbii se plaseaza intre incisivii superiori si inferiori;

limba are efect de franare asupra frontalilor in eruptie , determinand ocluzia deschisa frontala;

apare dezechilibrul grupelor musculare antagoniste: hipotonia muschilor maseteri , hipotonia orbicularului buzei superioare, hipertonia muschiului mentalis;

conduce spre o ocluzie deschisa frontala prin infraalveolodentie frontala;

Deglutitia sublinguala:

este o deglutitie atipica, intalnita dupa varsta de 2 ani;

varful limbii se plaseaza pe incisivii inferiori; limba are efect de impingere asupra incisivilor inferiori, determinand prodentia inferioara;

apare dezechilibrul grupelor musculare antagoniste: hipertonia orbicularului buzei superioare , hipertonia muschilor coboratori;

conduce spre o disarmonie dento-maxilara clasa III Angle (prognatie mandibulara adevarata);

Deglutitia palatala:

este o deglutitie atipica , intalnita dupa varsta de 2 ani;

varful limbii ia contact numai cu 1/3 anterioara a boltii palatine;

limba nu mai are nici un efect asupra incisivilor superiori- determina retrodentia superioara;

apare dezechilibrul grupelor musculare antagoniste: hipertonia orbicularului buzei superioare , hipertonia muschilor temporali;

conduce spre o disarmonie dento-maxilara cl II Angle , div 2 cu ocluzie adanca acoperita;

Deglutitia unilaterala:

deglutitie atipica, rar intalnita;

varful limbii se plaseaza intre dintii laterali pe o singura parte;

limba are efect de franare asupra dintilor in eruptie , determinand ocluzia deschisa laterala;

apare dezechilibrul grupelor musculare simetrice: hipotonia muschilor maseteri pe partea in care se realizeaza deglutitia atipica;

conduce spre o ocluzie deschisa laterala;

Deglutitia bilaterala:

este o deglutitie atipica, intalnita rar;

varful limbii se plaseaza intre dintii laterali pe ambele parti;

limba are efect de franare asupra dintilor in eruptie, determinand ocluzia deschisa bilaterala;

apare dezechilibrul grupelor musculare: hipotonia muschilor maseteri;

conduce spre o ocluzie deschisa bilaterala.

30. Anomaliile dento-maxilare produse de obiceiul vicios de sugere

Obiceiurile vicioase sunt gesturi insusite spontan, practicate de copii o perioada lunga de timp;

Obiceiul vicios de sugere (a degetului, a limbii, a buzei, a suzetei):

cel mai nociv pentru dezvoltarea normala a aparatului dento-maxilar;

studii recente: obiceiul este practicat din viata intrauterina;

cauzele postnatale: alimentatia artificiala a sugarului, eliberarea de tensiuni nervoase, fenomenul foamei, satisfactia instinctului de sugere; nelinistea, frustrarea;

acceptat pana la 3-4 ani ( nu apar modificari structurale ale aparatului dento-maxilar);

sugerea degetului poate provoca anomalia dento-maxilara, iar gravitatea ei depinde de: intensitatea, frecventa, durata sugerii, degetul supt si pozitia degetului supt;

sugerea policelui produce:

proalveolodontia superioara

bolta palatina adanca

retroalveolodontia inferioara

intruzia incisivilor inferiori

endoalveolia

inocluzia sagitala

retrognatia mandibulara

sugerea indexului si a mediusului cu sprijin pe incisivii inferiori:

prodentia inferioara

retrodentia superioara

intruzia incisivilor inferiori

ocluzia deschisa frontala

sugerea indexului sau a auricularului in pozitie laterala, produce laterodeviatia mandibulara

31. Anomaliile dento-maxilare produse de obiceiul vicios de interpozitie

Obiceiul vicios de interpozitie a partilor moi sau a obiectelor intre arcadele dentare sau de muscare:

interpozitia sau muscarea buzei superioare produce:

prodentia inferioara

retrodentia superioara

interpozitia, muscarea sau succiunea buzei inferioare produce:

prodentia superioara

retrodentia inferioara

supraacoperirea in zona frontala

inocluzie sagitala pozitiva sau ocluzia deschisa frontala;

interpozitia limbii produce:

intruzia grupului dentar

ocluzia deschisa frontala sau laterala

endoalveolia

bolta palatina adanca

laterodeviatia mandibulara

interpozitia obrajilor intre partile laterale dentare, produce:

ocluzia deschisa bilaterala

modificari ale mucoasei jugale

supraocluzia frontala accentuata

ocluzii inverse laterale

32. Anomaliile dento-maxilare produse de atitudini posturale anormale ale capului

Atitudini posturale anormale ale capului din timpul somnului sau in stare de veghe a copilului:

dormitul in decubit dorsal cu capul in hiperflexie ( cu perne mari sau mai multe) detrmina aparitia ocluziei mezializate;

dormitul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie ( fara perna) sau in decubit ventral (pe burta) determina aparitia ocluziei distalizate;

dormitul in decubit lateral sau pe bratul parintilor sau cu pumnul sub obraz, detrmina aparitia asimetriei faciale;

sprijinirea capului in una din maini :

pe menton aparitia retropozitiei mandibulare

pe regiunea labiala aparitia biretroalveolodontiei

pe zona inferioara a fetei aparitia laterodeviatiei mandibulare

purtarea ghiozdanului intr-o singura mana , determina aparitia scoliozei cervicale si asimetriei faciale

atitudinea cifotica poate determina aparitia prognatiei.

33. Anomaliile dento-maxilare produse de factorii etiologici locali

- pertubarile locale (dinti, mucoase) reprezinta un factor semnificativ in producerea anomaliilor dento-maxilare, provocate de:

* caria dentara a dintilor temporari

* pierderea prematura a dintilor temporari

* traumatismele dintilor temporari

* perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporary cu prelungirea retentiei pe arcade

* anchiloza dintilor temporari

* modificari ale secventei de eruptie a dintilor definitivi

* anomaliile dentare izolate (numar, volum, forma)

* tulburari ale tesuturilor moi (fren, cicatrici , tumori)

* interferente ocluzale (canini temporari neatritionati, restaurari dentare incorecte)

Caria dentara:

poate produce malocluzii localizate prin pierderea prematura a dintilor temporari si migrari dentare;

caria aproximala la dintii laterali temporary determina:

scurtarea arcadei dentare

pierderea spatiului necesar eruptiei grupului canin-premolar

caria ocluzala la dintii laterali temporari determina :

prabusirea ocluziei (ocluzie adanca)

tulburari verticale ocluzale prin egresia dintilor

Pierderea prematura a dintilor temporari prin extractie, inainte ca succesorul sa fie suficient de dezvoltat pentru a-i lua locul, produce:

intarzierea eruptiei dintelui permanent, prin formarea de os deasupra dintelui definitiv;

scurtarea arcadei dentare prin migrari meziale in spatiile edentate;

egresia dintilor antagonisti

denivelarea planului de ocluzie

pierderea spatiului necesar eruptiei dintilor permanenti

aparitia inghesuirii dento-alveolare precoce la dintii permanenti

aparitia malpozitiilor dentare

aparitia angrenajelor inverse

aparitia interferentelor ocluzale;

