starea mediului anul 2009

7/16/2019 Starea mediului anul 2009

http://slidepdf.com/reader/full/starea-mediului-anul-2009 1/268

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUZĂU

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUZĂU

Buzău, Str. Democraţiei, nr.11, Cod 120018

Tel : 0238 413117, 0238 719693 Mobil: 0746 248536 Fax : 0238 414551

e-mail : [email protected]; www.apmbuzau.ro

1

RAPORTPRIVIND

STAREA MEDIULUI ÎN

JUDEŢUL BUZĂU

2009



CUPRINS

CUVÂNT DE DESCHIDERE pag: 3

INTRODUCERE pag: 4

REZUMAT EXECUTIV pag: 6

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE Şl ORGANIZAREAADMINISTRATIV TERITORIALĂ pag: 13

Capitolul 2. ATMOSFERA pag: 22

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE pag: 39

Capitolul 4. APA pag: 55

Capitolul 5. SOLUL pag: 76

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII Şl A BIODIVERSITĂŢII,BIOSECURITATEA pag: 95

Capitolul 7. DEŞEURI pag: 124

Capitolul 8 SUBSTANŢE Şl PREPARATE CHIMICE PERICULOASE pag: 167

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA pag: 184

Capitolul 10. MEDIUL URBANpag: 198

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI pag: 210

Capitolul 12. ENERGIA pag: 226

Capitolul 13. TRANSPORTURILE Şl MEDIUL pag: 237

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA pag: 243

GLOSAR DE TERMENI pag: 262

BIBLIOGRAFIE pag: 268



3

CUVÂNT DE DESCHIDERE

Globalizarea problemelor de mediu presupune un efort mai mare - tehnic, economic,social, etic - precum şi o politică de mediu consecventă, care să constituie o adevărată cale de acţiune pentru abordarea aspectelor complexe ce vor sta în faţa noastră în viitor.Reforma instituţională şi administrativă a instituţiilor de mediu s-a dorit a fi o racordare lacircuitul internaţional, la preocupările Statelor Membre UE, pentru care gestiunea integrată a mediului şi a resurselor naturale reprezintă o prioritate în elaborarea politicilor publice.Acest proces este necesar şi reprezintă o etapă superioară în coordonarea activităţilor demediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale ale fiecărui judeţ.

În contextul integrării în structurile europene, conservarea calităţii factorilor de mediucapătă o dimensiune fundamentală, ca parte integrantă a fiecărei strategii sectoriale dedezvoltare, fiind în acelaşi timp o prioritate în cadrul programului naţional de implementarea acquis-ului comunitar.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi o prezentare a evoluţiei stării factorilor de mediu în judeţulBuzău în cursul anului 2009. Informaţia este structurată pe mai multe capitole, în

concordantă cu recomandările Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, fiind abordatetoate elementele ce definesc factorii de mediu în România.

Ing Radu BABICI

Conducătorul Unităţii



4

INTRODUCERE

a). Scurt ă descriere a Agen ţ iei pentru Protec ţ ia Mediului Buz ău

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău a fost înfiinţată la 1 august 1990 prin HotărâreaGuvernului României nr. 983/1990 si OrdinulMinisterului Mediului nr. 11/1990 .

Actualmente este organizată şi funcţionează înbaza HG nr. 57/2009 (MO nr. 75/09.02.2009)privind organizarea şi funcţionarea MinisteruluiMediului şi a OUG nr. 195/2005 (MO nr.1196/30.12.2005) privind protecţia mediului,aprobată prin Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006), modificată şi completată prinOUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) şi OUG nr. 164/19.11.2008 (MO nr.808/03.12.2008).

Misiunea agenţiei noastre, ca de altfel şi a celor opt agenţii regionale şi 42 de agenţii judeţene, aflate în subordinea directă a A.N.P.M. este de a asigura un mediu mai bunpentru generaţiile prezente şi viitoare şi realizarea unor îmbunătăţiri majore şi continue alecalităţii aerului, solului şi apelor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău asigură protecţia mediului cu mijloace proprii şiprin colaborare, prin cunoaşterea stării de calitate a tuturor factorilor de mediu şi aevoluţiei acestora, aplicând pentru fiecare caz în parte prevederile legale. De asemenea,urmăreşte şi analizează modul în care autorităţile din judeţ, agenţii economici şipersoanele fizice de pe teritoriul administrativ al judeţului realizează obligaţiile ce le revinconform legislaţiei din domeniul protecţiei mediului înconjurător, luând măsurile necesare în acest sens.

Specialiştii agenţiei sprijină agenţii economici în determinarea cauzelor care duc ladeteriorarea calităţii factorilor de mediu şi se implică activ atât în cunoaşterea stării decalitate a factorilor de mediu cât şi în stabilirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilornecesare pentru evitarea cauzelor care determină deteriorarea calităţii mediului, aechilibrului ecologic, a resurselor naturale şi calităţii vieţii.

Agenţia controlează şi sprijină aplicarea măsurilor de conservare a rezervaţiilor naturale, aaltor zone protejate (Natura 2000) şi a monumentelor naturii din judeţ.În domeniul conservării şi reconstrucţiei ecologice, Agenţia pentru Protecţia MediuluiBuzău urmăreşte aplicarea şi respectarea prevederilor legale şi propune măsuri pentruameliorarea sau reconstrucţia ecologică.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău examinează documentaţiile tehnice întocmitepentru obiectivele cu impact asupra mediului în vederea emiterii acordurilor, avizelor,autorizaţiilor de mediu, inclusiv verificarea şi controlul în teren a veridicităţii datelor supuseavizării .

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău asigură diseminarea informaţiilor despreproblematica din domeniul protecţiei mediului şi, prin acţiuni de educaţie pentru mediu,promovează dezvoltarea durabilă.



5

b). Scopul şi obiectivele raportului pe termen scurt şi lung în concordanţă cuprincipiile dezvoltării durabile

Judeţul Buzău se bucură de un patrimoniu natural deosebit care trebuie ocrotit în fa ţapresiunilor crescânde ale activităţilor economice. Protecţia mediului este o problemă atuturor care se poate concretiza în restrângerea şi eliminarea surselor de poluare,conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea armonioasă a societăţiiVasta problematică a protecţiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează

pe combaterea fenomenelor de poluare, aferente şi inerente dezvoltării activităţilorindustriale şi umane, prevenirea poluării mediului, adaptarea, asimilarea şi aplicareacerinţelor de mediu pentru integrarea europeană. Axul central al politicilor noastre demediu este asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea locuitorilor ţării, spargereacercului vicios al sărăciei şi deteriorării mediului, asigurarea unei creşteri economiceregenerative şi inovative, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare. Avem convingerea că raportul privind starea mediului va constitui o sursă benefică de inspiraţie şi acţiune, unreper important pe treptele dezvoltării durabile.

c). Cadrul legislativ

Aderarea la spaţiul european a însemnat acceptarea şi transpunerea acquis-ul comunitar.

Acquis-ul comunitar de mediu cuprinde peste 200 de directive, regulamente şi decizii, careconstituie legisla ţ ia orizontal ă şi legisla ţ ia sectorial ă în domeniul protecţiei mediului.Legislaţia orizontală cuprinde acele reglementări ce au în vedere transparenţa şi circulaţiainformaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activităţii si implicăriisocietăţii civile în protecţia mediului. Spre deosebire de aceasta, legislaţia sectorială sereferă la sectoarele care fac obiectul politicii de mediu (calitatea aerului, schimbăriclimatice, gestiunea deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, controlul poluăriiindustriale, substanţe chimice, organisme modificate genetic, zgomot, protecţia civilă).Toate actele normative sunt elaborate de Comisia Europeană prin Direcţiile Generalespecifice, fiind singura instituţie comunitară cu drept de iniţiativă legislativă.Pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor, la secţiunea legislaţie, poate fi găsită poate figăsită situaţia transpunerii şi implementării legislaţiei europene din domeniul mediului(http://www.mmediu.ro/legislatie/situatie_transpunere.htm)

Raportul de mediu a fost întocmit ţinând cont de legislaţia din domeniul protecţiei mediuluitranspusă şi de legătura acesteia cu legislaţiile din alte sectoare, respectiv cu legislaţiasanitară, din domeniul construcţiilor, al amenajării teritoriului si urbanismului, al cultelor şipatrimoniului.



6

REZUMAT EXECUTIV

O dezvoltare economică avantajoasă se bazează pe principii durabile în ceea ce priveştetoate componentele naturale: aerul, apa, solul şi subsolul, biodiversitatea şi pădurile.Fiecare din elementele enumerate mai sus joacă un rol foarte important în viaţacontemporană şi tocmai de aceea este important să le protejăm pentru a oferi generaţiilorviitoare dreptul la un mediu sănătos.

Acest rezumat îşi propune să sintetizeze concluziile întregului raport judeţean privindstarea mediului, realizând:a) identificarea prealabilă a aspectelor vulnerabile, direcţiilor viitoare ale evoluţieiaspectelor vulnerabile, problemelor de mediu identificate şi posibilelor soluţiişib) integrarea principiilor şi obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor aspectelorde mediupentru următoarele domenii:

Calitatea aerului

Identificarea aspectelor vulnerabile şi a problemelor de mediu din punct de vedere alcalităţii aerului s-a realizat pe baza datelor obţinute prin:

• studiile de evaluare a calităţii aerului (bazate pe inventarele de emisii şi pemodelarea dispersiei poluanţilor atmosferici);

• monitorizarea calităţii aerului, prin măsurarea parametrilor de calitate a aerului înstaţia automată de monitorizare din municipiul Buzău şi alte determinări realizate înlaboratorul APM Buzău.

În urma analizării datelor deţinute şi prezentate în capitolele 2, 3,10 şi 12 ale prezentuluiraport, referitor la calitatea aeerului au rezultat următoarele aspecte:

• la nivelul anului 2009 nu s-au semnalat probleme deosebite, depăşirile înregistrate încadrându-se în prevederile legale;

• ca urmare a realizării evaluării calităţii aerului la nivelul anului 2007 s-au identificatdepăşiri ale valorii limită pentru poluantul „pulberi în suspensie - PM10” înurmătoarele localităţi: Buzău, Rm. Sărat, Vadu Paşii, Topliceni, Vl. Rîmnicului,Podgoria şi Grebănu. În conformitate cu prevederile legale, APM Buzău a trecut laelaborarea Programului de gestiune a calităţii aerului pentru poluantul PM10 înlocalităţile susmenţionate.

• număr relativ redus de proiecte pentru producerea energiei din surse regenerabile;

Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, autoritatea locală pentru protecţiamediului va continua să întreprindă măsuri de reducere a emisiilor în atmosferă şi decontracarare a efectelor negative generate de poluarea atmosferei, după cum urmează:

• evaluarea emisiilor de poluanţi în atmosferă pentru toate proiectele supuse

procedurii de reglementare şi impunerea măsurilor de reducere şi de creştere aeficienţei energetice încă din faza de studiu de fezabilitate;

• evaluarea rezultatelor automonitorizării emisiilor generate de surse fixe şiimpunerea, după caz, a măsurilor de reducere a concentraţiilor poluaţilor specificideterminaţi;

• promovarea tehnologiilor „curate” (cu emisii de carbon scăzute) şi a sistemului deplafonare şi comercializare a cotelor de emisii de CO2 şi de alte gaze cu efect deseră;

• continuarea acţiunilor de reducere a intensităţii carbonului în judeţ prin: scădereaponderii utilizării combustibililor fosili şi îmbunătăţirea eficienţei în sectorul



7

energetic, creşterea producţiei de electricitate din surse regenerabile şi îmbunătăţirea în continuare a eficienţei energetice în sectoarele economice deutilizare finală, reducerea emisiilor de metan din agricultură şi sectorulmanagementul deşeurilor, creşterea capacităţii de sechestrare a CO2 prin împăduriri;

• economisirea energiei prin modernizarea şi reabilitarea punctelor şi reţelelortermice, a reţelei de transport a apei calde, îmbunătăţirea izolaţiei termice aclădirilor, modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente şi îmbunătăţirea

managementului energiei;• modernizarea agriculturii prin creşterea eficienţei maşinilor agricole şi modernizarea

fermelor zootehnice;• schimbarea politicii forestiere prin împiedicarea despăduririi şi extinderea spaţiilor

verzi;• promovarea unui transport durabil prin creşterea performanţelor vehiculelor rutiere,

dezvoltarea transportului public urban şi interurban şi folosirea combustibililoralternativi;

• intensificarea acţiunilor de informare şi conştientizare a populaţiei şi mediuluieconomic în domeniul protecţiei atmosferei, schimbărilor climatice, necesităţiicreşterii eficienţei energetice şi promovării producerii energiei „verzi”;

• angrenarea societăţii civile şi a altor instituţii implicate în acţiunile deeducare/conştientizare;

• impunerea măsurilor de automonitorizare a emisiilor în scopul reducerii impactuluinegativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;

• monitorizarea implementării măsurilor din Programul de Gestionare a CalităţiiAerului.

Calitatea apei

Capitolul „APA” din prezentul raport a fost elaborat pe baza datelor şi interpretărilorautorităţilor competente pentru gospodărirea apelor, responsabilă pentru asigurarea unuimanagement durabil al acestei resurse naturale.

Apa este componenta cu cea mai mare răspândire pe globul terestru (ocupândaproximativ ¾ din suprafaţa Terrei), fiind în acelaşi timp cea mai importantă resursă pentrususţinerea vieţii. Apa, numită pe bună dreptate "matricea vieţii", este componenta majoră aorganismelor vii şi este „actorul” principal la organizarea structurală a biosistemelor şi laactivitatea metabolică celulară.

