A n u l al XCV-lea Nr. 54 HOMARUL 2 Le? Braşov Duminecă 10 Iulie 1932M MISIMÉI3IDIBTIA Şt ID M IS lS T R â T fls,îAŢA UBEKTAŢEI BRAŞOV.

TELEFON 226 Abonamoat anual 3 O lei Pentru «trnlnătato 800 lai Anunţuri, raclam a, dnpfc larii

Fondată la 1838 de Getrge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

i&sB&msm

Faceţi-vă c e r c în jurul celor ceva cu­nosc şi vă apără nevoile voastre

Şi votaţi cercu l O !

aniiini

Si badiloni ei

3v a ntruj: aiiceiŞiC,

ce::Ce™

poirrune

efeiile s fost lăstrt I de insili , n :u P' enatdmni jrii Í me I 'ost 1 re nadin b jUdeiŞ preiflaiePf_8l)W

să ia

Liberalii, ca şi celelalte par­iiké, cari vor să atace pe na- |i<pnal-ţărănişti, îşi razimă vor­bele lor pe minciună. Încearcă înşele {ara cu scorniri min­cinoase, fiindcă nu pot pune adevăr la iemelia spuselor lor. B Ş i strigă mereu împotriva gu­vernării trecute a Partidului BajionalŢărănesc, defăimând-o şi aretându-o ca ce a mai rea I n câte a avut tara.BRăul numai cu rele umblă şi ai na lui este minciuna.B S ă vedem ni(el, în lumina a- devărului, cea fost şi cum a tost guvernarea trecută a Parti­dului Na|ional-Ţărănesc?Bştim dela început şi nu ne ferim să spunem, că această gu­vernare n’a adus în Jară binele, pe care vroia să-l aducă şi pe Bre îl aştepta fara.BDar pentru ce ? Pentru că i-au stbt mereu în cale şi i-au pus tot felul de piedici aceia cari bâr- febc această guvernare.■ Se ştie doară că Ţara Româ­nească a fost tot timpul după război sub stăpânirea liberalilor. Ciiiar şi atunci, când erau la putere averescanii, fiindcă a- Bştia trebuiau să lucre tot la porunca liberală !BEi bine, ce-au făcut liberalii în acest şir de ani? S-au lăudat Bereu cu băncile lor, cu ave­rile lor, sporindu-şi mereu tot Bai mult avutul. Din ceea-ce a al tării, din munca şi su- area cetăţenilor.| N au făcut, schimb, pentru Bă nimic, decât au sărăcit-o, B încurcat mersul treburilor lăr;i, pentru ca s’o poată slei Bri uşor de ceea-ce era al ei. iNe-au sporit necazurile în ţară, ■ au făcut jara de râs peste Itare, făcând streinătatea să Beadă că Ţara Românească nu ■ te decât o vacă de muncă şt B muls a maimarilor ei.JA şa s’a scurs zi de zi şi an B an sub stăpânirile liberale, ?»are bine ştiji, — după ce au ■ cut din cetăţenii ţării slugi ■ “ncite şi necăjite, — au B-rs până acolo, că şi de Moş- B ll .°rul Tronului ţării au vrut I 'PsGască ţara. Pentru ca mai ^ ă poată pescui în tul-dat Dumnezeu că la K ^ '!u ar>ului 1928 să vină, a- I , x, e voinţa poporului, Parti- C( <al‘onal Ţărănesc la condu­i t a însă sleită atunci şi [ I plrnjea în neputinţă de a 5lâ P,e î ^ nevo*I°r lei de zi i L DCr,zeî>care t°t pe acel timp 4 Se aPese lumea în-i J Î J j - W deci situaţia 1

Idi

făcut şi refăcut, care se numeşteI c i 'F îy ’a cu totul refăcută.C| 0 lăsa;Fea clădire,hebtrale , dSaŞera guvernările li-? llr'lor,lnc voia sorţii şi a o-au bălăbănit în vre-ea,t- uaiauanni sat-CU wc amblalele în ea, dar0 să se cască că orice clădireV -sa se dărâme, fără săi 9âl>denev°e de reparaţii.

Aşa au găsit naţional-jără- niştii Casa ţării, când au luat puterea : cu coperişul spart, cu zidurile roase şi găurite de vreme. Batea vântul şi ploua prin spărturile ei 1C e era deci de făcut ?Ca orice gospodar cuminte, guvernarea naţional-ţărănistă şj-au dat seamă că nu se poate lăsa să i-se dărâme casa peste cap. S-a apucat de lucru. A în­ceput reparaţiile.Legile vechi nepotrivite, pe cari le-a desfiinţat, au fost păr­ţile stricate de vreme, pe cari guvernarea naţional-ţărănistă le-a delăturat, pentru ca să le înlo­cuiască cu material bun şi tare.Când repară cineva o casă, coperişul putred îl dă jos. La fel celelalte părţi, cari încep să se năruie. Le zideşte apoi şi le clădeşte din nou.Aşa a făcut guvernarea na- ţional-jărănistă.Trebuia însă vreme pentru o reparaţie pe de-a’ntregul. Trebu­rile unei ţări nu se îndreaptă înfr’un an-doi 1Şi când erau în toiul lucrului, liberalii au începui din nou să strige. Se prea vedea stricăciu­nea şi prăpădul de pe urma gu­vernărilor lor şi nu le plăcea. Au început să strige că naţio­nal ţărăniştii dărâmă Casa ţării. Nu spuneau însă că repară şi dreg ceea-ce stricaseră ei 1

Şi au plecat naţional-ţără- niştii dela putere, .înainte de a avea vreme să termine lucrul început.Pentru că trebuia aşteptat să aducă toate legile, pe cari le credeau bune; iar cele aduse trebuiau aplicate şi aşteptat re­zultatul lor.Nu s-a făcut aşa !C i veniţi la putere, cu d-1 lorga de mână, liberalii — prin desfiinţarea şi neaplicarea le­gilor aduse de guvernul naţio- nal-ţărănesc — s-au apucat din nou de dărâmare, strigând în gura mare, că nu ştiu pe ce au cheltuit naţional-ţărăniştii baniitării îOmul cuminte n’are nevoe de lămuririi O reparaţie se face cu chelfueli. Şi aceste cheltueli sunt cu atât mai grele, cu cât trebue să le suporţi din o vis- terie sleită şi pe vreme de criză furtunoasă.Nu sunt deci de vină naţio- nal-ţărăniştii, ci aceia cari nu i-au lăsat să termine ceea-ce au început spre folosul şi bi­nele ţării.Ţara însă îi va aduce din nou la cârmă, pentru că are nevoe de gospodarii cari cei dintâi au dat dovadă că înţeleg cum se face şi se conduce o gos­podărie : Prin dărâmarea a ceea-ce este rău şi înlocuirea cu material bun.Acesta este rostul şi chema­rea guvernării de a doua a Par­tidului Naţional-Ţărănist.Să termine ce a început şi pe toţi bârfitorii să-i silească să-şi ascundă obrazul de ruşinea bâr- felilor lor!Lacrimi de asasin

In d isp erarea lor liberalii îm puşcă şise tân gu esc.Un caz regretabil s-a petrecut Miercuri la Buzău în vechiul re­gat. Minciunilor, în culoarea că­rora liberalii descriu cele pe­trecute, le opunem următoarea relaţie oficială dată de ministe­rul de interne pe baza cercetă­rilor făcute :

„La ora 7 seara, în cârciuma Pitiş din imediata apropiere a tribunalului, s’a născut o discuţie violentă între fos­tul senator liberal Brfideanu şi consi­lierul comunal naţional-ţărănist Boian­giu. Discuţia a avut un caracter par­ticular. Intre cei doi exista o rivali­tate mai veche; ei mai avuseseră con­flicte. La un moment dat Brădeanu a scos un revolver şi a tras asupra lui Boiangiu, rănindu-1 în regiunea abdominală.

