00

CUPRINS

INTORUDUCERE...........................................................................................2

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR.........31.1 CALITATEA AERULUI........................................................................31.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR......................................................16

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT.......................................19

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII................................................25

4. STAREA DE CALITATE A APELOR.......................................................264.1. APE DE SUPRAFAŢĂ......................................................................264.2. APE UZATE......................................................................................26

5.STAREA CALITATII SOLULUI.................................................................26

6.GESTIUNEA DESEURILOR......................................................................27

7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE.................28

8. POLUARI ACCIDENTALE.......................................................................28

11

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

MAI 2011

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice

din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

22

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1 CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 20 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie Nadlac: trafic-semiurban.- 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin- 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara Deva Vulcansi

Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 2 statii fond industrial in Timisoara si in Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si Moravita.In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este

compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 3 statii fond urban (judetele AR si TM)- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetele CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS)- 1 statie fond urban/industrial (judetul HD)- 2 statii fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in

concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.

Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe principiile chimiei umede se efectueaza in continuare.

Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac,

ozon, PM10- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon,

ozon, PM10.

33

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de prelevare fixe si permanente:

- judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3

15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru determinarea calităţii aerului in regiunea Vest in luna ianuarie:

Tab.nr. 1.1.

Judeţul

Număr staţii prelevare probe pentru poluanti gazosi

Număr puncte prelevare pulberi sedimentabile

Arad 1 ( Arad) 11 (7 - Arad, 4 - iudet)Caras Severin

2 ( Resita) 14 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 - Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane, 1- Daicoviciu; 1-Moldova Noua)

Hunedoara 7 (3 - Deva, 2 - Hunedoara, 2- Petrosani, 1- Calan) + 1 prelevare pulberi suspensie

25(5 – Deva, 5 – Hunedoara, 4 – Petrosani, 1 – Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona Chiscadaga, 2 – zona Brad)

Timis - -

44

Regiunea Vest

12 50

JUDETUL ARAD

Începând cu luna octombrie 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3

În cursul lunii mai 2011 s-au făcut 8 determinări pentru amoniac şi 11 determinari pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87.

Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 11 determinări de pulberi sedimentabile (7 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ).

Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului

Indicator UM CMA NormativNr.

total probe

Nr.probe dep. CMA*

Valori măsurate

minim maxim medie

NH3 (24 ore) mg/m3 0,100 STAS 12574/87 8 - 0,001 0,003 0,002

Pulberi sedimentabil

e

g/m2

/lună 17,00 STAS 12574/87 11 - 2,77 8.45 5,61

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au functionat continuu in luna mai.

Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

1 AR1 13,30 9,07 36,22 22,882 AR 2 7,79 2,95 41,15 17,4132 AR 3 5,35 4,10 15,58 9,01

55

Conform datelor prezentate în tabelul 1.2.1.1., la staţiile de monitorizare AR1, AR-2 şi AR-3 se evidenţiază următoarele:

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2 de 500 μg/m3;

valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decât valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,

motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2

determinate la cele 2 statii de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .

Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna mai provin de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator:

Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2

1 AR1 6,56 29,89 19,82 1,65 10,14 6,97 58,33 143,33 72,712 AR2 5,92 25,84 16,77 0,15 4,74 0,51 92,46 288,08 180,123 AR3 6,50 25,75 15,79 1,24 4,13 2,09 136,69 286,53 76,92

Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea maximăzilnică a mediei mobile pe 8 ore

µg/m3

Valoarea minimăa mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare, µg/m3

1 AR-1 110,8 4,09 117,712 AR-2 121,8 3,95 134,91

Din datele prezentate se constată următoarele: valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul

de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3 valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea

ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

La staţia AR-1, concentraţiile de pulberi PM10, prin măsurători nefelometrice, nu au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3.

Sursa valorilor mărite o constituie traficul din zonă, influenţa încălzirii rezidenţiale, în condiţii de dispersie slabă a poluanţilor.

În cursul lunii mai, la staţia AR-2 echipamentul de pulberi PM 2,5 a funcţionat corect. Unele valori mărite ale mediei zilnice ale PM 2,5 se datorează influenţei încălzirii rezidenţiale din zonă, în condiţii de dispersie slabă şi condiţii meteo nefavorabile.

66

În cursul lunii mai, la staţia AR-3 echipamentul de pulberi PM 10 a funcţionat corect mai puţin pompa Tecora care a fost oprită din data de 18.02.2011.

Tab.nr. 1.5. Monitorizare PM 2,5

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-2 7,65 16,94

Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 10

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-1 26,34 53,342 AR-3 18,13 29,76

La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). În cursul lunii mai, la staţiile de monitorizare AR-1 şi AR-3 analizoarele BTX au funcţionat continuu.

Tabel 1.7. Monitorizare benzen

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-1 1,71 2,182 AR-3 1,87 3,89

Tab.nr.1.8. Captura de date in mai 2011

Staţie Captura de date brute, %

Captura de date validate, %

Dioxid de sulfAR1 95,9 95,9AR2 81,8 78,7AR3 95,9 95,9Oxizi de azotAR1 95,9 95,9AR2 80,7 75,0AR3 96,1 95,8OzonAR1 95,5 95,5AR2 84,5 84,2PM2,5 si PM 10AR1(PM10) 96,7 93,5AR2(PM2.5) 87,0 87,0AR3(PM10) 100 100BenzenAR1 93,5 80,6AR-3 100 77,4

77

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii aeruluiJudeţ Oraş Staţia Tip staţie Tip poluant Tip

determinare Obs.

Determinări manuale

Caraş -Severin

ReşitaAPM Fond

urbanPM10 manual Ordin 592/2002

PD manual Stas 12574/87Micro III trafic PD manual Stas 12574/87

Tipografie trafic PD manual Stas 12574/87

AninaCaras

FOREST industrial PD manual Stas 12574/87

F-ca de pâine trafic PD manual Stas 12574/87

BocşaUzina trafic PD manual Stas 12574/87

Avicola trafic PD manual Stas 12574/87Caransebeş Pct. 1 fond urban PD manual Stas 12574/87Herculane Stația Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

C Daicoviciu Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87

Moldova Nouă Stația Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

Oraviţa Miniera industrial PD manual Stas 12574/87Staţia meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

Ruschiţa Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87

În continuare se prezintă o sinteză a calităţii aerului în cursul lunii mai 2011:

Pulberi sedimentabile – mai 2011ZONA POSTUL Pulberi

sedimentabile ZONA POSTUL Pulberi

sedimentabileReşiţa APM Reşiţa 3,9249 Anina Caraș Forest 5,2098Reşiţa Tipografie 14,9768 Anina F-ca de pâine 5,8839Reşiţa Micro III 5,6416 Oraviţa St Meteo 6,0536Moldova Nouă Stația meteo 14,3521 Oraviţa Minieră 5,1473Băile Herculane Stația meteo 3,7806 Caransebeş Pct. 1 7,3042Bocşa Uzina 4,4061 Ruşchiţa Pct. 1 8,1458Bocşa Avicola 3,8661 C-tin Daicovici Pct. 1 6,7289

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare.

Tab.nr.1.9. Situatia privind captura de date

Judeţ Staţia Tip staţie Poluant (UM)

Valoare minimalunara

Valoare medie lunara

Valoare maximalunara

Nr depăşiriPrag ţinta

CS CS-1Reşiţa

industrial NO2 0,95 7,25 64,72 -SO2 2,05 5,64 40,82 -

SO2 (24h) 3,21 5,71 16,37 -CO 0,01 0,08 0,53 -O3 3,05 46,42 90,77 -

PM10 aut. (24h) - - - -

CS-2 Oţelu Roşu

industrial NO2 1,43 6,1 17,55 -SO2 - - - -

SO2 (24h) - - - -

88

CO 0,22 1,93 3,54 -O3 5,87 39,52 96,82 -

PM10 aut. (24h) - - - -

CS-3Moldova

Nouă

Fond urban/trafic

SO2 orare 2,04 6,57 34,79 -SO2 (24h) 2,37 6,58 16,03 -

Benzen 0,25 1,39 5,68 -Toluen 0,10 0,53 0,91 -

Etil benzen 0,05 0,32 1,04 -p-xilen 0,05 0,30 1,12 -m-xilen 0,04 0,90 2,99 -o-xilen 0,05 0,14 0,71 -

PM10 aut. (24h) 22,60 32,35 42,71 -

CS-4Buchin

Trafic NO2 1,14 18,05 45,62 -SO2 13,45 16,93 41,84 -

SO2 (24h) 14,49 16,92 21,36 -CO - - - -

Benzen 0,81 2,30 8,13 -Toluen 0,72 2,09 8,91 -

Etil benzen 0,01 0,19 1,86 -p-xilen 0,01 0,16 1,86 -m-xilen 0,02 0,33 4,68 -o-xilen 0,01 0,20 2,63 -

PM10 aut. (24h) 2,66 6,51 10,36 -

EM-2Semenic

EMEP NO2 0,08 3,60 7,13 -SO2 0,80 1,20 1,60 -

SO2 (24h) 1,12 1,12 1,12CO 0,05 0,12 0,19 -O3 - - - -

Benzen 0,76 2,79 4,82 -Toluen 0,12 1,81 3,50 -

Etil benzen 0,03 0,73 1,42 -p-xilen 0,05 0,80 1,55 -m-xilen 0,29 3,88 7,48 -o-xilen 0,00 1,10 2,21 -