Tocmai datorită faptului că însăşi existenţa vieţii pe Pământ şi a tuturor activităţilor umanedepind de această importantă resursă naturală epuizabilă şi presiunile antropice exercitatepentru asigurarea standardelor de viaţă pentru populaţie şi pentru dezvoltarea economică sunt mari, ajungându-se inevitabil la solicitarea excesivă a resurselor de apă şi, în acelaşitimp, la generarea fenomenelor de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane. De aceea,

este necesar să utilizăm în mod raţional şi să protejăm această resursă prin reducereaconsumului de apă, prin reducerea la minimum posibil a pierderilor inutile, atât la nivelullocuinţelor individuale şi al sistemelor centralizate de apă, cât şi în activităţile economicedin agricultură, industrie şi servicii. Pe de altă parte, resursele de apă trebuie protejate dinpunct de vedere calitativ, prin epurarea apelor uzate.

Problemele legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt cauzate îngeneral de:

• rata redusă a populaţiei racordate la sistemele colectare şi epurare a apelor uzate;



8

• existenţa, în zonele neracordate la canalizare, a surselor punctiforme decontaminare care cresc riscul de eutrofizare a receptorilor naturali şi riscul de îmbolnăvire al populaţiei;

• eficienţa de epurare scăzută a staţiilor de epurare existente;• managementul necorespunzător al deşeurilor municipale şi industriale;• dezvoltării zonelor urbane şi protecţiei insuficiente a resurselor de apă;

Un aspect important, însă mai dificil de analizat este acela ce priveşte regimul natural al

apelor care a suferit în timp o serie de modificări cantitative şi calitative, datorită poluării şiexecutării unor lucrări hidroameliorative şi hidrotehnice, inclusiv captări. De exemplu, estegreu de stabilit dacă scăderea, în unele zone ale judeţului, a nivelului pânzei de apă freatică /subterană este datorată secetei sau anumitor lucrări de construcţii , de captaresau exploatărilor de ţiţei, gaze naturale sau agregate minerale.

În legătură cu modificările calitative ale apelor subterane, poluarea se produce cusubstanţe impurificatoare care alterează calităţile fizice, chimice şi biologice ale acestora.De exemplu, un număr mare de hidrostructuri au suferit în timp procesul de contaminarecu azotaţi (NO3

-).O situaţie cu totul aparte o reprezintă contaminarea acviferelor cu substanţe organice,amoniu şi bacterii, întâlnită mai ales în zonele de intravilan rural, unde datorită lipsei de

dotări cu instalaţii edilitare, apele uzate menajere ajung direct sau indirect în subteran.

Pentru protecţia calităţii apelor din bazinul hidrografic al judeţului Buzău, sunt necesareurmătoarele măsuri:- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare ale localităţilor Rm. Sărat, Nehoiu,Patârlagele, Pogoanele, Berca, Monteoru, Pârscov, Beceni;- finalizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a staţiei de epurare a municipiuluiBuzău;- execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare;- îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a staţiilor de epurare printr-o exploatarecorespunzătoare conform prevederilor regulamentelor de funcţionare, întreţinere şiexploatare;

- implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea proiectelor şi obţinereafinanţărilor pentru realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi astaţiilor de epurare;- continuarea procesului de regionalizare a operatorilor existenţi în sectorul de apă;- extinderea razei de acţiune a companiei regionale înfiinţate pentru creşterea ratei deracordare a populaţiei la sisteme de alimentare cu apă şi canalizare şi respectiv acapacităţii de absorbţie a fondurilor europene prin POS MEDIU – axa prioritară 1.Elementul cheie pentru rezolvarea, într-un termen rezonabil, a problemelor acestui sectorşi pentru dezvoltarea sa ulterioară este trecerea de la un număr mare de furnizori deservicii de o calitate scăzută la un număr limitat de operatori puternici, capabili să furnizeze servicii durabile la tarife acceptabile, care vor asigura recuperarea costurilor deinvestiţii şi accesarea cu succes a fondurilor europene.

Managementul deşeurilor

Deoarece sintagma „managementul deşeurilor” defineşte un ansamblu de activităţi pornindde la identificarea, colectarea, transportul, tratarea, reciclarea, valorificarea energetică saumaterială şi depozitarea sau eliminarea prin alte metode (de ex. incinerarea) a deşeurilor,aspectele vulnerabile din acest domeniu sunt multiple şi complexe. În urma analizăriisituaţiei existente, cele mai importante aspecte vulnerabile s-ar încadra în domeniulmanagementului deşeurilor municipale şi ar fi următoarele:



9

- nivelul scăzut de educare a populaţiei în ceea ce priveşte impactul gestionăriinecorespunzătoare a deşeurilor asupra mediului;- rata redusă de acoperire cu servicii de salubritate a localităţilor urbane mici şi a celorrurale;- inexistenţa staţiilor de transfer a deşeurilor;- număr insuficient sau, după caz, inexistenţa punctelor de colectare selectivă a deşeurilor;- existenţa în zona rurală şi urbană, până la data de 16 iulie 2009, a unui număr mare(316) de spaţii neconforme pentru depozitarea deşeurilor menajere;

- eliminarea în spaţiile destinate eliminării deşeurilor menajere şi a deşeurilor rezultate dinactivitatea de creştere a animalelor;- inexistenţa unei strategii judeţene coerente în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilorbiodegradabile;- apariţia unor disfuncţionalităţi în funcţionarea lanţului „colectare – valorificare” adeşeurilor, datorate în principal inexistenţei unor facilităţi fiscale pentru operatoriieconomici care activează în acest domeniu;- lipsa din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale a resurselor financiare pentru înfiinţarea sistemelor de gestionare a deşeurilor şi uneori slaba implicare a acestora în înfiinţarea serviciilor de salubrizare;

Problemele de mediu generate de nerezolvarea într-un termen rezonabil a aspectelor

vulnerabile din domeniul gestionării deşeurilor pot fi prezentate sintetic după cumurmează:- poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt (în zonadepozitelor neconforme, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperireaperiodică cu straturi de materiale inerte);- poluarea cu substanţe organice şi suspensii a apelor de suprafaţă (datorită scurgerilorde ape pluviale de pe versanţii depozitelor care nu au rigole perimetrale);- poluarea cu nitraţi, nitriţi, substanţe organice şi alte elemente poluante a apelorsubterane (datorită exfiltraţiilor din depozitele neimpermeabilizate);- influenţarea negativă a calităţii solului şi subsolului de pe terenurile ocupate cu deşeuri şilimitrofe depozitelor de deşeuri;- şi nu în ultimul rând, consumarea unor cantităţi mari de resurse naturale neregenerabile(acestea ar putea fi economisite prin reutilizarea parţilor recuperabile din deşeuri).

Câteva din soluţiile de rezolvare a problemelor din domeniul managementului deşeurilorsunt prezentate în continuare:- intensificarea accesării fondurilor europene pentru proiectele din acest domeniu;- lansarea unor programe naţionale pentru finanţarea/cofinanţarea proiectelor mici, ca deexemplu cele ce privesc înfiinţarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor;- intensificarea acţiunilor de îndrumare şi control privind:

• respectarea de către administraţia publică locală a legislaţiei din domeniulgestionării deşeurilor (cu accent pe colectarea selectivă);

• respectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact

nesemnificativ (ex. comercianţi care funcţionează pe bază de declaraţie pe proprierăspundere) a obligaţiilor privind colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor;• verificarea modului în care operatorii economici care introduc pe piaţă produse

ambalate în ambalaje reutilizabile realizează programul de colectare a ambalajelorreutilizabile de pe piaţă şi informarea consumatorilor cu privire la acesta;

- cointeresarea populaţiei pentru colectarea selectivă prin aplicarea de către operatoriiserviciilor de salubritate a unor tarife diferenţiate pentru modul de colectare a deşeurilor(selectiv sau în amestec);- emiterea unui act normativ prin care să se extindă „sistemul – depozit” la mai multetipuri de produse/mărfuri care după utilizare pot deveni deşeuri (ex. baterii şi acumulatorinon-auto, ambalaje, categorii de echipamente electrice şi electronice care nu intră sub



10

incidenţa HG.448/2005 etc.), astfel încât sumele încasate din aplicarea acestuia să fieutilizate direct de către administraţia publică locală pentru organizarea activităţii decolectare selectivă a deşeurilor;- acordarea de facilităţi fiscale operatorilor economici care activează în domeniulcolectării/valorificării acelor tipuri de deşeuri mai puţin atractive din punct de vedere alrentabilităţii economice.

Calitatea soluluişi subsolului

Având în vedere că pentru formarea unui strat de sol cca. 20 cm (stratul minim necesarpentru dezvoltarea unei plante) sunt necesari aproximativ 7000 de ani, este lesne de înţeles că solul poate fi considerat practic o resursă naturală neregenerabilă. , pe care,datorită rolului crucial avut pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor, avemdatoria să o protejăm.Solul are multiple funcţii economice şi biologice deoarece determină producţia agricolă şistarea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, precum şi calitatea apei, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizareapoluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile

organice şi alte substanţe chimice.Datorită aşezării geografice a judeţului nostru, aspectele de vulnerabilitate a soluluiidentificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic saunatural, înregistrându-se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedereecologic. Ca aspecte vulnerabile şi probleme ce necesită a abordare mai atentă au fostidentificate următoarele activităţi, respectiv fenomene cu un potenţial impact:- exploatarea agregatelor minerale;- depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale;- depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere;- exploatarea ţiţeiului;- utilizarea neraţională a solului;

- practicarea unei agriculturi intensive;- utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar;- fenomene de alunecări de teren şi respectiv eroziunea solului.

Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă aacestuia prin combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, astfel încât să se realizezeconcomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului,viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială, prin respectarea următoarelor cerinţe:

• practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;• zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile

climatice: temperatură, precipitaţii etc.;• practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care

favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare şi care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor;

• lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiin ţarea deperdele forestiere;

• combaterea bolilor şi dăunătorilor mai ales prin tehnici biologice (combatereabiologică, bacterizarea plantelor, micorizarea rădăcinilor);

• derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren şi a eroziunii solurilor;• limitarea defrişărilor, a excavării bazei versanţilor;



11

• refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente,refacerea amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora, modernizarealucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări şi extinderea acestora conformcerinţelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, anisipurilor şi a solurilor nisipoase;

• refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă şi combaterea crustei;• corectarea reacţiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi refacerea

rezervei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);• prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor,

reziduuri petroliere, deşeuri, nămoluri, produse de uz fitosanitar etc.

Biodiversitate

Protecţia şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt probleme deinteres public major, având în vedere că, componentele diversităţii biologice careformează capitalul natural asigură cea mai mare parte a produselor, bunurilor şi serviciilornecesare societăţii, fiind suportul fundamental al unei dezvoltări durabile.

Principalele căi prin care omul contribuie la degradarea biodiversităţii sunt: modificarea şi

distrugerea habitatelor, a peisajelor naturale, transferul voluntar şi involuntar de specii,supraexploatarea şi utilizarea neraţională a solului, ocuparea terenurilor pentruorganizarea activităţilor socio-economice, supraconcentrarea activităţilor în zone sensibileşi cu mare valoare ecologică, etc.

Având în vedere faptul că patrimoniului natural al judeţului este bogat şi diversificatcuprinzând numeroase ecosistemele naturale şi seminaturale, pentru care în mare parte s-au instituit diferite regimuri de protecţie (monumente ale naturii, rezervaţii naturale deinteres naţional şi judeţean, situri de importanţă comunitară), este inerentă apariţia unorpresiuni antropice asupra biodiversităţii, dintre care menţionăm:

- afectarea echilibrului ecologic şi a posibilităţilor naturale de regenerare a speciilor de

floră şi faună sălbatică datorate unor activităţi antropice excesive (braconaj, distrugereahabitatelor, capturări excesive, practicarea turismului neorganizat şi neecologic, poluareaapelor şi a solurilor prin depozitări necontrolate de deşeuri, prin utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar în detrimentul produselor naturaleetc.);- reducerea diversităţii biologice (diminuarea numărului de exemplare sau chiar dispariţiaunor specii de plante şi animale, modificarea relaţiilor trofice) ca urmare a dezechilibrelorecologice generate de schimbarea condiţiilor climatice (secetă, inundaţii, furtuni, geruriputernice), incendierea miriştilor, schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului etc.;- reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării şi conversiei terenurilor;- introducerea deliberată sau accidentală de specii alohtone în ecosistemele naturale sauagricole;- diminuarea rolului de protecţie a pădurilor prin exploatarea extensivă a masei lemnoase,mai ales în pădurile proprietate privată, unde se aplică tratamente adeseori rase sau cuperioadă scurtă de regenerare naturală, scopul prioritar fiind extragerea arborilor de maridimensiuni cu procent mare de lemn de lucru;- destructurarea pădurilor sub aspectul compoziţiei, consistenţei, stării de vegetaţie,capacităţii de producţie, caracteristicilor calitative, stării de sănătate etc.;- supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile pentru a alimentaprocesele de producţie sau domeniul construcţiilor:- declinul anumitor populaţii de faună sălbatică datorat fundamentării atribuirii cotelor decaptură pe baza unor evaluări nerealiste a efectivelor populaţionale.



