8103_raport starea mediului in suceava_2004

a

C U P R I N S

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ.1.1. Poziţia geografică a judeţului Suceava 3 1.2. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale 31.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi. 41.4. Temperatura ambientală 41.5. Resursele naturale ale judeţului Suceava

1.5.1. Resurse naturale neregenerabile 6 1.5.2. Resurse naturale regenerabile 9

1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului Suceava 10

CAPITOLUL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto 15

2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava. 16 2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea gazelor cu efect de seră 19

2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal 21 2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon,pe sectoare de activitate 22 2.2.2. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciazăstratul de ozon 22

CAPITOLUL 3. AER 3.1. Acidifierea şi eutrofizarea 24

3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf 273.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot 303.1.3. Emisii de amoniac. Poluarea aerului ambiental cu amoniac 34

3.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici 363.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon 373.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele 39 3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) 41 3.6. Emisii de pulberi. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie 423.7. Poluarea de fond şi poluarea de impact 483.7.1. Poluarea de fond 483.7.2. Poluarea de impact 493.8. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Suceava 493.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei 513.10. Concluzii 52

CAPITOLUL 4. APA 4.1. Resursele de apă 54

4.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 54 4.2. Ape de suprafaţă 54

4.2.1. Starea râurilor interioare 544.2.2. Starea lacurilor 56

4.3. Starea apelor subterane 56 4.4. Ape uzate. Surse majore şi grad de epurare 56

CAPITOLUL 5. SOLUL5.1. Fondul funciar 58 5.2. Calitatea solurilor 60

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe 605.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 61

b

5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 62 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 64

5.3.1. Îngrăşăminte 64 5.3.2. Produse fitosanitare (utilizare, import, export) 645.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 645.3.4. Irigaţii 64 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic) 64 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere 67

5.4. Monitorizarea calităţii solului 67 5.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 685.6. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică 725.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentruameliorarea stării de calitate a solurilor 74

5.8. Concluzii 74

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE6.1. Biodiversitatea 75

6.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 756.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice 776.1.3.Starea ariilor naturale protejate 78

6.2. Biosecuritatea 79 6.2.1. Suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic 79

6.3. Starea pădurilor 79 6.3.1. Fondul forestier 796.3.2. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 806.3.3. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 806.3.4. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri 806.3.5. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 806.3.6. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 806.3.7. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005 80

CAPITOLUL 7. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile 81

7.1.1. Deşeuri biodegradabile 847.1.2. Valorificarea deşeurilor municipale 847.1.3. Tratarea deşeurilor municipale 877.1.4. Incinerarea deşeurilor municipale 87

7.2. Deşeuri de producţie 877.2.1. Deşeuri periculoase 88

7.3. Deşeuri generate din activităţi medicale 927.4. Nămoluri 93

7.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 937.4.2. Nămoluri generate de la epurarea apelor uzate industriale 95

7.5. Depozite de deşeuri 957.5.1. Depozite de deşeuri municipale 957.5.2. Depozite de deşeuri industriale 987.5.3. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului 1007.5.4. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor

asupra mediului 1017.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor 102

7.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale . 1027.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie. 102

7.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor 1027.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase 103

7.8.1.Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 103

c

7.8.2.Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) 1057.8.3.Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului 106

7.9 Concluzii 110

CAPITOLUL 8. RADIOACTIVITATEA 8.1. Sistemul de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului la nivelul judeţului Suceava 1128.2. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava 112

8.2.1. Programul standard de supraveghere 112 8.2.2. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic

din judeţul Suceava 117 8.3. Concluzii 125

CAPITOLUL 9. MEDIUL URBAN9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban 127

9.1.1. Calitatea aerului în mediul urban 1279.1.2. Calitatea apei potabile în mediul urban 129

9.2. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului 1319.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 1319.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în suspensie 1329.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto 133

9.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 1339.3.1. Parcuri 1369.3.2. Scuaruri 1369.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale 137

9.4. Aşezările urbane 1379.4.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare 1399.4.2.Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare. 1419.4.3. Amenajarea teritorială 1439.4.4. Concentrările urbane 1459.4.5. Poluarea aerului în zona urbană 1479.4.6. Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane 149

9.5. Mediul urban - obiective şi măsuri 1529.5.1. Poluarea aerului 1529.5.2. Zgomotul 1559.5.3. Transportul 1569.5.4. Spaţiile verzi 1579.5.5. Agenda 21 Locală 158

9.6. Concluzii 159

CAPITOLUL 10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI10.1. Agricultura 161

10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 16110.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii 161

10.1.2.1.Evoluţia utilizării solului în agricultură 16110.1.2.2.Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol 16110.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite 16210.1.2.4.Evoluţia şeptelului (bovine, porcine,păsări) 16210.1.2.5. Agricultura ecologică 162

10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului 16310.1.4. Utilizarea durabilă a solului 164

10.2. Industria 16510.3. Energie şi transport 166

d

10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului 166 10.3.2. Consumul brut de energie 169 10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative 170 10.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului 17110.3.5. Energii neconvenţionale 17210.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2005 şi tendinţele

generale în următorii ani 173 10.3.7. Impactul transporturilor asupra mediului 17510.3.8. Evoluţia transporturilor şi activităţi desfăşurate

în scopul reducerii emisiilor din transporturi 17610.4.Turismul 17710.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 178

CAPITOLUL 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU 11.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 18011.2. Cheltuieli şi învestiţii înregistrate de Garda Naţională de Mediu 183 11.3. Fondul pentru mediu 184 11.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 187

11.4.1.Programul SAPARD 18711.4.2.Programul PHARE 18711.4.3.Programul ISPA 188

11.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 188

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2004

INTRODUCERE

În centrul politicilor de mediu din România stă dezideratul asigurării unui mediu curat şi sănătos şi cel al dezvoltării durabile, adică dezvoltarea economico-socială care să permită bunăstarea generaţiilor prezente, fără a compromite posibilitatea celor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi.

Problematica vastă a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează pe prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane, prevenirea deteriorării mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate, soluţionarea problemelor acute, cum sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, diminuarea producerii şi depozitării, precum şi valorificarea deşeurilor, protejarea biodiversităţii etc.

Punerea în aplicare a cerinţelor aquis-ului de mediu comunitar, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, reprezintă o necesitate de prim rang în prezent, fiind totodată şi o modalitate de a îmbunătăţi relaţia dintre performanţele economice şi performanţele ecologice, ca premisă a dezvoltării durabile.

Prezentul Raport privind starea mediului în judeţul Suceava pe anul 2004 a fost elaborat în conformitate cu dispoziţiile art. 65 lit. j) şi art. 66 din Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995, republicată în anul 2000, modificată prin O.U.G. 91/2002, aprobată de legea 294/2003, având un conţinut–cadru comunicat de ARPM Bacău prin circulara 535/15.02.2005.

Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban, radioactivitatea mediului) desfăşurate de către Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava şi de către alte instituţii şi autorităţi locale implicate la nivelul judeţului Suceava, care gestionează probleme de mediu, în cadrul Sistemului Naţional de Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu.

Modul de prezentare a problematicii stării mediului în acest raport răspunde cerinţelor Agenţiei Europene de Mediu, scopul raportului fiind de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile economico-sociale din judeţul Suceava şi mediul înconjurător.

Date şi informaţii din raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naţional în anul 2004.

Raportul este destinat atât informării autorităţilor publice locale, a factorilor de decizie la nivel judeţean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind accesul publicului la informaţia de mediu.

Raportul cuprinde 13 capitole distincte, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica complexă a mediului. Datele cu privire la starea calităţii factorilor de mediu înjudeţul Suceava în anul 2004 cuprinse în acest raport, sunt analizate atât în raport cu condiţiile de calitate a factorilor de mediu stabilite de standardele şi normele în vigoare, cât şi comparativ cu datele din anii anteriori, urmărindu-se evoluţia în timp a calităţii mediului.


2

Raportul este un instrument util pentru factorii de decizie în vederea integrării strategiilor şi programelor de dezvoltare socio-economică a judeţului, cu măsurile destinate utilizării raţionale a resurselor naturale, prevenirii deteriorării şi degradării mediului, refacerii şi ameliorării calităţii mediului şi vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al dezvoltării durabile.

Totodată, raportul conţine date şi informaţii utile pentru aprecierea stadiului de implementare a legislaţiei de mediu comunitare în domeniul protecţiei mediului, adoptată în ultimii ani de România, în vederea realizării dezideratului de integrare a României în Uniunea Europeană.

Pentru unele capitole din raport s-au utilizat, alături de datele proprii ale Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava, datele şi informaţiile furnizate de următoarele autorităţi locale, instituţii şi unităţi economice:

Prefectura Judeţului SuceavaConsiliul Judeţean SuceavaDirecţia Apelor „Siret” BacăuDirecţia Silvică SuceavaDirecţia Judeţeană de Statistică SuceavaDirecţia de Regim Silvic şi Vânătoare SuceavaAsociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi SuceavaDirecţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală SuceavaDirecţia Fondului Forestier Bisericesc SuceavaUniversitatea „Ştefan cel Mare” Suceava - Facultatea de Silvicultură Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară SuceavaOficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava Inspecţia Teritorială pentru Resurse Minerale Câmpulung MoldovenescSC TERMICA SA SuceavaSC Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA MOLDOVA SA

– Sucursala SuceavaSC AMBRO SA SuceavaSC HIDROELECTRICA SA – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa

precum şi diferite date şi informaţii din literatura de specialitate.


3

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice

Aşezare geograficăSituat în partea de nord-est a ţării, judeţul Suceava are o suprafaţă de 8553,5 km2

(3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară.Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţele Iaşi

şi Botoşani, la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Organizarea administrativ-teritorialăJudeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială: 5 municipii: – Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi,

Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei; 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin,

Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; 96 comune, cu 379 sate.

Relief Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial

Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi,

depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în partea sudică, la 2102 m în munţii Călimani).

Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani (cu vârful Pietrosul de 2100m), cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor.

Principalele altitudini muntoase din judeţ sunt: Vârful Pietrosu (2102 m) din munţii Călimani, Vârful Giumalău (1857 m) din munţii

Rarău şi Vârful Pietrosul (1791 m) din Munţii Bistriţei.Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi,

Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.

Judeţul Suceava dispune de o bogată reţea hidrografică aparţinând bazinului hidrografic Siret, reprezentată de râuri (Bistriţa, Moldova, Siret, Şomuzul Mare, Suceava, Dorna), la care se adaugă numeroase pâraie, lacuri şi iazuri.

ClimăPoziţia nordică a judeţului determină caracterul răcoros al climei, clima judeţului fiind

temperat-continentală. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi

continental. Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de podiş

şi dealuri şi zone montane joase şi înalte, se evidenţiază atât o etajare climatică (un climat temperat-continental de podiş şi unul de munte) cât şi o diferenţiere topoclimatică de amănunt.

Altitudinea reliefului influenţează regimul de temperatură al aerului, al precipitaţiilor atmosferice şi al vânturilor. Temperatura medie anuală este de 7,60 C. Pe teritoriul judeţului cantităţile totale anuale de precipitaţii atmosferice sunt mai mari în zona de munte.

Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se manifestă şi în


4

regimul vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în părţile joase ale reliefului, direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale. În regiunea de podiş, direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri determinate de orientarea văilor.

Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna şi primăvara, când sunt şi cele mai multe cazuri de inversiuni termice.

1.2. Resursele naturale ale judeţului Suceava

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale neregenerabile de pe teritoriul judeţului Suceava au fost şi încă mai sunt, parţial, exploatate şi prelucrate prin tehnologii care au condus la poluarea mediului în unele zone ale judeţului.

Pentru acele activităţi de exploatare şi prelucrare a unor resurse minerale sistate în ultimii ani, este necesară reconstrucţia ecologică a arealurilor afectate de poluarea istorică rezultată din aceste activităţi. Lucrările de reconstrucţie ecologică, destinate reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al acestor zone, necesită costuri mari, în marea majoritate acestea trebuind să fie suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări, îndeosebi în unele perimetre de explorare a resurselor minerale din judeţul Suceava.

Judeţul Suceava dispune de următoarele resurse minerale: minereuri feroase, minereuri neferoase, nemetalifere şi roci utile, gaze naturale şi ape minerale.

Aceste resurse au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult mai redus în prezent faţă de deceniile trecute.

Extracţia şi prepararea mecanică a minereurilor neferoase reprezintă surse de poluare a factorilor de mediu cu poluanţi (prin pH-ul acid şi conţinutul de metale grele al apelor de mină, pulberi cu conţinut de metale grele emise în atmosferă, poluarea solului cu metale grele), contribuind substanţial şi la producerea de deşeuri destinate depozitării definitive (steril de exploatare şi de prelucrare), pe teritoriul judeţului existând un număr mare de halde de depozitare a acestora.

Extracţia şi utilizarea gazelor naturale reprezintă surse de emisie a metanului, care este un gaz cu efect de seră cu un potenţial de 21 ori mai mare decât al dioxidului de carbon. Folosirea tot mai intensivă a acestei resurse, pe de o parte favorabilă protecţiei calităţii mediului, prin nivelul relativ redus de poluanţi rezultaţi din ardere, comparativ cu arderea altor combustibili fosili, pune în discuţie problema etică cu privire la cât ar trebui să utilizăm în prezent din resursele existente şi cât ar trebui să lăsăm generaţiilor viitoare, aceasta fiind o problemă legată de utilizarea durabilă a resurselor şi deci de strategie a dezvoltării durabile.

Conform informaţiilor furnizate de Compartimentul de Inspecţie Teritorială Câmpulung Moldovenesc al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent în judeţul Suceava există şi se exploatează minereuri feroase, minereuri neferoase, nemetalifere şi roci utile din următoarele zăcăminte şi zone:

1.Leşu Ursului-minereu cuprifer.Zăcământul cuprifer Leşu Ursului se exploatează în subteran de cca.40 ani, la nivelul

mai multor orizonturi, cu ieşiri la suprafaţă în zona Crucea, Broşteni şi Puzdra. La acest zăcământ gradul de asigurare cu rezerve omologate este de cca.15 ani. Exploatarea aparţine SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei. Datorită nerentabilităţii accentuate a activităţii, este posibil ca activitatea să fie închisă chiar la finele anului 2005, dar este posibil ca activitatea să continue până în anul 2007.

Până în prezent pentru refacerea mediului în sectorul Leşu Ursului, s-au realizat următoarele acţiuni:

a. Au fost aprobate 2 documentaţii privind închiderea unor sectoare din Leşu Ursului,


5

cu finanţare de la bugetul de stat. Valoarea totală a lucrărilor de închidere şi ecologizare a celor două sectoare este de 156,9 mld. lei.

b. A fost depusă la ANRM o documentaţie de închidere şi ecologizare a perimetrului Leşu Ursului-Extindere, în care s-au prevăzut lucrări în valoare de 712,732 mil. lei

2.Fundu MoldoveiActivitatea de extracţie a minereului cuprifer din zona Fundu Moldovei a fost oprită

încă din 2001, iar uzina de preparare a fost dezafectată. A fost elaborată documentaţia de închidere, urmând a se deschide finanţarea lucrărilor de la bugetul de stat.

Valoarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a perimetrelor miniere, inclusiv a iazurilor de decantare Fundu Moldovei şi Pârâul Cailor şi a haldelor de steril, este de cca.100 miliarde lei, fonduri de la buget.

3.MănăilaMinereul polimetalic se exploatează în carieră, iar prepararea se face la Uzina Tarniţa.După finalizarea exploatării (peste cca. 5-7 ani), vor fi necesare fonduri destul de mari

pentru ecologizarea zonei (sumă care, conform Compartimentului de Inspecţie Teritorială Câmpulung Moldovenesc al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, se ridică la cca.20 miliarde lei).

4.Ostra-baritinăActivitatea de exploatare, prelucrare şi valorificare a baritinei este întreruptă de cca.3

ani. Până la sistarea activităţii, extracţia baritinei s-a făcut atât în carieră, cât şi în subteran.

In conformitate cu prevederile Legii minelor nr.85/2003, documentaţia de oprire definitivă a activităţii este înaintată la M.E.C. şi A.N.R.M. pentru aprobare şi deschiderea finanţării pentru lucrările de ecologizare.

5.Extracţia manganului din bazinul Dornelor (minele Arşiţa, Oiţa, Ulm, Tolovan).Activitatea se desfăşoară atât în carieră, cât şi în subteran. Factorii de mediu sunt

afectaţi în principal prin apele de mină acide şi cu conţinut de metale grele (nu există staţii de epurare) şi haldele de steril.

6.Cariera de sulf Călimani, este sistată din 1997, dar nu au fost făcute încă lucrări de ecologizare.

În concluzie, activitatea minieră în subteran şi în carieră pentru cercetarea, extracţia şi prepararea minereurilor feroase, neferoase şi nemetalifere a afectat şi afectează semnificativ mediul (inclusiv obiectivele vechi, cu activitate sistată, dar a căror suprafeţe nu au fost încă ecologizate).

Mina de uraniu Crucea (sectoarele Crucea şi Botuşana).Activitatea se desfăşoară în subteran de către C.N.U. SA Bucureşti - Sucursala

Crucea. În anul 2004 a executat lucrări de ecologizare în valoare de cca.600 milioane lei, iar pentru anul 2005, unitatea îşi propune să execute lucrări de mediu în valoare de cca.500 milioane lei.

In judeţul Suceava se mai extrag roci utile din carierele: -Pr. Rău-Iacobeni (calcar) , titular SC „Minbucovina”SA Vatra Dornei. În prezent

activitatea este sistată întrucât suprafaţa carierei a fost revendicată de vechiul proprietar.-Pârâul Cailor şi Botuş (calcare), titular SC „Calcarul” SA Pojorâta (cariere active)-Dornişoara I, Dornişoara II şi Dorna Burcut (andezite), titular SC „Lafarge

Agregate Betoane”SA Bucuresti. Suprafaţa afectată de aceste cariere este de cca. 20 ha. În prezent activitatea este sistată datorita lipsei pieţii de desfacere. Se apreciază la cca.20 miliarde lei cheltuielile de redare a terenului în circuitul silvic.

-Bogdăneşti (argilă), titular SC”Ceramica”SA Bogdăneşti. Activitatea de exploatare este extrem de redusă.

-Calafindeşti (argilă), titular SC „Aindpex” SA Calafindeşti. Activitatea de exploatare este extrem de redusă.


6

Toate aceste cariere afectează mediul în special prin suprafeţele de teren ocupate pentru realizarea carierelor şi a drumurilor de acces.

Pentru ecologizarea terenurilor degradate în judeţul Suceava ca urmare a activităţilor miniere, sunt necesare lucrări în valoare de cel puţin 2.000 miliarde lei (aceasta apreciere are la bază sumele prevăzute estimativ în documentaţiile tehnice de închidere).

Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se exploatează în zonele Frasin, Todireşti şi Valea Moldovei. Explorări de astfel de resurse se fac în prezent în com. Bilca, Todireşti, Frasin, Grămeşti, Comăneşti şi Brodina.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele planetei, în special resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile, biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor continuă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de regenerare ale mediului. Prin urmare, resursele naturale regenerabile sunt la rândul lor limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursele de apă, sol, faună, floră şi păduri.

Resursa de apăResursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi

subterane, în regim natural şi amenajat.Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3092 km. Densitatea

reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul şi lungimile acestora pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul 1.2.2.1:

Lungime (km), din careRâul

în România:în judeţul Suceava:

% din total lungime în jud.

SuceavaSiret 559 148 26,47Suceava 173 170 98,26Şomuzu Mare 51 51 100,00Moldova 213 149 69,95Bistriţa 283 131 46,29Dorna 46 46 100,00TOTAL 1325 695

Tabel 1.2.2.1. Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Suceava

Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha, reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava (26,6%).

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Resursa de apă de suprafaţă este teoretic de 1920 mil. mc din care 610 mil. mc sunt utilizabili, iar resursa de apă subterană este teoretic 180 mil. mc, iar utilizabili 142 mil. mc.


7

Raportat la populaţia actuală a judeţului, resursa specifică utilizabilă de apă este de 1066,4 mc/locan.

Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale şi mineralizate, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-mezozoică există rezerve mari de ape minerale carbogazoase (Depresiunea Dornelor). Pe teritoriul judeţului există izvoare de ape minerale şi mineralizate; cele mai renumite izvoare sunt cele de la Şaru Dornei, Poiana Negri şi Coşna.

În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale: Roşu, Poiana Negri, Poiana Vinului, Poiana Coşnei, Dorna Candrenilor, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată). Îmbutelierea acestora se face de către SC „COCA COLA HBC” SA Vatra Dornei, şi SC „BUCOVINA ENTERPRISES” SA Vatra Dornei, care sunt firme cu capital privat.

Raportat la sursele active din această zonă (izvoarele de unde efectiv se îmbuteliază), gradul de valorificare a acestor resurse este de cca. 25-27%, dar raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este sub 10%.

Potenţialul bazinului Dornelor din punct de vedere al resurselor de ape minerale nici nu a fost pe deplin evaluat, existând izvoare de ape minerale cu debite importante care nu sunt luate în evidenţă.

Resursa solSuprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 40,9%, iar suprafaţa arabilă este de 21,1%

din suprafaţa totală a judeţului.Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită

complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.

În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune. Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a solurilor cernoziomoide. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb etc.

Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)Vegetaţia caracteristică judeţului Suceava este condiţionată de formele de relief

variate ale judeţului şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia, dinspre zona de munte spre cea de şes.

Zonele montane sunt acoperite cu păduri, îndeosebi de răşinoase (77,1% din suprafaţa totală ocupată cu păduri). Pe culmi mai înalte se află pajişti montane şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin etc.

În regiunile de deal şi podiş se întâlnesc păduri de foioase (22,9% din suprafaţa totală ocupată cu păduri).

Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Din suprafaţa totală a fondului forestier de 421.564 ha (49,28 % din suprafaţa totală a judeţului), terenurile acoperite cu pădure însumează 407.234 ha.

Diversitatea florei şi faunei specifice judeţului este corelată cu existenţa unor habitate, în principal forestiere, nealterate, care constituie o bogăţie de mare preţ, ce trebuie ocrotită şi valorificată în mod raţional. În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, nu doar la


8

nivel regional şi naţional, dar şi european, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în transpunerea în legislaţia română şi implementarea directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţii.

1.3. Elemente privind starea economică actuală a judeţului Suceava

În conformitate cu prevederile Programului propriu de dezvoltare economico-socială a judeţului Suceava pe anul 2004, s-a urmărit realizarea obiectivelor strategice pentru relansarea economică durabilă, care să creeze condiţii de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi să asigure ridicarea nivelului de trai al populaţiei.

Producţia industrială a judeţului Suceava a înregistrat o scădere faţă de anul 2003; agricultura şi zootehnia au înregistrat creşteri, atât în ceea ce priveşte producţiile obţinute la hectar, cât şi la efectivele de animale.

De asemenea, investiţiile au cunoscut o creştere substanţială faţă de anul precedent şi au fost finalizate lucrările la primele locuinţe pentru tineret prin ANL; turismul a cunoscut o revigorare la nivelul judeţului; comunicaţiile şi tehnologia informaţiei s-au extins.

Toate aceste tendinţe au dus la scăderea ratei şomajului şi la creşterea interesului investitorilor pentru această zonă, iar veniturile atrase la bugetul de stat au fost considerabil mai mari faţă de anii precedenţi.

1.3.1. Industria

Condiţiile social-istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat conform noilor principii ale economiei de piaţă.

Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt:

- industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa mare a fonduluiforestier;

- industria celulozei şi hârtiei, reprezentată prin una dintre cele mai mari societăţi comerciale din ţară în acest domeniu, SC „AMBRO” S.A. Suceava;

- industria energetică, reprezentată prin SC TERMICA SA Suceava- industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului,

pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne) şi vegetale;

- industrie uşoară, reprezentată prin filaturi, fabrici de confecţii şi tricotaje, pielărie şi încălţăminte;

- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi;

- industria extractivă, foarte bine dezvoltată în trecut, este mult mai slab reprezentată în prezent, prin SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei, care mai exploatează şi prelucrează minereuri neferoase (minereuri cuprifere, polimetalice, mangan), dar într-un număr mult mai restrâns de perimetre miniere, CNU Bucureşti – Sucursala Crucea, care exploatează minereuri uranifere, unele societăţi care exploatează roci utile ca materiale pentru construcţie etc.

La sfârşitul anului 2004, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea 28.627 agenţi economici.

Structura agenţilor economici (societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, regii autonome, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită simplă, organizaţii cooperatiste, persoane fizice, asociaţii familiale), este prezentată în tabelul 1.3.1.1.


9

din care:Total agenţi

economici SRL SA SNC SCS RA OC PF + AF Sucursale

28.627 13.609 356 388 4 4 103 13.908 255

Tabel 1.3.1.1. Structura agenţilor economici din judeţul Suceava la data de 31.12.2004

Valoarea indicelui producţiei industriale a judeţului Suceava (în volum absolut) la sfârşitul anului 2004 este prezentată în tabelul următor:

AnulIndicator UM2003 2004

Indicele producţiei industriale % 111, 2 95,3

Tabel 1.3.1.2. Evoluţia indicelui producţiei industriale în judeţul Suceava în perioada 2003-2004(sursa: Direcţia judeţeană de Statistică)

Pe sectoare ale industriei, faţă de anul 2003 s-au înregistrat uşoare creşteri în industria extractivă (cu 4,2%), în timp ce în industria energiei electrice, termice, gaze şi apă, producţia fizică a scăzut cu 5,7% şi cu 4,8% în industria prelucrătoare.

Producţia fizică la produsele industriale reprezentative, în anul 2004 comparativ cu anul 2003, a înregistrat creşteri la: mobilă (81,4%), lapte de consum (37,4%), brânzeturi (21,9%), pâine (10,8%) şi unt (9,9%). Scăderi ale producţiei fizice s-au înregistrat la băuturi alcoolice distilate (- 42,0%), cherestea (- 21,6%) şi încălţăminte (- 15,2%).

Producţia fizică industrială la produsele reprezentative este prezentată în tabelul de mai jos.

Total anIndicatori UM

2003 2004Carne tăiată în abatoare (inclusiv organe şi subproduse comestibile)

tone 1.479 1.629

Lapte de consum hl 214.126 294.226

Unt tone 718 789

Brânzeturi tone 2.374 2.894

Pâine tone 13.562 15.020

Băuturi alcoolice distilate hl.echiv. 7.931 4.600Confecţii textile şi din înlocuitori, inclusiv din blană sintetică

mil. lei 711.840 712.619

Încălţăminte perechi 1.857.859 1.574.536

Cherestea mc 185.742 145.551

Mobilă mil. lei 481.256 873.129

Tabel 1.3.1.3. Producţia fizică la produse industriale reprezentative în judeţul Suceava în anul 2004, comparativ cu anul 2003

Cauzele care au determinat diminuări importante ale producţiei fizice la unele produse au fost:- inexistenţa unui mediu concurenţial favorabil şi adaptarea lentă la exigenţele economiei de piaţă;- lipsa pieţelor de desfacere pentru unele produse;- scăderea numărului de contracte şi comenzi;- lipsa unor tehnologii competitive şi existenţa unui management deficitar.


10

În judeţul Suceava valoarea exporturilor în anul 2004 a fost de 217.862 mii euro, în scădere cu 2,6% comparativ cu anul 2003, în timp ce volumul importurilor de mărfuri a fost de 205.861 mii euro, în creştere cu 15,6% faţă de anul 2003.

Anul

2003 2004

2004 faţă de 2003(%)

Export FOB (mii euro) 223712 217862 97,4

Import CIF (mii euro) 178128 205861 115,6

Soldul FOB/CIF (mii euro) 45584 12001 26,3

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi FOB/CIF(%)

125,5 105,8 -

Tab. 1.3.1.4. Situaţia exporturilor şi importurilor la nivelul judeţului Suceava

La nivelul anului 2004 s-a înregistrat un excedent comercial de 12 mil. euro, cu 73,7% mai mic comparativ cu anul 2003, ca efect al creşterii importurilor cu 15,6% şi al scăderii exporturilor cu 2,6%.

Un alt efect al creşterii importurilor s-a regăsit în nivelul indicatorului gradul de acoperire al importurilor prin exporturi, care a scăzut de la 125,5% în anul 2003, la 105,8% în anul 2004.

În domeniul distribuţiei de gaze naturale pe teritoriul judeţului Suceava, realizată prin SC Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş – Sucursala Suceava, situaţia se prezenta la sfârşitul anului 2004 astfel:

- conducte de distribuţie gaze naturale în lungime de 279 km, faţă de 267,3 km în anul 2003;

- branşamente noi pe o lungime de 97 km, faţă de 51,4 km în anul 2003.

1.3.2. Agricultura

În contextul în care întreaga economie naţională a suferit efectele perioadei de tranziţie către economia de piaţă, asumată după anul 1989, şi agricultura judeţului Suceava a suferit profunde mutaţii în ceea ce priveşte schimbarea structurii proprietăţii, a culturilor, tehnicilor, reprofilarea industriei alimentare.

Strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului Suceava face parte integrantă din strategia economică naţională, care are în vedere crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibilă cu principiile, normele, mecanismele şi politicile Uniunii Europene.

Această strategie se întemeiază pe evaluarea resurselor, posibilităţilor, în contextul general al dezvoltării agriculturii, în vederea finalizării reformei în acest domeniu de activitate.

Obiectivul fundamental în acest domeniu l-a constituit stoparea declinului şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanţă cu potenţialul material, economic şi uman de care dispune ţara noastră.

Reforma agrară demarată prin reglementările de după 1991, a condus la întărirea proprietăţii private şi la implementarea de noi forme de organizare şi exploatare a potenţialului agricol şi zootehnic.

Conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, resursa funciară a judeţului Suceava la 31.12. 2004 era de 349.810 ha teren agricol, din care: 180.620 ha teren arabil; 90.430 ha păşuni; 75.700 ha fâneţe; 3.060 ha livezi;

Terenurile agricole ale judeţului ocupă 40,9% din suprafaţa judeţului. Din acestea,


11

terenurile arabile reprezintă 51,6% şi sunt cultivate în cea mai mare parte cu cartofi, sfeclă de zahăr, porumb, cereale, plante tehnice.

Privatizarea în agricultură s-a realizat în proporţie de cca. 97%. Suprafaţa totală aterenurilor agricole aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, a unităţilor administrativ-teritoriale, statului, proprietatea obştească şi cooperatistă şi a investitorilor străini La 31.12.2004, sunt prezentate în tabelul 1.3.2.1.

Total agricol (ha) Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha) Livezi (ha)

340.276 177.269 86.997 73.448 2.562

Tab. 1.3.2.1. Suprafaţa totală a terenurilor agricole în proprietate privatăla finele anului 2004 în judeţul Suceava

Aceste suprafeţe sunt deţinute de peste 174.000 proprietari, rezultând un grad înalt de fărâmiţare a proprietăţii, cu toate că an de an numărul exploataţiilor agricole a crescut, ca urmare a stimulării constituirii acestora.

Evoluţia numărului de exploataţii agricole în perioada 2002–2004 este prezentată în tabelul 1.3.2.2.:

Anul Exploataţii vegetale

Exploataţii mixte

Exploataţii zootehnice

Total exploataţii

2002 5 19 30 54

2003 26 35 65 126

2004 36 58 95 189

Tab. 1.3.2.2. Evoluţia numărului de exploataţii agricole în judeţul Suceava în perioada 2002–2004

Creşterea numărului de exploataţii s-a datorat facilităţilor acordate de prevederile O.G. nr.108/2001, programelor de cofinanţare pentru procurarea de mijloace mecanice, precum şi programele de tip FIDA şi SAPARD.

Producţia vegetalăSituaţia suprafeţelor culturilor agricole şi producţiile realizate la hectar în perioada

2003 – 2004 este următoarea:

2003 2004Nr. crt.

Cultura Suprafaţa(ha)

Prod. medie (kg/ha)

Suprafaţa(ha)

Prod. medie (kg/ha)

1 Grâu+secară 23.673 1.308 30.644 3.010

2 Orz 258 1.360 918 2.580

3 Ovăz 11.073 1.264 11.404 1.900

4 Porumb 29.501 3.321 36.517 3.300

5 Sfeclă de zahăr 5.027 19.093 3.029 20.100

6 Cartofi 27.697 16.984 29.848 15.900

7 Livezi pe rod 3.194 6.930 3.050 9.200

Tabel 1.3.2.3. Situaţia culturilor agricole în judeţul Suceava în perioada 2003-2004

Ponderea principalelor culturi în suprafaţa arabilă totală a judeţului în perioada 2002-2004 se prezintă astfel:


12

AnulGrâu şi secară

%

Porumb

%

Cartofi

%

Plante furajere

%

Alte culturi

%

2002 14 15 18 30 23

2003 14 18 17 30 21

2004 15 20 17 29 19

Tabel 1.3.2.4. Ponderea culturilor agricoleîn judeţul Suceava în perioada 2002-2004

Din analiza producţiilor totale obţinute la principalele culturi în anul 2004, comparativ cu anul 2003, redate în tabelul de mai jos, se constată creşteri la grâu şi secară (176,7%), porumb (23,8%), floarea soarelui (1%), cartofi (1%); scăderi s-au înregistrat la producţia de sfeclă de zahăr (- 36,7).

Total an (tone)Producţia vegetală pe culturi 2003 2004

Anul 2004 faţă de anul 2003 (%)

- cereale boabe – total 151247 245220 162,1

din care: - grâu şi secară 31743 87841 276,7

- porumb 97987 121278 123,8

- floarea soarelui 2131 2569 120,6

- sfeclă de zahăr 95981 60776 63,3

- cartofi total 470393 475947 101,1

- legume total 85855 103122 120,1

Tabel 1.3.2.5. Evoluţia producţiilor obţinute la principalele culturi în anul 2004 comparativ cu anul 2003

Pomicultura reprezintă o ramură bine reprezentată în trecut în judeţul Suceava, fiind mai răspândită în bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Suprafaţa totală cultivată cu pomi fructiferi în anul 2004 a fost de 2831 ha. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă 70%, părul 5%, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, iar alte specii 11% din această suprafaţă totală.

Aplicarea îngrăşămintelor naturale şi chimice şi antidăunătorilorÎn agricultură s-au administrat îngrăşăminte naturale şi chimice insecticide, fungicide

şi erbicide care au concurat la realizarea producţiilor. Analiza consumurilor de îngrăşăminte arată eforturile producătorilor la susţinerea

materială a producţiei agricole. Se evidenţiază o tendinţa de scădere a tratamentelor chimice ca urmare a preţurilor mari ale substanţelor, dar şi datorită scăderii resurselor financiare ale producătorilor agricoli.

ZootehniaEvoluţia efectivelor de animale în anul 2004, comparativ cu anul 2003 la nivelul

judeţului Suceava se prezintă astfel:2003 2004

Bovine 169.503 170.115Ovine şi caprine 196.504 230.115

Porcine 101.397 115.400Păsări 1.458.620 1.420.000

Tabel 1.3.2.6. Evoluţia efectivelor de animale în judeţul Suceava în perioada 2003-2004


13

Industria alimentarăJudeţul Suceava dispune de capacităţi de producţie care să preia şi să prelucreze, în

condiţii superioare, toate resursele de materii prime existente la producătorii agricoli şi crescătorii de animale.

Activitatea în industria alimentară este organizată în zece subramuri principale, fiind legiferată de acte normative armonizate cu normele şi standardele Uniunii Europene. Acestea urmăresc în principal protecţia vieţii, sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător, respectarea condiţiilor de igienă şi de mediu la fabricarea, manipularea, depozitarea şi transportul produselor.

Domeniul de activitateconform Ord. M.A.A.P. 357/2003

Nr. de unităţide producţie

Capacitate totală

I. Domeniul producţiei de lapte si produse lactate 56 10870 hl lapte/24 h

II. Domeniul producţiei de carne şi produse din carne

41 60684 t/an

III. Domeniul prelucrării şi conservării peştelui si a produselor din peste

1 3 t/an

IV. Domeniul producţiei de pâine şi produse de morărit si panificaţie

276 1858 t/24 h

V. Domeniul prelucrării şi conservării fructelor si legumelor

1 100 t/an

VI. Domeniul producţiei de uleiuri şi de grăsimi vegetale alimentare

8 1270 t/an

VII. Domeniul producţiei de zahăr şi produse zaharoase

63 11470 kg/zi

VIII. Domeniul producţiei de băuturi 18 458730 l/ziIX. Domeniul producţiei de amidon, glucoză şi drojdie de panificaţie

- -

X. Fabricarea altor produse alimentare 6 260,3 t/ziXI. Activităţi de ambalare şi/sau îmbuteliere de produse alimentare

12 28,5 t/zi1 100 000 l/zi

Tabel 1.3.2.7. Situaţia unităţilor de producţie de produse alimentare şi capacităţile de producţie existente in judeţul Suceava la finele anului 2004

Pentru sprijinirea producătorilor agricoli Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a promovat programe de susţinere financiară. Sumele acordate agricultorilor judeţului Suceava au crescut an de an; astfel, dacă în anul 2003 valoarea sprijinului financiar a fost de 317,4 mld. lei, în anul 2004 aceasta a fost de 592,7 mld. lei.

Prin sprijinul financiar acordat de către stat producătorilor agricoli s-a urmărit:- Creşterea producţiei marfă şi îmbunătăţirea calităţii acesteia;- Crearea unor exploataţii agricole viabile;- Îmbunătăţirea calităţii biologice şi creşterea numerică a efectivelor de animale;- Asigurarea fondului de consum al populaţiei din producţia internă la carnea de

bovină, porc şi pasăre;- Crearea de suficiente resurse de materii prime pentru industria alimentară. Conform Ord. M.A.P.A.M. nr. 527/2003 s-a realizat evidenţa procesatorilor în

agricultura ecologică din judeţul Suceava, prin înregistrarea fişelor completate de procesatori. Producătorii de produse ecologice din judeţul Suceava sunt: S.C. DORNA LACTATE S.A. Floreni, com. Dorna Candrenilor cu brânzeturi şi unt, S.C. CAMY LACT S.R.L. Vatra Dornei, cu brânzeturi şi o persoana fizică autorizată care produce miere ecologică.

Deoarece produsele ecologice au şanse mari de pătrundere pe piaţa Uniunii


14

Europene, legislaţia în vigoare încurajează şi sprijină apariţia fermelor ecologice şi introducerea sistemului de agricultură ecologică.

1.3.3. Silvicultura

Direcţia Silvică Suceava s-a preocupat pentru conservarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din fondul de stat, aflat în administrarea sa.

Valorificarea economică a produselor din fondul forestier s-a concretizat la nivelul Direcţiei Silvice Suceava în realizarea a 1.147,2 mld. lei producţie silvică, respectiv 120,5% faţă de programul anual de 952,2 mld. lei. În anul 2004, pentru urgentarea exploatării masei lemnoase din doborâturi (536 mii mc, din care 86 mii mc pe fond forestier administrat de Direcţia Silvică Suceava), s-au luat măsuri ferme pentru creşterea ritmului exploatării (organizarea de licitaţii de masă lemnoasă lunar, cu câte două tranşe de adjudecare, rezilierea contractelor agenţilor economici care nu au respectat clauzele contractuale, intensificarea controalelor la exploatare etc.), astfel încât acţiunea de evacuare a masei lemnoase provenită din doborâturile produse în anul 2002 a fost finalizată la data 30 iunie 2004.

Pe lângă masa lemnoasă, s-au comercializat şi alte produse ale pădurii: produse din răchită, puieţi forestieri şi ornamentali, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, pomi de iarnă.

Activitatea de comerţ exterior în anul 2004 s-a concretizat prin exportul de mărfuri silvice în valoare de 1.451 mii dolari.

Mecanizarea lucrărilor silvice a fost realizată prin achiziţionarea unor maşini destinate să asigure o productivitate ridicată la executarea acestora.

Punerea în posesie conform Legii nr.1/2000, în anul 2004, a fost realizată astfel:-suprafaţa totală validată – 104 439 ha;-suprafaţa aflată în litigiu – 3 104 ha;-suprafaţa validată fără obiecţiuni – 101 335 ha;-suprafaţa pusă în posesie – 98 668 ha (97%).

1.3.4. Transporturile

Judeţul Suceava are o poziţie strategică bine definită, asigurând legături rutiere naţionale şi internaţionale, printr-o reţea rutieră formată din 2.464 km drumuri publice europene, naţionale, judeţene şi comunale clasate. Densitatea drumurilor publice în judeţul Suceava este de 28,8 km/100 km2, sub media pe ţară (cca. 33 km/100 km2), care la rândul ei continuă să fie foarte scăzută în raport cu media ţărilor UE (116 km/100 km2).

Dintre acestea, se evidenţiază ca importanţă drumurile europene E85 – Giurgiu –Bucureşti – Suceava – Siret – Cernăuţi şi E58 (Republica Ucraina)– Halmeu – Suceava –Sculeni (Republica Moldova), care asigură legături şi cu celelalte zone ale ţării.

Insuficienta modernizare a principalelor coridoare de transport rutier poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziţia geografică a ţării, pe rutele de tranzit internaţional, contribuind şi la insuficienta exploatare a potenţialului turistic al judeţului nostru. Ca urmare, reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri publice reprezintă o prioritate atât la nivel naţional, cât şi judeţean.

Autovehiculele aflate în circulaţie sunt încă departe de a fi conforme cerinţelor actuale cu privire la emisiile din surse mobile. Prin acordarea de facilităţi pentru achiziţionarea de autovehicule noi deţinătorilor de autoturisme mai vechi de 12 ani (acordarea a 30 mil. lei din Fondul pentru Mediu în acest scop) se urmăreşte înnoirea parcului auto în vederea reducerii emisiilor din traficul rutier.

Reţeaua feroviară are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificată. Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala europeană Bucureşti – Bacău – Suceava –Vicşani – Kiev (Varşovia – Moscova). Densitatea căilor ferate de pe teritoriul judeţului Suceava este de 52,6 km/1000 km2, fiind superioară mediei pe ţară (46,2 km/1000 km2), dar sub media ţărilor UE (65 km/1000 km2).


15

Aeroportul Suceava – situat la 14 km de municipiul Suceava, asigură legăturile aeriene naţionale şi la cerere pe cele internaţionale.

1.3.5. Turismul

Judeţul Suceava se recomandă ca o zonă turistică de prim rang a ţării, atât datorită reliefului diversificat, frumuseţii peisagistice, habitatelor naturale bine conservate, cât şi datorită moştenirilor culturale, el făcând parte din frumoasa şi renumita zonă a Bucovinei. Potenţialul turistic de care dispune judeţul Suceava şi care îl face renumit nu doar pe plan naţional, ci şi internaţional, cuprinde mănăstiri, ctitorii şi metropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, Slătioara, Rîşca, Slatina, Probota. La toate acestea se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale, adevărate sanctuare ale spiritualităţii româneşti, cum ar fi: Muzeul Naţional al Bucovinei, Galeria Oamenilor de Seamă şi Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, Muzeul Tehnicilor Populare Bucovina din Rădăuţi, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc şi Muzeul Etnografic din Gura Humorului.

Casele şi fondurile memoriale–documentare „Simeon Florea Marian” din Suceava, „Nicolae Labiş” din Mălini, „Ciprian Porumbescu” de la Stupca (azi Ciprian Porumbescu) concentrate pe aceste meleaguri de o neasemuită frumuseţe, unde istoria se îmbină la tot pasul cu legenda, se bucură pe drept cuvânt de o binemeritată faimă turistică naţională şi internaţională.

Rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului: Pietrele Doamnei din Munţii Rarău, Codrul secular Giumalău, Fâneţele de la Ponoare din comuna Bosanci, Codrii Multiseculari de la Slătioara etc., reprezintă de asemenea atracţii turistice deosebite.

Salina Cacica, cu lungi galerii subterane în lungime totală de aproximativ 8 km, este un alt obiectiv turistic de interes. Aici se află capela dăltuită în sare, o impresionantă sală de dans şi un lac cu apă sărată.

Două dintre localităţile urbane ale judeţului Suceava sunt staţiuni turistice balneare: Vatra Dornei, staţiune deja renumită, şi Câmpulung Moldovenesc, intrată relativ recent în rândul staţiunilor turistice. Acestea atrag turiştii atât prin efectele benefice ale izvoarelor de ape minerale, deosebit de pure şi de bogate în zona de munte a judeţului nostru, având proprietăţi curative renumite, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă pe pârtiile amenajate în acest scop.

Totodată, o puternică dezvoltare a avut în ultimii ani turismul rural, agroturismul, îndeosebi în zona montană, numărul de obiective agroturistice din judeţul Suceava fiind în continuă creştere şi atrăgând tot mai mulţi turişti, români şi mai ales străini (com. Vama, Suceviţa etc.), aceasta şi pe fondul modernizării infrastructurii (drumuri, reţele etc.).

Pentru valorificarea bogatului potenţial turistic al judeţului Suceava este necesară o politică consecventă de creare şi extindere în continuare a infrastructurii de bază a turismului, precum şi acţiuni mai susţinute de promovare a acestuia la nivel naţional şi internaţional, turismul reprezentând una din principalele oportunităţi de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava.

1.3.6. Investiţii în amenajarea teritoriului, urbanism şi locuinţe, dezvoltare rurală

În domeniul amenajării teritoriului, urbanism şi construcţii de locuinţe, în anul 2004, pe teritoriul judeţului Suceava au continuat lucrările începute în anii anteriori, concomitent cu începerea altora.

Obiective de investiţii importante s-au realizat pe teritoriul judeţului de către Consiliul judeţean Suceava în domeniul învăţământului, asistenţei sociale, transporturi şi telecomunicaţii, alimentări cu apă la sate, locuinţe, etc.

Pentru realizarea programului ”Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, s-au întocmit documentaţiile pentru introducerea de gaze naturale în 58 localităţi şi modernizarea sistemelor de termoficare în 7 municipii şi oraşe.

În cadrul programului de alimentare cu apă la sate aprobat prin HG 687/1997 au


16

continuat lucrările la obiectivele din localităţile Liteni, Corni, Dolhasca, Budeni, Poiana, Siminicea, Dumbrăveni, Zvoriştea şi Putna.

În luna iulie 2004 s-a recepţionat lucrarea „ Alimentare cu apă sat Drăguşeni, comuna Drăguşeni” în valoare de 612.651 USD.

De asemenea, s-a promovat în cadrul acestui Program un sistem de alimentare cu apă ce cuprinde localităţile Pîrteştii de Jos, Vîrfu Dealului, Cacica, Pîrteştii de Sus, Cajvana, Botoşana, Arbore şi Păltinoasa. Lucrările de execuţie au început în localitatea Pîrteştii de Jos, unde s-au montat 3.126 m de conductă pentru distribuţie apă.

Pentru lucrările executate în anul 2004 în cadrul acestui program, suma decontată a fost de 316.094 USD.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă a satelor aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2004 s-au alocat 4,0 miliarde lei pentru continuarea execuţiei lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile: Buneşti, Moara, lacobeni, Botuş şi Ciocăneşti.

În cadrul Programului SAMTID, în anul 2004, în judeţul Suceava s-a aprobat realizarea proiectului privind „Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă” de la nivelul judeţului, cu o valoare totală a finanţării de 11,7 milioane euro, din care valoarea de rambursat este de 5,585 milioane euro, cu o perioadă de rambursat de 15 ani. La sfârşitul anului 2004 acest program se afla în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate şi întocmire a studiilor topografice şi proiectului tehnic, finanţarea aflându-se în curs de aprobare, cu punere în funcţiune la data de 30.11.2006.

Localităţile şi numărul de locuitori care beneficiază de acest program sunt 3 municipii şi trei oraşe, cu un total de 96.187 locuitori: la Fălticeni - 29899 locuitori, la Câmpulung Moldovenesc - 20153 locuitori, la Vatra Dornei - 16465 locuitori, la Gura Humorului 15837 locuitori, la Siret - 9371 locuitori şi la Solca - 4462 locuitori.

În cadrul Programului privind pietruirea drumurilor comunale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.577/1997, pentru anul 2004 s-a alocat suma de 5,0 miliarde lei pentru continuarea lucrărilor la: DC 38 Dărmăneşti – Româneşti, DC 43 Cajvana -Comăneşti, DC 47 A Putna - Chilia Daniil Sihastru. În anul 2004, a fost recepţionat obiectivul DC 38 - Dărmăneşti - Româneşti, celelalte două urmând a se recepţiona în trim. I 2005.

Prin contractul de împrumut subsidiar care are drept scop finalizarea lucrărilor la drumurile comunale de pământ clasate finanţate conform HG 577/1997, precum şi pietruirea de noi drumuri comunale de pământ, cât şi reabilitarea drumurilor comunale, s-au alocat până la sfârşitul anului 2004 suma de 457.000 dolari şi 14,65 miliarde lei.

Prin programul SAPARD s-au finalizat lucrările la 7 obiective de canalizare şi staţii de epurare ape uzate şi s-au aprobat proiectele pentru efectuarea lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare în 5 localităţi.

În judeţul Suceava se derulează Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii finanţate prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

În anul 2004 în judeţul Suceava s-au executat lucrări de construcţii în valoare de 30.959.652 mii lei la un număr de 254 apartamente, din care, un număr de 146 apartamente s-au recepţionat urmând ca restul, de 108 apartamente, să fie recepţionate în anul 2005.

Prin Programul Agenţiei Naţionale a Locuinţelor este prevăzut a se construi 82 apartamente în Suceava, 48 în Vatra Dornei, 36 în Rădăuţi, 36 în Gura Humorului şi 12 în oraşul Siret. Totodată, se vor finaliza documentaţiile pentru construirea a încă 772 apartamente în Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Siret, Gura Humorului, Solca, Dărmăneşti şi Gălăneşti.

Prin programul PHARE va fi reabilitată zona industrială a oraşului Siret şi va fi implementat proiectul ”Centrul Economic Bucovina – Suceava”, amplasat în vecinătatea Aeroportului Salcea. Până la sfârşitul anului 2004 s-au realizat aprox. 20 % din volumul de lucrări.

În judeţul Suceava există o reţea de drumuri publice clasate în lungime de 2.464 km,


17

din care 631 km drumuri naţionale, 696,5 drumuri comunale clasate şi 1.136,5 km drumuri judeţene.

Reţeaua de drumuri judeţene care se află în administrarea Consiliului Judeţean Suceava, este repartizată astfel:

- 105,9 km drumuri cu îmbrăcăminte din beton;- 367,8 km drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară;- 169,4 km drumuri modernizate;- 372,7 km drumuri pietruite;- 120,7 km drumuri de pământ.Stadiul lucrărilor efectuate în anul 2004 la drumurile judeţene este prezentată în

tabelul de mai jos:

LUCRAREA LungimeValoare(mld. lei)

- balastări: Bălcăuţi, Boroaia, Botoşana, Brodina, Dorna Candrenilor, Dumbrăveni, Fîntînele, Forăşti, Liteni, Mitocul Dragomirnei, Marginea, Panaci, Siminicea, Şcheia, Vereşti, Volovăt, Ulma, Zamostea, Zvoriştea.

47,5 km 14,25

- plombări asfaltice: Adîncata, Bilca, Botoşana, Calafindeşti, Ciprian Porumbescu, Drăgoieşti, Comăneşti, Comăneşti, Dumbrăveni, Gălăneşti, Mănăstirea Humorului, Rădăşeni, Satu Mare, Siminicea, Zvoriştea, Baia, Cornu Luncii, Slatina, Vama, Vatra Moldoviţei

30.163 mp

16,59

- reciclări: Moldoviţa, Mănăstirea Humorului. 39,0 km 47,8

- covoare asfaltice: Botoşana, Siminicea, Comăneşti, Hînţeşti 4,70 km 25,94

- modernizări: Volovăţ, Botuş, Breaza, Marginea, Zvoriştea 27,0 km 12,2

- tratamente bituminoase: Rădăuti, Volovăt, Frătăutii Vechi 6,1 km 7,4

TOTAL 124,18

- alte lucrări de întreţinere: întreţinere poduri şi podeţe, activitate de iarnă, siguranţa circulaţiei, plantaţii rutiere, întreţinerea îmbrăcăminţilor asfaltice: pe celelalte drumuri reţeaua din administrarea C.J.Suceava

58,0 km 27,2

TOTAL 151,38

Tabel 1.3.6.1. Lucrări efectuate la drumurile judeţene în anul 2004

În domeniul dezvoltării rurale, principala direcţie pe care s-a acţionat în anul 2004 la nivelul judeţului a fost aceea de verificare si monitorizare a fondurilor de preaderare SAPARD, fonduri alocate de către Uniunea Europeană, precum şi a fondurilor alocate de către Banca Mondială prin programul FIDA - program destinat exclusiv pentru zona montană.

Situaţia proiectelor aprobate se prezintă astfel:Programul SAPARDMăsura 1.1.- ,,Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole si piscicole’’ – 13 proiecteMăsura 2.1. - ,,Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale’’ – 50 proiecteMăsura 3.1. - ,,Investiţii în exploataţii agricole’’ – 11 proiecteMăsura 3.4. - ,,Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative’’ – 19 proiecteProgramul FIDA – program destinat exclusiv pentru zona montană - 2 proiecte

CAPITOLUL 2. AER

2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

În ultimii 100 de ani temperatura medie globală a crescut cu 0,60C şi în Europa cu 1,20C, iar deceniul ’90 a fost cel mai călduros din ultimii 150 de ani.

Se preconizează că temperaturile vor creşte cu 1,4 - 5,80C până în 2010, creşterile cele mai mari înregistrându-se în Europa de Est şi Sud.

Sistemul climatic terestru pare deci orientat spre schimbare. Prin modelări matematice, specialiştii prognozează că, datorită creşterii alarmante a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, schimbările climatice globale se vor desfăşura tot mai rapid şi vor ajunge la un nivel de echilibru, cu o temperatură mai ridicată decât oricare alta întâlnită de-a lungul existenţei umane. Se manifestă însă o considerabilă incertitudine şi chiar scepticism cu privire la prognozele ştiinţifice sus-menţionate. Astfel, încălzirea indiscutabilă cu 0,6οC a temperaturii medii globale în secolul al XX-lea este interpretată de unii autori ca înscriindu-se în limitele „naturale” ale variabilităţii climatice din ultimele secole. Mai mult, recenta încălzire reprezintă doar aproximativ jumătate din cea rezultată din modelele atmosferice matematice.

Unele dintre modelele matematice actuale ale climei globale sunt de acord, în general, că mărirea concentraţiei de dioxid de carbon şi altor gaze cu efect de seră va produce o încălzire globală de câteva grade Celsius.

Regiunile boreale şi cele subarctice sunt considerate a fi de o sensibilitate aparte la modificările regionale sau globale ale mediului înconjurător. Anotimpurile din regiunile temperate au un caracter mai excesiv în zonele nordice, atât ca durată, cât şi ca amplitudine, cu ecarturi mari de temperatură între iarnă şi vară. De altfel, variabilitatea climatică este şi ea mai pronunţată pentru scări de timp de ordinul deceniilor sau mai mari. Se preconizează manifestarea mai intensă a tuturor fenomenelor meteo, cu intensificarea precipitaţiilor în secolul XXI, la altitudini medii şi înalte, cu scăderi în unele regiuni şi creşteri în altele, la altitudini joase, intensificarea amplitudinii fenomenelor meteo determinând inundaţii şi secete extreme.

La latitudini mari, ca şi în regiunile montane, printre efectele importante ale schimbării climei, se vor număra intervenţiile în procesele de îngheţ-dezgheţ şi modificări în comportamentul gheţarilor, cu o gamă largă de efecte secundare în procesele geomorfologice, condiţiile hidrologice şi regimul termic al solului, precum şi în ceea ce priveşte vegetaţia, habitatele naturale şi amenajările antropice.

Calotele glaciare joacă în prezent, ca şi în ultimele câteva milioane de ani, un rol de pivot în modelarea mediului înconjurător la nivel global. Prin creşterea şi descreşterea lor, se modifică topografia suprafeţei Pământului, influenţând astfel temperaturile globale şi deplasarea maselor de aer. Ele stochează apa şi schimbă nivelul mărilor şi oceanelor. Cercetătorii apreciază că ridicarea nivelului mării este, fără îndoială, cel mai important şi mai vizibil efect al încălzirii globale şi al efectului de seră, cu cele mai severe consecinţe asupra regiunilor costiere joase, plajelor şi terenurilor umede.

Ca urmare a schimbărilor climatice, se va intensifica riscul dispariţiei unor specii mai vulnerabile şi reducerea biodiversităţii, în timp ce unele specii ar putea creşte în cantitate sau ca areal de extindere.

Pericolul iminent pentru omenire este legat de variabilitatea crescândă în intensitate şi frecvenţă a furtunilor şi altor evenimente extreme legate de vreme şi climă, cum sunt inundaţiile şi secetele, valurile de căldură din zone urbane importante şi impactul creşterii nivelului mării în zonele joase de coastă.

O mare problemă, conform acestor modele, este aceea că schimbările climatice vor persista timp de mai multe secole, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră de provenienţă antropică s-ar diminua, deoarece unele dintre aceste gaze (îndeosebi dioxidul de carbon) au rezidenţă atmosferică foarte lungă.


În 5 iunie 1992 a fost adoptată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările climatice. Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 şi ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, are drept ţintă limitarea cantitativă şi reducerea emisiei de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008 - 2012.

Protocolul prevede ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, exprimate în bioxid de carbon echivalent, să nu depăşească cantităţile atribuite ţărilor semnatare, calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, în scopul reducerii cu cel puţin 5% a emisiilor globale în perioada de angajare 2008-2012 faţă de nivelul anului 1989.

România, care s-a numărat printre primele semnatare ale Protocolului de la Kyoto, şi-a luat următoarele angajamente:- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada de angajare 2008-2012, la 92% din nivelul acestora în anul 1989 (reducere cu 8%)- realizarea nu mai târziu de 2007 a unui sistem de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră- elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile- realizarea, înainte de prima perioadă de angajament, adică înainte de 2008, a Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de seră.

În judeţul Suceava, printre obiectivele şi acţiunile realizate în anul 2004 în acest domeniu, le enumerăm pe cele referitoare la proiecte Joint Implementation, de colaborare între România şi Danemarca cu privire la implementarea Protocolului de la Kyoto:

- realizarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice pe rumeguş şi deşeuri din lemn, cu capacitate de 16 MW termici, în valoare de 4,5 mil. euro, care asigură termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei. Valorificând biomasa din zonă (rumeguş şi deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului).

- negocierea dintre Primăria municipiului Suceava şi Agenţia de Mediu din Danemarca pentru implementarea proiectului privind extragerea gazului de depozit din depozitul de deşeuri al municipiului Suceava, în valoare de cca. 1 milion de euro.

2.2. Gaze cu efect de seră

Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.

Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze, de provenienţă antropică, cu efect de seră, ca fiind: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6),

Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale, ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon. Cu un aport cantitativ mai mic faţă de bioxidul de carbon, la creşterea efectului de seră mai contribuie gaze ca: metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorură de sulf. Potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21, iar al protoxidului de azot este 310, relativ la potenţialul de referinţă, egal cu 1, al dioxidului de carbon.

Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava s-au calculat conform metodologiei CORINAIR, în cadrul inventarelor anuale ale emisiilor de poluanţi în atmosferărealizat de APM Suceava, începând din anul 2000.

Activităţile economice inventariate în perioada 2000-2004 la nivelul judeţului Suceava au fost cele aparţinând grupelor SNAP din tabelul 2.2.1.

De menţionat că inventarele anuale au fost din ce în ce mai perfecţionate şi mai extinse, pe măsură ce s-a dobândit experienţă în aplicarea metodologiei şi s-au obţinut datele necesare calculului emisiilor, în tabelul 2.2.1. fiind indicat şi anul începând din care s-au inventariat suplimentar anumite activităţi/surse de emisie (ex. depozitarea deşeurilor,


agricultura, pădurile etc.):

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare CORINAIR)

Anul

01 Arderi în energetică şi industrii de tranformare 2000*02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*03 Arderi în industria de prelucrare 2000*04 Procese de producţie 2000*05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000*06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000*

09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor)

10 Agricultura2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor necesare privind administrarea de îngrăşăminte cu azot)

11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004**

* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.** În anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.

Tabel 2.2.1. Activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Suceava, în perioada 2000-2004, după clasificarea SNAP

Nivelul emisiilor principalelor gaze cu efect de seră în perioada 2000-2004, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, este prezentat în tabelele 2.2.2.-2.2.5:

mii tone CO2 EqAnul 2000 2001 2002 2003 2004

Emisii brute de gaze cu efect de seră din sursele SNAP 01-06

625,988 783,701 878,953 774,225 808,442


- 797,250906,873 (fără depozitarea deşeurilor)

866,674 887,435


- -

1282,167(fără

depozitarea deşeurilor)

1512,791 1607,737


- - - - 2515,24

Tabel 2.2.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004Emisii CO2 din sursele SNAP 01-06

584,986 720,931 856,220 754,892 781,133

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-09

- 730,570 864,137 765,776 792,376


- - 864,137 765,776 792,376


- - 864,137 765,776 792,376

Tabel 2.2.3. Emisii anuale de CO2


mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004Emisii CH4 din

sursele SNAP 01-061,972 1,703 0,970 8,459 5,071

Emisii CH4 din sursele SNAP 01-09

3.871 (fără depozitarea deşeurilor)

3,66119,163 (fără depozitarea deşeurilor)

87,536 70,251


- -

394,458 (fără depozitarea deşeurilor)

386,050 466,208


- - - - 466,208

Tabel 2.2.4. Emisii anuale de CH4

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004Emisii N2O din

sursele SNAP 01-0635,238 61,067 21,763 10,874 22,238

Emisii N2O din sursele SNAP 01-09

37,131 63,019 23,573 13,362 24,808


- - - 360,965 349,153


- - - - 1256,656

Tabel 2.2.5. Emisii anuale de N2O

Analizând datele din tabelele 2.2.2.-2.2.5, constatăm că, în anul 2004, din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din surse fixe (activităţile SNAP 01-10), exprimat în CO2

echivalent, cca. 49,3% este reprezentat de emisiile de CO2, a căror sursă antropică principală o constituie combustiile din sectorul energetic şi din diverse procese de producţie, cca. 29% sunt emisiile de metan (în principal din activitatea de creştere a animalelor) iar cca. 21,7% cele de protoxid de azot (majoritar din cultura plantelor cu fertilizatori).