„Boiangiu cu mâna pe rană s’a tâ­rât spre casa lui, care era în imediata apropiere a cârciumei. Aci a luat un revolver şi s’a îndreptat spre parchet. (Tribunalul e vis-a-vis de cârciumă). In faţa cabinetului procurorului, a în­tâlnit pe Brădeanu, care era însoţit de cumnatul său, căpitanul Neagu, îm­brăcat civil. Boiangiu văzându-i a scos revolverul şi a tras două focuri, ră­nind în abdomen şi pe unul şi pe ce­lălalt.

„Câteşi trei în stare foarte gravă au fost transportaţi la spital, unde procurorul s’a dus să le ia declara- ţiile.

„Ministerul de justiţie fiind infor­mat de cele petrecute, a trimis pe d. procuror general să ancheteze.îmbătat de bucuria celor pe­trecute, oficiosul ducist „Viito-

rul* îşi umflă paginile cu insulte la adresa Partidului Naţional-Ţă- rănesc.Are de altfel dreptate să ju* bileze „Viitorul“. La Buzău a reuşit liberalilor să ajungă a- colo unde doriau : să provoace, pentru ca să ajungă la asasinat.Abia luase d-1 Vaida condu­cerea ţării şi liberalii — dispe­raţi că n’au ajuns la putere, — strigau prin toate părţile că i „vărsare de sânge în ţară“. A- meninţau cu propriile lor crime pe cari le plănuiseră, pentru a putea compromite alegerile. Pen­tru a putea spune mai târziu că n’au fost alegeri libere Pentru a putea striga că nesuccesul lor se datoreşte teroarei guvernului.Şi în disperarea lor, mergeau atât de departe liberalii, încât fără să-şi dea seama, îşi trădau mârşăvenia planului lor de luptă. Ameninţau că vor sili poporul să voteze după placul lor, vor pune la punct pe membrii gu­vernului şi pe Rege îl vor în­văţa minte. Vesteau, cu un cu­vânt: prăpădul, revoluţia şi anar­hia. Puse toate de ei la cale, pentru ca prin turburări să-şi poată înfăptui planul.Iată dar isvorul tulbure al ce­lor petrecute la Buzău. Puse la

cale de provocatorii liberali pen- truca să poată apoi striga şi blestema şi înjura guvernul.In făfărnicia sa „Viitorul" a apărut în chenar negru din cauza celor petrecute la Buzău. A îm­brăcat adecă haina neagră ca să marcheze durere. Sufletul însă, scrisul, îi este încărcat de calităţile asasinului: de bucuria că poate ataca guvernul, de bles­teme,’de înjurături: Vaida e şef de bande, Maniu de ucigaşi s. a.Dar cazul nu-1 scrie cum s-a petrecut. Spune că „un bătăuş ai guvernului“ a tras cu revol­verul; tace însă şi nu condamnă pe provocatorul liberal care a scos mai întâi revolverul şi a tras în carne de om. Pe acesta „Viitorul“ îl laudă, îl face mar­tir.

Da, martir berate î al potlogăriilor li-Am cunoscut urgia şi selbă- tăcia alegerilor liberale, şi am cunoscut şi alegerile, făcute de naţional-ţărănişti, primele alegeri adevărat libere şi civilizate, cari ne-au ridicat şi în ochii străină­tăţii.O comparaţie între ele strigă adevărul mai lămurit şi mai tare decât toată patima şi minciunile liberale :In urma celor petrecute la Bu­zău, liberalii varsă lacrimile ban­diţilor de codru, cari, după ce au afacat pe furiş, sunt siliţi să-şi plângă pe un tovarăş al lor căzut în lupta murdară por­nită de ei.

R egulare a datoriilor Statului. — Infrâ- n area tero arei fiscale .

— Dea Consiliu: de miniştri de alaitaeri —In consiliul de miniştrii de alaitaeri d-1 ministru de finanţe Gh. Gh. Mironescu a făcut o expunere a situaţiei financiare, arătând că sunt începuturi de îmbunătăţire. In scopul de a uşura suferinţele din regiunile inundate, d-1 ministru de finanţe a comunicat consiliului că a dispus a se plăti imediat, prin anticipaţie, salariile şi pensiile pe luna Iulie în judeţele Arad, Iaşi, Lapuşna, Tecuci şi Tu- iova.Deasemenea, spre a înviora campania cumpărării de recolte prin achitarea a o parte din sumele datorite Cooperativelor săteşti ca preţ al grâului pro­curat armatei, pentru ca astfel cooperativele să poată face, cu aceste sume, cumpărături , de grâne; iar pe de altă parte, spre a îm piedeca închiderea fabric ilor ş i întreprinderilor fur­nizoare ale statului, în deosebi furnizoare ale armatei şi cari au sume foarte mari de primit dela stat, ministerul de finanţe a luat măsuri să jse facă imediat plăţi parţiale din datoriile sta­tului către acele fabrici sau în­treprinderi şi către cooperaţi- vele săteşti, în limitele unei sume globale de una sută zece milioane lei. Se vor face deci imediat plăţi pentru salarii, pen­siuni şi furnituri de prima ne­cesitate în valoare totală de două sute douăzeci şi cinci mi­lioane lei.Deosebit de aceasta, |d-I mi­nistru de finanţe a comunicat că a făcut un aranjament pen­tru plata sum elor datorate din anul trecut de ministerul arm a­tei pentru postavurile furnizate armatei. Se va achita astfel o datorie de două sute cinci zeci milioane lei.Se începe astfel, în marginile posibilităţii, regularea grelelor datorii ce apasă finanţele statu­lui.Infrânarea teroarei fiscale .*Totodată s’a hotărât repetarea ordinului dat administraţiilor fi­

nanciare şi s’au stabilit sancţiu nile ce se vor lua în cazul când unelfe necesare contribuabililor şi hainele lor vor fi sechestrate de organele în subordine.D. ministru de justiţie a făcut un raport amănunţit asupra c a ­zului ae la Buzău, arătând mă­surile severe pe cari le-a luat, urmând ca toţi cei implicaţi să fie arestaţi şi ancheta să se ter­mine în timpul cel mai scurt.S ’a hotărât asupra transportu­lui alegătorilor pentru a-şi pu­tea valida dreptul de alegător, Pe R-, precum şi mărirea numărului permiselor pe calea ferată pentru ziariştii profesio­nişti Ia 500, reducând totdeo­dată preţul acestor permise.C lin ic ile universitare din C lu j nu se m ai închid.Pentru a împiedica închiderea clinicilor universitare din Cluj, d. ministru de instrucţie a pro­pus şi Consiliul a aprobat des­chiderea unui credit extraordi­nar de 5.000.000 lei, plătibil în râie lunare egale până la finele anului.Candidaţii la S en at C olegiul universal

în jud. B raşov.Astăzi a expirat terminul pen­tru depunerea candidaturilor la Senat, colegiul universal.S ’au depus şeapte candidaturi în următoarea ordine :1. Partidul liberal de sub conducerea d-lui D u ca : Pe- trache Munteanu2. Pariidul Naţional-Ţărănesc: V ictor B ran isce .3. Partidul Goga: D r C o n s ­tantin M oga.4. Pariidul liberal georgisi: I. C â rstea5. Pariidul lorga : Paul Star- covici.6. Partidul Averescu : lo an E ăn cilă7. Partidul Iupist: C . I. M a- riescu .