Traumatismele dintilor temporari :

determina devitalizari ale dintilor temporari si tulburari de resorbtie a radacinilor dintilor temporari , care produc:

tulburari de eruptie a dintelui permanent prin afectarea germenului

schimbarea drumului normal de eruptie al dintelui permanent subiacent

aparitia malpozitiei dentare

pierderea potentialului de eruptie al dintelui permanent subiacent

Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari se datoreaza:

retentiei prelungite a dintelui temporar pe arcada, peste termenul normal de exfoliere cauze: anchiloza dentara, resorbtia anormala, tulburari endocrine; determina:

aparitia inghesuirii dento-alveolare

incluzia dintelui permanent

malpozitii dentare

intarzieri in reglarea ocluzala

pierderea timpurie a dintelui temporar de pe arcada, prin rizaliza, inainte de termenul normal de exfoliere determina aparitia inghesuirii dento-alveolare, prin migrarile dentare ulterioare;

Modificarile secventei de eruptie a dintilor definitive

secventa normala de eruptie a dintilor asigura dezvoltarea normala a ocluziei dentare; modificarile secventei de eruptie a dintilor definitivi determina:

migrari dentare

pierderea spatiului necesar de eruptie

aparitia inghesuirii dento-alveolare

aparitia malpozitiilor dentare

aparitia angrenajelor inverse

aparitia interferentelor ocluzale.

34. Puncte si planuri de referinta utilizate in analiza fotografiei de fata

Puncte antropometrice dr Zegan:

Th Trichion este varful capului situat la nivelul liniei parului in plan medio-sagital.

f- Tr Trichion frontal se afla la intersectia insertiei parului cu planul medio-sagital;

f- Gl- Glabella cutaneon frontal este punctual cel mai proeminent al protuberantei intersprancenare pe linia medio-sagitala.

f- N Nasion cutaneon frontal este situat la radacina nasului pe linia mediana.

f- Sn Subnazale frontal se afla la intersectia santului subnarinar cu linia medio-sagitala;

f- Stm Stomion frontal se afla la intersectia liniei interlabiale cu linia medio-sagitala;

f- Pog Pogonion cutaneon frontal este punctual cel mai anterior al barbiei in plan medio- sagital;

f- Me Menton cutaneon frontal este punctual situat inferior pe protuberantia mentalis si centrul trigonum-ului mentale;

CaD Canthus cutaneon drept este partea exterioara a ochiului drept;

CaS - Canthus cutaneon stang este partea exterioara a ochiului stang;

ECaD Epicanthus cutaneon drept este partea interioara a ochiului drept;

ECaS Epicanthus cutaneon stang este partea interioara a ochiului stang;

PuD Pupila dreapta este centrul pupilei drepte;

PuS Pupila stanga este centrul pupilei stangi;

OrD Orbitale cutaneon drept este punctual situat la 1 cm sub pupila dreapta, cand ochii privesc inainte;

Or S Orbitale cutaneon stang este punctul situat la 1 cm cub pupila stanga, cand ochii privesc inainte;

AuD Auriculare drept este cel mai superior punct pe meantul auditiv extern drept;

AuS - Auriculare stang este cel mai superior punct pe meantul auditiv extern stang;

ZyD Zygion cutaneon drept este marginea laterala dreapta a obrazului;

ZyS - Zygion cutaneon stang este marginea laterala stanga a obrazului;

AID Ala dreapta este punctul cel mai extern a aripii drepte a nasului;

AIS - Ala stanga este punctul cel mai extern a aripii stangi a nasului;

ChD Cheilon drept este cel mai extern punct a liniei drepte comisurale;

ChS -Cheilon stang este cel mai extern punct a liniei stangi comisurale;

GoD Gonion cutneon drept este punctul cel mai inferior , posterior si exterior al unghiului drept al mandibulei;

GoS - Gonion cutneon stang este punctul cel mai inferior , posterior si exterior al unghiului stang al mandibulei;

Is marginea incisivilor centrali superiori vizibila in zambet;

V4 D Fata vestibulara a premolarului prim superior drept vizibila in zambet;

V4 S Fata vestibulara a premolarului prim superior stang vizibila in zambet;

Planuri de referinta: planul medio-sagital, planul bipupilar. Alte planuri: bizigomatic, bialar, bicomisural;

35. Puncte si planuri de referinta utilizate in analiza fotografiei de profil

Dupa Dr.Zegan

Tr- Trichion se afla la limita inferioara a insertiei parului;

Gl Glabella cutaneon este cel mai anterior punct al protuberantei partilor moi dintre nas si frunte;

N Nasion cutaneon este punctul cel mai posterior al curburii nazale;

Pn Pronasale este punctul cel mai anterior al partilor moi ale nasului;

Sn Subnazale este punctul situat la unirea buzei superioare cu nasul

Ls labiale superior este punctul cel mai anterior al marginii rosului buzei superioare, determinat de tangenta N buza superioara;

Li - labiale inferior este punctul cel mai anterior al marginii rosului buzei inferioare;

Stm-s Stomion superior este cel mai coborat punct de pe vermilionul buzei superioare;

Stm Stomion este ambrazura buzei, la punctual de contact dintre buza sup. si inf. ;

Ch- Cheilion este cel mai extern punct al liniei comisurale;

Stm- i- Stomion inferior este cel mai coborat punct de pe vermilionul buzei inferioare;

Pog Pogonion cutaneon e punctul cel mai ant. al barbiei, det. de tangenta N Barbie;

Gn Gnathion cutaneon e capatul frontal al barbiei,cel mai ant. si inf. punct al barbiei;

Me Menton cutaneon este punctual cel mai inferior al barbiei;

Au Auriculare este cel mai superior punct de pe meantul auditiv extern;

Or Orbitale cutaneon este punctul cel mai inferior de pe conturul marginii inferioare a orbitei;

Ca Canthus cutaneon este partea exterioara a ochiului.

Planuri de referinta in analiza Schwartz:

orizontala Frankfourt (Au Or)

perpendiculara din Nasion cutaneon pe planul Fr PN (planul Dreyfuss sau planul naso-frontal)

perpendiculara din Or pe pl Fr Por(planul Simion sau orbito-frontal);

36. Puncte si planuri de referinta utilizate in analiza modelului de studio:

Puncte de referinta: (Pont)

mijlocul santului transversal al PM1 sup

foseta centrala a M1 sup

punctul de contact V interpremolar inferior

varful cuspidului cetro-V al M1 inferior

Planuri de referinta(la simetrie) :

planul medio-sagital max la intersectia celor 2 prerchi de rugi palatine cu rafeul median, pana la limita palat moale dur;

planul medio-sagital mandibular dupa frenul lingual;

La Pont: diametrul maxilar molar si premolar sup, diametrul mandibular premolar si molar;

Si lungimile molara si premolara, max si mdb.