Sectorul energetic are cea mai mare contribuţie la totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră din judeţ (activităţile SNAP 01-10), aceasta reprezentând 37,6% în anul 2004. Evoluţia emisiilor din sectorul energetic (din arderea combustibililor fosili pentru producerea energiei electrice şi termice) este prezentată în tabelul 2.2.6.:

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004Emisii CO2 din sectorul

energetic429,348 556,257 623,920 533,362 605,069

Tabel 2.2.6. Emisii anuale de CO2 din sectorul energetic

Sursa staţionară cea mai importantă de gaze cu efect de seră de pe teritoriul judeţului Suceava, în principal bioxid de carbon, este SC TERMICA SA Suceava – centrala electrotermică CET Suceava, care produce energie electrică şi termică prin arderea huilei în instalaţia mare de ardere formată din 2 cazane a căror putere de combustie totală este de 592 MW termici.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3), fiind prezent în stratosferă, la o altitudine între 10 şi 50 km, cu un maxim între 15-20 km, acesta realizând un


înveliş protector pentru planeta Pământ care filtrează radiaţiile solare ultraviolete, dăunătoarelumii vii.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind „Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”.

În atmosfera înaltă (stratosferă), ozonul se formează în mod natural, prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete din lumina solară asupra moleculelor de oxigen (O2). Prezenţa lui în stratul limită planetar este indispensabilă pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. El joacă rol de ecran filtrant pentru radiaţiile ultraviolete provenite din lumina solară şi în primul rând radiaţiile UV-B, extrem de nocive pentru orice formă de viaţă. Moleculele de ozon absorb radiaţia ultravioletă nocivă (sub 320 nm), constituind un adevărat scut protector pentru orice formă de viaţă de pe pământ.

Distrugerea stratului de ozon stratosferic şi apariţia „găurii” în stratul de ozon a fost una din principalele probleme de mediu luate în considerare la nivel mondial. Concentraţia de ozon din stratosferă este influenţată pe de o parte de o serie de procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de către halogeni, iar pe de altă parte de procese externe, de exemplu variaţiile energiei solare (în special al radiaţiei UV). Totodată însă, ozonul determină în mare măsură structura termală, dinamica şi compoziţia chimică a stratosferei şi troposferei, cu implicaţii directe în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a climei globului terestru.

Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorocarboni (CFCs), hidroclorofluorocarboni (HCFCs) şi hidrocarburi cu brom, sunt convertiţi în forme active, radicali liberi de halogeni, unde reacţionează cu ozonul, distrugându-l.

În atmosfera joasă (troposferă), în prezenţa luminii solare, ozonul se formează, local, în medii urbane poluate, prin reacţii fotochimice între precursorii săi (hidrocarburi şi oxizi de azot), în principal datorită emisiilor de gaze de eşapament ale autovehiculelor. Aici ozonul este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influenţat de asemenea, de schimbul stratosferă-troposferă.

În troposferă, ozonul acţionează ca un gaz cu efect de seră, încălzind suprafaţa solului, şi acţionează pentru a răci stratosfera, pe o întindere mică. Scăderea observată a ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima cauză a răcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei.

Principalele substanţe cu efect de distrugere asupra stratului de ozon, de origine antropică şi naturală

Principalele substanţe supuse controlului Protocolului de la Montreal (1987) şi Amendamentelor la Protocolul de la Montreal (Londra - 1990, Copenhaga – 1992, Montreal -1997) privind substanţele care epuizează stratul de ozon sunt : Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenţi de răcire în frigotehnie şi agenţi de propulsare

în industria cosmetică şi farmaceutică. Haloni (hidrocarburi total halogenate) – spume utilizate în stingătoarele de incendii,

agenţi de răcire. Solvenţi (tetraclorură de carbon, metil-cloroform) – lichide de spălare–degresare în

diverse domenii (curăţătorii chimice, industria electronică, industria construcţiilor de maşini).

HCFC (hidrofluorocarburi) şi HBrFC (hidrobromfluorocarburi). Bromura de metil - fungicid în industria agricolă.

Convenţia de la Viena (1985) privind protecţia stratului de ozon consideră că şi următoarele substanţe au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon, alături de substanţele menţionate mai sus:

Monoxidul de carbon, cu rol major în fotochimia troposferică şi cu rol secundar în cea stratosferică


Bioxidul de carbon, care afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a atmosferei

Metanul, care afectează atât ozonul troposferic cât şi pe cel stratosferic Protoxidul de azot, care este sursa primară a NOx stratosferic, care joacă un rol vital în

controlul abundenţei ozonului stratosferic Oxizii de azot (NOx), rezultaţi la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor

în scop industrial, casnic şi în transporturi, dinamitările în sectorul minier, activităţile militare), care au un rol direct, major, în procesele fotochimice troposferice, au un rol indirect în fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reacţiilor fotochimice ce determină distrugerea ozonului). Cei emişi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare a ozonului troposferic şi stratosferic superior.

Toate aceste substanţe care epuizează stratul de ozon, prevăzute în anexele la Protocolul de la Montreal şi amendamentele la acesta, sunt supuse controlului şi în România, care a aderat la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, Protocolul de la Montreal şi Amendamentul la Protocol de la Londra – 1990 prin Legea 84/1993, la Amendamentul de la Copenhaga – 1992 prin Legea 9/2001 (de aprobare a O.G. nr. 24/2000) şi la Amendamentul de la Montreal – 1997 prin Legea 150/2001.

Legislaţia română adoptată în vederea implementării prevederilor Protocolului de la Montreal şi a amendamentelor la acesta cuprinde:

� Ordonanţa nr. 89/1999, aprobată prin Legea 159/2000 stabileşte regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

� Ordinul MAPM nr. 506/1996 a aprobat Procedura de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele la Protocolul de la Montreal.

� HG 91/1995 completează şi modifică clasificarea şi denumirea mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon

� Ordinul comun al MAPM (nr. 1112/2002) şi Ministerului Finanţelor Publice (nr. 1610/2002) stabileşte birourile vamale de control şi vămuire la frontieră pentru intrarea/ieşirea din ţară a substanţelor care epuizează stratul de ozon.

� Prin ordine anuale, autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte contingentarea consumului şi producţiei de substanţe care epuizează stratul de ozon(Ordin MAPAM nr. 72/2004 şi Ordinul MMGA nr. 13/2005 stabilesc contingentarea consumului şi producţiei pe anul 2004, respectiv 2005)

� HG 58/2004 privind aprobarea programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

� HG 2009/2004 privind regimul de import al produselor periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu

Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon: Stimularea şi aprofundarea cercetărilor în acest domeniu, pentru elucidarea completă a

mecanismelor reacţiilor fotochimice care au loc în stratosferă. Controlul riguros asupra statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal, privind

reducerea şi respectiv eliminarea producţiei, importului şi a consumului de substanţe implicate în degradarea stratului de ozon.

Implementarea unor tehnologii moderne, integrate care nu afectează stratul de ozon. Asistenţa tehnică şi financiară pentru ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul

Fondului multilateral creat în acest scop. Încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative

pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS).


Cantitatea de ODS-uri (CFC-12, CTC, HCFC ) utilizată de către cei 19 agenţi economici din domeniul service instalaţii frigorifice şi respectiv care utilizează ODS ca solvenţi, a ajuns în anul 2004, la 856,6 kg, scăderea fiind semnificativă faţă de anii anteriori. Astfel, în anul 2002 cantitatea folosită a fost de 2367,6 kg, de asemenea mai scăzută faţă de anul 2001, când s-au folosit 3462 kg.

În anul 2004 s-a recuperat o cantitate de 174,6 kg de ODS-uri, de către 12 agenţi economici prestatori de servicii în frigotehnie, care au fiecare în dotare câte o instalaţie pentru recuperarea, stocarea şi transportul freonului, în timp ce în anii 2001-2002 cantităţile recuperate erau nesemnificative

Agenţii economici prestatori de service în frigotehnie din judeţul Suceava folosesc tot mai mult freonii ecologici (R134A, R404, R407), cantitatea totală utilizată în anul 2004 fiind de 609,8 kg substanţe fără potenţial de distrugere a stratului de ozon.

De asemenea, SC Termica S.A. Suceava a înlocuit CCl4 (tetraclorura de carbon) cu alcool etilic, ca substanţă folosită drept agent de degresare în instalaţii.

În anul 2004 prin punctul vamal Siret din judeţul Suceava nu s-au efectuat operaţiuni de import cu substanţe care distrug stratul de ozon.

În continuare se preconizează o scădere semnificativă a folosirii ODS-urilor.

2.4. Acidifierea şi eutrofizarea

2.4.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant

Prin legea nr. 271/2003, România a ratificat Protocolul Convenţiei din 1979 privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999.

Obiectivul Protocolului este de a controla şi de a reduce emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi şi săasigure, pe cât posibil, că pe termen lung şi prin abordări treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţifică, depunerile de origine atmosferică şi concentraţiile lor din atmosferă nu depăşesc:

(a) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP (Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa), sarcina critică a acidităţii, stabilită în anexa I la Protocol; (b) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, sarcina critică a azotului din îngrăşăminte, stabilită în anexa I; (c) pentru ozon: pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I la Protocol.

Concentraţia critică a acidităţii, respectiv a azotului nutritiv, reprezintă concentraţia maximă a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări.

Pentru gazele acidifiante şi eutrofizante, România s-a angajat ca, până în 2010, să atingă următoarele plafoane naţionale de emisie: SO2 - plafon naţional 918.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30% NOx - plafon naţional 437.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 20% NH3 - plafon naţional 210.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%

Indicatorii de mediu care caracterizează fenomenele de acidifiere şi eutrofizare conform cadrului „Driving Force-Pressure-State-Impact-Response” sunt:


emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante – indicatori de presiune asupra mediului; calitatea aerului ambiant cu privire la poluanţii acidifianţi şi eutrofizanţi: dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac – indicatori ce indică starea sau nivelul concentraţiilor acestor poluanţi în aer; depăşiri ale pragurilor critice – indicatori ce indică impactul asupra ecosistemelor acorduri între autorităţile publice şi sectoarele care emit gaze cu efect acidifiant, prin care acestea se angajează să obţină o reducere a acestora – indicatori care duc la scăderea presiunilor.

Acidifierea este deci procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni (ce determină reacţii chimice în atmosferă), în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu afectarea ecosistemelor terestre şi/sau acvatice.

Eutrofizarea se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot. Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili, dar şi din transporturi, diferite activităţi industriale, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.

În atmosferă, în prezenţa luminii, dioxidul de sulf se oxidează fotochimic la trioxid de sulf, care, în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea de aerosoli de acid sulfuric şi sulfaţi. Oxizii de azot, a căror surse principale de emisie o reprezintă arderea combustibililor fosili şi sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformări fotochimice în prezenţa altor poluanţi (ozonul, hidrocarburile) şi în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea acidului azotic.

Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşesc anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.

Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Amoniacul provine în principal din sursele agricole, Protocolul incluzând şi măsuri pentru controlul emisiilor de amoniac provenite din sursele agricole. Unele cantităţi de amoniac, mai reduse, provin din diverse surse industriale, combustii etc.

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante de pe teritoriul judeţului Suceava provin în principal din următoarele surse staţionare:

arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă semnificativă de oxizi de azot şi oxizi de sulf. Dintre sursele de pe teritoriul judeţului Suceava, semnificative sunt instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în legislaţia română prin HG 541/2003. Acestea sunt instalaţiile de ardere aparţinând SC TERMICA SA Suceava (CET şi CT2) şi SC AMBRO SA Suceava.

producerea celulozei şi hârtiei de către SC AMBRO SA Suceava, reprezentând o sursă importantă de dioxid de sulf, în principal, dar şi de oxizi de azot.

arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice, care reprezintă sursăde oxizi de azot


managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor, reprezintă surse semnificative de amoniac

administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, care reprezintă o sursă importantă de amoniac.

Evoluţia cantităţilor de oxizi de sulf şi oxizi de azot emise de sursele staţionare de emisie inventariate în perioada 2000-2004 în judeţul Suceava, estimate pe baza metodologiei CORINAIR, sunt prezentate în tabelul 2.4.1.1. şi în graficele din fig. 2.4.1.1 şi 2.4.1.2.

tone/an2000 2001 2002 2003 2004

Emisii de SO2 4372,9 2595,1 2102,7 1515,9 1368,7Emisii de NOx 1835,4 1537,8 1479,6 1375,5 1066,2Emisii de NH3 30.0 28.7 23.0 16,0 18,1Emisii de NH3 (inclusiv din agricultură)*

- - - 5966,4** 6377,2

* Începând din anul 2003 au fost inventariate şi emisiile de amoniac din agricultură (SNAP 10), spre deosebire de perioada 2000-2002, când emisiile din tabel sunt aferente doar activităţilor din grupele SNAP 01-09.** Din lipsa datelor cu privire la administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, în 2003 nu s-au inventariat aceste emisii, ci doar în 2004, când emisia totală aferentă acestui tip de sursă a fost de 305,7 tone/an.

Tabel 2.4.1.1. Emisii anuale de gaze cu efect acidifiant din surse staţionare de emisie

Emisiile de dioxid de sulf şi oxizi de azotDin tabelul 2.4.1.1, ca şi din fig. 2.4.1.1. şi 2.4.1.2., se constată că atât emisiile de

oxizi de sulf cât şi cele de oxizi de azot din principalele surse staţionare de emisie din judeţ, tratate ca surse punctuale, s-au redus semnificativ în intervalul 2000 – 2004 (de 3,2 ori,respectiv de 1,7 ori).

0

1000

2000

3000

4000

5000

ton

e/an

SO2 4372.9 2595.1 2102.7 1515.9 1368.7

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.4.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf din surse staţionare din judeţul Suceava în perioada 2000-2004

0

500

1000

1500

2000

ton

e/an

NOx 1835.4 1537.8 1479.6 1375.5 1066.2

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.4.1.2. Emisii anuale de oxizi de azotdin surse staţionare din judeţul Suceava în perioada 2000-2004


Menţionăm că, din lipsa datelor de intrare, nu au fost incluse în inventar, în nici unul din aceşti ani, emisiile din surse mobile (autovehicule) şi nici cele din surse de arie, cum sunt cele comerciale, instituţionale şi rezidenţiale (surse de mai mică importanţă, cum sunt combustiile pentru încălzire/gătit individuale, ale căror emisii cumulate dintr-un areal contribuie la nivelul general de poluare din acel areal).

Procesele de ardere din sectorul energetic (grupa SNAP 01: instalaţiile mari de ardere ale SC TERMICA SA Suceava, SC AMBRO SA Suceava, centrale termice de oraş/cartier) au generat în anul 2004 cca. 50% din emisiile de oxizi de sulf şi cca. 61,6% din cele de oxizi de azot, raportat la emisiile totale provenite din sursele staţionare inventariate la nivelul judeţului Suceava.

Reducerea cea mai importantă a emisiilor de gaze acidifiante în ultimii ani se datorează conversiei cazanelor energetice ale SC TERMICA SA Suceava, de la funcţionarea pe lignit la funcţionarea pe huilă (realizată începând din 1999 până în 2001) şi retehnologizării acestora, cu montarea de arzătoare cu NOx redus. Aceasta a determinat,alături de utilizarea de păcură cu conţinut scăzut de sulf (sub 1%), reducerea emisiilor totale de SO2 ale SC TERMICA SA Suceava, ponderea acestora în emisiile totale ale judeţului scăzând de la cca. 74% în anul 2000 la cca. 47% în 2004, cu unele fluctuaţii anuale în funcţie de consumul propriu-zis de combustibili. Montarea arzătoarelor cu NOx redus a determinat de asemenea scăderea emisiilor de NOx ale CET Suceava, de cca. 4,5 ori faţă de anul 1998 (înainte de modernizare, când ambele cazane funcţionau cu lignit). Ca urmare, ponderea emisiilor CET din emisiile totale de NOx la nivelul judeţului Suceava a scăzut de lacca. 60,9% în 2000 la cca. 43% în 2004, cu unele fluctuaţii anuale în funcţie de consumul propriu-zis de combustibili.

Procesul tehnologic de fabricare a celulozei la SC AMBRO SA Suceava este de asemenea o sursă de gaze acidifiante, având contribuţii de 32,5% la emisiile totale de SO2 şi respectiv 9,6% la emisiile totale de NOx pe anul 2004.

O contribuţie la reducerea emisiilor de SO2 a avut-o şi utilizarea în ultimii ani de către agenţii economici din judeţ a unor combustibili lichizi cu conţinut mai redus de sulf, precum şi trecerea unor centrale termice de la funcţionarea cu combustibili lichizi la funcţionarea cu gaz metan.

Traficul rutier (motoarele autovehiculelor) reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). Aşa cum am arătat mai sus, contribuţia cantitativă a surselor mobile nu a fost determinată,datorită lipsei de date suficiente şi de calitate cu privire la acest tip de surse.

Emisiile de amoniac

Din tabelul 2.4.1.1. se constată că emisiile de amoniac din surse staţionare punctuale la nivelul judeţului Suceava sunt în scădere, fapt corelat în principal cu reducerea pierderilor de amoniac din instalaţiile de refrigerare cu amoniac ale fabricilor din industria alimentară (bere, produse lactate, carne), ca urmare atât a măsurilor luate în acest sens, cât şi a înlocuirii unora dintre aceste instalaţii cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.

Contribuţia majoră la emisiile de amoniac o au însă zootehnia (fermentaţia enterică şi managementul dejecţiilor, în special din creşterea vitelor), reprezentând cca. 95% din emisiile totale de amoniac pe anul 2004 şi agricultura (culturile cu fertilizatori sintetici cu azot), reprezentând cca. 4,8% din emisia totală de amoniac din 2004.

2.4.2. Calitatea aerului ambiant – gaze acidifiante şi eutrofizante

Analizând datele rezultate din monitorizarea continuă a concentraţiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac (NH3) în staţiile de monitorizare din municipiul Suceava, în cursul anului 2004, în raport cu valorile limită şi pragurile inferioare şi superioare


de evaluare stabilite conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 şi respectiv cu prevederile neabrogate ale STAS 12574/1987, se constată următoarele:

Indicatorul SO2, analizat în 2 staţii de monitorizare continuă de fond urban din municipiul Suceava (Cuza Vodă - Şc. Miron Costin şi Suceava centru – Liceul de Artă)şi prin unele măsurători indicative cu autolaboratorul: Concentraţiile medii zilnice s-au situat frecvent sub limita de detecţie a metodei analitice utilizate, valorile semnificative înregistrate sporadic situându-se mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/mc) conform Ordinului 592/2002. Concentraţia medie zilnică maximă înregistrată a fost de 1,8 g/mc, în staţia Cuza Vodă, respectiv 5,5 g/mc în staţia Suceava-centru.

Concentraţiile medii anuale au fost de 0,142 g/mc în staţia Suceava centru şi 0,155 g/mc în staţia Cuza Vodă.

Măsurătorile indicative efectuate în anul 2004 cu autolaboratorul APM (analizor SO2 –metoda de referinţă – fluorescenţă în UV), au indicat încadrarea concentraţiilor orare mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (500 g/mc), iar a celor medii pe 24 ore, mult sub valoarea limită zilnică (125 g/mc), în toate zonele în care s-au făcut măsurători.

Fig. 2.4.2.1 Imagini din exteriorul şi din interiorul autolaboratorului APM Suceava

(rack cu analizoare NOx, SO2, CO, O3, convertor NH3/H2S/TSC, PM10)

Astfel:- în cartierul Iţcani (str. Gh. Doja) din municipiul Suceava, în perioada 16-

25.03.2004, valoarea maximă orară a fost de 12 g/mc, iar cea medie zilnică de 8 g/mc.

- în zona magazinului Bucovina (str. Ana Ipătescu, intens circulată) din municipiul Suceava, în perioada 30.03-08.04.2004, valoarea maximă orară a fost de 14 g/mc, iar cea medie zilnică de 6,83 g/mc, iar în perioada 16-24.09.2004, acestea au fost de 41 g/mc, respectiv 36,88 g/mc;

- în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc (ICAS Clung – Calea Bucovinei), în perioada 11-19.05.2004, valoarea maximă orară a fost de 8 g/mc, iar cea medie zilnică de 7,7 g/mc;

- în centrul municipiului Vatra Dornei (sediu SC MINBUCOVINA – între str. Dornei şi str. M. Eminescu), în perioada 21-31.05.2004, valoarea maximă orară a fost de 11 g/mc, iar cea medie zilnică de 7,33 g/mc;

- în centrul municipiului Rădăuţi (sediu SC SERVICII COMUNALE SA – str. 1 Mai), în perioada 12-20.08.2004, valoarea maximă orară a fost de 37 g/mc, iar cea medie zilnică de 35,79 g/mc;

- în zona industrială Şcheia (parcare SC URB RULMENTUL SA – E587) a municipiului Suceava, în perioada 24-27.08.2004, valoarea maximă orară a fost de 37 g/mc, iar cea medie zilnică de 32,71 g/mc;

- în zona str. Gen. Iacob Zadik din Rădăuţi (incinta SC SAREX SA Rădăuţi),


situată la cca. 500 m faţă de incineratorul de resturi animale SC SUPERSTAR SRL, în perioada 13-17.12.2004, valoarea maximă orară a fost de 8 g/mc, iar cea medie zilnică de 4,96 g/mc.

Indicatorul NO2, analizat în 3 staţii de monitorizare continuă de fond urban din municipiul Suceava (Cuza Vodă - Şc. Miron Costin, Suceava centru – Liceul de Artă, Sediu APM - cartier Obcini) şi prin unele măsurători indicative cu autolaboratorul: Concentraţiile medii zilnice în toate cele 3 puncte de monitorizare s-au situat în tot cursul anului 2004 sub concentraţia maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,1 mg/mc), aşa cum se constată din fig. 2.4.2.2.:

CMA

0

50

100

150

mg/mc

Maxime zilniceNO2

35.50 40.80 53.03

CMA 100 100 100

Cuza Suceava Sediu

Fig. 2.4.2.2. Concentraţii maxime zilnice de NO2

în municipiul Suceava în anul 2004

Raportat la valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004, conform Ordinului 592/2002 (60 g/mc), concentraţiile medii pe anul 2004 s-ausituat sub această limită în toate cele 3 puncte de monitorizare, fiind cuprinse între 8,725 g/mc în staţia Cuza Vodă şi 19,37 g/mc în staţia Sediu APM.

VLA

0

20

40

60

80

mg/mc

Medii anuale NO2 8.72 17.12 19.26

VLA 60 60 60

Cuza Vodă Suceava Sediu APM

Fig. 2.4.2.3. Concentraţii medii anuale de NO2

în municipiul Suceava în anul 2004 Concentraţiile medii orare de dioxid de azot, măsurate în timp real în anul 2004în staţia Sediu APM cu analizorul automat de oxizi de azot (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă), au avut valori situate sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004 (300 g/mc), concentraţia orară maximă înregistrată fiind de 123,6 g/mc. Au fost măsurate 7947 valori orare la NO2, reprezentând 90,5% din numărul total de ore din anul 2004, fiind deci îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue.

Măsurătorile indicative efectuate în anul 2004 cu autolaboratorul APM (analizor NOx – metoda prin chemiluminiscenţă) au indicat încadrarea concentraţiilor orare mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (300 g/mc). Astfel:


- în cartierul Iţcani (str. Gh. Doja) din municipiul Suceava, în perioada 16-25.03.2005, valoarea maximă orară a fost de 27 g/mc.

- în zona magazinului Bucovina (str. Ana Ipătescu) din municipiul Suceava, în perioada 30.03-08.04.2004, valoarea maximă orară a fost de 33 g/mc, ca şi în perioada 16-24.09.2004;

- în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc (ICAS Clung – Calea Bucovinei), în perioada 11-19.05.2004, valoarea maximă orară a fost de 12 g/mc

- în centrul municipiului Rădăuţi (sediu SC SERVICII COMUNALE SA – str. 1 Mai), în perioada 12-20.08.2004, valoarea maximă orară a fost de 11 g/mc

- în zona industrială Şcheia (parcare SC URB RULMENTUL SA – E587) a municipiului Suceava, în perioada 24-27.08.2004, valoarea maximă orară a fost de 17 g/mc.

- în zona str. Gen. Iacob Zadik din Rădăuţi (incinta SC SAREX SA Rădăuţi), situată la cca. 500 m faţă de incineratorul de resturi animale SC SUPERSTAR SRL, în perioada 13-17.12.2004, valoarea maximă orară a fost de 8 g/mc.

Indicatorul NH3, analizat în 2 staţii de monitorizare de fond urban din municipiul Suceava (Suceava centru – Liceul de Artă şi Iţcani – Şc. generală „Grigore Al. Ghica”): Concentraţiile medii zilnice s-au situat în tot cursul anului 2004 sub concentraţia maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,1 mg/mc).

CMA

0.00

0.05

0.10

0.15

mg/mc

conc. maximeNH3

0.0432 0.0954

CMA 0.1 0.1

Suceava centru Iţcani

Fig. 2.4.2.4. Concentraţii maxime (24 ore) de NH3 în municipiul Suceava,comparativ cu CMA zilnică (concentraţia maximă admisă)

Concentraţiile medii anuale înregistrate au fost de 0,0129 mg/m3 în staţia Suceava – centru şi 0,023 mg/ m3 în staţia Iţcani.

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

mg/mc

Medii anualeNH3

0.013 0.023

Suceava centru Iţcani

Fig. 2.4.2.5. Concentraţii medii anuale de NH3

în municipiul Suceava în anul 2004

Calitatea precipitaţiilor este supravegheată prin intermediul a 7 puncte de prelevare situate în oraşele Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi, Gura Humorului, Siret.

Indicatorii de calitate monitorizaţi sunt: pH, conductivitate electrică, aciditate/alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, calciu, duritate totală.


S-au analizat un număr total de 132 probe de precipitaţii. Dintre acestea, 3 precipitaţii au avut caracter slab acid (pH < 5,6): una în municipiul Suceava, cu pH 5,45, două în municipiul Vatra Dornei, una cu pH 5,39 şi una cu pH 5,57, restul precipitaţiilor având caracter neutru.

Conductivităţile electrice medii anuale au fost cuprinse între 27,87 S/cm (Gura Humorului) şi 57,1 S/cm (Fălticeni). Aceste rezultate indică încărcări ionice relativ scăzute ale precipitaţiilor căzute în localităţile urbane din judeţul Suceava, deci o încărcare scăzută cu poluanţi solubili în apă (inclusiv cei acidifianţi) a atmosferei acestor localităţi.

Conductivitatea electrică maximă s-a înregistrat la o precipitaţie căzută în municipiul Suceava, în luna iunie (126,1 S/cm), iar cea minimă în Siret (9,3 S/cm) în luna august.

Concentraţiile de sulfaţi din precipitaţiile analizate au fost cuprinse între 0 mg/l (Rădăuţi) şi 35,6 mg/l (Fălticeni), iar cele de azotaţi între 0,068 mg/l (Rădăuţi) şi 11,5 mg/l (Rădăuţi).

2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

În judeţul Suceava nu există surse staţionare semnificative de emisie a metalelor grele. Dintre sursele staţionare de emisie mai importante inventariate în anul 2004 în judeţul Suceava şi ale căror emisii au fost evaluate cu ajutorul metodologiei CORINAIR, fac parte:� arderea huilei şi păcurii în instalaţiile mari de ardere şi alte centrale termice utilitare sau

industriale. � incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor tipuri de deşeuri industriale de către SC

MONDECO SRL Suceava, SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi, crematoriile spitalelor municipale şi spitalului judeţean.

� fabricile de sticlăUnele cantităţi de pulberi cu conţinut de metale grele sunt emise în atmosferă şi din

activităţile de exploatare şi preparare a minereurilor neferoase de pe teritoriul judeţului Suceava, emisii care însă nu au putut fi evaluate cu ajutorul metodologiilor disponibile.

Emisiile totale de metale grele din judeţul Suceava provenite din sursele staţionare punctuale de emisie inventariate, estimate prin metodologia CORINAIR în 2004 sunt prezentate în tabelul 2.5.1.1.:

Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)

Emisie 2004 12,76 0,192 37,73

Tabel 2.5.1.1. Emisii de metale grele (cadmiu, plumb, mercur)din surse staţionare punctuale în judeţul Suceava în anul 2004

O sursă semnificativă de emisii de metale grele, în principal Pb, o reprezintă motoarele autovehiculelor care folosesc drept carburant benzina cu plumb. Datorită lipsei de date nu s-a putut realiza evaluarea emisiilor de Pb din aceste surse.

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

POPs sunt substanţe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu (au o durată de viaţă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanţurile trofice biologice şi sunt periculoase pentru om şi pentru viaţa sălbatică. POPs sunt deci compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici: sunt rezistenţi la degradarea în mediu; au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase; pot fi transportaţi pe distanţe mari (circulă prin aer, apă, sol şi prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontieră, depozitându-se departe de locul de origine;


se acumulează în sistemele terestre şi acvatice; prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22.05.2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:

Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT) Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB) Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor(PCDD/PCDF)Convenţia de la Stockholm stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării

emisiilor provenite de la producerea intenţionată şi utilizarea primelor 3 clase sus-menţionate de compuşi, inclusiv condiţiile şi situaţiile în care aceşti compuşi pot fi exportaţi. Totodată convenţia prevede că ţările semnatare ale Convenţiei pot fi scutite, în anumite limite (pentru anumite scopuri, clar precizate în anexele la convenţie şi pe perioade determinate de timp –maxim 5 ani de la intrarea în vigoare, la 22.05.2001, a convenţiei), dacă se înregistrează în Registrul de identificare a Părţilor care beneficiază de scutiri specifice.

De asemenea convenţia stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor de la producerea neintenţionată a PCDD/PCDF, PCB şi HCB. Astfel, convenţia prevede necesitatea elaborării, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a acesteia, de planuri de acţiune pentru identificarea, caracterizarea şi stabilirea surselor de emisie a acestor POPs produşi neintenţionat şi pentru implementarea prevederilor convenţiei cu privire la:

- promovarea măsurilor disponibile, fezabile care pot duce la atingerea rapidă a unui nivel realist şi evident de reducere a emisiilor POPs sau eliminare a unor surse

- promovarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile, care să permită prevenirea şi reducerea emisiilor POPs.

Sursele de emisie a acestor POPs emise neintenţionat sunt, conform părţilor II şi III din anexa C la convenţie, următoarele:

- incineratoarele de deşeuri municipale, periculoase, spitaliceşti şi nămolurilor din staţii de epurare

- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase- unele procese termice din industria metalurgică- arderea deschisă a deşeurilor, inclusiv a depozitelor de deşeuri municipale- surse rezidenţiale de combustie- cazane utilitare şi industriale cu combustibili fosili- instalaţii de ardere a lemnului şi altor combustibili tip biomasă- unele procese chimice de producţie, în special producerea clorfenolilor şi

cloranilului- crematorii- motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb- incinerarea carcaselor de animale- vopsirea (cu cloranil) şi finisarea (cu extracţie alcalină) a textilelor şi pieilor- rafinarea uleiurilor uzateConvenţia cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile de reducere sau eliminare a

emisiilor din depozitarea POPs şi a deşeurilor POPs. Dintre emisiile de POPs, au fost inventariate în anul 2004 emisiile de hidrocarburi

policiclice aromatice (PAH), dioxine şi furani (PCDD/PCDF) şi PCB, din următoarele activităţi generatoare de emisii POPs, desfăşurate în judeţul Suceava: impregnarea lemnului cu creozot (PAH) incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri industriale de către SC MONDECO SRL

Suceava, SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi şi în crematoriile spitalelor municipale şi spitalului judeţean (PCB şi PCDD/PCDF)

arderea combustibililor fosili solizi (huilă) şi lichizi (păcură) în sectorul energetic, pentru


producerea energiei electrice şi termice (PAH şi PCDD/PCDF) producerea mixturilor asfaltice (PAH).

Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităţi totale dePOPs emise în mod neintenţionat în atmosferă, din sursele sus-menţionate, în anul 2004: 145 kg PAH 3,071 g PCB 0,573 g PCDD/PCDF. arderea combustibililor fosili solizi (huilă) şi lichizi (păcură) pentru producerea energiei

electrice şi termice: 0,167 g PCDD/PCDF producerea mixturilor asfaltice: 12,16 kg PAH

Surse potenţiale de emisii de POPs în mod neintenţionat sunt şi deşeurile de pesticide interzise, neidentificate şi/sau expirate, stocate în depozitul Direcţiei Fitosanitare Suceava, în cantitate totală de 40,653 tone, care urmează a fi eliminate prin incinerare în Germania, în anul 2005, în cadrul unui program finanţat din fonduri PHARE, derulat în comun cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

2.5.3. Calitatea aerului ambiant – metale grele

Având în vedere faptul că în anul 2003 concentraţia medie rezultată în urma monitorizării continue a concentraţiilor de plumb din fracţia PM10 în perioada mai-decembrie (0,02 g/mc) s-a situat mult sub valoarea limită anuală şi sub pragul inferior de evaluare(0,25 g/mc), stabilite pentru acest indicator prin Ordinul 592/2002, în anul 2004 APM Suceava a monitorizat acest indicator doar prin măsurători indicative (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.

Metoda de prelevare este metoda de referinţă pentru prelevarea pulberilor PM10, conform Ordinului 592/2002, şi anume colectarea pe filtre conform EN 12341. Metoda de analiză este de asemenea metoda de referinţă prevăzută de Ordinul 592/2002, prevăzută deSR ISO 9855/1999 – spectroscopie cu absorbţie atomică în cuptor de grafit.

Raportat la valoarea limită indicativă anuală pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2004 (1 g/mc), concentraţia medie pe anul 2004 a fost de 32 ori mai scăzută (0,0155g/mc).

Concentraţia medie zilnică maximă determinată în anul 2004 la plumb din fracţiunea PM10 a fost de 0,063 g/mc.

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici

Se consideră că prezenţa ozonului în troposferă (stratul atmosferic cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) constituie rezultatul a două procese de bază:

schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a aerului stratosferic bogat în ozon; producerea ozonului în atmosfera joasă (troposferă), prin reacţii fotochimice (sub acţiunea radiaţiilor UV). Astfel, compuşii organici volatili (non-metanici şi metanul), alături de oxizii de azot, sunt consideraţi ca fiind responsabili de producerea în atmosferă, ca urmare a reacţiilor fotochimice oxidante (sub acţiunea radiaţiilor UV), având ca substrat particulele de aerosoli (particule lichide sau solide din aer), a ozonului şi altor compuşioxidanţi, care formează aşa numitul „smog fotochimic oxidant”, ce are o compoziţie chimică complexă, cei mai periculoşi componenţi fiind ozonul şi peroxiacetilnitraţii (PAN).

Ca urmare a faptului că precursorii ozonului pot fi transportaţi de la mare distanţă, ca şi datorită variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat. Staţiile de monitorizare a acestui poluant trebuie să monitorizeze totodată şi concentraţiile de precursori (oxizi de azot şi COV).


Principalele surse industriale de emisie a compuşilor organici volatili (COV), precursori ai poluanţilor oxidanţi, inventariate în anul 2004 în judeţul Suceava sunt:

Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV), transpusă prin HG 699/2003: impregnarea lemnului cu creozot degresarea metalelor lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte curăţarea chimică uscată

Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 94/63/CE (COV-benzină) transpusă prin HG 568/2001, şi anume terminalele, depozitele de benzină şi staţiile de distribuţie a carburanţilor de pe teritoriul judeţului. Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate fabricarea berii arderea combustibililor fosili pentru producerea energiei electrice şi termice fabricarea celulozei şi hârtiei arderea deşeurilor lemnoase în centrale termice vopsirea autovehiculelor

Totodată, au fost inventariate şi surse naturale de COV, precum agricultura, păşunileşi pădurile, care prin emisiile foliare au contribuţii esenţiale la emisiile de COV. Astfel, din cantitatea totală de 19390,9 tone COV, estimată prin metodologia CORINAIR, care a fost emisă în atmosferă în anul 2004 la nivelul judeţului Suceava, 79,2% provin din emisiile foliare ale pădurilor, 8,5% din emisiile foliare din agricultură, inclusiv din păşuni/fâneţe, iar 4% din principala sursă industrială, şi anume utilizarea solvenţilor şi altor produse pe bază de solvenţi (produse de degresare, lacuri, vopsele, adezivi, produse de curăţat chimic, etc.).

Sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt de asemenea surse importante de COV, acestea nefiind însă determinate cantitativ şi incluse în inventar din lipsă de date corecte şi complete referitoare la autovehiculele aflate în trafic.

Având în vedere impactul compuşilor oxidanţi prezenţi în atmosfera joasă (troposferă), şi anume: efect iritant pentru ochi şi asupra căilor respiratorii la om, intensifică procesele oxidative din organismele vii, efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze, APM Suceava monitorizează în timp real concentraţiile de ozon troposferic în punctul sediu APM – cartier Obcini, cu ajutorul unui analizor automat de ozon, începând din luna aprilie 2002.

Metoda utilizată este metoda de referinţă indicată de Ordinul 592/2002, şi anume metoda fotometrică în UV. Analizorul utilizat este prezentat în imaginea de mai jos:

Analiza statistică a rezultatelor obţinute indică faptul că nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180 g/mc şi respectiv 240 g/mc) stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002, concentraţia orară maximă înregistrată fiind de 122 g/mc, în 24 aprilie 2004. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în perioada aprilie-august, perioadă cu temperaturi crescute şi perioadă mai mare de iluminare diurnă, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos:


PI

PA

0

100

200

300

mg/mc

media 44 50 52 62 64 62 58 48 38 32 28 22

maxima 94 86 100 122 114 104 118 104 96 76 62 64

minima 8 10 6 6 8 10 4 4 0 2 0 2

PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

PA 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Fig. 2.6.2. Variaţia concentraţiilor medii, maxime şi minime lunare de ozon în anul 2004, în staţia Sediu APM din municipiul Suceava

Nici o concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore nu a depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/mc), ca şi în anul 2003.

2.7. Calitatea aerului

2.7.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor locale de poluare, o astfel de staţie de supraveghere amplasându-se în zone convenţional nepoluate, situate la altitudini de 1000-1500 m şi la distanţe de peste 20 km de centrele populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc. Pe teritoriul judeţului Suceava nu este amplasată nici o staţie de monitorizare a poluării de fond (staţie de referinţă).

În anul 2004, pentru supravegherea poluării atmosferice de impact, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava a monitorizat continuu calitatea aerului în municipiul Suceava, zonă aflată sub impactul surselor locale de poluare, industriale şi de trafic, printr-o reţea de supraveghere cuprinzând 4 staţii de fond urban, situate în zone locuite (Cuza Vodă – ŞcoalaMiron Costin, Iţcani – Şcoala generală nr. 7 „Gr. Al. Ghica”, Centru – Liceul de Artă, Obcini –Sediu APM), acestea fiind situate la distanţe de peste 300 m de sursele industriale de emisie.

În această reţea de supraveghere s-au monitorizat următorii poluanţi gazoşi: bioxid de sulf, bioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat şi mercaptani.

Rezultatele monitorizării bioxidului de sulf, oxizilor de azot şi amoniacului au fost prezentate la pct. 2.4.2. „Calitatea aerului ambiant – acidifianţi şi eutrofizanţi”.

Rezultatele activităţii de monitorizare continuă în anul 2004 a poluanţilor specifici, hidrogen sulfurat, mercaptani şi pulberi sulfat, raportate la prevederile STAS 12574/1987 privind calitatea aerului în zonele protejate, conduc la următoarele concluzii:

La indicatorul hidrogen sulfurat (H2S), poluant specific SC AMBRO SA Suceava (fabricare celuloză şi hârtie), nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice (0,008 mg/m3) pe parcursul anului 2004 în nici una din cele 3 staţii în care a fost monitorizat acest poluant (Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin, Iţcani – Şcoala generală nr. 7 „Gr. Al. Ghica”, Centru – Liceul de Artă), aşa cum se constată şi din fig. 2.7.1.1:


CMA

0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

mg/mc

Maxime anuale H2S 0.0050 0.0037 0.0032

CMA 0.008 0.008 0.008

Cuza Vodă Suceava Iţcani

Fig. 2.7.1.1. Concentraţii (medii de 24 ore) maxime de H2S înregistrate în municipiul Suceava în anul 2004

Concentraţiile medii anuale obţinute în cele 3 staţii sunt prezentate în fig. 2.7.1.2.:

0.0000

0.0001

0.0001

0.0002

0.0002

0.0003

0.0003

mg/mc

Medii anuale H2S 0.00025 0.00019 0.00028

Cuza Vodă Suceava Iţcani

Fig. 2.7.1.2. Concentraţii medii anuale de hidrogen sulfurat în municipiul Suceava în anul 2004

La indicatorul mercaptani, de asemenea poluant specific fabricării celulozei şi hârtiei la SC AMBRO SA Suceava, limita zilnică maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depăşită în toate cele 3 staţii de monitorizare (Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin, Iţcani – Şcoala generală nr. 7 „Gr. Al. Ghica”, Centru – Liceul de Artă), cu următoarele frecvenţe:

0

5

10

15

20

25

30

35

%

Frecv. depăşiri CMA 30.68 17.63 14.84

Cuza Vodă IţcaniSuceava

centru

Fig. 2.7.1.3. Frecvenţa depăşirii CMA (0,00001 mg/mc) la indicatorul mercaptani în anul 2004 în municipiul Suceava

Concentraţiile maxime pe 24 ore determinate în anul 2004 au fost de 0,00398 mg/m3

în staţia Cuza Vodă, 0,00368 mg/m3 în staţia Suceava-centru şi 0,00276 mg/m3 în staţia Iţcani. Concentraţiile medii anuale înregistrate în cele 3 staţii de monitorizare sunt prezentate în graficul de mai jos:


0.0000

0.0001

0.0001

0.0002

0.0002

0.0003

0.0003

mg/mc

Medii anualemercaptani

0.000269 0.000116 0.000148

Cuza Vodă Suceava centru Iţcani

Fig. 2.7.1.4. Concentraţii medii anuale de mercaptaniîn municipiul Suceava în anul 2004

Din graficele de mai sus se constată că cele mai ridicate concentraţii, ca şi cea mai mare frecvenţă a depăşirilor CMA s-au înregistrat în staţia Cuza Vodă, situată la cca. 1,2 km de sursă.

Acest poluant, la concentraţiile mici în care este prezent în atmosferă, este un poluant de disconfort datorită mirosului neplăcut, caracteristic, fapt ce a determinat stabilirea CMA prin STAS 12574/1987 pentru acest poluant la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/l), apropiat de pragul olfactiv. Ţinând seama de precizările din fişa toxicologică a mercaptanilor, apreciem că depăşirile CMA care se înregistrează nu au o semnificaţie deosebită în ceea ce priveşte efectul asupra stării de sănătate a populaţiei municipiului Suceava. Aceasta deoarece fişa toxicologică a acestui poluant precizează că efectele asupra sănătăţii umane sunt similare, cantitativ şi calitativ, celor ale hidrogenului sulfurat, pentru care limita maximă admisă este de 800 ori mai mare decât cea a mercaptanilor, adică 0,008 mg/mc.Concentraţiile de mercaptani înregistrate s-au situat sub această valoare în tot cursul anului 2004.

Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat nu sunt favorabile dispersiei poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm atmosferic, contribuie şi ea la înregistrarea mai frecventă de concentraţii de mercaptani peste limita admisă în municipiul Suceava.

Indicatorul pulberi sulfat, monitorizat în staţia Cuza Vodă, este de asemenea un poluant specific fabricării celulozei şi hârtiei la SC AMBRO SA Suceava (de la cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni şi din arderea huilei la SC TERMICA SA, precum şi ca urmare a transformărilor suferite de dioxidul de sulf în atmosferă. La acest indicator limita zilnică maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,012 mg/mc) a fost depăşită cu frecvenţa de 5,94%. Concentraţia maximă înregistrată a fost de 0,0189 mg/m3, valoarea medie anuală fiind de 0,0069 mg/m3.

La indicatorul monoxid de carbon, monitorizat prin măsurători indicative cu autolaboratorul APM Suceava, rezultatele măsurătorilor indică încadrarea sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (16 mg/mc) a valorilor maxime zilnice a mediilor pe 8 ore, în toate punctele mobile de măsurare din anul 2004. Astfel:

- în cartierul Iţcani (str. Gh. Doja) din municipiul Suceava, în perioada 16-25.03.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 1,42 g/mc.

- în zona magazinului Bucovina (str. Ana Ipătescu, intens circulată) din municipiul Suceava, în perioada 30.03-08.04.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 0,769 g/mc, iar în perioada 16-24.09.2004, aceasta a fost de 0,99 g/mc;

- în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc (ICAS Clung – Calea Bucovinei), în perioada 11-19.05.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 0,686 g/mc;


- în centrul municipiului Vatra Dornei (sediu SC MINBUCOVINA – între str. Dornei şi str. M. Eminescu), cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 0,494 g/mc;

- în centrul municipiului Rădăuţi (sediu SC SERVICII COMUNALE SA – str. 1 Mai), în perioada 12-20.08.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 0,485 g/mc;

- în zona industrială Şcheia (parcare SC URB RULMENTUL SA – E587) a municipiului Suceava, în perioada 24-27.08.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 0,385 g/mc;

- în zona str. Gen. Iacob Zadik din Rădăuţi (incinta SC SAREX SA Rădăuţi), situată la cca. 500 m faţă de incineratorul de resturi animale SC SUPERSTAR SRL, în perioada 13-17.12.2004, cea mai mare valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost de 1,63 g/mc.

2.8. Poluarea cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

Pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiunile particulelor, care influenţează în mod direct comportamentul sistemelor disperse pe care le formează în atmosferă, în două categorii:

pulberi în suspensie, care sunt particule fine, cu dimensiuni mai mici de cca. 20 µm, care rămân în atmosferă un timp îndelungat, ca aerosoli solizi fin dispersaţi în aer, având deci un comportament asemănător gazelor. Este îndeosebi cazul pulberilor în suspensie cu diametre aerodinamice de sub 10 µm (fracţia PM10, denumită şi fracţie toracică şi respectiv PM2,5, denumită fracţie respirabilă). pulberi sedimentabile, cu diametre de ordinul zecilor sau sutelor de microni, care,

după ce sunt emise în atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape, construcţii.

Poluarea cu pulberi a atmosferei are mai multe surse, naturale, cum este antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice, cum ar fi: combustiile din sectorul energetic şi din diverse procese industriale (centrale electrice şi termice), anumite procese industriale, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, arderea deşeurilor în aer liber, transporturile rutiere, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele pe combustibili solizi etc.) etc.

Corelat cu sursele de provenienţă, natura acestor pulberi poate fi extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul POPs-urilor – PAH, PCB, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi.

Dintre sursele staţionare punctuale de emisie a pulberilor din judeţul Suceava, inventariate pe anul 2004, se pot menţiona: arderile de combustibili solizi (cărbuni, deşeuri lemnoase) şi lichizi (în principal

păcură) în centrale electrice şi termice producerea celulozei şi hârtiei: cuptoarele de var, regenerarea leşiilor, caustizarea prepararea mecanică a minereurilor staţiile de preparare mixturi asfaltice fabricarea sticlei prepararea betonului

Cantitatea totală de pulberi emise în anul 2004 la nivelul judeţului Suceava din sursele staţionare punctuale inventariate (evaluată prin metodele CORINAIR şi AP-42) este de cca. 1169 tone. Dintre acestea, emisiile de pulberi în suspensie fracţia PM10, provenite din acelaşi tip de surse, în anul 2004, a fost estimată la cca. 84 tone.

Surse importante de emisie a pulberilor sunt şi sursele difuze, cum sunt: circulaţia rutieră, demolările şi construcţiile, surse care nu au fost incluse în inventar, din lipsa datelor necesare.


Starea de insalubritate a arterelor rutiere şi pietonale din mediul urban reprezintă de asemenea o cauză a menţinerii unor concentraţii crescute de pulberi în atmosferă, în special în perioadele de vară şi cele deficitare în precipitaţii.

Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului respirator, de scădere a rezistenţei la infecţii, un efect mai dăunător însă fiind acela datorat compoziţiei chimice periculoase a unor pulberi, cum este cazul celor care adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, cum ar fi hidrocarburile din componenţa smogului fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB), sau al particulelor care conţin metale toxice, cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul etc.

2.8.1. Poluări cu pulberi în suspensie

Pulberi totale în suspensie. În anul 2004 APM Suceava a monitorizat concentraţiile de pulberi totale în suspensie din atmosferă în staţia Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin.

De menţionat că staţia de monitorizare a pulberilor totale în suspensie este amplasată în vecinătatea zonei industriale Valea Sucevei, la cca. 1 km.

Concentraţia medie anuală a pulberilor în suspensie a fost de 0,0633 mg/mc. Raportat la concentraţia anuală maximă admisibilă conform STAS 12574/1987 (0,075 mg/m3) se constată că aceasta nu a fost depăşită.

În anul 2004 s-au înregistrat 4,56% depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice la acest indicator. Cea mai mare valoare zilnică înregistrată în acest an a fost de 0,3368 mg/m3, depăşind CMA zilnică (0,15 mg/m3) de 2,2 ori.

Pulberi fracţia PM10. Acest indicator este monitorizat continuu în staţia Sediu APM –cartier Obcini, pulberile PM10 fiind prelevate cu ajutorul unui prelevator LVS şi determinate conform metodei de referinţă prevăzută de Ordinul 592/2002 (gravimetric). Staţia de monitorizare a pulberilor PM10 este amplasată în vecinătatea E85, la peste 30 m distanţă şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m).

Dintre cele 355 de concentraţii medii zilnice măsurate în anul 2004, 25 de valori au depăşit valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004, conform Ordinului 592/2002 (75 g/mc, a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic). Prin urmare putem aprecia că nu a fost depăşită valoarea limită pentru anul 2004 (care include o marjă de toleranţă de 50% faţă de valoarea limită zilnică stabilită pentru 1 ianuarie 2007). Concentraţiile medii zilnice au fost cuprinse între o valoare minimă de 4,37 g/mc şi o maximă de 172,19 g/mc (reprezentând de 2,3 ori valoarea limită).

Concentraţia media anuală a pulberilor PM10 a fost de 40,75 g/mc, valoare care s-a încadrat sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004 (60 g/mc).

Măsurătorile indicative efectuate la indicatorul pulberi PM10 în anul 2004 cu autolaboratorul APM (măsurare automată în timp real), raportate la valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004 (75 g/mc), au indicat următoarele:

- în cartierul Iţcani (str. Gh. Doja) din municipiul Suceava, în perioada 16-25.03.2005, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 38-88 g/mc, valoarea limită fiind depăşită doar în una din zile (de 1,17 ori). Sursele principale care au dus la această valoare depăşită, corespunzătoare direcţiei vântului din intervalul respectiv, au fost zona industrială Valea Sucevei (SC AMBRO SA, SC TERMICA SA) şi arderea necontrolată a rampei de gunoi a municipiului Suceava.

- în zona magazinului Bucovina (str. Ana Ipătescu) din municipiul Suceava, în perioada 30.03-08.04.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 21-52 g/mc, încadrându-se deci sub VL ;

- în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc (ICAS Clung – Calea Bucovinei), în


perioada 11-19.05.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 18,82-29,42 g/mc, încadrându-se deci sub VL;

- în centrul municipiului Vatra Dornei (sediu SC MINBUCOVINA – între str. Dornei şi str. M. Eminescu), în perioada 21-31.05.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 9,7-43,93 g/mc, încadrându-se deci sub VL;

- în centrul municipiului Rădăuţi (sediu SC SERVICII COMUNALE SA – str. 1 Mai), în perioada 12-20.08.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 19,38-51,72 g/mc, încadrându-se deci sub VL;

- în zona industrială Şcheia (parcare SC URB RULMENTUL SA – E587) a municipiului Suceava, în perioada 24-27.08.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 26,15 g/mcşi 52,84 g/mc, încadrându-se deci sub VL;

- în zona str. Gen. Iacob Zadik din Rădăuţi (incinta SC SAREX SA Rădăuţi), situată la cca. 500 m faţă de incineratorul de resturi animale SC SUPERSTAR SRL, în perioada 13-17.12.2004, valorile medii zilnice au fost cuprinse între 34,04 g/mc şi 68,34 g/mc, încadrându-se deci sub VL.

Sursele de emisie a pulberilor în suspensie totale şi fracţia PM10 sunt atât surse fixe, punctuale sau de arie, de tipul celor menţionate mai sus, cât şi surse difuze, cum sunt cele mobile (autovehicule). La acestea se adaugă particulele fine de sol antrenate de vânt, precum şi praful stradal resuspensionat, mai ales în condiţiile unei salubrizări precare a străzilor din municipiu.

Reantrenarea (resuspensionarea) pulberilor stradale considerăm că reprezintă o cauză importantă, în mediul urban, a menţinerii unor concentraţii crescute de pulberi în aer. Soluţia pentru reducerea concentraţiilor de pulberi din aer ar fi spălarea străzilor, îndeosebi în perioadele mai secetoase şi utilizarea unor procedee şi sisteme de salubrizare a străzilor care să nu conducă la reantrenarea acestuia în atmosferă (ex. prin mărunţirea deşeurilor stradale de către maşinile serviciilor de salubritate în locul de colectare a acestora).

2.8.2. Poluări cu pulberi sedimentabile

APM Suceava a monitorizat cantităţile de pulberi sedimentabile depuse lunar pe unitatea de suprafaţă în următoarele puncte de control de pe teritoriul judeţului: Suceava –staţia de epurare, Suceava – Cuza Vodă, Suceava – sediu APM, Tişăuţi, Prelipca, Vatra Dornei – centru, Vatra Dornei – Argestru, Rădăuţi – centru, Fălticeni – centru, Câmpulung –centru, Gura Humorului – centru, Siret – centru, Ostra, Pârteştii de Jos. De menţionat că monitorizarea acestui poluant s-a efectuat doar în perioada martie-noiembrie 2004, datorită dificultăţilor de recoltare în perioada de iarnă.

Sursele de emisie a pulberilor sedimentabile sunt, în general, aceleaşi ca în cazul pulberilor în suspensie.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale cantităţii maxime admise de pulberi sedimentabile,conform STAS 12574/1987 (17 g/mp/lună), în punctele de monitorizare sus-menţionate, exceptând următoarele puncte: Suceava – Cuza Vodă, unde s-a înregistrat o depăşire a CMA, valoarea maximă pe anul

2004 fiind de 20,67 g/mp/lună (luna mai), valoarea medie anuală fiind de 9,23 g/mp/lună; Rădăuţi – centru, unde s-au înregistrat 2 depăşiri ale CMA (18,52 g/mp/lună în luna mai

şi respectiv 25,37 g/mp/lună în luna noiembrie), valoarea medie anuală fiind de 10,31 g/mp/lună.

2.9. Evoluţia calităţii aerului în perioada 1995 – 2004

În această perioadă, o parte dintre staţiile de supraveghere a calităţii aerului existente în anul 1995 s-au desfiinţat ori s-au mutat în alte amplasamente şi s-au înfiinţat altele noi. Astfel:

- Staţia Sediu APM actuală fiinţează din anul 1998 în cartierul Obcini, până în acel an


staţia Sediu APM funcţionând în sediul vechi, situat la sub 1 km de zona centrală a municipiului

- Staţia Cuza Vodă a fost reamplasată din anul 2002 de la BAD, ce se situa la limita cartierului Cuza Vodă cu zona industrială Valea Sucevei, la Şcoala Miron Costin, care se află la cca. 400-500 m mai departe faţă de zona industrială decât cea din precedentul amplasament (adică la cca. 900 m faţă de limita zonei industriale)

- Staţia Suceava centru, a funcţionat începând din anul 1996 până în 2003 la SC PSIP SA Suceava, din anul 2004 fiind reamplasată aproximativ în aceeaşi zonă, la Liceul de Artă (cca. 300 m distanţă de primul amplasament)

- Staţia Iţcani a fost înfiinţată în anul 1999, la Şc. generală nr. 7.”Gr. Al. Ghica”.Totodată, tipurile de indicatori monitorizaţi în fiecare staţie s-au diversificat de la an la

an, în perioada analizată. Astfel:- amoniacul este monitorizat din 1996, iniţial în 2 staţii (1996-1997), apoi în 3 staţii

(1999-2003), iar din 2004 în 2 staţii (s-a desfiinţat staţia Sediu APM)- pulberile totale s-au monitorizat sistematic începând din 1998- pulberile PM10 s-au monitorizat parţial în 2003 (din luna mai) şi integral în 2004, ca

şi plumbul din PM10.De asemenea, urmare rezultatelor monitorizării, ca şi a stării tehnice a echipamentelor

de prelevare şi a prevederilor Ordinului 592/2002, s-a renunţat, din anul 2004, la monitorizarea în staţia Sediu APM a unor indicatori ca: dioxid de sulf, mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac, staţia rămânând doar ca staţie de monitorizare a NOx, O3, PM10 şi Pb, prin metodele de referinţă stabilite de Ordinul 592/2002.

Din toate datele acumulate în baza de date privind calitatea aerului în municipiul Suceava în această perioadă, au fost calculaţi coeficienţii generali de poluare pentru fiecare an, ca medie a coeficienţilor de poluare pentru fiecare indicator monitorizat în parte.

Coeficienţii de poluare s-au calculat prin raportarea concentraţiilor medii spaţiale anuale ale fiecărui indicator, la valorile limită aferente, stabilite de normativele în vigoare, la nivelul anului 2004 (anuale sau, acolo unde acestea nu sunt stabilite, zilnice).

Evoluţia coeficienţilor generali de poluare a atmosferei din municipiul Suceava în perioada 1995-2004 este prezentată în graficul de mai jos:

0

5

10

coef. gen. de poluare 9.08 4.49 7.8 1.92 1.22 6.12 6.04 6.27 4.14 2.26

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.1. Evoluţia coeficientului general de poluare a atmosferei municipiului Suceava în perioada 1995-2004

De menţionat că un coeficient de poluare sub 1 ar indica o calitate corespunzătoare a aerului, în raport cu normativele în vigoare privind calitatea aerului. Influenţa majoră asupra acestor coeficienţi generali de poluare se datorează mercaptanilor din atmosfera municipiului Suceava, având în vedere limita maximă admisă foarte scăzută stabilită de norma sanitară, STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) la care sunt raportate concentraţiile măsurate. Acest poluant, rezultat din activitatea de producere a celulozei de către SC AMBRO SA Suceava,este un poluant de disconfort, fără efecte asupra sănătăţii umane la concentraţiile relativ mici în care este prezent în atmosferă.

Se constată că tendinţa (reprezentată prin linia neagră) este de scădere a poluării generale a municipiului Suceava. Această evoluţie este corelată cu restrângerea generală a unor activităţi economice poluatoare (în principal SC AMBRO SA, sursa de emisie a


mercaptanilor), în perioada 1996-1999, urmată de o oarecare creştere a nivelului de poluare (datorată în principal mercaptanilor, aşa cum am arătat mai sus), în perioada 2000-2002 (perioadă în care s-au efectuat diverse lucrări de investiţii la SC AMBRO SA Suceava, care au condus la unele emisii necontrolate de mercaptani în atmosferă), pentru ca, în perioada 2003-2004, odată cu finalizarea acestor lucrări, inclusiv a celor de protecţie a mediului, să se continue trendul descendent de evoluţie a coeficienţilor generali de poluare.

Fluctuaţiile coeficienţilor generali de poluare sunt deci corelate în principal cu fluctuaţiile înregistrate în producţia de celuloză a SC AMBRO SA, cu o creştere continuă a acesteia începând din 1999, pe de o parte, dar şi cu măsurile de reducere a acestor emisii (modernizări tehnologice, punere în funcţiune a unei instalaţii de depoluare a compuşilor cu sulf redus, urmată de incinerarea gazelor concentrate în astfel de compuşi) luate de această unitate în ultimii ani.

Având în vedere că efectul coeficienţilor anuali de poluare pentru mercaptani asupra coeficienţilor globali de poluare nu reflectă o situaţie reală de risc pentru sănătatea umană din municipiul Suceava, proporţională cu mărimea coeficienţilor (între 1,22 şi 9,08), ci este corelată doar cu CMA foarte mic stabilit pentru acest poluant, analizăm mai jos evoluţia coeficienţilor generali de poluare, exceptând coeficienţii anuali de poluare corespunzătorimercaptanilor.

În această situaţie, coeficienţii generali de poluare referitori la ceilalţi indicatori monitorizaţi: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi totale şi pulberi sulfat, analizaţi pe intervalul 1998-2004, în care s-au monitorizat sistematic toţi aceştiindicatori, s-au încadrat în intervalul 0,29 - 0,41, indicând deci o calitate globală corespunzătoare a atmosferei în municipiul Suceava.

0

0.5

coef. gen. de poluare 0.35 0.34 0.3 0.29 0.41 0.37 0.31

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.2. Evoluţia coeficientului general de poluare a atmosferei municipiului Suceava în perioada 1998-2004, cu excepţia mercaptanilor

Această evoluţie are un trend relativ staţionar, cu mici fluctuaţii în funcţie de evoluţia activităţilor economice locale, ca şi a condiţiilor meteorologice specifice fiecărui an.