Pagina 2 G A Z E T A TRANSILVANIEI 54

M a B i l l aTrasi!

midi«ani dia H iSub numirea de mai sus sa constituit Dumineca trecută, în cadrul unei mari întruniri popo­rale {inută în Capitala tării, o nouă ceîăţuie puternică a Parti­dului Naţional-Ţărănesc.In fruntea acestei organizaţii, în care s’au înscris peste 5000 Români ardeleni şi bănăţeni, stabiliţi în Bucureşti, a fost ales un Directoriu consultativ politic compus din d-nii Mihai Popo- vici, Ghijă Crişan, Ghijă Pop şi dr. A. Banciu.Dela întrunire s’au trimis ur­mătoarele trei telegrame:

M, S. Regelui Ca rol 11Populaţia română transilvănea­nă din Capitală, studenţimea universitară şi miile de munci­tori, întruniţi în marea adunare politică a partidului naţional-tă- rănesc — secjiunea transilvă­neană, în sala Eintracht roagă pe M. Voastră să le permită a prosterna la picioarele Tronu­lui neclintitul lor devotament şi totdeodată admiratia-i fajă de M. Voastră, care AJi binevoit a în- Jelege păsurile acestei popula- jiuni gata oricând a apăra până la unul Dinastia română şi pe Regele lor.Preşedintele Adunărei,

D-Iui luliu ManiuRomânii transilvăneni din Caj pitală, studenţimea universitara şi miile de muncitori întruniţi m adunare publică în sala^Eintracht, astăzi 3 Iulie, vă roagă să pri­miţi mesajul marei lor credinji ardeleneşti şi devotamentul lor neţărmurit cu care sunt hotărâţi să vă urmeze spre fericirea ţă- rei şi biruinja partidului naţio- nal-}ărănesc.Preşedintele Adunării,Dr. A. Banciu.

55Propaganda electo­

rală* liberală.Prin cârcium i şi Ia coifuri de stradă

D-lui Ion M ihalacheBucureşti.Românii transilvăneni din C a ­pitală vă roagă să primiţi devo­tamentul lor de membrii disci­plinaţi ai partidului najional-tă- rănesc şi să cunoaşteţi ^hotărâ­rea lor fermă de a fi alături de d-voastră în toate luptele poli­tice din Bucureşti.Preşedintele Adunării,

Dr. A. Banciu.

Dr, A. Banciu.

Pentru lichidarea creanţe­lor şi depozitelor supuşilor români faţă de Cassa poştală de economie din Budapesta, se admite ca ultim termen data de 31 August pentru depunerea ce­rerilor însoJite de documente.Listele candidaţilor

pentru Camerădepuse la tribunalul Braşov.Lista Nr. 1.Partidul Najional-Ţărănesc. Dr. Voicu Nijescu Fritz Connerlh Dr. Neculae Precup.Lista Nr. 2.Partidul National-Liberal. (I. Duca)Alexandru Lapedaiu Dr. Vasile Glăjariu Iancu Nan.Lista Nr. 3.Partidul National-Liberal(G. I. Brăiianu) Dr. Alexe Sulică Constantin Socolescu Nicolae Şuraru.Lista Nr. 4.

Lista Nr. 10.Blocul Muncitoresc şi Ţărănesc (comuniştii)Simon Francise Dr. Ernest Kahana Kerekes Francise.Lista Nr. 11.Partidul E»reesc Dr. Ritter Samoil Dr. Weiss Menyhért Dr. Marton Ernest.Lista Nr. 12.

„Năravul din fire n-are lecui­re“ sau „şobolanul tot şobolanrămâne“. . .Aceste zicale ne ivin in minte, când vedem P™P®* ganda pe care o fac vechii li­berali în ajunul alegerilor, ru ­gind de lumina zilei ei se mj fundă prin cârciume căutând sa câştige suflete prin bani şi bă­utură otrăvitoare.Aşa la sate, aşa la oraş!Un angajat în serviciul spita­lului de ochi din Braşov al că­rui director este candidat pe lista liberală, prosteşte oamenii făcându-i să iscălească prin câr­ciume declarajii de înscriere în Partidul liberal şi punându-le în vedere bani dacă vor vota pe stăpânul său.Alta! In unele din cârciumele din Scheiu precum şi în unele case particulare câjiva cărturari între cari o fajă bisericească, lin conventicule secrete cu câte 5—6 oameni sau îi opresc la colturi de stradă ca să-i prindă cu ar­canul. C a urmare: gâlceava şi apostrofări la adresa vânători­lor de suflete.C e privelişti urâte, ce lipsă de demnitate!Agenţii liberali să nu uite că lumea nu se mai lasă îmbătată nici cu şpârlă şi cu atât mai pu{in cu vorbe [goale şi minciuni sfruntate.Adunarea P. N. Ţ. de Joi seara din Schtiul Braşovului a dat cea mai înăljătoare dovadă, că po­porul nostru din Scheiu îşi cu­noaşte oamenii şi că îşi va fa­ce datoria cu vârf şi îndesat, stând strâns unit în jurul stea­gului Partidului Naţional-Ţără- nesc I

Sinucidere. In *> » de 8 i„lip 1932 la orele 17 a îoslB.“ncrf S p L k ths a fU3 !il'T ra Şoa.domiciliat în Calea Şţejerişu ui Nr. 14- D»n cercetările făcute de organele poliţieneşti şi d-l medic al circumscripţiei s-a sta­bilit că tânărul amintit s a sinu­cis cu un glonte de revolver pe care şi l*a *rasw\n ^ amP*a- Revolverul a fost găsit în mana lui iar motivele ce 1 au deter­minat la gestul său până in prezent nu se cunosc.D in public-

în 1931 ca delegat ai , unii la cursurile Cluj, am exoperat şi <lt seriei Asoc. Jud., Un iî5,< depuneri cu 200,000 u-, 1*1 jinut de la Prefectura '] nostru în calitate de miComisia Interimară am redactat şi condus ’ 00un an revista asociaţii;11?! si Familia“ fără n!„t ‘ ”v&şi Familia“ fără nici» ------- ---»nul o nziune materială etc (ptet«i î _ ?» toatecestea în calitate de nr al Comitetului A s o c ia l? trecuta guvernare. ii, IOare aceste fapte

A r s

Sân înbile, nu puteau fi uză dlor anonimi md e s S H

cercetar(,

gatere

activităţii m ele? Opinia Publi|J să judece şi să dea verdictulUn răspuns.

D-l director şcolar Radu Prişcu ne cere pe baza legei de presă, pub |-1 . w ______: In.,» a urti.

Sfatul Negustoresc Savu Munteanu Ioan Aldica Ioan lordache

Buletinul Poliţiei.

Partidul Ţărănesc (Dr. N. Lupu) Oclavian Livezianu Alexandru Moroianu Cicerone Predeleanu.Lista Nr. 5.

Lista Nr. 13.Partidul Maghiar Szabo Beni Sipos András Kocsis Bela.Lista Nr 14.Partidul Socialist Independent luliu Neagu Negulescu Neculae Popa Stefan Borbelj.

Ţigani arestaţi. In ziua de 6 Iulie a. c. au fost prinşi indivizii ţigani ungureşti Ruzsa Adam şi Ruzsa Gheorghe de fel din co­muna Telechia jud. Treiscaune, pripăşiţi prin Braşov, care în noaptea de 5 spre 6 Iulie a. c. au spart măcelăria lui Pakular Iosif din Str. Lungă Nr. 105, de unde au furat slănină şi carne în valoare de 2000 lei. Cu ac­tele dresate au fost înaintaţi Parchetului.

Partidul Poporului (Mareşal Averescu) Ion G . Stoian Alexandru Tissescu Iosif Bobeş.Lista Nr. 6.Partidul Agrar (Oct. Goga)Dr. Ioan LaţicuDr. Valeriu NegrilăDr. Octavian Comaniciu.Lista Nr. 7.Partidul Social-Democrat Dr. Iancu Iancu Bogoly Ioan Schiel Mihail.Lista Nr. 8.Uniunea Naţională (Iorga-Argetoianu) Dumitru Munteanu-Râmnic Zaharia Florian Radu Prişcu.Lista Nr. 9.

D in sesiunea Iunie 1932 delà liceu l „A n d rei Ş a gu n a “ B raşov.