PM10 aut. (24h) - - - -

Tab.nr.1.10. Statistica lunara a datelor validate

Statia

NO2 SO2 CO O3 PM10

Perioada de mediere – 1h Perioada de mediere – 24h

Nr.

dat

e va

lidat

eVa

loar

ea

med

ie-

Dep

ășire

VL 24

0 N

r. d

ate

valid

ate

Valo

area

m

edie

-

Dep

ășire

VL 35

0 N

r. d

ate

valid

ate

Valo

area

m

edie

-D

epăș

ire

VL 10

Nr.

dat

e va

lidat

eVa

loar

ea

med

ie-

Dep

ășire

VL 18

0 N

r. d

ate

valid

ate

Valo

area

m

edie

-

Dep

ășire

VL 50

µg/

mc

CS1 287 7,25 - 454 5,64 - 425 0,08 - 427 46,42 - - - -CS2 336 6,1 - - - - 332 1,93 - 336 39,52 - - - -CS3 649 6,57 - 30 29,66 -CS4 288 18,05 - 276 16,93 - - - - - 23 17,96 -EM-2 19 3,6 - 24 1,20 - 24 0,12 - - - - 2 22,8 -

Tab nr.1.11 Situatia privind captura de date

StatiaCaptura de date

(%)

ParametrulObs.NO2/NOx SO2 CO O3 PM10

CS1 brute 62,6/62,6 77,4 78,4 80,7 - Analizor defect(PM10)

validate 38,5/38,5 61,0 57,1 57,3 -

99

CS2 brute 47,4/47,4 0,6 46,7 47,4 - Analizor defect (PM10)validate 45,1/45,1 0 44,6 45,1 -

CS3brute Nu are in

dotare

91,3 Nu are in

dotare

Nu are in

dotare

94,4

validate 87,2 90,1

CS4 brute 43,2/43,2 41,6 - Nu are in

dotare

43,4 Analizor defect(CO)

validate 38,7/38,7 37,0 - 38,5

EM-2 brute 7,2/7,2 7,7 7,5 - - Analizor defect(PM10)

validate 2,5/2,5 3,2 3,2 - -

StatiaCaptura de date

(%)

ParametrulObs.Benze

n Toluen EtilBenzen p-xilen m-xilen o-xilen

CS3 brute 54,1 54,4 28,8 27,8 31,5 30,1validate 16,1 16,1 16,1 16,1 16,1 16,1

CS4 brute 43,2 43,4 43,4 43,4 43,4 43,4

validate 38,4 38,4 38,4 38,4 38,4 38,4

EM-2 brute 7,7 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0

validate 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2

JUDETUL HUNEDOARA

In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna mai 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor care se determina in conformitate cu Ord.592/2002 si STAS 12574/87

Tab nr. 1.11. Calitatea aerului – date lunare pentru indicatorii de calitate

Nrcrt.

Indicator UM

STAS 12574/87 sau Ord. 592/2002

Nr. total prob

e

Nr. probe ce dep.

CMA/VL/

praguri

Minima masurat

ă(1)

Maxima masurat

ă(2)

Conc. medie

1. NO2 mg/mc

STAS 12574/87

0,10

123 0 0 0,01 0,00352

2. SO2 mg/mc

“0,25

123 0 0 0,011 0,00313

3. NH3 mg/mc

“0,10

18 0 0,003 0,009 0,00778

4. Pulberi in suspensie

mg/mc

“0,15

147 0 0,022 0,112 0,06607

5. PM10 g/mc Ord.592/200250

22 0 11,34 41,66 26,339

6. Pulberi sedimentabile

g/mp/lună

STAS 12574/87

17,0

26 0 4,42 15,09 7 , 8 2 2

1010

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

Datele validate, în luna mai 2011, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. nr. 1.12. Date de monitorizare a calitatii aerului

La staţia HD-3 nu s-a înregistrat date, deoarece staţia a fost inundată în data de 19.06.2010

11

Nrcrt

Indicator UMValoarea minimă a

mediei zilnice

Valoarea maximă a

mediei zilnice

Valoarea medie lunară

Statia HD-11. SO2 g/mc 7,42 17,51 10,0882. NO2 g/mc 3,14 5,64 4,3803. CO mg/mc 0,04 0,24 0,1044. O3 g/mc 12,81 56,87 37,8685. benzen g/mc 1,57 2,66 2,0216. PM10 nefelometric g/mc 15,25 18,20 16,7237. PM10 gravimetric g/mc 3,63 14,53 9,4128. Pb g/mc 0 0,02 0,0089. Cd ng/mc 0 0,004 0,00210. Ni ng/mc 0 0,01 0,004Statia HD-211. SO2 g/mc 5,84 22,88 11,36412. NO2 g/mc 5,59 12,09 8,72313. CO mg/mc 0,01 0,15 0,04814. O3 g/mc 13,32 34,55 25,42215. PM10 nefelometric g/mc 2,78 17,04 8,72416. PM10 gravimetric g/mc 3,63 30,88 16,28517. Pb g/mc 0 0,03 0,01718. Cd ng/mc 0 0,01 0,00419. Ni ng/mc 0 0,02 0,008Statia HD-420. SO2 g/mc 8,23 13,68 9,77021. NO2 g/mc 7,37 7,37 7,37322. CO mg/mc 0,03 0,15 0,05923. O3 g/mc 10,40 43,97 29,99824. PM10 nefelometric g/mc 12,37 25,49 17,11725. PM10 gravimetric g/mc 3,63 69,04 22,6226. Pb g/mc 0 0,06 0,02227. Cd ng/mc 0 0,01 0,00528. Ni ng/mc 0 0,02 0,011Statia HD-529. SO2 g/mc 7,03 38,49 19,98830. NO2 g/mc 9,60 17,67 13,02031 PM10 nefelometric g/mc 4,66 13,07 8,09332 PM10 gravimetric g/mc 14,53 38,15 20,89233 Pb g/mc 0,01 0,04 0,02134 Cd ng/mc 0 0,01 0,00535 Ni ng/mc 0,01 0,02 0,010

11

La staţia HD-5 nu s-a înregistrat date la indicatorul CO, deoarece analizorul de CO a prezentat defecţiuni din fabricaţie şi a fost trimis la S.C. Orion Europe SRL Bucureşti în vederea remedierii acestora.

Valorile măsurate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt comparate cu limitele prevăzute în Ordinul nr. 592/2002.

JUDETUL TIMISDeterminarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna mai, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului.

Tabel nr 1.13 Date de monitorizare a calitatii aerului

Judet StaţiaTip

statie Poluantunitate masura

Valoareminimalunara

Valoaremedielunara

Valoaremaximalunara

Nr.depasiri

Prag tinta

Nr.depasiriValoare limita

TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h 0,38 6,19 21,87 0SO2(µg/m3), 24h 1,82 6,19 9,60 0NO2(µg/m3),1h 7,35 29,72 97,59 0CO(mg/m3),8h 0,06 0,30 1,30 0Benzen(µg/m3) 0,84 2,84 13,73 0PM10 automat (µg/m3),24h 17,50 36,13 52,70 2

PM10 gravimetric (µg/m3),24h 11,99 38,39 58,15 4

Cd, ng/m3 0,9770 1,3482 2,1872 - 0Pb, µg/m3 0,0125 0,0209 0,0392 0Ni, ng/m3 0,7323 1,8524 5,3850 - 0

TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 2,25 6,06 10,79 0SO2(µg/m3),24h 5,07 6,08 7,73 0NO2(µg/m3),1h - - - 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,03 0,24 0O3(µg/m3),1h 3,01 25,80 79,10 0 0O3(µg/m3),8h 4,37 25,92 66,28 0Benzen(µg/m3) 0,46 1,49 6,83 0PM2,5automat(µg/m3),24 h 3,82 8,10 13,57 0

PM2,5 gravimetric(µg/m3),24 h 3,82 8,28 12,81 0

TM-3 suburban SO2(µg/m3),1h 4,68 7,08 27,99 0SO2(µg/m3),24h 5,04 7,10 13,84 0NO2(µg/m3),1h 2,41 4,97 11,75 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,03 0,13 0O3(µg/m3),1h 14,58 63,69 127,85 0O3(µg/m3),8h 21,82 63,92 117,48 0Benzen(µg/m3) 0,48 1,37 13,20 0PM10 automat (µg/m3), 24h 9,49 15,70 24,00 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h 7,00 16,60 27,80 0

Cd, ng/m3 0,5526 1,4078 2,3769 - 0Pb µg/m3 0,0055 0,0070 0,0094 0

1212

Ni, ng/m3 0,2489 0,8459 1,6644 - 0TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h 2,88 5,46 16,58 0

SO2(µg/m3),24h 4,21 5,43 8,56 0NO2(µg/m3),1h 0,41 15,74 76,94 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,09 0,54 0O3(µg/m3),1h 4,49 43,02 113,72 0O3(µg/m3),8h 6,83 43,49 100,28 0Benzen(µg/m3) 0,80 2,10 7,64 -PM10 automat (µg/m3),24h 6,72 14,42 20,91 0

TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 3,58 4,70 6,31 0SO2(µg/m3),24h 3,85 4,71 5,66 0NO2(µg/m3),1h 0,22 21,38 70,63 0CO(mg/m3),8h 0,04 0,30 1,49 0