Analizând datele prelucrate statistic pentru fiecare indicator monitorizat, obţinute în această perioadă din sistemul de monitorizare continuă a calităţii aerului, constatăm următoarele:

Indicatorul dioxid de sulf (SO2)în tabelul 2.9.1. sunt prezentate concentraţiile medii anuale înregistrate în perioada

1995-2004, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987 „Aer din zonele protejate –Condiţii de calitate” şi respectiv concentraţiile medii zilnice maxime măsurate, comparativ cu valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002.

Precizare:Ordinul 592/2002, care stabileşte valorile limită, valorile de prag, criteriile şi metodele

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, abrogă dispoziţiile contrare din STAS 12574/1987. Având în vedere că Ordinul cuprinde prevederi referitoare doar la valori limită orare şi zilnice pentru protecţia sănătăţii


umane pentru dioxidul de sulf, se consideră încă în vigoare concentraţia maximă admisă anuală pentru dioxid de sulf, prevăzută de STAS 12574/1987, care este de 0,06 mg/mc.

Staţia/Anul

Cuza Vodă Suceava centru Iţcani Sediu APMCmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

1995 1,93 68,1 - - - - - -

1996 0,40 15,3 0,45 9,5 - - - -

1997 0,12 2,9 0,20 3,2 - - - -

1998 0,02 3,2 0,03 3,3 - - 0,06 9,5

1999 0,12 3,0 0,11 4,0 0,08 1,7 0,10 2,3

2000 0,10 3,9 0,08 2,6 0,14 3,3 0,08 2,8

2001 0,08 4,7 0,21 9,4 0,17 7,6 0,014 1,3

2002 0,17 3,8 0,22 3,8 0,20 3,5 0,12 3,6

2003 0,14 3,1 0,13 5,1 0,15 5,6 0,08 2,2

2004 0,15 1,8 0,14 5,5 - - - -

VL zilnică - 125 - 125 - 125 - 125

CMA anuală 60 - 60 - 60 - 60 -Tabel 2.9.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de SO2

în municipiul Suceava în perioada 1995-2004

Din tabelul 2.9.1. se constată că toate concentraţiile medii anuale s-au situat mult sub CMA conform STAS 12574/1987. De asemenea, concentraţiile medii zilnice înregistrate anual s-au încadrat în acest interval de timp mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/mc).

După cum se constată din fig. 2.9.3, în această perioadă concentraţiile medii anuale de dioxid de sulf au scăzut faţă de anii 1995-1996, atingând cele mai mici valori în anul 1998.

Fig. 2.9.3. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul SO2

în municipiul Suceava în perioada 1995 – 2004

Una dintre explicaţiile acestei evoluţii pronunţat descrescătoare, începând din 1996, a concentraţiilor de dioxid de sulf în staţia Cuza Vodă faţă de anul 1995, ar fi aceea că din anul 1996 centrala termoelectrică a SC AMBRO SA Suceava a trecut de la funcţionarea cu păcură la cea cu gaz metan şi păcură (auxiliar), utilizând ulterior păcură în cantitate mult mai redusă şi cu un conţinut tot mai redus de sulf. De asemenea, şi combustibilii utilizaţi în alte centrale termice din municipiu, cum sunt cele ale SC TERMICA SA Suceava, au fost de calitate tot mai bună, având conţinuturi mai scăzute de sulf (atât ca urmare a trecerii cazanelor CET Suceava de pe lignit pe huilă, în perioada 2000-2001, cât şi prin folosirea păcurii cu conţinut redus de sulf).

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

g/mc

Cuza Vodă 1.93 0.40 0.12 0.02 0.12 0.10 0.08 0.17 0.14 0.16

Suceava centru 0.45 0.20 0.03 0.11 0.08 0.21 0.22 0.13 0.14

Iţcani 0.08 0.14 0.17 0.21 0.15

SediuAPM 0.06 0.10 0.08 0.01 0.12 0.08

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004


Indicatorul dioxid de azotConcentraţiile medii anuale înregistrate în perioada 1995-2004, comparativ cu

valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (VLA), concentraţiile pe 24 de ore maxime înregistrate anual, comparativ cu CMA zilnică (concentraţia maximă admisă) precum şi concentraţia maximă orară pe anul 2004 comparativ cu VL orară, sunt prezentate în tabelul 2.9.2.

Precizare:Având în vedere că Ordinul 592/2002 cuprinde prevederi referitoare doar la valori

limită orare şi anuale pentru protecţia sănătăţii umane pentru dioxidul de azot, se consideră încă în vigoare concentraţia maximă admisă zilnică pentru dioxid de azot, prevăzută de STAS 12574/1987, care este de 0,1 mg/mc.

Staţia/Anul

Cuza Vodă Suceava centru Iţcani Sediu APMCmedie anuală

(µg/mc)Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmedie

anuală(µg/mc)

Cmaximă

zilnică(µg/mc)

Cmaximă

orară(µg/mc)

1995 14,10 56,6 - - - - - - -

1996 6,87 28,9 7,57 26,9 - - - - -

1997 11,50 36,9 9,80 66,0 - - - - -

1998 10,47 40,0 9,97 46,5 - - 4,09 56,0 -

1999 10,25 32,5 7,12 26,2 8,07 21,7 5,90 32,2 -

2000 8,68 39,6 9,34 33,2 11,78 42,9 10,46 64,8 -

2001 11,71 37,7 17,84 55,1 13,42 48,1 14,05 39,3 -

2002 13,69 39,9 14,27 51,7 13,33 55,0 10,20 52,4 -

2003 7,33 28,8 11,47 44,6 9,58 56,7 11,25 53,7 -

2004 8,73 35,5 17,12 40,8 - - 19,26 53,03 123,6

VL anuală pentru 2004

60 - 60 - 60 - 60 - -

VL orară - - - - - - - - 300CMA zilnică - 100 - 100 - 100 - 100 -

Tabel 2.9.2. Concentraţii medii anuale şi maxime zilnice/orare de NO2

în municipiul Suceava în perioada 1995-2004

VLA

0

10

20

30

40

50

60

70

mg/mc

VLA 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Cuza Vodă 14.10 6.87 11.50 10.47 10.25 8.68 11.71 13.69 7.33 8.73

Suceava centru 7.57 9.80 9.97 7.12 9.34 17.84 14.27 11.47 17.12

Iţcani 8.07 11.78 13.42 13.33 9.58

Sediu APM 4.09 5.90 10.46 14.05 10.20 11.25 19.26

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.4. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în perioada 1995 – 2004

În fig. 2.9.4. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2. Se constată că în tot intervalul de timp analizat, concentraţiile medii anuale înregistrate s-


au încadrat sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2004 (60 g/mc).

Din tabelul 2.9.2. se constată de asemenea că nici o valoare medie zilnică nu a depăşit CMA conform STAS 12574/1987, iar concentraţiile orare măsurate în anul 2004 în staţia Sediu APM s-au încadrat de asemenea sub valoarea limită orară, stabilită prin Ordinul 592/2002.

Indicatorul amoniacConcentraţiile medii şi maxime anuale, comparativ cu CMA conform STAS

12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA în perioada 1996-2004, sunt prezentate în tabelul 2.9.3.

Staţia/

Anul

Cuza Vodă Suceava centru Iţcani Sediu APM

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

1996 0,0276 0,0985 0 - - - - - - - - -

1997 0,0271 0,0998 0 - - - - - - - - -

1998 0,0287 0,0999 0 - - - - - - 0,0414 0,1303 0,29

1999 0,0241 0,1037 0,29 - - - 0,0302 0,1154 0,79 0,0287 0,0880 0

2000 0,0241 0,0961 0 - - - 0,0292 0,0984 0 0,0415 0,1923 4,25

2001 0,0133 0,0602 0 0,0313 0,1135 0,47 0,0201 0,0586 0 0,0132 0,0683 0

2002 - - - 0,0220 0,0685 0 0,0242 0,0728 0 0,0187 0,0789 0

2003 - - - 0,0281 0,0786 0 0,0200 0,0689 0 0,0165 0,0682 0

2004 - - - 0,0129 0,0432 0 0,0230 0,0954 0 - - -

CMA zilnică - 0,1 - - 0,1 - - 0,1 - - 0,1 -

Tabel 2.9.3. Concentraţii medii şi maxime anuale de NH3

şi frecvenţa depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava în perioada 1996-2004

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui poluant în atmosfera municipiului Suceava este prezentată grafic în fig. 2.9.5.:

0.00

0.01

0.02

0.03

0.04

Cuza Vodă 0.0277 0.0271 0.0287 0.0241 0.0241 0.0133

Suceava centru 0.0313 0.0220 0.0281 0.0129

Iţcani 0.0302 0.0292 0.0200 0.0242 0.0200 0.0230

Sediu APM 0.0414 0.0287 0.0415 0.0133 0.0187 0.0165

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.5. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul amoniac în municipiul Suceava în perioada 1996 - 2004

Din fig. 2.9.5. se constată că la acest indicator concentraţiile în atmosferă sunt în scădere în ultimii ani, în toate staţiile în care a fost monitorizat.

În perioada 1998-2001 s-au înregistrat unele depăşiri sporadice ale CMA zilnică la acest indicator, îndeosebi în punctul sediu APM – cartier Obcini, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de depăşiri ale CMA în anul 2000 (când frecvenţa depăşirilor a fost de 4,25%). După anul 2001 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale CMA la acest indicator, ca urmare a


măsurilor de prevenire a pierderilor de amoniac luate de deţinătorii de instalaţii de refrigerare cu amoniac şi a reducerii capacităţii acestora, inclusiv prin înlocuirea cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.

Indicatorul hidrogen sulfuratConcentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1995-2004, comparativ

cu CMA conform STAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul 2.9.4.

Staţia/

Anul


Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Cmedie

anuală

(µg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

1995 0,00054 0,0047 - - - - - -

1996 0,00032 0,0057 0,00036 0,0072 - - - -

1997 0,00032 0,0035 0,00029 0,0028 - - - -

1998 0,00012 0,0073 0,00007 0,0018 - - 0,00007 0,0027

1999 0,00009 0,0017 0,00008 0,0020 0,00006 0,0014 0,00005 0,0013

2000 0,00054 0,0033 0,00031 0,0044 0,00043 0,0040 0,00030 0,0065

2001 0,00022 0,0026 0,00017 0,0028 0,00015 0,0028 0,00006 0,0021

2002 0,00011 0,0014 0,00010 0,0022 0,00009 0,0022 0,00006 0,0015

2003 0,00010 0,0027 0,00008 0,0013 0,00009 0,0013 0,00008 0,0021

2004 0,00024 0,0050 0,00019 0,0037 0,00028 0,0032 - -

CMA zilnică - 0,008 - 0,008 - 0,008 - 0,008

Tabel 2.9.4. Concentraţii medii şi maxime anuale de H2Sîn municipiul Suceava în perioada 1995-2004

Dacă înainte de anul 1994 se înregistrau, sporadic, unele depăşiri ale CMA zilnică conform STAS 12574/1987, din 1995 nu s-au mai înregistrat depăşiri în nici unul din punctele de monitorizare la acest indicator, specific fabricării celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat de către SC AMBRO SA Suceava.

0.0000

0.0001

0.0002

0.0003

0.0004

0.0005

0.0006

mg/mc

Cuza Vodă 0.00054 0.00032 0.00032 0.00012 0.00009 0.00054 0.00022 0.00011 0.00011 0.00025

Suceava centru 0.00036 0.00029 0.00007 0.00008 0.00031 0.00017 0.00010 0.00009 0.00019

Iţcani 0.00006 0.00043 0.00015 0.00009 0.00009 0.00028

Sediu APM 0.00007 0.00005 0.00030 0.00006 0.00006 0.00009

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.6. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul hidrogen sulfuratîn municipiul Suceava în perioada 1995 – 2004

În fig. 2.9.6.este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale de hidrogen sulfurat în municipiul Suceava. Având în vedere creşterea producţiei anuale de celuloză a SC


AMBRO SA Suceava în ultimii ani (de ex. în 2002 aceasta aproape s-a dublat faţă de 1998), faptul că totuşi nivelul concentraţiilor de hidrogen sulfurat în atmosfera municipiului Suceava a scăzut în perioada 2002-2003, la un nivel apropiat de cel din 1998 -1999, se explică prin lucrările de retehnologizare şi modernizare a fluxului tehnologic, desfăşurate începând din 1999 până în 2002, care au condus la optimizarea procesului de regenerare a leşiilor, având drept rezultat reducerea emisiilor, ca şi prin punerea în funcţiune, în 2002-2003, a instalaţiei de stripare-depoluare a compuşilor cu sulf, gazele evacuate din această instalaţie fiind ulterior incinerate în cuptoarele de var.

Indicatorul metilmercaptanPrincipala sursă de emisie a acestui poluant este fabrica de celuloză şi hârtie SC

AMBRO SA Suceava.Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1995-2004, comparativ

cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA, sunt prezentate în tabelul 2.9.5.

Staţia/

Anul


Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

Cmedie

anuală

(mg/mc)

Cmaximă

zilnică

(mg/mc)

Frecvdep.

%

1995 0,00036 0,00916 9,36 - - - - - - - - -

1996 0,00022 0,00954 15,94 0,00022 0,00417 19,6 - - - - - -

1997 0,00047 0,01360 21,3 0,00030 0,00520 19,2 - - - - - -

1998 0,00015 0,00651 12,79 0,00012 0,00470 11,04 - - - 0,00007 0,00381 8,33

1999 0,00011 0,00317 7,85 0,00005 0,00276 5,14 0,00004 0,00213 3,91 0,00006 0,00423 5,18

2000 0,00058 0,01783 38,35 0,00055 0,01748 30,89 0,00026 0,00957 26,88 0,00025 0,00680 22,19

2001 0,00050 0,00712 52,6 0,00056 0,00680 48,37 0,00032 0,00782 39,55 0,00025 0,00234 36,39

2002 0,00056 0,00606 57,68 0,00048 0,00625 50,84 0,00034 0,00368 44,92 0,00027 0,00340 39,40

2003 0,00038 0,00905 40,06 0,00029 0,00368 36,9 0,00024 0,00312 30,14 0,00016 0,00252 25,21

2004 0,00027 0,00398 30,67 0,00012 0,00368 14,83 0,00015 0,00276 17,63 - - -

CMA zilnică

- 0,00001 - - 0,00001 - - 0,00001 - - 0,00001 -

Tabel 2.9.5. Concentraţii medii şi maxime anuale de mercaptani şi frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava, în perioada 1995-2004

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui indicator este prezentată grafic în fig. 2.9.7. Se constată o evoluţie relativ similară cu cea a concentraţiilor de hidrogen sulfurat, aferente aceleiaşi surse de emisie, cu creşterea semnificativă a concentraţiilor medii anuale de mercaptani în perioada 2000-2002, faţă de anii 1998-1999, îndeosebi în staţiile de monitorizare Cuza Vodă şi Suceava centru. Acest fenomen este corelat cu creşterea producţiei de celuloză (care aproape s-a dublat în 2002 faţă de 1998) şi cu lucrările de retehnologizare derulate în perioada 1999-2001, care au produs unele perturbaţii ale procesului tehnologic soldate cu emisii accidentale frecvente de poluanţi specifici. Măsurile de retehnologizare a fluxului tehnologic şi de depoluare a gazelor sulfuroase (aşa cum am arătat şi în legătură cu evoluţia concentraţiilor de hidrogen sulfurat), au condus la o scădere, tot mai accentuată începând din anul 2003, a concentraţiilor de mercaptani în atmosfera municipiului Suceava.


0.00000.00010.00020.00030.00040.00050.0006

mg/mc

Cuza Vodă 0.00036 0.00022 0.00047 0.00015 0.00011 0.00058 0.00050 0.00056 0.00038 0.00027

Suceava centru 0.00022 0.00030 0.00012 0.00005 0.00055 0.00056 0.00048 0.00029 0.00012

Iţcani 0.00004 0.00026 0.00032 0.00034 0.00024 0.00015

Sediu APM 0.00007 0.00006 0.00025 0.00025 0.00027 0.00016

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.7. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de mercaptani în municipiul Suceava perioada 1995 – 2004

Dacă urmărim evoluţia frecvenţei depăşirilor concentraţiei zilnice maxime admise, prezentată grafic în fig. 2.9.8., se constată de asemenea o creştere a frecvenţei depăşirilor CMA zilnice începând din anul 2000 până în 2002, în toate punctele de monitorizare, cu reducerea acesteia în perioada 2003-2004, ca urmare a măsurilor menţionate anterior.

0

20

40

60

80

%

Cuza Vodă 9.4 15.9 21.3 12.8 7.9 38.4 52.6 57.7 40.1 30.7

Suceava centru 19.6 19.2 11.0 5.1 30.9 48.4 50.8 36.9 14.8

Iţcani 3.9 26.9 39.6 44.9 30.1 17.6

Sediu APM 8.3 5.2 22.2 36.4 39.4 25.2

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.8. Evoluţia frecvenţei depăşirilor CMA zilnice la indicatorulmetilmercaptan în perioada 1995 – 2004

Prezenţa în continuare, deşi cu frecvenţă mai scăzută, a situaţiilor de depăşire a CMA zilnică la acest indicator, este corelată şi cu microclimatul specific din acest areal, sursa de emisie fiind situată într-o zonă depresionară (Valea Sucevei).

În imaginea de mai jos se observă amplasarea SC AMBRO SA Suceava în valea râului Suceava. Unitatea aflată în prim plan este fosta IFA Suceava, închisă în 1990, actualmente coşul din dreapta imaginii nefiind funcţional.

Dacă analizăm evoluţia concentraţiilor maxime de mercaptani înregistrate în intervalulde timp analizat, prezentată grafic în fig. 2.9.10., constatăm că, deşi producţia de celuloză a înregistrat o creştere importantă în ultimii ani faţă de anii anteriori, vârfurile de poluare cu mercaptani au coborât semnificativ, îndeosebi faţă de anul 2000, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare efectuate şi măsurilor de depoluare a gazelor reziduale cu conţinut ridicat de mercaptani realizate.

Concentraţiile maxime anuale foarte mari înregistrate în unii ani s-au datorat unor avarii sau opririi/repornirii unor instalaţii tehnologice ale SC AMBRO SA ce au condus la emisii necontrolate, dar de scurtă durată, în condiţii meteo defavorabile dispersiei pe înălţime a poluanţilor. În anul 2004 concentraţiile maxime înregistrate au fost cele mai scăzute din perioada 2000-2004.


0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

mg/mc

Cuza Vodă 0.00916 0.00954 0.01360 0.00651 0.00317 0.01783 0.00712 0.00606 0.00905 0.00398

Suceava centru 0.00417 0.00520 0.00470 0.00276 0.01748 0.00680 0.00625 0.00368 0.00368

Iţcani 0.00213 0.00957 0.00782 0.00368 0.00312 0.00276

Sediu APM 0.00381 0.00423 0.00680 0.00234 0.00340 0.00252

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.10. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale de mercaptani înregistrate în municipiul Suceava în perioada 1995 - 2004

Indicatorul ozonAnaliza rezultatelor obţinute din monitorizarea în timp real a acestui poluant în staţia

Sediu APM, începând din aprilie 2002, indică faptul că nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180 g/mc şi respectiv 240 g/mc) stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002, concentraţiile orare maxime înregistrate în această perioadă fiind reprezentate în graficul de mai jos, comparativ cu PI şi PA:

PA

PI

0

50

100

150

200

250

mg/mc

PA 240 240 240

PI 180 180 180

val. orară maximă O3 88 120 122

2002 2003 2004

Fig. 2.9.11. Concentraţii orare maxime la ozon în municipiul Suceava în perioada aprilie 2002-decembrie 2004

Concentraţiile orare maxime au fost atinse în 24.08.2002, 21.09.2003 şi 24.04.2004. În general cele mai ridicate valori s-au înregistrat în perioada de vară (aprilie-septembrie), perioadă cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă. Indicatorul pulberi totale în suspensieConcentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada de monitorizare 1998-2004,

comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA sunt prezentate în tabelul 2.9.6.

Staţia/Anul

Cuza VodăCmedie anuală

(mg/mc)Cmaximă zilnică

(mg/mc)Frecvenţa depăşirilor

CMA (%)1998 – BAD 0,06592 0,2569 1,321999 – BAD 0,07741 0,1871 4,242000 – BAD 0,07447 0,3945 3,632001 – BAD 0,07017 0,1702 2,222002 – Şc.

Miron Costin0,08610 0,4592 8,92

2003 – Şc. Miron Costin

0,06553 0,2896 4,98


Staţia/Anul

Cuza VodăCmedie anuală

(mg/mc)Cmaximă zilnică

(mg/mc)Frecvenţa depăşirilor

CMA (%)2004 – Şc.

Miron Costin0,06326 0,3368 4,56

CMA zilnică 0,075 0,15 -

Tabel 2.9.6. Concentraţii medii şi maxime anuale de pulberi în suspensieşi frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava în perioada 1998-2004

Evoluţia concentraţiilor medii anuale de pulberi totale în suspensie în perioada 1998 –2004, prezentată grafic în fig. 2.9.12., indică reducerea nivelului de poluare cu pulberi a cartierului Cuza Vodă, în perioada 2003-2004, comparativ cu anii anteriori, când mediile anuale fluctuau în jurul concentraţiei anuale maxime admise conform STAS 12574/1987 sau chiar depăşeau CMA.

CMA

0.00

0.02

0.04

0.06

0.08

0.10

mg/mc

Cuza Vodă 0.066 0.077 0.074 0.070 0.086 0.066 0.063

CMA 0.075 0.075 0.075 0.075 0.075 0.075 0.075

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.12. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorulpulberi în suspensie în municipiul Suceava în perioada 1998 – 2004

Evoluţia frecvenţelor anuale cu care concentraţiile medii zilnice de pulberi totale în suspensie au depăşit CMA zilnică conform STAS 12574/1987 în perioada 1998 – 2004 sunt prezentate grafic în fig. 2.9.13.

0

2

4

6

8

10

%

Cuza Vodă 1.32 4.24 3.63 2.22 8.92 4.98 4.56

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 2.9.13. Evoluţia frecvenţei depăşirilor CMA la indicatorul pulberi în suspensieîn municipiul Suceava în perioada 1998 – 2004

Din fig. 2.9.13. se constată o evoluţie oarecum similară în ceea ce priveşte frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnice, ca şi în cazul concentraţiilor medii anuale în perioada analizată, cu un „vârf” al depăşirilor CMA în anul 2002.

Întrucât staţia de monitorizare a pulberilor în suspensie a fost reamplasată începând din anul 2002 la Şcoala Miron Costin din cartierul Cuza Vodă, situată la o distanţă de cca. 400 - 500 m faţă de amplasamentul iniţial (B.A.D., situat la cca. 400-500 m de sursele de


emisie din Valea Sucevei), aceasta ar putea constitui una din explicaţiile concentraţiilor mai mari de pulberi în suspensie şi a frecvenţei relativ mai ridicate de depăşire a CMA, înregistrate după anul 2002 faţă de anii anteriori. Aceasta deoarece, având în vedere înălţimea coşurilor, care determină modul de dispersie şi transportul poluanţilor la distanţă de surse, este posibil ca vechiul amplasament al staţiei de monitorizare să se fi situat uneori sub conul de dispersie a poluanţilor.

O altă cauză ar fi şi fenomenele meteo deosebite înregistrate în lunile de primăvară din anul 2002, cu vânturi puternice, pe perioade mari de timp şi regimul mai sărac în precipitaţii din acel an, care au determinat antrenarea prafului stradal şi particulelor de sol, determinând depăşiri ale CMA mai frecvente şi concentraţii mai mari de pulberi în suspensie. Trebuie din nou precizate condiţiile speciale de microclimat din această zonă (valea râului Suceava), defavorabile în general dispersiei poluanţilor.

Scăderea în 2003 şi 2004 a concentraţiei medii anuale ca şi a frecvenţei depăşirilor CMA se poate explica prin luarea de măsuri destinate mai bunei exploatări a instalaţiilor de reţinere a pulberilor la principala sursă din zona industrială Valea Sucevei, SC AMBRO SA Suceava, dar este şi rezultatul condiţiilor meteo mai favorabile autopurificării atmosferei (precipitaţii, dispersie pe direcţia văii râului Suceava) în 2003 şi 2004, faţă de anul 2002.

Trebuie remarcat faptul că traficul auto reprezintă o altă sursă semnificativă de pulberi şi că întreţinerea necorespunzătoare a stării de curăţenie a străzilor contribuie de asemenea, mai ales în perioadele secetoase, la prezenţa de pulberi în suspensie în atmosferă în concentraţii ridicate.

Indicatorul pulberi sedimentabileCantităţile medii şi maxime anuale (g/mp/lună) înregistrate în perioada de monitorizare

1995-2004, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987, sunt prezentate în tabelul 2.9.8.

Anul 1995 1996 1997 1998 1999

Loc prelev.Med.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăSuceava –staţie epurare

15,96 36,34 8,74 13,57 18,00 33,33 15,55 33,63 4,59 12,73

Sediu APM 5,49 20,67 4,70 10,04 6,46 9,65 5,02 7,64 4,76 10,50

Suceava -Cuza Vodă

7,53 18,14 6,99 16,48 10,11 16,37 9,98 15,12 11,69 23,90

Tişăuţi 5,88 15,20 5,04 12,56 8,24 15,36 6,11 13,00 7,06 16,97

Prelipca 3,93 9,99 3,93 8,57 7,80 19,59 4,18 12,42 3,89 9,15

Rădăuţi 3,13 10,07 5,68 14,26 3,33 7,64 3,73 10,38 3,28 13,48

Fălticeni 3,36 5,32 3,73 6,80 4,54 8,11 5,46 13,36 4,67 14,10

Siret 3,58 11,10 4,57 9,98 2,85 6,68 3,09 6,08 2,76 6,26

Vatra Dornei -centru

3,47 5,67 2,23 4,43 2,86 7,54 1,62 2,92 2,48 5,54

Vatra Dornei -Argestru

5,21 17,49 3,04 5,37 1,90 3,98 1,59 3,84 1,77 5,04

Ostra 3,89 8,13 4,71 11,03 6,32 15,53 4,70 24,12 2,41 5,36

Pârteştii de Jos

5,09 10,21 4,91 12,51 3,02 7,98 2,62 5,33 2,11 3,67

CMA(g/mp/lună)

- 17 - 17 - 17 - 17 - 17


Anul 2000 2001 2002 2003 2004

Loc prelev.Med.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăMed.

anualăMax.

anualăSuceava –staţie epurare

4,74 8,13 7,41 20,45 5,51 27,50 7,05 16,27 7,45 13,57

Sediu APM 5,07 9,87 6,00 13,63 3,79 5,53 9,26 32,35 6,45 12,06

Suceava -Cuza Vodă

8,78 13,56 8,24 15,07 12,10 26,98 15,93 25,96 9,23 20,67

Tişăuţi 6,97 12,94 5,72 10,66 5,34 13,33 5,71 8,45 6,54 11,28

Prelipca 4,81 11,49 5,27 8,64 3,94 7,51 6,88 9,57 5,71 10,98

Rădăuţi 3,17 5,71 4,74 9,23 4,37 11,23 15,33 30,45 10,31 25,37

Fălticeni 3,94 5,48 3,83 6,50 5,14 21,63 6,88 11,45 3,44 5,44

Siret 3,76 5,88 4,37 7,80 3,80 11,67 7,79 10,04 5,95 9,40

Vatra Dornei -centru

2,60 4,57 3,44 5,70 2,10 6,81 4,38 5,63 2,98 4,58

Vatra Dornei -Argestru

2,22 3,98 2,63 4,84 3,09 9,57 5,62 11,92 - -

Ostra 2,98 6,77 4,49 7,75 2,94 8,53 3,54 6,47 4,03 7,25

Pârteştii de Jos

5,67 15,57 5,13 11,14 4,37 9,44 8,65 14,32 7,13 10,72

CMA(g/mp/lună)

- 17 - 17 - 17 - 17 - 17

Tabel 2.9.8. Evoluţia cantităţilor medii şi maxime anuale de pulberi sedimentabile (g/mp/lună)în perioada 1995 – 2004

Exceptând unele depăşiri sporadice, datorate probabil condiţiilor climatice din unele perioade ale anului, cantităţile de pulberi sedimentabile determinate în cele 14 puncte de monitorizare din judeţ s-au încadrat în general sub limita maximă admisă conform STAS 12574/1987.

Valori medii anuale mai ridicate, precum şi unele depăşiri ale CMA (în 1-2 luni/an) s-au înregistrat în punctele situate în vecinătatea zonei industriale Valea Sucevei: Suceava – Cuza Vodă (BAD), în anii 1995, 1999, 2002, 2003 şi 2004 Suceava – staţie epurare, îndeosebi în anii 1995, 1997, 1998, 2001 şi 2002.

Valori lunare mai mari, depăşind CMA, cu frecvenţa de 1-2 luni/an, s-au înregistrat de asemenea şi în punctul Rădăuţi, în anii 2003 şi 2004.

Valoarea maximă de 32,35 g/mp/lună, determinată în luna august 2003 în punctul Sediu APM este o excepţie pentru acest punct de monitorizare, datorată lucrărilor de organizare de şantier şi construcţie a METRO Suceava, la distanţa de cca. 50 m de sediul APM.

2.10. Sistem de monitorizare a calităţii aeruluiÎn Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, ca şi în Strategia

naţională privind protecţia atmosferei, se preconizează ca în perioada 2005-2007 să se finalizeze evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, să se reproiecteze, în această bază, reţelele locale, regionale şi naţionale de monitorizare a calităţii aerului şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului, în conformitate cu cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Suceava include în prezent atât staţii de monitorizare a indicatorilor de poluare a aerului (gaze şi pulberi în suspensie) prin metode manuale (cu prelevare în teren de probe medii de 24 ore şi analiză în laborator, prin metode fizico-chimice clasice de analiză), cât şi sisteme automate de monitorizare în timp


real a concentraţiilor pentru indicatorii ozon şi oxizi de azot. Acestea din urmă sunt conforme cerinţelor Ordinului 592/2002, ele funcţionând din aprilie 2002, respectiv octombrie 2003.

De asemenea, APM Suceava are în dotare, începând din mai 2003, un prelevator de pulberi în suspensie PM10, conform cu prevederile SR ISO 12341/2002 privind metoda de referinţă pentru determinarea fracţiei PM10 de materii sub formă de pulberi în suspensie şi deci cu cerinţele Ordinului 592/2002.

2.11. Monitorizarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardereÎn judeţul Suceava situaţia instalaţiilor mari de ardere, instalaţii care intră sub incidenţa

HG 541/2003, ce transpune directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, este prezentată în tabelul 2.11.1.

Nr. crt.

Numele instalaţiei mari

de ardere

Numele cazanul

ui

Puterea termică (MW

termici)

Conformare NOx Conformare SO2 Conformare pulberi

Investitii milioane

Euro

Termen conformare

Investitii milioane

Euro

Termen conformare

Investitii milioane

Euro

Termen conformare

1S.C.TERMICA S.A SUCEAVA

nr.1

cazan tip CRG-1244 , Nr. 1

296x2 0.2I- 31.12.2010II-31.12.2017

20 31.12.2013 8 31.12.2010


nr.2

cazanapa

fierbinteCAF-50,

Nr. 2

58 - 31.12.2015* - 31.12.2015* - 31.12.2015*


nr.3

cazan apa

fierbinteCAF-100,Nr. 5

116 - 31.12.2015* - 31.12.2015* - 31.12.2015*


nr.4

cazan abur CR – 105, Nr. 6

72x2 - 2015* - 2015* - 2015*

*va functiona 20.000 de ore în perioada 01.01.2008-31.12.2015 şi se va închide în 2015.

Tabel 2.11.1. Instalaţii mari de ardere din judeţul Suceava

Urmează ca unitatea să elaboreze în anul 2005 „Programul de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de SO2, NOx şi pulberi pentru Instalaţia Mare de Ardere S.C. Termica S.A nr. 1”, în conformitate cu prevederile HG 541/2003, art. 6, pentru instalaţia nr. 1.

Pentru instalaţiile nr. 2, 3 şi 4, unitatea a transmis Notificare privind limitarea funcţionării acestor instalaţii, în perioada 01.01.2008-31.12.2015, la un număr total de 20.000 ore, conform prevederilor art. 5 alin. (2) şi (3) din HG 541/2003.

SC TERMICA SA Suceava a achiziţionat şi pus în funcţiune, începând din luna noiembrie 2004, un sistem de monitorizare continuă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, în conformitate cu prevederile HG 541/2003.

ConcluziiCalitatea atmosferei în municipiul Suceava este corespunzătoare din punctul de

vedere al indicatorilor dioxid de sulf, dioxid de azot, hidrogen sulfurat şi amoniac.

Datorită funcţionării fabricii de celuloză şi hârtie, amplasată în valea râului Suceava, unde condiţiile de microclimat sunt defavorabile dispersiei poluanţilor, se înregistrează depăşiri ale CMA conform STAS 12574/1987 la indicatorul mercaptani. Unitatea a luat, în perioada 1999-2002, măsuri de modernizare a fluxului tehnologic şi de depoluare a gazelor cu conţinut de compuşi cu sulf (hidrogen sulfurat, mercaptani), măsuri care au condus la


reducerea acestor emisii şi la ameliorarea, în consecinţă, a nivelului de poluare cu mercaptani a atmosferei municipiului Suceava. Astfel, concentraţiile de mercaptani, ca şi frecvenţa depăşirilor CMA la acest indicator au fost în continuă scădere în perioada 2003-2004, faţă de perioada 2000-2002. Activitatea de producere a celulozei, sursă de emisie a unor poluanţi specifici cum sunt: mercaptani, hidrogen sulfurat, pulberi, dioxid de sulf, este o activitate care intră sub incidenţa OUG 34/2002, aprobată prin legea 645/2002, privind prevenirea şi controlul integrat a poluării. Dacă această activitate se va mai desfăşura în continuare, în anii următori unitatea va avea obligaţia de a lua măsuri care să asigure încadrarea emisiilor poluante în limite prevăzute în documentul de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile şi de legislaţia naţională, până la data de 31.12.2013 (perioada de tranziţie obţinută de unitate în cadrul negocierilor cu experţii UE).

Unele depăşiri, sporadice, s-au înregistrat şi în anul 2004 la indicatorul pulberi totale în suspensie, monitorizat în cartierul Cuza Vodă, situat în vecinătatea zonei industriale Valea Sucevei, dar concentraţiile de pulberi totale în suspensie au fost în scădere faţă de anii anteriori, astfel încât media anuală nu a depăşit CMA conform STAS 12574/1987.

Pulberile fracţia PM10, monitorizate în staţia Sediu APM – cartier Obcini începând din anul 2003, nu au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătatea umană pentru anul 2004, deoarece doar 25 din cele 355 de valori determinate au depăşit VL zilnică, faţă de 35 depăşiri admise într-un an calendaristic, conform Ordinului 592/2002. Concentraţia medie pe anul 2004 a reprezentat 68% din valoarea limită anuală pe anul 2004 stabilită prin Ordinul 592/2002.


56

CAPITOLUL 3. APA

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt integral furnizate de Direcţia Apelor „Siret” Bacău, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg bazinul râului Siret.

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile din surse de suprafaţă şi subterane de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul 3.1.1.1.:

Resursa de apă(mil. mc)

teoretică utilizabilă

suprafaţă 1920 610subteran 180 142

Tabel 3.1.1.1. Resurse de apă de pe teritoriul judeţului Suceava

În tabelul 3.1.1.2. sunt prezentate debitele maxime de apă înregistrate în anul 2004 pe cursurile principale de apă din judeţ şi data la care au fost înregistrate, comparativ cu debitele medii multianuale ale acestora.

Nr.crt.

RâuStaţia

hidrometrică

Debit max în anul 2004

(mc/s)

Data la care s-a înregistrat deb.

max.

Debit mediu multianual

(mc/s)

1 Siret Siret 245,00 05.02.2004 13,100

2 Siret Zvoriştea 159,00 08.08.2004 14,100

3 Siret Huţani 192,00 09.08.2004 15,300

4 Suceava Brodina 92,00 31.07.2004 4,210

5 Suceava Ţibeni 117,00 31.07.2004 11,700

6 Suceava Iţcani 196,00 01.08.2004 26,500

7 Brodina Brodina 46,70 31.07.2004 1,690

8 Putna Putna 25,00 30.07.2004 0,598

9 Pozen Horodnic 7,95 06.02.2004 0,495

10 Soloneţ Părhăuţi 69,10 31.07.2004 1,170

11 Suceviţa Suceviţa 21,50 31.07.2004 17,500

12 Şcheia Şcheia 5,80 31.07.2004 0,149

13 Şomuzu Mare Dolheşti 36,90 31.07.2004 1,750

14 Moldova Fd. Moldovei 30,20 31.07.2004 3,570

15 Moldova Prisaca Dornei 155,00 31.07.2004 7,300

16 Moldova Gura Humorului 351,00 31.07.2004 17,000


57

Nr.crt.

RâuStaţia

hidrometrică

Debit max în anul 2004

(mc/s)

Data la care s-a înregistrat deb.

max.

Debit mediu multianual

(mc/s)

17 Putna Pojorâta 4,05 31.07.2004 1,170

18 Izv. Giumalău Pojorâta 9,70 31.08.2004 0,430

19 Moldoviţa Lunguleţ 51,20 31.08.2004 1,620

20 Moldoviţa Dragoşa 145,00 31.07.2004 5,050

21 Humor Gura Humorului 103,00 31.07.2004 0,883

22 Râşca Bogdăneşti 31,40 06.08.2004 1,440

23 Suha Stulpicani 32,10 04.08.2004 1,450

24 Bistriţa Cârlibaba 46,60 31.07.2004 7,420

25 Bistriţa Dorna Giumalău 91,80 29.07.2004 12,100

26 Bistriţa Dorna Arini 170,00 31.07.2004 25,000

27 Cârlibaba Cârlibaba 23,20 31.07.2004 1,660

28 Dorna Poiana Stampei 15,80 12.04.2004 2,310

29 Dorna Dorna Candreni 76,60 11. 04.2004 7,440

30 Dornişoara Poiana Stampei 5,03 11.04.2004 0,665

31 Teşna Coşna 16,00 12.04.2004 2,590

32 Bancu Coşna 47,07 12.04.2004 1,330

33 Neagra Şura 6,11 13.04.2004 1,190

34 Neagra Gura Negrii 12,10 25.03.2004 4,220

35 Haita Gura Haitii 3,68 13.04.2004 0,898

36 Sărişor Panaci 2,95 31.07.2004 0,685

37 Neagra Broşteni 76,60 15.05.2004 3,820

38 Tomnatec Drăgoiasa 4,50 31.07.2004 0,628

Tabel 3.1.1.2. Debite măsurate pe râurile din judeţul Suceava

3.1.2. Prelevările de apă

Situaţia volumelor de apă captate de pe teritoriul judeţului Suceava în anul 2004, pe surse de apă, este prezentată în tabelul 3.1.2.1.

Sursă

Volum (mii mc)

Apă de suprafaţă 30.785Apă subterană 23.875TOTAL 54.660

Tabel 3.1.2.1. Volume totale de apă captată în 2004 în judeţul Suceava


58

Principalii agenţi economici din judeţul Suceava care prelevează apă, domeniul lor de activitate şi debitele medii captate în anul 2004 sunt:

Nr. crt

Denumire agent economic

Sursa Domeniul de activitateQ mediu

captat (l/s)1. ACET Suceava Suceava captarea şi prelucarea apei pentru

alimentare674,0

2. S.C. SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi

Pozen captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

90,3

3. Primăria Vatra Dornei Bistriţa captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

80,0

4. S.C. CONSTAR Fălticeni

pr.Târgului captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

63,0

5. Primăria C-lung Moldovenesc

Moldova captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

54,0

6. S.C. TRUST NORD Gura Humorului

Moldova captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

53,0

7. Primăria Siret Siret captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

30,0

8. Primăria Broşteni Bistriţa captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

17,7

9. D.U.C.L Solca Solca captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

15,0

10. Primăria Dumbrăveni pr.Sălăgeni captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

6,88

11. Primăria Şaru Dornei Neagra captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

8,00

12. E.M. Leşu Ursului -U.P. Tarniţa tehnologice

pr.Brăteasa industrie extrativă 177,0

13. C.N. Uraniu E.M. Crucea - tehnologic

Crucea industria extrativă 46,3

14. S.C. DORNA APEMIN Vatra Dornei - Poiana Negri

Negrişoara industria alimentară 16,4

15. S.C. SAB Rădăuţi Pozen industria alimentară 15,716. S.C. GHEŢARUL -

perimetru minerpr.Puciosu industrie extractivă 15,0

17. ROMUPS Suceava pr. Vătafu ind. metal + constr. maşini 9,5018. S.C. CRISTALINA

Vatra DorneiDorna industria alimentară 5,00

19. PLATFORMA IND. Iacobeni

Bistriţa captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

4,25

20. E.M. Leşu Ursului -U.P. Tarniţa

pr.Brăteasa captarea şi prelucarea apei pentru alimentare

3,65

Tabel 3.1.2.2. Principalele prelevări de apă în anul 2004 în judeţul Suceava

3.2. Starea calităţii apelor de suprafaţă

3.2.1. Starea calităţii râurilor interioare

În cursul anului 2004, laboratorul de analize fizico-chimice şi biologice al SGA Suceava – Direcţia Apelor „Siret” Bacău a prelevat şi analizat probe de apă din râurile şi pârâurile judeţului Suceava conform programului de monitorizare a calităţii apelor, astfel:- 6 secţiuni de flux rapid informational- 14 secţiuni de flux lent ordin I


59

- 7 secţiuni de flux lent ordin llÎncadrarea în clase de calitate a secţiunilor de control al apelor de suprafaţă, în raport

cu valorile limită prevăzute de Ordinul MAPM 1146/2002, pe grupe de indicatori chimici (RO – regim de oxigen; Nutrienţi – N şi P; GM – grad de mineralizare; Metale; Micropoluanţi –fenoli, detergenţi) şi generală, este următoarea:

Clasa de calitateNr.crt.

RâulSecţiune de

controlOrdinul

RO Nutrienţi GM Metale Micropoluanţi Generală

1 Siret Pod Siret I I I I I I I

2 Siret Huţani I I II I I I II

3 Suceava Brodina I I I I I I I

4 Suceava Iţcani I I I I I I I

5 Suceava Liteni I I II I I I II

6Şomuzu

MareVorniceni I I II I I I II

7Şomuzu

MareDolheşti I II III I I I III

8 MoldovaFundu

MoldoveiI I I I I I I

9 MoldovaC-lung

MoldovenescI I I I I I I

10 MoldovaAv.Gura

HumoruluiI I I I I I I

11 Pozen Satu Mare II I IV I I I IV

12 Suha Stulpicani II I I I I I I

13 DornaDorna

CandreniII I I I II I II

14 Neagra Gr.Negri II I I II I I II

Tabel 3.2.1.1. Încadrarea în clase de calitate a secţiunilor de control al cursurilor principale de apă din judeţul Suceava, pe grupe de indicatori chimici în anul 2004

Încadrarea secţiunilor de supraveghere de ordinul I şi II în clase de calitate din punct de vedere biologic (al indexului saprob) în anul 2004 conform Ordinului 1146/2002, este următoarea:

Încadrarea în clase de calitateNr.crt.

Cursul de apăSecţiuni de

supraveghere Index saprob

I II III IV V

1 Siret Siret 1,98 II

2 Siret Huţani 2,11 II

3 Suceava Brodina 1,77 I

4 Suceava Iţcani 2,23 II

5 Suceava Liteni 2,03 II

6 Şomuzu Mare Dolheşti 2,11 II

7 Moldova Fd. Moldovei 1,88 II

8 Moldova C-lung Moldovenesc 1,99 II


60

Încadrarea în clase de calitateNr.crt.

Cursul de apăSecţiuni de

supraveghere Index saprob

I II III IV V

9 Moldova Gura Humorului 2,05 II

10 Bistriţa Cârlibaba 1,79 I

11 Bistriţa Argestru 1,72 I

12 Bistriţa Barnar 1,80 I

13 Pozen Satu Mare 2,34 III

14 Suha Stulpicani 1,98 II

15 Dorna D. Candreni 1,93 II

16 Neagra Gura Negrii 2,29 II

Tabel 3.2.1.2. Încadrarea în clase de calitate a secţiunilor de control al cursurilor principale de apă din judeţul Suceava, din punct de vedere biologic, în anul 2004

Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate, la râurile de ordinul I, înregistrată la grupele de poluanţi: generală, nutrienţi, micropoluanţi, metale, GM şi RO în anul 2004, conform Ordinului 1146/decembrie 2002, este prezentată în tabelul 3.2.1.3.

I II III IV VNr.crt.

RâulLungime

totalăkm km % km % km % km % km %

GENERALĂ

1 Siret 559 59 10,6 88 15,7 - - - - - -

2 Suceava 173 133 76,9 40,0 23,1 - - - - - -

3Somuzu Mare

62 13 21 40 64,5 9 14,5 - - - -

4 Moldova 213 142 66,7 - - - - - - - -

5 Bistriţa 283 125 44,2 - - - - - - - -

MICROPOLUANŢI

1 Siret 559 147 26,3 - - - - - - - -

2 Suceava 173 173 100 - - - - - - - -

3Somuzu Mare

62 62 100 - - - - - - - -

4 Moldova 213 142 66,7 - - - - - - - -

5 Bistriţa 283 125 44,2 - - - - - - - -

RO

1 Siret 559 135 24,2 12 2,15 - - - - - -

2 Suceava 173 173 100 - - - - - - - -


61


RâulLungime

totalăkm km % km % km % km % km %

3Somuzu Mare

62 13 21,0 49 79 - - - - - -

4 Moldova 213 142 100 - - - - - - - -

5 Bistriţa 283 125 100 - - - - - - - -

G.M.

1 Siret 559 147 100 - - - - - - - -

2 Suceava 173 173 100 - - - - - - - -

3Somuzu Mare

62 62 100 - - - - - - - -

4 Moldova 213 142 100 - - - - - - - -

5 Bistriţa 283 125 100 - - - - - - - -

METALE

1 Siret 559 147 100 - - - - - - - -

2 Suceava 173 173 100 - - - - - - - -

3Somuzu Mare

62 62 100 - - - - - - - -

4 Moldova 213 142 100 - - - - - - - -

5 Bistriţa 283 125 100 - - - - - - - -

Tabel 3.2.1.3. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea înregistrată la grupele de indicatori chimici, pe cursuri de apă de ordin I, în anul 2004

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate, la cursurile de apă de ordinul II, înregistrată la grupele: generală, nutrienţi, micropoluanţi, metale, GM şi RO, în anul 2004, conform Ordinului 1146/decembrie 2002:


RâulLungime

totalăkm Km % Km % Km % Km % Km %

GENERALĂ

1 Pozen 32 17 53,1 15 46,9 - - - - - -

2 Suha 34 34 100 - - - - - - - -

3 Dorna 53 49 92,4 4 7,55 - - - - - -

4 Neagra 34 6 17,6 28 82,4 - - - - - -

MICROPOLUANŢI

1 Pozen 32 32 100 - - - - - - - -

2 Suha 34 34 100 - - - - - - - -


62

3 Dorna 53 53 100 - - - - - - - -

4 Neagra 34 34 100 - - - - - - - -

RO

1 Pozen 32 32 100 - - - - - - - -

2 Suha 34 34 100 - - - - - - - -

3 Dorna 53 53 100 - - - - - - - -

4 Neagra 34 34 100 - - - - - - - -

G.M.

1 Pozen 32 32 100 - - - - - - - -

2 Suha 34 34 100 - - - - - - - -

3 Dorna 53 53 100 - - - - - - - -

4 Neagra 34 6 17,6 28 82,4 - - - - - -

METALE

1 Pozen 32 32 100 - - - - - - - -

2 Suha 34 34 100 - - - - - - - -

3 Dorna 53 49 92,4 4 7,55 - - - - - -

4 Neagra 34 34 100 - - - - - - - -

Tabel 3.2.1.4. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea înregistrată la grupele de indicatori chimici, pe cursuri de apă de ordin II, în anul 2004

În tabelul 3.2.1.5. este prezentată lungimea tronsoanelor de râuri de ordinul I şi II în raport cu gradul saprob biologic, înregistrată pentru anul 2004, conform Ordinului 1146/2002:

Lungime (km)Nr.crt.

Cursul de apă TronsonulTotalkm I II III IV V

ORDINUL I

1 Siret Pod Siret-am. cfl. Pr. Trestioara

147 147 - - - -

Total r. Siret Lungime totală 559 - - - - -

2 Suceava Izv.-cfl. Pozen

cfl. Pozen-cfl. Siret

94

79

94

-

-

79

-

-

-

-

-

-

Total r. Suceava Lungime totală 173 94 79 - - -

3 Şomuzu Mare Izv. - cfl. Siret 62 - 62 - - -

Total r. Şomuzu Mare

Lungime totală 62 - 62 - - -

4 Moldova Izv.-av. cca 3,0 km Drăguşeni 142 - 142 - - -


63

Total r. Moldova Lungime totală 213 - 213 - - -

ORDINUL II

5 Pozen Izv.-cfl. Suceava 32 - - 32 - -

Total r. Pozen Lungime totală 32 - - 32 - -

6 Suha Izv.-cfl.Moldova 34 - 34 - - -

Total r. Suha Lungime totală 34 - 34 - - -

7 Dorna Izv.-cfl. Bistriţa 53 - 53 - - -

Total r.Dorna Lungime totală 53 - 53 - - -

8 Neagra Izv.-cfl. Bistriţa 34 - 34 - - -

Total r. Neagra Lungime totală 34 - 34 - - -

Tabel 3.2.1.5. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu gradul saprob biologic în anul 2004

3.2.2. Starea calităţii lacurilor

Starea calităţii lacurilor de acumulare din judeţul Suceava este prezentată în tabelul de mai jos:

LacNr.crt. Nume Tip

Curs de apă

Volum total(mil. m3)

Folosinţa principală

Stadiu trofic

1 Rogojeşti Acumulare Siret 55,8BotoşaniDorohoiBucecea

oligomezotrof

2 Bucecea Acumulare Siret 8,49BotoşaniDorohoiBucecea

oligomezotrof

3 Dragomirna Acumulare Dragomirna 19,22 ACET Suceava oligomezotrof

4 Solca Acumulare Solcuţa 0,096 Solca oligomezotrof

Tabel 3.2.2.1. Starea calităţii lacurilor din judeţul Suceava din punct de vedere al stadiului trofic în anul 2004

De menţionat că în anul 2004 calitatea apei lacurilor din judeţ nu s-a modificat faţă de anul 2003.

3.3. Starea apelor subterane

Calitatea apelor subterane este necorespunzătoare la forajele de supraveghere, de pe platformele unităţilor economice:- SC TERMICA SA - CET Suceava la indicatorii: amoniu, azotiţi, calciu, mangan, magneziu

şi fosfor;- SC AMBRO SA Suceava: amoniu, azotaţi, calciu;- SC ACET SA Suceava: amoniu, CCOMn;- SC CONSTAR SA Fălticeni: amoniu, azotaţi;- Primăria Vatra Dornei: azotaţi;- Primăria Siret: amoniu, azotaţi, calciu şi mangan;- Primăria C-lung Moldovenesc: amoniu, azotaţi, fier total, mangan şi CCOMn;


64

- SC TRUST NORD SA Gura Humorului: amoniu şi mangan;- SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi: amoniu, azotaţi şi fier total.

Se constată depăşiri ale limitelor indicatorilor (amoniu, azotaţi şi calciu) conform STAS 1342/1991 la forajele hidrogeologice din pânza freatică:- Grămeşti la forajele: F2, F3 şi F4;- Rădăuţi la: F6, F7 şi F17;- Dărmăneşti la: F2, şi F4;- Fântânele la: F6 şi F8;- Vicov la: F4 şi F5;- Dolhasca la: F3 şi F4;- Şomuz la: F2 şi F3;- C-lung Moldovenesc la: F2 şi F3;- Berchişeşti la: F3, F4 şi F7;- Bogdăneşti la: F3 şi F4;- Poiana Stampei la: F1 şi F2;- Şaru Dornei la: F2, F3 şi F4.

3.4. Situaţia apelor uzate

3.4.1. Surse majore şi grad de epurare

În jud. Suceava, în anul 2004, a fost evacuat un volum total de 36,0189 mil.mc, din care a fost epurat un volum de 35,4130 mil.mc (ceea ce reprezintă 98,32% din totalul volumelor evacuate) şi au fost neepurate doar 0,6059 mil.mc (ceea ce reprezintă 1,68% din total).

Principalele evacuări de ape uzate în cursurile de apă din judeţ şi caracteristicile acestora (volume de ape uzate evacuate, poluanţi emişi, grad de epurare) sunt cele prezintate în tabelul 3.4.1.1.:

Nr. crt


Volumul evacuat (mil. mc)

Emisar Poluanţi emişiGrad de epurare

1 ACET Suceava 21,3135 Suceava CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, reziduu fix, detergenţi*

2 S.C. SERV. COMUNALE SA Rădăuţi

3,0321 Pozen CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, reziduu fix, detergenţi *

3 Primăria C-lung Moldovenesc

2,6009 Moldova CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,


4 S.C. CONSTAR Fălticeni

2,3046 pr.Târgului CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, cloruri reziduu fix, detergenţi, subt.extractibile, sodiu, cianuri

*

5 Primăria Vatra Dornei

2,181 Bistriţa CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,


6 S.C. TRUST NORD Gura Humorului

1,8176 Moldova CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, cloruri reziduu fix, detergenţi, subt.extractibile, sodiu, P tot.

*

7 Primăria Siret 0,4367 Siret CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, reziduu fix, detergenţi, P total, Mg2+

*

8 E.M. Leşu Ursului -U.P. Tarniţa tehnologice

0,4710 pr.Brăteasa CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,

suspensii, reziduu fix, detergenţi *


65

Nr. crt


Volumul evacuat (mil. mc)

Emisar Poluanţi emişiGrad de epurare

9 C.N. Uraniu E.M. Crucea - tehnologic

0,3162 Crucea suspensii şi reziduu fix*

10 S.C. SAB Rădăuţi 0,1905 Pozen CCOCr, NH4+, substanţe

extractibile*

11 S.C. GHEŢARUL -perimetru miner

0,1897 pr. Puciosu CCOCr, suspensii, fier total, mangan, cupru, zinc

*

12 Primăria Broşteni 0,1771 Bistriţa CBO5, CCOCr, NH4+, NO2

-, NO3-,


Notă:* În anul 2004, staţiile de epurare au funcţionat necorespunzător

Tabel 3.4.1.1. Surse majore de ape uzate evacuate în anul 2004 în cursurile de apă din judeţul Suceava

În anul 2004, staţiile de epurare orăşeneşti şi comunale, din jud. Suceava au funcţionat ca şi în anul 2003 (staţionar). Gradul mediu de epurare a fost de 0,6% la nivelul judeţului Suceava.

3.4.2. Reţele de canalizare

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia privind lungimea totală a reţelelor de canalizare existente şi cea necesară, precum şi populaţia deservită de reţelele existente în localităţile urbane şi rurale din judeţul Suceava.

Lungime reţele (km)Nr.crt.

Localităţi NumărExistentă Necesară

Populaţie deservită (nr.)

1 Municipii 5 504 567,1 148295

2 Oraşe 3 60 112,5 16728

3 Localităţi rurale 90 comune, 404 sate

- 2940 12636

Tabel 3.4.2.1. Situaţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în anul 2004

Reţelele de canalizare existente la nivelul anului 2004 reprezintă:- în municipii 88,9% din necesar;- în oraşe 53,3% din necesar.

3.4.3. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

În judeţul Suceava există 16 staţii de epurare a apelor uzate de la populaţie (orăşeneşti şi comunale). Volumele de apă uzată evacuate de aceste staţii de epurare în cursurile de apă, populaţia deservită şi gradul de epurare a apelor uzate este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr.crt.

Staţii de epurarePopulaţie deservită

Emisar

Volum ape uzate

evacuate(mil. mc)

Grad de epurare

1 Primăria Siret 6631 Siret 0,4367 -

2 S.C. Serv. Comunale Rădăuţi 17775 Pozen 3,0321 -

3 DUCL Solca 457 Solca 0,0411 -

4 S.C. Acet Suceava 86715 Suceava 21,3135 -


66

Nr.crt.

Staţii de epurarePopulaţie deservită

Emisar

Volum ape uzate

evacuate(mil. mc)

Grad de epurare

5 S.C. Constar Fălticeni 25921 pr. Târgului 2,3046 -

6 Primăria Vatra Dornei 10350 Bistriţa 2,1810 -

7 Primăria C-lung Moldovenesc 7534 Moldova 2,6009 -

8 S.C. Trust Nord Gura Humorului 9640 Moldova 1,8176 -

9 Primăria Dolhasca - Şomuzu Mare 0,0474 -

10 Primăria Dumbrăveni 320 Sălăgeni 0,0221 -

11 Primăria Vama 1680 Moldova 0,0316 -

12 Primăria Frasin 224 Moldova 0,0854 -

13 Primăria Şaru Dornei 200 Neagra 0,0386 -

14 Primăria Vereşti 800 Suceava 0,0190 -

15 Primăria Broşteni 1950 Bistriţa 0,1771 -

16 Primăria Ostra 2541 Suha 0,0949 -

Tabel 3.4.3.1. Situaţia staţiilor de epurare din judeţul Suceava în anul 2004

Staţiile de epurare şi reţelele de canalizare vor fi extinse, modernizate şi reabilitate conform termenelor rezultate din angajamentele României în procesul de negociere cu Uniunea Europeană.

CAPITOLUL 4. MEDIUL MARIN ŞI COSTIER - Nu este cazul.


67

CAPITOLUL 5. Starea solului

5.1. Fondul funciar

Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate de ape), indiferent de destinaţia acestora.

Conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, fondul funciar al judeţului ocupă o suprafaţă totală de 855.350 ha şi avea la data de 31.12.2004 următoarea structură de proprietate:

Total agricol (ha)Total neagricol

(ha)Total judeţ

(ha)Nr crt

Grupe de proprietari

(ha) % (ha) % (ha) %

1Proprietate privată particulară

300.192 85,82 71.299 14,10 371.491 43,43

2

Proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale

41.029 11,73 37.595 7,44 78.624 9,19

3Proprietate privată a statului

1.606 0,46 1.433 0,28 3.039 0,35

4Proprietate publică a statului

6.946 1,98 389.160 76,98 396.106 46,31

5

Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale

37 0,01 6.053 1,20 6.090 0,72

Total judeţ 349.810 100 505.540 100 855.350 100

Tabel 5.1.1. Structura fondului funciar pe grupe de proprietari

Total agricol

1.99%

0.01%

85.82%

11.73%

0.46%

Proprietate privată particulară Proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale

Proprietate privată a statului Proprietate publică a statului


Figura 5.1.1. Structura terenului agricol pe grupe de proprietari


68

Total judeţ

43.43%

46.31%

0.71%

9.19%0.36%

Proprietate privată particulară Proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale

Proprietate privată a statului Proprietate publică a statului


Fig. 5.1.2. Structura fondului funciar pe grupe de proprietari

5.2. Calitatea solurilor

Solul este un organism viu, situat la suprafaţa scoarţei terestre, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Formarea şi evoluţia solurilor este un proces complex, care se desfăşoară în timp, sub acţiunea factorilor pedogenetici naturali şi a influenţelor antropice.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante.

5.2.1 Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, structura fondul funciar al judeţului, pe categorii de folosinţe în anul 2004, este redată în tabelul următor:

SuprafaţăTipul de folosinţăha %

Terenuri agricole 349810 40,90Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 453566 53,03Construcţii şi curţi 17661 2,06Drumuri şi căi ferate 8087 0,94Ape, bălţi, lacuri 12145 1,42Alte suprafeţe 14081 1,65TOTAL 855350 100

Tabel 5.2.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe


69

41.58%

53.91%

0.96%2.10%

1.44%

Terenuri agricole Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

Construcţii şi curţi Drumuri şi căi ferate

Ape, bălţi, lacuri

Fig. 5.2.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor faţă de folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.

În conformitate cu datele furnizate de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava, repartiţia terenurilor pe clase de calitate şi folosinţe agricole este redată în tabelul 5.2.2.1. Datele privind structura fondului funciar sunt cele elaborate de Oficiul de Cadastru în anul 1997.

Pentru arabil, media este de 49 de puncte, încadrându-se în clasa III de calitate.Dintre comunele cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasele I, II, de calitate remarcăm:

Adâncata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni, Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni, Salcea, Şcheia, Udeşti şi Vereşti.

Pentru fâneaţă nota medie de bonitare este 34, încadrându-se în clasa IV de calitate. Se remarcă comunele Horodniceni, Mălini, Marginea, Slatina, Şcheia, Zvoriştea care deţin suprafeţe cu clasele I, II de calitate.

Suprafaţa de păşune se încadrează în clasa II de calitate, cu o medie de 42 puncte. Dintre localităţile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasele I şi II, amintim: Câmpulung, Rădăuţi, Siret, Solca, Buneşti, Calafindeşti, Ciprian Porumbescu, Drăgoieşti, Fântânele, Grăniceşti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini, Muşeniţa, Rădăşeni, Slatina, Şcheia, Todireşti.

Suprafaţa ocupată cu livezi se încadrează în clasa III de calitate, cu o notă medie de bonitare de 52 puncte. În comunele Adâncata, Ciprian Porumbescu şi Şcheia, sunt suprafeţe mai favorabile pentru această folosinţă, respectiv clasele I, II de calitate.