Partidul Conservator (Grigore Filipescu) Mleşniţă Ioan Puiu Aurel Mazilu Nicolae.

Din 42 candidaţi înscrişi au trecut examenul 33 cu următo­rul rezultat :Cu excepţional : Tuşa Barna- baş.Cu foarte b in e : Csiky Colo- man, Greceanu Coriolan, Zăba­vă Ioan.Cu bine : Barsony Ştefan, Ga- roiu Mircea, Govna Marian, Ma­nu Petru, Naghiu Ioan, Nica Ra­du, Orăvanu Nicolae, Petrişor Gheorghe, Prahoveanu Ioan, To- dor Nicolae, Vasiliu Gheorghe, Weisz Gheorghe.Cu satisfăcător : Bărbulescu Nicolae, Bârsan Nicolae, Berko- vits Ernst, Borescu Nicolae, Bra- tu Ioan, Bretin Traian, Dobroiu Dumitru, Dumitru Ioan, Herold Constantin, Ionescu Vasile, Iri- mie Victor, Mâzgărean Ioan, Mi- rică Nicolae, Modroiu Mircea, Staicu Aurel, Şandor Tiberiu! j Wagner Herbert.

Spargere. In noaptea de 5 spre 6 Iulie 1932 a fost prins în flagrant delict, după ce a co­mis o spargere în Strada Bise- ricei române Nr. 62, condamna­tul la 3 ani temniţă grea, anume Müller Ioan, de fel din Sighi­şoara, care împreună cu con­damnatul la 2 ani temniţă grea Kurucz Alexandru de fel din co­muna Pir, jud. Sălaj, în ziua de 20 Iunie 1932 a evadat din pe­nitenciarul Aiud şi adus le ares­tul Poliţiei.Kurucz Alexandru aflând de arestarea tovarăşului său de puş­cărie, i-a trimis prin o fetiţă mân­care la Chestura Poliţiei. D-l comisar Iosif Popa, şeful servi­ciului de Siguranţă, observând aceasta şi bănuind că Müller Ioan este menajat de un alt to­varăş al său, a încunoştiintat Bi­roul Judiciar pentru a lua mă­surile necesare. Comisarul ajutor Bleoca Vasile a reuşit ca în ziua de 6 Iulie a. c. la ora 3 să aresteze în cârciuma lui Mu- reşeanu dela Bartolomeu pe Kurucz Alexandru. Cu actele dresate vor fi înaintaţi Parche­tului local.C h eie găsită. In ziua de 27 Iunie 1932 locuitorul Victor Schwartz din Braşov, str. C as­telului No. 26 a găsit în parcul de lângă Poştă o cheie mică care poate fi ridicată de cel interesat dela Oficiul Poliţiei.

carea unui răspuns mai lung la arti­colul „Cerem lămuriri“ apărut in n-rul trecut al ziarului. Conforman- du-ne dispoziţiilor legei lăsăm să ur­meze partea esenţială din răspunsul d-sale eliminând partea polemică :1. Activitatea subsemnatului pe tărâm şcolar, cultural şi pro­fesional, este concretizată în ma­nuale melodice (din cari vor fi învăiat poate şi „cei mai tineri“) şi în opere literare şi beletris­tice, cari şi-au cunoscut apreci­erea la timp, în lumea cărtura­rilor noştri mai competenţi.

2, Asupra principalei acuze grave ce mi se aduce că adică am îndrăsnit — vezi Doamne — să candidez ca dascăl pe lista Uniunei Naţionale a dlui prof.N. Iorga, fără autorizarea Aso­ciaţiei şi peste chibzuita ei ma­turitate răspund : a) candidatura mea pe această listă mi-a fost solicitată ca o atenţie meritată şi nici de cum n’am fortat un asemenea apanaj politic, pen- trucă sunt liber cetăţean cu drepturi şi îndatoriri egale de a’mi determina singur orientările ideologice sau de altă natură, în viata socială, b) stimez la fel pe toţi marii noştri bărbaţi de stat, între cari figurează şi dl prof. N. Iorga, iar dacă în tim pul guvernării d-sale am fost însărcinat cu o misiune să*i zic, politică — aşi fi fost un nedemn un laş sau un transfuq plimbă reţ, să-i refuz în opoziţie, con cursul meu dezinteresat, c) am luat parte la protestul legitim al dăscălime! pentru neplata sa lariilor, dar aceasta nu înseam nă să comit o crimă de trădare faţă de cel mai ilustru dascăl care nu poartă pe umerii săi răspunderea stărilor de azi, aşa cum nu o pot purta nici an tecesorii săi perindaţi la cârma statului.3. Dar doresc să ştiu dacă apreciatul dascăl dela Topolo veni I Mihalache, a cerut ori nu sfatul vre-unei asociaţii a- tunci când, prin meritele sale deosebite, a cucerit marea cin­ste de a deveni ministru şi deci a ne încrusta o strălucire pe ră­bojul tagmei noastre profesio­nale ?4. N’am avut şi nici nu am vre-o pretenjiune în modestia mea, de a deveni în viaţa po­litică un factor ahtiat după ati­tudini sau demnităţi, cari n’ar cadra cu capacitatea sau dem­nitatea mea personală. Aceasta să se ştie. Prin urmare candi­datura mea la o deputăţie pe o listă fără şanse, ar trebui să nu turbure şi să sperie pe nimeni că aş ajunge „cocoţat“ pe un mandat, de unde să pot face vre-un rău iubiţilor mei anonimi scăpaţi din frânele unor senti­mente mai oneste, mai colegi­ale sau mai puţin răutăcioase.5. Dacă aş fi atât de naiv, a- tât de simplu ca să egalez men­talitatea celor cari îmi cer lă­muriri, ar însemna să propun a- dunarea tuturor dascălilor răs-

R.adu PriŞcudirector ŞcolMfipentru bolnavii de tubei-, loză (oftică) şi cei dií jurul lor.de Dr. Valeriu Stinghe, I.

ruiu,eniepăreamiciijomii:esteimit6*1minisiUpuţnmiInirenitirinzi-iasă Vira F 8 pl cosTuberculoza (oftica) este f i , i boala, care se caracteriza său prin tuse, febră (fierbinţeli), Ţri bire, expectoratie (scuipai d;flegmă din plămâni), hemoplij djh (sânge din plămâni), oboseai] u'etiz sudori, junghiuri în piept, ele. U (:s Foarte arare-ori întâlnim loal u, fr, aceste semne la acelaş bolnt usitt 1 de tuberculoză. Uneori suni g inie r mai unele, de ex. tuse, febg izea slăbire, expectoratie, alteori a iraşc-v tele. Un singur semn, sau dos ivorul sau trei din cele de mai sa, |c « c o persoană nu înseamnă nuna decât că acesta e fubercúg Nu trebue să uităm, că fiai din aceste semne, luate în pal le putem întâlni în o m#| de alte boale.De exemplu tuşea poale ţ datorită unor boale ale nasul ale faringeiül, laringelui, un bronşite simple, unei piei unei iritaţii a urechii etc.Febră ridicată putem inH|^ în toate boalele infecjioase o B p febră tifoidă, pojar, scarlai ■ ) etc. Febră m-d mică poate si H " veni în unele boale cronicei apendicita cronică, collibacilo iilhunele boale ale organelor gei tale femeeşti etc.Slăbirea poate f i provocata rC0■ 1 _ 1 - iiihii li.surmenaj, de boale ale tubul digestiv (stomac, intestin), de nutrifie etc.Expectoraţia poate fi sen unei bronşite simple, unei put monii, dilataţii a bronşiilor ( Scuipatul cu sânge, ŞP (

ape Isa e zemultora, poate proveni din eni2-■ A;reaiitic.Stf(ict<umirà eir-aşi

lejiţţ in diferite partide, spre a fi vaisaţi cu sila in visteria e-lectorală a guvernului, unde ar avea alte orizonturi de respirat... 6. Tohiş ţin să relevez aci că I subsemnatul am fost acela care