12

Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă acomponentelor sale ne propunem o serie de acţiuni, dintre care menţionăm:

• aplicarea principiilor de evaluare adecvată a impactului planurilor, proiectelor şiactivităţilor asupra biodiversităţii, în cadrul procedurilor SEA (evaluarea strategică de mediu), EIA (evaluarea impactului asupra mediului) şi AA (autorizareafuncţionării);

• intensificarea eforturilor pentru asigurarea unor structuri de management

corespunzătoare pentru toate ariile naturale protejate;• participarea activă a specialiştilor noştri la elaborarea planurilor de management aariilor naturale protejate şi a liniilor directoare pentru managementul siturilor Natura2000;

• participarea activă la elaborarea unor strategii de vizitare a ariilor naturale protejatebazate pe principiile de conservare a biodiversităţii ca şi condiţie esenţială pentrudezvoltarea unui turism durabil;

• participarea, la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu, la controlarea activităţilor derecoltare/capturare, achiziţionare şi comercializare a speciilor protejate;

• sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea şi aplicarea politicilor de amenajarea teritoriului în sprijinul conservării biodiversităţii;

• impunerea standardelor de bune practici agricole la autorizarea activităţilordesfăşurate în acest domeniu;

• organizarea de acţiuni de conştientizare privind importanţa conservăriibiodiversităţii, majorării suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri, reconstrucţieiecologice a pădurilor deteriorate structural, creerii perdelelor forestiere de protecţieetc.;

• sprijinirea acţiunilor voluntare ale societăţii civile pentru conservarea şi restabilireadiversităţii biologice, pentru promovarea utilizării durabile a resurselor naturale etc.;

• asigurarea funcţionării optime a reţelei de comunicare cu toţi factorii responsabili cuconservarea biodiversităţii de la nivelul autorităţilor publice locale.



13

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1 Date generale (ale regiunii/judeţului respectiv)

1.1.1. Aşezare

Judeţul Buzău este situat în zona de curbură aCarpaţilor, în partea de sud-est a României.Are

suprafaţă de 6102,55 km² şi este situat între 44°51'si 45°45' latitudine nordicã şi 26°10' si 27°20'longitudine esticã. Se învecinează cu judeţeleBraşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est,Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Punctcardinal Punctul extrem Comuna Latitudine

nordică*/Longitudine

estică*/Nord Vadu Oii Gura Teghii 45º49' 26º27'Sud Cotorca Glodeanu Siliştea 44º44' 27º10'Est Vâlcelele Vâlcelele 45º24' 27º26'Vest Bâsca Chiojdului Chiojdu 45º30' 26º04'

* / -dup ă Greenwich Tabel 1.1.1.1.Poziţia geografică a judeţului Buzău

1.1.2.ReliefJudeţul Buzău cuprinde armonios toate formele de relief: Munţii Buzăului şi o mica partea Munţilor Vrancei, în partea de nord, câmpie - la sud, între acestea situându-se zonacolinară subcarpatică. Munţii Buzăului sunt situaţi în partea centrală a Carpaţilor de Curbură, între Subcarpaţiisituaţi in partea de sud, Munţii Teleajanului - în vest, Depresiunea Braşovului -în nord şiMunţii Vrancei - în nord-est. Spaţiul montan situat între aceste limite, cu o suprafaţă de2156 km2, face parte din Carpaţii Orientali, ramură a Carpaţilor Româneşti. Munţii Buzăuluiau înfăţişarea generală a unor munţi cu altitudini mijlocii şi mici, alcatuiţi din culmi largi,rotunjite sau înguste şi fragmentate , separate de văi transversale adânci şi de şei largisau depresiuni cu şesuri aluviale extinse. Munţii Buzăului sunt alcatuiţi din două masiveproeminente -Penteleu şi Siriu- cu altitudini de peste 1600m, din munţi cu altitudini de

1300-1450m (Tătaru şi Podu Calului) şi din munţi cu altitudini de 1000-1250m (Zmeureţu-Muntioru, Munţii Întorsurii şi Ivăneţu) separaţi de văi largi şi de depresiunile ÎntorsuraBuzăului şi Comandău.Zona de deal este alcatuită din Subcarpaţii Buzăului şi reprezintă o îmbinare de curburideluroase cu depresiuni şi bazinete. Altitudinea culmilor este cuprinsă între 400-800 m şiscade în văi şi depresiuni până la 200 – 100 m. Subcarpaţii Buzăului sunt alcatuiţi dinformaţiuni geologice mai tinere, cutate larg.Zona de câmpie a judeţului este reprezentată de Câmpiile Rămnicului şi Săratei, carereprezintă unităţi ce se integrează părţii central - estice a Câmpiei Române, ocupă cam



14

2/5 din suprafaţa judeţului, are o altitudine de 40 – 100 m, şi este constituită din sedimentemoi, cu un aspect general orizontal sau larg vălurit.Altitudinile principalelor localităţi ale judeţului Buzău ( sistemul de referintă este MareaBaltică):

• Rm. Sărat: 132,00 m;• Nehoiu: 368,00 m;• Pătârlagele : 291,00 m;• Pogoanele : 61,00 m;• Buzău: 97,5 m .

Altitudinea medie este de 418,84 m, cea maximă este de 1777 m şi minima este de 40 m.

Denumirea vârfului Altitudinea – mDenumirea

masivului muntos Localitatea

Lăcăuţ 1777 Vrancei Vadu OiiPenteleu 1772 Buzău Vadu OiiSiriu 1664 Siriu Gura SiriuluiFurul Mare 1415 Buzău PleşiPaltinul 1381 Buzău Vadu Oii

Caşoca Mare 1397 Buzău CaşocaTabel1.1.1.2.Principalele altitudini muntoase

Denumirea localităţii Altitudinea medie(m)

Municipiul Buzău 95Municipiul Râmnicu Sărat 130

Oraşul Nehoiu 500Oraşul Pătârlagele 310Oraşul Pogoanele 65

Berca 190

Verneşti – Cândeşti 140Cislău 260Beceni 250

Tabel1.1.1.3.Altitudinea medie a principalelor localităţi

1.1.3.Clima

Temperatura aerului( gr. C. )

Precipitaţii atmosferice( l./mp. )

Statiameteorologica

medie Maximă absolută /

data

Minima absolută / data

Sumaanuală

Maxima / 24 ore / data

BUZĂU 12.3 36.8 / 24.07 -15.6 / 21.12 479.2 34.4 / 27.07

RM. SĂRAT12.1 38.1 / 24 .07 -15.6 / 22.12 467.9 21.6 / 06.03

PĂTÂRLAGELE10.5 33.5 / 24.07 -16.1 / 22.12 667.7 42.4 / 06.09

BISOCA 8.4 29.7 / 24.07 -15.4 / 19.12 639.643.4 / 12.07

PENTELEU 3.4 22.5 / 24.07 -18.8 / 21.12 817.7 43.2 / 12.07Tabel 7.1.1.1.4.Valorile temperaturii aerului şi ale precipitaţiilor atmosferice

măsurate de staţiile meteo din judeţul Buzău



15

- Data medie a primului înghet:14.10.2009 – staţiile meteorologice Bisoca şi Penteleu15.10.2009 – staţia meteorologica Pătârlagele02.10.2009 – staţiile meteorologice Buzău si Rm. Sărat

- Data medie a ultimului înghet:27.03.2009 – staţia meteorologică Buzău

28.03.2009 – staţia meteorologică Rm. Sărat23.04.2009 – staţiile meteorologice Pătârlagele si Bisoca31.05.2009 – staţia meteorologică Penteleu

- Număr zile de iarnă:Buzău 11; Rm. Sărat 10; Pătârlagele 7; Bisoca 42; Penteleu 97;

- Număr zile de înghet:Buzau 69; Rm. Sărat 70; Pătârlagele 95; Bisoca 105;Penteleu 147;

- Număr zile de vară:Buzău 125; Rm. Sărat 120; Pătârlagele 96; Bisoca 14 ; Penteleu 0;

1.1.4.Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

În ceea ce priveşte regimul termic, în anul 2009 maximele şi minimele termice absolute înregistrate la staţiile meteo din judeţul Buzău au fost următoarele: la staţia meteo Buzău, de36,8 0 C, valoare înregistrată în data de 24.07.2009, respectiv de -15.6 , valoare înregistrată în data de 21.12.2009, la staţia Rm. Sărat, de 38.1 0 C, valoare înregistrată în data de 24 .07.2009, respectiv de -15.6 în data de 22.12.2009, la staţia meteoPătârlagele, de 33.5 0 C , valoare înregistrată în data de 24.07.2009, respectiv de -16.1 îndata de 22.12.2009, la staţia meteo Bisoca, de 29,70 C, în data de 24.07.2009 , respectiv de

-15.40 C în data de 19.12.2009 şi la staţia Penteleu, de 22,50 C, în data de 24.07.2009,respectiv de -18.8 0 C în data de 21.12.2010.

Cantitatea maximă de precipitaţii de precipitatţi atmosferice în 24 ore a fost de 34,4 l/mp înregistrată la Staţia Buzău, în data de 27.07.2009, de 21,6 l/mp la staţia meteo Rm.Sărat, valoare înregistrată în data de 06.03.2009, de 42,4 l/mp, la Pătârlagele, în data de06.09.2009, de 43,4 l/mp, în data de 12.07.2009, şi de 43,4 l/mp, în data de 12.07.2009, laBisoca , de 43,2 l/mp, în data de 12.07.2009, la Penteleu.

1.2. Resursele naturale1.2.1. Resurse naturale neregenerabile(Petrolul, gaze naturale, cărbunele, calcarul,

nisipurile cuarţoase, diatomita, argila, pietrişurile şi nisipurile, plăcile de gresie, sarea,chihlimbarul).

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului.Zăcămintele de hidrocarburi sunt localizate în depozitele meoţiene, dar sunt extrase şi dincele sarmaţiene, terţiene şi chiar cretacice. Alături de petrol, în sud-estul judeţului suntcantonate însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani.



16

Cărbunele existent este de slabă putere calorică, în cantităţi mici, ceea ce îl faceneexploatabil. Se întâlneşte pe o suprafaţă de circa 125 ha, în regiunea Ojasca, unde afost extras, mai mult pentru nevoile locale, până în anul 1959.

Prezenţa în subcarpaţi (Istriţa, Măgura) a calcarelor*) a permis de mult timp luarea lor înexploatare. În zona Năieni există o carieră de calcar şi. de asemenea, în zonele Ciuta şiVipereşti există numeroase mici exploatări de calcar de interes local. Calcarele suntfolosite atât pentru amenajarea căilor rutiere judeţene şi comunale, cât mai ales pentru

obţinerea varului.

În zona localităţii Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomita *). La Crivineni, aexistat o carieră de extracţie a nisipului cuarţos, de unde acesta se transporta laPătârlagele, iar de aici spre Buzău, Scăieni, Azuga, unde era întrebuinţat la fabricareasticlei.În prezent această exploatare nu mai functionează. Diatomita se exploatează prinintermediul unei cariere din dealul Burduşoaia, situat pe malul stâng al râului Buzău, laconfluenţa cu Valea Sibiciului. Acest loc reprezintă sectorul accesibil exploatării, undediatomita aflorează pe o suprafaţă mare, în cadrul depozitelor oligocene. În judeţ există şialte aflorimente cu diatomită, însă dimensiunile reduse ale stratelor şi calitatea slabă aacesteia, nu permit, pentru moment, exploatarea ei.

La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc), la Cilibia şi în sud-vestulmunicipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila*), de calitate superioară, larg folosită înindustria materialelor de construcţie. La nivel local, în majoritatea satelor din subcarpaţi,orizonturile de argilă sunt utilizate pentru confecţionarea de cărămizi sau în construcţia decase.

În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişurişi nisipuri*), în multe locuri existând balastiere de mare productivitate.

Pentru construcţii de locuinţe, sau pentru amenajarea terasamentului căilor forestiere dinzona montană sunt folosite plăcile de gresie de Tarcău sau de Kliwa.

Prospecţiunile geologice şi lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve depetrol au evidenţiat prezenţa zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzăleşti,Bisoca, Brătileşti, Goideşti, care pot fi luate în exploatare în viitor.

Alături de acestea, în subsolul judeţului sunt semnalate gipsuri şi chihlimbar.Chihlimbarul, datorită varietăţii de nuanţe şi dimensiunilor mari ale bucăţilor extrase, a fostcăutat încă din secolul trecut, fără a constitui o operaţie permanentă. El a fost semnalat înperimetrul Mlă jet – Sibiciu – Colţi – Bozioru – Ploştina - Terca, în depozitele oligocene.Dimensiunile elementelor variază de la câteva grame până la câteva kilograme (pe ValeaBoului, afluent al Sibiciului, a fost colectat un exemplar de 3,5 kg). Cele mai mariexemplare au fost găsite în albia Sibiciului, în apropiere de Colţi.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele de apă teoretice sunt de 639,7 mil mc din care 384,5 mil mc - resurse desuprafaţă – şi 255,2 mil mc – resurse din subteran.Resursele de apă tehnic utilizabile sunt de de 343,3 mil mc din care 174,8 mil mc -resurse de suprafaţă şi 168,5 mil mc – resurse din subteran.



17

Lungimea cursului de apă – kmDenumirea cursului

de apă Totală din care: pe teritoriuljudeţului

Buzău 302 140Râmnicu Sărat 145 28

Bâsca Mare 60 21Bâsca Mică 42 42

Bâsca ( de la confluenţă până lavărsare ) 17 17

Tabel1.2.2.1.Lungimea principalelor cursuri de apă

Apele freatice. Varietatea litologică, tectonică şi structurală, specifică celor trei mari unităţide relief, influenţează în mod direct distribuţia şi caracterul apelor subterane.

Zona montan ă corespunde flişului paleogen compus din facies grezos sau peliticbituminos, cu fisuraţii fine, ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane. Cele maibogate rezerve de ape subterane se întâlnesc, însă, în depozitele deluvio-coluviale,cantonate sub formă de lentile. Prezenţa lor este pusă în evidenţă prin izvoare numeroase,cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute şi câteva structuri hidrogeologice cu apeminerale, care au conţinut ridicat în hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopătari,Nehoiu şi Fişici.