70

Clasa de calitateSuprafaţa

(ha) I II III IV V

Clasa de calitate medie

Nrcrt Folosinţa

reală cartată Ha NP Ha NP Ha NP Ha NP Ha NP clasa NP

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 Arabil 177801 177801 2733 84 41581 71 72422 53 42232 33 18833 14 III 49

2 Păşuni 93440 93440 3162 83 13530 68 30282 52 27911 33 18555 15 III 42

3 Fâneţe 74791 74791 1544 84 3564 66 17125 51 33167 32 19391 14 IV 34

4 Livezi 3470 3470 1 81 20 65 3030 56 198 29 221 15 III 52

5 Vii - - - - - - - - - - - - - -

6 Total agricol 349502 349502 7440 84 58695 70 122859 52 103508 33 57000 14 III 44

7 Neproductiv 1080 - - - - - - - - - - - - -

8 Alte suprafeţe 504768 - - - - - - - - - - - - -

Total judeţ 855350 349502 7440 84 58695 70 122859 52 103508 33 57000 14 III 44

Tabel 5.2.2.1 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate şi folosinţe agricole

Clasa I2.13%

Clasa II16.79%

Clasa IV29.62%

Clasa III35.15%

Clasa V16.31%

Fig. 5.2.2.1 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate


71

5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Din datele furnizate de O.J.S.P.A. Suceava, rezultă că pe teritoriul judeţului sunt următoarele suprafeţe de teren afectate de diferite tipuri de degradare:

Nr. crt.

Factori limitativi Suprafaţa(ha)

1. Exces de umiditate în sol 119.0002. Eroziune de suprafaţă 33.1433. Eroziune de adâncime 8574. Alunecări şi surpări 21.0005. Terenuri inundabile 19.7006. Compactarea solului 32.5007. Aciditatea puternică şi moderată 247.000

Total 472.343Notă: Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori restrictivi.

Tabel 5.2.3. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii de producţie

Exces de umiditate în sol În anii ploioşi, pe suprafeţe relativ extinse apare excesul de umiditate, datorat în

primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar.o Gleizarea apare în condiţiile existenţei permanente în profilul solului a unui start

acvifer freatic, când adâncimea acestuia prezintă o oscilaţie de 1 m, iar circulaţia apei freatice este foarte lentă din cauza unui material parental argilos. Cele mai mari suprafeţe de teren afectate de gleizare se găsesc partea coborâtă a depresiunii Rădăuţi ( Volovăţ, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu de Sus şi Grăniceşti).

o Pseudogleizarea este cauzată de acumularea şi stagnarea temporară a apei din precipitaţii în profilul de sol deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil. Din cauza alternanţei proceselor de oxidare şi reducere care au loc în sol în condiţii de exces sau deficit de aer, solul capătă un aspect marmorat. Cele mai mari suprafeţe afectate de exces de umiditate temporar sunt în bordura piemontană a Obcinei Mari, cu luvisoluri tipice şi albice (Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore, Cajvana), dar şi Podişul Dragomirnei: (Siret, Muşeniţa Calafindeşti, Bălcăuţi, Grămeşti) şi Podişul Fălticenilor.

Eroziunea prin apăo de suprafaţă este cauzată de îndepărtarea particulelor fine de sol sau rocă prin

acţiunea apei care se scurge laminar pe suprafaţa solului. În judeţul Suceava se întinde pe 33.143 ha. şi afectează zone din Podişul Fălticenilor, în comunele: Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti, dar şi din Podişul Dragomirnei: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea, Todireşti, Soloneţ. Are consecinţe negative asupra mediului prin piederea de sol (strat fertil), colmatarea râurilor, lacurilor, şoselelor, terenurilor şi localităţilor din aval, afectarea faunei acvatice din cauza suspensiilor solide, precum şi eutrofizarea lacurilor.

o de adâncime se manifestă prin prezenţa ogaşelor şi ravenelor şi afectează 857 ha, în zona de podiş a judeţului Suceava mai ales în comunele Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolheşti, Boroaia: Ca şi în cazul eroziunii de suprafaţă cele mai mari suprafeţe afectate sunt in podişul Fălticenilor.

Alunecările de teren reprezintă deplasarea naturală a unei suprafeţe de teren aflată în pantă pe o suprafaţă înclinată argiloasă, de obicei umedă, sub acţiunea gravitaţiei.

o stabilizate afectează 16.991 ha, mai ales în comunele Cacica, Botoşana, Caşvana,


72

Todireşti, în partea vestică a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmăneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti şi Vultureşti.

o active (4009 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Fălticeni, Rădăşeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata) şi municipiul Suceava (versant NE).

Terenuri inundabileSuprafaţa afectată de inundaţii prin revărsare este prezentă în toate localităţile

situate pe cursurile principale de apă din judeţ: Siret, Suceava, Moldova, Suceviţa, Dorna, Suha, Humor şi celelalte pâraie care prin viituri afectează zone agricole, industriale, construcţii, şosele poduri, căi ferate, etc.Compactarea solului

Acest fenomen afectează toate teritoriile comunale situate în zona de podiş colectivizată, pe o suprafaţă de cca 32500 ha. Deteriorarea structurii şi tasarea solului determină reducerea producţiei prin creerea unui dezechilibru între volumul de aer şi apă din sol. Suprafeţele cele mai afectate sunt în Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone ale judeţului în proporţie variabilă.Aciditate puternică şi moderată

Afectează aproximativ 247000 ha şi este răspândită în tot judeţul. Predomină în zona montană unde sunt teritorii care au peste 80-90% din suprafaţă afectată de acidifiere (Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta, etc), dar se întâlneşte şi în zona piemontană (Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei), precum şi în cea de podiş (Ciprian Porumbescu, Preuteşti, Rădăşeni). Se poate corecta prin aplicarea de amendamente.

5.2.4. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Pentru punerea în valoare a capacităţii de producţie a terenurilor agricole şi în principal a suprafeţelor de teren arabil, s-au amenajat în decursul timpului lucrări de desecare-drenaj, combatere a eroziunii solului, îndiguiri şi regularizări.

Amenajările de desecare-drenaj au rol de regularizare a regimului apei din profilul şi de la suprafaţa solului. Suprafaţa amenajată pentru desecare totalizează 55101 ha, iar reţelele de drenaj se întind pe o suprafaţă de 27276 ha.

Pentru protecţia antierozională a terenurilor agricole, sunt realizate lucrări de CES care se întind pe o suprafaţă de 85189 ha.

Din păcate, starea tehnică a acestor amenajări este departe de a fi satisfăcătoare, unele dintre acestea nefiind funcţionale din cauza lipsei fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.

5.2.5. Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării

În judeţul Suceava nu s-au identificat suprafeţe de teren afectate de deşertificare. Seceta afectează uneori suprafeţe destul de întinse din judeţul Suceava, având drept urmare scăderea producţiilor agricole sau chiar compromiterea în totalitate a acestora. Pentru combaterea efectelor secetei, este amenajată pentru irigaţii o suprafaţă de 3778 ha. Din cauza lipsei de fonduri suprafaţa contractată anual este destul de mică, după cum se vede şi în tabelul următor:

Suprafaţa (ha)Suprafaţa amenajată 3778Potenţial de irigare în 2004 430Suprafaţa irigată în 2004 117,3

Tabel 5.2.5. Reducerea efectului secetei si combaterea deşertificării


73

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

5.3.1. Îngrăşăminte

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont de natura solurilor, necesităţile plantelor şi condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot provoca dereglerea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).

Excesul de azotaţi şi fosfaţi cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.

Privatizarea în agricultură s-a realizat în proporţie de 90%, rezultând un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor agricole, astfel încât micii proprietari nu pot beneficia de tehnologii performante şi eficiente în cultivarea pământului. Ca urmare a facilităţilor acordate de prevederile OG nr.108/2001, a programelor de cofinanţare pentru procurarea de mijloace mecanice, numărul exploataţiilor agricole a crescut an de an, astfel că la sfârşitul anului 2004 existau în judeţ 189 astfel de exploataţii, din care 36 vegetale şi 58 exploataţii mixte.

Un rol important în îndrumarea producătorilor particulari revine specialiştilor de la centrele agricole din judeţ.

5.3.1.1. Utilizarea îngrăşămintelor naturale

Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, în perioada 2000-2004, s-au administrat următoarele cantităţi de îngrăşăminte naturale:

Anul Cantitatea totalăaplicată (to.)

Suprafaţa pe care s-au aplicat (ha.)

Cantitatea medie la hectar (to/ha)

2000 652.722 22.742 28.7

2001 815.671 29.591 27.6

2002 795.135 27.830 28.6

2003 815.212 27.634 29.5

2004 871.125 28.845 30.2

Tabel 5.3.1.1. Utilizarea îngrăşămintelor naturale

Se observă că suprafaţa fertilizată cu îngrăşăminte organice a crescut în ultimii ani, cu efecte pozitive asupra mediului. După cum reiese din tabel administrarea acestora s-afăcut fără excese.

5.3.1.2. Utilizarea îngrăşămintelor chimice

Cantitatea aplicata (tone substanţa activă)Anul

azotoase fosfatice potasice Total

Suprafaţape care s-a administrat

(ha)

% din suprafaţa

arabilă

2000 5925 1870 610 8405 98435 54,402001 6683 2010 795 9488 106580 59,002002 6999 2038 814 9851 111668 61,822003 7210 2325 975 10510 125720 69,602004 7915 2594 898 11407 119175 65,98

Tabel 5.3.1.2. Utilizarea îngrăşămintelor chimice


74

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

tone

azotoase 5925 6683 6999 7210 7915

fosfatice 1870 2010 2038 2325 2594

potasice 610 795 814 975 898

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 5.3.1.2. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în judeţul Suceava

În anul 2004 s-au adminstrat cantităţi mai mici de îngrăşăminte potasice. Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, faţă de necesar s-au folosit în perioada de referinţă între 54% şi maxim 70% îngrăşăminte chimice.

5.3.2. Produse fitosanitare

Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradează. Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu, sau translocate în plante, unele însă putând persista în sol mulţi ani de la aplicare. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde de cantitatea utilizată, modul de administrare, precum şi de toxicitatea şi perioada de remanenţă a acestora în sol.

Pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale mediului este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii cu aceste produse.

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, în anul 2004, s-au utilizat următoarele cantităţi de pesticide:

Consum total de pesticide (to.subst.activa) Kg.subst.activă/ha. arabilTotal Insecticide Fungicide Erbicide

Regulatoride crestere Total Insecticide Fungicide Erbicide

127451 20727 55296 51428 - 2.79 0.64 1.97 0.18

Tabel 5.3.2. Produse fitosanitare

Deoarece utilizarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori care pot influenţa în mod negativ mediul, se pune un accent deosebit pe profesionalizarea agriculturii prin cursurile pe care le organizează Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Suceava.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În judeţul Suceava nu sunt suprafeţe de sol afectate de reziduuri zootehnice.

5.3.4. Irigaţii

Suprafaţa totală amenajată pentru irigaţii în judeţul Suceava este de 3.778 ha, din care:

- sistemul de irigaţii Bosanci cu o suprafaţă de 573 ha;- sistemul de irigaţii Dragomirna cu o suprafaţă de 610 ha;- sistemul de irigaţii Liteni-Moara cu o suprafaţă de 431 ha;


75

- sistemul de irigaţii Grăniceşti cu o suprafaţă de 361 ha;- sistemul de irigaţii Liteni-Fălticeni cu o suprafaţă de 324 ha;- sistemul de irigaţii Băişeşti cu o suprafaţă de 777ha;- sistemul de irigaţii Grigoreşti-Vereşti cu o suprafaţă de 702 ha.

În anul 2004 potenţialul de irigare a fost de 430 ha (208 ha în sistemul de irigaţii Dragomirna şi 150 ha în sistemul de irigaţii Liteni).

În lipsa solicitărilor de la beneficiar, s-a irigat o suprafaţă totală de 111,7 ha.

5.3.5. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor rezultate în urma activităţilor din sectorul industrial, minier, etc.

În anul 2004, APM Suceava a efectuat analize de sol în zonele limitrofe depozitelor de deşeuri industriale şi a a unor halde de steril şi iazuri de decantare, constat’nd următoarele:

- nu s-au inregistrat depăşiri la indicatorii analizaţi (metale grele) în zona limitrofă haldei de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava;

- zona limitrofă depozitelor de nămol organic şi anorganic a SC AMBRO SA Suceava prezintă uşoare depăşiri a pragului de alertă la indicatorul Cr, pentru folosinţe sensibile;

- aval de halda de steril Mestecăniş, s-au înregistrat depăşiri la AS peste pragul de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile;

- aval iaz de decantare Dealu Negru au fost depăşiri la Cr şi As peste pragul de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile;

- depăşiri la indicatorul Mn peste pragul de intervenţie s-au înregistrat aval halde de steril Oiţa, Tovan şi Arşiţa;

- În zona aval a iazurilor de decantare Tărnicioara şi Valea Străjii care aparţin Uzinei de Preparare Tarniţa au fost depăşiri la indicatorii As şi Pb peste pragul de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile, iar peste pragul de alertă sunt depăşiri la Cu.

5.4. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Prin fertilitatea solului se înţelege capacitatea acestuia de a asigura condiţii fizico-chimice şi biologice optime pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor şi de a pune la dispoziţia acestora apa şi elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetaţie.

Starea de fertilitate a solurilor este factorul esenţial pentru practicarea unei agriculturi durabile.

Agricultura are o influenţă importantă asupra mediului, determinată în principal de: modul de utilizare a suprafeţelor agricole; aplicarea îngrăşămintelor şi pesticidelor; amenajările agricole.

5.4.1. Evoluţia utilizării solului de către agricultură

Conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, fondul funciar a avut următoarele utilizări:

Suprafaţa (ha)Tipul de folosinţe2001 2002 2003 2004

Terenuri agricole 349131 349131 349826 349810Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

456579 456394 453566 453566

Ape, bălţi, lacuri 13636 13630 12129 12145Alte suprafeţe 36004 36195 39829 39829Total judeţ 855350 855350 855350 855350

Tabel 5.4.1.1. Structura fondului funciar al judeţului Suceava


76

Suprafaţa agricolă a crescut în anul 2003 comparativ cu anii anteriori în schimb, în aceeaşi perioadă a scăzut suprafaţa pădurilor, a apelor şi bălţilor. Alte suprafeţe (terenuri neproductive), în special curţi şi construcţii au crescut.

5.4.2.Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe

În tabelul 5.4.2.1. se prezintă evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2001-2004, conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava. Se remarcă o uşoară creştere a suprafeţei terenurilor arabile şi a celor ocupate cu fâneţe, în timp ce a scăzut suprafaţa păşunilor şi a livezilor.

2001 2002 2003 2004Tipul de folosinţă ha % ha % ha % ha %Arabil 179859 51.52 179859 51.52 180494 51.60 180620 51.63Păşuni 91108 26.10 91108 26.10 90450 25.86 90430 25.85Fâneţe 74819 21.43 74819 21.43 75675 21.63 75700 21.64Vii - - - - - - - -Livezi 3345 0.96 3345 0.96 3207 0.92 3060 0.87Total agricol

349131 100 349131 100 349826 100 349810 100

Tabel 5.4.2.1. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Suceava

5.4.3. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol (perioada 2001-2004)Conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava în

perioada 2001-2004, a fost avizată retragerea definitivă din circuitul agricol a următoarelor suprafeţe de teren situate în extravilanul localităţilor, în vederea construirii de locuinţe şi a altor obiective:

2001 2002 2003 2004Suprafaţa scoasă definitiv din circuitul

agricol (ha) 2,88 7,42 27,98 16,64

Tabel 5.4.3.1. Evoluţia terenurilor agricole retrase definitiv din circuitul agricol

5.4.4. Evoluţia suprafeţelor împădurite.După cum se vede în tabelul 5.4.1.1. suprafaţa pădurilor şi a altor terenuri cu

vegetaţie forestieră a înregistrat o uşoară scădere în perioada 2001-2003, în favoarea terenurilor agricole şi a altor suprafeţe (terenuri neproductive).

5.4.5.Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, ovine, caprine, păsări)

În tabelul 5.4.5.1. este redată dinamica efectivelor de animale, în judeţul Suceava, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Categoria de animale

2000 2001 2002 2003 2004

Bovine total 167947 166283 167645 169503 170115Ovine+caprine 209433 211407 198109 196504 230115Porcine 137947 104764 121185 101397 115400Pasari 1522881 1506505 1502883 1458620 1420000

Tabel 5.4.5.1. Evoluţia şeptelului în perioada 2000-2004

Se constată creşterea efectivelor de bovine, ovine şi porcine, comparativ cu anul 2003, şi scăderea continuă a efectivelor de păsări în perioada analizată.


77

5.5.Răspunsuri

5.5.1. Reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de diferite procese în urma activităţilor antropice

În anul 2004 au continuat lucrările de reconstrucţie ecologică începute în anul 2003, la următoarele perimetre miniere închise:

La perimetrul minier Pârâul Ursului - Isipoaia, com Broşteni (S=17,791 ha), SC CASTRUM CORPORATION SRL Negreşti Oaş a executat următoarele lucrări: închiderea galeriilor cu diguri de rambleiere şi montarea conductelor de evacuare gaz şi drenare apă, lucrări de consolidare şi ecologizare a haldelor de steril ( rambleierea ravenelor, execuţia de gărduleţe de coastă, a treptelor de cădere din zidărie de piatră şi a şanţurilor de gardă, plantarea platformelor şi taluzurilor). Au fost executate şi lucrările de demolare a unor construcţii din perimetrul minier, deşeurile rezultate fiind utilizate la rambleere. La Perimetrul minier Puzdra, comuna Broşteni, (S = 4,598ha), s-au executat lucrări de închidere la galeriile 31 şi 60, prin execuţia digurilor de rambleere, captarea apei şi aerului, racordarea apelor captate la galeria 60 la desnisipatorul care a fost construit. La perimetrul minier Pârâul Câinelui, comuna Broşteni (S = 5,9 ha), s-au executat lucrări de închidere a galeriilor prin rambleere, captarea gazelor şi drenarea apei, lucrări de consolidare a haldelor de steril prin rambleerea ravenelor, execuţia de gărduleţe de coastă, şanţuri de gardă, plantarea platformelor şi taluzelor.

Lucrările menţionate au fost finanţate de Banca Mondială.

5.5.2.Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului

Prin natura sa biologică, agricultura ar trebui să contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, dar, prin practicarea unor sisteme de cultivare a solului neraţionale, agricultura poate deveni un factor de poluare al mediului înconjurător.

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecţia mediului, astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială.

Gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie, orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii agrochimice a solurilor, creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile.

Conştientizând această problemă, micii proprietari de teren au constituit exploataţii agricole, fiind stimulaţi de facilităţile acordate de prevederile O.G. nr.108/2001, a programelor de cofinanţare pentru procurarea de mijloace mecanice, precum şi de programele de tip FIDA şi SAPARD. Pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele, producătorii agricoli au posibilitatea să urmeze cursurile de calificare organizate, de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă.

Conform datelor existente în Cartea Albă a judeţului, evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2004 este redată în tabelul 5.5.2.1.

Anul Exploataţii vegetale

Exploataţii mixte

Exploataţii zootehnice

Total exploataţii

2002 5 19 30 542003 26 35 65 1262004 36 58 95 189

Tabel 5.5.2.1. Evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2004, în judeţul Suceava


78

5.5.3. Utilizarea durabilă a soluluiOferind resursele de bază necesare vieţii, solul este cel mai preţios capital al

sistemelor biologice.Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale

acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol; habitat pentru organisme.

Odată cu formarea sa solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub acţiunea factorilor naturali, cât mai ales a celor antropici. Cu toate acestea degradarea solului nu a fost privită cu foarte multă atenţie în decursul timpului.

Una din cele mai importante cauze de degradare a solului o constituie utilizarea şi administrarea neraţională a terenurilor agricole.

În vederea utilizării durabile a solului se impune respectarea următoarelor măsuri:o limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru om şi

mediu, prin acumularea de reziduuri în sol, produse agroalimentare, furaje şi în organismul uman.

o îmbinarea raţională a mijloacelor chimice şi biologice, aplicarea întregului complex agrofitotehnic;

o extinderea cultivării unor soiuri de hibrizi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor;o tratarea seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile;o respectarea rotaţiei culturilor în asolamente;o administrarea uniformă şi echilibrată a îngrăşămintelor naturale şi chimice, în

conformitate cu recomandările studii agrochimice a solurilor. În judeţul Suceava sectorul privat deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole.Majoritatea producătorilor agricoli inclină spre o eficientizare a folosirii terenului prin

comasări de suprafeţe în sensul creerii de exploataţii cu dimensiuni optime care să le permită folosirea tehnologiilor specifice fiecărei culturi. 5.6. Monitorizarea calităţii solului

Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea lor ca amploare, gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru corelarea optimă între dezvoltarea umană şi natură.

Astfel a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă, cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia.

Sistemul de monitoring a stării de calitate a solurilor din România a fost creat începând din anul 1977, la recomandarea U.N.E.P., iar din 1992 s-a trecut la un alt sistem de monitoring al solurilor armonizat cu cel european.

Sistemul se caracterizează prin patru elemente de bază: repartiţia spaţială, densitatea reţelei de observaţie, setul de indicatori şi periodicitatea determinărilor. Sistemul de monitorizare cuprinde 940 de situri (amplasamente), într-o reţea fixă de 16x16 km, monitorizarea desfăşurându-se pe trei niveluri:

- nivelul I – pentru identificarea problemelor privind calitatea solurilor, urmărind periodic evoluţia acestora printr-un set de indicatori obligatorii;

- nivelul II - pentru identificarea cauzelor proceselor degradării solurilor;- nivelul III – pentru identificarea unor posibile soluţii de remediere.

În decursul anului 2004, Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava, a recoltat probe pedologice, agrochimice şi de plante din cele 21 de situri de nivel I existente în judeţ, pe suprafaţa agricolă. Periodicitatea determinărilor este de 10 ani, OJSPA ocupându-se doar de recoltarea şi etichetarea probelor. Analiza, diagnoza şi prelucrarea datelor este realizată de către Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice Bucureşti.


79

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE

6.1. BIODIVERSITATEA

6.1.1. Habitate naturale

Din cele 10 regiuni biogeografice câte are în evidenţă Comunitatea Europeană, în România se regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iar judeţul Suceava aparţine zonelor alpină, continentală şi stepică.

Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţia noastră prin Legea nr. 462/2001, anexa nr. 2. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11 situri de importanţă comunitară unele dintre ele de importanţă prioritară: turbării active, turbării împădurite, păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur.

Nr.crt.

Tip habitat Localizare

1. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine - pajişti calcifile

Crucea, Pojorâta, Stulpicani, Vatra Dornei

2. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia coerulea)

Bosanci

3. Turbării active Poiana Stampei, Şaru Dornei, Moldova Suliţa

4. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin

Pojorâta – Valea Putnei

5. Păduri de tip Asperulo – Fagetum Dragomirna6. Turbării împădurite Poiana Stampei, Şaru

Dornei, Moldova Suliţa7. Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase cu

Quercus roburZamostea

8. Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Pătrăuţi9. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane Obcinele Bucovinei, M-ţii

Suhardului, M-ţii Călimani, M-ţii Bistriţei, M-ţii Rarău, M-ţii Slătioarei,

10. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra M-ţii Călimani11. Fâneţe montane Stulpicani

Tabel 6.1.1.1 Tipuri de habitate naturale din judeţul Suceava identificate conform anexei nr. 2 din Legea nr. 462/2001

6.1.2. Floră şi faună sălbatică

Din observaţiile efectuate în 2004 au fost identificate următoarele specii de plante de interes comunitar conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4. De menţionat că toate aceste specii sunt bine reprezentate de populaţii stabile localizate în rezervaţiile respective.

Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare

1. Ligularia sibirica (Gălbenele) Ponoare2. Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) Zamostea, Pojorâta,

Stulpicani3. Iris aphylla hungarica (Iris) Ponoare4. Pulsatilla patens (Dediţel) Ponoare5. Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Breaza


80

Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare

6. Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) Poiana Stampei, Şaru Dornei, Moldova Suliţa

7. Galanthus nivalis (Ghiocel) Zamostea, Pătrăuţi, Dragomirna

8. Arnica montana (Arnica) Pojorâta, Stulpicani,Moldoviţa

9. Gentiana lutea (Ghinţură galbenă) Şaru Dornei, Dorna Candreni

Tabel 6.1.2.1. Specii de floră sălbatică inventariată conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4

Fig. 6.1.2.1. Rhododendron Kotschyi – Munţii Călimani

Fig. 6.1.2.2. Trollius europaeus (bulbuc) Fig. 6.1.2.3. Adonis vernalis (Ruşcuţa)

Speciile de faună inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4 au relevat existenţa unei bogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) şi a unei variate ornitofaune la care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore importanţă prioritară o au ursul şi vidra, iar dintre păsări acvila ţipătoare.


81

Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei

Localizare

1. Myotis blythi - liliac Rarău2. Myotis myotis - liliac Rarău3. Ursus arctos – urs Pojorâta, Stulpicani, Crucea4. Lutra lutra – vidră Zamostea, Crucea5. Lynx lynx – râs Cârlibaba, Crucea, M-ţii Călimani6. Canis lupus – lup Pojorâta, Stulpicani, Crucea7. Felis silvestris – pisică sălbatică Dragomirna8. Meles meles – bursuc Stulpicani, Ponoare, Dragomirna9. Hucho hucho – lostriţă Crucea

10. Misgurnus fossilis – ţipar Zamostea11. Lacerta viridis – guşter Ponoare, Frumoasa, Zamostea12. Vipera berus – viperă Crucea, Pojorâta, Breaza13. Salamandra salamandra – salamandră Câmpulung Moldovenesc14. Lucanus cervus – rădaşcă Pătrăuţi, Zamostea15. Parnassius apollo – fluturele apolo Stulpicani, Crucea16. Tyto alba – strigă Pătrăuţi, Dragomirna17. Ciconia ciconia – barză Zamostea, Frasin, Voitinel, Fălticeni18. Tetrao tetrix – cocoş de mesteacăn M-ţii Călimani19. Aquila clanga – acvilă ţipătoare Crucea20. Bubo bubo – bufniţă Moldova Suliţa, Zamostea21. Athene noctua – cucuvea Pătrăuţi, Dragomirna, Zamostea22. Corvus corax – corb Crucea, M-ţii Călimani23. Gavia arctica – cufundar polar Măneuţi, Rădăuţi24. Botaurus stelaris – buhai de baltă Rădăuţi25. Ixobrychus minutus – stârc pitic Rădăuţi26. Egreta garzeta – egretă mică Zvoriştea27. Egretă alba – egretă mare Rădăuţi, Măneuţi28. Cygnus olor – lebădă de vară Vicovu de Sus – Bivolărie29. Ciconia nigra – barză neagră Marginea, Costişa, Climăuţi, Satu

Mare30. Ardea purpurea – stârc cenuşiu Rădăuţi, Satu Mare, Milişăuţi31. Branta ruficollis – gâscă cu gât roşu Fălticeni32. Pernis apivorus – viespar Voitinel, Bilca, Horodnic de Sus,

Dorneşti33. Aquila pomarina – acvilă Gălăneşti, Dorneşti, Voitinel, Volovăţ34. Numenius arquata – culic mare Satu Mare, Rădăuţi35. Tringa glareola – fluierar de mlaştină Ţibeni, Dorneşti36. Sterna hirundo – chira de baltă Rădăuţi37. Chlidonias hybridus – chirighiţă cu obraz

albRădăuţi, Vicovu de Jos

38. Caprimulgus europaeus – caprimulg Pătrăuţi, Dragomirna39. Alcedo atthis – pescăraş albastru Vicovu de Sus, Bilca, Dorneşti, Satu

Mare40. Picus canus – ghionoaie sură Volovăţ, Satu Mare, Gălăneşti,

Rădăuţi, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Voitinel

41. Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini

Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Costişa, Rădăuţi, Marginea

42. Dendrocopos medius – ciocănitoare de Rădăuţi, Ţibeni, Dorneşti, Iaz, Costişa,


82

Nr.crt.


Localizare

stejar Vicovu de Jos, Volovăţ43. Ficedula parva – muscar mic Marginea, Volovăţ, Burla, Vicovu de

Jos, Vicovu de Sus44. Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic Costişa, Măneuţi, Rădăuţi, Milişăuţi45. Lanius minor – sfrâncioc cu frunte

neagrăCostişa, Dorneşti, Măneuţi, Rădăuţi, Horodnic de Sus, horodnic de Jos

46. Tachybaptus ruficollis – corcodel mic Rădăuţi, Milişăuţi47. Podiceps cristatus – corcodel mare Siret, Grămeşti48. Accipiter nisus – uliu păsărar Rădăuţi, Bilca, Voitinel, Măneuţi,

Dorneşti, Volovăţ, Satu Mare49. Accipiter gentilis – uliu porumbar Marginea, Volovăţ, Rădăuţi, Ţibeni,

Iaz50. Buteo buteo – şorecar comun Vicovu de Sus, Vicovu de Jos,

Marginea, Volovăţ, Dorneşti, Rădăuţi51. Aquila pomarina – acvilă ţipătoare mică Dorneşti, Voitinel, Gălăneşti, Marginea52. Falco tinnunculus – vânturel roşu Dorneşti, Rădăuţi, Frătăuţii Vechi,

Costişa, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Bilca, Frătăuţii Noi

53. Falco subbuteo – şoimul rândunelelor Voitinel, Iaz, Volovăţ, Rădăuţi, Marginea

54. Rallus aquaticus – cârstel de baltă Rădăuţi55. Charadrius dubius – prundăraş gulerat

micFrătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi, Măneuţi, Dorneşti

56. Numenius arquata – culic mare Satu Mare, Rădăuţi57. Larus ridibundus – pescăruş râzător Rădăuţi58. Larus argentatus – pescăruş argintiu Rădăuţi, Măneuţi, Costişa, Satu Mare59. Cuculus canorus – cuc Vicovu de Sus, Vicovu de Jos,

Rădăuţi, Bilca, Zamostea, Ţibeni, Costişa

60. Upupa epops – pupăză Voitinel, Horodnic de Jos, Volovăţ, Măneuţi, Costişa

61. Strix aluco – huhurez mic Voitinel, Satu Mare, Rădăuţi, Dorneşti62. Asio otus – ciuf depădure Rădăuţi, Marginea, Gălăneşti, Volovăţ63. Apus apus – drepnea neagră Marginea64. Riparia riparia – lăstun de mal Rădăuţi – Marginea 65. Hirundo rustica – rândunică Zvoriştea, Zamostea, Rădăuţi,

Marginea66. Picus viridis – ghionoaie verde67. Delichon urbica – lăstun de casă Gălăneşti, Rădăuţi, Milişăuţi, Dorneşti,

Bilca68. Anthus trivialis – fâsă de pădure Volovăţ, Satu Mare, Horodnic de Sus69. Motacilla alba – codobatură albă Marginea, Rădăuţi, Costişa, Voitinel70. Motacilla cinerea – codobatură de munte Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Ţibeni,

Bilca, Dorneşti71. Prunella modularis – brumăriţă de

pădureVoitinel, Marginea

72. Cinclus cinclus – pescărel negru Milişăuţi, Satu Mare, Dorneşti, Bilca73. Troglodytes troglodytes – ochiuboului Rădăuţi, Dorneşti, Iaz, Măneuţi, Burla74. Acrocephalus arundinaceus – lăcar mare Rădăuţi


83

Nr.crt.


Localizare

75. Erithacus rubecula – măcăleandru Volovăţ, Costişa, Gălăneşti, Satu Mare, Frătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi, Măneuţi

76. Phoenicurus phoenicurus – codroş de pădure

Marginea, Voitinel, Dorneşti, Rădăuţi Bilca, Vicov de Jos, Vicov de Sus

77. Phoenicurus ochruros – codroş de munte Rădăuţi, Horodnic de Sus, Horodnic de josBilca, Marginea, Volovăţ, Costişa

78. Oenanthe oenanthe – pietrar sur Rădăuţi, Dorneşti, Milişăuţi, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi

79. Sylvia curruca – silvie mică Vicivu de Jos, Vicovu de Sus, Bilca, Rădăuţi, Dorneşti, Marginea, Volovăţ

80. Sylvia communis – silvie de câmp Voitinel, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Rădăuţi, Bilca, Marginea, Volovăţ

81. Sylvia borin – silvie de zăvoi Bilca, Gălăneşti, Costişa, Măneuţi82. Sylvia atricapilla – silvie cu cap negru Rădăuţi, Voitinel, Marginea, Volovăţ,

Dorneşti, Costişa, Măneuţi83. Phylloscopus collybita – pitulice mică Burla, Voitinel, Marginea, Rădăuţi84. Phylloscopus sibilatrix – pitulice

sfârâitoareRădăuţi, Volovăţ, Marginea, Milişăuţi

85. Phylloscopus trochilus – pitulice fluierătoare

Satu Mare, Dorneşti, Măneuţi, Frătăuţii Vechi, Marginea, Volovăţ

86. Regulus regulus – auşel cu cap galben Marginea, Burla, Voitinel, Bilca, Rădăuţi, Vicovu de Sus

87. Regulus ignicapillus – auşel sprâncenat Dorneşti, Voitinel, Rădăuţi, Marginea88. Musicapa striata – muscar sur Volovăţ, Satu Mare, Iaz, Voitinel,

Costişa, Gălăneşti, Dorneşti, Măneuţi89. Ficedula parva – muscar mic Marginea, Volovăţ, Burla, Vicocu de

Sus, Vicovu de Jos90. Parus palustris – piţigoi sur Marginea, Voitinel, Volovăţ, Rădăuţi91. Parus major – piţigoi mare Satu Mare, Dorneşti, Milişăuţi,

Voitinel, Zamostea92. Parus caeruleus – piţigoi albastru Rădăuţi, Horodnic de Sus, Bilca,

Volovăţ, Voitinel, Horodnic de Jos93. Parus cristatus – piţigoi moţat Volovăţ, Voitinel, Marginea94. Parus ater – piţigoi de brădet Vicovu de Sus, Marginea, Voitinel95. Certhia familiaris – cojoaică de brădet Marginea, Voitinel, Burla, Voitinel96. Oriolus oriolus – grangur Rădăuţi, Gălăneşti, Dorneşti, Voitinel97. Lanius excubitor – sfrâcioc mare Rădăuţi, Vicovu de Sus, Vicovu de

Jos, Bilca, Volovăţ, Satu Mare, Dorneşti

98. Nucifraga caryocatactes – alunar Marginea, Vicovu de Sus, Volovăţ99. Emberiza citrinella – presură galbenă Rădăuţi, Milişăuţi, Dorneşti, Satu

Mare, Costişa, Volovăţ, Măneuţi, Voitinel

100. Emberiza schoeniclus – presură de stuf Rădăuţi101. Fringilla coelebs – cinteză Horodnic de Sus, Horodnic de Jos,

Rădăuţi, Dorneşti, Iaz, Bilca, Satu


84

Nr.crt.


Localizare

Mare 102. Fringilla montifringilla – cinteză de iarnă Rădăuţi, Dorneşti, Marginea, Voitinel,

Măneuţi103. Serinus serinus – cănăraş Rădăuţi, Bilca, Milişăuţi, Horodnic de

Sus, Horodnic de Jos104. Carduelis carduelis – sticlete Iaz, Costişa, Rădăuţi, Satu Mare,

Voitinel105. Carduelis chloris – florinte Iaz, Costişa, Rădăuţi, Satu Mare,

Frătăuţii Noi, Dorneşti106. Carduelis cannabina – cânepar Măneuţi, Iaz, Rădăuţi, Bilca, Dorneşti107. Coccothraustes coccothraustes –

botgrosMarginea, Dorneşti, Volovăţ, Burla

Tabel 6.1.2.2. Specii de faună sălbatică inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4

6.1.3. Specii din flora şi fauna sălbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Această activitate a fost atent monitorizată de APM Suceava în anul 2004 prin eliberarea de autorizaţii conform Ordinului nr. 647/2001, privind aprobarea procedurii de a autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora.

Astfel în 2004 s-au emis un număr de 35 de autorizaţii din care 32 pentru recoltare floră sălbatică şi 3 pentru recoltare faună.

În mod sintetic cantităţile de ciuperci, fructe de pădure şi plante medicinale recoltate în 2004 se regăsesc în tabelul 6.1.3.1.

Nr.crt.

Specia U.M. Cantitate

I. Ciuperci1. Hribi (Boletus sp.) Kg 354.1002. Gălbiori (Cantharellus cibarius) Kg 146.6003. Ghebe (Armillaria mellea) Kg 125.6004. Alte specii Kg 8.300II. Fructe de pădure1. Afine (Vaccinium myrtillus) Kg 42.0002. Merişoare (Vaccinium vitis-idaea) Kg 16.0003. Zmeură (Rubus idaeus) Kg 176.0004. Fragi (Fragaria vesca) Kg 6.0005. Măceşe (Rosa canina) Kg 91.000III. Plante medicinale1. Arnică (Arnica montana) Kg 1.5002. Tei (Tilia sp.) Kg 6.0003. Iederă (Hedera helix) Kg 1.0004. Soc (Sambucus nigra) Kg 1.0005. Vâsc (Viscum album) Kg 2.0006. Pedicuţă (Licopodium clavatum) Kg 6007. Brad (Abies alba) Kg 3.0008. Mătrăgună (Atropa beladona) Kg 1.000

Tabel 6.1.3.1 Specii floră sălbatică valorificată economic în anul 2004În mod sintetic în tabelul de mai jos sunt redate cantităţile valorificate economic pe


85

specii, din fondurile de vânătoare ale judeţului Suceava.

Nr.crt.

Specia U.M. Cantitate

I. Specii de mamifere de interes vânătoresc1. Urs (Ursus arctos) buc. 32. Lup (Canis lupus) buc. 173. Râs (Lynx lynx) buc. 16

4. Pisică sălbatică (Felis sylvestris) buc. 55. Cerb comun (Cervus elaphus) buc. 1716. Cerb lopătar (Dama dama) buc. 97. Căprior (Capreolus capreolus) buc. 1648. Mistreţ (Sus scrofa) buc. 3229. Iepure (Lepus europaeus) buc. 294010. Viezure (Meles meles) buc. 7211. Vulpe (Vulpes vulpes) buc. 59112. Jder de copac (Martes martes) buc. 3013. Jder de piatră (Martes foina) buc. 614. Dihor (Putorius putorius) buc. 6115. Nevăstuică (Mustela nivalis) buc. 2416. Hermelină ( Mustela erminea) buc. 817. Bizam (Ondrata zibethica) buc. 15II. Specii de păsări de interes vânătoresc1. Cocoş de munte (Tetrao urogallus) buc. 412. Prepeliţă (Coturnix coturnix) buc. 8803. Raţă sălbatică (Anas plathyrhyncos) buc. 25854. Sitar de pădure (Scolopax rusticola) buc. 2655. Lişiţă (Fulica atra) buc. 1506. Sturz (Turdus iliacus) buc. 15657. Porumbel sălbatec (Columba palumbus) buc. 11908. Turturică (Streptopelia turtur) buc. 2859. Graur (Strurnus vulgaris) buc. 204010. Stăncuţă (Corvus monedula) buc. 42511. Ieruncă (Bonasa bonasia) buc. 3612. Potârniche (Perdix perdix) buc. 18513. Guguştiuc (Streptopelia decaocto) buc. 90014. Gâscă sălbatică (Branta sp.) buc. 22515. Ciocârlie (Alauda arvensis) buc. 20016. Găinuşă de baltă (Gallinula chloropus) buc. 7017. Becaţină comună (Gallinago gallinago) buc. 34018. Stârc cenuşiu (Ardea cinerea) buc. 1419. Nagâţ (Vanellus vanellus) buc. 22520. Bătăuş (Philomachus pugnax) buc. 140

Tabel 6.1.3.2. Specii de faună sălbatică valorificată economic în anul 2004

6.1.4. Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5 rezervaţii naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 rezervaţii naturale mixte.


86

Fig. 6.1.4.1. Cheile Zugrenilor Fig. 6.1.4.2. Doisprezece Apostoli PN-K

Fig. 6.1.4.3. Jnepeniş cu Pinus Cembra PN-K Fig. 6.1.4.4. Rezervaţia Poiana Stampei

În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, în anul 2004 au fost atribuite în custodie rezervaţiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a încredinţat în custodie Direcţiei Silvice Suceava un număr de 19 rezervaţii naturale şi Academiei Române 2 rezervaţii naturale. S-au întocmit convenţiile de custodie atestatele şi s-au eliberat legitimaţiile de custodie.

Începând cu 01.01.2005 o parte din fondul forestier (90.000 ha) au trecut în administrarea Direcţiei Fondului Forestier Bisericesc. În această suprafaţa sunt incluse şi


87

câteva rezervaţii naturale. La definitivarea procesului de transmitere a suprafeţelor de la Direcţia Silvică către D.F.F.B. A.P.M. Suceava va revizui şi convenţiile de custodie.

Din controalele efectuate de Compartimentul Protecţia Naturii şi Arii Protejate s-a constatat că rezervaţiile sunt bine întreţinute, atât de Direcţia Silvică cât şi de Academia Română. Nu s-au constatat fapte de nerespectare a legislaţiei privind protecţia naturii.

Nr.Crt

Denumire ANP Suprafata (ha)

Localizare (unitati

administrativ teritoriale)

AdministratorCustode

Categoria IUCN

Starea de conservare

Obiectul protectiei si conservarii

1 Doisprezece Apostoli PN-K

200,00 Dorna Candrenilor

D.S. SuceavaOcolul sillvic Vatra Dornei

IV Favorabilă Formaţiuni geologice

2 Moara Dracului 1,30 Câmpulung Moldovenesc

D.S. SuceavaOcolul silvic Pojorâta

IV Favorabilă Chei

3 Piatra Ţibăului 20,30 Cârlibaba Direcţia Silvică Suceava, Ocolul silvic Cârlibaba

IV Favorabilă Calcare

4 Tinovul Poiana Stampei

681,80 Poiana Stampei

D.S. SuceavaOcolul silvic Dorna Candreni

IV Favorabilă Mlaştină oligotrofă

5 Făneţele montane Todirescu

38,10 Stulpicani D.S. SuceavaOcolul silvic Stulpicani

IV Favorabilă Specii de floră de interes comunitar

6 Tinovul Şaru Dornei

36,00 Şaru Dornei D.S. SuceavaOcolul silvic Vatra Dornei

IV Favorabilă Mlaştină oligotrofă

7 Fâneţele seculare Ponoare

24,50 Bosanci Academia Română filiala Iaşi


8 Fâneţele seculare Frumoasa

9,50 Moara Academia Română filiala Iaşi


9 Tinovul Găina-Lucina

1,00 Moldova Suliţa

D.S. SuceavaOcolul silvic Breaza

IV Favorabilă Mesteacănul pitic

10 Pădurea (Quercetumul) Crujana

39,40 Pătrăuţi D.S. SuceavaOcolul silvic Pătrăuţi

IV Favorabilă Stejăret secular

11 Pietrele Doamnei-Rarău

933,00 Pojorâta, Crucea

D.S. SuceavaOcolul silvic Pojorâta Ocolul silvic Crucea

IV Favorabilă Formaţiuni geologiceSpecii de floră de interes comunitar (Peşteră cu lilieci)

12 Codrul secular Slătioara

1064,20 Stulpicani D.S. SuceavaOcolul silvic Stulpicani

IV Favorabilă Molidiş secularSpecii de interes comunitar

13 Codrul secular Giumalău

309,50 Pojorâta D.S. SuceavaOcolul silvic

IV Favorabilă Molidiş secular


88

Nr.Crt

Denumire ANP Suprafata (ha)

Localizare (unitati

administrativ teritoriale)

AdministratorCustode

Categoria IUCN

Starea de conservare

Obiectul protectiei si conservarii

Pojorâta14 Răchitişul Mare 116,40 Breaza D.S. Suceava

Ocolul silvic Breaza

IV Favorabilă Strugurele ursului

15 Făgetul Dragomirna

134,90 Mitocul Dragomirnei

D.S. SuceavaOcolul silvic Pătrăuţi

IV Favorabilă Făget secular

16 Pădurea Zamostea-Luncă

107,60 Zamostea D.S. SuceavaOcolul silvic Adâcata

IV Favorabilă Arborete de luncă

17 Cheile Zugrenilor 314,00 Dorna Arini, Crucea

D.S. SuceavaOcolul silvic Crucea, Ocolul silvic Vatra Dornei

IV Favorabilă CheiSpecii de floră de interes comunitar

18 Cheile Lucavei 33,00 Moldova Suliţa

D.S. SuceavaOcolul silvic Breaza

IV Favorabilă CheiSpecii de interes comunitar

19 Jnepeniş cu Pinus cembra

384,20 Şaru Dornei D.S. SuceavaOcolul silvic Vatra Dornei

IV Favorabilă Habitat de interes comunitar

20 Piatra Pinului şi Piatra Şoimului

0,50 Gura Humorului

D.S. SuceavaOcolul silvic

IV Favorabilă Formaţiuni geologicePaleontologic

21 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

1,00 Pojorâta D.S. SuceavaOcolul silvic Pojorâta

IV Favorabilă Paleontologic

22 Fâneţele seculare de la Calafindeşti

7,00 Calafindeşti Primăria Calafindeşti

IV Satisfăcă-toare

Specii de interes comunitar

* Pe teritoriul judeţului Suceava se regăseşte o suprafaţă de 10775,5 ha din Parcul Naţional Călimani (24041,00ha). Administraţia Parcului Naţional Călimani este în judeţul Suceava, sediul fiind în municipiul Vatra Dornei str.22 Decembrie nr. 5.

Tabel 6.1.4.1. Arii protejate din judeţul Suceava

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Din controalele efectuate în anul 2004 în număr de 25 în rezervaţiile naturale nu s-au constatat presiuni antropice (depozitări necontrolate de deşeuri, tăieri ilegale de arbori, derocări în rezervaţii geologice, păşunat în rezervaţii botanice). În parcul Naţional Călimani efectivele admise la păşunat sunt sub posibilitatea legală.

6.1.7. Proiecte interne şi internaţionale

În anul 2004 nu s-au derulat proiecte interne sau internaţionale în domeniul protecţiei naturii.

6.2. BIOSECURITATEA

6.2.1. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu

Din informaţiile deţinute de către A.P.M. Suceava până la această dată reiese că pe teritoriul judeţului Suceava există un singur agent economic cultivator de plante superioare modificate genetic.


89

Loc teren Denumire Adresa Telefon Soiul Suprafaţa(ha)

Dorneşti Nord Intermed Consulting

GroupCacica 0230/520381

SoiaA.G.

0801RR10

Tabel 6.2.1.1 Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu

6.3. STAREA PĂDURILOR

6.3.1. Fondul forestier

Din totalul suprafeţei judeţului Suceava (855.350 ha), 49,28% este acoperită cu păduri majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R.N.P.) şi proprietate privată (persoane juridice şi fizice).

Proprietatepublică

Proprietate privatăJudeţul SuprafaţaTotală(ha)

Suprafaţafond

forestier(ha)

% din suprafaţa

totală R.N.P. Unităţi adm.

teritoriale

Persoane juridice

Persoane fizice

Suceava 855.350 421.564 49,28 240.041 43.395 108.375 29.753

Tabel 6.3.1.1. Situaţia fondului forestier pe categorii de deţinători

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Obiectivele social-economice şi ecologice ale pădurii reflectă cerinţele societăţii faţă de produsele şi serviciile oferite de natură.

Printre obiectivele economice ale pădurii putem aminti: producţia de lemn gros şi de calitate superioară, valorificarea eficientă a lemnului şi a produselor naturii. Tot de factură economică, sunt şi obiectivele sociale de genul: recreearea prin vânătoare şi asigurarea cadrului natural pentru destinderea cetăţenilor.

Corespunzător obiectivelor ecologice s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile. Repartizarea pe grupe funcţionale a pădurilor arondate Direcţiei Silvice Suceava este următoarea:

- funcţii de protecţie (grupa I) – 140.739 ha, aflate în proprietatea publică a statului.- funcţii de producţie şi protecţie (grupa II-a) – 279.872 ha, aflate în proprietatea publică a statului.

Suprafeţe de pădure

Nr.crt.

Destinatar Gr. I-a(protecţie)

Gr. a II-a(producţie şi protecţie)

1 Regia Naţională a Pădurilor 80.846 151.776

2 Unităţi administrativ-teritoriale 15.210 27.364

3 Persoane juridice 30.997 75.059

4 Persoane fizice 7.015 18.967

TOTAL 134.068 273.166

Tabel 6.3.2.1. Situaţia suprafeţelor de pădure în raport cu grupa funcţională şi natura proprietăţii

6.3.3. Masa lemnoasă în circuitul economic (Exprimat în mii mc)

În anul 2004 s-au pus în circuitul economic 1428,8 mii mc masă lemnoasă din care:


90

1130,6 mii mc pentru agenţii economici; 298,2 mii mc pentru aprovizionarea populaţiei.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

În judeţul Suceava ponderea cea mai mare o au pădurile situate în zona montană (85,59%), urmate de cele situate în zona de deal şi cele din zona de câmpie cu ponderea cea mai mică (1,74%).

Forma de relief Suprafaţa (ha) Pondere (%)Munte (peste 700 m) 348.552 85,59

Deal (700-150 m) 51.596 12,67

Câmpie (sub 150 m) 7.086 1,74

Tabel 6.3.4.1. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor din România, în anul 2004

Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice, incendii, păşunat ilegal).

Starea de sănătate a pădurilor evaluate prin sistemul de monitoring forestier:a). Valorile proporţiei arborilor încadraţi pe clase de defoliere pentru toate speciile:Grupa 0 – 68,5%; grupa 1 – 24,5%; grupa 2 – 6,4%; grupa 3 – 0,2%; grupa 4 – 04%.b). Defolierea pe grupe de specii:

Clasa de defoliere (%)Grupa de specii0 1 2 3 4

Răşinoase 66 26,3 7 0,2 0,5

Foioase 75,2 19,7 4,7 0,3 0,1

Total 68,5 24,5 6,4 0,2 0,4

Tabel 6.3.5.1. Defolierea pe grupe de specii la răşinoase şi foioase

6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri în anul 2004

În anul 2004 s-au executat următoarele tipuri de tăieri prezentate în tabelul de mai jos.

Tipul lucrării Suprafaţa (ha)Tăieri de regenerare în codru 1.399

Tăieri de regenerare în crâng 3

Tăieri de substituiri 9

Tăieri de conservare 322

Tăieri de produse accidentale 170.786

Operaţiuni de igienă 75.320

Tăieri de îngrijire 12.193

TOTAL 260.032

Tabel 6.3.6.1. Suprafaţa din fondul forestier parcursă cu tăieri în anul 2004

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În anul 2005 se vor planta 1230 de hectare, din care 1105 hectare în fondul forestier


91

de stat şi 125 de hectare la alţi deţinători de terenuri forestiere.

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha, reprezentând transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă, conducte de aducţiune apă, reţele electrice.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2004 (ha)

În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor forestiere în anul 2004 situaţia regenerării pădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri şi regenerărinaturale.

Categorii de lucrări Suprafaţă(ha)

Împăduriri 737

Regenerări naturale 248

Total 985

Tabel 6.3.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2004

Din analiza tabelului de mai jos privind evoluţia suprafeţelor împădurite, se observă căîn ultimii 3 ani suprafaţa împădurită este relativ constantă, remarcându-se o scădere pentru anul 2004.

Lucrări 2001 2002 2003 2004

Regenerări naturale

630 630 446 248

Împăduriri 616 683 701 737

Total 1.246 1.313 1.147 985

Tabel 6.3.9.2. Evoluţia suprafeţelor împădurite pe ultimii 4 ani

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor

Volumul de masă lemnoasă tăiată în delict în anul 2004.Total 9438 mc, din care: 2470 mc din infracţiuni, 176 mc din contravenţii, 18 mc

acordat risc normal, 619 mc recuperat la cioată, 6155 mc nejustificat.


92

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

7.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban

7.1.1. Calitatea aerului în mediul urban

Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă fenomenul de poluare sub forma prezenţei în aer a unor substanţe poluante, sub formă de gaze, aerosoli sau suspensii, rezultate din activităţi economice.

Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferiţilor poluanţi şi compararea lor cu valorile limită sau după caz, cu concentraţiile maxime admisibile prevăzute în actele normative în vigoare (Ordinul MAPM 592/2002 pentru poluanţii relevanţi, respectiv STAS 12574/1987 pentru restul poluanţilor reglementaţi).

Aşa cum am arătat la capitolul 2, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava monitorizează calitatea atmosferei în municipiul Suceava prin intermediul unei reţele de supraveghere care a cuprins în anul 2004 un număr total de 4 staţii de fond urban pentru monitorizarea concentraţiei poluanţilor gazoşi şi în suspensie din aerul zonelor locuite, şi anume: poluanţi comuni: dioxid de sulf (2 staţii), dioxid de azot (3 staţii), amoniac (2 staţii),

pulberi totale (1 staţie), pulberi fracţia PM10 (1 staţie), ozon (1 staţie), plumb (1 staţie) poluanţi specifici: hidrogen sulfurat (3 staţii), mercaptani (3 staţii), pulberi sulfat (1

staţie).De asemenea Agenţia de Protecţie a Mediului a monitorizat în anul 2004, atât în

municipiul Suceava, cât şi în alte localităţi din judeţ (Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret, Pârteştii de Jos, Ostra) cantităţile de pulberi sedimentabile depuse lunar pe sol.

Totodată, cu ajutorul autolaboratorului din dotarea APM Suceava, s-au efectuat măsurători indicative ale concentraţiilor de noxe gazoase şi pulberi în suspensie fracţia PM10 în staţii mobile din municipiile Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.

Rezultatele măsurătorilor continue şi/sau indicative efectuate privind calitatea aerului în mediul urban în anul 2004, raportate la condiţiile de calitate aplicabile, prevăzute de actele normative în vigoare, conduc la următoarele concluzii: calitatea aerului este corespunzătoare din punctul de vedere al indicatorilor dioxid de

sulf, dioxid de azot, ozon, amoniac şi hidrogen sulfurat în municipiul Suceava, concentraţiile acestor poluanţi fiind situate permanent sub valorile limită europene pentru protecţia sănătăţii umane (respectiv obiectivul pe termen lung pentru ozon), stabilite prin Ordinul 592/2002, sausub concentraţiile maxime admise conform standardului 12574/1987. concentraţia medie spaţială anuală de mercaptani din municipiul Suceava, a căror

sursă de emisie este SC AMBRO SA Suceava, s-a redus în 2004 la 66,4% din cea a anului anterior (de la 0,000268 mg/mc în 2003, la 0,000178 mg/mc în 2004), reducere apropiată de cea din 2003 faţă de 2002 (care a fost de 64,6%), ca urmare a măsurilor de depoluare a gazelor cu compuşi cu sulf redus luate de unitate, treptat, începând din 2002. Frecvenţa medie spaţială a depăşirilor CMA în municipiul Suceava a fost de asemenea în scădere continuă în ultimii doi ani (frecvenţa medie spaţială de 21% în 2004, faţă de 32,9% în 2003, respectiv 48,2% în 2002). concentraţia medie anuală de pulberi totale în suspensie, monitorizată în cartierul

Cuza Vodă - Şcoala „Miron Costin”, a scăzut uşor, de la 0,0655 mg/mc în 2003, la 0,0633 mg/mc în 2004, nedepăşind CMA anuală, conform STAS 12574/1987 (0,075 mg/mc). Depăşirile sporadice înregistrate la acest indicator – 4,56% din valorile medii zilnice au


93

depăşit CMA zilnică (de 0,15 mg/mc), frecvenţă relativ similară cu cea din anul anterior (4,98%) – se datorează activităţilor industriale din Valea Sucevei, precum şi traficului rutier, coroborate cu starea necorespunzătoare de salubritate a străzilor. concentraţiile medii zilnice de pulberi fracţia PM10 monitorizate în staţia Sediu APM

din cartierul Obcini, s-au situat sub valoarea limită plus marja de toleranţă pentru anul 2004 (50 g/mc + 25 g/mc) în condiţiile prevăzute prin Ordinul 592/2002, deoarece doar 25 din cele 35 de valori maxim admise a depăşi VL+MT au fost mai mari decât VL+MT pentru anul 2004. Concentraţia medie anuală, de 40,75 g/mc, s-a încadrat de asemenea sub valoarea limită anuală pentru anul 2004 (60 g/mc).

Totuşi, având în vedere necesitatea ca până în anul 2007 toate concentraţiile medii zilnice să se încadreze sub VL zilnică (50 g/mc), precum şi sub VL anuală (40 g/mc), este evident că sunt necesare măsuri de reducere a emisiilor de pulberi în municipiul Suceava, atât din surse fixe, industriale, cât şi din surse difuze, cum sunt traficul rutier, străzile prăfuite, construcţiile, terenurile virane etc. În acest scop, considerăm că una din căile generale de reducere a concentraţiilor de pulberi micronice din atmosferă este îmbunătăţirea salubrizării străzilor din municipiul Suceava, prin dotarea tehnică corespunzătoare a firmelor de salubritate, întocmirea şi respectarea unui program zilnic de curăţenie stradală. De asemenea, este de remarcat că deficitul de vegetaţie din cartierul Obcini, unde este amplasată staţia de monitorizare a pulberilor PM10, ca şi amplasarea staţiei în apropierea unui fost teren agricol cu suprafaţa de cca.100 ha, în prezent de asemenea lipsit de vegetaţie şi dominat de şantiere de construcţii, reprezintă probabil cauze ale concentraţiilor relativ ridicate de pulberi fine în suspensie din aer în această zonă a municipiului Suceava. Aceasta se datorează atât antrenării de către vânt a particulelor de sol, cât şi antrenării particulelor de sol de către precipitaţii pe carosabil, de unde este permanent resuspensionat ca urmare a traficului rutier, ambele situaţii fiind puternic favorizate de lipsa vegetaţiei. Prezenţa vegetaţiei ar avea şi rolul de reţinere a pulberilor, acţionând ca un filtru pentru pulberile în suspensie, lipsa acesteia împiedicând deci şi autoepurarea atmosferei. cantităţile lunare de pulberi sedimentabile determinate în cele 14 puncte de

monitorizare de pe teritoriul judeţului s-au încadrat sub CMA, cu excepţia punctelor Suceava - Cuza Vodă şi Rădăuţi-centru, unde au fost înregistrate una, respectiv două depăşiri ale CMA, corelate şi cu regimul mai sărac în precipitaţii din lunile respective. măsurătorile de poluanţi gazoşi şi pulberi în suspensie PM10 efectuate cu ajutorul

analizoarelor automate din dotarea autolaboratorului APM Suceava în celelalte localităţi urbane din judeţ au condus la următoarele concluzii:

nu s-au depăşit valorile limită orare şi/sau zilnice pentru protecţia sănătăţii umane conform Ordinului MAPM 592/2002 la nici unul din poluanţii gazoşi măsuraţi: NO2, SO2, CO.

Toate măsurătorile medii zilnice indicative de pulberi PM10 s-au încadrat sub VL zilnică pentru anul 2004.

7.1.2. Calitatea apei potabile în mediul urban

7.1.2.1. Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare în localităţile urbane

Reglementarea calităţii apei potabile furnizate prin sisteme publice s-a realizat prin transpunerea Directivei 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman, prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către Direcţia de Sănătate Publică.

În anul 2004 laboratorul DSP Suceava a recoltat un număr de 6843 probe de apă potabilă pentru analize chimice şi bacteriologice, din reţelele publice urbane. Dintre acestea,


94

906 probe chimice şi 356 probe bacteriologice au fost necorespunzătoare (18,4%).Nu au fost înregistrate în anul 2004 pe teritoriul judeţului Suceava epidemii hidrice.

7.1.2.2. Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajateJudeţul Suceava nu dispune de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, dar în

municipiul Suceava există un ştrand autorizat şi supravegheat în conformitate cu normele sanitare în vigoare, monitorizat în sezon de către DSP Suceava prin analize chimice (6 probe) şi bacteriologice (6 probe). Toate probele au fost corespunzătoare.

7.2. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului, în zonele locuite

Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, apei, solului, a locuinţei, alimentelor pe care le consumă, precum şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Starea de sănătate a populaţiei este strâns legată de aceşti factori, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:

calitatea aerului citadin; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Judeţul Suceava Total Urban Rural

Date absolute (număr)Populaţia stabilă a judeţului la 1.07.2003 705.547 236.165 469.382Născuţi-vii 8228 2139 6089Decese 7529 1969 5560Sporul natural 699 170 529Născuţi-morţi 58 14 44Decese la o vârstă sub 1 an 138 31 107Rate (la 1000 locuitori)Născuţi-vii 11,6 9,1 10,7Decese 10,6 8,3 9,8Sporul natural 1,0 0,8 0,9Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii+morţi) 7,0 6,5 7,2Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii 16,8 14,5 17,6

Tabel 7.2.1.1. Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în 2003 (sursa www.suceava.isse.ro –nu sunt disponibile date din 2004)

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este necesară urmărirea unor indicatori de sănătate, agreaţi şi propuşi de Comunitatea Europeană, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea populaţiei poate fi influenţată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor pe perioade mai lungi la factori de risc (poluanţi) din mediul înconjurător. Pentru aceasta sunt aleşi indicatori de sănătate generali sau specifici unor boli acute sau cronice.

7.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Patologia datorată poluării atmosferice ocupă un loc aparte în evaluarea impactului asupra stării de sănătate.


95

În prevenirea acestor îmbolnăviri datorate expunerii generale a populaţiei la diferiţi poluanţi atmosferici, o importanţă deosebită o are atât profilaxia primară (de prevenire a apariţiei bolilor), cât şi profilaxia secundară, constând din:

- menţinerea concentraţiei poluanţilor atmosferici sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane;

- screening-ul şi/sau investigarea pe loturi reprezentative ale populaţiei cu „risc crescut” (mai ales nou născuţi, copii mici, femei gravide, bătrâni), expuse cronic la concentraţii moderate de diferite substanţe poluante din aerul ambiant. Astfel, ar trebui investigată pe loturi reprezentative (îndeosebi copii cu vârste de 7-11 ani) prevalenţa unor boli respiratorii, care poate fi rezultatul expunerii la poluanţi atmosferici iritanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, ozon troposferic), în concentraţii moderate dar de lungă durată. Este îndeosebi cazul pulberilor, în municipiul Suceava.