37. Puncte si planuri de referinta utilizate in analiza teleradiografiei de profil

Puncte:

S Sella turcica este punctul situat in centrul geometric al seii turcesti;

N- Nasion este cel mai anterior si superior al suturii naso-frontale;

A Punctul A Downs punctul anterior cel mai infundat de pe procesul alveolar anterior maxilar;

B Punctul B Downs - punctul anterior cel mai infundat de pe procesul alveolar anterior mandibular;

D Punctul D este centrul simfizei mentoniere, care se deplaseaza odata cu cresterea;

Go este punctul unghiului mandibular , detrminat de bisectoarea unghiului dintre linia ramului si a marginii bazilare;

Gn- Gnathion este punctual cel mai anterior si inferior de pe marginea bazilara a protuberantei mentalis;

Pog Pogonion este punctual cel mai anterior de pe protuberantia mentalis;

I Incisale superior este punctual aflat pe marginea incizala a celui mai proeminent incisive central superior;

i Incisale inferior este punctul aflat pe marginea incizala a celui mai proeminent incisive central inferior;

1/ -Punctul cel mai V al coroanei celui mai proeminent Ic sup\;

/1 - Punctul cel mai V al coroanei celui mai proeminent Ic inf;

Oc Punctul anterior Downs; al planului de ocluzie;

Ocp Punctul posterior Downs ; al pl de ocluzie;

Ls Labiale superior punctul cel mai anterior al marginii rosului buzei superioare;

Li Labiale inferior punctul cel mai anterior al marginii rosului buzei inferioare;

Pog Pogonion cutanat punctul cel mai anterior al barbiei;

MS Punctul S al lui Steiner la mijlocul bordurii nazale;

Planuri si linii de referinta:

-planul S-N planul anterior al bazei craniului;

- planul Go-Gn planul mandibular;

- planul Occ planul de ocluzie;

- linia N-A Nasion A Downs

- linia N-B Nasion B Downs

- linia N-D Nasion D

- linia 1/ - axul incisivului central superior

- linia /1 axul incisivului central inferior

- linia S linia estetica a lui Steiner

38. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle:

este un criteriu de clasificare ocluzionist; se bazeaza pe teoria fixitatii M 1 sup, fata de M1 inf;

3 clase:

Clasa 1 : - ocluzie neutrala;

modificarile sunt prezente in zona frontala , iar relatiile scheletale si functia musculara sunt normale;

fac parte: anomalii dentare izolate (rotatia, anodontia , incluzia), tulburarile de eruptie (intarziata sau precoce), anomaliile de grup (inghesiurea, spatierea) si modificarile de ocluzie in zona frontala (ocluzia deschisa si ocluzia adanca);

Clasa 2: - ocluzie distalizata la nivel molar (pozitia psterioara a mandibulei fata de maxilar)

are 2 diviziuni:

diviziunea 1 malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale, V- versia I sup, inocluzie sagitala pozitiva , ocluzie adanca in acoperis, activitate musculara anormala (buza sup hipotona, buza inf in spatele I sup; postura joasa a limbii, muschii buccinatori hipertoni compresiune de maxilar, m.mentalis hiperton)

diviziunea 2 malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale; P- versia IC sup si V-M- versia IL sup ; inghesuire in zona frontala; ocluzie adanca acoperita; activitate musculara normala;

disto-ocluzia pe o sg parte subdiviziune a unei diviziuni;

Clasa 3: -ocluzie mezializata la nivel molar (pozitia anterioara a mandibulei fata de maxilar)

are 2 forme:

prognatie adevarata malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale, prognatie mandibulara scheletala, L-versia I inf, origine genetica sau endocrina, pozitia inf a limbii;

prognatie falsa malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale, retrognatie maxilara scheletala, inghesuire dentara sup, origine congenitala (despicatura labio-maxilo-palatina), regionala (adenoidiana) sau locala;

mezio-ocluzia pe o sg parte subdiviziune a cl III Angle.

39. Anodontia : forme clinice, etiopatogenie , dg si principii de tratament

Anodontia anomalie dentara de numar; absenta unor dinti de pe arcadele dentare, datorita lipsei de formare si divizare a lamei dentare sau a distructiei germenilor dentari .

Forme clinice:

anodontiile dintilor temporari: totala sau partiala (redusa sau extinsa)

anodontiile dintilor permanenti: monodentara, pluridentara sau totala;

Anodontia totala lipsa tuturor dintilor dintr-o dentatie; rar intalnita

Etiopatogenie:

Factori primari: ereditari si genetici ( in cadrul unor sdr. Langdon Down, Marfan)

Factori secundari : boli de system (displazia ectodermala etc), boli infectioase cornice ( lues congenital) sau virotice; disendocrinopatii, tulburari metabolice, intoxicatii cornice: alcoolism;

Diagnostic:

Clinic:

facial modif ca la edentatul total

oral lipsa dintilor pe arcade

functional tulburari masticatorii si fizionomice

Paraclinic:

examen fotostatic aspect facial de ET

modele de st abs dt pe arcade

OPT abs germenilor dentari

Tele modificari scheletale si alveolare

Pozitiv: OPT

Diferential: edentatia anamneza

incluzia dt pe arcada - OPT

Tratament:

Obiective:

refacerea morfo functionala a arcadelor

obtinerea eficientei masticatorii

obtinerea unei dimensiuni normale a fetei, a unui profil fizionomic

perioada copilariei se protezeaza provizoriu

dupa pubertate definitive

Mijl de tratament: proteze totale din acrilat cu sprijin mucozal, in per de crestere se schimba la 6 luni;

Anodontia partiala extinsa prezenta a 1-2 dinti pe o arcada dentara; sdr Langdon Down;

Diagnostic: Clinic:facial - modificari ca la ET( etaj inf micsorat, buzele sunt infundate, sant labio-mentonier accentuat)

oral lipsa unui nr mare de dinti, micrognatism, creste alv reduse, dintii prezenti sunt asezati simetric, dintii au anomalii de forma, pozitie si sunt redusi de volum; tulburari de ocluzie;

functionali: tulburari masticatorii, fizionomice, fonetice;

Paraclinic: -examen fotostatic : ca la ET

modele de st: abs unui nr mare de dt

OPT abs germenilor dentari

Tele modif scheletale si alveolare

Pozitiv: OPT

Diferential: edentatia anamneza

incluzia germenii pe OPT

Tratament:

Principiile de tratament urmaresc:

stimularea dezvoltarii maxilarelor

stabilirea unor rapoarte intermaxilare normale

dirijarea eruptiei dentare

asigurarea paralelismului dintilor existenti.

Refacerea morfo-functionala a arcadelor;

Hipodontia partiala intinsa sau redusa lipsa mai multor dinti dintr-o zona a arcadei denature;

Hipodontia unilaterala sau bilaterala lipsa a 1 2 dinti de pe arcada dentara, frecv unidentara ( M3, IL sup, PM 2, IC inf) , dar poate fi si bidentara.

Etiopatogenie:

Factori primari: reducerea filogenetica si factori ereditari

Factori secundari:distrugerea germenului dentar prin infectii localizate;

Diagnostic:

Clinic : -facial modif in raport cu localizarea si intinderea

oral lipsa dt, persistenta dt temporar, spatiu pe arcada sau spatiul este ocupat de dintii vecini, abs IL => diastema ;

functional tulburari masticatorii, fizionomice sau fonatorii;

Paraclinic: -examen fotostatic aspect facial, ca sic el clinic

modele de st: abs dt pe arcada

OPT abs germenului

Tele modificari dentare

Pozitiv: OPT

Diferential: edentatia si incluzia dentara

Tratament:

hipodontia depistata precoce inchiderea spatiului

tardiv- protezare fixa sau implant( se mentine mai mult pe arcada temp, pt a pastra spatiul)

tardiv si temp s-a pierdut se recastiga sp si se protezeaza.40.Dinti supranumerari : forme clinice, etiopatogenie, diagnostic, plan de tratament.

Dinti supranumerari sunt reprezentati de existenta unui numar mai mare de dinti fata de numarul normal al formulei dentare, datorat supraproductiei lamei dentare.