Zona dealurilor subcarpatice se caracterizează hidrogeologic prin existenţa a două sectoare. Cel situat la vest de Valea Slănicului are o litologie şi o tectonică variată (gresii şimarne nisipo-argiloase), ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane la mariadâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 şi 7m. Prezenţa masivelor de sare, a argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismulapelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţanumeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurileMeledic, Găvanele şi din Văile Murătoarea, Scoroseşti etc. Sectorul de la est de valeaSlănicului se caracterizează prin predominarea gresiilor, nisipurilor şi pietrişurilor, cu strateacvifere dispuse diferenţiat. Pe interfluvii, apele subterane se găsesc la mare adâncime,

pe când în cadrul văilor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depoziteleproluviale şi de terasă. Ca o particularitate hidrologică apare concordanţa ce există întredirecţia de curgere a apelor subterane şi înclinarea generală a reliefului (mai pregnantă încazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se găsesc la 20-30 m adâncime).Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicată.O menţiune aparte trebuie acordată conului de dejecţie al Buzăului. Grosimea mare adepozitelor aluviale ce se suprapun pietrişurilor de Cândeşti şi prezenţa numeroaselorlentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate.În zona de câmpie, formaţiunile cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unorimportante cantităţi de apă. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime se face dinmarginea externă a subcarpaţilor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La contactul cudealurile, unde predomină pietrişurile, se formează 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari şi

debite bogate (5 - 10 l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, segăsesc strate acvifere mai subţiri şi cu debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere almineralizării, apele din câmpie se încadrează în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu omineralizaţie totală de 0,650 g/Kg. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu,Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Stră jeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cuo temperatura medie de 30º C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităţi detratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus desubstanţe organice, cu o concentraţie în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ioniide clor, sodiu, magneziu), deşi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa



18

terapeutică, este în mai mică măsură folosit. Terapia într-un cadru neorganizat, se practică sub formă de ungeri cu nămol, expunere la soare şi băi în lac.

Apele curgătoare. Principala artera hidrografică ce străbate judeţul şi care dirijează aproape întregul regim hidrologic este Buzăul. Extremitatea estică a judeţului este ocupatade bazinul Râmnicului care, prin suprafaţa lui redusă, nu prezintă mare importanţă subaspect hidrologic. Buzăul îşi adună apele de pe culmea estică a Munţilor Ciucaş. Bazinulsuperior al văii Buzăului se desfăşoară pe suprafaţa a trei judeţe: Braşov, Covasna şi

Buzău. De aici raul curge prin Depresiunea Întorsura Buzăului, unde are un curs leneş şisinuos, executând şi un cot de peste 90º. Intră apoi în judeţul Buzău, unde străbate celetrei mari unităţi de relief: munte, deal şi câmpie si iese din judetul Buzau la Banita si intrain judetul Braila. Particularităţile fizico-geografice ale acestora se înscriu şi în aspectelemorfohidrologice ale râului.Sectorul montan Legat de prezenţa bazinetelor, în sectorul montan întâlnim două tendinţe generale deevoluţie hidrodinamică. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoiaş, Păltineni,Mlă jet etc., prezenţa unei pante mai mici şi a unei secţiuni mai largi contribuie la scădereavitezei şi la o împrăştiere a apei în cadrul luncii şi albiei minore. Ca urmare, energia şicompetenţa râului scad, iar debitul solid transportat include cu preponderenţă elemente cudiametrul redus. Din contră, în sectoarele înguste ale văii, viteza şi puterea hidraulică a

râului cresc, ca rezultat al măririi pantei în profil longitudinal şi al îngustarii profilului eitransversal. Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri.

In sectorul de câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de afluenţi şi de o importanţă minoră, a căror dispunere îi conferă un caracter simetric. Caracteristic este coeficientulridicat de sinuozitate şi despletire, iar spre aval prezenţa limanelor fluviatile (Amara, BaltaAlbă) şi a numeroaselor cursuri părăsite (“buzoielele”).

Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de structurageologică şi de climat. Prezenţa gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor, abenzilor de sare şi gips determină apariţia, în apele râurilor, a anumitor săruri solubile şi aunor suspensii minerale. În perioadele secetoase se înregistrează o creştere a

mineralizarii apelor, iar în cele ploioase precipitaţiile produc o eroziune puternică asolurilor, fapt ce influenţează negativ calitatea apelor. De asemenea se constată ocreştere a mineralizării apelor în funcţie de treaptă de relief: în zona de munte, apele au uncaracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona de dealuri, mineralizareacreste la 350-650 mg/l (din care sulfaţi 134-250 mg/l şi cloruri 30-125 mg/l); în zona decâmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din care cloruri 350-370 mg/l). O notă aparteo dau izvoarele sulfuroase de la Băile Siriu, Fişici şi Nehoiu, precum şi unele izvoareSărate din subcarpaţi.Nu este de neglijat nici potenţialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruiaexistă două amenajări hidroenergetice. Una dintre aceste amenajari este AMENAJAREAHIDROENERGETICA SIRIU-NEHOIASU (formata din barajul Siriu, lacul de acumulareSiriu, aductiunea Siriu-Nehoiasu si centrala hidroelectrică Nehoiaşu ). Aceasta amenajareare rol de producere a energiei electrice, alimentare cu apa potabila, regularizare adebitelor si apararea impotriva inundatiilor. Cea de-a doua amenajareeste hidroenergetică Cândeşti –Verneşti - Simileasca (formata din barajul Candesti, lacul de acumulareCandesti, canalul energetic si centralele hidroelectrice Candesti, Vernesti si Simileasca )are rolul de producerea energiei electrice si alimentare cu apa pentru irigatii pentruSistemul de Irigaţii Câmpia Buzăului Est şi respectiv Vest..Pe teritoriul judetului Buzau mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasatepe râurile Bâsca Chiojdului şi Slănic. Este in curs de realizare sistemul hidroenergeticSurduc-Nehoisu in bazinul Hidrografic al raului Basca.



19

Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului. Zona montană concentrează cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masiveleforestiere închegate se extind din vârful Lăcăuţ şi până în culmea Siriului.Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile judeţului este distrugerea prin tăierinecontrolate; fenomenul poate lua amploare odată cu retrocedarea altor păduri către foştiiproprietari, dacă nu se iau măsuri.

1.3. Date demografice1.3.1 Procesul de urbanizare

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea şidezvoltarea. Aceasta se poate exprima în funcţie de raportul dintre numarullocuitorilor care locuiesc în oraşe şi populaţia întregului judeţ.În cazul judeţuluiBuzău, acesta este de 41%.

Numărul locuitorilor(populaţia stabilă)

Grupe de municipii, oraşe,comune după

numărul locuitorilor Dateabsolute

În % faţă detotal

Total judeţ 482684 100,0■ Municipii şi oraşe 198258 41

■ Comune 284426 59

Tabel1.3.1.1.Gruparea localităţilor din judeţul Buzăudupă numărul locuitorilor la 03.11.2009

Oraş/Municipiu AnulNr.populaţie

Buzău

2002200320042005200720082009

147 878147 433140 111139 619134 619132 368131368

Rm.Sărat

2002200320042005200720082009

41821416904044540345399503945439430

Nehoiu

2002200320042005

200720082009

12734127051191711843

116491151511429

Pătârlagele

2002200320042005200720082009

8700865685228455812879587864



20

Pogoanele

2002 2003 2004 2005 2007 2008 2009

7776775979707914774476547631

Tabel1.3.1.2.Evoluţia demografică a populaţiei în mediul urban în perioada 2002 - 2009

1.3.2. Concentrările urbane

Numărul oraşelor

JudeţulSuprafaţa

-km²- Totaldin care:municipii

Numărulcomunelor

Numărul satelor

Buzău 6102,55 5 2 82 475

Tabel 1.3.2.1. Organizarea administrativă a teritoriului, la sfârşitul anului 2009

JudetulZona urbană

( ha )Intravilan

( ha )% zona urbană dinsuprafaţa judeţului

Densitateapopulaţiei în zona

urbană (1 iulie 2008)

Buzău 45 102 5371 7,39% 79,4

Tabel1.3.2.1. Concentrările urbane

1.4. Tendinţe socio-economice în judeţul Buzău

Urmare a evoluţiilor demografice din ultimii ani şi a celor previzionate, populaţia tânără îşiva reduce efectivele.În rândul populaţiei de vârstă şcolară, cea mai mare scădere este deaşteptat la grupa 15-24 ani.Procesul lent dar continuu de îmbătrânire demografică ce se manifestă la nivelul judeţuluicreează necesitatea creşterii competitivităţii economice astfel încât să se creeze surse

necesare dezvoltării serviciilor medicale şi a celor sociale pentru vârstnici. Creştereacompetitivităţii economice este strâns legată de necesitatea sporirii competenţelor tehniceşi informaţionale ale forţei de muncă. În consecinţă, reforma sistemului de învăţământprofesional şi tehnic trebuie condusă către creşterea ofertei de calificări înalte şi stimulareaelevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat.Mutarea centrului de greutate dinspre avantajul competitiv bazat pe intensivitatea munciicătre cel bazat pe intensivitatea capitalului în cadrul procesului de modernizare economică va presupune nu numai eforturi de retehnologizare şi informatizare, dar şi înzestrareaforţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale, în special înurmătoarele grupe ocupaţionale: tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi,



21

meseriaşi şi muncitori calificaţi în construcţii şi asimilaţi, mecanici, montatori şi reparatoride maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şielectrotehnice, operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alteproduse, muncitori calificaţi în reglarea şi întreţinerea maşinilor şi instalaţiilor, lucrătoricalificaţi în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicole şi operatori lainstalaţii mobile.Schimbările structurale previzibile în economia judeţului vor muta accentul pe dezvoltareaserviciilor, construcţiilor şi unor ramuri din industria prelucrătoare ca industria alimentară,

industria materialelor de construcţii, industria lemnului.Pe termen mediu, deoarece se estimează că producţia în lohn va scădea, deşi pare că areun potenţial competitiv relativ ridicat prin costurile de personal reduse, cererea de forţă de muncă pentru industria textilă se va reduce substanţial.Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot maiputernice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă decompetenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare. În consecinţă, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii va fi necesar să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte, va fi necesar să fie înzestrată cu competenţe superioare pentru a fi competitivă;Urmare a elasticităţii reduse a ocupării la creşterea economică, sunt necesari mai mulţi anide creştere susţinută pentru a fi vizibilă în crearea semnificativă de locuri de muncă, pe

termen mediu cererea fiind devansată substanţial de ofertă. Prin urmare, procesul dedeficit de cerere de forţă de muncă pe orizontul de proiecţie al proiectului este evident înscenariul moderat şi chiar şi în ipoteza scenariului optimist. În acest context, competenţeleantreprenoriale vor creşte şansele de ocupare a absolvenţilor.



22

Capitolul 2. ATMOSFERA

Scopul evaluării impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului este indentificarea şicuantificarea potenţialelor consecinţe asupra acestuia. Pentru a înţelege mai bine acestimpact, se impune colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor privind calitateaaerului. Evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurător serealizează prin:

• estimarea emisiilor de poluanţi prin realizarea inventarelor de emisii, măsurători ale

emisiilor şi/sau modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici;• monitorizarea calităţii aerului în vederea cunoaşterii efectelor acestor emisii asupra

sănătăţii populaţiei şi ecosistemelor.Estimarea emisiilor anuale de poluanţi atmosferici reprezintă primul pas în stabilirea

impactului acestor poluanţi asupra mediului înconjurător.La nivelul anului 2009, monitorizarea calităţii aerului la APM Buzău s-a realizat atât

prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât şi în cadrul sistemuluide monitorizare continuă a calităţii aerului.

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Emisiile de poluanţi atmosferici se realizează prin inventare de emisii.

Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fostde 107, iar punctele de lucru 180, în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcula fost de 106, iar punctele de lucru 185, în anul 2009 numărul agenţilor economici luaţi încalcul a fost de 104, iar punctele de lucru 186.Diferenţele înregistrate în anul 2009 se datorează şi reactualizării factorilor de emisieconform ghidului 2009.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Prin acidifiere se înţelege procesul de modificare a caracterului chimic natural al unuicomponent al mediului, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi solului.

Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot şi amoniac, provenite din arderea combustibililorfosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacţii chimice şi din transport suntprincipalele surse de emisii în aer, care pot produce acidifierea.

Aceşti poluanţi sunt transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei şi formează ploileacide, care la rândul lor conduc la acidifierea apelor de suprafaţă şi a solului. Prinacidifiere suprafaţa pamântului suferă continuu o creştere a acidităţii, ducând ladegradarea solului, apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente.

2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf se datorează arderii combustibililor cu conţinut de sulf.Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce

acidifierea solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful,negrul de fum etc., este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producereaploilor acide.

Cantităţile anuale ale emisiilor de bioxid de sulf, rezultate de la principalele surse deemisii în atmosferă, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în tabelul 2.1.1.1.

Tabel 2.1.1.1

Judeţul Buzău 2007 2008 2009Emisii anuale deSO2 (t/an) 213,6 151,3 20,3



23

Figura 2.1.1.1 Emisii anuale de SO2 ( tone)

Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de industrii ca: industria metalurgică, înspecial cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară etc.emit în atmosfera oxizi de sulf.Instalaţiile mici, ce folosesc combustibili fosili pentru încălzire, contribuie foarte mult laemisiile în atmosfera oraşelor. Emisiile mari de dioxid de sulf, în condiţiile unei inversii

termice, determină apariţia fenomenului de „smog acid”, care a fost răspunzător de mariaccidente de poluare care au avut loc în lume.Emisii anuale de SO2 au scăzut în anul 2008 faţă de anul 2007, şi în anul 2009 faţă deanul 2008.

2.1.1.2.Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în special NO2, care provoaca asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, cădereafrunzelor la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului,formarea ploilor acide etc.

Cantitâţile anuale ale emisiilor de oxizi de azot, pe raza judeţului Buzău sunt prezentate

în tabelul 2.1.1.2.Tabel 2.1.1.2.

Judeţul Buzău 2007 2008 2009Emisii anuale deNOx (t/an) 801 823,9 506,5

Emisii anuale de NOx au crescut în anul 2008 faţă de anul 2007, iar în anul 2009 auscăzut.