- studii epidemiologice care să reflecte impactul poluării atmosferice asupra indicatorilor demografici de mortalitate şi morbiditate.

Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi: sporul natural; rata brută a mortalităţii; durata medie a vieţii; mortalitatea infantilă.

În cazul evaluării gradului de afectare a aparatului respirator, care este primul şi cel mai grav atacat în cazul poluării aerului ambiant, se pot alege câţiva indicatori de sănătate şi anume:

mortalitatea prin boli respiratorii, calculată la 1000 de locuitori; internaţi în spital pentru anumite boli respiratorii acute sau cronice; alţi indicatori specifici.

7.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate în expunerea la particulele în suspensie

Expunerea îndelungată la particule în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) în concentraţii relativ crescute are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei, aceasta favorizând în general diverse boli, în principal cele respiratorii.

Pulberile netoxice fac parte dintre poluanţii iritanţi, având efect de iritant al mucoasei oculare şi al sistemului respirator. Pulberile determină modificări la nivelul căilor respiratorii, reducând capacitatea de apărare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizează bronho-pneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, astmul bronşic şi emfizemul pulmonar). Totodată, sunt incriminate şi ca agenţi agravanţi ai infecţiilor respiratorii acute microbiene şi virotice, prin scăderea rezistenţei organismului la infecţii.

Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice şi submicronice – PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane, datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se reţin, în cursul respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu dimensiuni de sub 10 m pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun. Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.

În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa


96

PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în suspensie. Prezenţa în aer a acestei substanţe recunoscute ca având efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.

Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest precum şi cele care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.

La nivelul judeţului Suceava nu s-au realizat studii privind impactul poluării cu pulberi asupra sănătăţii umane. Rezultatele monitorizării de către APM Suceava a concentraţiilor de pulberi totale şi PM10 în municipiul Suceava, precum şi măsurătorile indicative ale acestui poluant în alte localităţi urbane din judeţ pot constitui date de poluare pentru fundamentarea unor astfel de studii.

7.2.3. Starea de sănătate a grupurilor populaţionale cu risc crescut în expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto

Întrucât rezultatele monitorizării de către APM Suceava a concentraţiilor de plumb în aer (prezent în pulberile atmosferice fracţia PM10) în municipiul Suceava, în staţia Sediu APM, situată în cartierul Obcini, în apropiere de E85 (cca. 60 m), indică concentraţii foarte scăzute ale acestui poluant în atmosferă, se poate aprecia că în prezent nu există risc crescut de expunere cronică a populaţiei la plumbul atmosferic generat de traficul auto. Totuşi, având în vedere că acţiunea acestui poluant sistemic este cumulativă şi de lungă durată, acţiunea plumbului atmosferic adăugându-se altor surse (apa, alimentele), în lipsa unei evaluări a plumbemiei şi a stării de sănătate pe grupuri populaţionale cu risc crescut nu se poate evalua corespunzător starea de sănătate a populaţiei în corelaţie cu acest factor de risc.

Sursele de emisie a plumbului sunt, pe de o parte, autovehiculele care utilizează benzină cu plumb, surse în scădere în ultimii ani, iar pe de altă parte, arderea combustibililor fosili (cărbunii şi păcura) în cazane energetice sau industriale.

7.3. Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaţiilor verzi în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi un important rol estetic şi social, având în vedere funcţia lor de mijloc de deconectare şi destindere a omului.

Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul aşezărilor umane care se caracterizează prin:

existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat; existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare

unor activităţi ale populaţiei, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer liber.

Suprafaţa spaţiilor verzi, parcurilor şi zonelor de agrement, din oraşele şi municipiile judeţului Suceava, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, este prezentată în tabelul 7.3.1.

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii

verzi ( ha )

Populaţia stabilă din mediul urban la

1.01.2004 (persoane)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Municipiul Suceava 322 108.076 29,79

Municipiul Câmpulung Moldovenesc 28 20.572 13,61


97

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii

verzi ( ha )

Populaţia stabilă din mediul urban la

1.01.2004 (persoane)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Municipiul Fălticeni 26 30.800 8,44

Municipiul Rădăuţi 24 29.417 8,15

Municipiul Vatra Dornei 37 17.013 21,74

Oraş Gura Humorului 60 15.877 37,80

Oraş Siret 12 9.482 12,65

Oraş Solca 18 4.710 38,21

Judeţ Suceava – total municipii şi oraşe

527 235.947 22,33

Tabel 7.3.1. Situaţia zonelor verzi în localităţile urbane din judeţul Suceava la 1 ianuarie 2004

Având în vedere că normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prevăd o suprafaţă de spaţii verzi de 50 mp/loc., se constată că toate localităţile urbane ale judeţului se situează sub această normă. Situaţiile cele mai defavorabile sunt cele din municipiile Fălticeni şi Rădăuţi, aflate chiar mult sub suprafaţa specifică medie de spaţiu verde/cap locuitor a localităţilor urbane ale judeţului. De precizat că în Europa se atinge frecvent suprafaţa specifică de 25 mp/locuitor.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, evoluţia suprafeţelor de spaţii verzi din judeţul Suceava în perioada 1995-2003, prezentată în tabelul 7.3.2., este de reducere a acestora în intervalul analizat.

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003Suprafaţa

totală spaţii verzi ( ha )

din loc. urbane ale judeţului Suceava

581 582 582 583 572 527 527 527 527

Tabel 7.3.2. Evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi din localităţile urbane ale judeţului Suceava în perioada 1995-2003

Prin urmare este necesară implicarea mai mare a autorităţilor administraţiei publice locale în menţinerea şi chiar mărirea suprafeţei spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din mediul urban. Concomitent, este necesară o mult mai bună întreţinere a spaţiilor verzi existente, aşa încât acestea să reprezinte cu adevărat oaze de destindere a populaţiei şi nu locuri de acumulare a deşeurilor de toate felurile, cum încă se mai întâlnesc în prezent.

7.4. Evoluţia aşezărilor umane

În cadrul activităţilor socio-economice, care au influenţă asupra tuturor elementelor de mediu, o componentă importantă se referă la evoluţia aşezărilor umane, care este strâns legată de evoluţia numerică şi mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit.

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a vieţii umane.

Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.

În structura serviciilor publice sunt incluse componente ca: Alimentare cu energie electrică şi gaze naturale;


98

Producţia şi distribuţia apei potabile; Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; Producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; Salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane; Întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; Transportul local public; Administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat.

Acestea alcătuiesc un tablou complex, important în aprecierea stadiului de civilizaţie a localităţilor. Existenţa şi starea tehnică a infrastructurii utilităţilor publice, precum şi accesul larg al populaţiei la acestea sunt încă departe de ceea ce ar trebui să fie în prezent, atât pe plan local, cât şi naţional, mai ales în zonele rurale.

În general, condiţiile de viaţă în mediul urban sunt mult mai bune faţă de mediul rural, datorită în primul rând sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare socio-economică locale, regionale şi naţionale. În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor publice la nivelul tuturor localităţilor, atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte un obiectiv major pentru factorii de decizie la nivel local, care trebuie să gestioneze în mod adecvat şi echilibrat resursele locale limitate, încât să obţină maxim de rezultate cu minim de efort.

Totodată însă, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător, de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii publice.

Fiecare dintre noi trebuie să ştie că are anumite responsabilităţi faţă de comunitatea căreia îi aparţine, şi nu doar drepturi. Exemplul cel mai simplu în acest sens este starea de salubritate a localităţilor, la care locuitorii pot contribui din plin în sens pozitiv, acţionând în mod civilizat şi în conformitate cu cerinţele legale în domeniu, sau în sens negativ, cum adesea se întâmplă, abandonând deşeurile în spaţiile publice, conform părerii că de aceea există serviciile de salubritate, ca să „cureţe” în urma cetăţenilor. Acest mod de gândire aduce deservicii nu doar calităţii mediului ambiant, şi implicit sănătăţii umane, dar şi „buzunarului” cetăţenilor, prin costurile mai mari pe care le implică pentru plata serviciilor de salubritate, mult mai intens solicitate.

În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul judeţului Suceava, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;- extinderea reţelelor de gaze naturale;- întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;- executarea de locuinţe sociale.

Obiective de investiţii importante vizând creşterea calităţii vieţii cetăţenilor judeţului Suceava s-au realizat de către Consiliul Judeţean Suceava în domeniile: alimentări cu apă la sate, locuinţe, învăţământ, asistenţă socială, transporturi şi telecomunicaţii, etc.

Pentru implementarea proiectului ˝Suceava - Utilităţi si mediu la standarde europene˝, care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia judeţului, în cursul anului 2003 s-au făcut demersurile pentru asigurarea finanţării, contractul general de finanţare fiind semnat pe 26.03.2004, iar în cursul anului 2004 s-au întocmit documentaţiile pentru introducerea de gaze naturale în 58 localităţi şi modernizarea sistemelor de termoficare în 7 municipii şi oraşe.

În cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirieriifinanţate prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în anul 2004 în judeţul Suceava s-au executat lucrări de construcţii în valoare de 30.959.652 mii lei la un număr de 254 apartamente, din care, un număr de 146 apartamente s-au recepţionat, urmând ca restul de


99

108 apartamente, să fie recepţionate în anul 2005. Prin Programul ANL este prevăzut a se construi 82 apartamente în Suceava, 48 în

Vatra Dornei, 36 în Rădăuţi, 36 în Gura Humorului şi 12 în oraşul Siret. Totodată, se vor finaliza documentaţiile pentru construirea a încă 772 apartamente în Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Siret, Gura Humorului, Solca, Dărmăneşti şi Gălăneşti.

Prin intermediul programului PHARE va fi reabilitată zona industrială a oraşului Siret şi va fi implementat proiectul ”Centrul Economic Bucovina – Suceava”, amplasat în vecinătatea Aeroportului Salcea. Până la sfârşitul anului 2004 s-au realizat aprox. 20 % din volumul de lucrări.

7.4.1. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare. Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare

Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management adecvat, care trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:

Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la această infrastructură; Asigurarea accesului la locuinţă; Protecţia mediului ambiant; Diminuarea sărăciei.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama de caracterul limitat al resurselor, urmărind alocarea echilibrată a acestora. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să evalueze permanent necesitatea realizării unor investiţii, nu doar în raport cu resursele financiare existente, dar şi cu cele viitoare şi cu opţiunile cetăţenilor, aşa încât să încurajeze responsabilitatea civică comunitară şi individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de dezvoltare locală.

Dezvoltarea urbană este determinată şi de redefinirea design-ului, a arhitecturii urbane, conform tradiţiilor culturale urbane specifice, care să ia în considerare valorile arhitectonice clasice, specifice zonei, sau cele de referinţă de tip occidental.

Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, mai accentuată în ţările dezvoltate, fiind un fenomen care se manifestă în ultimul timp şi în România. Aceasta deoarece urbanizarea aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai larg şi calitativ crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).

În tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava, la 1.07.2004, comparativ cu cele de la recensământul din 18.03.2002.

Judeţ

Suprafa-

ţa totală

(kmp)

Numărul

locuitorilor

Densitatea

medie

( loc/km2 )

Numărul

municipiilor

Numărul

oraşelor

Numărul

comunelor

Numărul

satelor

2002 2004 2002 2004 2002 2004 2002 2004 2002 2004 2002 2004

Suceava 8553,5688.435 705.202 80,5 82,4 5 5 3 11 90 96 396 379

Tabel 7.4.1.1. Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 1.07.2004, comparativ cu situaţia rezultată la recensământul din 2002


100

Se constată creşterea, în perioada 2003-2004, a numărului de oraşe şi scăderea numărului de sate, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 352/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, ce a condus la apariţia a 8 noi oraşe şi a 6 noi comune în judeţul Suceava.

În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială: 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei; 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; 96 comune, cu 379 sate.

Populaţia stabilă a localităţilor urbane din judeţul Suceava la 1 ianuarie 2004, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, este prezentată în tabelul 7.4.1.2. de mai jos:

Populaţia la 01.01.2004Localitatea

număr% din populaţia

urbană% din populaţia

judeţuluiMunicipiul Suceava 108.076 45,80 15,31

Municipiul Câmpulung Mold. 20.572 8,71 2,91

Municipiul Fălticeni 30.800 13,05 4,36

Municipiul Rădăuţi 29.417 12,46 4,17

Municipiul Vatra Dornei 17.013 7,21 2,41

Oraşul Gura Humorului 15.877 6,72 2,25

Oraşul Siret 9.482 4,01 1,34

Oraşul Solca 4.710 2,00 0,66

TOTAL 235.947 - 33,44

Tabel 7.4.1.2. Populaţia stabilă a localităţilor urbane din judeţul Suceavala 1 decembrie 2004

De menţionat că Direcţia Judeţeană de Statistică nu ne-a furnizat date statistice mai recente, referitoare la numărul locuitorilor din mediul urban după înfiinţarea noilor oraşe, acestea nefiind încă validate.

Datele statistice disponibile indică o scădere a populaţiei din mediul urban anterior înfiinţării noilor oraşe, de la 34,5% din populaţia totală a judeţului în anul 1990, la 33,44% în anul 2003. Faţă de anul 1990, populaţia urbană s-a redus până în 2004 (1 ianuarie) cu 2,6%.

Dacă urmărim evoluţia populaţiei totale a judeţului, se constată că aceasta a crescut uşor, de la 701.339 locuitori în 1990, la 705.555 locuitori în anul 2004 (1 ianuarie).

Prin urmare această evoluţie ar putea indica o posibilă migraţie a populaţiei urbane către zonele rurale, un alt motiv fiind însă şi scăderea mai accentuată a natalităţii în mediul urban. Descreşterea populaţiei oraşelor a avut legătură şi cu declinul economic din acest interval de timp, în urma căruia o parte din locuitori au părăsit oraşele, deoarece au rămas fără locuri de muncă ori s-au pensionat.

Dintre localităţile urbane, municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, are cea mai numeroasă populaţie, aceasta reprezentând 45,8% din populaţia urbană a judeţului. Populaţia municipiului Suceava a scăzut uşor, de la 114.462 locuitori în anul 1992, la 108.076 locuitori în 2004 (1 ianuarie).

Cea mai importantă scădere a populaţiei urbane din judeţ s-a produs în municipiul Câmpulung (în 2004 – 1 ianuarie, populaţia era 20.572 faţă de 23.096 în anul 1990), în timp


101

ce în oraşul Siret populaţia a crescut, devenind 9.482 la 1 ianuarie 2004 faţă 8.645 din 1990. Comparativ cu ponderea medie naţională a populaţiei urbane conform

recensământului din anul 2002, de 53,3%, constatăm că în judeţul Suceava această pondere este mult mai redusă (33,4%), populaţia judeţului fiind deci preponderent rurală. Disproporţia este şi mai accentuată în raport cu ponderea populaţiei urbane din ţările dezvoltate, care era în 1990 de 73%, acest procent fiind estimat să crească la 78% în 2010.

Reţele de alimentare cu apă potabilă

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în judeţul Suceava, la nivelul anului 2003, 51 de localităţi beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile, dintre care 8 municipii şi oraşe.

Situaţia locuinţelor cu instalaţie de alimentare cu apă din judeţul Suceava, înregistrate la Recensământul din 18 Martie 2002, este prezentată în tabelul 7.4.1.3. de mai jos:

Tip locuinţe Număr

Locuinţe cu instalaţie de alimentare cu apă în locuinţă, din care:

81837 din care:

locuinţe cu instalaţie de alimentare cu apă din reţea publică

69469

locuinţe cu instalaţie de alimentare cu apă din sistem propriu

12368

Locuinţe cu instalaţie de alimentare cu apă în afara locuinţei

22931 din care:

în interiorul clădirii1963 ( 876 din reţeaua publică şi 1087 din sistem propriu)

în afara clădirii20968 ( 4389 din reţeaua

publică şi 16579 din sistem propriu)

Total locuinţe cu instalaţie de alimentare cu apă

104768

Tabel 7.4.1.3. Situaţia locuinţelor cu instalaţie de alimentare cu apă din judeţul Suceava înregistrate la Recensământul din 18 Martie 2002

La nivelul anului 2003, lungimea reţelelor publice de alimentare cu apă din judeţ era de 715,1 km, volumul total de apă potabilă distribuită fiind de 21.765 mii mc.

În general cele 8 localităţi urbane vechi ale judeţului dispun de reţele de distribuţie centralizată a apei potabile, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit. Având în vedere şi starea de uzură a majorităţii reţelelor existente, sunt necesare eforturi financiare substanţiale atât pentru reabilitarea acestora, cât şi pentru extinderea în următorii ani a sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor urbane şi mai ales rurale din judeţ.

De remarcat că reţelele publice de alimentare cu apă în mediul rural se află deja în extindere continuă în ultimii ani, prin programele guvernamentale şi locale derulate în acest scop.

Astfel, în anul 2004, în cadrul programului de alimentare cu apă la sate aprobat prin HG 687/1997, au continuat lucrările la obiectivele din localităţile Liteni, Corni, Dolhasca, Budeni, Poiana, Siminicea, Dumbrăveni, Zvoriştea şi Putna, a fost finalizată lucrarea „Alimentare cu apă sat Drăguşeni, comuna Drăguşeni” şi s-a promovat un sistem de alimentare cu apă ce cuprinde localităţile Pârteştii de Jos, Vârfu Dealului, Cacica, Pârteştii de Sus, Cajvana, Botoşana, Arbore şi Păltinoasa. Lucrările de execuţie au început în localitatea


102

Pîrteştii de Jos, unde s-au montat 3126 m de conductă pentru distribuţie.Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă

a satelor aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2004 s-au alocat 4,0 miliarde lei pentru continuarea execuţiei lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile Buneşti, Moara, lacobeni, Botuş şi Ciocăneşti.

În cadrul Programului SAMTID, în anul 2004, în judeţul Suceava s-a aprobat realizarea proiectului privind „Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă” de la nivelul judeţului cu o valoare totală a finanţării de 11,7 milioane euro, din care valoarea de rambursat este de 5,585 milioane euro, cu o perioadă de rambursare de 15 ani.

La sfârşitul anului 2004 acest program se afla în stadiu de revizuire a studiului de fezabilitate şi întocmire a studiilor topografice şi proiectului tehnic, finanţarea aflându-se în curs de aprobare, cu punere în funcţiune la data de 30.11.2006

De acest program beneficiază trei municipii şi trei oraşe, cu un total de 96.187 locuitori, şi anume: la Fălticeni – 29.899 locuitori, la Câmpulung Moldovenesc – 20.153 locuitori, la Vatra Dornei – 16.465 locuitori, la Gura Humorului 15.837 locuitori, la Siret –9.371 locuitori şi la Solca – 4.462 locuitori.

Având în vedere costurile ridicate ale investiţiilor necesare în domeniul implementării directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat şi a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei, transpusă prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin legea 311/2004. Acestea sunt diferenţiate în raport de mărimea localităţilor şi indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.

Reţele de canalizare

Conform datelor statistice disponibile la nivelul judeţului, lungimea totală a reţelelor de canalizare din judeţul Suceava era, la finele anului 2003, de 554 km, de astfel de reţelebeneficiind un număr de 30 de localităţi din judeţ, din care 8 oraşe. Comparativ cu nivelul actual de extindere a reţelei de distribuire a apei potabile, este evident că reţeaua de canalizare este sub necesităţi (reprezentând doar 77% din lungimea reţelei de distribuţie şi un număr mult mai mic de localităţi).

În general atât dimensiunea cât şi starea reţelelor actuale de canalizare sunt complet insuficiente şi nu corespund cerinţelor directivelor europene în acest domeniu.

Din datele furnizate de Direcţia Apelor „Siret” Bacău, populaţia deservită de reţelele existente se ridică doar la 177.659 locuitori, adică cca. 25% din populaţia judeţului. Situaţia este net defavorabilă pentru zona rurală. Astfel, dacă în localităţile urbane de asigurarea serviciilor de canalizare beneficiază în medie un procent de cca. 70% din populaţie, în mediul rural acest serviciu este cvasi-inexistent, procentul fiind de sub 3%.

Necesarul de reţele noi de canalizare în mediul rural a fost estimat la cca. 2940 km, iar pentru extinderea reţelelor existente în cele 8 localităţi urbane, la cca. 676,5 km (reprezentând mai mult decât lungimea reţelelor municipale şi orăşeneşti existente în prezent).

La această situaţie se adaugă şi gradul ridicat de uzură a reţelelor existente, acesteanecesitând modernizări şi reparaţii.

În anul 2004, prin programul SAPARD, în judeţ s-au finalizat lucrările la 7 obiective de canalizare şi staţii de epurare ape uzate şi s-au aprobat proiectele pentru efectuarea lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare în 5 localităţi (Putna, Dumbrăveni, Ipoteşti, Liteni, Baia).

Costurile ridicate ale investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare, ca şi a staţiilor de epurare existente şi construirea altora noi, estimate pentrujudeţul nostru la cca. 111,48 mil. euro pentru reţelele de canalizare şi respectiv 146,1 mil. euro pentru staţiile de epurare, au făcut ca România să solicite şi să obţină perioade de tranziţie pentru implementarea directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Astfel,


103

pentru reţelele de colectare a apelor uzate, s-au obţinut perioade eşalonate de tranziţie, cel târziu până la 31.12.2015 pentru localităţile cu mai mult de 10.000 l.e. şi respectiv 31.12.2018 pentru cele cu sub 10.000 l.e.

7.4.2. Amenajarea teritorială

În concordanţă cu cerinţele evoluţiei fireşti ale dezvoltării socio-economice, cu conceptele de participare a societăţii civile la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a propriilor aşezări, cu conceptul de organizare teritorială din ţările europene, a devenit necesară restructurarea, regândirea politicilor de amenajare a teritoriului, ca expresie spaţială a politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice ale societăţii româneşti.

În domeniul amenajării teritoriului, Guvernul României, prin programul de guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 24/28.12.2004, urmăreşte ca, prin politicile de dezvoltare spaţială, să contribuie la coeziunea economică şi socială a localităţilor şi regiunilor, la creşterea competitivităţii, precum şi la conservarea diversităţii culturale şi a capitalului natural. În acest sens, politicile de dezvoltare spaţială pe care Guvernul României le va promova vor fi axate pe următoarele obiective majore: dezvoltarea echilibrată şi policentrică a sistemului urban, precum şi realizarea

parteneriatului între zonele urbane şi rurale dezvoltarea unui sistem integrat de transport şi comunicaţii ca suport pentru formarea

şi expansiunea sistemului urban de tip policentric şi pentru a realiza pe aceasta cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economică în spaţiul economic şi politic european conservarea şi dezvoltarea moştenirii culturale şi naturale.

Pentru realizarea acestor obiective majore, unele dintre direcţiile de acţiune avute în vedere pentru atingerea obiectivului de dezvoltare a zonelor urbane policentrice şi a parteneriatului dintre mediul urban şi rural sunt următoarele:

- identificarea şi stabilirea zonelor de dezvoltare urbană policentrică, pentru a facilita deconcentarea spaţială, dezvoltarea şi extinderea funcţiilor urbane către zonele periferice, periurbane şi localităţile aflate la distanţă scurtă de aglomerările urbane în afara zonei periurbane;

- încurajarea formării reţelelor de dezvoltare policentrică. Aceste reţele vor fi structuri de cooperare şi coordonare între autorităţile administraţiei publice locale, înfiinţate cu rolul de a elabora şi a aplica planuri de dezvoltare a zonelor urbane policentrice;

- aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor care încurajează diversificarea economiilor locale, în zonele urbane dependente de o singura ramură economică, ori în zonele industriale aflate în declin;

- extinderea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii fizice în oraşele mici şi mijlocii; formarea reţelelor de cooperare între aceste oraşe;

- dezvoltarea căilor de transport şi a serviciilor/ utilităţilor publice, a managementului deşeurilor şi a resurselor pentru utilităţi publice (apă, gaz, energie), inclusiv prezervarea şi extinderea zonelor naturale şi a spaţiilor verzi în intra şi extravilan.

Planificarea dezvoltării urbane va avea în vedere elaborarea planului de dezvoltare comprehensivă a localităţii în care vor fi cuprinse obiectivele şi politicile de dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor publice, resursele şi tendinţele dezvoltării economice, perspectiva dezvoltării zonelor rezidenţiale şi regulile de design urban aplicabile, toate acestea corelate cu măsurile de dezvoltare în sistem policentric.

- promovarea unei dezvoltări integrate urban-rural, prin încurajarea cooperării între autorităţile administraţiei publice locale în special între localităţile apropiate;

- identificarea posibilităţii de cooperare între localităţile urbane şi rurale apropiate pentru realizarea de investiţii în infrastructură, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural si natural.

- dezvoltarea reţelelor de transport şi integrarea acestora în sistemele regionale de transport public european;


104

- integrarea managementului şi planificării investiţiilor în căile de transport la nivel local şi regional pentru a evita conflictele şi pentru a corela aceste investiţii cu alte obiective prevăzute la nivel regional, local sau judeţean;

În domeniul conservării capitalului natural, dintre măsurile care se au în vedere, menţionăm:

- aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin înăsprirea regulilor de organizare a traficului rutier în zonele centrale ale aşezărilor urbane; interzicerea traficului în zonele istorice;

- îmbunătăţirea reglementărilor privind calitatea în construcţii şi a regulilor de design urban pentru încurajarea utilizării unor materiale cât mai puţin poluante, a resurselor energetice regenerabile şi organizării riguroase a managementului deşeurilor în zonele rezidenţiale, precum şi pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi;

- integrarea politicilor de conservare a biodiversităţii în politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurală şi urbană;

- creşterea calităţii apei şi aplicarea unor măsuri stricte de prevenire a poluării surselor de apă;

- limitarea extinderii zonelor rezidenţiale, cu precădere în zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizării construcţiilor de orice fel în spaţiile verzi (parcuri/grădini) aflate in intravilan;

- aplicarea unui program naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbană. Acest program va trebui aplicat pentru o perioada de 15 ani;

- aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deşeurilor în localităţile rurale.

În domeniul lucrărilor publice şi a locuinţelor, politica guvernului vizează, printre altele:

- continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor, conform HG nr. 577/1997 şi HG nr. 687/1997, şi lansarea programului naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbană (cu termen de 15 ani);

- promovarea unei politici de reabilitare termică a construcţiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea unor deductibilităţi din impozitul pe venit;

- aplicarea programului naţional privind asfaltarea drumurilor comunale.

În corelaţie cu tendinţa generală la nivel naţional, prin Planurile de Urbanism General ale localităţilor din judeţul Suceava, s-a prevăzut în general creşterea suprafeţei intravilane, în principal în scopul extinderii zonelor de locuit, ca şi a diverselor tipuri de funcţiuni complementare zonei de locuit, în vederea modernizării localităţilor urbane şi asigurării unor condiţii de viaţă mai bune.

În general PUG-urile localităţilor urbane au în vedere promovarea construcţiilor de locuinţe individuale sau cu regim redus de înălţime, în defavoarea celor tip bloc cu 4 sau mai multe etaje, specifice perioadei dinainte de 1989, pentru a se asigura creşterea confortului populaţiei, a suprafeţei spaţiilor verzi şi a gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora.

Din datele furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în 2004 a fost avizată scoaterea definitivă din circuitul agricol, în vederea construirii de locuinţe şi a altor obiective, a suprafeţei totale de 166463 mp terenuri agricole situate în extravilanele localităţilor din judeţul Suceava.

7.4.3. Concentrările urbane

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, situaţia


105

concentrărilor urbane din judeţul Suceava la 31.12. 2003 era următoarea (datele la nivelul anului 2004 nu sunt încă disponibile):

Judeţ Zona urbană ( ha )

- din care Intravilan

( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană

(locuitor/kmp)SuceavaTotal, din care:

57692 10170 6,7 409,0

Municipiul Suceava 5210 3526 0,6 2074

Municipiul Câmpulung Moldovenesc 14155 1360 1,65 145

Municipiul Fălticeni 2876 1003 0,33 1071

Municipiul Rădăuţi 3230 1075 0,38 911

Municipiul Vatra Dornei 14434 1425 1,68 118

Oraş Gura Humorului 6984 785 0,81 227

Oraş Siret 4340 699 0,5 136

Oraş Solca 6463 297 0,75 73

Tabel 7.4.3.1 Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Suceava la 31.12.2003

Municipiul reşedinţă de judeţ este localitatea urbană ce concentrează cca. 15,31% din întreaga populaţie a judeţului, densitatea populaţiei în municipiul reşedinţă de judeţ fiind, aşa cum se constată din tabelul 7.4.3.1., de cca. 5 ori mai mare decât densitatea medie a populaţiei din toate localităţile urbane ale judeţului.

Această concentrare mare a populaţiei din municipiul reşedinţă de judeţ este în strânsă legătură cu faptul că Suceava concentrează în acelaşi timp şi cea mai importantă infrastructură economică dintre localităţile urbane ale judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea un mare număr de unităţi economice, în principal în cadrul unor zone industriale cum sunt: zona Valea Sucevei, zona Şcheia, zona Iţcani, zona Traian Vuia.

Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Suceava sunt: industria celulozei şi hârtiei industria energetică industria alimentară industria textilă, confecţii, încălţăminte industria mobilei industria sticlei

Municipiul Suceava concentrează deci o parte importantă din industria judeţului, ceea ce contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, faţă de situaţia existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.

Principalele probleme cu care se confruntă municipiul reşedinţă de judeţ, ca şi celelalte localităţi urbane ale judeţului, sunt:

- dezvoltarea cartierelor vechi de locuinţe preponderent pe verticală, corelată cu lipsa spaţiilor verzi, acută chiar în unele dintre aceste cartiere,

- starea precară a drumurilor publice, ca şi capacitatea actualmente insuficientă a acestora şi lipsa spaţiilor de parcare, toate acestea contribuind la îngreunarea traficului pe unele artere intens circulate, cu consecinţe negative în planul calităţii aerului de pe aceste artere.

- aspectul urbanistic lasă mult de dorit, atât ca stil arhitectonic şi estetică (care de altfel sunt ca şi inexistente, blocurile părând încă a avea doar funcţii de adăposturi pentru locuitorii municipiului), în special în cartierele construite în anii ‘80-’90, cât şi prin


106

permisivitatea prea mare a autorităţilor locale cu privire la modificările şi funcţiunile improprii date balcoanelor şi parterelor blocurilor, adesea chiar la faţada dinspre drumurile importante din municipiu, ca şi a spaţiilor verzi.

- salubrizarea încă prost efectuată, deşi în oarecare îmbunătăţire faţă de acum câţiva ani.

Amplasarea zonelor industriale Valea Sucevei şi Şcheia în zone de altitudine mai joasă faţă de zonele cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale ale municipiului favorizează, în anumite condiţii atmosferice, transportul poluanţilor proveniţi de la sursele industriale în zonele locuite. Totodată, dispunerea în spaţiu a zonelor rezidenţiale din centru şi din cartierul Cuza Vodă este de asemenea dezavantajoasă, acestea fiind dispuse de o parte şi de alta faţă de zona industrială Valea Sucevei.

7.4.4. Poluarea aerului în zona urbană (inclusiv datorată surselor de undeelectromagnetice)

Poluarea aerului este, potenţial, o problemă majoră a localităţilor urbane, pe termen scurt, mediu şi lung.

Factorii urbanistici pot favoriza sau, mai frecvent, împiedica autoepurarea aerului, în funcţie de modul cum influenţează microclimatul urban şi în special ventilaţia străzilor. Străzile înguste şi prost ventilate, aglomerarea mare a clădirilor înalte, absenţa spaţiilor verzi, constituie condiţii favorabile menţinerii şi acumulării poluanţilor în atmosferă.

Localităţile urbane ale judeţului Suceava, inclusiv reşedinţa de judeţ, sunt deocamdată localităţi mici sau medii, care nu constituie aglomerări urbane în sensul european al cuvântului (oraşe cu peste 250.000 locuitori) şi în care problema poluării atmosferei nu este una acută pe termen scurt şi mediu.

În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic datele statistice cu privire la concentraţiile măsurate şi frecvenţa depăşirilor concentraţiilor maxime admise sau valorilor limită ale poluanţilor atmosferici în localităţile din judeţul Suceava, în anul 2004.

Variaţia concentraţiei

maxime efective

Variaţia concentraţiei medii

anualeLocalitate

Substanţa poluantă

U.M.

minim maxim minim maxim

Frecvenţa medie spaţială a depăşirii CMA

( % )

Suceava Mercaptani mg/mc 0,00276 0,00398 0,000116 0,000269 21%

Suceava Pulberi totale în suspensie

mg/mc - 0,3368 - 0,06334,56% - CMA zilnică

0% - CMA anuală

Suceava Pulberi sulfat mg/mc - 0,0189 - 0,0069 5,94% - CMA zilnică

Suceava Pulberi sedimentabile

g/mp/ lună

12,06 20,67 6,45 9,23 11,1%

RădăuţiPulberi sedimentabile

g/mp/ lună

- 25,37 - 10,31 22,2%

Tabel 7.4.4.1. Date statistice privind poluarea aerului în localităţile urbane din judeţul Suceava în anul 2004

Traficul auto, deşi tot mai intens în ultimii ani, nu reprezintă încă o ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei oraşelor din judeţul nostru, nivelul de fond urban al calităţii aerului din punctul de vedere al poluanţilor specifici acestei surse (oxizi de azot, monoxid de carbon, plumb, ozon, dioxid de sulf) fiind în general corespunzător.

Activităţile industriale cu potenţial ridicat de poluare a aerului nu sunt excesiv dezvoltate în mediul urban din judeţul Suceava. După anul 1989, multe din acestea au dispărut sau şi-au restrâns activitatea, iar cele care continuă să se desfăşoare au adoptat deja sau urmează a pune în aplicare în anii următori o serie de măsuri de reducere a emisiilor, ca urmare a cerinţelor legale tot mai restrictive din România, rezultate din


107

transpunerea aquis-ului de mediu comunitar, în vederea aderării României la Uniunea Europeană.

Implementarea legislaţiei de mediu comunitare în perioada imediat următoare va duce la reducerea şi mai semnificativă a impactului unităţilor economice poluatoare asupra mediului urban, prin adoptarea de măsuri în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile la nivel european, nerealizarea acestor măsuri la termenele stabilite (data aderării sau după perioadele de tranziţie obţinute în cadrul negocierilor cu UE) ducând la sistarea activităţii poluatoare până la conformarea cu cerinţele legale.

Cea mai poluatoare activitate, cea a SC AMBRO SA Suceava, de fabricare a celulozei, care a afectat calitatea mediului ambiental în municipiul Suceava în ultimii peste 40 de ani, prin emisiile urât mirositoare de mercaptani şi cele de pulberi, şi-a încetat activitatea la începutul anului 2005. Trebuie spus că aceste emisii au devenit tot mai reduse în ultimii ani, calitatea aerului fiind în ameliorare continuă la indicatorul mercaptani, ca urmare a măsurilor de modernizare a tehnologiei şi de depoluare a gazelor, luate de unitate în ultimii ani.

Concentraţiile de pulberi totale în suspensie din atmosferă din cartierul Cuza Vodă, învecinat cu zona industrială Valea Sucevei, sunt în oarecare scădere, încadrându-se, cu mici excepţii în unele zile ale anului 2004, sub limitele prevăzute de norma sanitară în vigoare.

Pulberile în suspensie fracţia PM10 se încadrează sub valorile limită zilnice pentru anul 2004 (care includ marja de toleranţă), dar au relativ frecvent un nivel mai ridicat decât valoarea limită prevăzută a se atinge la 1 ianuarie 2007. Acesta reprezintă un semnal de alarmă pentru factorii de decizie la nivel local, atât pentru autoritatea de protecţie a mediului cât şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, care trebuie să conlucreze în vederea identificării surselor principale a acestor valori crescute şi reducerii emisiilor acestora, prin elaborarea şi implementarea de planuri şi programe de ameliorare a calităţii aerului.

Pulberile provin din combustii în sectorul energetic şi în alte sectoare industriale, din traficul auto şi din alte surse antropice, cum ar fi: încălzirea cu lemne sau cărbuni alocuinţelor, combustiile în aer liber a deşeurilor vegetale, metodă practicată în unele perioade ale anului, sau cele de la depozitele de deşeuri orăşeneşti, care se autoaprind, ca urmare a lipsei amenajărilor necesare, conforme cu cerinţele legislaţiei în vigoare.

Starea precară de salubritate, ca şi practicile improprii de curăţare a străzilor din localităţile urbane, sunt însă şi ele motive ale menţinerii unor concentraţii crescute de pulberi în atmosferă, prin reantrenarea permanentă a acestora. La aceasta contribuie şi deficitul de spaţii verzi şi repartizarea lor neuniformă la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţ.

În mediul urban, depozitele de deşeuri orăşeneşti actuale, neconforme cu cerinţele legislaţiei de mediu în vigoare, reprezintă o sursă de poluare a aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt, alături de impactul lor negativ asupra calităţii apei şi solului. Legislaţia actuală privind depozitarea deşeurilor, transpusă din cea a UE, prevede obligaţia realizării unor depozite de deşeuri zonale, corespunzător amplasate şi amenajate, astfel încât actualele depozite vor fi treptat supuse operaţiunilor de închidere şi ecologizare.

Zonele periferice ale oraşelor, albiile râurilor şi pârâurilor din zonă sunt încă frecvent folosite şi de locuitorii oraşelor, ca şi de cei din mediul urban, pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor. Acest comportament necivilizat trebuie să înceteze, pentru aceasta fiind necesară apelarea atât la metodele educative, cât şi la cele coercitive, de către autorităţile locale responsabile.

Sistemele de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi a gunoiului stradal în mediul urban trebuie încă îmbunătăţite, ele reprezentând de asemenea o sursă de mirosuri neplăcute, alături de impactul estetic negativ oferit de unele puncte de precolectare a gunoiului de la populaţie.

Gestionarea deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele dificile, departe de a fi rezolvate în România. Este o problemă care ţine în bună măsură şi de gradul de educaţie şi civilizaţie a populaţiei, dar care necesită totodată şi investiţii financiare


108

importante în sisteme moderne de gestionare integrată a deşeurilor, investiţii dificil de suportat doar de către bugetele locale şi de la bugetul de stat.

7.4.6. Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane

Zgomotul este o problemă de mediu şi de sănătate. Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului.

Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban. Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului în funcţie de frecvenţă, tărie şi poziţia surselor.

Tipurile de zgomot sunt clasificate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin, în localităţile urbane, sursele mobile, în principal traficul rutier.

APM Suceava a monitorizat nivelul de zgomot din localităţile urbane ale judeţului în anul 2004 într-un număr total de 33 de puncte de supraveghere. Datele referitoare la nivelul de zgomot maxim şi mediu echivalent în localităţile urbane ale judeţului Suceava în anul 2004 comparativ cu anii 2002 şi 2003 sunt prezentate în tabelul 7.4.6.1.:

2002 2003 2004

Lech med

DepăşiriLech med

DepăşiriLech med

DepăşiriLoc măsurareCMA-STAS 10009/1988

dB (A) dB (A) dB (A) dB (A) dB (A) dB (A)

Cetate de Scaun, str. Cetăţii nr.1

45 55,96 10,96 52,83 7,83 51,73 6,73

Intersecţie Burdujeni, Calea Unirii cu str. Tineretului

70 79,2 9,20 77,63 7,63 73,61 3,61

Intersecţie gară Burdujeni –str. Jean Bart nr. 2

65 70,68 5,68 71,5 6,5 66,12 1,12

Intersecţie centru, str. Ana Ipătescu cu str. N. Bălcescu

70 78,25 8,25 77,76 7,76 73,03 3,03

Prefectură, str. Ştefan cel Mare

60 63,92 3,92 61,57 1,57 60,25 0,25

Intersecţie Areni, str. Ştefan cel Mare cu str. Universităţii

70 75,15 5,15 71,3 1,3 72,71 2,71

B-dul George Enescu nr. 11

65 74,31 9,31 73,14 8,14 67,34 2,34

Suceava

Intersecţie Obcini, str. Bistriţei cu str. G. Coposu

60 68,01 8,01 67,21 7,21 64,45 4,45

Intersecţie centru, str. Piaţa Unirii cu bd. Bucovinei

65 70,45 5,45 70,78 5,78 67,83 2,83

Intersecţie CF, bd. Bucovinei cu Calea Cernăuţi

65 - - 69,05 4,05 68,04 3,04Rădăuţi

Parc central, str. Piaţa Unirii

45 63,17 18,17 56,92 11,92 52,07 7,07

Intersecţie centru, str. Alexandru cel Bun nr.1

65 72,1 7,1 68,67 3,67 67,01 2,01Siret

Primărie, str. 28 Nov. nr. 1 60 70,2 10,2 64,87 4,87 61,21 1,21


109

2002 2003 2004

Lech med

DepăşiriLech med

DepăşiriLech med

DepăşiriLoc măsurareCMA-STAS 10009/1988

dB (A) dB (A) dB (A) dB (A) dB (A) dB (A)

Parcu Laţcu Vodă, str. Unirii 9-13

45 64,69 19,69 59,23 14,23 54,78 9,78

Intersecţie centru, str. Sucevei cu str. 13 Decembrie

70 73,18 8,18 71,57 1,57 70,93 5,93

Primărie, str. Republicii 243 60 63,44 3,44 64,23 4,23 62,51 2,51

mag. Nada Florilor, str. Sucevei

65 69,17 4,17 71,09 6,09 68,09 3,09

Fălticeni

str. Unirii nr. 8 60 - - 60,62 0,62 57,78 -

Intersecţie Dornelor Str. Dornelor /pasaj CFR

65 67,86 2,86 62,17 - 58,32 -

- Intersecţie str. Unirii cu str. Republicii

65 71,39 6,39 67,41 2,41 62,46 -

Cartier Unirii, str. Lumea Nouă nr. 2-4

60 63,92 3,92 54,32 - 52,79 -

Parc central 45 50,58 5,58 47,58 2,58 45,54 0,54

Vatra Dornei

Primărie, str. Transilvaniei 17

65 69,44 9,44 63,85 - 61,42 -

Biserica Bodea, str. Molidului nr. 6

50 - - 51,76 1,76 49,51 -

Primărie, str. 22 Dec. nr. 22 60 67,79 7,79 62,96 2,96 59,71 -

Banca comercială, str. Transilvaniei nr. 6

65 - - 67,49 2,49 65,88 0,88

Supermag Imperial SRL, str. Prieteniei nr. 5

60 - - 59,86 - 57,80 -

C-lung Mold

BTC, str. Pinului nr. 37 45 - - 47,64 2,64 46,94 1,94

Intersecţie centru – piaţa Republicii cu Bd. Bucovina

65 72,48 7,48 69,68 4,68 66,64 1,64

B-dul Bucovina nr. 13 60 73,83 13,83 68,82 8,82 66,03 6,03

Gura Humorului

Str M. Eminescu nr. 4 60 - - 67,55 7,55 66,93 6,93

Tabel 7.4.6.1. Nivelul de zgomot în localităţile urbane ale judeţului Suceava în perioada 2002-2004

Din tabel se constată că nivelul de zgomot mediu echivalent a scăzut faţă de anii precedenţi, însă depăşeşte încă limitele maxime admise conform STAS 10009/1988 în majoritatea localităţilor urbane din judeţ (excepţie facând Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc), atât în zonele centrale şi pe arterele cu trafic rutier intens, cât şi în parcuri şi alte zone de agrement.

Sursa principală a poluării fonice o reprezintă traficul rutier, datorită creşterii accentuate în ultimul deceniu a numărului de autovehicule aflate în circulaţie, precum şi gradul avansat de uzură al unora dintre acestea. Lipsa arterelor rutiere ocolitoare pentru traficul greu (de exemplu oraşul Siret este afectat de maşinile de mare tonaj care tranzitează spre vama Siret, ca şi municipiul Fălticeni, de traficul de pe E85, ca şi traficul rutier intens din zonele centrale cu funcţiuni comerciale şi rezidenţiale, unde sunt amplasate în general şi


110

parcurile, zonele de agrement ale localităţilor reprezintă de asemenea cauze ale menţinerii unui nivel de zgomot ridicat în localităţile urbane din judeţ.

Zgomotul produs de circulaţia feroviară afectează unele localităţi urbane, unele chiar cu caracter turistic, care sunt traversate chiar prin zona centrală de calea ferată, ceea ce creează disconfort populaţiei (Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi).

Zgomotul produs de sursele industriale sunt în general limitate la arealul respectiv, în general cu funcţiune industrială, deşi în unele cazuri, în care în aceste zone sunt amplasate şi locuinţe, ele afectează locuitorii din imediata vecinătate. În general la autorizarea pe linie de mediu a agenţilor economici, s-au luat măsuri pentru izolarea fonică a clădirilor, aşa încât zgomotul utilajelor să nu afecteze vecinătăţile.

Pentru reducerea poluării sonore, este necesar ca autorităţile publice locale să ia măsuri de limitare sau chiar interzicere a circulaţiei rutiere, îndeosebi a traficului greu, pe străzile din zonele intens populate, în special cele din centrele localităţilor urbane.

7.4.7. Mediul urban şi spaţiile verzi

Spaţiile verzi din ecosistemul urban reprezintă principalele habitate pentru diverse specii de faună sălbatică. De aceea, în activitatea de amenajare a teritoriului se pune un accent deosebit pe extinderea acestora şi pe evitarea fenomenului de insularizare, de izolare a acestora. Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi urbane normale. Ele au în primul rând un rol estetic, dar contribuie în mod esenţial la atenuarea poluării atmosferice: neutralizează unii poluanţi, filtrează praful, oferă protecţie împotriva zgomotului. De asemenea, au rol în regularizarea umidităţii aerului şi a temperaturii, contribuind deci la ameliorarea microclimatului local.

Spaţiile verzi din jurul blocurilor de locuinţe au deci funcţii complexe, şi anume: funcţia de protecţie a factorilor climatici ; funcţia sanitar-igienică; funcţia recreativă ; funcţia estetică-peisagistică.

În ultimii ani, s-a accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi, în special în cartierele de locuinţe, iar suprafaţa acestora a scăzut, aşa cum am arătat la pct. 7.3.

Alături de alte spaţii verzi, în general distribuite pe marginea drumurilor, în jurul blocurilor de locuinţe etc., în municipiul Suceava există un număr de 19 parcuri, marea lor majoritate fiind amplasate în zona centrală a municipiului. Situaţia este relativ similară şi în celelalte localităţi urbane din judeţ.

Fig. 7.4.7.1. Imagine din parcul Fig. 7.4.7.2. Imagine din parcul central Vatra

Universităţii – municipiul Suceava Dornei

Suprafaţa zonelor verzi, a spaţiilor şi a parcurilor din municipiul reşedinţă de judeţ nu acoperă necesităţile unei populaţii de peste 105.000 de locuitori (29,79 mp/loc., faţă de norma OMS de 50 mp/loc.), iar repartiţia celor existente este diferenţiată pe suprafaţa oraşului, acestea regăsindu-se preponderent în zona centrală şi vestică a municipiului.

În cartierele construite în anii 1970-1990: Obcini, George Enescu, Burdujeni, spaţiile


111

verzi sunt deficitare, cele existente sunt neîngrijite, lipsind şi suprafeţele de teren necesare pentru amenajarea unor parcuri de recreere.

Fig. 7.4.7.3 Imagine din cartierul Obcini – cartier deficitar în spaţii verzi

În general, şi în celelalte localităţi urbane ale judeţului, zonele ocupate de spaţii verzi şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite în cadrul localităţilor, deficitare fiind mai ales cartierele de locuinţe construite în ultimii ani ai comunismului.

După 1990, multe zone verzi au fost transformate mai întâi în construcţii provizorii de proastă calitate – chioşcuri, garaje etc., cu largul „concurs” al administraţiilor locale, o parte dintre acestea devenind apoi construcţii definitive.

7.4.8. Dezvoltarea zonelor comerciale

Odată cu dezvoltarea zonelor de locuinţe în localităţile urbane s-au prevăzut şi utilităţile sociale necesare: comerţ, servicii, şcoli, cultură. În domeniul comercial, sectorul privat s-a dezvoltat foarte mult în localităţile urbane după 1990.

Activităţile comerciale se desfăşoară preponderent în zonele rezidenţiale. Amenajarea unor spaţii comerciale în aceste zone, inclusiv la parterele blocurilor, a redefinit în mare măsură imaginea stradală a localităţilor urbane. În general, în zonele periferice ale oraşelor, s-au dezvoltat o serie de spaţii comerciale en-gros.

În centrele localităţilor urbane, activitatea comercială se desfăşoară prin magazine mici şi mijlocii, mai puţin prin lanţuri de magazine (tip supermarket), adecvate structurii uzuale ale oraşelor europene.

În general, se pot face următoarele aprecieri:- concentrarea activităţilor de comerţ în zona pieţelor agroalimentare conduce la

solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaţii în salubritatea, igiena şi estetica zonei.

- este necesar să se renunţe la desfăşurarea activităţilor comerciale în amplasamente mai mult sau mai puţin improvizate (apartamente din blocuri de locuinţe, chioşcuri rudimentare, curţi proprietate privată), în favoarea dezvoltării unor centre comerciale corespunzător amenajate, care să asigure atât eliminarea corespunzătoare, controlată a deşeurilor rezultate de astfel de activităţi, cât şi o creştere a calităţii deservirii populaţiei prin aceste tipuri de activităţi.După 1990, în toate localităţile urbane a avut loc o puternică dezvoltare a comerţului

en gros şi en detail, aflat în evoluţie de la an la an şi sub aspect calitativ. În conformitate cuPUG-urile localităţilor, s-a procedat la modernizarea centrelor comerciale existente, a pieţelor agroalimentare, primăriile insistând tot mai mult pe latura calitativă (reutilizarea, reconversia spaţiilor comerciale existente, amenajarea lor corespunzătoare, organizarea eliminării deşeurilor rezultate din aceste activităţi).

În municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ, s-a pus în ultimii ani un accent deosebit pe extinderea şi modernizarea zonelor având ca funcţiune predominantă comerţul, pentru a se


112

crea condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ la standarde de calitate europene.

În acest scop, în anul 2002 s-au desfăşurat activităţi de reabilitare a pieţei mari a municipiului Suceava, amenajându-se de asemenea un număr de 30 de spaţii comerciale pentru modernizarea comerţului în această zonă. De asemenea, în anul 2002 s-a finalizat amenajarea în zona Iţcani DN2 a magazinului UNIVERS’ALL, iar în 2003 a fost dat în funcţiune centrul comercial METRO. Tot în cursul anului 2003 s-a dat în folosinţă pe o suprafaţă de 19200 mp, în zona Lunca Sucevei, lângă UNIVERS’ALL, magazinul DEDEMAN care este un spaţiu modern de comercializare şi depozitare de materiale de construcţii.

În anul 2004 a început demolarea vechii fabrici de confecţii „Zimbru”, dintr-o zonă rezidenţial comercială relativ centrală a municipiului Suceava, în vederea construirii unui supermarket modern.

Deşi comerţul în mediul urban tinde să se modernizeze şi în localităţile urbane din judeţul Suceava, prin crearea de market-uri şi supermarket-uri care concentrează o mare gamă de produse în acelaşi spaţiu comercial, el se desfăşoară încă în bună măsură prin unităţi mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai puţin integrate în arhitectura zonei. În ultimii ani se remarcă totuşi o îmbunătăţire a esteticii unităţilor comerciale, prin utilizarea pe scară largă a tâmplăriei tip termopan şi remodelarea faţadelor.

7.5. Mediul urban – obiective şi măsuri în contextul dezvoltării durabile

În zonele urbane problemele de mediu afectează în mare măsură calitatea vieţii cetăţenilor. Analiza aspectelor demografice, inclusiv a celor referitoare la populaţie, zonele de locuit şi spaţiile ocupate, evidenţiază o tendinţă generală de degradare a mediului în zonele urbane.

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, printre cele 10 probleme de mediu identificate la nivelul judeţului Suceava, pe locul 7 se situează problema urbanizării mediului, pentru care în PLAM s-au stabilit obiective, ţinte şi acţiuni pe termen scurt şi mediu. Referitor la această problematică, a impactului urbanizării asupra mediului urban din judeţul nostru, putem menţiona:

- diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi - absenţa delimitării urbanistice a zonelor rezidenţiale de cele industriale şi comerciale - poluarea sonoră şi prin vibraţii în localităţile urbane din judeţul Suceava - neamenajarea/ insuficienta amenajare a unor zone de agrement şi recreere pentru populaţia din localităţile urbane

Obiectivele specifice propuse în PLAM pentru rezolvarea problemelor identificate prin analiza SWOT în acest domeniu sunt:

- Amenajarea de noi spaţii verzi în municipiul Suceava;- Reabilitarea parcurilor existente în municipiul Suceava;- Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate şi marcaje

stradale;- Continuarea monitorizării nivelului de poluare sonoră a localităţilor urbane;- Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;- Asigurarea dezvoltării şi organizării zonelor de locuit, cu respectarea normelor

prevăzute pentru spaţiile verzi;- Respectarea delimitărilor urbanistice privind dezvoltarea zonelor industriale;- Reabilitarea şi reamenajarea zonelor de agrement existente în localităţile urbane;- Dezvoltarea unor noi parcuri de cartier şi amenajarea spaţiilor de joacă pt. copii.

7.5.1. Obiective şi măsuri în contextul dezvoltării durabile

În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut, datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituţionale, spaţiale, economice, tehnologice şi de mediu.


113

Autorităţile locale trebuie să aibă în vedere, la elaborarea programelor locale de dezvoltare economică şi socială, recomandările Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, 1990, privind dezvoltarea durabilă:

- aşezarea în centrul preocupărilor urbanistice a fiinţei umane ce trebuie să se dezvolte sănătos în armonie cu natura;

- protecţia mediului înconjurător;- evaluarea în permanenţă a mediului ambiant şi a tot ce se face, gândeşte şi decide în

plan urbanistic;- dezvoltarea urbană să se facă în echilibru cu nevoile de dezvoltare şi securitate,

conservare şi protejare a mediului înconjurător, pentru generaţiile prezente şi viitoare;- comunităţile locale să fie permanent informate asupra activităţilor şi materialelor cu

grad de risc, iar cetăţenii să aibă acces la procesele de elaborare a deciziilor la nivelul comunităţii;

- obiectivele manageriale privind dezvoltarea economică şi urbană trebuie să fie în concordanţă cu principiul prevenirii şi precauţiei în protejarea mediului, precum şi cu asumarea răspunderii în caz de dezastre ecologice, conform principiului „poluatorul plăteşte”.

Prin urmare, problema cheie a dezvoltării durabile o reprezintă reconcilierea dintre două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singură cale pentru asigurarea bunăstării atât generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

În vederea asigurării unui mediu sănătos de viaţă pentru locuitorii din localităţile urbane ale judeţului, edilii acestor localităţi se preocupă în măsură tot mai mare de rezolvarea problemelor de mediu ale localităţilor, alături de preocuparea pentru dezvoltarea economico-socială a acestora. Astfel, în Planurile de Urbanism General elaborate în ultimii ani pentru localităţile urbane din judeţul Suceava, se regăsesc o serie de obiective şi măsuri destinate ameliorării condiţiilor de mediu şi asigurării unui mediu de viaţă mai bun pentru cetăţenii acestor localităţi.

Programele de dezvoltare locală includ tot mai multe măsuri destinate atingerii dezideratului de dezvoltare durabilă.

7.5.2. Poluarea aerului

În ultimii 30 de ani, politica Comunităţii Europene privind mediul s-a concretizat într-un grup de acte legislative (directive, decizii, regulamente) în domeniul protecţiei calităţii aerului, cuprinzând măsuri destinate reducerii emisiilor din diferite surse, atât industriale, cât şi mobile, ca şi a concentraţiilor unor substanţe contaminante.

România, ca stat care urmează să adere la Uniunea Europeană, a transpus în ultimii ani în legislaţia internă actele normative europene în domeniu, fiind în prezent în faza de implementare a acestora.

Obligaţiile asumate de România în cadrul negocierilor capitolului 22 „Mediu” la acest capitol trebuie realizate în termenele negociate, acestea implicând în anii următori o serie de costuri, atât pentru autorităţile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea şi raportarea la UE a calităţii aerului, în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenţii economici poluatori şi autorităţile administraţiei publice locale.

Măsurile care trebuie luate în acest domeniu vizează:- realizarea unor nivele de calitate a aerului care să nu aibă impact sau să nu

presupună un risc crescut pentru sănătatea populaţiei şi starea mediului;- asigurarea faptului că noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele

pentru particule, dioxid de sulf, CO, metale grele şi hidrocarburi aromatice, vor fi atinse până în anul 2007 şi 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele mobile şi punctuale de poluare sunt respectate.


114

Pentru a realiza aceste obiective de calitate a aerului, prin HG 731/2004 a fost adoptată Strategia naţională privind protecţia atmosferei, iar prin HG 738/2004, Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei. Obiectivele şi acţiunile prevăzute în Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei sunt următoarele: Obiectivul 1: Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate Acţiunea 1.1.: Realizarea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale armonizate cu cerinţele legislaţiei europene Acţiunea 1.2.: - Implementarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului Acţiunea 1.3.- Planificarea dezvoltării durabile în vederea menţinerii calităţii aerului Acţiunea 1.4. - Informarea publicului asupra calităţii atmosferei şi conştientizarea acestuia în legătură cu principalele cauze ale deteriorării calităţii aerului şi cu impactul acestei deteriorări asupra sănătăţii şi mediului Obiectivul 2: Îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate Acţiunea 2.1.: Elaborarea şi implementarea planurilor şi programelor locale de îmbunătăţire a calităţii aerului pentru acele zone şi aglomerări unde evaluarea calităţii aerului a evidenţiat depăşirea valorilor-limită prevăzute în legislaţia naţională. Acţiunea 2.2.: Reducerea emisiilor în aer de dioxid de sulf, dioxid de azot, pulberi in suspensie, plumb, monoxid de carbon, benzen şi compuşi organici volatili de la toate instalaţiile ce intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002. Aceste instalaţii includ şi instalaţiile mari de ardere şi alte surse semnificative de emisie a compuşilor organici volatili. Acţiunea 2.3.: Implementarea sistemului de supraveghere a carburanţilor introduşi pe piaţă Acţiunea 2.4.: Implementarea programului de reducere progresivă a sulfului din păcură şi din motorină în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare Acţiunea 2.5.: Stabilirea unui registru de referinţă pentru cele mai bune practici de reducere a poluării aerului şi promovarea introducerii în România a celor mai bune tehnici disponibile Acţiunea 2.6.: Promovarea de mecanisme economico-financiare suplimentare pentru stimularea reducerii emisiilor în atmosferă Acţiunea 2.7.: Crearea unui sistem statistic de evaluare a efectelor poluării aerului asupra sănătăţii umane Obiectivul 3. Adoptarea masurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontieră Acţiunea 3.1.: Promovarea unui sistem de prevenire a accidentelor majore de poluare atmosferică cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului Acţiunea 3.2.: Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresivă sau de eliminare a emisiilor de poluanţi organici persistenţi Acţiunea 3.3.: Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresivă sau de eliminare a emisiilor de metale grele în concordanţă cu cerinţele formulate în Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 şi ratificat prin Legea nr. 271/2003 Acţiunea 3.4.: Implementarea programului de reducere progresivă a producţiei si consumului de substanţe care distrug stratul de ozon Acţiunea 3.5.: Elaborarea inventarelor emisiilor de poluanţi atmosferici în conformitate


115

cu obligaţiile ce decurg din convenţiile, acordurile şi tratatele specifice la care România este parte Acţiunea 3.6.: Elaborarea programului de stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră Acţiunea 3.7.:Promovarea programelor de cercetare-dezvoltare în vederea fundamentării măsurilor de reducere sau eliminare a emisiilor de poluanţi în aer, cu impact asupra sănătăţii umane şi a mediului Acţiunea 3.8.: Promovarea de programe de educare şi instruire a personalului implicat în activitatea de protecţie a atmosferei Obiectivul 4.: Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu

Acţiunile necesare pentru atingerea acestui obiectiv se regăsesc şi în cazul celorlalte obiective ale strategiei pentru protecţia atmosferei. Acţiunile cu referire specială la acest obiectiv sunt:

Acţiunea 4.1.: Continuarea dezvoltării relaţiilor de cooperare cu ţările vecine şi continuarea participării la cooperarea internaţională în domeniul protecţiei atmosferei Acţiunea 4.2.: Elaborarea şi promovarea de proiecte comune privind evaluarea impactului poluanţilor atmosferici în context transfrontieră.

România depune eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi controlul emisiilor. Termenul de realizare a acţiunilor este sfârşitul anului 2006. Punerea în aplicare a acţiunilor stabilite este responsabilitatea atât a autorităţilor de mediu centrale şi locale, cât şi a celorlalţi factori implicaţi: autoritatea publică centrală pentru coordonarea administraţiei publice locale, autorităţile publice centrale pentru industrie, statistică, finanţe, educaţie şi cercetare, protecţie civilă, autorităţile administraţiei publice.

Respectarea acestui termen implică obligaţii din partea titularilor activităţilor care deţin surse de emisie a poluanţilor atmosferici. Astfel, aceştia au obligaţia de a elabora şi implementa programe de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot pulberi, scheme de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, de a-şi monitoriza emisiile în atmosferă şi de a obţine autorizaţiile de mediu cu programele pentru conformare care să cuprindă măsurile destinate conformării cu prevederile legislaţiei în vigoare, în termenele stabilite Reducerea emisiilor de poluanţi în mediu se va realiza prin diferite mijloace tehnice şi organizatorice, conforme cu cele mai bune tehnici disponibile în domeniile respective, adoptate la nivel european prin documentele de referinţă BREF (utilizarea eficientă a combustibililor în centrale termice şi electrice, montarea de instalaţii performante de reţinere a poluanţilor, creşterea eficienţei energetice, etc.).