Forme clinice:

Dupa felul dentatiei pot fi:

-dinti supranumerari aparuti in dentatia temporara : paramolar, distomolar.

-dinti supranumerari aparuti in dentatia definitiva : meziodens, peridens.

Dupa morfologia lor:

-dinti dismorfi cu forma si marime atipica (meziodens).

-dinti eumorfi normali conformati, ca dinti dedublati (al 3-lea incisiv lateral).

-dinti bigeminati sudare (coronara si sau radiculara)a doi dinti din seria normal sau a unui dinte din seria normala cu un dinte suplimentar (dentes confusi, dentes geminati).

-dinti anastrofici-dinti supranumerari inclusi, cu radacina orientata ocluzal si coroana spre baza maxilara.

Dupa topografia lor pot fi: localizati in zona frontala, in zona laterala (al 3-lea premolar 2), in partea orala fata de arcada dentara.

Dupa raportul lor cu arcadele dentare: erupti, neerupti, in curs de eruptie.

Etiopatogenie

Etiologia este necunoscuta, insa exista cateva teorii care dau explicatii asupra cresterii si divizarii lamei dentare:

-teoria celei de-a treia dentatii dintii supranumerari apartin celei de-a 3 lamei dentare accesorii.

-teoria atavica dintii supranumerari sunt expresia intoarcerii la formula dentara ancestrala, cu 3 incisivi, 1 canin, 4 premolari si 3 molari.

-teoria divizarii mugurelui dentar dintele din seria normala s-a divizat si a rezultat dintele supranumerar.

-teoria mugurilor adamantini multipli fiecare individ are muguri suplimentari, dar in timp ei sufera o atrofie.

-teoria evaginarii epiteliului adamantin dintii supranumerari apar datorita migrarii acestui epitelui.

Diagnostic

CLINIC:

Facial : apar modificari fizionomice cand sunt situati in zona frontala

Oral : prezenta lor este observata daca sunt erupti;

-pot fi aliniati ocupand spatiul dintilor normali din serie;

-produc incluzie dentara a dintilor normali din serie;

-produc malpozitii dentare si inghesuiri zonale;

-pot fi palatinizati;

-produc dezechilibre ocluzale;

-pot fi inclusi si pot produce diastema patologica;

Functional : tulburari masticatorii si fizionomice.

Tulburari la distanta : rizaliza radiculara patologica la dintii vecini;

-nevralgii, tulburari de vedere, acustice.

-degenerescente chistice.

PARACLINIC

-model de studiu : prezenta lor pe arcada;

-OPT : se depisteaza intamplator si se apreciaza nr lor, forma, dimensiunea, localizarea, sensul eruptiei, gradul de dezvoltare, raportul cu structurile vecine;

-teleradiografie : apar modeficari dentare.

POZITIV : clinic daca sunt erupti sau ortopantomografic daca sunt inclusi.

DIFERENTIAL : cu dintii temporari restanti pe arcada.

Tratament

-indepartarea dintelui supranumerar (extractie, germectomie, odontectomie);

-alinierea dintilor normali din serie pe arcada;

-echilibrarea ocluziei.

41.Anomalii dentare de forma : forme clinice, etiopatologie, diagnostic, plan de tratament.

Anomalii dentare de forma sunt tulburari din perioada de morfo-diferentiere a germenilor dentari la nivelul centrilor de crestere, manifestata coronar sau radicular.

Forme clinice:

-coronare usoare : forma de cui, bob de orez, faras,etc.

-monstruozitati coronare : dinti giganti, geminati, fuzionati, baroc, Moser,etc.

-tuberculi dentari:

Zuckerkandl pe fata M-P a molarilor temporari;

Carabelli pe fata M-P a molarului 1 permanent superior;

Bolk pe fata M-V a molarilor 2 sau 3 superiori;

Sixtum la nivelul molarului 1 permanent inferior;

-radiculare : radacini supranumerare, anormale, anomalii canaliculare etc.

-paradentare : perle de smalt, dentinoame (extra / intradentare).

Etiopatogenie

-etiologie : factori primari (ereditari, genetici) sau secundari (endocrinopatii, infectii, traumatisme, iradieri);

-patogenie : la nivelul numarului (in plus sau minus) centrilor de crestere dentara, poate aparea o activitate intensa, scazuta sau absenta, care modifica morfologia dentara.

Diagnostic :

-Clinic: tulburari dento-dentare (inghesuire zonala), tulburari dento-alveolare, tulburari ocluzale, modificari fizionomice.

Tratament :

-in cazul anomaliilor de forma a dintilor temporari, acestia trebuie extrasi timpuriu, deoarece prezinta radacini puternice si greu de rezorbit.

-in cazul anomaliilor de forma a dintilor permanenti, atitudinea terapeutica este in functie de dimensiunea coronara a dintelui : mica microproteza fizionomica; mare care a produs tulburari de dinamica mandibulara extractie si protezare.

42.Anomalii dentare de volum : forme clinice, etiopatogenie, diagnostic, plan de tratament.

Anomalii dentare de volum sunt tulburari din perioada de morfo-diferentiere a germenilor dentari.

Forme clinice :

-macrodontia dinti mai mari de volum , produce inghesuirea dentara primara.

-microdontia dinti mai mici de volum, produce spatierea dentara.

Etiopatogenie : factori primari (ereditari) si constitutionali.

MACRODONTIA

Forme clinice:macrodontie izolata sau localizata la un dinte(incisiv central,canin)Macrodontie generalizata care poate fi: -absoluta,cand suma Incisiva35(macrodontie absoluta),sau 1/3 din diametrul bizigomatic osos(macrodontie relativa)

Ortopantomografic:depistare precoce,cand fiecare mugur al incisivilor superiori se proiecteaza pe 2 dinti temporari,sau mugurii incisivilor laterali sunt vecini cu cei ai premolarilor primi

Clinic:apare inghesuirea dentara,malpozitiile dentare,tulburarile ocluzale,fizionomice fonatorii

Tratament:

Obiectivele tratamentului:

-cand este depistata precoce se face extractia dentara seriata dupa Hotz

-cand este depistata tardiv se fac estractii in scop ortodontic si se aliniaza dintii cu aparate mobilizabile sau fixe.

MICRODONTIA

Forme clinice:microdontia izolata sau localizata la un dinte

Microdontie generalizata care poate fi:-absoluta cand suma I crearea spatiului pe arcada->indepartarea cauzelor etiologice->expunerea chirurgicala a dintelui inclus-> ancorarea dintelui (peritisulara, intratisulara, transtisulara)->tractiunea dintelui pe arcada

Chirurgical =>redresarea chirurgicala intraalveolara; odontectomia dintelui inclus in pozitii nefavorabile; reimpalntarea dintelui daca exista spatiu pe arcada.46.Transpozitia : forme clinice, etiopatogenie, diagnostic, plan de tratament.

Transpozitia este reprezentata de inversarea locului pe arcada a doi dinti invecinati.

Forme clinice

-transpozitia completa (totala): cand ambii dinti au schimbat locurile si sunt aliniati pe arcada.

-transpozitia incompleta (partiala): cand ambii dinti stau fata in fata si linia arcadei trece printre ei sau unul este aliniat si celalalt ectopic.

Etiopatogenie

Factori locali : -tulburari de eruptie: secvente inversate, intarziere in eruptie.