ringe, dela gingii, sau din De altfel hemoptiziile se 1 nesc şi în alte boale ale Pj mânilor cum ar fi abcese monare, gangrena Pu,mi\ isiur dilataţia branchiilor, preŞ în unele boale ale inimeu Prin urmare a avea feb a scuipa sânge sau a y înseamnă că nu poţi ®u u altceva decât de fabe . „ Cred că este imposibil00 j fan a interpreta corect sen pe cari publicul le eonii nedrept ca manifestări ale tuberculozei. ..„[osDacă e ridicul şi Pe 3| te crede tuberculos l0 .j uşoară tuse, sau durere e şi mai periculos a nu de acest avertisment- ^De aceea la cel inşi i()Sf nai, alergaţi la mC „ cuI|aP cereji-i sfatul şi nu 0 „ prf cei din jur cari J sute şi mii de reme cUn« neşti. Numai medicu j8|&J ftnţele lui ştiinţific0 .^pi6?putea, prin examen0 .^ if examenul cu raze A sâ ™ şi analiza scuipatul)1 < . nunţe asupra adevar voastre.

>0

if

î

eeslaiAteljrteidi,át«nov

[-1932

pitii hui HalmArsénié V iaicu condam nat la 1 an şi ^ două luni în ch isoare.

iscălit împreună de 8.000.— lei. cu ea o poliţă

câr bâtă 2 Iulie a continuat M Tribunalului Braşov des- î " , ’ procesului contra direc- iflui Băncii „Braşoveana“, Ar- 3 . J viaicu, într’o atmosferă în*C-fclă şi Plinâ de î ale pentru C vii deponenţi ale căror eco- r»C1î. . . . fost "irInrenitSk

sierizeai

au jo şi nimicite de dir. a- ^stei Bănci, prin indolenţa co- ietlilui şi a consiliului de ad- LiM ratie, cari solidari au fost unuTi a plăti pagubele pricinuite, ^■ nuirea banului public.:ursul desbaterilor a inter- o serie de declaraţii sur- brinzEioare, cari pun în adevăj aiaiuraină această tenebroasă nasâ alimentară, găsindu-se şi î|j v> ovaţi ce aşteptau în um- irj Pedepsirea altora dar justi* H i n abilii săi judecători i-au cos la iveală făcându-i răspun- glorj cu întreaga lor avere, des- laaupind întru-câtva pe cei mulţi i săraci.li), sQ Tribunalul în completul său, >at o u d|i Radu Pascu ca preşedinte nopţii id.Popovici prim-procuror, pro- oseaS edepză la ascultarea lor, Pri- etc. fiul feste acuzatul A rsenie Vlai- n toaţ u, § r> Băncii, care la toate is- bolm usitele întrebări ale d. preşe- iinl ni inte răspunde negativ. Atât pre- febii izeapă c a : dezastrul Băncei

e ori a Ireşfveana se datoreşte numai vorului de apă minerală „Perla dqc“ şi nici decum altor în- pr nderi bancare, deşi din ac- pepuse la dosar reese alt-Brtorii Ioan Roncea, N. Ne- ş, lancu Coliban, Nicu Vasile Nfcolae Garoi declară că ei p u nimic de fraudele comi- 1 Bancă, unde erau numai lemprii figuranţi.Interesante au fost declaraţiile asierului-contabil d. Nicolae n, cari în mai multe rânduri atras atenţia atât dir. A. Viaicu |i membrilor din comitetul pfrecţie, că nu se lucrează L dar nici omeneşte, proce- J imcompatibile cu menirea nui|institut de credit şi econo- Mai declară că suma de ocatălce) milioane a fost ridicată

(11 diferite persoane, în cele mai ulti cazuri însă banii i-a ridi- ^pnsuş/ d. director, sume cari câteva zile erau depuse lumele D-sale cu ordinul ■ ca dobânzile să i-le calcu- l c u 30 ,.' ; pentru alţi depo- le va socoti numai cu 20% maximum.I este operaţiuni nu se o- ■ u aci, recurgând şi Ia Jal- Hcarea ş i înlocuirea cam biilor. sii'fl într’o bună zi — spune isierul — îmi dă ordin d. di- tttorsă eliberez livrete de de- Wjeri, la mai multe persoane I să-mi verse sumele trecute J l e .M i s’ pus mie şi omu- B oe serviciu din Bancă N ■ ioveanu să iscălim poliţe în B&re de mai multe milioane •eţcontate de d. director A. B cu, la diferite Bănci.J^lăzi sunt urmărit şi pus sub ■ >estru pentru suma de (cinci 1 mii) 500.000.— lei, fără să B ban după iscăliturile at - Omul Heanu face

im

tubul in)

SCOTiei pi« ilor spai din din ;e ale P' se'eP1

limoni •ecu® iei. ebra, tuşi uferi ercul unu' p1' sewn{ sideral iri culo*cea înspi ţinec de serviciu Râş o mărturisire im

portantă şi sinceră referitor la uneje poliţe duse de el la o soră a lui A. Viaicu spre iscă- lire, dar ea a refuzat, spunând că are copii şi trebuie să se gândească la ei, nu vrea să fie nenorociţi. La înnapoiere făcând d. director pe supăratul m’a for­ţat să iscălesc eu acele poliţe. Cu toate că ştiam de concorda­tul cerut, totuşi a trebuit să ce­dez sub ameninţări, spunândumi că el garantează, nu eu un pră­pădit; căci el îmi cunoaşte să­răcia mea. Asemenea fostul func­ţionar Bartha Ştefan, la intero­gatoriu declară că şi el a iscă­lit în falş numele mai multor fe­mei. Tot din ordinul d. director, am semnat şi numele meu pe una din cambii.Banii săracilor folosiţi pen­tru alegeri com unale.Martorul G. Chelariu, prof. pensionar, cunoştea toate ope­raţiile Băncei necinstite, din care cauză a ajuns la faliment şi în special din cauza apei minerale „Perla Bodoc“, unde a înghiţit la parale fără a aduce şi veni­tele aşteptate. Cât priveşte suma de lei 90.000.— daţi d. Ioan Io­nică fost senator şi d. Baiules- cu, necesari alegerilor în 1926, credeam că îi va înapoia Băn­cei partidul liberal ceeace n a făcut, în schimb s’a aprobat pen­tru Bancă 3.000.000.— lei cu 3—4%, din care a rezultat un câştig de circa 250.000.— lei.P reşed .: Pentruce aţi lăsat să se piardă milioane cu „Perla Bodoc“.M artor: Avea apă bună.P reşed .: Şi totuşi a înghiţit 4*/a milioane.Interogarea com itetului de direcţie.D. G heorghe Ciurcu recunoa­şte că toţi membrii din comitet erau oameni de paie, erau sim­pli figuranţi şi explică unele amănunte cu privire la schimba­rea livretelor fictive cu poliţe a societăţei „Eterna“ garantate de un oare-care Nicolau, cu avere pusă însă sub sechestru. In ace- laş senz au declarat toţi marto­rii Dumitru Căpăţină, Nicolau, şi Belindescu foşti cenzori. Iar când observau incorectitudini, primeau răspuns dela d. Viaicu că d-sa lucrează pe barba pro-P reşed in tele : cam mică ga­ranţie pentru aşa fraudă mare.Bani îm prumutaţi C a se lo r de toleranţă.Martorii mai confirmă un îm­prumut de 200.000.— lei, daţi proprietarului caselor de tole­ranţă anume Pesteritz, într’un timp critic, când Banca încetase deja plăţile, bani ce, spunea direc. A. Viaicu, sunt plasaţi în cea mai rentabilă afacere....Un amănunt important a dat un martor, când preşedintele îl întreabă dacă recunoaşte o po­liţă de 300.000. — lei^. iscălită de soţia lui. Acesta răspunde: soţia mea nu ştie carte dar am