Benzen(µg/m3) 0,34 1,81 6,24 0PM10 automat (µg/m3), 24 h

11,08 31,13 46,01 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h 4,00 26,85 39,24 0

Cd, ng/m3 0,6688 1,6742 3,4466 - 0Pb µg/m3 0,0028 0,0051 0,0083 0Ni, ng/m3 0,5051 1,3573 3,7516 - 0

TM-6 fond suburban

SO2(µg/m3),1h 4,24 7,02 23,84 -SO2(µg/m3),24h 4,78 7,05 12,93 -NO2(µg/m3),1h 5,27 8,43 19,36 0CO(mg/m3),8h 0,17 0,35 0,52 0Benzen(µg/m3) 0,43 1,91 8,45 0PM10 automat (µg/m3) 24 h 1,82 10,84 29,32 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24h 4,18 15,05 25,44 0

Cd, ng/m3 0,5680 0,9149 1,1595 - 0Pb µg/m3 0,0038 0,0051 0,0077 0Ni, ng/m3 0,0718 0,8326 1,9568 - 0

TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 5,58 8,45 31,79 0SO2(µg/m3),24h 6,06 8,48 16,72 0NO2(µg/m3),1h 7,94 16,79 54,76 0Benzen(µg/m3) 0,45 1,68 8,09 0PM10 automat (µg/m3),24h 2,05 11,20 20,14 0

In tabelul 1.14. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna mai, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare.

Tab.nr.1.14. Analize de calitatea aerului in luna mai 2011

Nr.crt.

Indica-tori UM

STAS 12574 sau

Nr. total

probe

Nr. probe

ce

Minima masura

-ta

Maxima masura-

taConc. medie Obs

1313

Ord. 592

dep. CMA/VL/prag

uri(%

depasire)

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

123 - 0.00 HD

0.01 HD 0.00352

HD

2. SO2 mg/m3

“ 123 - 0.0 HD 0.011HD 0.00313

HD

3. NH3 mg/m3

“ 26 - 0.001 AR

0.009 HD

0.00489

AR HD

4. NO2 g/m3 Ord.592

- - - - - -

5. SO2 g/m3 Ord.592

- - - - - -

6. CO mg/m3 Ord. 592

- - - - - -

7. O3 g/m3 Ord.592

- - - - - -

8. Pulberi in suspensie

mg/m3 STAS 12574

147 - 0.022 0.112 0.06607

HD

9. PM10 g/m3 Ord. 592

22 - 11.34 41.66 26.33 HD

10. Pulberi sedi-men-tabile

g/m2/luna

STAS 12574

37 - 2.77AR 15.09 HD

6.716 AR HD

In tabelul 1.15. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna mai, în Regiunea Vest:

Tabel 1.15 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna mai 2011

Tip Statie

Statia Poluant UM Valoare

minimaoraralunara

Valoare medie oraralunara

Valoare maxima

oraralunara

Nr depasiri Obs

Prag Tinta

/informar

e

Val limita

TRAFIC AR1AR3CS4CS3TM1TM5

SO2 µg/m3 0.38 CS3

15.87 41.84 CS4

- AR1AR3CS3 CS4TM1TM5

1414

NO2 µg/m3 0.22 TM5

20.95 97.59 TM1

- - AR1 AR3 CS4 TM1 TM5

NOX µg/m3 4.13 AR3

27.82 286.53 AR3

- - AR1 AR3

NO µg/m3 1.24 AR3

6.53 136.69 AR3

- - AR1 AR3

CO mg/m3

0.0201AR3

0.255 2.09 AR3

AR1AR2TM1 TM5

O3 µg/m3 4.09 58.63 117.71 - - AR3PM 10 automat

µg/m3 0.41 AR1

25.08 99.56 AR1

- 3 AR1 AR3 CS3 CS4TM1 TM5

PM 10 gravimetric

µg/m3 4.00 TM5

32.62 58.15 TM1

- 4 TM1 TM5

Benzen µg/m3 0.25 CS3

1.99 24.69 AR3

- - AR1AR3 CS3 CS4TM1 TM5

Cd µg/m3 0.66 TM5

1.50 3.44 TM5

TM1 TM5

Pb µg/m3 0.002 TM5

0.013 0.039TM1

TM1 TM5

Ni ng/m3 0.50 TM5

1.60 5.38 TM1

TM1 TM5

URBAN AR2HD1TM2

SO2 µg/m3 0.65 HD1

7.93 66.90 HD1

- - AR2 HD1TM2

NO2 µg/m3 0.06 HD1

10.57 180.12 AR2

- - AR2 HD1

NOX µg/m3 4.74 25.84 288.08 - - AR2NO µg/m3 015 5.92 92.46 - - AR2CO µg/m3 0.00

HD10.08 4.07

AR2- - AR2

HD1 TM2

O3 µg/m3 1.32 HD1

44.70 134.91 AR2

1PT - AR2HD1 TM2

PM 2.5 gravimetric

µg/m3 3.82 8.28 12.81 TM2

PM 2.5 µg/m3 3.82 8.10 13.57 - - AR2TM2

PM10 µg/m3 8.84 16.58 21.98 - HD1SUBUR TM3 SO2 µg/m3 4.24 7.05 27.99 - - TM3

1515

BAN TM6 TM6 TM3 TM6 NO2 µg/m3 2.41

TM3 6.7 19.36 TM6 - - TM3

TM6CO µg/m3 0.01

TM3 0.19 0.52 TM6 - - TM3

TM6 O3 µg/m3 21.82 63.92 117.48 TM3 Benzen µg/m3 0.43

TM6 1.64 13.20 TM3 - - TM3

TM6 PM10 automat

µg/m3 1.82 TM6 13.27 29.32

TM6 - - TM3 TM6

PM10 gravimetric

µg/m3 4.18 TM6 15.825 27.80

TM6 - - TM3 TM6

INDUSTRIAL

CS1CS2HD2HD4HD5TM4TM7

SO2 µg/m3 2.05 CS1 6.74 309.19

HD5 - -

CS1 HD2 HD4TM4 TM7

NO2 µg/m3 0.41 TM4 9.40 76.94

TM4 - -

CS2HD2 HD4 HD5TM4 TM7

CO µg/m30.0 HD2, HD4

5.08 4.11 HD2 - -

CS1 CS2HD2HD4 TM4

O3 µg/m3 1.20 HD2 30.88 113.72

HD4 - -

CS1CS2HD2HD4TM4

PM10 automat µg/m3 0.00

HD2 14.49 85.07 HD5 - -

HD2HD4HD5TM4TM7

Benzen µg/m3 0.45 TM7 1.89 8.09

TM7 - - TM7

In luna mai s-au inregistrat depasiri la:- PM10: 22 depasiri ale valorii limita (VL= 120µg/m3 –valoare zilnica pentru

protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima inregistrata fiind de 105.65 µg/m3 (88.04 % fata de VL)

- O3: 3 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima inregistrata fiind de 156.15 µg/m3.

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR.Calitatea precipitatiilor prelevate in luna mai, in regiunea Vest este redata in tabelul

urmator:

1616

Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna mai

Indicatorul Interval valoriAPM-uri care

analizeaza

- pH 4.43(CS) – 10.62(CS) AR CS TM

- aciditate, mEq/l 53 (AR) – 400(CS) AR CS

alcalinitate, µEq/l 43(TM) – 602(TM) CS TM

-conductivitate, μS/cm

7.60 (CS) – 455(TM) AR CS TM

- sulfati, mg/l < 1 (TM)– 67(TM) CS TM

- azotati, mg/l 0. 66(CS) – 3.32(CS) CS

- azotiti, mg/l <0.05 (CS) – 0.68 (CS) CS TM

- cloruri, mg/l 0.0(TM) – 7.10 (CS) CS TM

- amoniu, mg/l 0.05 (TM) – 6.07 (CS) AR CS TM

- ioni de calciu, mg/l 0.21 (TM) – 32.06 (CS) CS TM

- ioni de magneziu, mg/l

0.13 (TM) – 9.60 (CS) CS TM

- ioni de sodiu, mg/l 0.16– 3.60 CS

- ioni de potasiu, mg/l 0.05 – 4.03 CS

-duritate,0 G 0.35 – 8.74 TM

- reziduu fix la 105o, mg/l

17 -76 TM

- suspensii totale mg/l

5 - 56 TM

Au fost analizate, in total, 46 probe de precipitatii: 10 probe in jud. AR (2 puncte de prelevare), 21 probe din jud. CS (7 puncte de recoltare) si 15 probe in jud TM. S-au inregistrat ploi cu pH <5.6 in jud Caras – Severin.

In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de specificul economic al judetelor. In general, se produce poluarea aerului ambiental cu pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL. Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei traficului are aceleaşi cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi.

Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective să poată funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor,

1717

realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.ce depasesc CMA si VL.

In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.

In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa.

Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice (SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de zgura de la Calan si Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin prezenta haldelor se steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneştiPrincipalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti

1818

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

JUDETUL ARADPentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului si implicit a factorului

uman, se fac determinari de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) in cateva intersectii aglomerate ale orasului, pe unele strazi intens circulate si in diverse parcuri din municipiul Arad.

Valorile determinarilor medii pentru luna mai, sunt prezentate in tabelul 2.1.