-tulburari in exfolierea dintelui temporar;

-tulburari in formarea germenilor dentari (ca sediu si profunzime).

Diagnostic:

Clinic : -facial : tulburari estetice;

-oral : schimbarea locului, cauza ; scurtari ale arcadei dentare; devierea liniei mediene interdentare; malpozitii dentare.

-functional : interferente ocluzale.

Paraclinic : -modelele de studiu : se apeciaza spatiu de pe arcada.

-OPT : rapoartele cu structurile invecinate.

Pozitiv : clinic, paraclinic.

Diferential : intre formele clinice.

Tratament

In transpozitia completa:

-nu se intervine daca nu sunt tulburari fizionomice;

-in transpozitia canin incisiv lateral se slefuieste cuspidul caninului si se pune o microproteza fizionomica pe incisivul lateral

-in transpozitia canin premolar prim permanent se fac remodelari ale premolarului.

In transpozitia incompleta:

-cand este depistat precoce se incearca aducerea in pozitie corecta;

-cand este depistat tardiv se incearca aducerea in transpozitie completa, dupa care se aduce in pozitie corecta47.Forme clinice ale disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara

Disarmonia dento-mx cu spatiere dentara sau diastema se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu interincisiv(sup/inf)mai mare de 2mm.

Forme clinice

=>dpdv anatomic

- diastema cu coroanele paralele=> det de fren lat/cu insertie joasa; sept osos;hipodontia IL;

ereditar; microdontie

-diastema cu coroanele convergente=> det de meziodens neerupt; odontom; fren lat cu insertie

inalta; rotatia congenitala a ICsup

-diastema cu coroane divergente=> det de fren cu insertie joasa; incluzie orizontala de Csup;

lipsa de spatiu in baza osoasa apicala maxilara; rotatia

congenitiva a ICsup

=>dpdv al varstei si etiopatogeniei

-diastema fiziologica=> intalnita in dt tipul A(spatiala); ca un fenomen filogenetic (transmis de la

antropoide); se autoregleaza odata cu fenomenele de dezv a dentitiei

-diastema tranzitorie=> apare in prima etapa a dentitiei mixte, la eruptia Isup; in stadiul de

ugly duckling; se inchide pe masura ce coboara caninii in interiorul mx

-diastema adevarata=> este transmisa ereditar(caracter familiar)

-diastema patologica=> este o diastema falsa, secundara altei anomalii (malocluzie clasa II

diviziunea1; meziodens inclus; Cinclusi in pozitie orizontala; prodontial;

microdontiei; macroglosiei; migrarilor dentare postextractionale)

=>dpdv al rel dintre radacini

-diastema cu rad paralele

-diastema cu rad convergente

-diastema cu rad divergente

48. Etiopatogenia disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara

Disarmonia dento-mx cu spatiere dentara sau diastema se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu interincisiv(sup/inf)mai mare de 2mm.

Etiopatogenie:

Factori primari- ereditari- microdontia; fren labial hipertrofic cu implantare joasa; suturi largi

Interincisive

Factori secundari- endocrini- acromegalia juvenila; hipotiroidism(macroglosie)

- disfunctionali- resp orala;sugerea degetului;deglutitie protruziva

- locali- hipodontie de IL; Incluzia Csup; meziodens inclus; fractura

intermaxilara redusa defectuos; etapa de dezv normala a

dentitiei mixte.

49. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara

Disarmonia dento-mx cu spatiere dentara sau diastema se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu interincisiv(sup/inf)mai mare de 2mm

Diagnostic: Clinic

Oral- Apare un spatiu interincisiv sup/inf de 2-10mm

Arcada dentara este discontinua la niv incisiv

Pozitia coroanelor IC poate fi paralela/convergenta/divergenta

Poate aparea o formatiune patologica pe linia mediana(fren lat si jos inserat, meziodens)

Apare o criza de spatiu pt IL(in cazul diastemei falsa)

Apare un exces de spatiu prin hipodontia IL

Suma incisiva poate fi mai mica de 28mm(microdontie)

Functional-Tulburari fizionomice,fonatorii(sigmatism)

Copilul scapa saliva in timpul vorbirii

Pot coexista obiceiuri vicioase sau disfunctii(au produs o diastema falsa)

Paraclinic

OPT- ofera date despre- *cauza diastemei(sept osos gros interincisiv; hipodontia IL; C inclusi in

pozitie orizontala/oblica; meziodens; odontom/chist neodontogen)

*directia rad (paralela;convergenta;divergenta)

*gradul de dezv a rad (apex inchis/deschis)

Diag diferential- se face cu formele clinice ale diastemei

50.Principii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara

Principiile de trat difera dupa- cauzele diastemei; marime; topografierea; dezv ocluzala;dezv rad

Obiective:

Diastema fiziologica- nu necesita trat, se autoregleaza odata cu dezv dentitiei

Diastema tranzitorie- se inchide pe masura ce coboara C

Diastema patologica- este un simptom si se trat odata cu anomalia de baza

Diastema adevarata- depistata precoce se indeparteaza cauza si se inchide ortodontic cand apexul IC nu este inchis sau se poate inchide spontan

- depistata tardiv- de trateaza chirurgical-ortodontic sau se inchide prin lucrari protetice

ETAPELE TRAT

1 Indepartarea chirurgicala a cauzei(septotomie,frenectomie,ext meziodensului)

2 Inchiderea diastemei inaintea inchiderii apexurilor IC

3 Contentia pt a preveni recidiva

In functie de cauza care a produs diastema abordarea terapeutica este urmatoarea:

*hipodontie de ILsup se extrag ILt pt a pemite mezializarea Cp

*incluzie de C se rezolva incluzia pt a nu presa rad IC

*dinti supranumerari- se extrag

*fren labial lat- se extirpa frenul si se inchide diastema

*sept osos- dupa 8 ani are loc autoreglarea

*disfunctii si obiceiuri vicioase- deconditionarea si exercitii functionale de miogimnastica

Tipul tratamentului

PROFILACTIC

-depistarea cauzei diastemei

-se supravegheaza pac

-se face profilaxia obiceiurilor vicioase si a disfunctilor

INTERCEPTIV

-se face la 4-8ani

-se indeparteaza cauza diastemei

-se supravegheaza pac pt a nu apare recidiva

NORMAL

-se indeparteaza chirurgical cauza diastemei

-se inchide diastema cu mijloace biomecanice mobilizabile/fixe

-se face contentia

TARDIV

-chirurgical-ortodontic- indepartarea cauzei pe cale chirurgicala si inchiderea cu ap mecanice

fixe

Mijloace de trat- ap biomecanic mobilizabil cu arcuri diapazon si arc vestibular

ap biomecanic cu arcuri segmentare cu tractiune reciproca

ap biomecanic fix poliagregat

contentie provizorie cu placa Hawley/ligaturi in 8

contentie permanenta cu sarma torsadata

51.Dizarmonia dento-maxilara cu inghesuire dentara : forme clinice

Dupa gradul de inghesuire dentare:

Inghesuire dento-maxilara usoara: lipsa de spatiu 2-4 mm

Inghesuire dento-maxilara medie: lipsa de spatiu 3-5 mm

Inghesuire dento-maxilara grava: lipsa de spatiu peste 5 mm

Dupa topografia inghesuirii dentare:

Inghesuire dento-maxilara frontala: zona incisiva

Inghesuire dento-maxilara intermediara: zona canina

Inghesuire dento-maxilara laterala: zona premolara-molara erupta

Inghesuire dento-maxilara posterioara: zona molara care va erupe

52.Dizarmonia dento-maxilara cu inghesiure : etiopatogenie

Factori primari:

-ereditari : ereditate incrucisata (maxilare mici si dinti mari), macrodontia, dinti supranumerari, fenomene atavice (schimbarea cronologica a eruptiei dentare), fenomele proterogenetice (reducerea filogenetica a maxilarelor in neconcordanta cu numarul sau volumul dintilor).