apacri-

C e d eclară experţii.D-l Murăroiu explică cum a constatat fraudele. Cu toate că re­gistrele erau în regulă, mi-a tre­buit însă mult până le-am scos la iveală atâtea incorectitudini, având a controla activitatea unui fost profesor şi director de şcoa­lă superioară de comerţ. In ace- laş senz depune şi d. N. Ba- boie.Acuzatul contestă afirmaţiile d-lui Murăroiu şi cere o nouă expertiză.Apărarea prin d-nii avocaţi Hozan, Neguş şi Munteanu a cerut achitarea dir. Arsene Viai­cu, fiindcă nenorocirea Băncei este datorită izvorului de minerală „Perla Bodoc“ şi zei financiare.Tribunalul în urma replicei date de d. prim-procuror Popo- viei a întrat în deliberare, adu­când următoarea sentinţă şi con­damnă în numele legei pe dir. Băncei „Braşoveana“ conf. art. 384, la un an şi două luni re­cluziune, cu socotirea timpului de prevenţie.Cursurile de vară]

ale învăţătorilor.Asociaţia generală a învăţă­torilor din România, în frunte cu eminentul ei preşedinte D. Ţoni, aranjează pentru a doua oară cursuri de vară în oraşul nostru.Marţi în 5 1. c. a fost solem­nitatea deschiderii cursurilor, Miercuri la ora 10 a ţinut d-l consilier ministerial A postol Cu- lea interesanta sa conferenţă despre „Folclor şi etnografie ca factor în învăţământ“.După masă a conferenţiat dis­tinsul profesor univ. dela Cluj d-l Lioiu Rusu despre „Şcoala nouă“, iar )oi a. m. tot d-l prof. Rusu a conferenţiat despre „Ro­lul educativ al artei“ şi despre „Personalitatea Iui Gothe“. După masă a ţinut conferinţă d l prof. univ. Simeon Mehedinţi despre „Eminescu-Maiorescu“, iar Vi­neri a. m. doamna Sadoueanu, ilustra conferenţiară despre „Is­toria filosofiei“.Vom continua cu relaţiile des­pre ţinerea acestor cursuri me­nite să îmbogăţească cunoştin­ţele învăţătorilor pe deoparte, pe dealta să le facă cunoscut Braşovul cultural cu împrejuri­mile lui. Cursurile le ţin cei mai distinşi prof. univ.; învăţătorii sunt găzduiţi la internatul liceului „Şaguna“ iar învăţătoarele la şcoala Comercială de fete. E lăudabilă iniţiativa d-lui Ţoni în vederea ţinerii cursuri, despre cari ne cupa şi în n-rii viitori.

Asistent.

Ridicaţi-vâ cărţile de alegătoriAlegători români din oraşul Braşov!

N u uitaţi să vă scoateţi dela Judecătoria de ocol din Braşov cărţile de alegători, cari se distribuie în fiecare zi de lucru dela orele 4— 7 după amiazi, iar în D u m i­neci şi sărbători dela orele 9— 12 înainte de amiazi.

Alegătorii dela sate să se prezinte Ia primărie, unde cărţile de alegători li se distribue în anumtte zile de d-nii jude­cători.

Publicafiune.Comitetul şcolar al şcoalei sup. de comerţ „A. Bârseanu“ din Braşov primeşte oferte în­chise pentru executarea repara­turilor de zugrăvire şi betonare la edificiul şcoalei, până la 18 Iulie a. c.Totdeodată publică licitaţie cu oferte închise pentru procurarea de mobilier nou şi 12 vagoane sau 66 stânjeni lemne de foc, esenţă fag de prima calitate. Ofertele de licitaţie vor fi înso­ţite de o garanţie de 5% în numerar sau efecte de Stat. Caietele de sarcini se pot ve­dea la Comitet zilnic între orele 10—11 a. m.Licitaţia se va ţinea, conform dispoziţiilor legii contabilităţii publice, Marţi 2 August 1932 ora 6 p. m. în cancelaria direc­ţiunii şi în prezenţa concuren­ţilor.Comitetul şcolar.

tll

S e d eschide la 15 Iulie151Str. Căpitanului 12 d. Tf. 585.Ochi, gât, urechi. Educaţie fizică.Cu o secţie în plin aer. Str. (Podu Grid 40) de

pentru tratamentul tuturor boli­lor, fără medicamente şi operaţii numai prin formula vitală : soare (aer, mişcare), apă (sistem Kuhne şi Kneipp), dietă (vegelarianism), şi pentru suflet: credinţă, fac­tori mai totdeauna suficienţi pen­tru vindecarea ori cărei maladii.Internări numai contra aviz prealabil.Contagioşi excluşi. 391 1—3

preşed. acestor vom o-

Marele circ Kludskymai rămâne în Braşov numai până Duminecă.Azi, Sâmbătă, 9 Iulie, la ora 5 d. a. şi la ora 9% seara şi Duminecă, în 10 Iulie, la ora 5 d. a. şi la orele 9% seara vor avea locUltimele reprezentaţiiMenajeria ca şi recunoscutul M useu mondial sunt des­chise ziua întreagă.Hrănirea animalelor selbatice zilnic la orele 11 a. m.

De vânzare

Or. L ». MESH— specialist —

R A Z E I(RÖNTGEN)

D iaterm ie, Ultra-V ioSete, Q» ren ţi e le c tr ic i .

Banca M am oroa^h-Blank C o n s u lt 3 —6j V in e r e a § i d e la 1 2 - »

sau de închi­riat o ma­şină de îmblătit sistem Hanomag 28 32 H. P. cu tractor din 1928 în stare bună. Informaţiuni laPal Istvan Turcheş, fabr. desifon. 386 2—2se pot cum­păra mai ief­tin la firma O rient, Strada Mi- hail Weiss Nr. 2. Preluăm ieftin reparaturi de covoare. 343 6—0

Publicaţiune.Se aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 11 Iulie, anul 1932, ora 18, se va ţine în localul Şcoalei comerciale su­perioare de fete situat în Bra­şov, Str. Regele Carol No. 39 licitaţie prin bună învoială pen­tru procurarea â 8 vagoane lemne de foc. Condiţiunile fur­nizării se găsesc la cancelaria şcoalei. 384 2—2Firme de table emailatese pot procura cu preţuri ieftine, în toate mări­mile şi în diferite culori: table de casă, table pen­tru uşi, birouri, automobile şi altele. La comenzi trimitem mostre şi preţurile.

Ladislau S z o c sB R A Ş O V

2 - 3 Str. R a h o v a No. 26.

1 • la c a re vă gândiţi, entru F O C u l c i găsiţi la M ătăsăria ţ ţ e & v e T iB ”

de Fübi*icàtD. BEÜBECARS t r a d a V oew odul HI ih a i Hi*. 7 .

V o ile G e o r g e t e S r ê p e i a t a i n G e o r g e t te D ia g o n a l C r ê p e ü o n g o lG e o r g e t te S k ta in C r ê p e d e C h in e T ü lls ©te» e t c .

