anatomia laringelui 2013
Post on 01-Dec-2015
113 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Anatomia laringelui
Laringele
� Organ cavitar pe
calea respiratorie.
� Dublu sfincter,
fonator şi respirator
� Structurã
� schelet cartilaginos
� articulaţii între cartilaje
� membrane şi aparat
ligamentar
� muşchii laringelui:
� extrinseci
� intrinseci
� vase şi nervi
2
Scheletul laringelui (cartilajele)
Clasificarea cartilajelor laringelui� nepereche şi mediane
� tiroid
� cricoid
� epiglota
� pereche şi laterale� aritenoide = constante
� corniculate (Santorini)
� cuneiforme (Morgagni)
� sesamoide anterioare şi posterioare(inconstante)
� tritice
� interaritenoide
� Osul hioid nu
face parte din
scheletul laringelui
dar îi este ataşat
funcţional
3
CARTILAJUL TIROID AL LARINGELUI
� formã de carte deschisã posterior
>> alcãtuit din 2 lame care fac
între ele un unghi diedru de 90o deschis posterior
� lama cartilajului tiroid prezintă:
� marginea anterioarã > unitã cu cea opusã, determinã anterior
proeminenţa laringianã (mãrul lui Adam)
� marginea posterioarã trimite
� cornul superior
� cornul inferior (are o faţetã
articularã medialã pentru cartilajul cricoid)
� faţa antero-lateralã prezintã linia oblicã şi tuberculii inferior şi superior la extremitãţile liniei oblice; la nivelul liniei oblice se inserã muşchi laringieni extrinseci: sternotiroidian, tirohioidian şi constrictor inferior faringian
� faţa postero-medialã participã la delimitarea:
� peretelui lateral laringian
� peretelui lateral laringofaringian şi a recesului piriform al laringofaringelui
� marginea superioarã are median incizura tiroidianã
� marginea inferioarã
CARTILAJUL CRICOID
� precum un inel cu pecetea posterior (mai înalt posterior)
� anterior = arcul cricoidului cu un tubercul median
cricoidian
� posterior = lama cricoidului
� pe faţa posterioarã are o creastã medianã
� în unghiul supero-lateral are o faţetã aritenoidianã
� pe marginea lateralã are o faţetã tiroidianã (pt.cornul
inferior)
4
CARTILAJUL EPIGLOTIC
� precum o frunzã cu peţiolul sau limbul fixat în unghiul lamelor tiroidiene
� oblic postero-superior, ajunge înapoia rãdãcinii limbii
� marginea postero-superioarã = uşor incizatã
� pe faţa postero-inferioarã a limbului = tubercul
epiglotic
� epiglota este mobilã, coboarã în deglutiţie şi este operculul ce închide aditusul laringian
CARTILAJELE ARITENOIDE
� piesele soliste ale laringelui
� piramide triunghiulare cu vîrful superior
� bazele sunt articulate cu lama cricoidului
� din unghiul antero-inferior proeminã procesul vocal
(m.vocal sau tiroaritenoidian intern)
� în unghiul infero-lateral > procesul muscular
(mm.cricoaritenoidieni posterior şi lateral)
� pe unghiul superior se sprijinã cartilajul corniculat
(Santorini)
5
� cartilajele tritice = în lig.tirohioidian lateral
� cartilajele sesamoide = în grosimea
lig.vocal
� cartilajul cuneiform (Morgagni) = în plica
ariepigloticã
6
7
Articulaţii, membrane şi ligamente
� O articulaţie principalã > ART.CRICOARITENOIDIANÃ
� articulaţie completã (cu sinovialã, capsulã, un lig.intern)
� mişcãri de alunecare şi de rotaţie în jurul unui ax vertical
� pivotând, aritenoidele îndepãrteazã sau apropie procesele vocale şi
deci plicile vocale
� mişcãrile de abducţie/adducţie ale plicilor vocale sunt fundamentale
pentru funcţia laringelui
� toţi mm.intrinseci ai laringelui acţioneazã direct sau indirect asupra
acestei articulaţii
Membranele laringelui� pãrţile anterioare ale hioidului,
cartilajului tiroid şi arcului
cricoidian sunt unite prin
membrane care:
� suspendã scheletul laringelui la aparatul hioidian
� practic sunt cãi de abord
chirurgical al laringelui, la nivele diferite
� anatomic au îngroşãri denumite ligamente