Tab. 2.1 Determinarile medii ale nivelului de zgomot in luna mai 2011, in judetul Arad

Nr.crt. Zona CMA

db(A)L ech.db(A)

MAXdb(A)

MINdb(A)

1 Calea Iuliu Maniu 70 72,4 82,0 61,82 Intersectia Podgoria 70 70,6 85,4 56,13 P-ta UTA 70 70,8 87,0 53,64 Str. C. Brancoveanu 65 65,8 81,4 46,9

5 P-ta Mihai Viteazul (Limita de incinta) 65 66,4 78,7 50,7

6 Str. Voinicilor – posta 70 72,5 85,6 55,07 Centura Subcetate 1 70 74,6 93,0 54,38 Subcetate 2 – intersectie 70 71,1 81,9 53,19 Parcuri 65 53,0 67,9 40,2

Din datele prezentate, se constata ca, in luna mai, in afara de zona parcurilor, in toate zonele monitorizate ale municipiului, valorile inregistrate depasesc valoarea limita admisa. Zonele in care s-a depasit valoarea limita admisa, sunt zone caracterizate in general de o afluenta mare a traficului auto.

JUDETUL CARAS SEVERIN

In  cursul  lunii mai 2011  A.P.M.  Caras-Severin  a  efectuat  masuratori, in ceea ce priveste traficul rutier, intr-un singur punct al retelei municipiului Resita – “Universal-Autogara” RESITA. Determinarile s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7.00 - 23.00 la intervale de 30 minute acoperindu-se intregul interval si totalizand 32 de determinari pentru punctul mentionat. In urma prelucrarii masuratorilor efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Tab.2.2. Rezultatele masuratorilor nivelului de zgomot intre orele 07.00 - 23.00 la punctul “ Microraion II” Resita – mai 2011

Nr. crt. Interval LEQ LMIN LMAX1. 07.00-07.30 70,4 46,3 84,42. 07.30-08.00 71,8 50,7 87,63. 08.00-08.30 70,5 48,9 96,04. 08.30-09.00 69,5 52,2 81,95. 09.00-09.30 70,5 51,1 86,36. 09.30-10.00 71,6 54,5 85,97. 10.00-10.30 71,2 52,6 88,68. 10.30-11.00 72,3 54,3 86,9

1919

9. 11.00-11.30 69,2 53,6 82,810. 11.30-12.00 70,7 54,7 88,911. 12.00-12.30 72,0 53,9 87,812. 12.30-13.00 70,8 53,5 87,513. 13.00-13.30 71,7 54,7 86,314. 13.30-14.00 70,5 53,9 84,515. 14.00-14.30 69,3 54,4 88,616. 14.30-15.00 69,2 51,8 86,217. 15.00-15.30 71,4 53,2 92,418. 15.30-16.00 69,2 52,6 85,819. 16.00-16.30 69,7 49,8 81,120. 16.30-17.00 72,3 55,4 93,521. 17.00-17.30 71,5 56,5 89,822. 17.30-18.00 69,2 51,9 84,123. 18.00-18.30 68,8 52,8 88,724. 18.30-19.00 69,9 53,7 83,825. 19.00-19.30 72,3 54,0 90,226. 19.30-20.00 73,5 54,9 94,827. 20.00-20.30 72,1 53,2 91,328. 20.30-21.00 71,8 53,0 90,229. 21.00-21.30 68,4 49,1 85,730. 21.30-22.00 67,3 48,2 83,531. 22.00-22.30 68,6 46,5 85,832. 22.30-23.00 67,7 47,3 80,8

Medii 70,47 46,3 96,0

Media nivelului de zgomot echivalent, in intervalul diurn 7.00 – 23.00, pentru strada de categoria tehnica ll, de legatura, se situeaza sub 70 dB. Valorile nivelului de zgomot maxim (de varf) depasesc valoarea de 80 dB.

De asemenea au mai fost efectuate 6 determinari ale nivelului de zgomot echivalent dupa cum urmeaza :

Tab.2.3. Determinari ale nivelului de zgomot echivalent

Zona functionala Punct de măsurare

Nivel de zgomot (dB)

Valoarea admisibilă

dBLeq Lmin Lmax

Parcaje auto

Plus

90CarrefourUniversitateNera

Zone feroviare Gara de Nord 70Gara de Sud

Parcuri, zone de recreere

P. Siderurgistului

45P. TricoloruluiP. CopiilorP. Nera

scoli, crese, gradinite Gen. 9 75Lic. Ș. AnghelLic. Tietz

2020

Gradinita nr. 4 72,5 62,4 80,6

Piete, spatii comerciale,

restaurante în aer liber

Piata Nord 66,2 60,1 75,3

65Piata Sud 65,8 61,7 73,8Complex Victoria 68,4 65,4 79,6Complex Intim 61,8 55,9 73,4Terasa Flora 66,5 59,5 77,6

Nu s-au efectuat expertize in regim de prestari serviciiJUDETUL HUNEDOARA

In luna mai 2011 in judetul Hunedoara s-au efectuat 46 masuratori de zgomot, cu frecventa de masurare lunara (22 puncte de monitorizare) si saptamanala (6 puncte de monitorizare), in zonele cu trafic rutier intens, in zone industriale si de locuinte, parcuri si scoli, precum si in zona pietelor agroalimentare. La efectuarea acestor masuratori s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238.

In urma masuratorilor efectuate in luna mai 2011, pe teritoriul judetului Hunedoara, s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, fata de limita admisa conform STAS 10009/88, dupa cum urmeaza:

- in zonele rezidentiale intr-un numar de 4 puncte: str. Paroseni din localitatea Paroseni, str. P-ta Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petrosani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni si str. Atelierelor din localitatea Simeria;

- la limita functionala a zonelor de recreere, intr-un singur punct din localitatea Hunedoara - Parc Central;

- la limita zonelor functionale a pietelor agroalimentare, intr-un singur punct, respectiv Piata Obor din localitatea Hunedoara;

- pe strazi de diferite categorii tehnice: intr-un singur punct din Barbateni, pe strada de categorie tehnica II;

- la limita functionala a zonelor industriale, intr-un singur punct din localitatea Chiscadaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A.

.Valorile nivelului de zgomot, inregistrate in luna mai 2011, sunt prezentate in

tabelele urmatoare: Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare lunara,

mai 2011

Nr. crt

Tipul de zona in care s-aefectuat masuratoarea

Val. admis

adB

MediadB

MinimadB

MaximadB

Dep.dB

1. Hunedoara – Parc Central 45 52,7 43,2 78,4 7,72. Hunedoara – Piata Obor 65 70,2 46,1 97,6 5,23. Hunedoara – Parcare OE 2 90 69,8 57,4 86,24. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 50,9 41,4 68,95. Calan – str. Independentei categ.

tehn. IV ( de deservire locala )60 58,7 46,5 69,6

6. Deva – intersectia str. Oituz cu Eminescu (cat. tehnica II)

70 66,7 55,3 79,7

7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I – magistrala

75-85 77,6 55,6 96,4

8. Deva - parcare Mall Piata 90 79,5 45,6 95,79. Deva – Cartier Micro 15 60 54,3 41,8 66,510. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 55,9 42,0 66,111. Deva – Sc. Regina Maria 75 72,0 55,4 90,3

2121

12. Deva – str. cat. tehn. IV ( de deservire locala ) Aurel Vlaicu

60 54,0 44,2 73,6

13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni mina

50 64,5 38,5 82,7 14,5

14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 70,7 37,6 83,1 20,715. Barbateni – centru-str categ.II, Euro

Rink70 73,6 62,7 83,9 3,6

16. Petrosani Cartier Aeroport – locuinte, str. P- ta Dacia

50 75,5 66,2 84,9 25,5

17. Petrosani – Magistrală (str. categ. tehnica I)

75-85 69,5 60,1 76,5

18. Brad – Magistrala trafic greu (str.categ. tehnica I)

75-85 79,6 54,3 93,5

19. Brad – Magistrala (str. categ. tehnica I) vis a vis de Primarie

75-85 75,3 49,6 91,4

20. Hateg – Magistrala (str. categ. tehnica I)

75-85 74,5 55,2 86,9

21. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carmeuse S.A.

65 67,8 58,7 76,4 2,8

22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement S.A.