Factori secundari:

-endocrini : hipotiroidism, hipogonadism.

-disfunctionali : resperatia orala, sugerea degetului, deglutitia protruziva.

-locali : caria dentara si extractia precoce a dintilor temporari, migrarile dentare (mezializarea molarilor permanenti), traumatisme dento-alveolare cu pierderea dintilor, dinti supranumerari erupti, dinti temporari persistenti pe arcadele dentare.

53. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul dizarmoniei dento-alveolare cu inghesuire dentara.In dent temp apar urmatoarele semne patognomonice:

Clinic: oral-inghesuirea este rara, spatiul se creeaza odata cu potentialul de crestere eruptiva a incisivilor permanenti, inghesuirea se poate datora prezentei unor dinti supranumerari, dinti cu anomalii de forma;

Paraclinic: radiologic-depistare precoce a macrodontiei, daca dimens unui inc sup in stadiul de germene coincida cu dimensiunea a 2 incisivi temporari erupti.

In dentitia mixta apar semnele:

Clinic: -facial-tulburari fizionomice in zambet;

-oral-incisivii sunt inghesuiti, malpozitionati sau rotati; apar tulburari ocluzale (angrenaje inverse); tulburari in fonatie (paradislalia); gradul de inghesuire dentara este diferit dupa forma clinica:

-inghesuire dentara usoara: deficit de spatiu frontal 2-3 mm; zona dentara laterala integra; exista spariu pentru canini si molarii secunzi permanenti;

-radiologic- rel dimensionale favorabile intre dintii temp si permanenti

-Inghesuire dentara medie: deficit de spatiu frontal 3-5 mm; zona dentara lat integra; spatiu redus pt canini si molarii secunzi permanenti;

-radiologic: spatiu pensat pt canini si criza de spatiu pt molarii secunzi permanenti.

-Inghesuire dentara grava: deficit de spatiu frontal de peste 5 mm; caninii temp sunt absenti sau au resorbtii radioculare avansate; zona lat dentara este afectata prin carii complicate sau edentatie; spatiul pt caninii si mol sec permananti este absent; apar reactii periodontale, musculare, articulare;

-radiologic:rel dimens nefavorabile intre dintii temporari si permanenti.

In dentitia permanenta apar ca semne patognomonice:

Clinic:-facial-tulburari fizionomice de zambet

-oral-frontalii sunt aliniati, dar incep sa se inghesuie odata cu eruptia mol secunzi si de minte;zona frontala este aliniata dar molarii dois au trei erup malpozitionati.

Paraclinic: radiografic: lipsa sde spatiu in zona posterioara molara.

Pozitiv: clinic si paraclinic (opt, modele studiu)

Diferential: intre formele inghesuirii dento-maxilare.

54. Principii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu inghesuire dentaraPrincipiile de tratament difera dupa:

-cauza disarmoniei dento-max cu inghesuire

-gradul de inghesuire dentara;

-varsta pacientului.55. Forme clinice ale ocluziei deschise

-dupa cauza ocluziei deschise:

-ocluzie deschisa dismetabolica-scheletala;

-ocluzie deschisa prin interpozitie-functionala;

-dupa localizare:

-ocluzie deschisa frontala-zona incisava;

-ocluzie deschisa fronto-intermediara zona incisivo-canina;

-ocluzie deschisa fronto-laterala zona incisava pana in zona molara;

-ocl. deschisa laterala-zona premolara-molara sau zona molara;

-dupa gravitate:

-ocl. deschisa grava-scheletala;

-ocl. deschisa medie-functionala;

-dupa varsta:

-ocl. desch redus 9-10 ani;

-ocl. desch. medie 10-18 ani;

-ocl. desch. extrema 16-35 ani;

-dupa gradul de inocluzie verticala:

-pana la 6 mm;

-peste 6 mm;

-peste 12 mm.

56. Etiopatogenia ocluziei deschise

Factori primari:

-ereditara: prin marimea maxilarelor, dimensiunea spatiului endooral al limbii, tipul de rotatie maxilara si faciala, tiparul cresterii condiliene, tiparul eruptiei dentare.

-genetice (acondroplazia)

Factori secundari:

-dismetabolici: rahitism (produce deschiderea unghiului goniac determinand un decalaj intre cele 2 maxilare care nu mai poate fi compensat de cresterea dento-maxilara;

-disfunctionali: obicei vicios de sugere (deget, buza inf, obraji, suzeta) inhiba dezvoltarea verticala a arcadei si impiedica erupria incisivilor;interpozitia limbii in zona frontala sau laterala a arcadelor in postura sau deglutitie (sindromul protruziv anterior complet, deglutitia unilaterala, deglutitia bilaterala)

tulburarile de fonatie;

-locali:

timpul indelungat care trece de la pierderea dintilor temporari frontali pana la eruptia inc permanenti favorizeaza interpozitia limbii , tulburarile fonrtice si de deglutitie;

afect. ATM fac ca mandibula sa ia pozitii antalgice cu interpozitia limbii;

cicatricile cheloide retractive din vestibulul cav orale au rol de franare a eruptiei dentare;

inghesuirea dento-maxilara primara sau secundara poate determina interpozitia dentare;

rotatia posterioara mandibulara poate determina deschiderea ocl. incisiva cand supraacoperirea incisiva nu este suficienta;

eruptia molarilor de minte poate determina o inaltare a zonei post. cu deschiderea ocl. incis. cand rapoartele ocl. sunt cap la cap;

iatrogenia din cursul tratamentelor ortodontice57. Elemente clinice si paraclinice in diagrosticul ocluziei deschiseSemne patognomonice in ocl. deschisa scheletala:

-clinic:

facial -etaj inf. marit;

-fanta labiala deschisa si este vizibila marginea incizala a incisivilor superiori;

-sant labio-mentonier sters;

-profil convex;

-mandibula are o pozitie anterioara;

oral- anomalii de structura aincis sup;

-arcade dentare ingustate si alungite;

-arcade dentare nedezvoltate in sens transversal si vertical;

-planul de ocl. frontala prezinta o concav. supreioara;

-bolta palat. ingustata si adanca cu versanti abrupti;

-parodontiu marginal hipertrofic;

-inocl. verticala la un nr. mare de dinti ajungand pana in zona laterala;

functionaltulburari fizionomice, de deglutitie, fonatie, (sigmatism, dislalie) masticatie , respiratie, spasme musculare.

-Paraclinic:

tele. de profi: unghi marit SNA, FMA, Go, Kdl; distante marite N-Nsa, plan mx-plan md, rotatia post a md.

In ocl. deschisa functionala frontala apar ca semne patognomonice:

-clinic:

-facial: -etaj inf. normal;

-fanta labiala deschisa;

-sant labio-ment normal;

-profil convex prin procheilie sup;

-md are o poz normala.

