1

Anatomia laringelui

Laringele

� Organ cavitar pe

calea respiratorie.

� Dublu sfincter,

fonator şi respirator

� Structurã

� schelet cartilaginos

� articulaţii între cartilaje

� membrane şi aparat

ligamentar

� muşchii laringelui:

� extrinseci

� intrinseci

� vase şi nervi

2

Scheletul laringelui (cartilajele)

Clasificarea cartilajelor laringelui� nepereche şi mediane

� tiroid

� cricoid

� epiglota

� pereche şi laterale� aritenoide = constante

� corniculate (Santorini)

� cuneiforme (Morgagni)

� sesamoide anterioare şi posterioare(inconstante)

� tritice

� interaritenoide

� Osul hioid nu

face parte din

scheletul laringelui

dar îi este ataşat

funcţional

3

CARTILAJUL TIROID AL LARINGELUI

� formã de carte deschisã posterior

>> alcãtuit din 2 lame care fac

între ele un unghi diedru de 90o deschis posterior

� lama cartilajului tiroid prezintă:

� marginea anterioarã > unitã cu cea opusã, determinã anterior

proeminenţa laringianã (mãrul lui Adam)

� marginea posterioarã trimite

� cornul superior

� cornul inferior (are o faţetã

articularã medialã pentru cartilajul cricoid)

� faţa antero-lateralã prezintã linia oblicã şi tuberculii inferior şi superior la extremitãţile liniei oblice; la nivelul liniei oblice se inserã muşchi laringieni extrinseci: sternotiroidian, tirohioidian şi constrictor inferior faringian

� faţa postero-medialã participã la delimitarea:

� peretelui lateral laringian

� peretelui lateral laringofaringian şi a recesului piriform al laringofaringelui

� marginea superioarã are median incizura tiroidianã

� marginea inferioarã

CARTILAJUL CRICOID

� precum un inel cu pecetea posterior (mai înalt posterior)

� anterior = arcul cricoidului cu un tubercul median

cricoidian

� posterior = lama cricoidului

� pe faţa posterioarã are o creastã medianã

� în unghiul supero-lateral are o faţetã aritenoidianã

� pe marginea lateralã are o faţetã tiroidianã (pt.cornul

inferior)

4

CARTILAJUL EPIGLOTIC

� precum o frunzã cu peţiolul sau limbul fixat în unghiul lamelor tiroidiene

� oblic postero-superior, ajunge înapoia rãdãcinii limbii

� marginea postero-superioarã = uşor incizatã

� pe faţa postero-inferioarã a limbului = tubercul

epiglotic

� epiglota este mobilã, coboarã în deglutiţie şi este operculul ce închide aditusul laringian

CARTILAJELE ARITENOIDE

� piesele soliste ale laringelui

� piramide triunghiulare cu vîrful superior

� bazele sunt articulate cu lama cricoidului

� din unghiul antero-inferior proeminã procesul vocal

(m.vocal sau tiroaritenoidian intern)

� în unghiul infero-lateral > procesul muscular

(mm.cricoaritenoidieni posterior şi lateral)

� pe unghiul superior se sprijinã cartilajul corniculat

(Santorini)

5

� cartilajele tritice = în lig.tirohioidian lateral

� cartilajele sesamoide = în grosimea

lig.vocal

� cartilajul cuneiform (Morgagni) = în plica

ariepigloticã

6

7

Articulaţii, membrane şi ligamente

� O articulaţie principalã > ART.CRICOARITENOIDIANÃ

� articulaţie completã (cu sinovialã, capsulã, un lig.intern)

� mişcãri de alunecare şi de rotaţie în jurul unui ax vertical

� pivotând, aritenoidele îndepãrteazã sau apropie procesele vocale şi

deci plicile vocale

� mişcãrile de abducţie/adducţie ale plicilor vocale sunt fundamentale

pentru funcţia laringelui

� toţi mm.intrinseci ai laringelui acţioneazã direct sau indirect asupra

acestei articulaţii

Membranele laringelui� pãrţile anterioare ale hioidului,

cartilajului tiroid şi arcului

cricoidian sunt unite prin

membrane care:

� suspendã scheletul laringelui la aparatul hioidian

� practic sunt cãi de abord

chirurgical al laringelui, la nivele diferite

� anatomic au îngroşãri denumite ligamente

� ligg.tirohioidiene median şi laterale pentru mb.tirohioidianã

� lig.median sau conoid pentru

mb.cricotiroidianã

� membrana cricotrahealã este dublatã intern de m.traheal

� membrana elasticã a laringelui

(conus elasticus)

� dubleazã mucoasa laringianã

� are îngroşãri

� lig.vestibular sau ventricular

(tiroaritenoidian superior) >> ridicã

plica vestibularã sau ventricularã

� lig.vocal (tiroaritenoidian inferior)

compune scheletul plicii vocale şi

trece de la unghiul lamelor

tiroidiene la procesul vocal al

aritenoidului

8

Elemente accesorii

� art.cricotiroidianã

� lig.cricofaringian

� ligg. şi plicile epiglotei

� glosoepiglotice

� hioepiglotice

� faringoepiglotice

� tiroepiglotice

� ariepiglotice

MUŞCHII LARINGELUI

� extrinseci � intrinseci

9

MUŞCHII EXTRINSECI AI LARINGELUI

cart. tiroidsternsternotiroidian

cart.tiroidhioidtirohioidian

faringe, cart.tiroid, cricoid, epigloticstiloidãstilofaringian

cart.tiroidvãl palatinpalatofaringian

cart.epigloticlimbãlongitudinal superior al limbii

cart.tiroid, cart.cricoid, traheefaringeconstrictor inferior faringian

1 CAPÃT1 CAPÃTEXTRINSECI

MUŞCHII INTRINSECI AI LARINGELUI

� Muşchi respiratori şi mm.fonatori care

acţioneazã alternativ.

�Muşchii respiratori (abductori ai plicilor vocale)

�Muşchii fonatori sunt:

� adductori ai plicilor vocale

� tensori ai plicilor vocale

10

ENDOLARINGELE

� 2 perechi de plici (vestibulare şi vocale) împart

cavitatea laringelui în 3 etaje:

� Vestibul

� Etajul ventricular

� Cavum infraglotic

� spaţiul transversal dintre:

� plicile vestibulare = rima vestibuli

� plicile vocale = rima glottidis (glota)

VESTIBULUL LARINGIAN� trunchi de con cu baza

superior (pe secţiune frontalã):� postero-superior = aditusul

laringian (vezi delimitare)

� anterior - epiglota (are anterior valeculele epiglotice)

� posterior şi inferior:� median = fibre ale

m.aritenoidian transvers + incizura interaritenoidianã

� partea lateralã = vârful aritenoidului + cartilajul corniculat

� Lateral:� plicile ariepiglotice (cu cartilaj

cuneiform inclus)

� plicile vestibulare

11

ZONA MIJLOCIE (VENTRICULARÃ)

� lateral = ventriculul laringian

Morgagni (mai larg) >> trimite

o evaginare (sac laringian)

care trece antero-superior în

plica ariepigloticã numitã sacul

laringian sau apendicele

ventriculului laringian

� parte medianã

GLOTA� intervalul dintre

plicile vocale (sunt mai largi decît cele vestibulare)

� 2 pãrţi:� intermembranoasã

(între plici)

� intercartilaginoasă (între procesele vocale)

12

GLOTA� intervalul dintre

plicile vocale

� 2 pãrţi:� intermembranoasã

(între plici) (1)

� intercartilaginoasă (între procesele vocale) (2)

CAVUMUL INFRAGLOTIC

� se continuã cu traheea

� pâlnie rãsturnatã

� posterior = lama cricoidului

� anterior = arcul cricoidului şi partea inf.a cart.tiroid

13

14

Elemente de topografie intralaringiană

� spaţiul preepiglotic

� spaţiul paraglotic

SPAŢIUL PREEPIGLOTIC� Spaţiul lui Boyer

� structură triunghiulară

� conţine în principal ţesut adipos, dar şi limfatice şi fibre conjunctive (colagen şi fibre elastice)

� plasat între faţa ventrală a epiglotei şi zona laringiană anterioară

� Spaţiul preepiglotic este delimitat:

� superior – lig.hioepiglotic

� anterior – membrana tirohioidiană + cartilajul tiroid+hioid

� posterior – cartilajul epiglotic + lig.tiroepiglotic

� acestea realizează limita dintre spaţiile preepiglotic şi paraglotic

� cele 2 spaţii sunt separate şi prin membrane fibroase şi fibre elastice ce se întind între vârful (inferior) epiglotei şi vărful proeminenţei laringiene (vezi sectiuneaurmatoare)

15

1.osul hioid; 2.spaţiul

paraglotic; 3.r.internă

a n.LS; 4.cornul

superior al cartilajului

tiroid; 5.recesul

piriform; 6.aditusul

laringian; 7.cartilajul

epiglotic; 8 (7). spaţiul

preepiglotic.