65 63,2 48,5 75,6

Tab. 2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare saptamanala mai 2011

Nr. crt

Tipul de zona in care s-a

efectuat masuratoarea

Perioada Val. admisa

DB

MediaDB

MinimaDB

Maxima

DB

Dep.DB

1. Hunedoara – Magistrala

(str. categ. tehnică I)

02.05-08.05.2011 75-85

74,2 66,5 87,4

09.05-15.05.2011

72,4 47,7 87,0

16.05-22.05.2011

70,9 56,4 88,0

23.05- 29.05.2011

71,8 53,4 89,6

2. Calan – Drumul Naţional

(Magistrală) INTERSECŢIE

02.05-08.05.2011 75-85

70,1 59,8 85,3

09.05-15.05.2011

73,2 59,1 81,5

16.05-22.05.2011

72,3 46,1 83,5

23.05- 29.05.2011

72,3 57,0 90,1

3. Deva – varianta trafic rutier

02.05-08.05.2011 75-85

77,8 59,2 89,6

09.05-15.05.2011

77,6 65,4 85,2

16.05-22.05.2011

76,8 56,4 90,1

2222

23.05- 29.05.2011

77,8 59,4 73,5

4. Simeria – Magistrala (str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica

02.05-08.05.2011 75-85

71,4 57,5 88,3

09.05-15.05.2011

72,7 48,3 84,8

16.05-22.05.2011

79,5 47,8 86,7

23.05- 29.05.2011

75,1 46,5 85,7

5. Simeria locuinte –Str. Atelierelor (vis a vis de

magazinul Profi)

02.05-08.05.2011 50

55,2 41,6 65,2 5,2

09.05-15.05.2011

52,6 49,8 75,4 2,6

16.05-22.05.2011

57,6 45,9 80,8 7,6

23.05- 29.05.2011

55,3 42,0 74,3 5,3

6.Sîntuhalm – Magistrala(str. categ. tehnica I)vis a vis de Petrom

02.05-08.05.2011 75-85

54,0 48,7 67,7

09.05-15.05.2011

74,5 53,2 86,3

16.05-22.05.2011

79,5 47,1 87,6

23.05- 29.05.2011

76,0 53,5 83,6

JUDETUL TIMIŞIn luna mai 2011 au fost efectuate masurari de acustica urbana in cadrul actiunii de

actualizare a bazei de date, la cererea unor societati si la solicitarea GNM. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de traficul rutier si de activitatea unor societati, pe timp de zi si noapte, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88, in zonele rezidentiale si din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului Timisoara.

Tab. 2.6 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de zi in urma solicitarilor:

Nr. Crt. Zona Lech

[dBA]Lech MA

[dBA]1. S.C. F.I.R.E. "ELECTRICA SERV" S.A. 54,7 65,02. SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL 66,1 65,03. SC S&S FULL TRADING SRL 63,1 50,04. SC KAOLA S.R.L. 52,5 50,0

* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare.

Tab. 2.7 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de zi in cadrul actiunii de actualizare a bazei de date:

Nr. Crt. Zona Lech

[dBA]Lech MA

[dBA]2323

1. Complex, Str.Alexandru Vaida Voievod 53,0 50,0

Tab. 2.8 Masuratori de acustica urbana efectuate la solicitarea GNM, in urma unor sesizari, (pe timp de noapte).

Nr. Crt. Zona Lech

[dBA]Lech MA

[dBA]1. Sannicolau Mare, Calea lui Traian nr.2

SC FUNCTIONAR GAMMING SRL 74,2 40,0

2. Sannicolau Mare, Str. Horia nr. 7SC DUSAN SRL 60,9 40,0

* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare.

In luna mai s-au efectuat un numar de 7 determinari de acustica urban. S-au inregistrat 6 depasiri ale limitei maxime admise, ceeace reprezinta un procent de 85,71% depasiri din numarul total de masurari. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.

La nivelul Regiunii Vest, in luna mai 2011 s-au efectuat un numar de 100 masuratori lunare, inregistrandu-se 64 de depasiri. Cea mai mare valoare inregistrata a fost de 97,4 dB, fiind inregistrata in judetul Hunedoara.

Tab.2.7. Masuratori efectuate in luna mai la nivel de Regiune Vest :

Nr. Crt

.Judetul

Nr.masură

tori

CMA(dB)

Nr. depasiri Maxima(dB)45 50 60 65 70 75 75-

85 90

1 Arad 9 x x 9 93,0

2 Caras Severin 38 x 38 96,0

3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 11 97,64 Timis 7 x x 6 74,2

2424

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

JUDEŢUL ARAD

Valorile masurate la determinarile radioactivitatii in luna mai 2011 din judetul Arad, sunt prezentate in tabelul urmator.

Tab.nr.3.1. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna mai

Nr.crt

Factor de mediu Minima Media Maxima Data

maxNivel

atenţionare

Obs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

1.01 ± 0.02 4.17 11.4 ± 0.23 10 10

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0.54 ± 0.01 1.15 2.39 ± 0.05 13 10

3 Depuneri(Bq/m2zi) <0.4 <1.6 7.8 ± 0.78 23 200 precipitatii

4 Mureş(Bq/mc) < 130 < 210.7 316.0 ±45.57 2 2000 sediment

5 Vegetatie (Bq/Kg) 171.6 ± 16.4 258.7 417.5 ± 22.3 5 -

6 Sol (Bq/Kg) 428.6 ± 62.3 490.9 575.5 ± 63.1 27 -

7Doza abs.(microGy/h

)0.072 0.099 0.128 2 0,250

Valorile masurate in luna mai s-au incadrat in limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri si aerosoli s-au datorat conditiilor meteo.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERINIn luna mai, laboratorul de radioactivitate a efectuat masuratori ale radioactivitatii

betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta si sol necultivat. Mai jos se prezinta centralizatorul statistic pentru luna mai 2011:

Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna mai 2011

Nr.crt

Factor de mediu Minima Media Maxima Data

maxNivel

atenţionare

Obs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

1.30 3.20 4.50 18 10

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0.50 1.10 2.40 05 10

3 Depuneri <0.81 2.30 13.34 25 2002525

(Bq/m2zi)

4 Apa bruta(Bq/mc) <0.25 0.35 0.38 02 2000

5Apa

potabilă(Bq/mc)

- - - -

6 Vegetatie (Bq/Kg) 0.14+0.03 0.16 0.20+0,03 26

7 Sol (Bq/Kg) 0.22+0.06 0.27 0.32+0,06 06

8Doza abs.(microGy/h

)0.087 0.092 0.133 06 0,250

In luna mai, datorita conditiilor meteo, nu s-au prelevat probe pentru programul special.

JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea radioactivitatii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu. Monitorizarea s-a efectuat la Statia de radioactivitate Deva, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitorizare, statie ce face parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului.

Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in luna mai 2011, nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in luna anterioara si sunt sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte, diferentele inregistrate fiind datorate evolutiei factorilor meteorologici.

Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna mai 2011 in judetul Hunedoara

Nr.crt

Factor de mediu Minima Media Maxima Data

maxNivel

atenţionare

Obs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

0,94 3,41 5,96 24 10

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0,36 1,02 1,69 01 10

3 Depuneri(Bq/m2zi) 0,40 0,82 2,56 29 200

4 Apa bruta(Bq/mc) 228,8 557,2 1465,5 16 2000

5Apă

potabilă(Bq/mc)

- - -

6 Vegetatie (Bq/Kg) 229,3±21,0 271,1 336,3±26,4 19

7 Sol (Bq/Kg) 384,2±40,7 483,5 601,6±50,8 27

2626

8Doza abs.(microGy/h

)0,073 0,080 0,101 16 0,250

JUDEŢUL TIMIŞ

In luna mai 2011, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, apa potabila, sol necultivat si vegetatie spontana.

Tab.nr.3.4. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna mai 2011 in judetul Timis

Nr.crt

Factor de mediu Minima Media Maxima Data

maxNivel

atenţionare

Obs.

1Aerosoli ora

7 (8) (Bq/m3)

1,30 5,76 9,80 14 10

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0,90 1,97 3,80 24 10

3 Depuneri(Bq/m2zi) 1,00 2,30 8,20 01 200

4 Apa bruta(Bq/mc) 0,30 0,43 0,64 10 2000

5Apă

potabilă(Bq/mc)

- - - - -

6 Vegetatie (Bq/Kg) 0,23 0,23 0,23 26

7 Sol (Bq/Kg) 0.94 0.94 0.94 13

8 Doza abs.(microGy/h) 0,090 0,105 0,128 06 0.250

La nivelul Regiunii Vest, in luna mai, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au efectuat masuratori asupra probelor de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta si determinari de doza gama absorbita in mediu.

Datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca in cursul lunii mai 2011 nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factorii de mediu monitorizati.

Tab.nr.3.5.:Valorile maxime inregistrate in luna mai 2011 in Regiunea Vest

Nr.Nr. CrtCrt

Factorul deFactorul demediumediu UMUM ValoareaValoarea

maximamaximaJudetul inJudetul in care s-acare s-a

inregistratinregistrat

1 Aerosoli atmosfericiAspiratie 02-07 Bq/m3 11.4 ± 0.23 AR

2 Aerosoli atmosferici Bq/m3 3,80 TM2727

Aspiratie 08-13

3 Depuneri atmosferice Bq/m2*zi 13.34 CS

4 Apa bruta Bq/m3 1465,5 HD5 Apa potabila Bq/m3 -6 Vegetatie Bq/Kg 417.5 ± 22.3 AR7 Sol Bq/Kg 601,6±50,8 HD8 Debit doza gamma μGy/h 0.133 CS

2828

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ

In luna mai , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 95 sectiuni de control de monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile:Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti;Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.

JUDETUL ARADRâul Crişul Alb

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în luna mai 2011, în bazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasat pe cursul principal Crişul Alb-Gurahonţ, Crişul Alb – Ineu şi Crişul Alb – Vărşand.

Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb

Nr crt

Cursulde apă

Secţiunea de supraveghere

Categoria de calitate

RO Nutri-enţi

Salini-tate

Polu-anţi

toxici

Alţi indica-

tori

Indicatori depăşiţi

1 Crişul Alb Gurahonţ I I I - - -2 Crişul Alb Ineu I I I - - -3 Crişul Alb Vărşand I I II II - -

4 Canalul Morilor Vărşand II III III - -CCO –Cr = 29 mg/l, P-PO4=

1,086 mg/l, Ptot= 1,234 mg/l

5 Canalul Morilor Seleuş I I I - - -6 Sebiş Sebiş I I I - - -7 Tacaşele Avram Iancu I I I - - -8 Teuz Tămaşda II I I - - -9 Gut Şicula II I I - - -10 Hălmăgel Sărbi I I I I II -11 Sebiş Prăjesti I I I I II -12 Cigher Zărand I II I - - -13 Beliu Beliu-Tauţ I II I - - -14 Matca Zărand-Seleuş I II II - - -

Râul MureşRezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate.