Poluarea atmosferei a fost inclusă, în urma analizei SWOT, printre cele 10 problemede mediu identificate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava, ca fiind a şasea în ordinea importanţei.

Obiectivele specifice propuse în PLAM pentru rezolvarea acestei probleme sunt:- Colectarea şi incinerarea gazelor concentrate urât mirositoare în cazanul de

regenerare de la SC AMBRO SA Suceava;- Controlul emisiilor de SO2 şi pulberi la cuptoarele de var prin montarea de scrubere

eficiente;- Monitorizarea emisiilor in atmosfera din sursele SC AMBRO SA;- Recuperarea şi valorificarea/ eliminarea gazului de depozit provenit de la halda de

deşeuri municipale Suceava;- Derularea unor proiecte – pilot privind folosirea de tehnologii neconvenţionale în

domeniul energetic – Sisteme energetice durabile;- Derularea proiectului „Suceava-Utilitati si mediu la standarde europene”;- Funcţionarea instalaţiei LCP din cadrul CT2 în perioada 2008-2015, la un număr

maxim de 20000 ore;- Modernizare flux tehnologic şi montare instalaţie de desulfurare la CET Suceava;


116

- Îmbunătăţirea arzătoarelor cu NOx redus la CET Suceava;- Retehnologizarea celor 2 electrofiltre la CET Suceava;- Montare arzătoare cu NOx redus la CT aparţinând de SC AMBRO SA Suceava;- Optimizarea circulaţiei rutiere din mun. Suceava, prin crearea de sensuri unice

semaforizate;- Crearea unui drum ocolitor pentru decongestionarea traficului;- Promovarea utilizării combustibililor alternativi (Proiect CATCH LIFE );- Derularea Proiectului PLUME (transport ecologic);- Îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi salubrizare a drumurilor;- Optimizarea circulaţiei rutiere din localităţile urbane ale jud. Suceava;- Realizarea măsurilor de retehnologizare şi înlocuirea solvenţilor, la agenţii economici

aflaţi sub incidenţa HG 699/2003;- Montare instalaţii pentru recuperare COV, conform HG 568/2001, la instalaţii de

depozitare la terminale;- Realizare instalaţii de recuperare COV, conf. HG 568/2001, pentru cisternele auto de

transport produse petroliere;- Realizare instalaţii etanşe pentru recuperare vapori benzină şi returnare în cisterna

auto, conform HG 568/2001(la staţii de benzină).

7.5.3. Zgomotul

În prezent, zgomotul reprezintă, la nivel european, o problemă importantă, care afectează sănătatea umană şi calitatea vieţii. Ea duce la creşterea stress-ului, modifică dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace. În mare parte, problema este generată de activitatea de transport şi construcţii. Până în prezent, iniţiativele Uniunii Europene pentru reducerea zgomotului s-au concentrat pe stabilitatea de standarde de zgomot pentru diferite tipuri de echipamente, maşini etc. Prin directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European, referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, sunt prevăzute măsuri şi iniţiative specifice privind reducerea zgomotului ambiental, care completează şi dezvoltă măsurile comunitare privind zgomotul emis de sursele majore: vehicule rutiere, feroviare, aviaţie, echipamente utilizate în exterior.

România se află în curs de transpunere a acestei directive în legislaţia internă.Pentru ca acţiunile de implementare să fie corect orientate, este necesară colectarea,

compararea şi raportarea datelor privind nivelul de zgomot ambiental în conformitate cu criterii comparabile, stabilite prin această directivă. Aceasta implică folosirea indicatorilor armonizaţi de zgomot şi a metodelor de evaluare, ca şi a criteriilor ce trebuie avute în vedere în cazul întocmirii hărţilor de zgomot. Indicatorii de zgomot sunt:

- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, zi-seara-noaptea, pentru a evidenţia disconfortul

- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent noaptea, pentru a evalua perturbarea somnului.Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii

adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzătoare.Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în: Reducerea nivelului de zgomot la sursă; Măsuri urbanistice; Măsuri de protecţie a construcţiilor şi clădirilor; Protecţia directă a omului expus în mediu poluat fonic.

Dintre efectele zgomotului în exces asupra sănătăţii umane, fac parte: a) Iritarea. Deşi iritarea nu este un aspect al stării de sănătate, ea poate declanşa procese de degradare a stării de sănătate. Zgomotul este definit ca un „sunet nedorit”. Efectul cel mai obişnuit asupra omului este stimularea reacţiei de iritare. Un model recent produs pentru aprecierea iritării la zgomot identifică doi factori principali de influenţare a acesteia:

- Mărimea zgomotului, considerând frecvenţa sa şi caracteristicile temporale;


117

- Caracteristicile distribuţiei zgomotului de fond (cel care există în afara celui perturbator).

b) Pierderea sau diminuarea auzului: domeniul dinamic maxim al auzului este mai mare de 120 dB, variabil la diferiţi indivizi; pragul de iritare a urechii mijlocii este de 120-130 dB, iar pragul de durere 140 dB, acestea variind în funcţie de frecvenţa sunetului. Expunerea prelungită la niveluri foarte crescute de zgomot poate conduce la pierderea sau diminuarea auzului.c) Alte efecte. Multe studii europene indică corelaţia dintre expunerea cronică la zgomotul industrial şi de mediu şi creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, ulcerelor gastrice, sindromului de stres.

7.5.4. Transportul

Transportul reprezintă o sursă de poluare a mediului tot mai semnificativă şi în localităţile urbane din judeţul nostru. Creşterea numărului de autovehicule de la an la an, corelată cu calitatea tehnică îndoielnică a multora dintre ele, determină agravarea impactului negativ asupra factorilor de mediu. Cel mai afectat factor de mediu este aerul, datorită emisiilor de NOx, CO, CO2, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile, Pb.

Pentru locuitorii oraşelor, transportul reprezintă sursa principală de poluare sonoră şi de stres.

Există mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor cauzate de transport cum ar fi: Utilizarea eficientă a carburanţilor; Utilizarea convertoarelor catalitice; Interzicerea traficului în unele zone ale oraşelor; Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun; Încurajarea mersului pe jos şi pe bicicletă.

Deoarece în prezent transportul rutier reprezintă o sursă tot mai importantă de poluare a aerului şi în localităţile urbane din România, ca şi în ţările dezvoltate ale Europei, sunt necesare o serie de măsuri concertate care să conducă la reducerea nivelelor de emisii provenite din acest tip de surse.

În judeţul Suceava, problemele de mediu identificate cu privire la transport în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu, elaborat în 2004, sunt următoarele:

- poluarea fonică în localităţile urbane generată de traficul rutier - poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze acide , pulberi şi metale grele - absenţa rutelor de centură şi a autostrăzilor pentru localităţile urbane şi rurale - salubrizarea insuficientă a căilor rutiere intra şi extravilane

Obiectivele specifice propuse în PLAM al judeţului Suceava cu privire la problema transportului, problemă aflată pe locul 8 din cele 10 tipuri de probleme de mediu identificate în judeţ, sunt următoarele :

- Modernizarea sistemului stradal şi fluidizarea circulaţiei rutiere;- Modernizarea parcului auto în vederea introducerii indicatorilor specifici Euro3;- Salubrizarea căilor rutiere de transport;- Dezvoltarea/ modernizarea reţelelor de supraveghere a calităţii atmosferei;- Valorificarea bazelor de date existente în studii de fluidizare a circulaţiei rutiere;- Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate / marcaje

stradale;- Dirijarea traficului greu pe trasee periferice;- Modernizarea/ reabilitarea căilor de transport rutier;- Măsuri pt. limitarea efectuării transportului industrial prin zone rezidenţiale;- Intensificarea acţiunilor de salubrizare a căilor rutiere;- Asigurarea colectării / valorificării deşeurilor reciclabile provenite din sectorul

transporturilor.


118

7.5.5. Spaţiile verzi

Prezenţa spaţiilor verzi pe teritoriul localităţilor urbane, destinate să suplinească deficitul de habitate naturale rezultat ca urmare a ocupării teritoriului cu construcţii cu diverse funcţiuni, constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populaţiei, a satisfacerii cerinţelor de ordin estetic, cât şi al protecţiei sănătăţii umane şi mediului, aşa cum am arătat la pct. 7.3.

Obiectivele legate de zonele verzi din oraşe trebuie să aibă în vedere atât dezvoltarea spaţială, cât şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea (combaterea fenomenului de izolare, insularizare a acestora), iar pe de altă parte prin recrearea legăturilor cu zonele naturale existente din teritoriul înconjurător aglomerărilor umane respective.

Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi deja existente, precum şi crearea de noi spaţii verzi, sunt necesare acţiuni cum sunt:

Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane; Analiza suprafeţelor cu spaţii verzi intraurbane şi periurbane existente,

reglementarea şi monitorizarea acestora; Conservarea suprafeţei spaţiilor verzi; Reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; Eliminarea construcţiilor ilegale intraurbane şi redarea terenurilor în circuitul

spaţiilor verzi recreative sau de joacă.

7.5.6. Agenda 21 Locală

Agenda 21 este un ghid de implementare a conceptului unanim acceptat de „dezvoltare durabilă”, care a fost definit, dezvoltat şi adoptat oficial la nivel planetar, în 1992, la întâlnirea de la Rio de Janeiro şi care reprezintă „capacitatea de a satisface necesităţilor generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”.

Agenda 21 reflectă un consens global, voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru dezvoltare şi cooperare în probleme de mediu arătând că populaţia, consumul şi tehnologia sunt forţe primare ale schimbărilor de mediu. Este un ghid care oferă politici şi programe care permit realizarea unui echilibru viabil între consum, populaţie şi capacitatea pământului de a întreţine viaţa.

În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către Durabilitate” – se recunoaşte faptul că „autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.

Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro, fiecare autoritate locală are obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediu de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă presupune o planificare pe termen lung cu recunoaşterea interdependenţei dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.

Implementarea Agendei 21 Locale va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.


119

Începând din anul 2000, România a început implementarea Agendei 21 locale cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernului Marii Britanii şi Guvernului Canadei, prin proiectul „Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă”.

În anul 2003, urmare rezultatelor obţinute prin acest proiect-pilot, prin care s-a realizat Agenda Locală 21 în 9 municipii din ţară, s-a decis extinderea Programului În judeţul Suceava, în alte 40 de municipalităţi în perioada 2003-2007. Această extindere a avut loc urmare unui Protocol de colaborare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Federaţia Autorităţilor Locale din România şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD).

Faza de extindere a acestui program va întări parteneriatul public-privat, iniţiat la nivel local, care va transforma priorităţile identificate de comunităţi în proiecte demonstrative şi de investiţii, care vor fi totodată obiective prioritare în Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului.

Pentru anul 2003 au fost selectate municipiile Vatra Dornei şi Fălticeni pentru a începe realizarea Agendei 21 Locale. În anul 2004 cele două municipii au elaborat şi aprobat, după consultarea publicului, documentele finale privind Strategia locală de dezvoltare durabilă şi Planurile locale de acţiune ale acestor localităţi. Acestea sunt în prezent în fază de implementare şi monitorizare de către municipalităţi.

APM Suceava a făcut parte din Comitetele locale de coordonare a proiectelor Agenda 21 Locală a celor două municipii şi din grupurile de lucru privind protecţia mediului.

Pentru extinderea în viitor a acestui program, din punct de vedere al protecţiei mediului, o bază importantă o constituie Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului în judeţul Suceava (PLAM), program care a fost elaborat sub coordonarea APM Suceava în anul 2004 şi a fost aprobat prin HCJ 12/2005 de către Consiliul Judeţean Suceava.

De asemenea, pentru implementarea Agendei 21 Locale trebuie să se ţină seama şi de strategiile de dezvoltare regională, deoarece unul dintre obiectivele acestor strategii este conservarea, ameliorarea şi protecţia mediului la nivel regional.


120

Capitolul 8. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase

8.1. Deşeuri municipale şi asimilabile

În prezent, în judeţul Suceava, managementul deşeurilor urbane nu se realizează la standardele europene. Depozitele de deşeuri existente nu sunt conforme cerinţelor legislaţiei actuale, iar în localităţile urbane se realizează doar colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje din PET şi ocazional cele de hârtie. In mediu rural, în general nu sunt servicii organizate pentru colectarea deşeurilor, transportul la locul de depozitare fiind realizat de către generatori.

S-au derulat două proiecte pilot destinate introducerii colectării selective a deşeurilor reciclabile, printre care şi proiectul „Parteneri de succes”, iniţiat de Primăria Suceava în colaborare cu clubul ecologic „Origini Verzi” şi organizaţia CEN RES Suceava. Proiectul a vizat, în principal, creşterea nivelului de educaţie ecologică a cetăţenilor în vederea implementării unui sistem performant de management al deşeurilor. S-au distribuit în şcoli, spaţii comerciale şi asociaţii de proprietari materiale promoţionale referitoare la colectarea selectivă şi au fost amplasate 30 europubele pentru deşeurile de hârtie şi ambalaje PET, care au fost monitorizate timp de o lună. Rezultatul final al acestui proiect a fost mulţumitor.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, în judeţul Suceava se vor construi două depozite zonale de deşeuri. Se află în discuţie încheierea unui contract de parteneriat public privat între Consiliul Judeţean Suceava, consiliile locale şi firma mixtă româno-germană SC ECOLOGICA SA Gura Humorului, având drept obiectiv realizarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor menajere în judeţul Suceava”. În cadrul proiectului se intenţionează construcţia depozitelor zonale, a staţiilor de transfer, dotarea cu containere şi maşini specializate pentru colectare, instalaţii de sortare, conştientizarea publicului.

Condiţionate de existenţa unei alternative de depozitare conforme cu reglementările UE, depozitele de deşeuri menajere existente, care nu îndeplinesc cerinţele Directivei 1999/31/EC, vor trebui închise.

Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin HG nr. 162/2002, s-au obţinut perioade de tranziţie pentru depozitele neconforme, după cum urmează:

Depozite municipale neconformeNr. crt.

An de închidereExistente Autorităţi responsabile

1. 2008 Suceava2. 2008 Vatra-Dornei3. 2008 Siret4 2009 Rădăuţi5 2010 Fălticeni6 2011 Câmpulung Moldovenesc7 2011 Gura Humorului

Autorităţile publice locale

Tabel 8.1.1. Termene de închidere a depozitelor de deşeuri municipale neconforme, existente în judeţul Suceava

Cerinţă generală: Până la data de 31.12.2005, toate depozitele de deşeuri municipale trebuie să realizeze bilanţ de mediu.

Alte obiective specifice implementării Directivei privind depozitarea deşeurilor municipale:

- până la data de 16.07.2010 cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în anul 1995 (an de referinţă);


121

- realizarea staţiilor de transfer;- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubrizare, inclusiv extinderea

colectării deşeurilor municipale;- extinderea colectării selective;- închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la

16.07.2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;

- campanii de informare şi conştientizare/educare a populaţiei.

Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate anual în localităţile din mediul urban, după cum rezultă din datele raportate de către administratorii depozitelor de deşeuri, este redată în tabelul 8.1.2. tone/an

Tipuri principale de

deşeuri1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Deşeuri menajere de la populaţie

77128 69244 64872 53574 56634 78625 88346 103485 59899

Deşeuri menajere de la agenţii economici

34161 15645 22120 24467 28542 26374 26286 25777 17878

Deşeuri din servicii municipale

19403 8829 10623 10012 8834 14872 15650 13142 11539

Deşeuri din construcţii şi demolări

792 485 260 2970 485 200 15550 2856 2845

Total deşeuri municipale

131484 94203 97875 91023 94495 120071 145832 145260 92161

Tabel 8.1.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale

Referitor la cantităţile din tabelul 8.1.2, facem următoarele observaţii:- cantităţile se referă numai la localităţile din mediul urban, aşa cum au fost raportate

de către agenţii de salubrizare şi administratorii depozitelor de deşeuri;- nu toţi locuitorii din mediul urban, în special cei care deţin gospodării, au încheiat

contract cu o firmă de salubritate;- nici un depozit nu este dotat cu cântar, estimarea cantităţilor s-a făcut fie ţinând cont

de volumul containerelor sau a mijlocului de transport fie după volumul din contract ;- in contracte apar, de multe ori, cantităţi care nu sunt reale;- nu toate deşeurile ajung la depozitul final din cauza lipsei de educaţie civică a unor

cetăţeni sau a indisciplinei unor transportatori de deşeuri; - greutatea specifică a deşeurilor a înregistrat o tendinţă de scădere din cauza

creşterii continue a procentului deşeurilor cu greutate specifică mică (hârtie, materiale plastice, diverse ambalaje, etc) şi scăderii procentajului de materiale biodegradabile şi inerte.

8.1.1. Valorificarea deşeurilor municipale

HG nr. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG nr 899/2004 stabileşte obligaţia agenţilor economici şi a administraţiei publice locale de a recupera şi recicla deşeurile de ambalaje şi de a raporta anual la APM Suceava cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă, cantitatea de ambalaje reutilizabile şi cantitatea de deşeuri recuperate şi reciclate.

Obiectivul anual prevăzut pentru anul 2004 a fost de 5% recuperare, până la apariţia HG 899/2004, respectiv data de 4.08.2004 şi 15% valorificare din care 12% reciclare, după


122

această dată. Această obligaţie legală poate fi realizată de către agentul economic producător/

importator de produse ambalate sau prin transferarea acestei responsabilităţi către un agent economic autorizat. O parte din agenţii economici din judeţul Suceava au încheiat contract pentru delegarea responsabilităţii cu SC ECOROM SA Bucureşti.

SC DIASIL SERVICE SRL Suceava a înaintat documentaţia la MMGA pentru obţinerea licenţei conform prevederilor Ordinului nr 338/2004 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoane juridice în vederea preluării responsabilităţii pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. În prezent SC DIASIL SERVICE SRL colectează deşeurile de ambalaje din plastic din municipiul Suceava, iar SC CALEX SA Baia Mare pe cele din municipiul Vatra Dornei.

Pentru a veni în sprijinul populaţiei, primăriile din mediul urban au amenajat puncte pentru colectarea ambalajelor PET (în municipiul Suceava, 89 puncte în Rădăuţi, 14 puncte, Fălticeni, 24 puncte, Vatra Dornei, 8 puncte, etc). Punctele de colectare sunt amplasate de regulă, lângă containerele de deşeuri menajere ( foto). Acţiunea a fost un succes pentru că de la 32 tone ambalaje PET colectate în anul 2003 în judeţul Suceava s-a ajuns la 105 tone în anul 2004. În imaginile 2 şi 3 sunt prezentate aspecte din activitatea SC DIASIL SERVICE SRL Suceava, societate care, începând din anul 2003, a colectat şi presat peste 50% din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje PET din judeţ.

Fig. 8.1.1.1. Deşeuri de ambalaje PET colectate de SC DIASIL SERVICE SRL Suceava

Fig. 8.1.1.2. Transportul deşeurilor de ambalaje PET colectate de SC DIASIL SERVICE SRL SUCEAVA

În tabelul de mai jos sunt redate cantităţile de deşeuri reciclabile colectate din deşeurile municipale în judeţul Suceava, în perioada 2002 – 2004:


123

toneNr.crt.

Categorii deşeuri Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004

1 Deşeuri de hârtie 5059,5 10.197,5 14.145,82 Deşeuri din PET 0 32,74 105,2

Tabel 8.1.1.1. Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate în judeţul Suceava

Analizând cifrele din tabelul de mai sus constatăm o creştere semnificativă, an de an a cantităţilor colectate. Aceasta se explică prin următoarele cauze:

- apariţia sau dezvoltarea unor capacităţi de producţie care valorifică deşeuri. Exemple: SC AMBRO SA Suceava a pus în funcţiune în anul 2000 o instalaţie de valorificat deşeurile de hârtie având o capacitate de 50.000 tone pe an. Cantitatea de deşeuri de hârtie colectată în judeţul Suceava s-a dublat în 2003 comparativ cu 2002, iar în 2004 a crescut cu 50% comparativ cu 2003. În acelaşi context SC AMBRO SA Suceava a valorificat din ţară în anul 2002, 13472 tone deşeuri de hârtie, în anul 2003 a valorificat 29.904 tone, iar în anul 2004 cantitate de 43.340 tone. SC GREEN TECH SA Buzău valorifică de câţiva ani de zile deşeurile de ambalaje PET, etc;

- cointeresarea materială a colectorilor de deşeuri reciclabile. Dacă nu se oferă un preţ bun pe deşeurile reciclabile, acestea nu se colectează.

Inventarul anual privind cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă, întocmit de agenţii economici şi centralizat de către APM Suceava, reprezintă modalitatea de monitorizare a implementării legislaţiei specifice, în vederea urmăririi realizării procentului de recuperare/reciclare anuala a deşeurilor de ambalaje stabilit prin actele normative în vigoare.

8.1.2. Tratarea deşeurilor municipaleÎn judeţul Suceava nu se tratează deşeurile municipale

8.1.3. Incinerarea deşeurilor municipaleÎn judeţul Suceava nu se incinerează deşeuri municipale

8.2. Deşeuri de producţie

Începând cu anul 1993 a fost creată baza de date privind deşeurile prin colaborarea între Ministerul Mediului şi Institutul de Cercetare Dezvoltare privind Protecţia Mediului Bucureşti. Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu HG 155/1999, care a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor. In anul 2002 prin HG nr 856/2002 s-a introdus noua Listă cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea, România raportează date privind deşeurile la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu.

Metodologia de creare a bazei de date s-a îmbunătăţit an de an, pe măsura creşterii experienţei în acest domeniu. Astfel, numărul agenţilor economici chestionaţi şi reprezentativitatea acestora a fost fluctuant, fiind investigaţi începând cu anul 2001 producătorii de deşeuri industriale şi agricole care generau mai mult de 5 tone de deşeuri nepericuloase sau 0,1 tone deşeuri periculoase, în ultimii doi ani.

În cadrul Programului de Twinning România - Italia pentru îmbunătăţirea statisticii în România, în cadrul proiectului „Statistica de mediu” s-a elaborat o metodologie de investigare statistică a agenţilor economici generatori de deşeuri, după codurile CAEN, care a fost utilizată în anul 2003, astfel încât datele referitoare la acest an nu sunt comparabile cu cele din anii anteriori din punct de vedere a numărului şi reprezentativităţii agenţilor economici chestionaţi.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Suceava în perioada 1995-2003 este prezentată în tabelul următor:


124

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Deşeuri periculoase generate 414 2323 1980 539 452 143 155 273 78,92

valorificate 396 1701 1640 354 323 116 140 216 74,92

eliminate 18 622 340 185 129 27 15 57 4Deşeuri nepericuloasegenerate 2864272 1987614 1541004 1249674 883808 575830 574116 683506 953995

valorificate 456011 322394 288538 164503 257742 93395 197633 272937 87268

eliminate 2408261 1715692 1252466 1085771 626424 482434 378224 410569 866727

NOTĂ: În anul 2003 modul de raportare statistică a gestiunii deşeurilor s-a modificat, faţă de anii anteriori. Ca urmare, datele pe anul 2003 nu sunt relevante comparativ cu anii anteriori (s-au inventariat doar anumiţi agenţi economici, selectaţi statistic, aleator)

Tabel 8.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Suceava

8.2.1. Deşeuri periculoaseDeşeuri uleioaseGestionarea deşeurilor uleioase este reglementată de HG 662/2001, privind

gestionarea uleiurilor uzate, modificată şi completată prin HG 441/2002 şi HG 1159/2003.Agenţii economici producători sau importatori de uleiuri au obligaţia de a organiza

recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 4 categorii de

colectare funcţie de tipul de ulei uzat, iar livrarea cantităţilor colectate se realizează pe baza unei declaraţii, conform HG 1159/2003.

SN PETROM SA - Sucursala PECO Suceava, a amenajat spaţii de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri de uleiuri comercializate, fiind autorizată de APM pentru activitatea de colectare şi gestionare a uleiurilor uzate.

Conform prevederilor legale menţionate valorificare uleiurilor uzate se va realiza cu prioritate prin regenerare, iar când aceasta nu este posibilă se admite valorificarea prin combustie.

În anul 2004 au fost colectate în judeţul Suceava 85,13 tone uleiuri uzate, din care 15,96 tone, au fost colectate de către SC MOLDOCIM SA Bicaz, în vederea coincinerării în fabrica de ciment, iar 15 tone au fost colectate de către SN PETROM SA Suceava.

Acumulatori auto uzaţiPrin aplicarea HG nr. 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care

conţin substanţe periculoase, s-a îmbunătăţit modul de gestionare a acestora şi a crescut semnificativ cantitatea de acumulatori auto colectaţi, atât de la persoane fizice cât şi de la persoane juridice.

In anul 2004 s-a colectat cantitatea de 307,20 tone deşeuri de acumulatori.Condensatoare electrice cu conţinut de bifenili şi trifenili policloruraţi (PCB şi PCT).Conform prevederilor HG nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special privind

gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, au fost inventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi din judeţul Suceava şi au fost întocmite planurile de eliminare a acestora de către agenţii economici deţinători.

În anul 2004 au fost eliminaţi un număr de 35 buc condensatori electrici, cu o greutate totală de aprox 1090 kg. Dezafectarea, incinerarea şi transportul acestora la SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara a costat aprox 180 mil lei.

În judeţul Suceava sunt depozitate şi următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri istoriceDeşeuri de pesticideDeşeurile „istorice” de pesticide din judeţul Suceava, sunt depozitate la depozitul

Unităţii Fitosanitare Suceava, str Universităţii, nr.3. Aici este stocată, în condiţii de securitate,


125

cantitatea de cca. 40,653 tone deşeuri de pesticide (26483 kg solide şi 14170 litri lichide) din care:

- identificate 17,193 tone (din care solide 11990 kg şi lichide 5203 litri);- neidentificate 23,460 tone (din care solide 14493 kg şi lichide 8967 litri). În anul 2005 acestea urmează să fie eliminate, prin incinerare, de către firma SAVA

din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de către Ministerul Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Deşeuri de acetoncianhidrinăÎn anul 1988, la secţia de producere a polimetacrilatui de metil a SC METADET SA

Fălticeni, s-a descărcat, din greşeală, cantitatea de cca 80 tone acid sulfuric, din două vagoane cisternă, peste cca. 300 tone de acetoncianhidrină (ACH) aflate în două rezervoare al depozitului de ACH. A avut loc o reacţie necontrolată, puternic exotermă, cu deformarea şi desprinderea capacului la unul din rezervoare. S-a degajat în atmosferă acid cianhidric, care a cauzat moartea unui număr de 110 vaci şi a altor vieţuitoare aflate în zonă. Nu s-au înregistrat victime omeneşti. În urma accidentului chimic s-au produs 380 tone deşeuri lichide şi solide, avînd în compoziţie, în principal, acetoncianhidrina, ionii cian şi amoniu, precum şi un polimer al metacrilatului de metil.

În luna ianuarie 2001 se produce poluarea cu cianuri a râurilor Şomuzu Mare şi Siret. Pe râul Siret apar peşti morţi, care sunt culeşi de populaţia din zonă. Oamenii care au consumat peşte otrăvit au fost internaţi în spitalele din Paşcani, Iaşi şi Fălticeni.

În luna martie 2004 are loc un nou episod de poluare accidentală cu cianuri.Din cantitatea totală de 730 tone deşeuri de acetoncianhidrină, existente în depozitul

ACH, în perioada august - decembrie 2002, SC CONSTAR SA Fălticeni a neutralizat şi eliminat prin staţia de epurare a municipiului, cantitatea de 170 tone, rămânând în depozit 3 din cele 4 rezervoare cu reziduuri. Suma alocată în scopul neutralizării şi eliminării deşeurilor periculoase de pe platforma industrială a fostei SC METADET SA Fălticeni de către Guvernul României (5 miliarde lei) a fost insuficientă.

Având în vedere gradul mare de risc a depozitului ACH, în anul 2004 s-au suplimentat fondurile în vederea continuării lucrărilor de neutralizare şi eliminare a deşeurilor şi a închiderii depozitului cu suma de 12,5 mld. lei.

Pentru neutralizarea şi eliminarea deşeurilor au fost propuse mai multe variante. S-a ales tratarea cu hipoclorit de sodiu ca fiind mai sigură şi economic avantajos. Procesul de neutralizare s-a desfăşurat în două faze: - în faza alcalină ionul cian a fost oxidat la ion cianat de soluţia de hipoclorit de sodiu; - în faza acidă, ionii cianat şi amoniu au fost oxidaţi cu hipoclorit de sodiu şi descompuşi în substanţe nepoluante: azot, dioxid de carbon şi apă

Faza lichidă, după neutralizare cu hipoclorit, a fost eliminată prin staţia de epurare mecano-biologică a municipiului Fălticeni. Solidul rezultat (cca 185 tone) a fost analizat pentu determinarea concentraţiilor remanente de ioni cian şi amoniu, constatându-se că sunt depăşiri la ionul cian (140 mg/l). Chiar prin spălarea succesivă a părţii solide ionul cian nu a fost eliminat complet. De aceea, partea solidă a fost ambalată în saci din polietilenă şi eliminată prin incinerare în incineratorul SC Superstar SRL Rădăuţi, care deţine autorizaţie de mediu emisă autoritatea locală de protecţie a mediului.

În perioada incinerării, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava, a urmărit calitatea aerului, la imisii la indicatorii pulberi, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon. Nu s-au înregistrat depăşiri la imisii faţă de valorile limită prevăzute de actele normative în vigoare (Ordin MAPM nr. 592/2002 şi STAS 12574/1987).

Râul Şomuzu Mare a fost monitorizat zilnic de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava. Nu s-au constat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile la indicatorii cianuri şi amoniu în secţiunile monitorizate.

La sfârşitul anului 2004, depozitul de ACH al fostei METADET Fălticeni a fost desfiinţat.


126

8.2.2. Deşeuri nepericuloase

1. Deşeuri din minerit şi cariereCantitatea totală de deşeuri din minerit a scăzut an de an din cauza diminuării

producţiei din acest sector de activitate.Depozitarea sterilului de la Uzina de preparaţie Tarniţa, în anul 2004, s-a făcut pe

iazul de decantare Valea Străjii.Activitatea uzinei de preparaţie a minereurilor Fundu Moldovei este sistată din anul

2001.2. Deşeuri din agricultură şi industria alimentarăToate fostele ferme zootehnice de stat şi-au încetat activitatea de mai mulţi ani. În industria alimentară, în anul 2004, societăţile care deţin instalaţii de distilare a

băuturilor alcoolice au funcţionat la o capacitate redusă ( SC OMEGA SRL Dolhasca, SC SAB SA Rădăuţi). Borhotul produs a fost utilizat în totalitate în hrana animalelor.

3. Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobileiDezvoltarea sectorului privat în domeniul prelucrării lemnului a condus la creşterea an

de an a numărului de instalaţii de debitat material lemnos, acestea concentrându-se mai ales în zona de munte. În paralel, în ultimii ani, cererea de rumeguş a scăzut din cauza sistării unor activităţi ce foloseau drept materie primă rumeguşul (fabrica de PFL Suceava, fabrica de PAL Fălticeni) şi a reducerii utilizării acestuia pentru producerea de energie termică la fabricile de mobilă (SC MOBILEXTRA SA Câmpulung, SC DUMBRAVA SA Fălticeni, SC MOBILA SA Rădăuţi, etc). Din această cauză, în judeţul Suceava există în zona de munte un excedent de rumeguş care a determinat crearea unor depozite necontrolate.

O parte a cantităţii de deşeuri lemnoase generate sunt valorificate în prezent pentru producerea de energie termică în centralele termice pe rumeguş şi uscătoarele de cherestea.

De asemenea în prezent sunt în funcţiune un număr de 9 instalaţii de brichetat rumeguş uscat provenit de la prelucrarea secundară a lemnului.

Capetele, calotele şi marginile sunt tocate în 11 instalaţii şi livrate la fabricile de celuloză (AMBRO Suceava, SOMEŞ Dej).

În municipiul Vatra Dornei a fost pusă în funcţiune centrala termică pe rumeguş care a valorificat în anul 2004, cca.9.000 t deşeuri lemnoase.

5. Deşeuri anorganice din procese termice (zgură şi cenuşă)SC TERMICA SA Suceava a finalizat, încă din anul 2001, lucrările de retehnologizare

prin reconversia combustibilului utilizat de pe lignit pe huilă. Acest fapt a condus la scăderea de circa 10 ori a cantităţii de zgură şi cenuşă produsă. La depozitul de zgură şi cenuşă (S=49 ha) s-au efectuat lucrări de reconstrucţie ecologică la două compartimente (S= 32,6 ha) rămânând în funcţiune un singur compartiment, care asigură capacitatea de stocare necesară estimată până în anul 2025.

Alte tipuri de deşeuriAnvelope uzateÎn conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea anvelopelor

uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea anvelopelor uzate în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.

Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 se va asigura colectarea a 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, iar în anul 2007, procentul de recuperare va creşte la 80%.

Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 10.000 lei/kg anvelopă. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în prevăzute în anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se va face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale


127

prevăzute şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr.243/2004 şi MEC nr.386/2004.

Printr-o bună colaborare cu SC MOLDOCIM SA Bicaz, autorizată pentru valorificarea energetică a deşeurilor de anvelope, în anul 2004 a fost colectată pentru coincinerare cantitatea de 449 tone anvelope uzate generată de diverşi agenţi economici din judeţul Suceava.

8.3. Deşeuri generate din activităţi medicale

8.3.1. Deşeuri medicale periculoase

Deşeuri spitaliceşti

Potrivit angajamentelor asumate în procesul de negocieri, la data de 31.12.2004 s-au închis crematoriile spitalelor Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

Crematoriul de la Spitalul judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a fost închis la data de 31.01.2005.

Deşeurile medicale periculoase se incinerează la incineratoarele SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPERSTAR SRL Rădăuţi, care deţin autorizaţie de mediu.

Spitalele de boli cronice Solca, Siret (orăşenesc şi psihiatrie) şi Gura Humorului nu au fost dotate cu crematorii, deşeurile fiind eliminate la SC MONDECO SRL.În prezent au rămas în funcţiune crematoriile de la spitalele municipale Rădăuţi Fălticeni şi Câmpulung (psihiatrie) care au termene de închidere anii 2005, respectiv 2006.

tone/anTip deşeu 2002 2003 2004Medicale periculoase

291,1 287,39 234,56

Tabel 8.3.1.1. Cantităţi de deşeuri medicale periculoase

8.4. Nămoluri

8.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate

Potrivit prevederilor Ordinului nr.49/2004, pentru aprobarea “ Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură”, se impune folosirea nămolurilor în agricultură, acolo unde este cazul .

În acest sens, toţi operatorii de la staţiile de epurare municipale au obligaţia de a efectua analize specifice pentru nămolul produs. Pentru valorificare în agricultură este necesar ca producătorul de nămoluri să obţină de la APM permisul de aplicare a nămolului pe terenul agricol, pe baza unor studii pedologice ale solurilor respective.

Se fac următoarele observaţii:- la staţia de epurare a municipiului Suceava o parte din nămolul produs este

fermentat în metatancuri şi deshidratat pe platformele de deshidratare a nămolului, fiind depozitat ulterior pe halda din apropiere;

- nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Fălticeni, după ce este parţial deshidratat, este depozitat într-o haldă.

În urma analizelor efectuate în laboratorul APM Suceava în anul 2004 s-a constatat că, în general, nu sunt depăşiri la indicatorii metale grele analizaţi din nămolurile de pe paturile de uscare a nămolului ale staţiilor de epurare orăşeneşti (Cu, Zn, Cd, Pb, Ni). Singura depăşire înregistrată a fost la staţia de epurare Fălticeni, unde indicatorul plumb a avut concentraţia de 449,85 mg/kg s.u. faţă de 300 mg/kg s.u., valoare limită maximă admisă


128

conform Ordinului MAPAM nr. 49/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Calitatea nămolului de la celelalte staţii de epurare se încadrează în limitele prevăzute de Ordinul 49/2004.

Menţionăm că nici una dintre staţiile de epurare orăşeneşti nu valorifică în prezent nămoluri prin administrare în agricultură.

Din raportările făcute de agenţii economici din judeţul Suceava care au în administrare staţiile de epurare cantităţile de nămoluri generate în anul 2004, sunt redate în tabelul următor:

Nr. crt.

Staţia de epurare Cantitatea de nămol (tone) exprimatăîn substanţă uscată (S.U.)

1. SUCEAVA 9.2402. RĂDĂUŢI 3493. GURA HUMORULUI 1404. CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1045. FĂLTICENI 2056. SIRET 987. VATRA DORNEI 150

TOTAL 10.286

Tabel 8.4.1.1. Cantităţi de nămol produse în anul 2004 în staţiile de epurare orăşeneşti din judeţul Suceava

8.4.2. Nămoluri reziduale generate în industrieSC AMBRO SA Suceava a depozitat în anul 2004 cantitatea de 7171 t nămol organic

provenit din refuzul de la cele 4 maşini DEKEL care recuperează fibra din apele uzate. Nămolul anorganic deshidratat, în cantitate de 516 tone, a fost transportat cu mijloace auto la halda de nămol anorganic care aparţine societăţii.

8.5. Depozite de deşeuri

8.5.1. Depozite de deşeuri municipale

Principalele depozite de deşeuri urbane din judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul 8.5.1.1.

Nr.crt. Proprietar Localitatea unde este

amplasat

Suprafaţa depozit(ha)

1 Primăria mun. Suceava mun. Suceava, localitate Ipoteşti

10,0

2 Primăria mun. Rădăuţi mun. Rădăuţi 4,433 Primăria mun. Fălticeni Fălticeni,

cartier Şoldăneşti 2,18

4 Primăria mun. Câmpulung Moldovenesc

mun. Câmpulung Moldovenesc

2,14

5 Primăria oraş Gura Humorului

oraş Gura Humorului 3,3

6 Primăria oraş Vatra Dornei mun. Vatra Dornei 2,07 Primăria oraş Siret oraş Siret 0,8

Tabel 8.5.1.1. Depozitele de deşeuri din mediul urbanÎn judeţul Suceava nu există amenajate depozite pentru deşeuri conforme cerinţelor

HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor. Închiderea depozitelor actuale se va realiza


129

conform calendarului stabilit în procesul de negocieri al Capitolului 22 Mediu.

Depozitul de deşeuri Suceava Depozitul de deşeuri al municipiului Suceava (Mirăuţi) a fost înfiinţat în anul 1972,

operator fiind SC PSIP SA Suceava.Este amplasat necorespunzător, între malul drept al râului Suceava şi liziera pădurii

Cetatea. Ocupă o suprafaţă de circa 10 ha. Nu este împrejmuit. Deşeurile menajere sunt amestecate cu cele industriale, predominând în ultimii ani coaja şi rumeguşul de la SC AMBRO SA. Distanţa faţă de zonele locuite este de 500 m.

Reducerea volumului din depozit se realizează prin nivelarea-tasarea deşeurilor cu ajutorul utilajelor (buldozer). In perioada caldă, din cauza temperaturilor ridicate precum şi a biogazului produs prin compostare, deşeurile se autoaprind, focul fiind dificil de stins. Atunci când bate vântul, fumul se întinde pe o distanţă de câţiva kilometri, poluând atmosfera

La viituri, o parte din deşeurile menajere ajung în râu din cauza distrugerii apărării de mal pe o lungime de cca. 100 m. Levigatul se scurge înspre râul Suceava prin infiltrare sau scurgere de suprafaţă. Capacitatea de depozitare se apropie de limita maximă. Suprafaţa activă este de cca. 2 hectare şi este amplasată în partea opusă intrării, maşinile care transportă deşeurile fiind nevoite să străbată prin depozit un drum greu practicabil, uneori imposibil.

De aceea, de multe ori depunerea deşeurilor se face la intrarea în rampă, deşi, cu ani în urmă, pe această suprafaţă a fost depus strat de pământ vegetal.În cadrul programului din România pentru proiecte de tip Joint Implementation – recuperare şi utilizare gaze din haldele de deşeuri municipale, a fost selectată şi rampa de gunoi a municipiului Suceava. Proiectul urmăreşte reducerea a cca. 110.000-120.000 tone CO2

echivalent pe perioada de creditare 2005-2009 şi se bazează pe utilizarea a cca. 23-25 mil. Nmc de gaze din halda de deşeuri în perioada 2005-2012. Costurile de investiţie sunt cuprinse între 790.000 – 2.000.000 euro, în funcţie de alternativa aleasă: incinerarea gazului de depozit, valorificarea prin producerea energiei electrice sau ca atare, la utilizatori din apropierea depozitului. Proiectul, întocmit de firma GRUE & HORNSTRUP Danemarca, a fost transmis la începutul lunii iunie primăriei municipiului Suceava, APM Suceava şi MMGA. Lucrarea se înscrie şi în cerinţele UE privind închiderea depozitelor de deşeuri. Urmează a se stabili modul de finanţare între DEPA şi Guvernul României.

Fig. 8.5.1.1. Depozitul de deşeuri industriale şi menajere a municipiului Suceava

Depozitul de deşeuri RădăuţiProprietarul depozitului, înfiinţat în anul 1984, este Primăria Rădăuţi, iar operator SC

SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi. Depozitul este amplasat pe malul drept al pârâului Pozen, în zonă neinundabilă. Este situat în vecinătatea staţiei de epurare şi la circa 2,5 km distanţă faţă de zonele locuite. Depozitul este împrejmuit parţial cu plasă de sârmă şi perdea de protecţie. Drumul de acces este satisfăcător. Suprafaţă totală este de 4,43 ha capacitatea proiectată fiind de 250.000 mc.

APM Suceava a emis autorizaţie de mediu cu program pentru conformare în urma analizării bilanţului de mediu de nivel II.


130

Depozitul de deşeuri Fălticeni A fost înfiinţat în anul 1980 şi este amplasat pe un teren în pantă, cu alunecări şi

izvoare. Este situat în cartierul Şoldăneşti, la circa 1 km distanţă faţă de zonele locuite şi 3,5 km faţă de centrul oraşului. Este parţial împrejmuit şi drumul de acces este greu practicabil.

Proprietarul depozitului este Primăria Fălticeni, operator fiind SC GOSCOM SA Fălticeni.

Depozitul de deşeuri Câmpulung MoldovenescProprietar şi administrator este Primăria Câmpulung Moldovenesc. Este situat la circa

2 km distanţă faţă de zona locuită. Depozitul de deşeuri este parţial împrejmuit şi are o suprafaţă de 2,14 ha. Drumul de acces este corespunzător.

Depozitul de deşeuri Gura HumoruluiProprietar este primăria Gura Humorului iar administrator SC TRUST NORD SRL

Gura Humorului. A fost înfiinţat în anul 1955 şi este amplasat la circa 1,5 km faţă de zonele locuite. Depozitul, în suprafaţă de 3,33 ha este împrejmuit iar drumul de acces este corespunzător. Se apropie de capacitatea maximă de depozitare. Personalul depozitului sortează manual deşeurile reciclabile în vederea valorificării lor.

Depozitul de deşeuri Vatra DorneiProprietar şi administrator este Primăria Vatra Dornei. A fost înfiinţat în anul 1980.

Începând cu luna octombrie 2003, s-a sistat depozitarea pe acest amplasament. În anul 2004 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică ( nivelat, acoperire cu pământ, etc.)

Deşeurile din municipiul Vatra Dornei se depun în depozitul de deşeuri al comunei Iacobeni, pe amplasamentul fostei cariere minieră Nepomuceni.

Depozitul de deşeuri SiretProprietar şi administrator este Primăria oraşului Siret, depozitul a fost înfiinţat în anul

1970. Este situat la circa 1 km de zona locuită. Suprafaţa totală este de 0,8 ha, depozitul fiind parţial împrejmuit cu gard din prefabricate de beton şi cu perdea vegetală. Drumul de acces este corespunzător.

8.5.2. Depozite de deşeuri industriale

Principalele depozitele de deşeuri industriale de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul 8.5.2.1.

Nr. crt. Agent economic - denumire depozit

Suprafaţa ocupată

(ha)1 SC Termica SA Suceava – depozit de zgură şi cenuşă 492 SC Ambro SA Suceava

- depozit de nămol anorganic - depozit de nămol organic

2,787,62

3 SC REGNAFOR SA Vatra Dornei - depozit de coajă şi rumeguş Chilia 0,85

4 SC DORNAFOR SA - depozit de coajă şi rumeguş 0,50

Tabel 8.5.2.1. Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Suceava

Conform angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22-Mediu, cu privire la implementarea Directivei nr 1999/31/EC, au fost stabiliţi următorii ani de închidere a depozitelor de deşeuri industriale:

An de inchidere Responsabil


131

(i) / conformare (c)

Ag. Ec. Privati Termocentrale Ind. Extractiva

31.12.2006(i) SC AMBRO SA31.12.2006(i) SC AMBRO SA31.12.2006(i) SC REGNAFOR SA16.07.2009(i) SC DORNAFOR SA31.12.2009(c) SC TERMICA SA

Suceava (M.A.I)31.12.2010(i) Ostra-Valea

Straja-MINBUCOVINA Vatra Dornei

Tabel 8.5.2.2. Termene de închidere/conformare a depozitelor de deşeuri industriale

Până la sfârşitul anului 2005, se vor realiza bilanţuri de mediu pentru fiecare depozit, pentru evaluarea conformării cu cerinţele art. 4 al Directivei cadru privind deşeurile (valorificarea sau depozitarea deşeurilor fără a pune în pericol sănătatea omului şi fără a dăuna mediului înconjurător) şi a stabilirii măsurilor suplimentare care trebuie luate astfel încât acestea să se conformeze cerinţelor directivei cadru până cel târziu la data integrării.

Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava se va conforma până la data de 31.12.2009, ceea ce implică schimbarea tehnologiei de hidrotransport a deşeurilor la depozit şi intensificarea în acelaşi timp a eforturilor de valorificare a acestor deşeuri.

Conform Planului de implementare al Directivei 1999/31/CE, reabilitarea fiecărui amplasament care sistează depozitarea se va realiza prin următoarele activităţi funcţie de natura şi volumul deşeurilor depozitate, respectiv suprafaţa depozitului:

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială sau energetică şi reabilitarea amplasamentului respectiv, în cazul sistării activităţii economice generatoare;

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială şi/sau energetică şi transformarea amplasamentului în instalaţie de stocare în vederea recuperării, în cazul în care activitatea economică generatoare va continua;

- închiderea depozitului şi monitorizarea post-închidere conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE.

Avizele de mediu pentru fiecare depozit vor stabili modul specific de reabilitare a amplasamentului şi perioada de realizare care nu va depăşi trei ani.

Referitor la iazul de decantare Valea Străjii, aparţinând SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei, deoarece actul de reglementare comunitar în domeniul gestiunii deşeurilor din industria extractivă nu este încă în vigoare, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri cade sub incidenţa Directivei 1999/31/CE, până la intrarea în vigoare a reglementării specifice, care va completa prevederile Directivei cadru privind deşeurile.

Până la 31.12.2005 se vor realiza evaluări specifice pentru fiecare iaz în funcţiune. Închiderea finală se va realiza conform metodelor specifice, sub coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului.

8.5.3. Depozite de deşeuri periculoase

În judeţul Suceava sunt depozitate aşa-zisele „deşeuri istorice” şi anume deşeurile de pesticide provenite de la fostele CAP- uri şi IAS-uri din judeţ, precum şi deşeurile de acetoncianhidrină ce au aparţinut fostei SC. METADET SA. Fălticeni.

Depozitul de acetoncianhidrinăA fost proiectat şi construit în anul 1980 pentru depozitarea acetoncianhidrinei –

materie primă folosită la fabricarea metacrilatului de metil la SC METADET SA SA Fălticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone acetoncianhidrină depozitată în 4 rezervoare de


132

1000 tone fiecare.În urma accidentului chimic care a avut loc în anul 1988, în depozitul de ACH s-au

produs cca. 240 tone deşeuri de acetoncianhidrină, în rezervoarele D1 şi D4.La sfârşitul anului 2004, depozitul de ACH al fostei METADET Fălticeni a fost

desfiinţat.

Depozitul de pesticideDeşeurile „istorice” de pesticide din judeţul Suceava, sunt depozitate la depozitul

Unităţii Fitosanitare Suceava, str Universităţii, nr.3. Aici este stocată, în condiţii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deşeuri de pesticide (26483 kg solide şi 14170 litri lichide).

În anul 2005 acestea urmează să fie eliminate, prin incinerare, de către firma SAVA din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de către Ministerul Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Depozitul Unităţii Fitosanitare Suceava, va fi centru zonal de recepţie şi transport pentru judeţele din regiunea Nord Est şi jud. Vrancea, Galaţi, Harghita şi Covasna.

8.5.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului

Depozitele de deşeuri industriale şi urbane constituie surse de poluare a factorilor de mediu, şi anume: Zgura şi cenuşa depozitate în depozitul SC TERMICA SA Suceava (49 ha) provoacă

uneori poluarea cu pulberi a zonelor locuite din preajmă, din cauza antrenării de către curenţii de aer. A rămas în funcţiune un singur compartiment al depozitului, la celelalte două realizându-se lucrări de ecologizare. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu, până la data de 31.12.2009, depozitul de zgură şi cenuşă se va conforma, sistându-se depozitarea deşeurilor prin hidrotransport şi căutându-se soluţii de valorificare a acestor deşeuri conform prevederilor din BAT.

Haldele de nămol şi şlam mineral ale SC AMBRO SA Suceava, reprezintă o sursă de poluare a solului, pânzei freatice şi a râului Suceava. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu cele două depozite vor trebui închise până la data de 31.12.2006. Depozitele de deşeuri urbane nu sunt conforme cu cerinţele HG nr

162/2002,constituind surse de poluare a mediului, provocând disconfort pentru populaţie şi afectând peisajul zonei.

O situaţie deosebită este cea a depozitului de deşeuri menajere şi industriale a municipiului Suceava, care este amplasat necorespunzător, pe malul drept al râului Suceava, existând pericolul ca la viituri deşeurile să fie antrenate în apă. De asemenea, există scurgeri de levigat din depozit spre râul Suceava, care contribuie la alterarea calităţii râului.

8.5.5. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Investiţia “Centrală termică pe rumeguş“ în municipiul Vatra Dornei, având ca beneficiar Primăria Vatra Dornei, a fost pusă în funcţiune la data de 4 mai 2004. Valoarea totală a proiectului este de 4,575 mil. USD Acest obiectiv s-a realizat cu sprijin financiar extern (DEPA Danemarca).

A fost continuată şi finalizată lucrarea “Neutralizarea şi eliminarea deşeurilor de acetoncianhidrină de la depozitul de ACH al fostei SC METADET SA Fălticeni”, depozitul de acetoncianhidrină fiind desfiinţat.

8.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor8.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

În mediul urban se preconizează o creştere uşoară a cantităţilor de deşeuri municipale generate, ca urmare a creşterii nivelului de trai. În acelaşi timp cantităţile de deşeuri


133

municipale eliminate vor fi în scădere ca urmare a extinderii colectării selective.Şi în mediul rural se preconizează o creştere a cantităţilor de deşeuri generate. Prin

extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate, cantităţile eliminate în depozite vor creşte corespunzător.

8.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate vor scade an de an din următoarele motive:

- retehnologizarea şi utilizarea unor tehnologii curate- creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;- conştientizarea agenţilor economici cu privire la reciclarea anumitor categorii de

deşeuri.Se preconizează reducerea cantitativă a anumitor categorii de deşeuri eliminate prin

depozitare finală, datorită colectării selective a PET-uirlor,sticlei şi hârtiei, precum şi utilizării de către producătorii de produse ambalate a unor ambalaje cu o greutate redusă.

Un semnal pozitiv îl constituie apariţia şi dezvoltarea pieţei de desfacere pentru valorificarea anumitor tipuri de deşeuri (anvelope uzate, deşeuri lemnoase, deşeuri din plastic, etc.). Fabricile de ciment din ţară au posibilitatea să coincinereze o gamă variată de deşeuri, în primul rând anvelope scoase din uz, uleiuri uzate.

Prin aplicarea noilor reglementări privind regimul uleiurilor uzate (HG nr. 662/201 şi HG nr. 441/2002), şi al bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, (HG nr. 1057/2001), s-a creat un sistem de colectare şi valorificare a acestora.

8.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

o prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;

o reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

o valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;o eliminarea – prin incinerare şi depozitare.Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea practică a întregii

societăţi, reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii profesionale, societatea civilă.

În vederea implementării prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în judeţul Suceava se vor realiza următoarele::

- construirea a două depozite zonale de deşeuri, prin parteneriat public privat;- închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de

negociere al capitolului 22-Mediu;- realizarea staţiilor de transfer;- închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi

realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;- dezvoltarea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor;- utilizarea pe scară largă a containerelor de 1,1 mc şi a autospecialelor

compactoare aferente;- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;- asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate;


134

- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG nr 162/2002;

- valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor administraţiei publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei;

- închiderea crematoriilor din unităţile medicale potrivit calendarului stabilit şi incinerarea deşeurilor medicale periculoase în incineratoare autorizate de mediu;

- realizarea colectării cantităţii de cel puţin 2kg deşeu EEE/locuitor /an, în anii 2005 şi 2006;

- înfiinţarea a două puncte de colectare deşeuri EEE, în judeţ;- supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului

comun 2/2004;- urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din

uz pentru atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006;- continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin

bifenilipolicloruraţi;- creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate;- începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor

suprafeţe agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 49/2004;- colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004;- organizarea de campanii de informare şi de conştientizare/educare a populaţiei;- continuarea programului de acordare a titlului de „ ecoşcoală” şi de obţinere a

„Steagului verde” pentru cât mai multe unităţi de învăţământ din judeţ. În scopul asigurării unui mediu curat şi sănătos prin creşterea cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate, APM Suceava s-a implicat prin participarea la acţiuni de educare a tinerilor în şcoli, de conştientizare a agenţilor economici şi autorităţilor publice locale.

Prima Ecoşcoală din ţară care a primit în anul 2002 Steagul Verde şi Diploma de la Uniunea Europeană a fost Şcoala „Ion Creangă” din municipiul Suceava. Elevii şcolii au colectat cantităţi mari de deşeuri de hârtie şi au fost educaţi în orele de aplicaţii practice să refolosească şi alte tipuri de deşeuri (PET – uri, deşeuri textile etc.).

Şcoala generală nr.2 Gura Humorului a devenit în anul 2003 Ecoşcoală, iar în anul 2004 a primit Steagul verde Şcoala generală nr 3 „Bogdan Vodă” din municipiul Câmpulung Moldovenesc. În prezent sunt în procedură de obţinere a diplomei de Ecoşcoală alte trei unităţi de învăţământ din judeţ.

Aceste unităţi de învăţământ s-au remarcat prin acţiuni de educare a tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor şi desfăşurarea unor acţiuni de salubrizare, atât a incintei şcolii cât şi a împrejurimilor. De asemenea tinerii au fost educaţi pentru valorificarea anumitor categorii de deşeuri.

În municipiul Rădăuţi toate containerele de 4 mc au fost înlocuite cu containere de 1,1 mc şi pubele de 240 l. Transportul deşeurilor la depozitul de deşeuri se realizează numai cu autocompactoarele. Acelaşi proces de înlocuire a parcului auto specific îl urmează şi celelalte localităţi urbane din judeţ.

8.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase

8.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)În categoria ODS este inclusă o gamă largă de substanţe cu proprietăţi chimice şi

fizice diferite. Majoritatea acestora reprezintă un pericol la adresa sănătăţii omului dacă sunt manipulate,depozitate, transportate sau folosite fără măsurile de securitate corespunzătoare. Este obligatoriu să se respecte reglementările naţionale şi internaţionale de securitate conform Protocolului de la Montreal.

8.8.1.1. Situaţia consumului, recuperării şi reciclării ODS-urilor (agenţi frigorifici, spume, aerosoli, solvenţi utilizaţi la degresări, agenţi de fumigare, etc)


135

În urma raportărilor din anul 2004, a unui număr de 19 agenţi economici din domeniul service instalaţii frigorifice şi care utilizează ODS – uri şi solvenţi, cantităţile de substanţe care distrug stratul de ozon sunt următoarele:

Nr.crt.

Denumire ODS Cantitate utilizată (kg)

Cantitate recuperată(kg)

1. CFC-12 546,6 160,62. CTC(CCl4) 10 -3. HCFC-22 300 144. Total 856,6 174,6

Tabel 8.8.1.1. Cantităţi de ODS-uri utilizate şi recuperate în anul 2004 în judeţul Suceava

8.8.1.2. Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific

În judeţ există un număr de 12 agenţi economici prestatori de servicii în frigotehnie care au fiecare în dotare câte o instalaţie pentru recuperarea, stocarea şi transportul freonului.

Canţităţile de freon recuperate au fost următoarele: - CFC-12 ……………….160,66 kg - HCFC-22……………….14 kg

De asemenea în anul 2004 s-a observat creşterea folosiri de către agenţii economici prestatori de servicii în frigotehnie a freonilor ecologici după cum urmează:

- R134A…………………501,8kg - R404……………………84kg - R407……………………24kg TOTAL…………………609,8kg

Cantitatea recuperată şi refolosită de agent frigorific ecologic a fost de 22 kg.De asemenea, SC Termica S.A. Suceava a înlocuit CCl4 (tetraclorura de carbon) cu

alcool etilic, substanţă folosită ca agent de degresare în instalaţii. Comparativ cu anii anteriori se observă creşterea folosirii freonilor ecologici de către

agenţii economici care efectuează service.

8.8.1.3.Situaţia utilizării, importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec în care se depăşeşte 1% (masă)

În anul 2004 prin punctele vamale Dorneşti şi Siret (potrivit prevederilor Ordinului nr. 1.112/2002 privind nominalizarea birourilor vamale de control şi se vămuire la frontieră) nu s-au efectuat operaţiuni de import cu substanţe care distrug stratul de ozon.

8.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)

În anul 2004 S.C. AMBRO S.A. Suceava a efectuat importuri de biocide prin Biroul vamal Suceava, din subordinea Direcţiei Regionale a Vămilor Iaşi, după cum urmează:

- Spectrum RX 7823 (dietilenglicol 2,2 dibromo-3nitrilopropion amidă)……… 3.450 kg- Spectrum RX 7816- (3,4 dicloro 1,2 ditiol propilenglicol)………… ..............1.814 kg TOTAL……………………........................................... ....5.264 kg.Biocidele au fost folosite pentru controlul eficient al culturilor microbiologice în

procesul de fabricaţie – celuloză şi hârtie. 8.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

În judeţul Suceava un număr de 10 instalaţii intră sub incidenţa Directivei SEVESIO II, transpusă în legislaţia noastră prin HG nr 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.


136

Lista actualizată a agenţilor economici din judeţul Suceava care intră sub incidenţa Directivei 96/82 privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase este prezentată în tabelul următor:

Agentul economic şi adresa sediului social

Activitatea de bază

Tipulinstalaţiei

Nr.inst.

Observaţii

SC Termica SA SuceavaStr. Energeticianului nr. 1

energie electrică şi termică

depozit produse petroliere

1 Risc major

SC Unicom tranzit SA Bucureşti str Nicolae Caranfil nr.63Apct. lucru Dorneşti

tranzit produse petroliere

depozit produse petroliere

1 Risc major

SN PETROM SA Sucursala SuceavaStr Bazelor 1

comercializare produse petroliere

depozite de produse petroliereSuceava şi Pojorâta

2 Risc major

SC Progaz SA loc. Vereşti

îmbuteliere butan şi propan

depozitbutan şi propan

1 Risc major

SC Ambro SA SuceavaCalea Unirii 24

celuloză şi hârtie depozit produse petroliere

1 Risc major

SC Rai 88 Impex Bucuresti Sucursala Suceava str Petunilor nr.6 Suceava

comerţ en-gross depozite deazotat de amoniuDorneşti şi Suceava

2 Risc minor

SC ROM OIL SA Braşov, pct. lucru SC Rompetrol Vatra Dornei SRL , str. Argestru nr.43 AVatra Dornei

comercializare produse petroliere

depozit produse petroliere Argestru

1 Risc minor

SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei

îmbuteliere butan şi propan

depozitbutan şi propan

1 Risc minor

Tabel 8.8.3.1. Agenţi economici care deţin instalaţii SEVESO II

Comparativ cu inventarul din anul 2003, facem următoarele precizări:- Depozitul de ACH Fălticeni s-a desfiinţat la sfârşitul anului 2004, iar depozitele de

produse petroliere Rădăuti şi Fălticeni nu mai deţin substanţe periculoase şi, ca urmare, nu mai intră sub incidenţa Directivei SEVESO II.

- SC ROMGAZ Mediaş – punct de lucru Frasin şi SC Electrica SA Suceava declară că nu mai deţin substanţe periculoase în cantităţi relevante şi, ca urmare, nu mai intră sub incidenţa Directivei SEVESO II.

8.8.3.1. Unităţi potenţial poluatoare (pe factori de mediu)

Aer - SC Progaz SA , localitatea Vereşti - SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei Apă - SC Unicom tranzit SA Bucureşti, pct. lucru Dorneşti – râu Suceava - SC ROM OIL SA pct. lucru Vatra Dornei , str. Argestru nr.43 A – râu Bistriţa - SC Ambro SA Suceava, Calea Unirii 24 – râu Suceava - SN PETROM SA Sucursala Suceava – depozit Pojorâta – râu Moldova Sol


137

- SC Ambro SA Suceava, Calea Unirii 24 - SC Termica SA Suceava, Str. Energeticianului nr. 1

8.8.3.2. Unităţi potenţial poluatoare incluse în programul de monitorizare a riscurilor substanţelor chimice periculoase pentru sănătate

Nu este cazul.