Figura 2.1.1. 2 Emisii anuale de NOx ( tone )

0

50

100

150

200

250

t o n e

anii

2007

2008

2009

0

100

200

300

400

500

600700

800

900

t o n e

anii

2007

2008

2009



24

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atâta timp cât se folosesccarburanţi convenţionali, ştiut fiind faptul că substanţa de bază care contribuie la formareaacestora, este azotul, (care se găseşte în cantităţi mari în aerul atmosferic) iartemperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului, respectiva dioxidului de azot.

2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale înpoluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%.

Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ este agricultura, iar din cadrul acesteia,zootehnia de tip intensiv este cea mai importantă.

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe la oconcentraţie de 20 ppm, fiind mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apǎ. Are efectparalizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organolepticǎ estevalabilǎ numai pentru o perioadǎ scurtǎ de la intrarea în contact cu el.

Tabel 2.1.1.3.

Judeţul Buzău 2007 2008 2009Emisii anuale deNH3 (t/an) 1469 1987,3 2110,8

0

500

1000

1500

2000

2500

t o n e

anii

2007

2008

2009

Figura 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 ( tone)

Emisiile de amoniac prezintă o creştere în anii 2008 şi 2009 faţă de anul 2007.



25

2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili sunt procesele deproducţie, instalaţiile rezidenţiale, traficul rutier şi emisiile directe din sol.

COV (mii tone) Tabel 2.1.2JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008 2009Emisii anuale de COV(mii tone) 926 914,3 901

Fig 2.1.2.1 Emisii anuale de COV

În anul 2009 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a emisiilor de COV faţă deanul 2007 şi faţă de anul 2008.

2.1.3. Emisii de metale grele

Aceste substanţe sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, datorită faptului că nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foartemici.Surse de emisii pentru astfel de substanţe pot fi:

cadmiu surse staţionare care cuprind procese de combustie pe bază de cărbuni,

petrol, gaze naturale

surse mobile- trafic pe bază de motorină mercur surse mobile – trafic pe bază de benzină surse staţionare – centrale termice, turnătorii fonta incinerare deşeuri spitaliceşti

plumb Surse mobile – trafic; Surse staţionare – procese industriale etc.

885890895900905

910915920925930

m i i t o n e

anii

2007

20082009



26

Prin ardere. plumbul organic este transformat în plumb mineral, crescând gradulde expunere al populaţiei.

Cantităţile anuale ale emisiilor de metale grele, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în tabelul 2.1.3.

Tabel 2.1.3

Metale grele 2007 2008 2009

Mercur (kg) APM BUZĂU 0,997 2,76 1,685Cadmiu (kg) APM BUZĂU 1,98 3,49 5,892

Fig 2.1.3.1 Exprimare grafică mercur (kg)

În anul 2008 la nivelul Judeţul Buzău s-a înregistrat o creştere faţă de anul 2007 a emisieide mercur, iar în anul 2009 s-a înregistrat o scădere faţă de anul 2008 a emisiei de

mercur.

Fig 2.1.3.2. Exprimare grafică Cadmiu (kg)

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

K g

anii

2007

2008

2009

0

1

2

3

4

5

6

k g

anii

2007

2008

2009



27

La nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o creştere la cadmiu în anul 2008 şi în anul 2009.

2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4

Metale grele2007 2008 2009

Plumb (kg) APM BUZĂU 99,75 54,64 58,509

Fig 2.1.4. Exprimare grafică Plumb (kg)

În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a plumbului, iar în anul2009 s-a înregistrat o creştere.

2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP)

Poluanţii Organici Persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului

înconjurator.Principalele tipuri de POP sunt :- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex,

toxafen, DDT, etc. ;

- substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aprox.129 compusi) ;- produse secundare: dioxine şi furani.

Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şiefectele lor asupra organismelor vii, sunt :

- persistenţa – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică având următorii timpi de injumătăţire :

0

10

20

30

40

50

60

70

8090

100

k g

anii

2007

2008

2009



28

- în apa : > 2 luni ;- în sol : > 6 luni ;- în aer : > 2 zile.

- sunt transportabili în mediu pe distanţe lungi de la sursă ;- bioacumularea – se depun în ţesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei, hranei şi

a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;

- toxicitatea – sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre alesitemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice.

Scopul monitorizării POP-urilor

Protejarea sănătăţii umane şi a mediului înconjurator împotriva impactului dăunător alPOP-urilor constituie scopul general al Convenţiei de la Stockholm, adoptată de Româniaprin Legea 261/2004.Prevederile generale ale acestei Convenţii sunt :

- măsuri de eliminare a evacuărilor datorită producţiei şi utilizării intenţionate;- restricţionarea producţiei şi utilizării;- măsuri de reducere şi eliminare a evacuarilor din producerea neintenţionată;- măsuri de reducere şi eliminare a evacuărilor de la depozite şi deşeuri.

În acest sens este necesar ca aceşti poluanţi să fie monitorizati pentru :- identificarea surselor de emisie în mediu ;

- determinarea emisiilor şi măsurarea lor cantitativă ;- stabilirea priorităţilor în vederea reducerii şi eliminării emisiilor;- evaluarea riscurilor privind sănătatea şi mediul;- promovarea masurilor de prevenire a poluării.

Sursele de emisie ale POP –urilor se clasifica în 3 categorii:a. punctiforme – din activităti industriale şi neindustriale de tip :

- producerea fontei – cu emisii de hidrocarburi aromatice piliciclice(PAH),hexaclorbenzen, dioxine ;- producţia de oţeluri în cuptoare electrice ;

- producţia continua şi discontinua de asfalt în mixere tip cuptor şi în tamburrotativ - cu emisii de benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;- conservarea lemnului – cu emisii de creozot ;- incinerarea deşeurilor spitaliceşti ;- utilizarea solvenţilor în activităţi gospodareşti.b. de suprafaţă – din activităţi agricole de tip:- arderea miriştilor ;- aplicarea produselor fitosanitare.c. liniare – din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici,

agricultură,etc.).

Tabel 2.1.5JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008 2009

Emisii anuale de

DIOXINĂ (grame)6,45 6,74 7,06



29

Fig 2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi

Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul

rezidenţial, incinerarea deşeurilor, arderile în industriile energetice şi procesele de producţie.

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Emisiile naţionale anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) cresc în anul2008 şi scad în anul 2009. Ponderea emisiilor este reprezentată de procesele de combustiedin sectorul rezidenţial urmate de procesele de producţie.

Tabel 2.1.6

JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008 2009

Emisii anuale de hidrocarburiaromatice policiclice(HAP) (kg) 6,33 7,73 1,52

Fig 2.1.6 Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

În judeţul Buzău nu sunt emisii de PCB în anii 2007, 2008 şi 2009.

012

3

456

78

k g

anii

2007

2008

2009

6

6.26.4

6.6

6.8

7

7.2

g r a m e

anii

2007

2008

2009



30

Principala sursa de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de siderurgie şimetalurgie urmată de incinerarea deşeurilor.

2.1.8. Emisii de hexaclorbezen

Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) fac excepţie de la tendinţa descrescător alpoluanţilor organici persistenţi, ei prezentând o creştere constantă din 2007 până în 2009.Domeniul răspunzător pentru această creştere este reprezentat de “procesele deproduc

ţie”

şi „arderi în industria de prelucrare”.

Tabel 2.1.8JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008 2009

Emisii anuale dehexaclorbenzen(HCB) (kg) 0,247 0,258 0,27

Fig 2.1.8 Emisii de hexaclorbezen

0.235

0.24

0.245

0.25

0.255

0.26

0.265

0.27

k g

anii

2007

2008

2009



31

2.2. Calitatea aerului ambiental

În anul 2009 calitatea aerului în judeţul Buzău a fost monitorizată prin măsurătoricontinue cu ajutorul staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului de tip de fond urbanamplasată în centrul munucipiului Buzău, staţie care face parte din Reţeaua Naţională deMonitorizare a Calităţii Aerului. Prin intermediul acestei staţii sunt monitorizaţi şi evaluaţi,conform Ordinului MAPM nr. 592/2002, poluanţii SO2, NO2 /NOx, CO, PM2,5, benzen şi O3.

Menţionăm că această staţie a intrat în funcţiune în anul 2008.

Menţionăm deasemenea că în judeţul Buzău mai există o staţie automată pentrumonitorizarea calităţii aerului de tip trafic, amplasată în municipiul Râmnicu Sărat, dar carenu funcţionează, neavând realizat branşamentul electric.

2.2.1 Dioxidul de azotConcentraţia medie anuală nu arată o depăşire a valorii limită pentru sănătatea

umană (VL NO2 – 43,3 µg/mc).

Valoarea acestei concentraţii este:NO2 – 23 µg/mcNOx – 36 µg/mc

0

510

15

20

25

30

35

40

NOX NO2

2008'

2009'

Figura 2.2.1.1. Concentraţia medie anuală de NO2 şi NOx

Valorile maxime şi minime ale concentraţiilor medii orare înregistrate de aceştipoluanţi în cursul anului 2009 sunt prezentate în Tabelul 2.2.1.1. (VL NO2 - 217 µg/mc):

Poluant Minim, µµµµg/m3 Maxim, µµµµg/m3 Medie, µg/mcNO2 0,5 154 23NOx 3 347 36

Tabel 2.2.1.1. Valori maxime şi minime NOx, NO2

Emisia anuală de oxizi de azot la nivelul judeţului Buzău este prezentată în Tabelul2.2.1.2.



32

Aglomerare 2008, tone 2009, toneJudeţ Buzău 823.9 506.5

Tabel 2.2.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot

2.2.2 Dioxid de sulf

Concentraţia medie orară anuală de dioxid de sulf măsurată de staţie nu a depăşit

pragul de calitate pentru protecţia sănătăţii umane şi a ecosistemelor, valoarea fiind5.81µg/mc (VL - 350 µg/mc). Valorile maximă şi minimă înregistrate în cursul anului 2009 au fost:- minim – 0,07µg/m3- maxim – 74,21µg/m3.

0

1

2

3

45

6

2008' 2009'

SO2

SO2

Figura 2.2.2.1. Concentraţia medie anuală de SO2

În cazul valorilor medii zilnice (VL - 125 µg/mc) nu s-au înregistrat depăşiri conform celorprezentate mai jos:- medie – 5,72 µg/mc;- minim – 0,56 µg/mc;- maxim – 28,83 µg/mc.

Emisia anuală de SO2 este prezentată în Tabelul 2.2.2.1

Aglomerare 2008, tone 2009, toneJudeţ Buzău 151,33 20,3

Tabel 2.2.2.1. Emisii anuale de SO2

2.2.3. Pulberi în suspensie

2.2.3.1. PM10

În anul 2009, prin decizia Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, staţia BZ-1 nu amai monitorizat poluantul PM10 şi s-a trecut la monitorizarea PM2,5.



33

În afară de pulberile în suspensie determinate la Staţia automată, în municipiul Buzău s-aumonitorizat şi pulberile în suspensie fracţiunea PM 10, într-un singur punct de prelevare încartier Poştă, prin intermediul unui prelevator de probe tip SVEN LECKEL.

Rezultatele măsurătorilor, între anii 2007-2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.3.1.1.:

ANUL Numărdeterminări

ValoareaLimită

mediepe 24 ore (anu se depăşimai mult de35 într-un an)

Nr. depăşiri aleValorii Limită

mediepe 24 ore

Valoarea Limită medie anuală

Valoareamedie

anuală

2007 246 50 µg/mc 58 40 µg/mc 37,32008 292 50 µg/mc 22 40 µg/mc 37,32009 246 50 µg/mc 7 40 µg/mc 37

Reprezentarea grafică a valorilor medii anuale sunt prezentate în figura 2.2.3.1.1.:

Fig.2.2.3.1.1

Cele 7 depăşiri înregistrate in cursul anului 2009 se încadrează în prevederile Ord. MAPMnr. 592/2002, care permite un număr de 35 de depăşiri. Sursa acestor depăşiri nu a fostidentificată precis deoarece punctul de prelevare este amplasat la limita dintre zonaindustrială şi cea rezidenţială şi în vecinătatea unui drum cu trafic intens. Menţionăm faptulcă în cazul operatorului economic principal potenţial poluator, care dispune de sisteme demonitorizare continuă, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită de emisie.

2.2.3.2. PM2,5

Concentraţia poluantului PM2,5 a fost măsurată atât automat (nefelometric) cât şigravimetric, determinându-se la nivelul anului 2009 următoarele valori medii orare:- PM2,5 automat - 10µg/m3;- PM2,5 gravimetric - 13µg/m3.

36.7

36.836.9

37

37.137.237.337.4

37.5

m i c r o g r a m e / m c

anii

2007

2008

2009



34

0

2

4

68

10

12

14

PM2,5 aut PM2,5 grv

2009'

2009'

Figura 2.2.3.2.1. Concentraţia medie anuală de PM2,5

Valorile maxime şi minime înregistrate de acest poluanţ în cursul anului 2009 suntprezentate în Tabelul 2.2.3.2.1

Poluant Minim, µµµµg/m3 Maxim, µµµµg/m3PM2,5 aut. 0 111PM2,5 grv. 1 107

Tabel 2.2.3.2.1. Valori maxime şi minime PM2,5

Concentraţiile medii zilnice înregistrate şi intervalul de variaţie al acestora, la nivelul anului2009, au fost următoarele:PM2,5 aut. – medie – 9,5 µg/mc;

- minim - 1 µg/mc;- maxim - 93 µg/mc.

PM2,5 grv. - medie – 11,1 µg/mc;- minim - 1 µg/mc;- maxim - 107 µg/mc.

Emisia totală de pulberi în suspensie, exprimate ca TSP, este prezentată în Tabelul2.2.3.1

Aglomerare 2008, tone 2009, toneJudeţ Buzău 60,12 84

Tabel 2.2.3.1. Emisii anuale de TSP

2.2.4. Metale grele

APM Buzău nu dispune de aparatura necesară pentru monitorizarea metalelorgrele.