2929

C.2. Regimului oxigenului: În secţiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de oxigen se prezintă astfel:

-în secţiunea Arad calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II –a de calitate, înregistrându-se depăşiri la CCOCr.-în secţiunile Nădlac, Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de calitate, nu s-au înregistrat depăşiri.

Regimul de oxigen este influenţat puternic de condiţiile climaterice:-temperatura care influenţează viteza reacţiilor degradative şi solubilitatea O2 în

apă; -precipitaţiile care au un efect de diluţie.

În secţiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel: -pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a, fiind depăşiţi

următorii indicatori: oxigen dizolvat.,CBO5 şi CCOCr.-pe Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi

următorii indicatori: oxigen dizolvat.,CBO5 şi CCOCr.

C.3. Regim de nutrienţi:-în secţiunile Arad şi Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de

calitate , fiind depăşită clorofila.-în secţiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în clasa a II-a de calitate, fiind

depăşiţi fosfaţii şi azotiţii.-în secţiunea Săvârşin calitatea apei se încadrează în clasa I de calitate, fiind

depăşiţi azotiţii.-pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a de calitate,

înregistrându-se depăşiri foarte mari la NH4, NO2, P,N, PO4.-în secţiunea Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a,

înregistrându-se depăşiri foarte mari la PO4, NH4, P, N, NO2.

C.4. Salinitatea:S-a determinat numai pentru secţiunile Nădlac şi Săvârşin.

-în secţiunea Nădlac apa corespunde clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri la cloruri, sodiu şi sulfaţi.

-în secţiunea Săvârşin s-a analizat numai reziduu fix, care nu a fost depăşit.

C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală: S-a determinat numai pentru secţiunea Nădlac.

-în secţiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei I s-au înregistrat depăşiri la mangan, nichel şi bariu.

C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi: S-a determinat numai pentru secţiunile Nădlac şi Săvârşin.

-în secţiunea Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a , înregistrându-se depăşire la fenoli.

-în secţiunea Săvărşin calitatea apei se încadrează în clasa I; nu s-au înregistrat depăşiri.

JUDETUL CARAS – SEVERINReţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române”

- Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent. 3030

În luna mai 2011 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 31 secţiuni cu tip de program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ, cu tip de program de supraveghere.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori chimici relevanţi şi calitatea generală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna februarie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.

În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluenţii Dunării, calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate.

Tabel 4.1.2. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent – mai 2011

3131

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea Regim

OxigenNutrienţi

Salini-tate

Poluanți

toxicispecific

i

Alți indic.chimici

relevanțiGen.

1 Pârâul Rece

Am.cf.Hididel I I I - - I

2 Timiş Sadova I I I - - I3 Timiş Av.cf.Potoc I I I - - I4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului I I I - - I5 Bistra

MăruluiCrâşma I I I I I I

6 Bistra Obreja I I I - - I7 Bârzava Crivaia I I I - - I8 Secul Am.cf.Bârzava I I I - - I9 Bârzava Moniom II II I - - II10 Bârzava Am.cf.Fizeş II II I - - II11 Caraş Caraşova I I I - - I12 Nermed Am.cf.Gelug I I II - - II13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I I - - I14 Jitin Am.cf.Caraş I I I - - I15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I I - - I16 Lişava Am.cf.Caraş I I I - - I17 Caraş Vărădia I I I - - I18 Ciclova Am. Ciclova Română II I I - - II19 Nera Pătaş I I I - - I20 Prigor Am.loc.Putna I I I - - I21 Nera Bozovici I I I - - I22 Steier Am.cf.Miniş I I I - - I23 Miniş Am.cf.Tăria I I I - - I24 Beu Am. păstrăvăria Bei I I I - - I25 Nera Sasca Montană I I I - - I26 Nera Naidăş - - - - - -27 Globul Am.cf. Slătinic I I I - - I28 Belareca Am.cf.Cerna I I I - - I29 Cerna Topleţ I I I I - I30 Valea Mare Am.priză captare

OrșovaI I I I - I

31 Dragostele Am.cf.Berzeasca I I I - - I32 Valea Mare Am.cf. Boşneag I I I - - I

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada mai 2011, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Mureş:

Tabel 4.1.3. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic MureşNr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate C2 RO(regimoxigen)

C3 RN( regim nutrienţi)

C4 S(Salinitate)

C5PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)

C6(alţiindicatorichimicirelevanţi)

SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL1. Mureş /Brănişca I II - - -2. Orăştie /Orăştie I II - - -3. Strei / Petreni I I - - -4. Geoagiu /Geoagiu I I - - -

3232

5. Certej /Bârsau I I - - -6. Bărbat / priza

HunedoaraI I I I I

7. Râul Mare / priza Deva

I I I I I

8. Galbena / Haţeg I I - - -9. Valea Morii/compl.

Carstic CiclovinaI I I I I

10. Caian/Calcarele Dealul Măgura

I I I I I

Bazinul hidrografic Criş:

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna mai 2011 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 4.1.4. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Crişuri

Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea desupraveghere

Categoria de calitate Indicatori caracteristiciRO Nutrienţi Salini-

tate Poluanţi toxicispecifici

Alţi indicatorirelevanţi

1. Crişul Alb Dragu Brad I I I - - -2. Crişul Alb Crişcior II I I I II -3. Crişul Alb Baia de Criş II I I - - -4. Rabiţa Am. Ribiţa I I I - - -5. V. Zinil Capt. Baia de

CrişI I I I II -

Bazinul hidrografic Jiu:Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii

apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna mai 2011, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 38 probe de apă care au însumat 576 indicatori din care:

Ape de suprafaţă: - 10 probe de apă, însumând 250 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr. 161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

3333

Tabel nr. 4.1.5. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. JiuNr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Clasa

generală1. Jiul de Est Livezeni I I I I2. Jiul de Est Petroşani I I I I3. Taia amonte priza I I I I4. Jieţ amonte priza I I I I5. Polatişte amonte priza I I I I6. Jiul de Vest amonte confl. Rostoveanu I I I I7. Jiul de Vest aval confluenţa Braia I I I I8. Buta amonte priza I I I I9. Buta aval priza I I I I10. Izvorul amonte priza I I I I

Lacuri de acumulare:- 2 probă de apă însumând 49 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la

secţiunea: priză si mijloc lac. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe.

JUDETUL TIMIS

1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent In luna mai în judeţ au fost în urmărire un număr de 25 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna martie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-IV .În secţiunile de supraveghere de pe :

râul Bega şi afluenţi - calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizată în secţiunile Luncani, Balinţ, Amonte Timişoara şi s-a încadrat în clasa I-a de calitate, iar în secţiunea Otelec calitatea apei a fost de clasa a III-a din cauza indicatorilor aferenţi grupelor regim de oxigen şi nutrienţi.

Afluenţii Cladova s-au încadrat în clasa a III-a de calitate.

râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-II-a de calitate, excepţie afluentul Şurgani şi Lanca Birda, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei regim de oxigen şi nutrienţi, apa a fost de clasa a IV-a de calitate respectiv a III-a de calitate.

Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a IV-a, la grupa regim de oxigen şi nutrienţi.

râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în limitele clasei a II- a de calitate, excepţie secţiunea Cenei şi Sânmihaiu German, unde a fost de clasa a III-a la regim de oxigen.

râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s-a încadrat în clasa a III-a de calitate.

3434

2.Stadiul calitaţii apei râurilor Bega în secţiunile de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic

Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate excepţie amoniu care s-a încadrat în limitele clasei a IV-a.Oxigenul dizolvat determinat în luna mai a avut valori cuprinse între 2,85 - 5,48 mg/l .

Tabel 4.1.6. Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe luna mai 2011

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

RegimOxigen

Nutrienţi Salinitate

Poluanţi toxici

specifici

Alţi ind. Chimicirelevanţi

General

1 Bega Luncani I I I I - I2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea I I I - - I3 Cladova Am.loc. Cladova III I II - - III4 Bega Balinţ I I I - - I5 Săraz Loc. Saceni SEC6 Biniş Coştei –Ţipari SEC7 Bega Am.Timişoara I I I I I I8 Bega Otelec III III I I II III9 Bega Veche Pişchia II II II - - II

10 Apa Mare Av.cf.Slatina III II II - - III11 Apa Mare Becicherecu Mic II II II - - II12 Bega Veche Sânmihaiu

GermanIII II III - - III

13 Bega Veche Cenei II II III - - III14 Nădrag Am.cf.Timiş I I I - - I15 Spaia Am.cf.Timiş II II I - - II16 Timiş Lugoj I I I I I I17 Timiş Am.cf.Timişana I I I - - I18 Şurgani Chevereş III IV III - - IV19 Pogăniş Otveşti II I I - - II20 Timiş Şag II I I I - II21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad III II II - - III22 Timiş Grăniceri I I I I - I23 Moraviţa Moraviţa II I II - - II24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II I - - II25 Bârzava Partoş IV IV II - - IV26 Aranca Am.Sânnicolau III II III - - III27 Aranca Valcani III II III - - III

In luna mai, pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.