-oral: -struct dentara neafectata;

-endoalveolie;

-infraalveolodontie sup sau si inf;

-inocluzia verticala apare la un nr limitat de dinti;

-functional: -tulbur. fizionomice, de deglut, fonatie, masticatie.

In ocl. deschsa functionala laterala apar:

-clinic:

-oral-:- inocl. verticala la nivelul premolarilor;

-premol sunt in infraalveolodontie;

-poate fi unilat sau bilat;

-functional- tulburari de deglutitie si masticatie;

-pozitiv: -dupa gradul de inocl verticala, nr de dinti implicati, tulburari functionale si modificari tele.

-diferential:- intre formele ocl deschise.58. Principii de tratament a ocluziei deschiseDifera dupa:

-varsta pacientului;

-forma clinica;

-gravitatea inocl verticale;

-nr dinti implicati;

-cauza ocl. deschise;

-profilul pacientului.

Obiective:

-ocl. deschisa scheletala: inhibarea cresterii verticale, inchiderea ocl deschise, contentie.

-ocl. deschisa functionala: indepartarea factorilor disfunctionali, stimularea eruptiei dentare, realizarea rapoartelor verticale de acoperire minima.

59. Forme clinice ale ocluziei adancidupa mecanismul de producere:

-ocl. adanca prin supraocluzie incisive

-ocl adanca prin infraocluzie molara.

dupa etiologie:

-ocl. adanca primara (genetica- in capac de cutie)

-ocl. adanca dobandita (falsa- in acoperis)

dupa gravitate:

-gradul I supraacoperire pana in 5 mm;

-gr. II supraacoperire intre 5-9 mm;

-gr. III- supraacoperire peste 9 mm.

60. Ocluzia adanca in acoperis: etiopatogenie diagnostic si principii de tratamentEtiopatogenie:

Factori secundari:disfunctionali: obiceiul vicios de sugere a policelui, respiratie orala, sindrom lingual anterior incomplet.

Diagnostic:

Clinic:

-facial: -et. inf micsorat;

-sant labio ment accentuat;

- buza sup hipotona;

-incis sup stau pe buza inf sau buza inf este in spatele incis sup;

-profil convex.

-oral: -arcade dent ingustate si alungite;

-prodentie sup;

-supraocl. incis inf;

-retroalveolodontie inf;

-spatiere dentara sup. falsa;

-inghesuire dentara inf;

-bolta palat adanca;

-muc palat traumatizata da incis inf (forma traumatizanta)

-ocl. disatalizata(cls II angle div 1)

-inocl sagitala pozitiva;

-curba spee accentuata;

-curba de ocl denivelata in zona frontala;

-in rel de postura se pastreaza supraocl. inc. inf. iar spatiul lateral de inocluzie fiziologica este normal 2-4mm;

-functional:-tulburari fizionomice, deglutitie, dinamica md,fonatie, masticatie, respiratie, spasme musculare.

Paraclinic:

-fotostatic-ca la ex clinic;

-modele de studiu-arc dent ingustate si alungite, cand este asociata la clasa II\1.

-tele. unghiuri micsorate FMA, unghiuri alveolare, dentare, scheletale modificate cand este asociata cl II div 1

Pozitiv: examinare clinica si paraclinica

Diferential: intre formele clinice ale ocl adanci

Principii de trat:

-sunt apl dupa:-varsta pacientului, forma clinica, gravitatea ocl adanci, se trateaza in cadrul anomaliei clasa II\1.61. Ocluzia adanca acoperita: etiopalogenie diagnostic si principii de tratamentEtiopatogenie:

-Factori primari-ereditara prin transmitere familiala si apare in toate dentatiile (forma primara)

-factori secundari-disfunctionali:-forma primara este determinata de hipertonia buzei sup (det palatinizarea incis) si de hipertonia muschilor maseteri (determina infraocl molara; forma dobandita poate fi determinata de obiceiul vicios de muscare a buzei sup.

Diagnostic:

in ocl adanca acoperita dobandita apar semnele patognomonice:

Clinic: -facial:et inf normal sau micsorat; sant labio-ment accentuat; tonus buza sup normal; buza inf ingrosata; profil convex cand este asociata cu ocl distalizata clasa II\2

-oral: supraocl incisiva sup; incisivii inf au o poz normala; bolta palat larga; ocl distalizata molara; (cl II angle div 2); curba spee accentuata; curba de ocl denivelata in z front; in rel de postura se pastreaza supraocl incis sup iar spatiul lateral de inocluzie fiziol. este normal 2-4mm

-functional: tulburari fizionomice , de dinamica md., deglutitie, fonatie, mastic, spasme musc.

paraclinic: fotostatic-ca la ex clinic

-modele de studiu-arc dent ingustate si scurtate cand este asociata la clasa II\2

-tele;unghiuri micsorate FMA, alveolare, dentare; in asociere cu clasa II\2 unghiurile scheletate sunt modificate.In ocluzia adanca genetica apar:

clinic:et. inf. micsorat; sant labio-ment accentuat; buza inf eversata in sant labio-ment; suras gingival; ocl labial inalta; profil concave; menton proeminent; unghi goniac inchis; crestere facial hipodivergenta.

oral: forma arcade trapez sau patrulater; supraocl incis sup; palat inc centrali sup sau forma M ci inc centr palat si laterali vestib; incis inf lingualizati; distant intercanina ingustata; bolta palat larga; inc sup traumatizeaza muc gingiv inf; amprente dentare pe marginile muc lingual; in sens sagital ocl neutral sau distalizata cu 2 mm; transversal poate apare ocl lingualizata;curba spee accentuate; curba de ocl denivelata in zona frontala; in rel de postura spastreaza supraocl incisive sup, iar spatial lateral de inocluzie fiziologica este marit 4-9 mm

functional: tulburari fizionomice; de dinamica md; deglut; fonatie; masticatie; spasme musc, articulare.

Paraclinic:fotostatic-ca la ex clinic

-modele de studiu-arc dent alungite;

-tele: unghi micsorate FMA, Go, Dentare, alveolar sup marit si inf micsorat; in asoc cu clasa II\2 unghiutile schelet sunt modificate.In ocl adanca dobandita apar:clinic:-facial:et inf micsorat; sant lab mrent sters; tonus buza sup normal; profil concave; menton proeminent; unghi goniac inchis; tip crestere hipodiv;

oral:- poate fi asoc clasei III angle cu ocl inversa front sau totala; sens sagit- ocl neutral sau Mez Molara si canina; schimbarea axelor dent incis; abrazie pe fata V a Inc sup

-Functional: tulburari fizionomice; de dinamica md; deglut; fonatie; masticatie; spasme musc, articulare.

paraclinic: -fotostatic-ca la ex clinic

-modele de studiu-arc dent inf alungita;

-tele:-unghiuri micsorate FMA.,Go, unghiuri schelet modif, cand este asoc clasei III angle

Pozitiv:ex clinic si paraclinic

Diferential: intre formele clinice ale ocl adanci

Principii de trat:

-difera dupa: varsta pac; forma clinica; gravitatea ocl adanci; cauza ocl adanci; profilul pacientului.

62. Etiopatogenia anomaliei dento-maxiare clasa a lI-a diviziunea IFactori primari:

-ereditari:forma, dimens arc, config boltii palat poate avea o transmitere familial vizibila la nastere; la unele grupe de populatie apare biproalveo9lia si compres de max.