Pagina 4G A Z E T A TRANSILVAN IEI

A dunarea din Schein a P . N. Ţ.Joi seara organizaţia P. N. Ţ. din sectorul Scheiu a |mu o mare întrunire în resturantul Badea din Prund, asistând aproximativ 400 alegători. . nAdunarea a fost presidată de d l inspector şcolar i. r. Du­mitru M areea, preşedintele sectorului Scheiu, care deschizând în­trunirea, a făcut o expunere asupra situaţiei interne politice in preajma alegerilor parlamentare, conchizând^ că poporul nostru din Scheiu, credincios Partidului Najional-Ţărănesc îşi va tace da­toria votând pe candidajii P. N. Ţ.Au luat apoi rând pe rând cuvântul d-nii F. Branisce, can­didat la Senat, Dr N. Precup, candidat la Cameră şi d-ni Dr. C. Voicu şi prof. N icolae Baboie, ale căror expuneri au întrunit apro­bările şi aplausele unanime ale adunării.Deosebit de călduroase manifestaţiuni s au făcut d-lui prun- ministru Vaida-Voevod şi d-lui ministru Voicu Nifescu, preşedin­tele organizaţiei Braşov, care, împiedecat fiind de-a lua parte la întrunire din cauza ocupajiunilor sale multilaterale, a transmis a- dunării salutările sale frăjeşti.La orele 10 seara adunarea a luat sfârşit în mijlocul unei însufleţiri generale, poporul nostru din Scheiu dând dovada şi cu acest prilej de alipirea sa şi încrederea sa neclintită în con­ducătorii P. N. Ţ.

Adunarea din D ârsie.Eri, Vineri, la orele 9 seara, organizaţia P. N. Ţ. a linul o întrunire în sala restaurantului Lazar din Dârste. ,*iîntrunirea a fost deschisă de vicepreşedintele organizaţiei d-l Radu Lazar, care a bineventat pe reprezentanţii centrului : d-nii candidaţi V. Branisce şi Dr. P. Debu.După cuvântările rostite de d-nii V. Branisce, Dr. Debu, Dr, I. Lemeny şi preotul Broşu, adunarea a votat încredere condu­cerii P. N. Ţ. aclamând pe conducătorii organizajiei.D-l ministru V. Niţescu

în mijlocul alegătorilor săi.— M area adunare poporală a P. N. Ţ. din Săcele . —In ziua de 3 Iulie p. m. s a Jinut o mare adunare a poporu­lui din Săcele în comuna Cer- natu, aranjată de organizajia P. N. Ţ. al cărei vrednic preşedinte este d-l Gheorghe Roşcule}, des­cendentul uneia din cele mai fruntaşe familii din Satulung.La această impozantă mani­festare de alipire şi credinjă fată de P. N. Ţ. era aşteptat şi iubitul lor fiu al Săcelelor, d-l ministru Dr. Voicu Nifescu, a cărui viată de pân’ acum n-a fost numai o luptă sfântă, un sacrificiu pe altarul neamului şi al Patriei iubite, dar a fost şi un exemplu viu de muncă fără preget, de caracter, stotornicie şi mai ales de onoare.D-l ministru V. Nifescu ră­mâne în viaja politică a Româ­niei, în viaja socială, nu numai un luptător neînfrânt, nu numai un conducător înţelept, dar ră­mâne un creator a l atm osferei de încredere neţărmurită, de cinste şi iubire ce le-a adus nu numai partidului său, dar peste tot.La ora 6 d-l ministru a fost salutat prin o frumoasă vorbire de d-l preşedinte al organizaţiei Gheorghe Roşculef,în piaţa Cer- natu. în ropotele aplaudelor mul­ţimii, cari nu mai încetau. O d-şoară profesoară i-a prezentat un splendid buchet de flori.S a continuat în sala cea mare a restaurantului, unde publicul, cam la 20C0 inşi nu încăpea ci asculta pe coridoare şi în curte vorbirile.

Niţescu a mulţumit d-lui preşed Gh. Roşculeţ pentru frumoasa primire, d-şoarei profesoare pen­tru flori, dascălului pentru cele arătate şi poporului pentru fru­moasa manifestare de credinţă, a lămurit poporul prin vorbirea s a asupra situafiei, vorbire, cum numai d-l ministru Dr. V. Niţescu ştie s-o vorbească, fără a ataca pe adversarii politici cu nici un cuvânt.Vorbirea d-lui ministru a fost ascultată cu mare atenţie şi nu­mai desele aplauze o întreru­peam Vorbirea d-lui ministru Niţescu a fost o con ferin fâ in­structivă ş i m oralizatoare, nu corteşire cum fac alţii, după care poporul a plecat mulţumit şi sa­tisfăcut în sufletul său. Poporul secelean i-a ridicat ilustrului fiu arcuri de triumf şi l-a întâmpi* net cu flori şi iubire.Să ne trăiască mulţi ani I

Elisav.

D-l ministru Dr. V. N ifescu era însoţit de d-nii: secretar ge­neral Mitrescu, şeful de cabinet Crăciunel, păr. Dr. Petru Debu, senator, Dr. Voicu, Dr. Precup etc.In sală a fost bineventat de dir. şcol. V. Ivan, care a arătat mo­tivele pentru care nu numai cor­pul didactic din Săcele present, dar întreaga populaţie îi aduce prinos de recunoştinţă, omagii şi sentimentele lor de credinţă şi admiraţie.Au vorbit d-nii: păr. Dr. P. Debu candidat senator, Dr. Voicu Dr. Precup candidat-deputat.La urmă, dupăce d-l ministru

C ir c u l A m edeu Kludsky, cel mai mare circ în prezent din România, cu felurite animale sălbatice şi muzeu propriu, mai rămâne în Braşov numai până Duminecă 10 Iulie a. c.Prin faptul că are personal artistic de prima clasă, fiecare reprezentaţie este o adevărată serbare, şi cum nu ne putem bucura des de astfel de ocazii, recomandăm tuturor amatorilor şi sportivilor să viziteze circul Kludsky.F Lista elevelor reuşite la B acalaureat în B raşov. Băr- balescu Adriana, Bergheanu Dai- vina, Budiu Virginia, Debu Eleo- nora, Gross Maria, Haraga Vio­rica, Ionescu Eugenia, Iuffu Vir­ginia, Kellner Thea, Laţicu Cor­nelia, Leu Eugenia, Mărăcine Eugenia, Moşoiu Ileana, Popes* cu Olga, Puşcariu Florica, Ral- lea Ortansa, Răducu Jenica, Su- ciu-Sibianu Cleopatra, Tokats Melania, Teodorescu Minodora, Miretcu Maria.De închiriattru sezon. Braşov, lor C . 14.Tipografia V ictor B ra n isce , Braşov

I n f o r m a ţ i iC in ci ani dela m oartea R e­gelui Ferdinand. Sâmbătă 9 Iulie, împlinindu-se cinci am dela moartea Regelui Ferdinand I-uI, sub a cărui glorioasă domnie s-a înfăptuit Unirea neamului ro­mânesc, se va sluji la frumoasa biserică din Curtea de Argeş un parastas pentru odihna sufletu­lui marelui Rege ce-şi doarme somnul de veci în legendara şi istorica biserică a Curţii Arge­şului. La parastas vor lua puri® membrii guvernului şi alţi înalţi demnitari ai stalului. In trenul, care va duce pe miniştri la Curtea de Argeş, se va ţinea un consiliu de miniştri.P e urma asasinatului p o li­tic dela Buzău. Consilierul co­munal Costică Boiangiu, victimă a asasinatului politic dela Bu­zău, a încetat din viaţă, în spital Joi la orele 12 dimineaţa.Raportul medico-legal a con­statat în regiunea abdominală a răposatului, un proectil de re­volver mărimea 6,36, o ansă in­testinală în partea de jos a sto­macului şî o pană în rinichiul drept dovadă nerăsturnabilă, că bătăuşii liberali — după ce au provocat şi început scanda­lul — au tras cu revolverul.Fostul senator liberal Bră- deanu a murit în cursul nopţii. Starea căpitanului Neagu s-a a* gravat.Im pozitul la contractele de în chiriere. Administraţia finan­ciară ne trimite următorul co­municat :In conformitate cu ordinul On. Minister de finanţe cu Nr. 199682 din 2 Iulie a. c., se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că s-a admis să se perceapă impo­zitul de 1.40%, la toate contrac­tele de închiriere atât la cele noui cât şi la cele prelungite şi neprezentate la taxare, fără a- mendă, până la data de 15 Au­gust a. c. Celor vizaţi de vor fi găsiţi de către organele fiscale după data de 15 August a. c., fără ca să aibă contracte de în­chiriere şi la care să nu se fi perceput taxele de timbru, li se vor dresa acte de contraven- ţiune.Poduri deteriorate. Servi­ciul tehnic al judeţului Braşov aduce la cunoştinţa publică, că în urma ploilor au fost deterio­rate podul Nr. 86, între chilo- metru 38—39 pe şoseaua Bra- şov-Zizin-Vama şi Intorsura Bu­zăului şi podul Nr. 26 între chi- lometru 7 —8 pe şoseaua Zâr- neşti-Bran, din care cauză cir­culaţia este oprită pe aceste drumuri.De asemenea, în urma dete­riorării podurilor şi a corpului şoselelor circulaţia este închisă şi pe următoarele şosele : 1) Bod-Vălcele, 2) Bod-Feldioara, 3) Măieruş-Belin, 4) Hălchiu- Feldioara, 5) Sânpetru-Fabrica de zahăr Bod, 6) Satu-Nou-Ţân- ţari-Vlădeni, 7) Dârste-Bratocea- Văleni-Ploeşti klm. 17—27.Scufundarea unui subm a­rin francez. Submarinul fran­cez „Promethee“ s’a scufundat alaltăeri la o adâncime de peste 50 metri la şeapte mile spre nord de capul Levi, în dreptul Cherburgului. 49 de membrii ai echipagiului, cuprinzând şi in­gineri şi lucrători, au dispărut cu submersibilul. Şapte marinari au putut fi salvaţi fiind aruncaţi m mare în momentul când s’a produs accidentul.camere mo­bilate pen* Valea Mori-