4.2. APE UZATE

3535

JUDETUL ARADÎn bazinul inferior al Mureşului există un număr de 10 surse de poluare, aflate în

evidenţa şi monitoringul SGA Arad, amplasate în judeţul Arad prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna mai 2011

Unitatea Loc./ jud.Frecvenţă

Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi

SC

CO

MPA

NIA

DE

APĂ

AR

AD

SA

ARAD S.E /jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie

PECICA S.E. ARAD

MUREŞ Apă canal populaţie

NH4: 51,1/30 = 1,7

ZONA IND. NV S.E. /ARAD

MUREŞ MORT

MUREŞ

Producţie în domeniul industriei

alimentare

NH4: 93,6/30 = 3,12CBO5: 284,5/200= 1,42CCOCr: 518,5/500= 1,04

LIPOVA/jud. Arad MUREŞ Apă canal populaţie

Evac. staţie epurareNH4: 43,8/30 = 1,46

Evacuare 1NH4: 80,7/30 = 2,69CCOCr: 542/500= 1,08Evacuare 2 NH4: 148/30 = 4,93CBO5: 451,5/250= 1,81CCOCr: 895,5/500= 1,79

NĂDLAC S.E./ jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie

Evac. staţie epurareNH4: 47,25/30 = 1,58

CURTICIS.E./ jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie

Nu sunt depăşiri

C.A.I. CURTICI CURTICI /ARAD

CANAL DESECARE

Fermă zootehnică CBO5: 102,4/25= 4,096CCOCr: 158/125= 1,264NH4: 2,457/2 = 1,23NO3: 421,5/37= 11,39

CET HIDROCARBURI

ARAD MUREŞ Producţie energie electrică şi termică

SC ASTRA VAGOANE SA

ARAD CANAL MUREŞEL

Construcţia şi repararea

materialului rulant (vagoane marfă)

Unitate în insolvenţă

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA

LIPOVA/ARAD

MUREŞ Industrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERINÎn luna mai 2011 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele surse de poluare: SC Aquacaraș - Exploatarea Reșița (4 evacuări), SC Aquacaraș - Exploatarea Caransebeș (2 evacuări), SC Aquacaraș - Exploatarea Băile Herculane, SC Aquacaraș - Exploatarea Oțelu Roșu și SC TMK Reșița (2 evacuări).

3636

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:

Tabel 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi ( mg/l)

SC Aquacaraș Reșița Bârzava Gospodărire comunală

Sta ț ia PECO pH acidAmoniu – 2,5 oriGara de NordCCOCr – 1,93 oriCBO5 – 2,51 oriAmoniu – 2,71 ori

SC Aquacaraș Caransebeș Timiș Gospodărire comunală

By passAmoniu – 3,22 oriEv. FinalăAmoniu – 1,5 ori

SC Aquacaraș Oțelu Roșu Bistra Gospodărire comunală Amoniu – 4,8 ori

Au fost efectuate determinări în regim de prestări servicii la SC Trapezio Textile SRL Reșița și SC Hidroconstrucția SA Caransebeș, totalizând 90 determinări.

JUDETUL HUNEDOARADin rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului

Hunedoara în perioada mai 2011, situaţia apelor uzate este următoarea:

Bazinul hidrografic Mureş: Au fost verificate 14 unităţi, la care s-au efectuat analize de control la indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate.

Tabelul 4.2.3 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mures

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

2. SC AVIS 3000 SA

Şoimuş/ Hunedoara

r.Mureş Abatorizare carene pasăre

Evacuare staţie epurareAmoniu 1,43

Bazinul hidrografic Criş:

Tabelul 4.2.4 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Cris

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

1. SC Apa Prod SA Deva suc. Brad

Brad/Hune-doara

Crişul Alb - evacuare ape uzatePtot 3,74/2

Bazinul hidrografic Jiu:3737

S-au recoltat 26 probe însumând 297 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna mai variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.

În luna mai 2011 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor.

Tabelul nr. 4.2.5. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic JiuNr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

1. SC ASVJ PetroşaniSt. Lonea Blocuri

Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească

NH4 + 1,67

5.STAREA CALITATII SOLULUIÎn cursul lunii mai 2011, au fost efectuate analize de sol de catre APM Arad si APM Hunedoara.

În luna mai s-au efectuat un număr de 3 analize de sol în judeţul Arad: la Nădlac, Vladimirescu pădure şi Vladimirescu fostul Combinat chimic, unde s-au recoltat probe din 6 puncte. Valorile determinărilor, pentru monitorizarea solului sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5.1.

Localitate Vladimirescu pădure Vladimirescu fostul CICh Nădlac

Adâncime, cm 0-7 7-15 0-7 7-16

Indicatori

pH 6,7 6,8 7,1 7,0 6,9 5,5 7,0 6,5 7,8 7,9

Humus, % 3,14 3,07 2,31 2,15 2,48 1,95 2,07 1,78 1,83 1,54

P asim., ppm 74 58 27 22 30 25 44 38 60 54Kasim., ppm 220 205 195 177 180 115 124 148 215 202Al mobil, mg/100 g solT, %

SB, %V grad sat baze, %Sh, mg/100 g solAzot amoniacal, ppm 2 3 1 4 1 5

Azot nitric 17 15 18 20 10 8

Textură, %

Nisip grosier 3,0 8,1 1,0 0,8

Nisip fin 38,7 39,1 35,7 37,4

Praf 15,4 18,3 22,8 23,1

Argilă fizică 33,1 32,4 44,7 47,8

Argilă 20, 20,4 40,5 38,73838

2

În cursul lunii mai 2011, au fost efectuate analize de sol de către Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, pentru următoarele metale: Pb, Cd, Cu, Cr, Fe, Zn şi Ni după cum urmează:

Tabel nr. 5.2. Determinări de metale din solNrcrt Zona

prelevăriisolului

Adâ

ncim

ea p

re

levă

rii s

olul

ui

(cm

)

Indicatorimg/kg substanţă uscată

Cu Cd Cr Pb Fe Zn Ni

1.

Deva

0 - 20 9,21 0,22 18,21 10,88 613,4 66,98 15,21

30 - 409,03 0,17 19,77 9,93 588,9 43,15 14,08

2. Deva

0 - 20 8,77 0,23 16,88 8,81 499,3 41,8 13,11

30 - 40

8,53 0,08 15,99 8,54 483,5 38,4 13,21

C.M.A. (valori normale) cf. Ordinului nr. 756/1997

20 1 30 20 - 100 20

3939

6.GESTIUNEA DESEURILORÎn tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în mai 2011, în Regiunea Vest.

Nr.crt. APM Denumire material stoc/ t  

Cantitate / tone  

Stoc/ tone

apr. 2011 colectată valorificată eliminată mai.2011

    REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA        

1 Arad

1. Deşeuri municipale 0 11608.2 39.98 11568.22 02. Sticlă 19.33 0.83 0 0 20.163. PET 13.66 24.84 27.29 0 11.214. PE 74.35 52.27 39.37 32.16 55.095. Hârtie/carton 202.66 944.63 878.50 0 268.796. Uleiuri uzate 12.88 17.21 13.53 0 16.567. PCB/PCT 0 0 0 0 08. Acumulatori auto 19 52.09 47 0 24.099. Anvelope uzate 176.45 270.93 298.61 0 148.77 Deşeuri lemnoase total, din care 885.41 1299.58 1390.24 0 794.7510. rumeguş 405.18 281.62 235.55 0 451.2511. alte deşeuri lemnoase 480.23 1017.96 1154.69 0 343.512. Deşeuri spitaliceşti 0 13.68 0 13.68 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 4.03 17 17 0 4.0314. Deşeuri textile 0 303.89 0.3 303.59 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 11262.66 0 11262.66 02. Sticlă 37.86 3.32 0   41.183. PET 18.162 45.99 45.99   18.1624. PE 15.737 6.886 6.88   15.7435. Hârtie/carton 0 99.34 99.34   06. Uleiuri uzate 44.231 2.028 1.02   45.2397. PCB/PCT 0       08. Acumulatori auto 30.933 7.985 6.311   32.6079. Anvelope uzate 79.38 0 0   79.38 Deşeuri lemnoase total, din care 561.56 128.68 517.395   172.845

10. rumeguş 422.119 44.1 431.977   34.24211. alte deşeuri lemnoase 139.441 84.58 85.418   138.60312. Deşeuri spitaliceşti 0 4.807   4.807 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 1.895 1.18     3.07514. Deşeuri textile 3.18 0.27     3.45

3 Hunedoara

1. Deşeuri municipale 0 8038.826 209.711 7829.115 02. Sticlă 0 33 33   03. PET 41.199 28.9 38.916   31.1834. PE 99.025 131.789 148.353   82.4615. Hârtie/carton 414.198 381.91 527.255   268.8536. Uleiuri uzate 46.735 1.08 0   47.8157. PCB/PCT 0       08. Acumulatori auto 33.055 58.113 58.155   33.0139. Anvelope uzate 4007.67 1520.65 994.318   4534.002 Deşeuri lemnoase total, din care 6650.442 2331.521 2364.69   6617.27310. rumeguş 3217.256 908.579 946.567   3179.26811. alte deşeuri lemnoase 3433.186 1422.942 1418.123   3438.00512. Deşeuri spitaliceşti 0 6.69   6.69 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 8.936 0.811 0.08   9.66714. Deşeuri textile 0       0