1.lama cartilajului tiroid; 2.spaţiul paraglotic; 3.recesul piriform al faringelui; 4.spaţiul preepiglotic;

5.cartilajul epiglotic; 6.plica ariepiglotică; 7.cartilajul aritenoid.

16

1.spaţiile paraglotic

şi preepiglotic sunt

separate şi prin fibre

conjunctive; 2.spaţiul

paraglotic; 3.recesul

piriform; 4.membrana

tirohioidiană;

5.spaţiul preepiglotic;

6.vârful epiglotei;

7.plica ariepiglotică;

8.cartilajul cuneiform;

9.cartilajele

aritenoide.

SPAŢIUL PARAGLOTIC� Regiune umplută cu ţesut adipos care înglobează şi ramura

internă a n.laringeu superior, ventriculul laringian şi sacul

laringian.

� Limite:

� lateral: cartilajul tiroid + membrana tirohioidiană

� supero-medial – plica ariepiglotică

� infero-medial – conus elasticus

� posterior – recesul piriform

� marginea inferioară a cartilajul tiroid reprezintă limita inferioară;

de la acest nivel spaţiul paraglotic continuă cu spaţiul

cricotiroidian

17

Vasele si nervii laringelui� Arterele:

� Din artera tiroidiană

superioară:

� a.laringiană superioară:

vestibulul şi ventriculul

laringian

� a.cricotiroidiană:

m.cricotiroidian, plica vocală,

etajul infraglotic

� Din a.tiroidiană inferioară:

� a.laringiană inferioară:

muşchii şi mucoasa laringiană

� Venele:

� V. laringiană superioară

drenează în v.jugulară internă

� Vv. din etajul infraglotic pot

drena în v.tiroidiana inferioară

� Limfatice

� Limfa de la vestibul drenează

în ganglionii limfatici cervicali

profunzi.

� Limfa de la glotă şi etajul

infraglotic drenează în

ganglionii traheali şi

pretraheali.

� Limfa de la etajul infraglotic

drenează în ganglionii limfatici

ai lanţului recurenţial.

� Inervaţie : asigurată de n.X

� r.internă (senzitivă) a

n.laringeu superior: mucoasa

de la nivelul: epiglotă, vestibul,

plica vestibulară

� r.externă (motorie) a

n.laringeu superior: mm.CT şi

CIF

� n.laringeu recurent (prin

n.laringeu inferior, ram

terminal): mm.laringieni

intrinseci + mucoasa

cavumului infraglotic

� anastomoza nervilor laringeu

inferior şi superior (r.internă)

este ansa Galien

18

De completat de data trecuta ...

LARINGOFARINGELE

� limita superioarã > plan prin hioid

� limita inferioarã > marginea inferioarã a cartilajului cricoid

� perete anterior incomplet

� comunicarea inferioarã cu esofagul prin “gura

esofagului”(Killian)

19

Peretele anterior al LF

� incomplet

� superior prezintã aditusul

laringian, delimitat:

� antero-superior - epiglota

laringianã

� postero-inferior - cartilajele

aritenoide ale laringelui

� lateral = plica ariteno-

epigloticã (ari-epigloticã)

� inferior = peretele posterior

laringian alcãtuit de

� cartilajele aritenoide

� lama cartilajului cricoid

� de fiecare parte a aditusului

laringian este câte un reces

piriform (fosa piriformã), delimitat:

� medial = plica ariepigloticã

� lateral

� membrana tirohioidianã

� lama cartilajului tiroid

� mucoasa recesului piriform este

ridicatã în plicã de cãtre r.internã

a n.laringeu superior (singura

plica mucoasã ridicatã de un nerv

în organism), dupã ce aceasta a

perforat membrana tirohioidianã

Peretele posterior al LF corespunde

vertebrelor C4 - C6

20