� ligg.tirohioidiene median şi laterale pentru mb.tirohioidianã
� lig.median sau conoid pentru
mb.cricotiroidianã
� membrana cricotrahealã este dublatã intern de m.traheal
� membrana elasticã a laringelui
(conus elasticus)
� dubleazã mucoasa laringianã
� are îngroşãri
� lig.vestibular sau ventricular
(tiroaritenoidian superior) >> ridicã
plica vestibularã sau ventricularã
� lig.vocal (tiroaritenoidian inferior)
compune scheletul plicii vocale şi
trece de la unghiul lamelor
tiroidiene la procesul vocal al
aritenoidului
8
Elemente accesorii
� art.cricotiroidianã
� lig.cricofaringian
� ligg. şi plicile epiglotei
� glosoepiglotice
� hioepiglotice
� faringoepiglotice
� tiroepiglotice
� ariepiglotice
MUŞCHII LARINGELUI
� extrinseci � intrinseci
9
MUŞCHII EXTRINSECI AI LARINGELUI
cart. tiroidsternsternotiroidian
cart.tiroidhioidtirohioidian
faringe, cart.tiroid, cricoid, epigloticstiloidãstilofaringian
cart.tiroidvãl palatinpalatofaringian
cart.epigloticlimbãlongitudinal superior al limbii
cart.tiroid, cart.cricoid, traheefaringeconstrictor inferior faringian
1 CAPÃT1 CAPÃTEXTRINSECI
MUŞCHII INTRINSECI AI LARINGELUI
� Muşchi respiratori şi mm.fonatori care
acţioneazã alternativ.
�Muşchii respiratori (abductori ai plicilor vocale)
�Muşchii fonatori sunt:
� adductori ai plicilor vocale
� tensori ai plicilor vocale
10
ENDOLARINGELE
� 2 perechi de plici (vestibulare şi vocale) împart
cavitatea laringelui în 3 etaje:
� Vestibul
� Etajul ventricular
� Cavum infraglotic
� spaţiul transversal dintre:
� plicile vestibulare = rima vestibuli
� plicile vocale = rima glottidis (glota)
VESTIBULUL LARINGIAN� trunchi de con cu baza
superior (pe secţiune frontalã):� postero-superior = aditusul
laringian (vezi delimitare)
� anterior - epiglota (are anterior valeculele epiglotice)
� posterior şi inferior:� median = fibre ale
m.aritenoidian transvers + incizura interaritenoidianã
� partea lateralã = vârful aritenoidului + cartilajul corniculat
� Lateral:� plicile ariepiglotice (cu cartilaj
cuneiform inclus)
� plicile vestibulare
11
ZONA MIJLOCIE (VENTRICULARÃ)
� lateral = ventriculul laringian
Morgagni (mai larg) >> trimite
o evaginare (sac laringian)
care trece antero-superior în
plica ariepigloticã numitã sacul
laringian sau apendicele
ventriculului laringian
� parte medianã
GLOTA� intervalul dintre
plicile vocale (sunt mai largi decît cele vestibulare)
� 2 pãrţi:� intermembranoasã
(între plici)
� intercartilaginoasă (între procesele vocale)
12
GLOTA� intervalul dintre
plicile vocale
� 2 pãrţi:� intermembranoasã
(între plici) (1)
� intercartilaginoasă (între procesele vocale) (2)
CAVUMUL INFRAGLOTIC
� se continuã cu traheea
� pâlnie rãsturnatã
� posterior = lama cricoidului
� anterior = arcul cricoidului şi partea inf.a cart.tiroid
13
14
Elemente de topografie intralaringiană
� spaţiul preepiglotic
� spaţiul paraglotic
SPAŢIUL PREEPIGLOTIC� Spaţiul lui Boyer
� structură triunghiulară
� conţine în principal ţesut adipos, dar şi limfatice şi fibre conjunctive (colagen şi fibre elastice)
� plasat între faţa ventrală a epiglotei şi zona laringiană anterioară
� Spaţiul preepiglotic este delimitat:
� superior – lig.hioepiglotic
� anterior – membrana tirohioidiană + cartilajul tiroid+hioid
� posterior – cartilajul epiglotic + lig.tiroepiglotic
� acestea realizează limita dintre spaţiile preepiglotic şi paraglotic
� cele 2 spaţii sunt separate şi prin membrane fibroase şi fibre elastice ce se întind între vârful (inferior) epiglotei şi vărful proeminenţei laringiene (vezi sectiuneaurmatoare)
15
1.osul hioid; 2.spaţiul
paraglotic; 3.r.internă
a n.LS; 4.cornul
superior al cartilajului
tiroid; 5.recesul
piriform; 6.aditusul
laringian; 7.cartilajul
epiglotic; 8 (7). spaţiul
preepiglotic.