Farm acii de serviciu In timpul dela 9 -2 3 Iulie a. c. vor ace serviciu peste amiazi, noap- tea şi Dumineca farmaciile A. omger la „Biserica albă" Str Voivodul Mihai 8 şi Albert Eich born la „Turnul negru“ str. C a ­lea Victoriei Nr. 43.

Lucrările de Reformăîn judeţul Braşov WIn dorinţa de a se termina lucrările de Ref0rmS, ;ilvania, D-l Ministru al Agric. şi Domeniilor, D-l n 1

l X X /-» a on CO OYOnnfo rto 4/~»r. ~ . UrTransilvania, u-i runisiru «i n an u şi Lyumeniuor, D-l {eseu a luat măsuri ca să se execute^ pe teren itnedi târârile de expropriere şi împroprietărire rămase d e f ' ■tr'*' se pună de îndată în folosinţa terenului, îndreptăţj|jj 1,1 In acest scop, o comisiune compusă din D-nii • v nu, Inspector în Ministerul Agriculturii, I. Ionescu l„ î AiIlUf IHOJ/VVIWI ' w,,vOl,(/ JJ\Şeful Inspector General şi A ndreevici Inginer, al Cad™ Cluj va lucra împreună cu organele de împroprietărir* 1ll-

■ 1 v ” * * *■( - e taJ J V U 1 U V /1 U ------------- ------ * » ------ -----------i - ' v p iComisiunea a început lucrările în judeţul Bra«

A « înmnori Qi narr*p|p»*7« fpron,..,i . vOV,echipe de ingineri, defalcă şi parcelează terenurile din p1,B aciu , Cern atu , C rizbav, V lăd eni şi com uneleO » J y a4r>ntînno imliin4n.tl _ IS e dă o deosebită atenfiune voluntarii

~ V _ _ _ _ _ _ _ _ _ l u n i ! 1« _o e ua W Carepână acum a, erau luaţi la îm proprietărire printre categorii de îndreptăţiţi.întrunirea P. N. Ţ. din IW

vul-vechiu, de astă seară*Astăseară, Sâmbătă 9 Iulie, la orele seara are loc o întrunire a organizajiei N. Ţ. din sectorul Braşovul-vechiu în cea mare a Şcoalei evanghelice din jelii Lungă — col) Str. Crucii. dujVor lua cuvântul candidajii noşirifn Cameră şi Senat. cuy<Membrii organizaţiei sunt rugaji ap parte în număr cât mai mare.1

D-l prim-ministru Al. Vaidadespre campania electori

Alaltăeri, primind la Presidenţia Consiliului de miniştri pe reprea presei, d-l prim-ministru Vaida-Voevod le-a i'ăcut următoarea declaraţii tor la decursul campaniei electorale:

IIP

„Angajându-mă de a alcătui actualul guvern cu mentelOr, a face alegeri libere, dar ordonate, am fost şi sunt conşlk^| a îndeplini o datorie faţă de ţară, împlinind dorinţa M. S. HtjH de a Introduce constituţionalitatea în metodele de guverr jnâ ale ţării. LNu mi-am făcut nici un moment iluzia de greutatea sar^P la care m’am angajat. Am satisfacţia că organele în su jn ministerului de interne până în momentul de faţă nu au dalM într’un singur caz ocazie ca să trebuiască să intervin pentru gurarea libertăţii campaniei electorale.Controlând zilnic buletinele referitoare la campania i rală ale diferitelor partide şi fracţiuni cari participă, la cad? L electorală şi comunicatele „supra-poliţiei* electorale a unora v tre aceste partide şi fracţiuni, văd că se face gălăgie multă, I că plângerile se refera ia incidente cu cari n’au nimic li­niei organele administrative, nici jandarmeria, nici poliţia.E dureros că înaintea ochilor mei sufleteşti apar vrei» campaniilor electorale de mult apuse de acum 40 - 50 de când deoparte în „Voinţa Naţională“, în „Românul“, de altă f _ în „Timpul“, în „Conservatorul“, şefii partidelor celor trei col e se gratificau cu expresiunile de bruiale insulte şi calomnii1“ campania electorală abuzau de toate mijloacele de arbitrari, lenţă şi persecutare a celor de alte convingeri. E dureroasa ao tă amintire pentru mine, fiindcă îmi făcusem iluzia că dupŞ gerile cu adevărat libere din 1928, obiceiurile de odinioară plicabile în timpul celor trei colegii au dispărut pentru to® şi că ţărei îi va fi cruţat aspectul ruşinos de a da o repre* ţie de cabaret isteric, făcând ridicole conducerile de partid ® vocând compătimirea lumii civilizate obicinuită cu alt ţ01)1 partidele care se combat, de când sufragiul universal slap® aproape în toate ţările.Un apel la p r^

D-l VAIDA-\ OEVOD şi-a încheiat desbaterile sale cu urm&t0 adresat presei:

F a c un apel la presă , la dv. redactori m odeşti ?' ra p e cari vă cunosc personal aproape p e tofi ş i ştiu nU. tea dv. este lipsa de omenie c i d e ace lor cari abuzeaza nele dv., ca prin atacuri reciproce să -şi sa tis fa că ploccfea că de a citi insulte proferate la ad resa oam enilor politic1 , ,

M ă mir c ă experienţa de decenii n a învăfai minte P ticiani, c ă pe omul drept nu-l prinde calom nia ş i că nici o hore in raportul d e fo r fe nu s'a realizai cu asem enea j

î

P0î

D ece s ă rămânem o insulă detestabilă, între a lfe fări.e a tradifie tot s e m ai susfine d e către oam enii politici'

Furt In ziua de 7 Iulie a. c. a. m. a fost prins individul Lazar Ioan de fel din comuna Zagon judeţul Treiscaune cu un gea­mantan plin cu diferite obiecte provenite din furt. Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că nu­mitul este şi nesupus la incor­porarea ctg. 1933 iar geaman­tanul cu lucrurile furate nu se Ştie ale cui esle, întrucât a fost

I.afurat din gara Braşov >n" • de 6 1. c. pe la ora o doamnă ce dorme ^ bancă având cu ea Ş mic în braţe.Abonamente bGazeta Tranci se pot tace Ş jJ 1Redactor-şef şi girant : Victor