Emisiile totale de cadmiu şi plumb sunt prezentate în Tabelul 2.2.4.1.

2008, kg 2009, kgAglomerareCd Pb Cd Pb

Judeţul Buzău 3,5 54,6 5,9 58,5

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de Cd şi Pb



35

2.2.5. Monoxidul de carbon

Valoarea concentraţiei medii anuale a CO, la nivelul anului 2009 a fost 0,25mg/m3, iarvaloarea maximă şi minimă au fost următoarele:- minim – 0mg/m3;- maxim – 4,22mg/m3.

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

2008' 2009'

CO

CO

Figura 2.2.5.1. Concentraţia medie anuală de CO

Conform prevederilor Ord. MAPM nr.592/2002 valoarea limită pentru protecţia sănătăţiiumane în cazul monoxidului de carbon este de 10mg/mc şi reprezintă valoarea maximă

zilnică a mediilor pe 8 ore. În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale acesteivalori, intervalul de variaţie fiind următorul:- minim – 0,04mg/m3;- maxim – 2,62mg/m3.

Emisia totală de CO, este prezentată în Tabelul 2.2.5.1


Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de CO

2.2.6. Benzen

Concentraţia medie anuală pentru benzen înregistrată în anul 2009 a fost de 4µg/m3, încadrându-se în valoarea limită impusă prin Ord. MAPM nr.592/2002 (VL – 6,25 µg/mc),având următorul interval de variaţie:- minim - 0µg/m3;- maxim - 31µg/m3.



36

0

1

2

3

4

BEZEN

2009'

2009'

Figura 2.2.6.1. Concentraţia medie anuală de BENZEN

Emisiile totale de benzen, exprimat ca NMVOC sunt prezentate în Tabelul 2.2.6.1.

Aglomerare 2008, tone 2009, toneJudeţ Buzău 914,4 901

Tabelul 2.2.6.1. Emisii totale de benzen (NMVOC)

2.2.7 Amoniac

Emisiile totale de NH3 sunt prezentate în Tabelul 2.2.7.1.


Tabelul 2.2.7.1. Emisii totale de NH3

2.2.8. Ozon

Valoarea concentraţiei medii anuale de O3, la nivelul anului 2009 a fost 51µg/m3, iarvaloarea maximă şi minimă au fost următoarele:- minim – 1µg/m3;- maxim – 157µg/m3.



37

50,4

50,6

50,851

51,251,4

51,651,8

52

52,2

2008' 2009'

O3

O3

Figura 2.2.8.1. Concentraţia medie anuală de O3

Conform prevederilor Ord. MAPM nr.592/2002 valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţiiumane în cazul ozonului este de 120µg/mc şi reprezintă valoarea maximă zilnică amediilor pe 8 ore. În cursul anului 2009 s-au înregistrat 4 depăşiri ale acestei valori( faţă de 25 permise legal), intervalul de variaţie fiind următorul:

- minim –15µg/mc;- maxim – 138,9µg/mc.

Aceste depăşiri s-au înregistrat în cursul luniilor aprilie (2), iunie(1) şi iulie(1) şi au fostcauzate atât de radiaţia solară puternică cât şi de importul de ozon din straturilesuperioare ale atmosferei, fenomen specific lunilor de primăvară.

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului

La nivelul municipiului Buzău, unde funcţionează staţia automată de monitorizare a calităţiiaerului de tip fond urban, BZ-1, evoluţia concentraţiilor poluanţilor pentru anii 2008 şi 2009,arată o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului cu excepţia bioxidului de sulf. Această creştere în cazul SO2 este nesmnificativă în comparaţie cu valoarea limită impusă (350µg/mc).

Evoluţia concentraţiilor medii ale poluanţilor monitorizaţi de staţia BZ-1, în anii 2008 şi2009, este prezentată în Tabelul 2.2.9.1. şi Figura 2.2.9.1.

Concentraţie medie anuală Poluant Tip staţie

2008 2009SO2 (µg/mc) FU 3,14 5,81PM10 (µg/mc) FU 24 -PM2,5 (µg/mc) FU - 10O3 (µg/mc) FU 52,1 51NO2 (µg/mc) FU 25,5 23NOX (µg/mc) FU 37,1 36CO (mg/mc) FU 0,25 0,25Benzen (µg/mc) FU - 4

Tabel 2.2.9.1. Concentraţiile medii



38

0

10

20

30

40

50

60

SO2 NOX NO2 CO O3 BENZEN PM10 PM2,5

2008'

2009'

Figura 2.2.9.1. Concentraţiile medii



39

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general.

3.1.1 Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România.

Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani esteserios ameninţat de activităţile antropice. Ameninţările iminente sunt legate de efectul de

seră, încălzirea globală, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Specialistii sunt din cein ce mai preocupaţi de faptul că emisiile gazelor cu efect de seră rezultate din activităţileumane produc creşterea temperaturii globale.În ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentrumenţinerea echilibrului atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus laformarea unei cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze rezultate din procesul decombustie. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unei cantităţi mari de metanşi oxizi de azot în atmosferă.Efectul de seră este un fenomen natural şi este responsabil de menţinerea temperaturiiplanetei la o valoare cu 33°C mai mare decât ar fi în absen ţa acestui fenomen, fapt carepermite existenţa vieţii pe Pământ. Gazele deja existente în atmosferă trebuie să reţină căldura produsă de razele solare reflectate de pe suprafaţa Pământului, care este radiată

înapoi în spaţiu sub formă de radiaţii infraroşii. Când, datorită poluării, proporţia de gazecu efect de seră creşte căldura reţinută va determina creşterea temperaturii globale.

Sursele principale emitente de poluanţi sunt: sursele fixe industriale, concentrate, deobicei, pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate(dezvoltate preponderent pe verticală); circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere

Radiaţiisolare

Radiaţiiinfraroşii

Absorbite înatmosferă de gazele

cu efect de seră

Radiate înspaţiu



40

incluzând şi traficul greu; şantiere de construcţie şi staţii de betoane; centraleleelectrotermice; surse difuze de combustie.Studiile ştiinţifice de impact au pus în evidenţă modificările produse de schimbarea climeiasupra sistemelor naturale şi au analizat măsurile de adaptare pentru ca aceste modificărisă fie minime, astfel încat să se asigure resursele de hrană şi dezvoltarea pe termen lunga societăţii şi economiei. Astfel, măsurile de adaptare se referă, în principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilit ăţ ii ecosistemele naturale la schimbarea climei, în timp cemăsurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efecte de seră rezultate în

urma activităţii umane.Articolul 2 al Convenţiei Cadru pentru Schimbări Climatice prevede în mod expres că obiectivul ultim al acestei convenţii este stabilizarea concentra ţ iei gazelor cu efect de ser ă în atmosferă, la un nivel care să nu aibă o influenţă periculoasă asupra sistemului climatic.Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp care să permită adaptareaecosistemelor la schimbarea climei, să asigure că producţia de hrană nu este periclitată şisă dea posibilitatea unei dezvoltări economice durabile.Protocolul de la Kyoto, la Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, dindecembrie 1997 a făcut referire atât la Convenţia privind schimbările climatice cât şi laprotocolul de la Montreal referitor la substanţele care epuizează stratul de ozon şi s-adesfăşurat pe tema limitării cuantificate a emisiilor de gaze cu efecte de seră şiangajamentul reducerii acestora.

Obliga ţ ii ale României ca ţ ar ă semnatar ă a Conven ţ iei Cadru a Na ţ iunilor Unite pentru Schimb ări Climatice precum şi a Protocolului de la Kyoto O obligaţie pe care România o are ca ţară semnatară a Convenţiei Cadru a NaţiunilorUnite privind Schimbările Climatice vizează transmiterea anuală a tuturor informaţiilorrelevante, respectiv să creeze un Sistem Na ţ ional pentru estimarea emisiilor antropice lasurse şi reducerea prin captare, precum şi o Strategie Naţionala pentru schimbăriClimatice. Protocolul de la Kyoto declară explicit faptul că un Sistem Naţional de estimarea emisiilor include toate aspectele.De asemenea, este necesară elaborarea unui Registru Na ţ ional computerizat, conformliniilor directoare stabilite de Articolul 7.1 al Protocolului de la Kyoto, precum şi stabilireacantităţii iniţiale de emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să o reducem în

conformitate cu liniile directoare din Articolul 7.4 al Protocolului de la Kyoto.România are obligaţia de a depune anual inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt incluse în Protocolul de la Montreal.În anul 2003 s-a continuat implementarea măsurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto,care are două obiective de bază:- respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; în cazulRomâniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul debază 1989, pentru perioada 2008-2012;- adoptarea unui set de mecanisme de piaţa, inclusiv pentru pemise de comercializaretransferabile şi aplicarea comună a prevederilor, în cooperare cu alte ţări.

Conven ţ ia Natiunilor Unite privind schimb ările climatice ratificat ă prin legea nr. 24/1994 a

luat -în considerare următoarele aspecte:-schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de ingrijorare pentruomenire;-activitatea omenească a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră,care dau o încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemelenaturale şi omenirea;-cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate;-în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă creştere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale şi de dezvoltare.Convenţia a stipulat urmatoarele principii:



41

-echitatea între generatţi;-atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare;-principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii;-părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică esteindispensabilă pentru adoptarea unor măsuri;-crearea unui sistem economic international deschis astfel încât ţările în curs de dezvoltaresă beneficieze de dezvoltarea durabilă.Gazele cu efect de seră din protocol:

-bioxidul de carbon – CO2;-metanul – CH4;-oxid azotos – N2O;-hidrofluorocarburi – HFC;-perfluorocarburi – PFC;-hexafluorură de sulf–SF6

În jude ţ ul Buz ău au fost realizate: -inventarul surselor de poluare a atmosferei ;-impunerea automonitorizării emisiilor, la nivelul agenţilor economici;-calculul emisiilor rezultate prin evaluări care s-au făcut de-a lungul timpului;-impunerea măsurilor de reducere a poluării atmosferice prin reducerea la sursă sau prin

adoptare de măsuri de epurare prin instalaţii specifice.Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului BuzăuConsecinţa cea mai cunoscută a poluării atmosferice este efectul de seră, care reprezintă un pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. În unele zone poluate, s-au constatatmodificări ale factorilor climaterici, în funcţie de natura, nivelul şi durata perioadelor depoluare. Creşterea procentului de dioxid de carbon din atmosferă, de exemplu, ar conducela ridicarea temperaturii mai ales la suprafata solului. În prezent, acest fenomen se pare că este compensat de o răcire produsă pe de o parte de reflectarea în spaţiu a razelor solarede către praful din atmosferă, iar pe de altă parte prin reţinerea unei cantităţi din radiaţiasolară calorică de către elementele poluante din atmosferă. Aceste fenomene determină oscădere a temperaturii aerului dar mai ales a solului.

În acelaşi timp, diverşi poluanţi atmosferici, în special aerosolii, constituie nuclee decondensare pentru vaporii de apă din aer, ceea ce măreşte nebulozitatea atmosferică,favorizează formarea ceţei şi creşte frecvenţa precipitaţiilor.Cercetări statistice comparative, efectuate pe perioade îndelungate, în diferite zone, auarătat că odata cu creşterea poluării aerului a avut loc şi o creştere a numărului de zile înnourate, cu 15 pană la 20%.Toate aceste modificări ale factorilor climatici, determinate de poluarea aerului, aurepercusiuni în timp asupra sanătaţii populaţiei din zonele poluate. Afecţiunile favorizatede aceste schimbări climatice sunt în primul rând cele reumatismale şi cele neuropsihice.La acestea se adaugă afecţiunile determinate indirect.Dintre poluanţii reglementaţi prin ,, Protocolul de la Kyoto’’, în Romania se inventariază următoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, oxizi de azot si metanul, urmând ca în

perspectivă să se inventarieze şi celelalte gaze prevăzute în protocol, respectiv:hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi şi hexafluoruri de sulf.Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău a început evaluarea emisiilor de gaze cu efect deseră pe baza modelelor de estimare prevazute in ,,Atmospheric Emission InventoryGuidebook-2000’’- ghid CORINAIR.



42

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră sunt prezentate în figura 3.2.1. Gazele cuefect de seră sunt: CO2, CH4, N2O, precum şi PFC, HFC şi SF6. În inventarul de emisii al judeţului Buzău sunt incluse numai emisiile de CO2, CH4 şi N2O, ceilalţi compuşi neputândfi estimaţi din cauza lipsei datelor de intrare necesare calculului. Sectoarele în care s-auestimat emisiile de gaze cu efect de seră sunt: sectorul energetic, procesele industriale,utilizarea solvenţilor şi a altor produse, agricultura, extracţia şi distribuţia combustibililor

fosili, tratarea şi depozitarea deşeurilor şi transportul rutier.Tabel 3.2.1: Emisii totale de gaze cu efect de seră Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Emisii totale(mii toneCO2 Eq)

317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618,468 723,755 784,788 478,96

0100200300400500600700800

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră (mii tone CO2 Eq)

Valoare 317 .5 313 .45 665 .87 517.75 597.42 618 .47 723 .76 784 .79 478.96

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.2.1 : Emisii totale de gaze cu efect de seră



43

0

50

100

150

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră in sectorulenergetic

(mii tone CO2 Eq)

Valoare 118.812 141.698 123.905 93.931 144.481 78.9

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.2.1.1 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic(mii tone)

Tabel 3.2.2: Emisii anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq. )pe cap de locuitor Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Emisii totale

(mii tone CO2 Eq.)

317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618.468 723,755 784,788 478,96

Populatie(loc.)

503451 500160 498085 495878 492787 490981 488763 488724 486602

Emisii/caploc.