138

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

9.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMGA privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava şi-a început activitatea în 1963. În prezent staţia RA Suceava efectuează măsurători beta globale pentru factorii de mediu:

aerosoli atmosferici depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice ape de suprafaţă ape subterane apă potabilă sol vegetaţieMăsurarea beta globală a probelor de mediu se realizează în două etape: măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă a

oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării

nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.De asemenea staţia de radioactivitate măsoară sistematic un alt indicator important al

radioactivităţii atmosferei, şi anume debitul dozei gamma în aer.Determinările de concentraţii ale izotopilor radioactivi din factorii de mediu prin

măsurători gamma spectrometrice se efectuează la Laboratorul de Radioactivitate a Mediului din cadrul ICIM Bucureşti, staţia RA Suceava realizând recoltarea şi pregătirea probelor în acest scop.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea radioactivităţii mediului la nivelul judeţului Suceava, în scopul detectării creşterilor nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/ alarmării factorilor de decizie.

Prin Ordinul MAPM nr. 338/2002 sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

De asemenea, în ultimii ani s-a derulat un program special de monitorizare a surselor de poluare radioactivă de pe teritoriul judeţului Suceava, în cadrul căruia s-au prelevat şi măsurat beta global probe de apă, sol, vegetaţie, steril, din perimetrele miniere Crucea şi Botuşanu, precum şi din zona staţiei tehnice Argestru şi a haldei de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.


139

9.2. Situaţia radioactivităţii mediului în judeţul Suceava

Aerosoli atmosferici

În figurile 9.2.1.a şi 9.2.1 b sunt prezentate valorile medii, maxime şi minime lunare ale radioactivităţii beta globale măsurate imediat (la 3 minute de la prelevare) în anul 2004, pentru aspiraţiile 02:00 -07:00 şi respectiv 08:00 -13:00.

NOTĂ: În luna decembrie 2004, deoarece aparatura de măsurare a funcţionat defectuos, valorile obţinute în urma măsurătorilor efectuate de către staţia Suceava, nu au fost luate în considerare.

Măsurătorile imediate la aerosoli atmosferici nu au depăşit în anul 2004 limita de atenţionare (10 Bq/mc), conform Ordinului 338/2002.

Fig.9.2.1a. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale, măsurate imediat (la 3 min.), aspiraţia 02:00-07:00, 2004, ( Bq/m3)

0

4

8

12

Media lunară 2.8 2.8 2.7 4.9 3.7 4.3 3.3 2.8 3.2 3.7 2.9

Maxima lunară 8.6 9.3 6.8 9.1 7.8 8.8 6.5 7.2 9 8.8 8.7

Minima lunară 0.5 0.4 0.6 1.5 0.7 1.1 0.3 0.6 0.7 0.7 0.6

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov

Fig.9.2.1b. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale, măsurate imediat (la 3 min.), aspiraţia 08:00-13:00, 2004, (Bq/m3)

0

4

8

12

Media lunară 2.9 1.7 1.9 1.1 1.7 1.7 1.1 1 1.2 2.3 2.9

Maxima lunară 6.4 5 8.4 4.5 6.5 6.4 4.4 2.8 2.6 7 8.9

Minima lunară 0.5 0.3 0.5 0.4 0.4 0.3 0.2 0.4 0.4 0.6 0.4


Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale întârziate la 5 zile (radioactivitatea artificială), la aerosoli atmosferici, este prezentată în fig. 9.2.2.a (aspiraţia 02:00 -07:00) şi în figura 9.2.2.b (aspiraţia 08:00 -13:00).


140

Fig 9.2.2.a. Aerosoli atmosferici, activitati specifice beta globale întârziate, aspiratia 02:00-07:00 - valori medii şi

maxime (mBq/m3)

0

20

40

60

Media anuală 13.8 8.1 7.2 14.9 11.3

Maxima anuală 41.1 10.8 18.6 48.0 26.6

2000 2001 2002 2003 2004

Fig 9.2.2.b. Aerosoli atmosferici, activitati specifice beta globale întârziate, aspiratia 08:00-13:00 - valori minime şi

maxime (mBq/m3 )

0

20

40

60

Media anuală 14.5 9.3 7.8 14.3 12.7

Maxima anuală 42.5 51.4 29.4 40.8 26.5

2000 2001 2002 2003 2004

Se constată că în anul 2004 valorile medii şi maxime la activitatea beta globală a aerosolilor atmosferici – măsurători întârziate în ambele intervale de aspiraţie au fost mai scăzute faţă de anul 2003.

În 2004, procentul de valori semnificative din numărul total de valori a fost de 5,7% în cazul aerosolilor atmosferici măsuraţi beta global la 5 zile în intervalul de aspiraţie 02-07 şi 3,6% în cazul aerosolilor atmosferici măsuraţi beta global la 5 zile în intervalul de aspiraţie 08-13.

Concentraţiile medii şi maxime (Bq/m3 aer) ale descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) în atmosfera liberă, pentru fiecare aspiraţie în parte,înregistrate în anul 2004 comparativ cu anii 2000, 2001, 2002, 2003 sunt prezentate în fig. 9.2.3.(a şi b) şi 9.2.4.(a şi b), de mai jos.

În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosfera, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).

Valorile medii şi maxime la măsurătorile întârziate pentru aceşti izotopi naturali s-au încadrat în aceeaşi plajă de valori pe toată perioada 2000-2004.

Fig. 9.2.3.a. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222),aspiraţia 02:00-07:00 ( Bq/m3 )

0

20

40

60

Media anuală 9.2 7.9 7.3 7.7 7.6

Maxima anuală 40.2 26.0 22.3 28.2 27.4

2000 2001 2002 2003 2004


141

Fig. 9.2.3.b. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222),aspiraţia 08:00-13:00 ( Bq/m3 )

0

20

40

60

Media anuală 4.9 4.5 4.0 5.2 4.9

Maxima anuală 28.6 38.1 21.1 24.6 8.8

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 9.2.4.a. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220),aspiraţia 02:00-07:00 ( Bq/m3 )

0

2

4

Media anuală 0.5 0.2 0.3 0.4 0.2

Maxima anuală 3.9 1.0 1.1 1.2 1.4

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 9.2.4.b. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220),aspiraţia 08:00-13:00 ( Bq/m3 )

0

1

2

Media anuală 0.2 0.1 0.3 0.1 0.1

Maxima anuală 1.1 0.7 1.1 0.7 0.8

2000 2001 2002 2003 2004

Depuneri atmosferice totale

În anul 2004, nivelul radioactivităţii beta globale în probele de depuneri atmosferice totale este prezentat în figura 9.2.5.a (măsurători imediate) şi 9.2.5.b (măsurători întârziate).. Procentul valorilor semnificative la măsurătorile întârziate este de 31,3%.

Fig.9.2.5.a Depuneri atmosferice, activitati specifice beta globale (măsurate imediat),2004, (Bq/m2 /zi)

0

5

10

15

20

Media lunară 1 0.8 0.9 1.4 1.6 0.7 3 1.5 1.3 0.9 1.4

Maxima lunară 2.9 1.4 2.8 6.2 17.8 1.2 17.2 6.7 5.6 6.5 6.6

Minima lunară 0.4 0.5 0.4 0.5 0.5 0.4 0.4 0.7 0.8 0.4 0.5

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi


142

Fig.9.2.5.b Depuneri atmosferice, activitati specifice beta globale (măsurate la 5 zile), 2004, (Bq/m2 /zi)

0

1

2

3

4

5

Media lunara 0.5 0.3 0.4 0.4 0.8 0.3 0.9 0.6 0.5 0.4 0.5

Maxima lunara 0.7 0.5 0.7 0.5 4.5 0.4 2.4 0.8 0.5 1.3 0.7

Minima lunara 0.3 0.2 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.5 0.5 0.3 0.3


Nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri, recoltate din municipiul Suceava, în perioada 2000-2004 este prezentat în fig. 9.2.6.a (măsurători imediate), respectiv în fig. 9.2.6.b (măsurători după 5 zile).

Valorile activităţii beta globale măsurate imediat (naturală) pentru depuneri atmosferice nu au depăşit în tot intervalul analizat valoarea limită de atenţionare de 200 Bq/mc/zi.

Fig. 9.2.6.a. Depuneri atmosferice, activitati specifice beta globale (măsurate imediat), valori medii şi maxime anuale

(Bq/m2/zi)

0

10

20

30

40

Media anuală 1.8 1.9 2.1 1.7 1.3

Maxima anuală 19.8 36.9 25.6 34.3 17.8

2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 9.2.6.b. Depuneri atmosferice, activitati specifice beta globale (măsurate la 5 zile), valori medii şi maxime anuale

(Bq/m2/zi)

0

2

3

5

6

Media anuală 0.5 0.5 1.2 0.6 0.5

Maxima anuală 3.3 4.4 3.4 2.7 4.5

2000 2001 2002 2003 2004

Valorile obţinute, atât în urma măsurătorilor imediate, cât şi a celor întârziate, s-au situat, în medie, în perioada 2000-2004, în acelaşi domeniu de valori.


143

Măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer

În figura 9.2.7 sunt prezentate valorile medii şi maximele lunare înregistrate la Staţia de supraveghere a radioactivităţii mediului Suceava în anul 2004.

Fig.9.2.7 Debitul dozei gamma în aer (mGy/h), 2004

Limită atenţionare

0.000

0.100

0.200

0.300

Media lunară 0.071 0.072 0.073 0.075 0.075 0.075 0.063 0.073 0.075 0.075 0.076 0.076

Maxima lunară 0.080 0.087 0.100 0.085 0.088 0.087 0.084 0.087 0.088 0.082 0.081 0.090

Minima lunară 0.063 0.063 0.070 0.071 0.071 0.073 0.031 0.060 0.059 0.071 0.073 0.065

Limită atenţionare 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Valorile medii şi maximele anuale ale debitului dozei gamma în perioada 2000-2004 sunt prezentate în fig.9.2.8.

În intervalul analizat, 2000-2004, nu s-a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h), valorile maxime măsurate fiind de 1,94 -2,65 ori mai mici decât această limită.

Fig 9.2.8. Debitul dozei gamma în aer (mGy/h),valori medii şi maxime anuale

VLatenţionare

0

0.1

0.2

0.3

Media anuală 0.089 0.083 0.072 0.073 0.073

Maxima anuală 0.129 0.118 0.094 0.103 0.100

VLatenţionare 0.25 0.250 0.250 0.250 0.250

2000 2001 2002 2003 2004

Ape brute de suprafaţă

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava.

Pe tot parcursul anului 2004, ca şi în anii anteriori, valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate s-au încadrat sub limita de atenţionare (2000 Bq/m3).

Rezultatele analizelor beta globale întârziate la apa râului Suceava (Mihoveni) sunt prezentate grafic în figura 9.2.9.

Procentul valorilor semnificative înregistrate în anul 2004 este de 16,1 %. Cele mai multe valori semnificative s-au înregistrate în luna februarie (9 valori dintr-un total de 29), pentru probe de apa prelevate din râul Suceava.

Valorile medii şi maximele anuale ale activităţii beta globale la probele de apă din râul Suceava – Mihoveni, măsurate după 5 zile, sunt prezentate în fig. 9.2.10.

În fig. 2.9.11 sunt prezentate valorile medii lunare înregistrate în anul 2004 la probele de apă de suprafaţă din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret.


144

Fig.9.2.9. Ape de suprafaţă (râu Suceava-Mihoveni), activităţi specifice beta globale (măsurători întârziate), Bq/m3

0

200

400

600

800

Media lunara 106.6 100.9 89.9 101.6 97.2 86.2 123.1 393.8 191.8 92.2 95.8

Maxima lunara 145 125 102.6 113.4 142.8 94.2 159.1 648.5 191.8 121.9 140.1

Minima lunara 79 76.9 76.8 96.2 80.8 74.5 87 253 191.8 71.2 77.5

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov

Fig.9.2.10. Apă brută (râu Suceava-Mihoveni), activităţi specifice beta globale, valori medii şi maxime anuale - măsurători întârziate

(Bq/m3)

0

250

500

750

1000

Media anuală 161.2 149.8 159.4 119.8 135.6

Maxima anuală 668.9 558.7 929.9 795.1 648.5

2000 2001 2002 2003 2004

De asemenea, staţia a efectuat măsurători întârziate la probe de apă brută prelevate lunar din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret. Şi pe aceste cursuri de apă valorile activităţii beta globale s-au încadrat în limite normale, ca şi în ceilalţi ani.

Fig 9.2.11. Ape de suprafaţă, activităţi specifice beta globale (măsurători întârziate -medii lunare), Bq/m3

0

100

200

300

400

Râu Bistriţa(Barnar) 116.4 195.8 * 215.8 186.3 * 135 * * 265.6

Râu Moldova(Gura Humorului) 184.1 192.1 288.2 166.2 201.5 99.8 * * 157.6 *

Râu Siret(Siret) 141.7 120.6 94.5 180.6 120.1 * * * 256.6 *

feb mar apr(*) mai iun iul(*) aug(*) sep(*) oct(*) nov(*)

(*) – lunile care nu sunt reprezentate grafic nu au înregistrat valori semnificative în anul 2004 (valorile din lunile respective au fost sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare beta globale).

Apă potabilă

Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava. Valorileînregistrate, în urma măsurătorilor imediate în cursul anului 2004, au fost, în mare măsură,sub limita de detecţie a aparaturii şi metodei utilizate. Procentul valorilor semnificative înregistrate în anul 2004 este de 43,6 %. Valorile medii, maxime şi minime lunare în anul 2004 sunt prezentate în fig. 9.2.12.


145

Fig 9.2.12 Apă potabilă, activităţi beta blobale, măsurate imediat, (Bq/m3)

0.0

200.0

400.0

Medii lunare 129.0 150.2 139.8 139.1 136.6 131.3 127.1 232.5 59.3 168.6 144.0

Maxime lunare 159.3 183.8 171.0 179.0 186.3 174.1 137.3 260.2 309.8 377.0 182.2

Minime lunare 117.8 119.4 115.3 108.0 118.6 110.2 116.3 192.6 213.6 101.6 109.2

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov

Valorile medii şi maxime anuale (calculate din valorile zilnice semnificative) obţinute la măsurătorile imediate la apa potabilă, în perioada 2000 – 2004,sunt prezentate în fig. 9.2.13.

Fig 9.2.13. Apă potabilă, activităţi beta globale medii şi maxime, măsurate imediat (Bq/m3)

0

1000

2000

Media anuală 278.2 148.9 129.8 139.7 159.8

Maxima anuală 1719.7 248.8 929.8 220.9 377.0

2000 2001 2002 2003 2004

Vegetaţie spontană

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava.

În cursul anului 2004, procentul valorilor semnificative a fost de 100%. Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie spontană a variat între 132,3-452,1 Bq/kg masă verde. Maxima s-a înregistrat în luna octombrie 2004 (452,1 Bq/kg) şi este prezentată în fig.9.2.14.

Fig.9.2.14 Vegetaţie spontană, activităţi beta globale (Bq/kg)

0.0

200.0

400.0

600.0

Mediile lunare 312.7 312.1 263.2 202.8 215.8 251.0 223.7

Maximele lunare 346.9 391.3 292.7 246.0 269.7 288.7 452.1

Minimele lunare 223.8 262.8 209.4 145.4 132.3 194.6 164.9

apr mai iun iul aug sept oct

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de vegetaţie spontană (valorile medii şi maxime anuale) în perioada 2000-2004 este cea prezentată în fig. 9.2.15.

Radioactivitatea artificială beta globală medie a probelor de vegetaţie spontană, în anul 2004, a fost mai mică decât în perioada 2001-2003.


146

Fig.9.2.15. Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale, măsurate la 5 zile(Bq/kg)

0

150

300

450

600

Media anuală 178.4 285.3 299.9 318.6 254.5

Maxima anuală 267.6 471.2 446.2 600.4 452.1

2000 2001 2002 2003 2004

Sol necultivat

Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava, determinându-se activitatea beta globalăîntârziată.

În cursul anului 2004 procentul valorilor semnificative a fost de 100% din numărul total de valori înregistrate.

Valorile activităţilor beta globale medii, maxime şi minime lunare înregistrate în 2004 sunt prezentate în fig.9.2.16.

Fig.9.2.16 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg), 2004

0

500

1000

1500

2000

Media lunară 1150.3 1188.5 1172.7 1405.4 1305.5 1277.6 548.5 499.9 780.0 1123.9 958.9

Maxima lunară 1255.4 1418.8 1447.2 1594.8 1437.4 1305.1 639.9 499.9 943.0 1208.4 1218.5

Minima lunară 995.7 978.1 1009.9 1194.4 1034.8 1230.0 388.5 499.9 616.8 976.9 462.8

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi

Valorile medii şi maxime anuale înregistrate în urma măsurătorilor întârziate, în perioada 2000-2004, sunt prezentate în fig. 9.2.17.

Se constată o creştere a activităţii beta globale la probele de sol în perioada analizată, atât a valorilor medii, cât şi a valorilor maxime înregistrate anual, corelat cu regimul mai bogat în precipitaţii din anii 2003 şi 2004, cel mai secetos an fiind anul 2002, în acest interval.

Fig. 9.2.17. Sol necultivat, activităţi specifice beta globale, valori medii şi maxime anuale, măsurate la 5 zile (Bq/kg)

0

500

1000

1500

2000

Media anuală 540.0 559.3 548.0 888.0 1037.4

Maxima anuală 1190.0 827.9 1049.2 1615.2 1594.8

2000 2001 2002 2003 2004


147

Concluzii

În cursul anului 2004 activităţile specifice beta globale ale probelor de mediu măsuratenu au evidenţiat abateri de la mediile multianuale şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare.

Radioactivitatea beta globală artificială a mediului a înregistrat unele fluctuaţii anuale, care însă s-au încadrat în limitele de variaţie normale ale fondului natural.

De asemenea, radioactivitatea întârziată (artificială) a fluctuat de la an la an, dar fluctuaţiile s-au încadrat în intervale normale de variaţie faţă de mediile multianuale.


148

CAPITOLUL 10. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului şi riscul unor accidente majore

În judeţul Suceava, pe parcursul anului 2004, au avut loc două poluări accidentale după cum vor fi prezentate mai jos:

1. În data de 18.03.2004, la ora 700, s-a constatat producerea unei avarii la o vană a unui rezervor de acetocianhidrină degradată, din depozitul ACH al fostei SC METADET SA Fălticeni (preluat de Primăria municipiului Fălticeni). Ca urmare, în cuva betonată a depozitului s-a scurs deşeu periculos de acetoncianhidrină. Aceste scurgeri au ajuns pe păşunea din apropiere, creându-se o baltă de cca 10 mp, de unde deşeurile lichide s-au scurs în râul Şomuzu Mare, aflat la cca. 30 m distanţă. Întrucât momentul iniţial al producerii avariei şi durata acesteia nu sunt cunoscute cu exactitate, s-a apreciat scurgerea unui volum de cca. 10 mc din cuva rezervoarelor, din care cca. 3-4 mc s-au scurs în râu, diferenţa de 5-6 mc fiind recuperaţi cu autovidanja şi depuse într-un bazin de neutralizare din staţia de epurare a municipiului Fălticeni.

Fig. 10.1.1. Vanele de la rezervorul D2, care, datorită stării tehnice precare, au produs scurgeri de substanţe toxice în cuva betonată a rezervoarelor şi apoi înspre râul Şomuzu Mare

Fig. 10.1.2. Balta cu deşeuri toxice, din care acestea s-au scurs în râul Şomuzu Mare


149

Fig. 10.1.3. Groapa salvatoare: s-au colectat în ea scurgerile toxice din rezervoare, care apoi s-au vidanjat şi s-au transportat în bazinul de neutralizare al staţiei de epurare Fălticeni

Au fost prelevate de către APM şi SGA Suceava probe de apă din râul Şomuzul Mare (7 secţiuni aval) şi râul Siret (pod Lespezi), precum şi o probă din reziduul scurs. Laboratorul APM a analizat probele prelevate în regim de urgenţă, direct, fără distilare (aşa cum prevede standardul de analiză pentru cianurile totale), obţinându-se următoarele valori orientative:

Nr.crt.

Loc prelevare ora Cianuri (mg/l)

1Râul Şomuzu Mare – 100 m aval depozit (Şoldăneşti)

930 0,74

2 Râul Şomuzu Mare – 1 km aval 945 1,073 Râul Şomuzu Mare – 4 km aval (pod Preuteşti) 1000 1,934 Râul Şomuzu Mare – 6 km aval (pod Huşi) 1030 1,865 Râul Şomuzu Mare – 8 km aval (pod Basarab) 1045 1,72

6Râul Şomuzu Mare – 24 km aval (Dolhasca, amonte confl. Cu r. Siret)

1152 0,001

7Râul Siret – Lespezi (8 km aval confluenţă cu r. Şomuzu Mare)

1130 nesemnificativ – sub limita de detecţie)

Tabel 10.1.1. Rezultatele analizelor efectuate în data de 18.03.2004 la probeprelevate de pe râul Şomuzu Mare, pentru monitorizarea undei de poluare cu cianuri

Întrucât Ordinul MAPM 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă nu cuprinde prevederi referitoare la acest indicator, iar STAS 4706/1988 a fost înlocuit de Ordinul 1146/2002, valorile determinate s-au comparat cu valoarea maximă obligatorie stabilită pentru apa de suprafaţă utilizată pentru potabilizare, de 0,05 mg/l, conform NTPA 013, aprobat prin HG 100/2002.

Prin urmare vârful de poluare, înregistrat la 4 km aval de locul producerii accidentului, a depăşit valoarea maximă de aproape 4 ori. Calitatea râului Siret nu a fost afectată de poluarea produsă pe afluentul său, râul Şomuzu Mare.

Nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă pe nici unul dintre aceste cursuri de apă.APM Suceava a monitorizat în continuare zona.

2. În noaptea de 21.04.2004, ora 100, dintr-un rezervor metalic cu volumul de 300 mc aflat într-o hală aparţinând SC FAMOS SA Suceava, închiriată de SC AMBRO SA Suceava, s-a scurs leşie neagră (LNS) – o cantitate de 100 mc (cât se afla în acel rezervor) – în interiorul halei, din care cca. 50 mc s-au scurs în afara halei şi, prin intermediul canalizării pluviale, a ajuns în râul Suceava, producând poluarea râului cu substanţe alcaline, organice,


150

sulfuri şi sulfaţi.Personalul tehnic al SC AMBRO SA Suceava a anunţat prompt autorităţile

competente şi a acţionat cu utilaje, blocând scurgerea leşiei în afara halei (în jurul orei 315

aceasta a fost oprită) şi recuperând leşia din interiorul halei cu ajutorul unei maşini de intervenţie p.s.i. şi a unor pompe.

Fig. 10.1.4. Hala rezervoarelor LNS, în care s-a Fig. 10.1.5. Deversare leşie neagră slabă în r. Suceava produs avaria

Au fost prelevate imediat probe de apă din râul Suceava de către APM şi SGA Suceava. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele analizelor fizico-chimice efectuate în dimineaţa zilei de 21.04.2004, urmare poluării accidentale a râului Suceava cu leşie neagră slabă.

Canal PluvialSC Famos SA

Suceava

RâulSuceavaTişăuţi

Râul SuceavaVereşti

Râul Suceava

Liteni

Ind

icat

or

ora345

ora710

ora530 ora 615 ora

600 ora 900 ora620 ora 930

Cin

e a

efec

tuat

anal

iza

APM APM SGA APM APM APM SGA APM

Limite maxime

admisibile pentru ape

de suprafaţă

Normativ calitate aplicabil

Limite maxi-

me admise

ape uzate conf. NTPA 001/2002

pH, unit.pH

11,92 11,48 8,58 9,25 7,83 6,74 7,84 8,026,5-8,5

cla-sa VOrdinMAPM

1146/20026,5-8,5

Temp,0C

- - - - - 12,3 - 12,5nu se

normează

OrdinMAPM

1146/2002

-

O2 diz,mg/l

- - - - - 8,84 - 8,13 <4 cla-sa VOrdinMAPM

1146/2002

-

CCOMnmg O2/l

47645,8 12645,8 154,44 224,09 4,79 5,01 4,39 7,77 >50 clasa VOrdinMAPM

1146/2002

-

CCOCr,mg O2/l

- - - 290,57 - - - - >125 clasa VOrdinMAPM

1146/ 2002125

Tanin şilignină,

mg/l5500 4400 - 66 - 1,1 - 0,9

>15orien-tativ

categ III

STAS 4706/ 1974 (abrogat

de STAS 4706/ 1988)

-

Sulfuri, mg/l

28,5 11,48 0,33 - 0,030 0,020 0,041 0,015 >0.1 categ III

STAS 4706/ 1988 (]nlocuit de Ord. 1146/

2002)

0,5

Fenoli,µg/l

- - 310 - 3 - 1 - >50 cla-sa VOrdinMAPM

1146/ 2002-

Sulfaţi, - - 414,1 - 52,05 - 48,21 - >300 cla-sa VOrdinMAPM

-


151

Canal PluvialSC Famos SA

Suceava

RâulSuceavaTişăuţi

Râul SuceavaVereşti

Râul Suceava

Liteni

Ind

icat

or

ora345

ora710

ora530 ora 615 ora

600 ora 900 ora620 ora 930

Cin

e a

efec

tuat

anal

iza

APM APM SGA APM APM APM SGA APM

Limite maxime

admisibile pentru ape

de suprafaţă

Normativ calitate aplicabil

Limite maxi-

me admise

ape uzate conf. NTPA 001/2002

mg/l 1146/ 2002

Tabel 10.1.2. Rezultatele analizelor efectuate în dimineaşa zilei de 21.04.2004 de APM şi SGA Suceava, pentru monitorizarea poluării cu LNS

Debitul râului Suceava la ora producerii evenimentului era de 8,75 mc/sec, la care s-a adăugat, pentru diminuarea efectelor poluării, un debit suplimentar de 1,5 mc/sec din barajul mobil Mihoveni (situat în amonte şi administrat de SGA Suceava).

Debitul de diluţie, precum şi condiţiile de temperatură, au împiedicat afectarea semnificativă a ecosistemului acvatic.

APM Suceava şi SGA Suceava au monitorizat în continuare propagarea undei poluante pe râul Suceava.

În ambele cazuri de poluare accidentală, agenţii economici implicaţi au anunţat imediat autorităţile (de mediu, de ape, de protecţie civilă), astfel că s-a putut acţiona operativ la faţa locului, blocându-se scurgerile în cursurile de apă, suplimentându-se debitele de diluţie, monitorizându-se continuu calitatea râurilor Şomuzu Mare şi respectiv Suceava.

Consecinţele acestor evenimentele asupra ecosistemelor acvatice au fost minime, neînregistrându-se mortalitate piscicolă semnificativă.


152

CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDEŢULUI SUCEAVA SUB ASPECTUL DETERIORĂRII STĂRII DE CALITATE A MEDIULUI

11.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului

Municipiul Suceava, ca urmare a emisiilor de mercaptani în atmosferă, datorate funcţionării SC AMBRO SA de fabricare a celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat, poate fi considerat ca o zonă critică nu atât sub aspectul afectării sănătăţii umane sau mediului, cât prin disconfortul creat sucevenilor de mirosul specific respingător al acestui poluant.

Unitatea a luat în ultimii ani măsuri de reducere a emisiilor de mercaptani, atât tehnologice, prin modernizarea cazanului de regenerare, ca sursă majoră de emisie, cât şi prin realizarea, în 2002, a unei instalaţii de spălare a gazelor urât mirositoare şi apoi racordarea treptată la aceasta a principalelor surse de gaze concentrate în compuşi cu sulf redus. Mercaptanii sunt parţial reţinuţi în instalaţia de spălare a gazelor, pentru reducerea suplimentară a emisiilor gazele depoluate fiind ulterior incinerate în cuptoarele de var ale unităţii.

Acest poluant de disconfort (datorită mirosului specific dezagreabil) a fost prezent în atmosfera municipiului Suceava şi în anul 2004, dar în concentraţii mai reduse, în medie, cu cca. 33% faţă de anul anterior, CMA zilnică conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc), fiind depăşită cu frecvenţa medie spaţială de 21%, în scădere continuă faţă de anii anteriori (32,9% în 2003, respectiv 48,2% în 2002).

11.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă

Din activitatea de monitorizare a SGA Suceava a calităţii apelor de suprafaţă nu a rezultat existenţa unor zone critice în judeţul Suceava sub aspectul poluării apelor de suprafaţă în anul 2004.

În ceea ce priveşte poluarea pânzei freatice, se poate menţiona ca o zonă critică afectată de poluarea istorică a solului şi apelor subterane, zona industrială Valea Sucevei, ca urmare a amplorii şi specificului activităţilor desfăşurate în ultimele decenii, în principal fabricarea celulozei şi hârtiei şi fabricarea de fibre şi fire artificiale (până în anul 1990).

O parte din sursele de poluare au fost sistate în perioada 2000-2002, prin lucrările realizate de SC AMBRO SA Suceava în conformitate cu prevederile programului pentru conformare: la gospodăria de păcură, gospodăria de sulfat de aluminiu, depozitări de chimicale direct pe sol, scurgeri din conducte de apă uzată etc.. Poluarea apei subterane din zonă persistă însă, datorită acumulării de poluanţi de-a lungul timpului şi a posibilităţilor tehnice reduse de depoluare.

Depozitele proprii de nămol organic şi şlam mineral ale SC AMBRO SA reprezintă încă surse de contaminare a solului şi apei subterane, datorită faptului că nu sunt impermeabilizate şi amenajate corespunzător, deşi concentrarea prealabilă a şlamului mineral depozitat la halda AMBRO, prin dotarea unităţii cu un concentrator de nămol (din anul 2001), a redus considerabil atât volumul, cât şi infiltraţiile lichide de poluanţi pe haldă.

Ambele aceste depozite trebui să fie închise, în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare, până în anul 2007.

11.3. Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane

În zona industrială Valea Sucevei, ca urmare a amplorii şi specificului activităţilor desfăşurate în ultimele decenii, în principal fabricarea celulozei şi hârtiei şi fabricarea de fibre şi fire artificiale (până în anul 1990), o mare parte din acest areal a suferit o poluare istorică a solului şi apei subterane. Deşi o parte din sursele de poluare au fost sistate, prin lucrările realizate de SC AMBRO SA Suceava în ultimii ani (de la gospodăria de păcură, gospodăria de sulfat de aluminiu, depozitări de chimicale direct pe sol, scurgeri din conducte de apă


153

uzată etc.), poluarea apei subterane din zonă persistă, datorită gradului ridicat de poluare şi posibilităţilor tehnice reduse de depoluare. Depozitele proprii de nămol organic şi şlam mineral ale SC AMBRO SA, depozitul de nămol de la staţia de epurare municipală al SC ACET SA reprezintă încă surse de contaminare a solului şi apei subterane, datorită faptului că nu sunt impermeabilizate şi amenajate corespunzător, deşi concentrarea prealabilă a şlamului mineral depozitat la halda AMBRO, prin dotarea unităţii cu un concentrator din anul 2001, a redus considerabil atât volumul, cât şi impactul negativ al acestor deşeuri depozitate pe haldă.

11.4. Zone critice sub aspectul degradării/poluării solului

Zona fostei exploatări miniere Călimani, unde s-a desfăşurat activitatea de exploatare (din subteran şi carieră) a zăcământului de sulf şi de preparare a sulfului tehnic în perioada 1970-1997. Deşi activitatea de exploatare a fost sistată încă din anul 1997, problemele de mediu persistă şi în prezent, datorită nerealizării lucrărilor de reconstrucţie ecologică necesare. Se poate aprecia chiar că s-a produs în timp o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducând la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industrială –uzina de preparare – pe versanţii naturali şi ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din carieră şi antrenarea de către apele meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafeţei lor iniţiale de influenţă şi în cursurile de apă.

Fig. 11.4.1. Exploatarea minieră Călimani – vedere generală

Fig. 11.4.2. Exploatarea minieră Călimani – vedere generală, cu cariera de sulf în prim plan


154

Fig. 11.4.3. Exploatarea minieră Călimani – Cariera de sulf

Fig. 11.4.4. Exploatarea minieră Călimani – Halda Pinu

O altă zonă critică este cea a iazului de decantare Tărnicioara, iaz inactiv începând din 2002, care a deservit Uzina de Preparare Tarniţa din comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei.

Iazul Tărnicioara are cca. 80 m înălţime, ocupă o suprafaţă de 28,5 ha şi depozitează aprox. 15,5 mil. tone de steril uzinal provenit de la prepararea mecano-chimică a minereului neferos şi nemetalifer. Există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea acestui iaz, având în vedere evoluţia din ultimul deceniu:- iulie1993: pâlnie de prăbuşire în partea inferioară a iazului, la cca. 40 m amonte de coronamentul digului de amorsare- octombrie1994: reactivare sufozie- iulie 1995: reactivare sufozie- octombrie 1997: reactivare sufozie- februarie 1999: reactivare sufozie- iunie 2000: reactivare sufozie- iulie 2001: apariţia unei fisuri în galeria de subtraversare a iazului, ramura Scăldători, cu antrenare în pr. Scăldători de steril uzinal de pe taluzul de capăt, creându-se la suprafaţă, pe taluz, o pâlnie cu un diametru de 8 m şi adâncime de 15 m- din luna septembrie 2002: apariţia unei exfiltraţii pe taluzul iazului la cca. 100 m amonte de digul de picior, cu conţinut foarte ridicat de fier.

APM Suceava a interzis depozitarea sterilului pe acest iaz în anul 2002 şi a solicitat în anul 2003 efectuarea unei expertize privind starea de siguranţă a iazului, până în prezent


155

aceasta nefiind înaintată la APM.

Fig. 11.4.5. Iazul Tărnicioara – inactiv în prezent

Factori de risc prezintă şi iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei. Iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru, are activitatea oprită din anul 2001. La acest iaz fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrările de întreţinere taluz efectuate în timp. Riscul rezidă totodată şi din amplasarea iazului pe malul drept al râului Moldova, fiind un iaz de coastă. La iazul de decantare Pârâul Cailor, aparţinând aceleiaşi subunităţi miniere, în cursul anului 2002 s-a remarcat apariţia unor izvoare cu încărcare mare de fier care degradează calitatea apei pr. Cailor care subtraversează depozitul de steril. Cariera de barită Ostra este o altă zonă critică, întrucât halda de steril din descopertă

şi cel provenit din exploatarea în carieră a baritei necesită lucrări de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece pârâul Brăteasa, existând riscul obturării secţiunii de curgere a acestuia.

Zona haldelor de nămol ale SC AMBRO SA Suceava reprezintă o zonă poluată istoric cu substanţe organice, substanţe alcaline, sulfuri, sulfaţi, calciu etc., fiind afectate solul şi pânza freatică.

Depozitul de acetocianhidrină degradată de la Fălticeni nu mai reprezintă o zonă critică deoarece în luna ianuarie 2005 s-au încheiat lucrările de neutralizare şi eliminare a deşeurilor din aceste rezervoare. În urma lucrărilor au rezultat o faza lichidă şi un deşeu solid. Partea lichidă a fost eliminată prin staţia de epurare a municipiului Fălticeni iar deşeul solid a fost incinerat în incineratorul SC SUPERSTAR SRL Rădăuţi. Rezervoarele metalice s-au dezafectat şi valorificat. În perioada lucrărilor au fost monitorizaţi factorii de mediu şi nu s-au constatat depăşiri la indicatorii specifici pe perioada deversării în pârâul Şomuzul Mare.Suma cheltuită a fost de 12,5 miliarde lei şi a fost alocată din Fondul de Mediu.

Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul judeţului Suceava. Acestea apar frecvent în zonele de deal şi podiş pe văile străbătute de râuri sau pe pantele acestora, fiind predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Vultureşti, Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).

Dintre zonele critice de pe teritoriul judeţului datorită alunecărilor de teren, menţionăm:


156

- versantul de N – E al municipiului Suceava. Zona afectată se întinde pe circa 20 ha pe care sunt amplasate 60 imobile de locuit cu anexe şi alte construcţii ( garaje, ateliere, etc. ) şi are o populaţie de circa 300 persoane. În zonă s-au executat deja lucrări de drenaj, ziduri de sprijin, chesoane, fiind prevăzute a se efectua şi alte lucrări pentru stabilizarea zonei.

- municipiul Fălticeni, amplasat într-o zona colinară, unde fenomenele alunecărilor de teren s-au produs în perimetrul “Băncuţa”, situat pe versantul nordic al oraşului. În septembrie 1993, pe fondul unui regim de precipitaţii bogat, s-a produs o alunecare de teren de mare amploare, care a afectat grav 15 locuinţe şi anexe gospodăreşti, reţele de utilităţi, căi de comunicaţii si plantaţii aflate pe un perimetru de circa 11 ha de teren.

- În localitatea Sfântu Ilie din comuna Şcheia, unde s-a declanşat alunecarea de teren pe versantul de Sud, cu deplasări ale structurilor superioare de pământ, afectând clădirea şcolii generale, construcţiile din două gospodării; de asemenea a fost afectat drumul comunal DC 72 prin ruperea terasamentului drumului pe o lungime de 300 m. S-au dispus descărcarea versantului de suprasarcina produsă din depozitarea unor cantităţi de pământ în zona drumului, asigurarea scurgerii apelor de pe versanţi, lucrări de drenare şi consolidare a zonei afectate în baza unui studiu geotehnic în vederea depistării planului de alunecare şi a unui proiect elaborat în acest scop.

- De-a lungul albiei majore a pârâului Saca, în comuna Boroaia, s-au produs alunecări de teren de suprafaţă ce au afectat drumul comunal Moisa Suseni prin surpări ale terasamentului drumului în 3 zone, iar pe drumul de acces spre satul Săcuţa Vale datorită eroziunii produse de apele râului Săcuţa, s-a produs prăbuşirea platformei drumului. Până în prezent nu au fost afectate locuinţe şi anexe gospodăreşti, însă există pericolul, în condiţiile continuării fenomenului de alunecare, să fie afectate circa 26 gospodării şi posibilitatea obturării albiei pârâului Saca ce poate produce inundarea zonelor populate adiacente. Măsurile ce urmează a fi luate constau în refacerea terasamentului de pe drumul comunal în zonele afectate, executarea consolidărilor ce se impun şi executarea lucrărilor de apărare maluri şi regularizarea albiei pârâului în zonele critice.

- În comuna Dolheştii Mari, pe versantul de sud adiacent albiei majore a râului Şomuzu Mare s-a declanşat alunecarea de teren de mare amploare cu rupturi de până la 6 m pe o suprafaţă de circa 2 ha. Au fost afectate circa 300 m din drumul comunal Valea Bourei –Dolheşti, compromiterea a 2 ha teren arabil, izolarea parţială a 5 gospodării. Măsurile ce urmează a fi luate constau în asigurarea scurgerii apelor de pe versant, devierea circulaţiei pe o rută ocolitoare şi consolidarea zonei afectate prin apărări de maluri şi refacerea traseului de drum comunal.

- în comuna Vultureşti, zonele afectate sunt situate la intrarea în comună de pe D.J.208C Şi în zona de Est, satul Giurgeşti, pe versantul drept al pârâului Şomuzul Mic unde pot fi afectate în cazul în care fenomenul ia amploare circa 5 gospodării individuale.

- În comuna Brodina, zonele afectate sunt situate la intrarea în comună de pe D.J. 176 pe versantul stâng al pârâului Brodina unde pot fi afectate, în cazul în care fenomenul ia amploare, circa 4 gospodării individuale şi drumul judeţean.

- În comuna Vama au fost activate alunecări de teren datorită ploilor torenţiale din luna august 2002. Zonele afectate sunt situate pe versantul stâng al pârâului Moldoviţa, unde pot fi afectate, în cazul în care fenomenul ia amploare, circa 25 gospodării individuale.

11.5. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică

1. Zona fostei exploatări miniere Călimani O primă încercare de demarare a unor lucrări de reconstrucţie ecologică în Călimani

s-a făcut chiar din anul 1997, când s-a întocmit de către SC ICPM SA Baia Mare documentaţia de sistare a activităţii miniere. Prin HGR 816/19.11.1998 s-a aprobat închiderea perimetrului, cu alocarea sumei de 34 mil. lei pentru elaborarea proiectului tehnic


157

cu lucrările de reconstrucţie ecologică necesare.În anul 1999, Ministerul Industriei şi Resurselor Bucureşti sistează elaborarea

Proiectului tehnic şi dispune întocmirea unei noi documentaţii, care să cuprindă şi aspectele ce nu erau menţionate în documentaţia anterioară, de către SC I.C.P.M. SA Baia Mare, care întocmeşte documentaţia tehnică conţinând lucrări de reconstrucţie ecologică pentru cariera propriu-zisă, haldele de steril, platforma industrială, utilităţi, zone afectate de scurgeri accidentale de steril. Costurile lucrărilor se estimează că depăşesc suma de 500 mld. lei.

În prezent documentaţia tehnică pentru lucrările de reconstrucţie ecologică se află în fază de obţinere a avizelor necesare.

2. Zona iazului de decantare Tărnicioara şi Cariera de barită Ostra În anul 2004 a fost emis avizul de mediu nr. 8/2004 pentru încetarea definitivă a

activităţii perimetrului minier „Cariera Ostra”. În Programul de Conformare se prevăd lucrări de închidere a carierei de baritină Ostra

(revegetare berme şi drumuri de acces carieră, amenajarea mlaştinei aerobe din cuva carierei-corp sudic şi corp nordic, revegetarea haldei Ostra), lucrări de închidere a iazului de decantare Poarta Veche (remedierea ecologică a iazului prin reabilitarea şanţului de gardă, plantări de puieţi), lucrări de închidere a iazului Tărnicioara (creşterea stabilităţii iazului prin consolidarea sterilelor cu drenuri verticale prefabricate, revegetarea iazului, ancoramente cu piatră brută pentru protecţia taluzurilor, şanţuri de gardă pentru evacuarea apelor pluviale de pe platforma şi taluzele iazului, baraje din gabioane pentru reţinerea sedimentelor, sisteme antiplutitori, turnuri de evacuare ape P. Scăldători şi P. Tărnicioara, refacerea canalului de subtraversare iaz P. Scăldători).

Valoarea totală a lucrărilor de protecţia mediului este de 183.428.728 mii lei, considerată la cursul valutar de 3718400 Euro.

3. Zona iazului de decantare a sterilului uzinal Dealu NegruA fost întocmită documentaţia de închidere a perimetrului minier şi uzinei de preparare

Fundu Moldovei, iar APM Suceava a emis avizul de mediu nr. 4/2004 pentru închiderea perimetrului minier. Avizul de mediu prevede în programul de conformare măsuri destinate consolidării celor două iazuri de decantare, Pârâul cailor şi Dealu Negru, alături de alte lucrări destinare ecologizării perimetrului minier Fundu Moldovei (stabilizare şi ecologizarehalde Dealu Negru şi Humbold, demolări, închidere galerii miniere etc.), în valoare totală de 89,377 mld. lei, termenul de finalizare a tuturor lucrărilor fiind 15.08.2005.

4. Zona haldelor de nămol ale SC AMBRO SA SuceavaPotrivit angajamentelor rezultate din Procesul de Negociere al Capitolului 22 Mediu,

SC AMBRO SA Suceava are obligaţia de a închide depozitele de nămol organic şi nămol mineral până la data 30.12.2006. În acest sens au obligaţia de a obţine aviz la închiderea acestor depozite în baza unui documentaţii care trebuie să cuprindă studiu de impact şi lucrări de reconstrucţie ecologică care se impun.


158

CAP.12 CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului

În cursul anului 2004, în judeţul Suceava s-au realizat lucrări de investiţii pentru protecţia mediului, precum şi cheltuieli privind derularea unor programe/ proiecte de mediu, în valoare totală cumulată de 15193,06 mii euro, din care 9160 mii euro reprezintă lucrările de investiţii realizate în cadrul Programelor de conformare, precum cele derulate de către autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale, iar 6033,06 mii euro reprezintă cheltuieli realizate în cadrul altor proiecte/ investiţii de mediu.

I. Lucrări de investiţii de mediu realizate în anul 2004

Pentru anul 2004, au fost planificate în cadrul judeţului Suceava lucrări de investiţii în valoare totală de 19149,2 mii euro, după cum urmează:

- 23 agenţi economici – 15470,1 mii euro (lucrări pentru reducerea emisiilor de poluanţi);

- Consiliul Judeţean Suceava - 2053,2 mii euro (alimentări cu apă);- Consilii locale – 1625,9 mii euro (alimentări cu apă, apărări de maluri, gestiunea

deşeurilor, pieţe, zone de agrement).Valoarea totală a lucrărilor de investiţii realizate în anul 2004 a fost de 9160 mii euro

(48%), acestea fiind repartizate astfel:- Agenţi economici – 7163,5 mii euro (46,3 %);- Consiliul Judeţean Suceava – 621,8 mii euro (30,3 %);- Consilii locale – 1374,7 mii euro (84,6 %).

78%

15%7%

Agenţi economici

Consilii locale

Consiliul Jud. Suceava

Fig. 12.1.1. Ponderea investiţiilor de mediu realizate în 2004, pe surse de finanţare

a. Investiţii realizate în cadrul Programelor de conformare Valoarea totală a lucrărilor realizate în anul 2004, în cadrul Programelor de

Conformare aferente autorizaţiilor de mediu, a fost de 7163,5 mii euro, faţă de valoarea prevăzută de 15470,1 mii euro (46,3%).

Principalele lucrări de investiţii de mediu realizate în anul 2004 de către agenţii economici, în cadrul Programele de Conformare, au fost următoarele:

SC AMBRO SA Suceava – valoare totală 5621 mii euro, din care:- Modernizarea cazanului de regenerare şi creşterea capacităţii de producţie în

vederea preluării cantităţilor excedentare de leşie neagră pentru incinerare - 4900 mii euro;- Colectarea şi incinerarea gazelor urât mirositoare, în cazanul de regenerare - 661

mii euro;- Faza de proiectare staţie epurare ape uzate tehnologice – 60 mii euro.

SC TERMICA SA Suceava- Sistem informatic de supraveghere continuă a emisiilor de noxe de la cazanele de

420 t/h şi urmărirea performanţelor electrofiltrelor – 92,49 mii euro - lucrare finalizată


159

SC ACET SA Suceava- Lucrări de reabilitare staţie epurare ape uzate, inclusiv finalizarea subtraversării r.

Suceava ( proiect pilot) – 753,06 mii euro – lucrare finalizată SC MOBILA SA Rădăuţi

- Modernizare instalaţii de colectare şi transport rumeguş şi praf de lemn – 69,07 mii euro

SC SAB SA Rădăuţi- Centrală termică pe gaz metan – 100,25 mii euro – lucrare finalizată.

SC RARĂUL SA Câmpulung Moldovenesc – valoare totală – 324,59 mii euro, din care: - Realizare sistem CIP de spălare - dezinfecţie, cu recuperarea soluţiilor de spălare –

300 mii euro (din care 150 mii euro Proiect SAPARD) – lucrare finalizată;- Reabilitare staţie preepurare ape uzate – 0,73 mii euro - lucrare finalizată;- Lucrări de neutralizare/ eliminare deşeuri păcură - 1,0 mii euro - lucrare finalizată.

SC DORNA LACTATE SA Şaru Dornei - Staţie monobloc de epurare a apelor uzate – 8,95 mii euro – lucrare finalizată.

SC MOBILEXTRA SA Câmpulung Moldovenesc - Lucrări de retehnologizare/ modernizare instalaţii exhaustare şi lucrări de protecţie a

solului, la Secţiile I şi II - 2,49 mii euro - lucrări finalizate; Depoul CFR Suceava Nord

- Lucrări pentru protecţia solului – 48,50 mii euro SC SUPERMAG IMPERIAL SRL Câmpulung Moldovenesc – valoare totala 35,25

mii euro- Lucrări privind modernizarea instalaţiilor de evacuare a noxelor gazoase şi lucrări de

reducere a poluării fonice la limita incintei – lucrări finalizate.

Conform datelor prezentate mai sus, în cursul anului 2004 au fost finalizate lucrări de investiţii, din cadrul Programelor de Conformare, în valoare totală de 1317,08 mii euro.

Pentru nerealizarea la termen a măsurilor stabilite în programele de conformare s-au înaintat 3 SOMAŢII următoarelor societăţi:

- SC ACET SA Suceava (masurile referitoare la sursele de alimentare cu apa)- SC UNICOM TRANZIT SA Bucureşti – Punct de lucru Dorneşti - SNP PETROM SA – Sucursala Suceava

b. Investiţii de protecţia mediului promovate de Consiliul Judeţean Suceava.Investiţiile de protecţia mediului prevăzute a fi realizate de Consiliul Judeţean

Suceava în anul 2004 au însumat 2053,2 mii euro, acestea constând în derularea proiectelor de alimentare cu apă a unor localităţi, în conformitate cu HG 577/1997 şi HG 687/1997.

Valoarea totală a celor 16 proiecte de alimentare cu apă care se derulează prin Consiliul Judeţean Suceava, este de 8241,23 mii euro, iar lucrările realizate în anul 2004 însumează 621,8 mii euro (30,3%). Dintre acestea, până în prezent au fost finalizate 6 proiecte de alimentare cu apă, în localităţile Berchişeşti, Roşcani, Drăguşeni, Valea Moldovei, Vicovu de Sus şi Ipoteşti, a căror valoare totală este de 2574,23 mii euro.

Putem menţiona de asemenea, că un număr de 10 proiecte sunt în faza avansată de realizare (90-95%), acestea referindu-se la lucrările de alimentare cu apă din localităţile Liteni, Corni, Dolhasca, Budeni, Poiana, Siminicea, Dumbrăveni, Zvoriştea, Putna şi Iacobeni.

c. Investiţii de protecţia mediului realizate de consiliile localeInvestiţiile de protecţia mediului prevăzute a fi realizate de consiliile locale în anul

2004 au fost în valoare de 1625,9 mii euro, acestea constând în lucrări privind infrastructura de apă – canalizare, gestionarea deşeurilor, amenajarea unor pieţe/ parcuri/ zone de agrement şi respectiv, apărări de maluri în zonele inundabile.


160

Lucrările realizate în anul 2004 însumează 1374,7 mii euro (84,5%) şi sunt repartizate astfel:

- infrastructură apa - canalizare – 1320,47 mii euro- gestionarea deşeurilor - 1,87 mii euro- apărări maluri - 51,41 mii euro- pieţe/ parcuri/ zone de agrement – 0,95 mii euroÎn cadrul acestor investiţii putem menţiona derularea a 11 proiecte SAPARD privind

infrastructura de apă - canalizare, a căror valoare totală însumează 12593,92 mii euro.Lucrările realizate cumulat în cadrul proiectelor SAPARD sunt în valoare de 3049,73

mii euro, reprezentând finalizarea a 4 investiţii referitoare la reţelele de canalizare/ staţii epurare din localităţile Putna, Dumbrăveni, Ipoteşti şi respectiv, la alimentarea cu apă a localităţii Forăşti. De asemenea, putem menţiona realizarea în proporţie de 92% a lucrărilor din cadrul proiectului SAPARD ,, Alimentare cu apă a localităţii Grăniceşti”.

Pentru celelalte 6 proiecte SAPARD, în valoare totală de 4740,38 mii euro, sunt în curs de organizare licitaţiile pentru proiectare (reţele canalizare/ staţii de epurare în localităţile Drăguşeni, Baia, Liteni, Mănăstirea Humorului şi respectiv, alimentările cu apă de la Vama şi Salcea).

De asemenea, menţionăm cele 4 proiecte PHARE care s-au derulat în oraşul Siret, în valoare totală de 2925,5 mii euro, din care unul a fost finalizat în cursul anului 2004 şi anume: ,,Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă potabilă în zona industrială Siret” (în valoare totală de 458,3 mii euro, din care 338,2 mii euro - finanţare PHARE 2000) - finalizat

Situaţia celorlalte 3 proiecte PHARE care se derulează în oraşul Siret, a căror beneficiar este Consiliul Local, se prezintă astfel:

- Extinderea şi retehnologizarea staţiei de epurare şi a reţelelor de canalizare – zona industrială Siret (PHARE 2000), în valoare totală de 1083,4 mii euro

* Stadiul realizării (cum.) – 465,86 mii euro (43%)- Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile în oraşul Siret (PHARE 2001),

în valoare totală de 677,5 mii euro* Stadiul realizării: În curs de execuţie Proiect tehnic- Modernizarea străzilor, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în cartierele

Tatarcina şi Ruina (PHARE 2001), în valoare totală de 706,3 mii euro* Stadiul realizării: Proiect tehnic finalizat (în curs de verificare).

II. Alte programe / proiecte de mediu finalizate sau aflate în derulare în anul 2004.

Valoarea totală a proiectelor/programelor de mediu derulate în judeţul Suceava, realizată cumulat la sfârşitul anului 2004 a fost de 6033,06 mii euro, din care 4635,4 mii euro pentru protecţia atmosferei, 110,14 mii euro pentru protecţia calităţii apelor, 1287,52 mii euro pentru protecţia solului şi gestiunea deşeurilor, proiecte care au inclus atât lucrări de investiţii pentru protecţia mediului, cât şi componente educaţionale pentru fiecare domeniu în parte.

77%

2%21%

Prot. aerului

Prot. apei

Prot. solului şi gest. deşeurilor

Fig. 12.1.2. Ponderea cheltuielilor aferente unor programe/proiecte de protecţie a mediului derulate în anul 2004, pe factori de mediu


161

Protecţia atmosferei

Principalele programe/proiecte aflate în derulare, care vizează protecţia calităţii atmosferei şi conştientizarea populaţiei în acest domeniu, precum şi stadiul derulării acestora se prezintă astfel:

1. Denumire proiect/ program : Centrală termică pe rumeguş şi deşeuri lemnoase – Proiect RUMEGUŞ 2000

Beneficiar: Primăria municipiului Vatra Dornei- Valoare totala 4500 mii euro, din care 36,07% Program PHARE, 28,15% Agenţia de

Protecţie a Mediului din Danemarca (DEPA), 25,66 % Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) şi 10,12% Buget local Primăria Vatra Dornei;

- Perioada derulării : 2001-2004;- Realizat: Finalizat – PIF aprilie 2004;Menţionăm că Centrala termică pe rumeguş de la Vatra Dornei este unul dintre cele

mai importante obiective de mediu care a fost pus în funcţiune în anul 2004 în judeţul Suceava şi este centrala cea mai mare din România de acest tip, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). În prezent, datorită unei activităţi susţinute din partea Primăriei Vatra Dornei şi prin exercitarea controlului de către Garda de Mediu, la această centrală s-au colectat 8662 to rumeguş (din care s-au incinerat în anul 2004 cca. 6213 to), fapt ce a contribuit la îmbunătăţirea stării de salubritate în Bazinul Dornelor. De asemenea, prin impunerea în autorizaţiile de mediu emise de APM Suceava a condiţiilor specifice privind gestiunea deşeurilor lemnoase (contracte de valorificare, amenajare platforme depozitare temporară), se poate aprecia că s-au redus simţitor suprafeţele de teren afectate prin depozitări necontrolate de deşeuri.

2. Denumire proiect /program: Implementarea sistemului de management de mediu in vederea reducerii emisiilor de praf in atmosfera

- Beneficiar: SC MOBILA SA Rădăuţi - Valoare totală: 100 mii euro, din care 50 mii euro co-finanţare de la Bugetul de Stat- Perioada derulării : 2004-2005- Realizat: 60 mii euro ( întocmire proiect, achiziţionare / montare utilaje la secţia a II –a de producţie

3. Denumire proiect /program: Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene- Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava şi consiliile locale asociate- Valoare totală: 86300 mii euro (împrumut extern, HG nr.484/2002)- Perioada derulării: 2004-2009- Realizat: faza de execuţie pentru:

a. reţele de termoficare în oraşele Gura Humorului (35%), Câmpulung Moldovenesc (30%), Vatra Dornei (20%) şi Siret (50%);b. conducte de transport pentru gaze naturale de înaltă presiune;c. racorduri de înaltă presiune la conducte existente (10%).

4. Denumire proiect /program: CATCH – Transport curat şi accesibil pentru sănătatea comunităţii

- Beneficiar: Primăria municipiului Suceava - Valoare totală: 187 mii euro, din care 66,73 mii euro co-finanţare din programul LIFE

– Energie şi Mediu;- Perioada derulării: 2002-2005; - Realizat (cum.): 44 mii euro (studii, achiziţionare/ reabilitare mijloace de transport şi

alte subansambluri, participare conferinţe, materiale de propagandă, etc.);

5. Denumire proiect/program: PLUME – conştientizarea populaţiei privind transportul ecologic

- Beneficiar: Primăria municipiului Suceava


162

- Valoare totală: 4,38 mii euro (granturi din fonduri europene)- Perioada derulării : 2002 - 2005- Realizat (cum.): 1,79 mii euro ( materiale promoţionale, conferinţe)

6. Denumire proiect /program: Platformă pilot avansată de management on-line a informaţiilor cu privire la transportul şi traficul rutier, în concordanţă cu evoluţia mediului socio - economic naţional şi cerinţele de integrare europeană -INFOTRAFIC

- Beneficiar: SC ITC – Institutul pentru Tehnică de Calcul SA Bucureşti - Valoare totală: 159,11 mii euro ( finanţare de la Bugetul de Stat – Programul

Naţional AMTRANS)- Perioada derulării: 2004 - 2006- Realizat: 19 mii euro - Faza 1 – Studii şi analize ( Raport de cercetare, Documentaţia

de monitorizare)

7. Denumire proiect /program: Tehnologie de monitorizare a nivelului de poluare pentru reducerea impactului transportului urban asupra mediului. Sistem pilot -TRAFICPOL.

- Beneficiar: SC ITC – Institutul pentru Tehnică de Calcul SA Bucureşti - Valoare totală: 79,55 mii euro ( finanţare de la Bugetul de Stat – Programul Naţional

MENER)- Perioada derulării: 2004 - 2006- Realizat: 10,61 mii euro - Faza 1- Studii şi analize de sistem şi tehnologie ( Raport

de cercetare, Documentaţia de monitorizare, Flux informaţional).Menţionăm participarea APM Suceava, în calitate de partener, la derularea celor două

proiecte de la poziţiile 6 şi 7, prin contribuţii cu informaţii specifice privind poluarea atmosferei în municipiul Suceava şi realizarea unei strategii pentru reducerea acesteia.

Cheltuielile cumulate realizate în cadrul acestor proiecte care vizează protecţia calităţii atmosferei şi conştientizarea populaţiei în acest domeniu, au însumat la sfârşitul anului 2004 valoarea de 4635,4 mii euro.

Protecţia apelor

În anul 2004 s-au derulat unele programe/proiecte de mediu, având ca temă principală asigurarea protecţiei apelor şi educaţia ecologică a populaţiei în acest domeniu, a căror valoare totală este de 13536,5 mii euro.

Valoarea totală cumulată realizată în cadrul acestor proiecte, înregistrată la sfârşitul anului 2004, a fost de 110,14 mii euro. Menţionăm principalele proiecte din acest domeniu:

1. Denumire proiect /program: Reabilitare/retehnologizare staţie epurare mun. Rădăuţi

- Beneficiar: Primăria municipiului Rădăuţi - Valoare totală: 591,45 mii euro, din care 532,35 mii euro - finanţare prin programul

PHARE- Perioada derulării : 2002-2006 - Realizat (cum.): 4,05 mii euro (studiu de fezabilitate, studiu de impact); s-a executat

proiectul tehnic şi se organizează licitaţia deschisă pentru lucrări

2. Denumire proiect /program: Programul SAMTID - Reabilitare alimentări cu apă în 7 oraşe mici şi mijlocii

- Beneficiari: Consiliile locale Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Solca

- Valoare totală: 12707 mii euro, din care 4204,06 mii euro - finanţare conf. HG 529/2004 (SAMTID)

- Perioada derulării: 2004-2007- Realizat: studiu fezabilitate


163

3. Denumire proiect/ program: Extindere reţele apă – canalizare mun. Suceava (zona Autoservice)

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava- Valoare totală: 96,04 mii euro- Perioada derulării: 2004-2005- Realizat: executat proiect tehnic

4. Denumire proiect/ program: Reabilitare reţea apă potabilă în mun. Suceava (zona Gheorghe Doja )

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava- Valoare totală: 12,83 mii euro- Perioada derulării: 2004- Realizat: finalizat (valoare realizată 27,2 mii euro)

5. Denumire proiect/ program: Reabilitare reţea canalizare mun. Suceava ( zona Nicolae Iorga)

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava- Valoare totală: 118,5 mii euro- Perioada derulării: 2004-2005- Realizat: 18 mii euro

6. Denumire proiect/ program: Ape mai bune pentru copiii noştri ( proiect educativ şi execuţie grup sanitar la Şcoala cu clasele I-VIII,,Nicolae Stoleru” din comuna Baia)

- Beneficiar: Fundaţia Club Speo Bucovina Suceava Consiliul Local Baia

- Valoare totală: 10,66 mii euro (finanţare Ambasada Angliei - Programul DEFRA ) - Perioada derulării: 2004- Realizat: finalizat

Menţionăm că APM Suceava a participat în calitate de partener, la desfăşurarea activităţilor de educaţie nonformală (lucrări practice, referate şi comunicări, expoziţii de fotografie şi desen, concursuri de creaţii literare pe teme de protecţia apelor).

De asemenea, putem menţiona faptul că în cursul anului 2004 s-a început elaborarea documentaţiei pentru obţinerea finanţării unui proiect ISPA, privind Reabilitarea şi optimizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi modernizarea Staţiei de epurare Suceava, al cărui beneficiar este Consiliul Local al municipiului Suceava.

Valoarea totală estimativă a acestui proiect este de 77.550 mii euro şi până în prezent s-a finalizat Master - planul, în valoare totală de 50,23 mii euro, urmând a se finaliza şi depune documentaţia completă până la 30.05.2005.