4 Timiş

1. Deşeuri municipale 228601 16971 5669 1403 2385002. Sticlă 446.35 0 0 0 446.353. PET 266.25 44.48 38.1 0 272.634. PE 412.3 360.794 336.49 0 436.6045. Hârtie/carton 993.056 1398.304 1352.849 0 1038.5116. Uleiuri uzate 40.132 23.551 15.778 0 47.9057. PCB/PCT 0 1.13 0 1.13 08. Acumulatori auto 101.374 75.54 51.93 0 124.9849. Anvelope uzate 354.498 320.7 320.7   354.498 Deşeuri lemnoase total, din care 938.609 947.809 937.236 0 949.18210. rumeguş 599.169 632.555 558.702 0 673.02211. alte deşeuri lemnoase 339.44 315.254 378.534 0 276.1612. Deşeuri spitaliceşti 0 25.967 0 25.967 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 77.045 36.79 81.06 0 32.77514. Deşeuri textile 114.182 23.836 25.314 0 112.704

 

  1. Deşeuri municipale 228601 47880.686 5918.691 32062.995 238500

TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 503.54 37.15 33 0 507.693. PET 339.271 144.21 150.296 0 333.1854. PE 601.412 551.739 531.093 32.16 589.8985. Hârtie/carton 1609.914 2824.184 2857.944 0 1576.1546. Uleiuri uzate 143.978 43.869 30.328 0 157.5197. PCB/PCT 0 1.13 0 1.13 08. Acumulatori auto 184.362 193.728 163.396 0 214.6949. Anvelope uzate 4617.998 2112.28 1613.628 0 5116.65 Deşeuri lemnoase total, din care 9036.021 4707.59 5209.561 0 8534.0510. rumeguş 4643.724 1866.854 2172.796 0 4337.78211. alte deşeuri lemnoase 4392.297 2840.736 3036.765 0 4196.26812. Deşeuri spitaliceşti 0 51.144 0 51.144 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 91.906 55.781 98.14 0 49.54714. Deşeuri textile 117.362 327.996 25.614 303.59 116.154

7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

În cursul lunii mai, în cadrul Compartimentului Arii Protejate, s-au realizat următoarele:S-au emis 7 puncte de vedere către Serviciul Reglementări., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifică dacă, locaţia activităţii, care se supune, obligaţiilor de mediu, se află pe raza ori în vecinătatea unei arii naturale protejate, declarată prin acte normative în vigoare şi constituie un răspuns, la documentaţiile înregistrate la sediul APM Arad. S-au întocmit 4 raportări:

- către Prefectură, referitoare la activitatea lunară din cadrul compartimentului,- către MBD, referitoare la activitatea lunară din cadrul compartimentului,- către ARPM Timişoara referitoare la fişa judeţului - în data de 15 a fiecărei luni din an.- către SR, referitoare la actele emise de către AP în conformitate cu Ordinul nr.

135/2010 şi la evaluarea adecvată;Autorizaţii de mediu: s-au emis un număr de 8 Autorizaţii de mediu conform Ord 410/2008, în cursul lunii mai 2011.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

În luna mai s-au desfășurat următoarele activități:Au fost analizate și s-au eliberat referate de specialitate, pentru :

- Modernizare străzi Şuşca - Comuna Pojejena; - Modernizare străzi Radimna - Comuna Pojejena;- Stabilizare versant Teregova-Armeniş - CFR SA Regionala Timişoara;- Refacere sfert de con Armeniş - CFR SA Regionala Timişoara;- Lucrări construire service auto - SC Zerveşti Auto Service SRL;- Fermă piscicolă Iaz - SC N&D Kandora SRL;- Centru de sănătate Dumbrava Minunată - Asociaţia Farmamed;- Grădiniţa cu program prelungit - Comuna Coronini;- Amenajare drum forestier - Primăria Văliug;- Amenajare sistem drumuri forestiere - Composesoratul Bucova;- Parc eolian Pojejena - SC CS Wind Project SRL;- Cariera Topleţ - SC General Di SA;- Clubul sportiv RIDE COMPETITION;- Amenajare drumuri forestiere - Comuna Cornereva.

S-a participat la 9 ședințe CAT.Au fost eliberate 2 autorizații de mediu pentru recoltarea şi achiziţionarea de plante din flora sălbatică: SC Arfungo Comimpex SRL și SC Loial Impex SRL.Alte activități:

Au fost transmise 3 adrese

JUDETUL HUNEDOARA În perioada 01.04.2011 – 30.04.2011 s-au efectuat 6 controale în teren pentru verificarea stării de sănătate a habitatelor/speciilor protejate şi anume:

- Pădurea Bejan: am constatat starea relativ bună a habitatelor de pădure pentru care a fost desemnat situl, fără arbori tăiaţi sau extraşi recent din sit; singurele intervenţii antropice, negative sunt depozitele necontrolate de deşeuri menajere şi din construcţii. Scopul deplasării a fost identificarea în teren a limitelor trasate în format electronic, conf. Ord. MMDD 1964/2007.

- Dealul Cetăţii Deva: am constatat prezenţa unor depozite necontrolate de deşeuri menajere, precum şi urme ale practicării sporturilor motorizate.

- Măgurile Băiţei: am constatat prezenţa, pe aprox. 8 ha, a unui habitat comunitar nementionat in formularul standard Natura 2000 al sitului şi anume 8160 – Comunităţi sud est carpatice de grohotiţuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus; starea habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl este bună, însă poate apărea reducerea habitatului de pajişte datorită extinderii unor specii invazive.

- Cheile Ribicioarei, rezervaţie naturală propusă pentru a fi inclusă în SPA Munţii Metaliferi: am observat o uşsoară deteriorare a drumului forestier care străbate cheile, probabil datorată transportului lemnului cu autovehicole de mare tonaj, din amonte; datorită precipitaţiilor din ultima perioadă, au avut loc alunecări de grohotiş de pe versanţi, fără a bloca însă drumul forestier.

- Dealul Zănoaga: a fost cartată o zonă din care au fost extrase recent doborâtorile de vânt, constatându-se faptul că aceasta nu se află în rezervaţia naturală.

- Pădurea Bejan – control comun cu Comisariatul judeţean Hunedoara al GMN pentru verificarea respectării prevederilor convenţiei de custodie de către custodele sitului care este APM Hd; nu au fost aplicate sancţiuni, au fost stabilite măsuri pentru desfiinţarea unor vetre de foc identificate în sit.

Custozii/administratorii ariilor naturale din judeţ nu au semnalat deteriorări ale stării de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale urşilor/lupilor asupra animalelor domestice din gospodăriile izolate. Au fost emise 16 autorizaţii de mediu pentru recoltare/achiziţionare fructe de padure si ciuperci, precum şi pentru fauna de interes cinegetic.

JUDETUL TIMISÎn luna mai 2011:

analizarea documentaţiilor în cadrul procedurii de reglemetare pentru stabilirea necesităţii demarării/nedemarării procedurii de evaluare adecvată şi emitere de referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate în etapele de reglementare pentru diferite obiective;

colaborare cu Serviciul Reglementari privind verificarea amplasamentelor proiectelor versus arii naturale protejate pentru proiecte finanţate din fonduri comunitare;

emitere autorizaţii de mediu în conformitate cu ORD. nr.410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora;

verificarea stării de conservare a ariei naturale protejate de interes naţional Arboretumul Bazoş împreună cu GNM-CJ Timis ;

completarea/corectarea datelor existente cu date cunoscute la nivelul judetului Timiş pe modulul Arii Protejate în baza de date IBIS;

organizarea unei acţiunii în parteneriat cu Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 26 Timisoara, privind celebrarea Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare;

transmiterea de adrese către primăriile care au suprafeţe de teren cuprinse în Siturile Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timişului şi ROSPA0095 Pădurea Macedonia, în vederea centralizării situaţiei şi transmiterii la MMP;

organizarea unei acţiuni educaţionale dedicată celebrării Zilei Internaţionale a Diversităţii Biologice în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului şi organizarea unei vizite în aria naturală protejată de interes comunitar ROSPA0095 Pădurea Macedonia cu un grup de studenţi - secţia Biologie;

întocmirea adreselor de răspuns la solicitări de informaţii către instituţiile solicitante; întocmirea altor raportări curente specifice compartimentului.

8. POLUARI ACCIDENTALE

În cursul lunii mai 2011, in Regiunes Vest a fost înregistrat un incident de mediu pe raza judeţului Hunedoara, respectiv s-a produs o alunecare de teren la halda de zgură Buituri din Hunedoara, în perimetriul concesionat de S.C. Agregate Buituri S.A., ca urmare a unor excavări haotice, factorul de mediu afectat fiind solul. S-au aplicat următoarele măsuri:

-îmrejmuirea zonei afectate pentru interzicerea accesului;- refacerea zonei afectate, prin remodelarea taluzului superior, în vederea asigurării

stabilităţii zonei;- amplasarea a 5 puncte de monitorizare în zona afectată pentru urmărirea timp de două luni de zile a eventualelor deplasări