0,63 0,62 1,34 1,04 1,21 1,26 1,47 1,60 0,98

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2)

Cel mai semnificativ gaz cu efect de seră este dioxidul de carbon (CO2).Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit în mod hotărator ca planeta Terra să fieceea ce este, permiţând dezvoltarea vieţii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat dintotdeauna radiaţiile calorice provenite de la Soare. Numai menţinerea relativ constantă a

unei cantităţi de dioxid de carbon asigurǎ condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii. Dacă anumite limite ar fi depăşite, efectele ar fi devastatoare.

De la începutul industrializării, echilibrul energetic s-a schimbat pe pamânt datorită creşterii emisiilor de gaze antropogene cu efect de seră, în principal a dioxidului decarbon.Datorită acumulării de CO2 în atmosfera în decursul ultimelor doua secole, a crescutcantitatea de radiaţie infraroşie absorbită în atmosferă. În acelaşi timp s-a observat ocreştere considerabilă a temperaturii medii globale şi a concentraţiilor de CO2 înatmosferă.Gazul carbonic şi vaporii de apă din atmosferă absorb cea mai mare parte din radiaţiileinfraroşii. Aproape o treime din lumina ce reuşeşte să ajungă la suprafaţa terestră estereflectat

ădin nou în spa

ţiu, restul fiind absorbit

ă. Aceasta din urm

ăgenereaz

ă, atunci

când solul se răceşte, formarea de radiaţii infraroşii sau căldură, care sunt retrimise înatmosferă, unde sunt reţinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comportă ca unfiltru în sens unic, permitând trecerea radiaţiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerearadiaţiilor cu lungimi de undă mai mari la întoarcere.Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Se ştie că, în liniimari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme dedioxid de carbon.Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani suntcauzate de arderea carburanţilor fosili.



44

Crescând concentraţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie laproducerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 - 5 grade.Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datorează faptului că numărulagenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alteactivităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-aucalculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în vederea utilizării lor.Scăderea emisiilor de CO2 în anul 2009 este cauzată şi de scăderea consumului de

combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic (în special în producţia de electricitate şicăldură din sectorul public şi în sectorul industria de prelucrare şi construcţii), ca oconsecinţă a faptului că amploarea activităţilor din aceste industrii s-a diminuatsemnificativ. Nivelurile emisiilor anuale de dioxid de carbon în perioada 2001-2009 suntprezentate în tabelul 3.3.

Tabel 3.3 Emisii anuale de CO2 Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Emisii totale(miitone)CO2

226,12 250,66 515,336 483,687 532,907 514,234 674,012 684,056 380,82

0

100

200

300

400

500

600

700

Emisii anuale de CO2 (mii tone CO2)

Valoare 226.1 250.7 515.3 483.7 532.9 514.2 674 684.1 380.8

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.3.1. Emisii anuale de dioxid de carbon



45

0

50

100

150

Emisii anuale de CO2 in sectorul energetic(mii tone CO2 Eq)

Valoare 117.012 138.461 121.65 92.604 86.5755 77.78

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.3.2. Emisii anuale de CO2 în sectorul energetic

3.4. Emisii anuale de metan (CH4)Emisiile de metan intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din:

- arderea combustibililor;- descompunerea vegetală;- arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite )- materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite)Formare:Surse naturale: zone mlastinoase, animale, de ex. termite (termitele digeră lemnul cuajutorul unor bacterii ce produc metan), rumegătoareSurse antropogene: câmpuri de orez, creşterea animalelor (bacteriile din stomacul uneivaci produc zilnic aprox. 100 de litri de metan), gropile de gunoi, exploatarea şi transportulgazelor naturale, minele de cărbuni, deşeurile, reziduurile menajere.Din 1750, concentraţia de gaz metan din atmosferă a crescut cu 151% , fiind în continuare în creştere (raportul IPCC din 2001). Moleculele de gaz metan au o mare capacitate de a

absorbi căldura, ceea ce înseamnă că şi concentraţiile mai slabe au o contribuţieimportantă în ceea ce priveşte efectul de seră.În tabelul 3.4.1 sunt prezentate emisiile de metan din judeţul Buzău între anii 2001-2009.Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datorează faptului că numarulagenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alteactivităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-aucalculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în vederea utilizării lor.

Tabel 3.4.1 Emisii anuale de metan Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Emisii totale(mii tone) CH4 3,751 0,936 4,439 3,455 3,403 4,313 1,350 3.871 4,026Emisii totale (mii tone)CO2 Eq

78,77 19,656 93,219 72,555 71,463 90,573 28,35 81,291 84,546



46

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

Emisii anuale de CH4 (mii tone CH4)

CH4 3.751 0.936 4.439 3.455 3.403 4.313 1.35 3.871 4.026

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.4.1 Emisii anuale de metan

0

20000

40000

60000

80000

100000

Emisii anuale de CH4(mii tone CO2 Eq)

Valoare

Valoare 78,77 19,65693,21972,555 71,46390,573 28,35 81,29184,546

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

0

1

Emisii anuale de CH4(mii tone CO2 Eq)

Valoare 0.109 0.251 0.152 0.087 0.089 0.085

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.4.2. Emisii anuale de metan în sectorul energetic

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O)Protoxidul de azot este de 300 de ori mai eficient în crearea efectului de seră decât CO2.Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din ardereacombustibililor fosili şi din transportul rutier. Se formează în principal prin transformareamicrobiana a azotului din sol. Producţia de N2O intensificată prin influenţa antropică poate



47

fi explicată prin pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în soluri, mai ales prinagricultură şi industrie.În tabelul 3.5. sunt înregistrate emisiile de protoxid de azot din judeţul Buzău între anii2001-2009.Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului că numărulagenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alteactivităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-aucalculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi

împreună cu acesta în vederea utilizării lor.Tabel 3.5. Emisii anuale de N2 O Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Emisii totale (mii tone)N2O 0,028 0,139 0,185 0,021 0,049 0,044 0,069 0,0627 0,044

Emisii totale(mii tone CO2 Eq) 8,68 43,09 57,35 6,51 15,19 13,64 21,39 19,44 13,64

0

0.05

0.1

0.15

0.2

Emisii anuale de N2O (mii tone)

N2O 0.028 0.139 0.185 0.021 0.049 0.044 0.069 0.0627 0.044

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.5.1. Emisii anuale de N2 O

0

20

40

60

Emisii anuale de N2O(mii tone CO2 Eq)

Valoare

Valoare 8.68 43.1 57.4 6.51 15.2 13.6 21.4 19.4 13.62001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



48

0

0.51

1.5

2

2.5

3

Emisii anuale de N2O

(mii tone CO2 Eq)

Valoare 1.691 2.984 2.103 1.24 1.26 1.04

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 3.5.2. Emisii anuale de N2 O în sectorul energetic

3.6. Emisii anuale de gaze fluorurateEmisiile anuale de HFC-134a nu au putut fi estimate, dar au fost inventariate consumurilede substanţă, acestea fiind următoarele:

Tabel 3.6HFC 134a Cantitate utilizată (kg)2000 1072001 71,32002 139,82003 782004 158,92005 459,0392006 651,82007 997,22008 770,0762009 1015,84

-180

20

220

420

620

820

1020

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Consumul de HFC 134a (kg)

Consum HFC 134a

Figura 3.6 Consumul de HFC 134aSe observă o creştere a consumului de HFC 134a în anul 2009 faţă de anul 2008. Acestlucru se datorează eliminării treptate de pe piaţă a hidrocarburilor halogenate care distrugstratul de ozon (CFC – 12 şi HCFC – 22) şi introducerii pe piaţa internă a echipamentelorcare utilizeză agenţi frigorifici de tranziţie şi ecologici.



49

3.7 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.Pachetul legislativ "Energie - Schimbări Climatice " elaborat de Comisia Europeană fostadoptat de Parlamentul European în data de 17 decembrie 2008. Pachetul reprezintă angajamentul ferm al Uniunii Europene şi implicit al Statelor Membre de a lupta împotrivaschimbărilor climatice, pregătind tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid decarbon.Noul pachet are drept obiectiv sustenabilitatea Uniunii Europene prin oferirea unor noioportunităţi economice întreprinderilor europene şi asigurarea securităţii aprovizionării cu

energie prin dezvoltarea utilizării surselor alternative de energie regenerabilă, creşteriieficienţei energetice şi a tehnologiilor cu carbon redus. În principal, pachetul legislativconţine măsuri ferme de combatere a schimbărilor climatice şi promovare a surselor deenergie regenerabile (SRE) în vederea atingerii de catre Statele Membre, a obiectivelor demediu stabilite la nivel european până în anul 2020, si anume:Actele normative care fac parte din pachet sunt:- Directiva 2009/29/CE pentru modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţiriişi extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;-Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie;- Directiva 2009/31/CE privind captarea si stocarea geologică a dioxidului de carbon;- Decizia 406/2009/CE privind efortul Statelor Membre de a reduce emisiile de gaze cuefect de seră, astfel încât să se respecte angajamentele Comunităţii de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020;- Liniile directoare privind ajutorul de stat în domeniul protecţiei mediului.Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului deenergie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvatunei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate,siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.Obiectivele strategice din sectorul energetic cu respectarea principiilor dezvoltării durabilesunt:• creşterea eficienţei energetice;• promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;• promovarea producerii de energie electrica şi termică în centrale cu cogenerare, inclusiv în instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă;• susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetăriloraplicabile;• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Uniunea Europeană conduce eforturile mondiale de reducere a emisiilor de gaze cu efectde seră rezultate din activităţile umane, care ameninţă cu producerea unor schimbăriclimatice periculoase la nivel mondial. Sistemul comunitar de comercializare a emisiilor(UE SCE) dezvoltat de Uniunea Europeană este piatra de temelie a strategiei sale pentrureducerea în mod rentabil a propriilor emisii de gaze cu efect de seră.Lansat la începutul lui 2005, UE SCE este primul sistem interna ţional de plafonare şicomercializare a cotelor de emisii de CO2 şi de alte gaze cu efect de seră pus în aplicare

în companii la nivel mondial. Fondat pe mecanismele inovatoare stabilite în cadrulProtocolului de la Kyoto – comercializarea emisiilor la nivel internaţional, mecanismul dedezvoltare curată (MDC) şi implementarea în comun (JI) – sistemul obligatoriu a devenitrapid dinamul din spatele expansiunii pieţei internaţionale a emisiilor de carbon.Atribuind un preţ fiecărei tone de CO2 emise, sistemul SCE stimulează investiţiile întehnologii cu emisii de carbon scăzute. Acest sistem a forţat consiliile de administraţie alecompaniilor să pună costul emisiilor pe ordinea de zi stimulând astfel ingeniozitatea şicreativitatea comunităţii întreprinderilor pentru a găsi modalităţile inovatoare şi mai puţincostisitoare în vederea combaterii schimbărilor climatice. Sistemul a creat o mulţime de noi



50

sectoare de servicii asociate precum comercializarea, finanţarea, gestionarea şi auditulemisiilor de carbon.Sistemul UE SCE ar trebui să permită Uniunii Europene să-şi poată atinge obiectivul dereducere a emisiilor proprii asumat în temeiul Protocolului de la Kyoto la un cost mai micde 0,1% din PIB cu mult mai puţin decât ar fi fost posibil în lipsa sistemului. De asemeneasistemul va fi esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor mai ambiţioase ale UE privindreducerea emisiilor pentru 2020 şi pentru un viitor mai îndepărtat.

Pe lângă faptul că oferă industriilor europene un mijloc rentabil de reducere a propriiloremisii, sistemul UE SCE canalizează, de asemenea fonduri substanţiale de investiţii şitehnologii curate către ţările în curs de dezvoltare şi către economiile în tranziţie, susţinândastfel eforturile acestora pentru realizarea unei dezvoltări durabile. Acest lucru este posibildeoarece sistemul le permite companiilor să utilizeze credite obţinute din proiecte dereducere a emisiilor desfăşurate în cadrul MDC şi JI pentru a acoperi o parte din emisiileproprii.Există un potenţial însemnat de reducere în continuare a intensităţii carbonului îneconomia României. Între opţiuni se numără, printre altele, schimbarea în continuare acombustibililor şi îmbunătăţirea eficienţei în sectorul energetic, creşterea producţiei deelectricitate din surse regenerabile şi îmbunătăţirea în continuare a eficienţei energetice însectoarele economice de utilizare final

ă. În sectoarele ne-energetice, exist

ăde asemenea

potenţial de reducere a emisiilor de metan din sectoarele agricultură şi managementuldeşeurilor, în paralel poate creşte capacitatea de sechestrare a CO2 prin împăduriri şimodificări de folosinţă a terenurilor. Mai mult decât atât, emisiile de N2O pot fi redusesemnificativ în sectoarele agricultură şi industrie.

Producerea energiei din surse regenerabile în judeţul BuzăuSectorul energetic rămâne cel mai important sector din punct de vedere al emisiilor deGES în România având în vederea folosirea combustibililor fosili.O alternativă pentru eliminarea acestora şi care prinde contur din ce în ce mai mult şi înţara noastră o reprezintă producerea de energie din surse regenerabile reglementată prinLegea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile.Conform pachetului legislativ „Energie-Schimbări climatice” elaborat de ComisiaEuropeană şi adoptat de Parlamentul European în data de 17 decembrie 2008, Româniatrebuie să atingă o pondere de 24% a acestora până în 2020, în creştere cu 6,4% faţă de2005.Numeroasele beneficii ale surselor regenerabile de energie se bucură de o largă recunoaştere - acestea contribuie la combaterea schimbărilor climatice, reprezintă orezervă sigură de energie şi slujesc intereselor economice pe termen lung.Interesul pentru energia electrică rezultata din resurse regenerabile, fie ca este vorba decea eoliană, solară sau biomasă, este în creştere pe plan naţional şi, implicit în judeţulBuzău, unde pe lângă instalaţiile existente sunt în derulare o serie de proiecte carepromovează producerea unui astfel de tip de energie.