Gestiunea deşeurilor şi protecţia solului

Principalele programe / proiecte aflate în derulare sau finalizate în cursul anului 2004, care vizează gestiunea deşeurilor şi respectiv, protecţia calităţii solului, precum şi acţiuni derulate pentru conştientizarea populaţiei în acest domeniu, se prezintă astfel:

1.Denumire proiect /program: Neutralizarea şi eliminarea deşeurilor toxice de acetoncianhidrină de la fosta SC METADET SA Fălticeni

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Fălticeni - Valoare totală: 312,5 mii euro (12,5 miliarde lei), finanţare din Fondul pentru Mediu- Perioada derulării: 2004 - Realizat: FinalizatPrin finalizarea acestui proiect în luna decembrie 2004, s-au eliminat deşeurile

periculoase din zona municipiului Fălticeni, care au creat în decembrie 2000, ianuarie 2001 şi martie 2004, episoade de poluare grave a solului şi apelor. Menţionăm că APM Suceava a fost implicată în mod direct în monitorizarea acestui proiect, în conformitate cu prevederile HG nr.676/2004, prin care s-a aprobat finanţarea proiectului din Fondul pentru Mediu.


164

2. Denumire proiect /program: Consolidare versant N-E în municipiul Suceava, zona neconsolidată

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava - Valoare totală: 1143,9 mii euro, din care 730,14 mii euro - finanţare din Fondul

Guvernamental pentru calamităţi - Perioada derulării: 2004 - 2006- Realizat: 730,14 mii euro (64%)

3. Denumire proiect /program: Lucrări pentru închidere/ ecologizare Mina Cacica- Beneficiar: Salina Cacica - Valoare totală: 467,38 mii euro - finanţare din Bugetul de Stat – Grup Închidere

Perimetre Miniere CONVERSMIN - Perioada derulării: 2003 - 2005- Realizat (cum.): 233,07 mii euro (49,86 %)

4. Denumire proiect /program: Program de colectare selectivă a deşeurilor din ambalaje PET în vederea valorificării acestora.

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Fălticeni şi SC GOSCOM SA Fălticeni - Valoare totală: 1,0 mii euro- Perioada derulării: 2004 - Realizat: Finalizat (realizat 2,07 mii euro, constând în execuţia şi amplasarea a 15

containere şi a unei prese pentru ambalaje PET )

5. Denumire proiect /program: Program de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor valorificabile

- Beneficiari: Consiliul Local al municipiului Rădăuţi şi SC Servicii Comunale SA Rădăuţi- Valoare totală: 7,5 mii euro- Perioada derulării: 2003-2005 - Realizat (cum.): 4,9 mii euro (achiziţionarea şi amplasarea de eurocontainere pentru

colectarea selectivă a deşeurilor)

6. Denumire proiect /program: „Parteneri de succes”- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava - Valoare totală: 4,84 mii euro, finanţat de AmbasadaŢărilor de Jos, în cadrul

Programului MATRA - KAP- Perioada derulării: august – noiembrie 2004 - Realizat: Finalizat (Campanie de promovare pentru curăţenia oraşului, colectare

selectivă a deşeurilor din ambalaje PET)

Valoarea totală a proiectelor/programelor care se derulează în domeniul gestiunii deşeurilor şi protecţiei solului este de 1937,12 mii euro, iar realizările cumulate înregistrate la sfârşitul anului 2004 au fost de 1287,52 mii euro.

De asemenea, putem menţiona faptul că în cursul anului 2004 au început negocierile pentru încheierea unui Parteneriat Public Privat între autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale implicate şi SC ECOLOGICA SA Gura Humorului, în vederea realizării celor 2 depozite ecologice zonale (Suceava şi Câmpulung Moldovenesc), stabilite conform angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al Cap. 22 – Mediu. Acest proiect, intitulat „Sistem integrat de management al deşeurilor menajere în judeţul Suceava”, care cuprinde inclusiv achiziţionarea de europubele, autocompactoare, alte utilaje specifice, precum şi realizarea a 4 staţii de transfer, are valoarea totală de 48.500 mii euro.


165

12.2. Fondul pentru Mediu

În cursul anului 2004 agenţii economici din judeţul Suceava au achitat taxele la Fondul pentru Mediu, în conformitate cu prevederile Legii nr.73/2000, cu completările şi modificările ulterioare, modificată de Legea 333/8.07.2004 privind aprobarea OUG 86/2003. Sumele virate în acest cont au reprezentat în principal taxe pentru masa lemnoasă, comercializarea ambalajelor şi deşeurilor metalice.

Un obiectiv prioritar realizat în cursul anului 2004 în judeţul Suceava, prin finanţare din Fondul pentru Mediu, a fost finalizarea proiectului Neutralizarea/eliminarea deşeurilor toxice de acetoncianhidrină de la fosta SC METADET SA Fălticeni, al cărui beneficiar este Consiliul Local al municipiului Fălticeni.

Acest proiect se afla pe lista de priorităţi a APM Suceava şi a autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale, ca urmare a celor 3 episoade de poluare grave produse în anii 2000, 2001 şi 2003 şi a gradului mare de risc pe care îl prezenta în continuare depozitul de deşeuri periculoase.

Urmare a demersurilor făcute de autorităţile administraţiei publice şi a APM Suceava, s-a reuşit alocarea, prin HG nr. 676/2004, a sumei de 12,5 mld. lei (312,5 mii euro) din Fondul pentru Mediu, pentru finalizarea acestui proiect.

Lucrările s-au derulat în perioada iunie – decembrie 2004, fiind monitorizate în mod direct de către APM Suceava şi au fost recepţionate în luna ianuarie 2005, urmând ca ecologizarea zonei depozitului să se realizeze în primăvara anului 2005.

Pentru sesiunea de depunere a cererilor de finanţare de la Fondul pentru Mediu din luna noiembrie 2004, APM Suceava a analizat şi a avizat un număr de 17 propuneri de proiecte, în valoare totală de 27.845,7 mii euro. Dintre acestea, 7 propuneri de proiecte au fost pentru protecţia apelor (12.976,7 mii euro), 5 propuneri pentru gestiunea deşeurilor (13.889,8 mii euro), 2 propuneri pentru protecţia aerului (525 mii euro), 1 pentru protecţia solului ( 334,2 mii euro) şi 2 pentru proiecte educative în domeniul protecţiei mediului (120 mii euro).

12.3. Programul PHARE

În scopul de a asista ţările candidate din Europa Centrală şi de Est (CEEC) în pregătirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a creat trei instrumente de pre-aderare pentru perioada de programare 2000 - 2006, instrumente care după aderarea la U.E. a acestor ţări, vor fi înlocuite de Fondurile Structurale.

Cele trei instrumente financiare, prin care Uniunea Europeană ajută şi România să parcurgă acest proces de tranziţie, sunt programele PHARE (Poland Hungari Aid for Reconstruction of Economy - Ajutorul pentru Reconstrucţia Economiei Poloniei şi Ungariei), SAPARD (Special Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Program Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) şi ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politicile Structurale de Pre-Aderare).

PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democrată şi o economie de piaţă. În prezent, acest program reprezintă peste 38% din ajutorul financiar anual al Uniunii Europene pentru România (250 mil. euro), urmărind susţinerea consolidării instituţiilor statului, participarea la programele Comunitare, dezvoltarea regională şi socială, restructurarea industrială şi dezvoltarea IMM.

a. Una din priorităţile Guvernului României în domeniul protecţiei mediului a fost şi este (aşa cum rezultă din Hotărârea Parlamentului României nr.24/28.12.2004, privind acordarea încrederii Guvernului şi aprobarea Programului de Guvernare 2005-2008), întărirea structurilor administrative în domeniul protecţiei mediului – element de bază pentru constituirea unui sistem solid de management de mediu.

În acest sens, putem menţiona că angajaţii din cadrul APM Suceava au beneficiat, pe


166

parcursul anului 2004, de cursuri de instruire/seminarii destinate întăririi capacităţii instituţionale, privind implementarea directivelor Uniunii Europene, sau work-shop-uri, organizate de MMGA în cadrul unor proiecte PHARE, în care judeţul Suceava a fost selectat ca judeţ - pilot.

Menţionăm printre aceste proiecte următoarele:Program Phare 2000 - ,,Implementarea Acquis-ului de mediu” componenta Asistenţă tehnică pentru asigurarea transpunerii Directivei referitoare la

Evaluarea Impactului de Mediu (EIA) - 2 participanţi

Program Phare 2001 - ,,Asistenţă tehnică pentru implementarea politicilor de mediu în România” componenta Twinning pentru asistenţa oferită României în transpunerea şi

implementarea legislaţiei privind managementul deşeurilor – 2 participanţi componenta Asistenţă pentru implementarea Directivei 96/61/EC, privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării (IPPC ) - 1 participant componenta Evaluarea costurilor de mediu şi planul de investiţii - 1 participant

Program Phare 2002 - ,,Asistenţă în transpunerea Acquis-ului de mediu în domeniul chimicalelor, poluarii industriale şi managementul riscului în aer şi apă’’. componenta Twinning în domeniul chimicalelor pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi

aplicării lui - 1 participant componenta Twinning pentru a asista România în implementarea Directivelor nr.

1999/13/CE, privind limitarea compuşilor organici volatili(COV), nr. 2001/80/CE, privind limitarea emisiilor de poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere (LCP), nr. 96/82/CE, privind controlul asupra pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II) – 3 participanţi

b. În cursul anului 2004 pe teritoriul judeţului Suceava s-au derulat un număr de 5 proiecte PHARE, în domeniul protecţiei calităţii apelor, a căror valoare totală însumează 3516,95 mii euro, din care co-finanţare din programul PHARE în sumă de 2542,35 mii euro:Situaţia derulării acestor proiecte se prezintă astfel:

Beneficiar - Consiliul Local al oraşului Siret1. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă potabilă în zona industrială Siret Valoare totală 458,3 mii euro, din care 338,2 mii euro - finanţare PHARE 2000 Perioada derulării: 2003-2004 Stadiul realizării - finalizat2. Extinderea şi retehnologizarea staţiei de epurare şi a reţelelor de canalizare în zona industrială Siret (PHARE 2000) Valoare totală 1083,4 mii euro, din care 800 mii euro - finanţare PHARE 2000 Perioada derulării: 2003-2005 Stadiul realizării – 465,86 mii euro (43%)3.Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile în oraşul Siret Valoare totală 677,5 mii euro, din care 426,8 mii euro - finanţare PHARE 2001 Perioada derulării: 2004 - Stadiul realizării : În curs de execuţie Proiect tehnic4.Modernizarea străzilor, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în cartierele Tatarcina şi Ruina Valoare totală 706,3 mii euro, din care 445 mii euro - finanţare PHARE 2001 Perioada derulării: 2004 - Stadiul realizării: Proiect tehnic finalizat ( în curs de verificare)

Beneficiar - Consiliul Local al municipiului Rădăuţi


167

5.Reabilitarea / retehnologizarea staţie epurare a municipiului Rădăuţi Valoare totală 591,45 mii euro, din care 532,35 mii euro - finanţare PHARE Perioada derulării : 2002 - 2006 Stadiul realizării: executat Proiectul tehnic; se organizează licitaţia deschisă pentru lucrări. Pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a studiului de impact, SC Servicii Comunale SA Rădăuţi a achitat suma de 4,05 mii euro.

12.4. Programul ISPA

Un alt instrument financiar important al politicii de pre-aderare la Uniunea Europeana este Programul ISPA, care a demarat în ianuarie 2000 şi finanţează proiecte în domeniul transportului şi mediului.

ISPA este probabil cel mai coerent dintre instrumentele de pre-aderare, fiind puternic corelat cu Fondul de Coeziune şi dispune de un buget anual de 1040 milioane euro.

Obiectivele ISPA sunt următoarele: alinierea standardelor de infrastructură din statele candidate la cele comunitare, oferind o

contribuţie financiară substanţială pentru îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi a celei de transport;

sprijinirea ţărilor beneficiare ale programului pentru alinierea la standardele UE în privinţa mediului înconjurător;

extinderea şi conectarea sistemului de transporturi ale ţărilor candidate la reţelele specifice europene;

familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile Fondurilor Structurale şi de Coeziune.

În judeţul Suceava a demarat în cursul anului 2003 întocmirea documentaţiei privind propunerea de proiect ,,Reabilitarea şi optimizarea sistemelor de alimentare cu apă, extinderea canalizării şi modernizarea staţiei de epurare în municipiul Suceava”, în valoare totală de 77,35 milioane euro, pentru care urma să se solicite finanţare din Programul ISPA.

Fişa propunerii iniţiale de proiect a fost întocmită de Consiliul Local Suceava şi SC ACET SA Suceava, cu sprijinul APM Suceava şi proiectul a fost selectat în anul 2003 de către Grupul de Lucru APE din MAPM, fiind inclus în Strategia ISPA de finanţare a proiectelor prioritare.

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat în şedinţa din 29.09.2003 finanţarea de la bugetul local cu suma de 400.000 euro pentru întocmirea Aplicaţiei ISPA a acestui proiect, dar din motive de deficit financiar, abia în bugetul pentru anul 2004 s-a prevăzut suma de 200.000 euro pentru continuarea întocmirii documentaţiei necesare.

Ca urmare, la începutul anului 2004, Primăria municipiului Suceava, în calitate de autoritate contractantă, a întocmit Caietul de sarcini şi a organizat licitaţia publică pentru achiziţia serviciilor de proiectare în vederea întocmirii Aplicaţiei ISPA.

În perioada următoare, datorită unor probleme apărute în derularea procedurilor legate de această licitaţie, care s-au continuat apoi în instanţă, s-a prelungit destul de mult perioada necesară pentru întocmirea documentelor solicitate pentru finanţare ISPA.

În prezent, Consiliul Local Suceava a achitat integral valoarea Master - planului realizat de firma de consultanţă, în valoare de 50,23 mii euro şi se continuă elaborarea documentaţiei specifice, conform etapelor stabilite pentru finanţarea acestui proiect din fonduri ISPA.

12.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM

Reactualizarea periodică a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului se face în concordanţă cu obiectivele strategice, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului.

În acest sens, conform propunerilor de proiecte înaintate pentru actualizarea PNAPM,


168

în acest document programatic se regăsesc pentru judeţul Suceava următoarele proiecte: Domeniul: Calitatea aerului, schimbări climatice

Titlu proiect: Captarea pulberilor din emisiile de gaze de la cuptoarele de var şi reutilizarea acestora în circuitele de regenerare a varului la SC AMBRO SA Suceava

Cod proiect: P0607Valoare totală estimată: 610 mii euro

Domeniul: Managementul deşeurilor şi chimicalelorTitlu proiect: Execuţie depozite zonale de deşeuriCod proiect: P0357Valoare totală estimată: 28000 mii euroObservaţie: Acest proiect, revizuit în urma finalizării negocierilor cu Uniunea

Europeană, se intitulează în prezent ,,Sistem integrat de management al deşeurilor menajere în judeţul Suceava”, având o valoare estimativă de 48.000 – 50.000 mii euro, care include şi realizarea a 4 staţii de transfer, precum şi achiziţionarea unor utilaje specifice acestui domeniu. Domeniul: Protecţia naturii, biodiversitate, soluri şi păduri

Titlu proiect: Ameliorarea terenurilor afectate de alunecare în zonele Moişa şi Săcuţa şi regularizare Pârâu Saca, în com. Boroaia.

Cod proiect: P0086Valoare totală estimată: 900 mii euro

12.5.1. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PRAM

În cursul anului 2004 s-au transmis la ARPM Bacău, pentru a fi incluse în PRAM, un număr de 3 propuneri de proiecte care au vizat protecţia calităţii apelor, problemă aflată pe primul loc în lista de priorităţi rezultată din analiza SWOT în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Suceava.Aceste propuneri sunt: Reabilitarea şi optimizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi

modernizarea Staţiei de epurare din municipiul Suceava- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Suceava- Cost estimativ: 77350 mii euro- Stadiu: în curs de întocmire documentaţie pentru finanţare ISPA – realizat Master-planul,

din cadrul Aplicaţiei ISPA Reabilitarea staţiei de epurare a municipiului Vatra Dornei

- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei- Cost estimativ: 1200 mii euro- Stadiu: înaintat propunere pentru finanţare de la Fondul de Mediu Reabilitare/extindere sistem de canalizare – epurare ape uzate în municipiul

Câmpulung Moldovenesc- Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc- Cost estimativ: 2105 mii euro- Stadiu: înaintat propunere pentru finanţare de la Fondul de Mediu

12.5.2. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PLAM

În baza atribuţiilor care revin autorităţilor teritoriale de mediu în domeniul integrării politicilor de mediu în strategiile sectoriale la nivel local, prevăzute de Legea mediului137/1995, republicată, cu modificările prevăzute de OUG nr.91/2002, care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 294/2003, APM Suceava a iniţiat în luna martie 2004 proiectul de elaborare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului nostru.

Acest document a fost elaborat în scopul stabilirii clare a obligaţiilor şi posibilităţilor administraţiei publice şi a altor instituţii specializate de a coordona rezolvarea problemelor de mediu în mod eficient, corelând dezvoltarea economică şi socială cu priorităţile de mediu şi în deplină colaborare cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă.


169

Instituţionalizarea PLAM s-a realizat prin Ordinul nr.90/22.03.2004, emis de Prefectul Judeţului Suceava, iar în urma procesului consultativ privind varianta primară a PLAM, care s-a desfăşurat în perioada august - noiembrie 2004, a fost organizată o dezbatere publică si s-a elaborat varianta finală a acestui document.

PLAM a fost apoi analizat şi aprobat în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Suceava din data de 24.02.2005, fiind emisă Hotărârea nr.12/15.03.2005.

Obiectivele majore ale PLAM vizează îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţul Suceava, conştientizarea publicului privind responsabilităţile pentru protejarea calităţii factorilor de mediu, reducerea riscului creat de activităţile antropice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Derularea procedurilor de identificare/ierarhizare a problemelor de mediu din judeţ şi ordonarea acestora funcţie de priorităţile de acţiune s-a efectuat în conformitate cu Metodologia prevăzută în Ghidul pentru implementarea PLAPM în Europa Centrală şi de Est, realizată de Paul Marcovitz, cu finanţarea Agenţiei de Mediu a SUA şi în cooperare cu USAID.

Cele 10 probleme evaluate şi ierarhizate în funcţie de priorităţile de acţiune sunt următoarele: Poluarea apelor de suprafaţă Calitatea şi cantitatea apei potabile Poluarea atmosferei Degradarea mediului natural şi construit Urbanizarea mediului Pericole generate de catastrofe / fenomene naturale Turism şi agrement

Putem menţiona că o parte din proiectele prioritare care sunt cuprinse în PLAM au fost demarate deja, unele fiind chiar finalizate până la sfârşitul anului 2004. Putem enumera principalele proiecte/investiţii cuprinse în PLAM, care au fost deja prezentate în acest capitol: Neutralizarea/eliminarea deşeurilor de acetoncianhidrină de la fosta SC METADET

SA Fălticeni Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene Program de alimentare cu apă a 7 localităţi urbane mici şi mijlocii – SAMTID Finalizarea a 4 proiecte SAPARD privind reţele de canalizare-epurare şi respectiv,

alimentare cu apă în localităţile Putna, Dumbrăveni, Ipoteşti şi respectiv, Forăşti Colectarea şi incinerarea gazelor urât mirositoare în cazanul de regenerare de la SC

AMBRO SA Suceava Finalizarea staţiei de epurare monobloc de epurare ape uzate la SC Dorna Lactate SA

– Secţia Şaru Dornei Derularea a 4 proiecte PHARE în oraşul Siret, privind reţelele de utilităţi şi reabilitarea

căilor de transport, în valoare totală de 2925,5 mii euro, din care unul a fost finalizat în anul 2004 (Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă potabilă în zona industrială Siret, în valoare totală de 458,3 mii euro).

Monitorizarea implementării PLAM reprezintă un proces continuu, care a început în momentul adoptării acestuia de către Consiliul Judeţean Suceava (HCJ Suceava nr.12/15.03.2005), instituţia coordonatoare a acestui proces fiind APM Suceava, care va elabora anual raportul de sinteză. Finalizarea acestei monitorizări se va realiza odată cu demararea procesului de revizuire a PLAM, etapă ce a fost prevăzută pentru anul 2007 când, odată cu încheierea procesului de aderare a României la structurile Uniunii Europene, pot apare unele modificări de formulare şi prioritizare a problemelor de mediu.


170

CAPITOLUL 13. ENERGIA

13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale, este simbol al dezvoltării social-economice şi al civilizaţiei dar, în acelaşi timp, reprezintă cauza unor prejudicii serioase asupra mediului.

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui, extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.

Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.

Aparent cele mai puţin poluante sunt hidrocentralele. Cu toate acestea, astfel de construcţii modifică substanţial mediul natural, ecosistemele, peisajul, afectează numărul şi tipul speciilor biologice caracteristice ecosistemelor acvatice şi terestre din zonă.

Centralele electrice şi termoelectrice, prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) în scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan. Ele reprezintă de asemenea surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, prin emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice.

Dintre combustibilii utilizaţi, emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, precum şi de oxizi de sulf şi pulberi.

Centralele nuclearo-electrice afectează mediul prin cantităţile foarte mari de apă necesare în sistemele de răcire şi prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca şi prin deşeurile radioactive produse. Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică a cursurilor de apă receptoare, ducând la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia altor specii acvatice, în timp ce deşeurile radioactive trebuie tratate şi eliminate, cu costuri mari şi riscuri ridicate pentru mediu şi sănătatea umană.

În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din cantitatea totală de energie necesară omenirii.

Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul secol a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane.

Sectorul energetic joacă deci un rol determinant în punerea în practică a conceptului de dezvoltare durabilă. Problemele majore pe care le ridică producţia şi consumul de energie în implementarea acestui concept, se referă, pe de o parte, la utilizarea durabilă a resurselor energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de altă parte la presiunile considerabile exercitate asupra mediului, şi anume: contribuţia la schimbările climatice deteriorarea ecosistemelor naturale deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc.


171

efecte adverse asupra sănătăţii umane ploi acide

Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice, utilizarea durabilă a acestor resurse, reprezintă în ultimele decenii o preocupare majoră pe plan mondial. Găsirea de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:

epuizării treptate a resurselor petroliere, creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de deşeuri

radioactive.Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la

energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.

Pe de altă parte, este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, ca mijloc relativ uşor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

În acest sens, enumerăm câteva din direcţiile politicii guvernului României în sectorul energetic:

- promovarea investiţiilor private în noi capacităţi de producţie, bazate pe cogenerare şi resurse naturale nepoluante (hidro, solar, eolian), cu luarea în considerare a impactului social şi protecţia mediului;

- promovarea unei politici nerestrictive de readucere a localităţilor care au abandonat sistemul de încălzire centralizat înapoi la situaţia încălzirii sigure şi cu căldură ieftină.

Sectorul energetic poate să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin mecanismele create de Protocolul de la Kyoto la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001.

Valorificarea acestui potenţial prin proiecte tip „Joint Implementation” sau „comerţ cu emisii” reprezintă o importantă resursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare durabilă a sectorului energetic.

Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului, ca ţară care urmează să adere la Uniunea Europeană, România a transpus în legislaţia românească, din Aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, în anul 2003, directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin HG 541/2003. Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din instalaţiile mari de ardere, şi anume instalaţiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici.

În judeţul Suceava, funcţionează în prezent 4 instalaţii mari de ardere, aparţinând SC TERMICA SA, pe cele două amplasamente din municipiul Suceava, CET (o instalaţie cu 2 cazane energetice pe huilă) şi CT2 (3 instalaţii care includ 4 cazane, pe gaz şi respectiv pe combustibil mixt, gaz şi păcură).

Pentru CT2, SC TERMICA SA a solicitat derogare de la respectarea valorilor limită de emisie, fiind permisă funcţionarea fiecăreia din 3 cele instalaţii un număr redus de ore în perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaţii îşi vor înceta activitatea.

Pentru instalaţia CET, unitatea are obligaţia reducerii progresive a emisiilor de dioxid de sulf, până la 31.12.2013, iar a oxizilor de azot şi pulberilor până la 31.12.2010, conform unui program de reducere care a fost aprobat recent şi care va constitui parte a autorizaţiei integrate de mediu. Neconformarea la termenele sus-menţionate va conduce la suspendarea autorizaţiei de mediu şi a activităţii instalaţiei.


172

13.2. Consumul brut de energie

Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ţiţei, gaze naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, nuclearo-electrică.

Singurele date cu privire la consumul anual de resurse energetice primare în judeţul Suceava care ne-au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, sunt doar cele referitoare la consumul de gaze naturale. Facem precizarea că nici pentru acesta, datele din anul 2004 nu sunt disponibile.

Datele din tabelul 13.2.1. indică creşterea consumului de gaze naturale în judeţul Suceava, în anii 2002 şi 2003, faţă de anii 1998-2001, fără a se depăşi semnificativ însă nivelul consumului din anii 1995-1997.

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Gaze naturale – total (mii mc)

114736 133381 120440 85507 78223 92283 98227 110698 139988

Gaze naturale – total (TJ)

46,03 53,51 48,32 34,30 31,38 37,02 39,40 44,41 56,16

Tabel 13.2.1. Consumurile anuale de energie primară (gaze naturale) în judeţul Suceava

Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume: consumul de energie electrică consumul de energie termică.

Din datele furnizate de SC FILIALA DE DISTRIBUŢIE ŞI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ELECTRICA MOLDOVA SA – Sucursala Suceava, evoluţia consumului anual total de energie electrică în judeţul Suceava, între anii 1995-2004, a fost următoarea:

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Consum total de energie electrică

(TJ)26,17 27,5 25,41 23,00 22,32 23,04 24,44 25,92 27,07 27,54

Tabel 13.2.2. Consumuri anuale de energie electrică ( TJ) în judeţul Suceava

Se constată că în perioada analizată a avut loc o reducere a consumului total de energie electrică între anii 1997-2001, în ultimii ani consumul de energie electrică al judeţului Suceava fiind în creştere continuă.

Această reducere este corelată cu recesiunea economică din perioada 1997-2001.

Conform aceleiaşi surse, evoluţia consumului de energie electrică în perioada 2000-2004 pe grupe de consumatori este prezentată în tabelul 13.2.3.

Din tabel se constată că principalii consumatori de energie electrică sunt: industria, populaţia, alte activităţi, cum ar fi iluminatul public etc.

Ponderea industriei în consumul total de energie electrică furnizată de SC F.D.F.E.E. ELECTRICA MOLDOVA SA – Sucursala Suceava a crescut treptat în perioada analizată, de la 43% în 2000, la 63,7% în 2004.

Al doilea tip de consumatori ca pondere îl constituie consumatorii casnici (populaţia), a căror pondere a scăzut uşor, de la 29,1% în 2000, la 27% în 2004.


173

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004Industrie (inclusiv

construcţii)275.395 305.826 313.942 386.350 487.915

Agricultură, silvicultură, pescuit

4.260 6.177 7.018 6.890 2.383

Transporturi şi comunicaţii

62.025 59.595 66.712 63.679 60.084

Alte activităţi 112.051 119.829 146.509 93.057 8.646

Populaţie 186.641 187.615 185.824 202.250 206.384

TOTAL CONSUM(mii MWh)

640.372 679.042 720.005 752.226 765.412

Tabel 13.2.3. Evoluţia consumului de energie electricăîn perioada 2000 – 2004 în judeţul Suceava

Din tabelul 13.2.3. se observă că în ultimii 5 ani consumul de energie electrică total pe judeţ a fost în creştere continuă, ajungând în 2004 cu 19,52% mai mare faţă de anul 2000.

Creşterea majoră a consumului de energie electrică s-a produs la consumatorii industriali, unde a fost în creştere cu 77,16% faţă de anul 2000.

De menţionat că în cantităţile de energie electrică consumate la nivelul judeţului, din tabelele 13.2.2. şi 13.2.3. nu sunt incluse consumurile de energie electrică ale SC AMBRO SA Suceava şi SC TERMICA SA Suceava, din producţie proprie (vezi pct. 13.7.).

13.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

În judeţul Suceava, singurul producător de energie electrică furnizată în Sistemul Energetic Naţional, în centrale termoelectrice, este SC TERMICA SA Suceava.

Energia hidroelectrică este produsă pe teritoriul judeţului de către HIDROELECTRICA SA – Sucursala hidrocentrale Bistriţa, în microhidrocentrale de pe cursurile de apă din judeţ.

Cantităţile de energie termo şi hidroelectrică produse în anul 2004 în judeţ sunt prezentate în tabelul 13.3.1.

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Termoelectrică ( mil. KWh )

373.3090 295.6250 308.4370 260.0710 206.4810 140.1490 226.4970 283.0370 258.1730 284.6220

Hidroelectrică ( mil. KWh )

42.0060 43.5220 40.8590 47.4240 42.8560 33.6860 36.2540 46.9580 28.2710 35.1770

Total ( mil. KWh ) 415.3150 339.1470 349.2960 307.4950 249.3370 173.8350 262.7510 329.9950 286.4440 319.7990

Pe locuitor ( KWh ) 585.2771 477.1040 490.8821 430.7968 348.6119 242.3720 365.3714 479.3408 405.9770 453.4857

Tabel 13.3.1. Evoluţia producţiei de energie electricăîn judeţul Suceava, în perioada 1995-2004

Se constată că principalul producător de energie electrică este SC TERMICA SA (energie termoelectrică), energia hidroelectrică (produsă de MHC-uri) fiind de doar 11% din energia electrică totală produsă în judeţ, în anul 2004.

În această perioadă, s-a manifestat o tendinţă de scădere a producţiei de energie la nivelul judeţului Suceava, mai accentuată în perioada 1998-2001, în ultimii ani existând o uşoară tendinţă de creştere.

SC TERMICA SA Suceava reprezintă totodată furnizorul de energie termică (abur tehnologic, apă caldă şi căldură) în sistem centralizat pentru o mare parte a populaţiei şi agenţilor economici din municipiul Suceava.

S.C.TERMICA S.A. Suceava are capacitatea de:- 2 x 50MWh putere electrică (2x296 MW termici), la CET pe huilă şi - 318 MW termici (1x50Gcal/h, 1x100Gcal/h, 2x105t/h), la CT pe hidrocarburi.


174

CET pe huilă cuprinde următoarele instalaţii de producere a energiei:-2 cazane de 420t/h(2x296 MWt) tip CRG-1244 (CET);-2 turbine tip DSL-50 de 50 MWh putere electrică; CT pe hidrocarburi -1 CAF de 50 Gcal/h tip PTVM-50(58 MWt);-1 CAF de 100 Gcal/h tip CAF-100 (116 MWt); -2 CAI de 105 t/h tip CR-105 (2x72 MWt); Aceste cazane utilizează drept combustibil fie gazul natural, fie combustibil mixt: gaz

natural şi păcură. În anul 2004, SC TERMICA SA a produs şi livrat în sistemul energetic naţional

284.622 MWh energie electrică şi 496.052 Gcal energie termică, pentru beneficiarii din municipiul Suceava: agenţi economici, instituţii, populaţie etc.

Din cele aprox. 44.750 apartamente convenţionale din municipiu, cca. 33.000 sunt în prezent racordate la sistemul centralizat de termoficare, în ultimii ani existând şi în municipiul Suceava tendinţa de debranşare de la sistemul centralizat şi utilizarea centralelor termice de apartament, pe gaz natural.

Instalaţia mare de ardere aparţinând acestei unităţi, CET, este o instalaţie de cogenerare (producţia de energie electrică şi termică), care utilizează drept combustibil huila. Cazanele CET Suceava au fost retehnologizate în perioada 1999-2001, când s-a realizat atât conversia acestora de pe lignit pe huilă, cât şi modernizarea cazanelor şi a instalaţiilor aferente lor: instalaţia de preparare a prafului de cărbune, instalaţia de aer şi gaze arse, înlocuirea arzătoarelor cu arzătoare cu NOx redus, instalaţia de zgură şi cenuşă. A fost modernizat totodată şi sistemul de automatizare şi control a cazanelor.

Toate acestea au condus la:- creşterea eficienţei energetice şi reducerea costurilor de exploatare- reducerea emisiilor poluante: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon- reducerea cantităţilor de zgură şi cenuşă produse şi depozitate la halda unităţii

În celelalte localităţi urbane din judeţ, generarea de energie termică, atât pentru populaţie (apă caldă şi căldură), cât şi pentru diverse activităţi economice, s-a realizat prin arderea, în centrale termice de zonă şi în centralele termice ale unităţilor economice, a diverse tipuri de combustibili fosili: păcură, CLU, gaz metan, mai puţin cărbuni, precum şi, în mare măsură, de deşeuri lemnoase şi rumeguş.

În ultimii ani, o parte din instalaţiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost modificate pentru arderea de gaz natural, pe măsură ce s-a realizat extinderea reţelei de gaze naturale (ex. în mun. Rădăuţi).

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, situaţia distribuţiei energiei termice şi a gazelor naturale în judeţ, la nivelul anului 2003 este prezentată în tabelul 13.3.2. (datele din anul 2004 nu sunt disponibile).

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)

Localităţi în care sedistribuie energie

termică(număr)

Localităţi în care sedistribuie gaze naturale

(număr) Total Din care pentru uz casnic

6 8 139.988 31.661

Tabel 13.3.2. Situaţia distribuţiei energie termice şi a gazelor naturale în judeţul Suceava, în anul 2003

La nivelul unităţilor administrative urbane, generarea de energie termică pentru încălzire şi furnizare a apei calde în sistem centralizat către populaţie se realizează în doar 6 din cele 8 localităţi urbane care existau în anul 2003 în judeţ.


175

Nr. crt.

Localitate urbanăInstalaţii de producere

energie termicăCombustibili

utilizaţi

1 Suceava CET pe huilă

CT pe hidrocarburi

huilă + păcură (la pornire)gaz natural, gaz natural + păcură

2 Rădăuţi CT oraş gaz natural şi CLU 3 Câmpulung Mold. 5 CT zonă CLU

4 Vatra Dornei1 CT zonă 1 CT zonă

CLU şi motorinăRumeguş

5 Gura Humorului 2 CT zonă gaz natural6 Siret 2 CT zonă GPL şi CLU

Tabel 13.3.3. Generarea de energie termică în sistem centralizat în localităţile urbane din judeţ, în anul 2004

Din anul 2002, municipiul Fălticeni a renunţat la producerea şi furnizarea energiei termice şi apei calde în sistem centralizat, încălzirea şi prepararea apei calde fiind realizate individual, prin: centrale termice cvartal, de bloc sau apartament şi sobe pe gaz natural, sobe cu lemn, motorină etc.

Şi în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural.

Deşi emisiile rezultate de la arderea gazului natural sunt mai scăzute faţă de arderea combustibililor fosili solizi sau lichizi, dispersia mare pe teritoriul localităţilor a acestor surse de emisie şi înălţimea scăzută la care se produc emisiile fac ca acest tip de surse (de arie) să aibă un aport din ce în ce mai mare la emisiile totale de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi totodată să crească riscul efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei.

În municipiul Vatra Dornei, în cadrul proiectului de tip JI (Joint Implementation) vizând implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 o centrală termică, cea mai mare de acest tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi va conduce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili. Totodată, valorificarea energetică a unor cantităţi importante de rumeguş şi alte deşeuri din lemn contribuie la îmbunătăţirea stării de salubritate în Bazinul Dornelor, reducându-se semnificativ suprafeţele de teren afectate prin depozitări necontrolate de deşeuri lemnoase.

13.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Producerea de energie este o sursă majoră de poluare a aerului, prin: emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic

deţinând ponderea majoră (cca. 75%) din emisiile totale din surse industriale. emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf). Procesele de ardere din

sectorul energetic (instalaţiile mari de ardere ale SC TERMICA SA Suceava, SC AMBRO SA Suceava, centrale termice de oraş/cartier) au generat în anul 2004 cca. 51,2% din emisiile de oxizi de sulf şi cca. 63% din cele de oxizi de azot, raportat la emisiile totale provenite din sursele staţionare inventariate la nivelul judeţului Suceava.

emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Ponderea sectorului energetic în anul 2004 a fost de 12% din totalul emisiilor de pulberi totale provenite de la sursele industriale şi respectiv 88,5%. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au în general pulberile micronice, periculoase pentru sănătatea umană.


176

Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe, este unul major.

Măsurile de reconversie a cazanelor CET de pe lignit pe huilă şi de modernizare a acestora, au condus la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea semnificativă a emisiilor de poluanţi de către SC TERMICA SA Suceava.

Ca urmare a prevederilor HG 541/2003, pentru monitorizarea permanentă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la CET Suceava, unitatea a achiziţionat şi pus în funcţiune, în noiembrie 2004, un sistem de monitorizare automată, continuă a concentraţiilor acestor poluanţi în gazele arse evacuate în atmosferă.

Fig. 13.4.1. Imagini din interior şi exterior cu dotările aferente sistemului automat de

monitorizare a emisiilor de la CET Suceava

Totodată, o contribuţie la reducerea emisiilor de SO2 a avut-o şi utilizarea în ultimii ani de către agenţii economici din judeţ a unor combustibili lichizi cu conţinut mai redus de sulf, precum şi trecerea unor centrale termice de la funcţionarea cu combustibili lichizi la funcţionarea cu gaz metan.

Utilizarea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, psihic şi estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător datorat distribuţiei şi furnizării energiei electrice este nesemnificativ, în raport cu cel datorat producerii energiei.

Poluarea vizuală, estetică, se resimte prin deteriorarea peisajului, mai evidentă în zone rurale şi în special în zone turistice.

Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic, creat de elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, rezultă că în România nu se depăşesc limitele normate sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar putea afecta populaţia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip corona şi descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan internaţional, cercetările ştiinţifice desfăşurându-se în continuare.

În mod normal, în timpul activităţii de distribuţie şi furnizare a energie electrice nu rezultă poluanţi în aer.

Poluarea psihică este provocată de teama de apropierea de instalaţii energetice.Poluarea zonelor protejate este limitată deoarece, încă din faza de proiect, aceste

zone sunt evitate.Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88).

Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, staţiile de distribuţie de energie electrică sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit.

Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.


177

13.5. Energii neconvenţionale

Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune: reducerea emisiilor din acest sector promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor

regenerabile de energie (energie neconvenţională) luarea în considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului acestuia asupra

mediului promovarea şi stimularea producerii de energie din surse neconvenţionale.

regenerabile luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi

termice în măsură tot mai mare valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de

energie electrică şi/sau termică.

Referitor la utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie, se consideră că cea mai promiţătoare sursă de energie neconvenţională este biomasa. Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenţională, s-a constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa, microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.

13.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2004 şi tendinţele generale de mediu în următorii ani

Evoluţia cantităţilor de energie electrică şi termică produse de SC TERMICA SA Suceava, principalul producător de energie electrică şi termică din judeţ, este prezentată în tabelul 13.7.1.:

Anul Energie electrică produsă (MWh)

Energie termică produsă (MWh)

Total energie produsă (MWh)

1995 373.309 1096,617 374405.6171996 295.625 1168,573 296793.5731997 308.437 1139,505 309576.5051998 260.071 867,373 260938.3731999 206.481 652,193 207133.1932000 140.149 540,693 140689.6932001 226.497 599,593 227096.5932002 283.037 595,812 283632.8122003 258.173 593,579 258766.5792004 284.662 576,908 285198.908

Tabel 13.7.1. Evoluţia producţiei de energie la SC TERMICA SA Suceava în perioada 1995 – 2004

Din tabelul 13.7.1. se constată reducerea aproape la jumătate a producţiei de energie termică a SC TERMICA SA Suceava în anul 2004 faţă de anul 1995, în timp ce producţia de energie electrică a fluctuat în funcţie de cerinţele sistemului energetic naţional, cu o tendinţă de reducere, mai accentuată între anii 1998-2001, faţă de perioada 1995-1997.

Explicaţia constă în reducerea cerinţelor de energie termică atât ale consumatorilor economici, fie datorită restrângerii activităţii, fie datorită punerii în funcţiune de centrale termice proprii (ex. SC AKROM AK-AL TEXTILE ROMANIA SRL), cât şi ale populaţiei municipiului, care şi-a montat centrale termice proprii, aşa cum am arătat la pct. 13.3.

În tabelul 13.7.2. este prezentată evoluţia emisiilor principalilor poluanţi atmosferici ale CET Suceava, aparţinând SC TERMICA SA Suceava.


178

Din tabel se constată scăderea semnificativă a emisiilor poluante în perioada 1995-2004: de 7 ori emisiile de NOx, de 14 ori emisiile de SO2, de 12 ori emisiile de pulberi şi de 1,6 ori emisiile de CO2.

Impactul asupra mediului al sectorului energetic este în general corelat cu evoluţia producţiei de energie. Dacă analizăm însă evoluţia emisiilor principalelor noxe rezultate din cazanele CET ale SC TERMICA SA Suceava, prezentate în tabelul 13.7.2., constatăm că reducerea emisiilor este mult mai pronunţată decât ar putea fi justificată doar de reducerea producţiei de energie (de 1,3 ori) în anul 2004 faţă de anul 1995. Aceasta deoarece lucrările de retehnologizare ale cazanelor 1 şi 2 de 420 t/h din CET Suceava, care au fost realizate în perioadele 1999-2000 (cazan 2) şi 2000-2001 (cazan 1) au determinat:

- creşterea fiabilităţii şi a randamentelor cazanelor;- scăderea consumurilor specifice de combustibili şi deci şi a emisiilor depoluanţi în

aer; - reducerea emisiilor de dioxid de sulf şi pulberi, prin utilizarea huilei, cu conţinut mai

redus de sulf şi cenuşă şi cu putere calorifică superioară faţă de combustibilul utilizat anterior, lignitul;

- reducerea emisiilor de oxizi de azot prin instalarea de arzătoare cu NOx redus;- scăderea de circa 10 ori a cantităţii de zgură şi cenuşă evacuată din cazane şi

depozitată pe halda de zgură şi cenuşă proprie.

Poluanţi emişi (tone / an)Anul

NOx SO2 PM CO2

1995 2.716,222 9.520,300 1.234,041 745.066,5121996 2.030,465 8.580,387 1.135,675 563.359,8601997 2.213,040 10.777,215 1.008,554 618.507,4211998 1.805,038 7.872,952 765,282 506.972,9881999 1.359,129 6.164,554 502,795 381.633,0822000 526,393 2.169,133 153,020 225.988,4642001 344,210 1.118,707 90,680 350.996,0932002 415,385 718,387 127,384 464.998,1692003 350,265 496,048 92,599 378.972,0592004 381,208 644,312 103,021 447.889,581

Tabel 13.7.2. Evoluţia emisiilor de poluanţi ale CET - SC TERMICA SA Suceavaîn perioada 1995-2004

Aceste reduceri ale emisiilor de poluanţi sunt mai evidente dacă analizăm evoluţia emisiilor specifice, în kg poluant/MWh produs:

Poluanti emişi (kg / MWh electrici)Anul

NOX SO2 PM CO2

1995 25,502 7,276 3,305 1.995

1996 29,024 6,868 3,841 1.905

1997 34,941 7,175 3,269 2.005

1998 30,272 6.940 2,942 1.949

1999 29,855 6,582 2,435 1.848

2000 15,477 3,755 1,091 1.612

2001 4,939 1,519 0,400 1.549

2002 2,538 1,467 0,450 1.642

2003 1,356 1,921 0,358 1.468

2004 1,339 2,26 0,360 1.573

Tabel 13.7.3. Evoluţia emisiilor specifice de poluanţi ale CET - SC TERMICA SA Suceava în perioada 1995-2004


179

De asemenea, cantităţile de zgură şi cenuşă produse şi depozitate pe halda proprie a SC TERMICA SA Suceava au scăzut de circa 13 ori faţă de anul 1995, în principal ca urmare a retehnologizării CET, aşa cum se constată din tabelul 13.7.4. Ca urmare, a fost posibilă, în 2002-2003, închiderea şi ecologizarea (prin acoperire cu pământ vegetal şi înierbare cu ierburi perene) a 2 din cele 3 compartimente ale haldei de zgură şi cenuşă, având ca efect pozitiv stoparea antrenării de pe haldă a pulberilor de către vânt, care constituia o problemă în perioada anterioară pentru locuitorii din vecinătatea haldei.

ANUL 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Zgură şi cenuşă produsă (tone)

319.185 261.403 268.908 210.614 111.660 32.218 20.196 28.293 20.549 25.840

Zgură şi cenuşă vândută (tone)

1.835 762 857 765 2.464 1.745 1.711 1.022 719 1.404

Zgură şi cenuşă depozitată (tone)

317.350 260.641 268.051 209.849 109.196 30.473 18.485 27.271 19.830 24.436

Tabel 13.7.4. Evoluţia cantităţilor de zgură şi cenuşă depozitate la haldaSC TERMICA SA Suceava în perioada 1995 – 2004

SC AMBRO SA Suceava este un alt producător şi în acelaşi timp consumator important de energie electrică şi termică, cantităţile de energie produse şi consumate în perioada 1995-2004 fiind cele prezentate în tabelul de mai jos:

Energie electrică Energie termicăprodusă consumată produsă consumatăAnul

Mwh Mwh Gcal Gcal

1995 36.695 104.805 700.271 517.139

1996 36.523 92.630 474.680 485.000

1997 36.370 78.332 370.537 380.327

1998 34.964 83.128 359.805 359.280

1999 35.256 75.986 356.726 354.291

2000 39.399 92.700 363.472 363.776

2001 46.929 122.712 449.233 454.320

2002 47.296 86.778 515.395 518.286

2003 55.443 149.984 601.221 597.858

2004 42.216 133.231 537.599 547.077

Tabel 13.7.5. Evoluţia producţiei şi consumului de energie la SC AMBRO SA Suceava în perioada 1995 – 2004

Se constată creşterea în perioada 2001-2004 atât a producţiei proprii, cât şi a consumurilor de energie electrică şi termică, corelată cu creşterea capacităţii de producţie a unităţii.

Emisiile de poluanţi din centrala termoelectrică a acestei unităţi sunt prezentate în tabelul 13.7.6.

Combustibil consumat Emisii anuale de poluanţiPăcură gaz metan NOx SO2 PMAnul

Tone mii Nmc t/an t/an t/an

1995 82 51.644 465,320 1,542 6,355

1996 4.336 36.675 360,737 43,856 10,025


180

1997 674 30.440 278,621 7,162 4,562

1998 6.014 17.259 197,962 60,360 9,840

1999 4.426 20.433 224,490 57,605 10,050

2000 693 25.867 237,678 7,290 4,118

2001 3.313 27.451 264,268 33,490 7,502

2002 1.536 32.834 306,346 15,814 5,953

2003 1.466 40.419 374,000 15,220 6,780

2004 2.153 35.149 349.300 23,000 7,500

Tabel 13.7.6. Evoluţia emisiilor de poluanţi din CT – SC AMBRO SA Suceava în perioada 1995-2004

Se constată că acestea fluctuează în perioada analizată în funcţie de cantităţile de energie produsă, unitatea nerealizând lucrări de modernizare a cazanelor, care au o vechime de cca. 40 de ani, cu excepţia adaptării acestora pentru arderea gazului metan, cu păcură drept combustibil auxiliar, începând din anul 1995 (consumul de păcură mai mare din unii ani se reflectă în nivelul crescut al emisiilor de dioxid de sulf şi pulberi).

Din tabelul 13.7.7. se constată însă că, prin măsurile de modernizare şi retehnologizare a fluxului tehnologic din ultimii ani, SC AMBRO SA a redus consumurile specifice de energie electrică şi termică (abur tehnologic) pentru producerea celulozei şi în special a hârtiei, în perioada 1995-2004.

Consumuri specifice de energie

Celuloză HârtieAnul

KWh/t Gcal/t KWh/t Gcal/t1995 463 4,90 1.029 2,601996 488 5,00 1.046 2,501997 460 4,10 930 2,071998 518 4,20 931 1,971999 514 3,99 708 2,492000 593 3,72 769 1,532001 546 3,46 753 1,332002 513 3,49 669 1,192003 484 3,70 675 1,282004 484 3,89 612 1,25

Tabel 13.7.7. Evoluţia consumurilor specifice de energie ale SC AMBRO SA Suceava în perioada 1995-2004

La nivelul judeţului, în această perioadă, prin extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural a localităţilor, o parte din centralele termice au fost modificate sau înlocuite cu centrale termice pe gaz metan, cu consecinţe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Implementarea proiectului Consiliului Judeţean Suceava, „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”, în valoare totală de 217 mil. euro, va conduce în viitor la convertirea altor unităţi de producere a energiei termice care funcţionează pe combustibili fosili lichizi sau solizi, la funcţionarea cu gaz metan, combustibil cu emisii mult mai puţin nocive şi mai reduse (în special cele de dioxid de sulf şi pulberi). De asemenea, proiectul vizează reabilitarea reţelelor de termoficare din 7 oraşe (fără oraşul Siret, care are un proiect separat), ceea ce va conduce la reducerea pierderilor de agent termic de la 40-50% în prezent, la cca. 2-5%, lucru care implicit va determina reducerea emisiilor de poluanţi în mediu prin diminuarea consumurilor de combustibili (premisă a dezvoltării durabile).

Având în vedere cantităţile importante de deşeuri de lemn şi rumeguş produse în


181

judeţul nostru, o parte din agenţii economici, în principal cei care generează astfel de deşeuri, s-au dotat în ultimii ani cu centrale termice pe deşeuri lemnoase şi rumeguş, astfel de investiţii fiind cea de la SC AMBRO SA Suceava, destinată incinerării cu valorificare energetică a rumeguşului şi cojii, pusă în funcţiune în 2002, centralele termice ale SC MOLDOMEX SRL şi SC STRATUS MEX SRL Suceava. Centrala termică pe rumeguş a municipiului Vatra Dornei pusă în funcţiune în 2004 este un alt exemplu de valorificare energetică a biomasei.

Acestea s-au adăugat instalaţiilor existente anterior (în special la fabricile mari de cherestea şi de mobilă), determinând pe de o parte valorificarea energetică a unui deşeu al cărui eliminare ridica probleme, iar pe de altă parte, utilizarea unui combustibil cu emisii de noxe mai reduse decât, de exemplu, păcura sau cărbunii.

Opţiunile de dezvoltare durabilă în viitor a sectorului energetic sunt:- dezvoltarea resurselor energetice convenţionale (combustibili fosili, nucleari hidroenergie);- valorificarea potenţialului de eficienţă energetică, atât prin creşterea eficienţei instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, cât şi prin reducerea pierderilor de căldură (în clădiri, locuinţe etc.), utilizarea mai eficientă a energiei- dezvoltarea surselor regenerabile de energie.


182

CAPITOLUL 14. PRESIUNI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

14.1. Presiuni exercitate de aglomerările urbane

Presiunea exercitată asupra mediului de gradul de urbanizare, reprezentând ansamblul teritoriilor ocupate de oraşe şi periferiile apropiate lor, precum şi teritoriile din mediul rural cu o mare concentraţie de locuitori, se poate aprecia după:

- densitatea populaţiei, luându-se în considerare densitatea minimă de 25 locuitori/ha.- prezenţa suprafeţelor de teren modificate, ocupate de clădiri, parcuri, spaţii verzi,

grădini etc.Dacă analizăm densitatea populaţiei din municipiul Suceava, prezentată în tabelul

7.4.3.1., constatăm că aceasta este, raportată la întreaga zonă urbană, de numai 20,74 loc/ha, cea mai ridicată din toate localităţile urbane ale judeţului şi de 5 ori mai mare faţă de media pe judeţ pentru cele 8 localităţi urbane existente la 1 ianuarie 2004 (4,09 loc/ha). Dacă ne raportăm doar la suprafaţa intravilană, densitatea populaţiei din municipiul Suceava este de 30,65 loc/ha, iar cea medie pe localităţile urbane din judeţ la 1 ianuarie 2004 de 23,2 loc/ha. Aceasta indică o oarecare presiune exercitată asupra mediului de localităţile urbane, mai accentuată în cazul municipiului reşedinţă de judeţ.

Aşa cum am arătat la cap. 7, poluarea atmosferei localităţilor urbane, ca urmare a emisiilor din centralele termice şi industriile locale, a emisiilor de gaze de eşapament, nu este o problemă acută în nici una dintre localităţile urbane din judeţul Suceava, un nivel mai crescut de poluare fiind prezent în municipiul Suceava, cu pulberi PM10 şi mercaptani.

Poluarea apelor de suprafaţă cu ape uzate orăşeneşti insuficient epurate determină schimbarea calităţii apelor în aval de unele localităţi urbane. Astfel, în judeţul Suceava, epurarea necorespunzătoare a apelor municipale determină trecerea apei râului Suceava în aval de municipiul Suceava, la indicatorul amoniu, din clasa a II-a de calitate în amonte, în clasa a IV-a de calitate în aval de municipiul Suceava, iar a râului Şomuzu Mare, în aval de confluenţa cu pr. Târgului (receptor al apelor uzate evacuate din staţia de epurare a municipiului Fălticeni), din clasa I-II de calitate în amonte, în clasa a V-a de calitate aval de municipiul Fălticeni. Similar, la indicatorul CCOMn, râul Suceava trece din clasa I în clasa a III-a, iar râul Şomuzu Mare din clasa a II-a în clasa a III-a de calitate.

Poluarea sonoră datorată în principal traficului auto intens din interiorul localităţilor urbane continuă să se manifeste şi reprezintă un factor de stres pentru populaţia urbană.

Poluarea solului şi pânzei freatice, dar şi a cursurilor de apă pe malul cărora sunt amplasate unele dintre depozitele de deşeuri urbane din judeţ (Suceava, Fălticeni, Rădăuţi), care sunt în general lipsite de amenajările necesare prevenirii poluării, poate fi stopată doar prin realizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a acestora şi deschiderea noilor depozite zonale de deşeuri urbane, conforme cu cerinţele legislaţiei în vigoare.

14.2. Impactul negativ al turismulului asupra mediului

Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitoreşti, precum şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore etc., la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă o activitate economică din ce în ce mai dezvoltată în judeţul Suceava.

Turismul ar trebui să reprezinte un mod de recreere şi de petrecere a timpului liber într-un cadru natural şi/sau cultural atrăgător. El poate influenţa pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a cadrului natural, în cadrul unor parcuri naţionale, arii protejate, a unor monumente ale naturii şi unor situri cu valoare istorică.

În acelaşi timp însă, turismul poate reprezenta, atunci când este practicat excesiv şi în


183

mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, în timp, deteriorări şi chiar daune ireversibile.

Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanităţii, fiind necesar a se lua toate măsurile pentru prezervarea lor şi transmiterea lor generaţiilor viitoare.

Educaţia ecologică a populaţiei are o importantă contribuţie în acest sens, ea fiind strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faţă de mediu.

În ultimii ani, urmare afluxului în continuă creştere de turişti, în judeţul Suceava a crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice, îndeosebi în sectorul privat. Totodată însă, se manifestă şi o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităţi.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea tursimului sunt legaţi de poluarea rezultată din transportul spre siturile de interes turistic, managementul deşeurilor şi educaţia ecologică.

Se întâlneşte tot mai des noţiunea de ecoturism, ca fiind turismul în zone relativ neafectate de activităţile umane: arii protejate, zone rurale pitoreşti, zone montane sălbatice, fiind practicat fie ca turism de recreere, de observare a naturii, florei şi faunei sălbatice, cât şi sportiv sau chiar de aventură: schi, alpinism etc.

În judeţul Suceava o mare amploare a luat agroturismul. În unele localităţi cu potenţial turistic ridicat, au luat amploare în ultimii ani construcţiile şi reamenajările de case de vacanţă în scopul practicării turismului, şi în special a agroturismului (Suceviţa, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Dragomirna, Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Vama etc).

O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei, staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a obţinut şi el statutul de staţiune turistică, din anul 2002

Potecile din masivele Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard şi Obcinele Bucovinei sunt marcate pentru turiştii amatori de drumeţii montane.

Turismul, şi în special cel „de week-end”, determină din păcate afectarea mediului prin abandonarea deşeurilor, recoltarea de exemplare din speciile rare etc.

De asemenea, deşi în ultimii ani s-a executat un volum important de lucrări de reparaţii, de reabilitare şi modernizare a drumurilor de acces la obiectivele turistice, starea unora dintre acestea, şi în special a celor din interiorul localităţilor urbane, este încă departe de a fi corespunzătoare. Aceasta determină ca traficul să se desfăşoare în condiţii necorespunzătoare, ceea ce duce nu doar la uzura autovehiculelor, dar şi la creşterea emisiilor de gaze de eşapament.

14.3. Presiuni exercitate de zgomot şi vibraţii

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt activităţile umane legate de procesul de urbanizare, transporturi, dezvoltare industrială.

Transportul rutier şi cel feroviar au ponderea cea mai mare în poluarea sonoră a localităţilor urbane din judeţul Suceava. Măsurătorile efectuate la zgomotul exterior urban au indicat, aşa cum am arătat la pct. 7.4.6., că în intersecţiile şi pe străzile cu trafic rutier intens, dar şi în zonele de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar depăşesc sistematic limitele maxime admise conform STAS 10009/1988.

Prin urmare, zgomotul în localităţile urbane ale judeţului nostru peste limitele stabilite prin standardele în vigoare reprezintă deja de mult timp un real factor de disconfort pentru populaţie.

Din păcate, sistematizarea defectuoasă a localităţilor moştenită din trecut este una dintre cauzele care, alături de creşterea continuă a numărului de autovehicule rutiere aflate în trafic, determină menţinerea poluării sonore.

Luarea de măsuri, de către autorităţile locale, de restrângere şi deviere a traficului


184

rutier, în special în centrele civice ale localităţilor urbane, este singura soluţie viabilă care ar putea reduce presiunea exercitată de zgomotul urban.

De asemenea, măsurile de protecţie antifonică cu perdele verzi de protecţie a căilor rutiere şi feroviare intravilane ar fi de natură să contribuie atât la reducerea disconfortului produs de zgomotul urban, cât şi la ameliorarea calităţii aerului.

14.4. Presiuni exercitate de mijloacele de transport. Măsuri privind prevenirea şi diminuarea impactului accidentelor provocate de mijloacele de transport

Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:

- consum de resurse energetice (carburanţi)- ocuparea spaţiului cu căi de transport- emisii de poluanţi atmosferici, în special gaze cu efect de seră- impactul asupra sănătăţii publice, prin accidente, poluare fonicăTraficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălţime de poluanţi ca:

dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, pulberi, plumb, compuşi organici volatili, oxizi de sulf.

Poluarea aerului din localităţile urbane ca urmare a traficului rutier este influenţată şi de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiţiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanţilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate.

În localităţile urbane din judeţul Suceava poluarea atmosferei datorată traficului urban nu ridică probleme deosebite, cu excepţia pulberilor PM10, la al căror nivel relativ ridicat îşi aduce contribuţia şi traficul auto.

Pe plan global însă, aportul acestor surse la emisiile totale de gaze cu efect de seră, precursori ai ozonului şi de acidifianţi atmosferici este semnificativ, depăşind în unele mari aglomerări urbane aportul celorlalte surse de emisie (industrie etc.)

În schimb, aşa cum am arătat la secţiunea 14.3., transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile de poluarea sonoră a localităţilor urbane.

Dezvoltarea căilor ferate, ca mod de transport mai ecologic, este una dintre cele mai eficiente mijloace de reducere a poluării datorate traficului rutier.

Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuată în ultimele decenii, duce la un imapct asupra mediului prin:

- emisiile de dioxid de carbon- consumul de energie- pierderile de kerosen care afectează apa, solul- zgomotele şi vibraţiile din vecinătatea aeroporturilor.

În judeţul Suceava există un singur aeroport, amplasat în comuna Salcea, la distanţă de cca. 10 km de municipiul Suceava, cu un număr redus de curse pe săptămână, transportul aerian neconstituind o sursă de presiune asupra mediului importantă, la nivelul judeţului nostru, în raport cu celelalte activităţi umane.

Elaborat de APM SuceavaDIRECTOR EXECUTIV

ing. Iluţă Cocriş


Abrevieri

ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

ANM Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti

DSP Direcţia de Sănătate Publică Suceava

DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava

DAS Bacău Direcţia Apelor „Siret” Bacău

SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

UE Uniunea Europeană

EMEP Co-operative Programme for Monitoring and Evaluation of the

Long-range Transmission of Air pollutants in Europe

CORINAIR Metodologie europeană de inventariere a emisiilor de poluanţi în

atmosferă, dezvoltată începând din 1986 în cadrul programului CORINE

(CO-oRdinated INformation on the Environment in the European

Community – AIR)

EN Normă Europeană

SR Standard român

ISO Oficiul de Standardizare Internaţional

VL Valoare limită conform Ordinului 592/2002

VLA Valoare limită anuală conform Ordinului 592/2002

MT Marjă de toleranţă conform Ordinului 592/2002

OTL Obiectiv pe termen lung conform Ordinului 592/2002

PI Prag de informare conform Ordinului 592/2002

PA Prag de alertă conform Ordinului 592/2002

PIE Prag inferior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

PSE Prag superior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

CMA Concentraţie maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din

zonele protejate – Condiţii de calitate”

TSP Pulberi totale în suspensie

PM10 Pulberi în suspensie fracţia sub 10 microni

NOx Oxizi de azot

NO2 Dioxid de azot

SO2 Dioxid de sulf

NH3 Amoniac

CO2 Dioxid de carbon


2

O3 Ozon

CH4 Metan

N2O Protoxid de azot

COV Compuşi organici volatili

MNVOC Compuşi organici volatili nemetanici

CO Monoxid de carbon

Pb Plumb

Cd Cadmiu

Zn Zinc

Cr Crom

Ni Nichel

Cu Cupru

Se Seleniu

As Arsen

Hg Mercur

Mn Mangan

Co Cobalt

POPs Poluanţi organici persistenţi

PCDD/PCDF Derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor

PCB Bifenili policloruraţi

PAH Hidrocarburi policiclice aromatice

JI Joint Implementation

ODS Ozone Depletion Substances – Substanţe care degradează stratul de

ozon

s.u. substanţă uscată

8103_raport starea mediului in suceava_2004

Documents