-genetici: sindromul marfan, pierre-robin

Factori secundari:

-endocrini: nanism hipofizari

-dismetabolici:rahitismul produce compresiune de max; avitaminoza D

-disfunctionali:respiratia orala produce distalizarea md si compres de max;obiceiul vicios de sugere inhiba dezvolt transvers a max; sindr lingual protruziv ant incomplet determina o proalveolodontie sup

-locali:alim artificiala incorecta a sugarului inhiba producerea primei mez de md; intarzieri in eruptia dintilor permnenti cu retentia prelungita a dintilor temporari det intarzieri in reglarea ocl;pierderea prematura a dintilor temp sup din zona de sprijin lateral det migrari ale mol primi permanenti cu instalarea ocl distalizate.

63. elemente clinice si paraclinice in diagnosticul anomaliei dento-max clasa II div 1 (pg. 156-163)

64.principii de trat a anomal dento max cls II div 1 (pg. 163-166)

65.Etiopatogenia anomaliei dento-maxilare clasa a II-a diviziunea 2Forma primara:

-factori primari:-ereditari-transmitere autosomala dominanta; factorul ereditar se manifesta la nivel:-scheletal(decalajul bazelor de la nastere si raporturi ant ale crestelor alv.; muscular(tonus ridicat al muschilor ridicatori ai md care det infraocl molara si un unghi intermax diminuat); dentar(prin pozitia mezializata a mugurilor caninilor sup si a malpoz inc centr sup)

Forma secundara:

-factori secundari:-musculari(palatoversia inc sup si torq vestibular, accentuarea santului labio-ment,;

functionali:interpozitia limbii in zonele lat din timpul deglut si fonatiei det infraocluzia molara si accentuarea curbei spee

dentari: mezializarea sectoarelor lat sup determina malpoz caninilor superiori

66. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul anomaliei dento-maxilare clasa a II a, subdiv.2Clinic:

-etaj inferior micsorat

-profil convex

-in zambet sunt vizibile malpozitii dentare frontale

-palatoversia incisivilor centrali cu vestibule-mezioversia incisivilor laterali

-inghesuirea incisiva moderata

-curba de ocluzie accentuate

-supraaoperire incisiva severa

-in ocluzia statica: sagital-rapoarte distalizate molare si canine

Transversal-ocluzie vestibularizata la nivel premolar

Vertical-supraocluzie frontal (ocluzie adanca acoperita, ocluzie adanca in capac de cutie)

-in ocluzia dinamica: pozitii test-in lateralitate protectia canina este impiedicata de malpozitii; in propulsive ghidajul anterior este grav perturbat dizocluzia fiind foarte rapida si vertical

Pozitii diagnostic-in relatia de postura spatiul liber de inocluzie este crescut pana la 6-8mm in forma primara si normal in forma secundara; relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima.

Paraclinic:

-fotostatic: etajul inferior micsorat; profil convex in forma secundara si concav in forma primara

-model de studiu: indicii Pont indica endoalveolie bimaxilara

-opt: semnele lui Bjork indica o morfologie mandibulara si articulara de tip hipodivergent

-teleRx: unghiuri scheletale de clasa a IIa.

67 Principii de tratament a anomaliei dento-maxilare clasa a Iia subdiv.2-tratamentul nu se face in dentatie temporara.

-tratamentul de electie se realizeaza in prima etapa a dentitiei mixte, pentru egresia dintilor laterali si vestibularizarea incisivilor superiori.

-formele usoare fara tulburari estetice faciale nu se trateaza.

-in dentatia permanenta nu se poate produce extruzia dintilor laterali, pentru apare recidiva.

-la adult se face un tratament de compromis prin intruzia incisivilor superiori.

-forma genetica raspunde greu la tratament si are tendinta la recidiva.

68 Elemente de biomecanica ortodontica: clasificarea fortelor ortodontice +dupa actiunea lor:

-forte ortodontice- intre 50 si 100g

-forte ortopedice-intre 250 si 3000g.

+dupa locul aplicarii lor:

-extraorale si intraorale

+dupa intensitatea fortei:

-forte subliminare-care nu produc modificari

-forte usoare-produc fenomene de resorbtie si apozitie in jurul dintelui

-forte medii-se aplica intermitent cu durata scurta

-forte mari-produc necroza osoasa, recomandata pt producerea efectelor ortopedice.

+dupa ritmul de aplicare a fortei:

-forte intermitente

-forte discontinue

-forte continue

69. Tipuri de deplasari dentarePot fi cele dorite (versia, gresia, rotatia, ingresia, egresia, torque) sau cele nedorite (consecutiv fortelor parazitare sau fortelor iatrogene).

Versia-miscare in sens orizontal, de inclinare a dintelui, unde coroana si radacinile se deplaseaza simultan dar de sens contrar.

Gresia-miscare in sens orizontal de translatie a dintelui, unde coroana si radacina se deplaseaza simultan, in acelasi sens.

Rotatia-miscare in sens orizontal, unde dintele se deplaseaza in jurul axului lung radicular.

Ingresia-miscare in sens vertical, unde dintele se deplaseaza in axul lung al sau, catre baza maxilara.

Egresia-miscare in sens vertical, unde dintele se deplaseaza in axul lung al sau, catre planul de ocluzie, daca fortele ocluzale nu se opun

Torque-deplasare a radacinii dintelui in sens vestibulo-oral, in timp ce coroana ramane pe loc.

Fortele iatrogene (intensitate, durata necontrolata) pot cauza daune tesuturilor dento-parodontale si orale. Acestea pot fi cauzate fie de medicul ortodont fie de pacient (in caz de activare excesiva sau neprezentare la sedintele programate).

70. Clasificarea aparatelor ortodontice1.dupa zona de aplicare:

-aparate intraorale-sunt aplicate in interiorul cavitatii orale si pot fi: monomaxilare, intermaxilare, bimaxilare.

-aparate extraorale-sunt aplicate si actioneaza in afara cavitatii orale, in regiunile invecinate.

-aparate intraorale-care sunt aplicate in interiorul cavitatii orale (zona de actiune) si inafara cavitatii orale (zona de sprijin).

2.dupa modul de agregare:

-aparate fixe-sunt fixate pe suprafata dintilor si pot fi indepartate numai de medic

-aparate mobilizabile-prezinta elemente de agregare si pot fi indepartate de medic si pacient.

-aparate mobile-nu prezinta elemente de agregare si sunt mentinute in cavitatea orala prin contractie musculara.

3.dupa natura fortelor pe care le dezvolta:

-aparate mecanice-dezvolta forte orto datorita calitatii materialelor din componenta lor.

-aparate miofunctionale-care dezvolta forte orto prin utilizarea fortelor musculare

-aparate mixte-prin contractia lor dezvolta pe o zona forte datorita calitatii materialului si pe alta zona prin utilizarea musculaturii.

4.dupa modul de actiune:

-aparate active-genereaza forte orto si produc miscari dentare.

-aparate pasive-nu genereaza forte orto si mentin pozitia dintilor sau a ocluziei dentare.

71. Indicatiile aparatelor ortodonticeAplicarea unui aparat ortodontic depinde de mai multi factori:

-starea generala si orala a pacientului

-starea de sanatate psihica a pacientului

-motivatia si doleantele pacientului

-statusul odontal si par