1.lama cartilajului tiroid; 2.spaţiul paraglotic; 3.recesul piriform al faringelui; 4.spaţiul preepiglotic;
5.cartilajul epiglotic; 6.plica ariepiglotică; 7.cartilajul aritenoid.
16
1.spaţiile paraglotic
şi preepiglotic sunt
separate şi prin fibre
conjunctive; 2.spaţiul
paraglotic; 3.recesul
piriform; 4.membrana
tirohioidiană;
5.spaţiul preepiglotic;
6.vârful epiglotei;
7.plica ariepiglotică;
8.cartilajul cuneiform;
9.cartilajele
aritenoide.
SPAŢIUL PARAGLOTIC� Regiune umplută cu ţesut adipos care înglobează şi ramura
internă a n.laringeu superior, ventriculul laringian şi sacul
laringian.
� Limite:
� lateral: cartilajul tiroid + membrana tirohioidiană
� supero-medial – plica ariepiglotică
� infero-medial – conus elasticus
� posterior – recesul piriform
� marginea inferioară a cartilajul tiroid reprezintă limita inferioară;
de la acest nivel spaţiul paraglotic continuă cu spaţiul
cricotiroidian
17
Vasele si nervii laringelui� Arterele:
� Din artera tiroidiană
superioară:
� a.laringiană superioară:
vestibulul şi ventriculul
laringian
� a.cricotiroidiană:
m.cricotiroidian, plica vocală,
etajul infraglotic
� Din a.tiroidiană inferioară:
� a.laringiană inferioară:
muşchii şi mucoasa laringiană
� Venele:
� V. laringiană superioară
drenează în v.jugulară internă
� Vv. din etajul infraglotic pot
drena în v.tiroidiana inferioară
� Limfatice
� Limfa de la vestibul drenează
în ganglionii limfatici cervicali
profunzi.
� Limfa de la glotă şi etajul
infraglotic drenează în
ganglionii traheali şi
pretraheali.
� Limfa de la etajul infraglotic
drenează în ganglionii limfatici
ai lanţului recurenţial.
� Inervaţie : asigurată de n.X
� r.internă (senzitivă) a
n.laringeu superior: mucoasa
de la nivelul: epiglotă, vestibul,
plica vestibulară
� r.externă (motorie) a
n.laringeu superior: mm.CT şi
CIF
� n.laringeu recurent (prin
n.laringeu inferior, ram
terminal): mm.laringieni
intrinseci + mucoasa
cavumului infraglotic
� anastomoza nervilor laringeu
inferior şi superior (r.internă)
este ansa Galien
18
De completat de data trecuta ...
LARINGOFARINGELE
� limita superioarã > plan prin hioid
� limita inferioarã > marginea inferioarã a cartilajului cricoid
� perete anterior incomplet
� comunicarea inferioarã cu esofagul prin “gura
esofagului”(Killian)
19
Peretele anterior al LF
� incomplet
� superior prezintã aditusul
laringian, delimitat:
� antero-superior - epiglota
laringianã
� postero-inferior - cartilajele
aritenoide ale laringelui
� lateral = plica ariteno-
epigloticã (ari-epigloticã)
� inferior = peretele posterior
laringian alcãtuit de
� cartilajele aritenoide
� lama cartilajului cricoid
� de fiecare parte a aditusului
laringian este câte un reces
piriform (fosa piriformã), delimitat:
� medial = plica ariepigloticã
� lateral
� membrana tirohioidianã
� lama cartilajului tiroid
� mucoasa recesului piriform este
ridicatã în plicã de cãtre r.internã
a n.laringeu superior (singura
plica mucoasã ridicatã de un nerv
în organism), dupã ce aceasta a
perforat membrana tirohioidianã
Peretele posterior al LF corespunde
vertebrelor C4 - C6
20
top related