51

Astfel, în vederea promovării producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, în judeţul Buzău vor fi instalate conform solicitărilor depuse la APM Buzău pentru obţinereaacordului de mediu:

- 65 de turbine eoliene având o putere totală instalată de 130 Mw;- o centrala electrică pe biomasă cu puterea de 4 Mwh;- o instalaţie de cogenerare cu o putere termică totală de 94,615 MWt care prevede

realizarea unei centrale noi de cogenerare în scopul asigurării necesarului de

energie termică aferent consumatorilor racordaţi la sistemul de termoficare amunicipiului Buzău, prin creşterea eficienţei de utilizare a materiei prime, reducereapoluării mediului, reducerea costurilor de exploatare;

Hidrocentralele de mică şi mare capacitate reprezintă cea mai mare sursă de energieelectrică din surse regenerabile. Astfel în judeţul Buzău există 5 centralehidroelectrice(CHE) cu o putere totală de 186,7 Mw şi 12 microhidrocendrale(CHEMP) cuo putere totală de 15,6 Mw.În vederea creşterii eficienţei energetice, reducerii emisiilor poluante generate deproducerea, transportul şi consumul de energie şi de asemenea pentru reducereapierderilor de caldură şi a consumurilor energetice, în judeţul Buzău au fost reabilitatetermic un număr de 30 de blocuri de locuinţe prin programul de reabilitare termică aclădirilor derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la KyotoRomânia a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite, prinLegea nr. 3/2001. În conformitate cu acest protocol, România elaborează suplimentarmăsuri şi politici în concordanţa cu împrejurările naţionale, cum ar fi:- industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului deenergie trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), lacombustibilii săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;- industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie restructurată astfel încâtsă devină mai eficientă şi mai puţin poluantă;- transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumurireduse;- construcţiile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea surselor de energieregenerabilă;- echipamentele şi produsele să fie din cele cu consum redus de energie;- pădurile vor fi protejate şi chiar vor fi extinse.

M ăsurile pentru diminuarea emisiilor de CO 2

Pentru a răspunde cererii de energie electrică se va urmări:-creşterea eficienţei instalaţiilor energetice;-dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.Economisirea energiei prin:-modernizarea punctelor termice;

-modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare;-modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde;-îmbunătaţirea izolaţiei termice;-controlul şi măsurarea căldurii livrate;Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şiconservare a energiei prin:-schimbări structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);-modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente;-îmbunataţirea managementului energiei.Modernizarea agriculturii in România prin:-creşterea eficienţei maşinilor agricole;



52

-modernizarea fermelor de animale.Schimbarea politicii forestiere prin împiedicarea despăduririi şi extinderea spaţiilor verzi.Politicile pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor se bazează pe:-creşterea performanţelor vehiculelor rutiere;-dezvoltarea transportului public urban şi interurban.-folosirea combustibililor alternativi.M ăsuri pentru reducerea emisiilor fugitive de CH 4 din industria gazelor naturale prin :-îmbunătăţirea tehnologiei de exploatare;

reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor.Un mai bun management al deşeurilor prin;-igienizarea staţiilor de depozitare;-diminuarea cantităţilor de deşeuri organice depozitateÎmbunătăţirea tehnologiilor de creştere a animalelor prin:-îmbunatăţirea calităţii nutreţului-creşterea performanţelor animaliereDiminuarea emisiilor de N 2 O Aplicarea de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe bază deazot.Măsurile de diminuare a emisiilor în ecosistemele de păduri sunt:-extinderea ariilor de pădure;

-îmbunatăţirea speciilor şi formelor de copaci;-realizarea întregului volum de protecţie a lemnului

3.7.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare acertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră Comerţul cu certificate de emisii reprezintă abilitatea a doua entităţi, care trebuie să-şireducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din certificatele de emisii. Acestconcept a evoluat în principal într-un context intern, ca o modalitate de control asupraemisiilor interne.Deşi unii pun, în mod justificat, sub semnul îndoielii “dreptul” de a polua şi crearea uneipiete de credite de poluare, comerţul cu certificate de emisii este ferm inscris în protocolul

de la Kyoto, în articolul 17. El permite oricăror două părţi cu angajamente stipulate înanexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din certificatele de emisii, redistribuind inconsecinţă repartiţia de credite de emisii între ele, în orice moment.Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nucontează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă nu contează nici unde se reduc.Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atâta timp cât emisiileglobale de GES sunt limitate la nivel global de angajamentele Parţilor sub Protocolul de laKyoto. Statele şi regiunile diferă în privinţa gradului de dependenţă de activităţile deproducţie care emit GES, eficienţa cu care produc bunuri şi servicii per tona de GES emisă şi uşurinţa relativă în a accesa surse de energie.În consecinţă, statele şi regiunile seconfruntă cu costuri marginale diferite de reducere a emisiilor de GES.Angajamentului susţinut al UE de a-şi reduce emisiile de GES i se subînscrie adoptarea în

octombrie 2003 a Directivei 2003/87/CE care stabileşte o schemă de comerţ cu certificatede emisii de gaze cu efect de seră în interiorul Uniunii Europene.Ca ţară din anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în anexa B a Protocolului de laKyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cucertificate de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din1989, România produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989,datorită tranziţiei economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şiputea indeplini angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012.



53

Ţările vor avea un anumit grad de flexibilitate in modul de realizare si măsurare areducerilor impuse. În particular, se va instaura un regim international de “comerţ deemisii” care va permite tarilor industrializate sa cumpere si să vânda credite de emisieintre ele. De asemenea vor putea sa obtina şi “unităţi de reducere a emisiilor” (ERU) prinfinantarea unor proiecte in alte tari dezvoltate printr-un mecanism cunoscut sub denumireade “Joint Implementation”. In plus, un “mecanism de dezvoltare curat” pentru promovareaunei dezvoltari durabile va permite tarilor industrializate sa finanteze proiecte de reducerea emisiilor in ţările in curs de dezvoltare si sa primeasca credit pentru aceasta.

Se va urmari reducerea emisiilor in majoritatea sectoarelor economiei. Protocolulincurajeaza guvernele sa coopereze intre ele în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice, în vederea reformării sectoarelor de energie si transport, a promovării de forme deobtinere a energiei din surse regenerabile, limitării emisiilor de metan din sistemele deenergie si de management al deseurilor, etc.

DIRECTIVA 2003/87/CE modificată cu Directiva 2009/29/CE instituie un sistem detranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră şi de modificare a DirectiveiConsiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS).Directiva face parte din acquis-ul comunitar de mediu şi are ca scop promovarea unuimecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenţii economici cu

activităţi care generează astfel de emisii.Directiva se aplica numai pentru emisiile de CO2.Directiva 2003/87/CE modificată cu Directiva 2009/29/CE este transpusă în legislatiaromânească prin:

- HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea unei scheme de comercializare a certificatelor deemisii de gaze cu efect de seră, modificată şi completată cu HG 133/2010.- Ordin 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiilede gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012- Ordin 85/2007 modificat cu Ordinul nr. 296/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare

Cantitatea de gaze cu efect de seră ce va fi atribuită oficial României pentru primaperioadă de angajament (2008-2012) va trebui contabilizată corect printr-un registrunaţional ce va fi pentru estimarea emisiilor antropogene pe surse şi modalităţile de reţinerepentru respectarea prevederilor Protocolului.Lucrările de retehnologizare care se vor face în instalaţiile mari de ardere, în această perioadă de timp, vor permite atât îndeplinirea cerinţelor reglementărilor privind controlulpoluării industriale dar şi obţinerea unor importante disponibilităţi de CO2e.In cazul României, aceste disponibilităţi pot face obiectul unor proiecte de JointImplementation sau vor face obiectul unor tranzacţii comerciale, cum este stipulat înPortocolul de la Kyoto.Numeroase state cum sunt Olanda, Danemarca, Austria, Suedia, Norvegia, au încheiatMemorandum-uri de Inţelegere cu România pentru dezvoltarea de proiecte de JointImplementation. Se asteaptă posibile cooperări cu Canada, Italia, Japonia şi Franţa.

Oricare din acete ţări pot fi posibili parteneri în asemenea proiecte pentru companie.În baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privindschema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră , în judetul Buzău au fostidentificaţi următorii operatori economici din sectoarele energie respectiv ceramică careintră în prima fază de tranzacţionare a certificatelor de emisie gaze cu efect de seră şi auobţinut autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră:REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ ,,RAM” BUZĂU;SC URSUS BREWERIES SA-Sucursala Buzău;SC AGRANA ROMÂNIA SA-Sucursala Buzău;SC KRONBERGER GRUP SA SĂTUC.



54

Pentru cei patru operatori, la nivelul judeţului Buzău, prin Planul Naţional de Alocare aufost alocate certificate de emisie cu titlu gratuit, în număr de:• 173.798 certificate - pentru 2007• 849.435 certificate - pentru perioada 2008-2012Deşi expierienţa acumulată în cursul primei perioade de comercializare atestă potenţialulsistemului comunitar, iar finalizarea planurilor naţionale de alocare pentru a doua perioadă de comercializare va genera reduceri semnificative ale emisiilor până în 2012,reexaminarea desfăşurată în 2007 a confirmat necesitatea unui sistem mai armonizat de

comercializare a emisiilor pentru a eficientiza utilizarea beneficiilor provenite dincomercializarea cotelor, pentru a evita perturbarea pieţei interne şi pentru a facilitaconectarea cu alte sisteme de comercializare a drepturilor de emisie. În afară de aceasta,ar trebui garantată o mai mare previzibilitate, iar domeniul de aplicare al sistemului artrebui extins prin includerea unor noi sectoare şi tipuri de gaze, atât pentru a consolidasemnalul referitor la preţul carbonului în vederea atragerii investiţiilor necesare, cât şipentru a crea noi posibilităţi de reducere, de natură să conducă la scăderea costurilortotale de reducere a emisiilor şi la creşterea eficienţei sistemului.Directiva 2009/29/CE pentru modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şiextinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, seaplică pentru a treia fază a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cuefect de seră 2013 - 2020. Directiva prevede, printre altele extinderea domeniului de

aplicare prin includerea de noi sectoare şi tipuri de gaze cu efect de seră (ex: industriachimică şi petrochimică, industria aluminiului, prelucrarea metalelor neferoase, instalaţiipentru captarea şi stocarea carbonului şi a altor gaze cu efect de seră (decât CO2),aferente acestor tipuri de industrii, respectiv N2O si PCF-urile)HG 133/2010 pentru modificarea şi completarea HG 780/2006 privind stabilirea schemeide comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră transpune prevederilearticolului 1 pct. 10 al Directivei 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderiisistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.

3.8 Estimarea scenariilor de schimbare a regimului climatic în România pe perioada2001 – 2030Deoarece complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatică să se manifeste într-un domeniu larg de frecvenţe începând cu variabilitatea pe termen scurt şi continuândcu variabilitatea pe termen lung iar schimbările climatice reprezintă în prezent problema demediu cu cel mai ridicat nivel de globalizare şi complexitate pentru viitor, având implicaţiisocio-economice importante la nivel mondial, estimarea scenariilor de schimbare aregimului climatic în România se va realiza la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.



55

CAPITOLUL 4. APA

4.1 Introducere

Datele cu privire la apele de suprafaţă şi subterane, necesare pentru întocmirea acestuicapitol, au fost preluate de la autorităţile de gospodărire a apelor (A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa pentru bazinele hidrografice ale râurilorBuzău, Călmăţui şi Sărata, aferente judeţului Buzău şi A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia

Bazinală de Apă Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, pentrubazul hidrografic al râului Rm. Sărat, aferent judeţului Buzău ).Sistemul de monitorizare în domeniul apei, prevăzut de Directiva Cadru şi de celelalte

Directive Europene este reprezentat de patru subsisteme:-ape curgătoare de suprafaţă;-lacuri;-ape subterane freatice;-ape uzate (surse de poluare).În conformitate cu prevederile Directivei Cadru 60/2000 şi a celorlalte directive din

domeniul apei sunt analizate următoarele medii de investigare, fiind necesară extindereacu precădere a abordării mediului biotic şi cel al sedimentelor:

- apa

- sedimentele/materiile în suspensii- biota Datele cu privire la apa potabilă, necesare pentru întocmirea acestui capitol, au fost

preluate de la DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BUZĂU şi de la autorităţile publicelocale.

Apa este cel mai important factor în schimbarea climatică. Topirea gheţarilor, a ploilortorenţiale şi lipsa apei sunt fenomene din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, cu urmări graveasupra ecosistemelor acvatice cât şi terestre.

Nimeni nu cunoaşte exact relaţia cauză-efect sau consecinţelor acestei încălziri, dareste sigur că schimbările în ciclul apei, în natură vor avea impact asupra stilului nostru deviaţă, asupra florei , faunei şi asupra agriculturii.

Apele uzate evacuate de agenţii economici afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate, direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cuconcentraţia poluanţilor pe care aceasta le conţine. Influenţa asupra receptorului este cuatât mai mare cu cât debitul/volumul receptorului este mic.

Evacuarea de ape uzate în receptori naturali poate conduce la degradarea saudistrugerea faunei şi a florei receptorilor, la scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apareceptorului având efecte negative asupra organismelor ecosistemelui acestuia sauasupra fenomenului de epurare naturală (autoepurare) care are loc în apa receptorului.Aceasta poate favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului şi formelor deviaţă pe care le conţine (intoxicare, eutrofizare, etc).

4.2. Resursele de apă

4.2.1.Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Surse de apǎ de suprafaţǎ -teoretice:

- ape de suprafaţă -cursuri de apă şi lacuri din zona de munte ale judeţului.-tehnic-utilizabile:

-ape de suprafaţă- cursuri de apă şi lacuri din zona de munte (lacul Siriu, râulBâsca Chiojdului, părâul Jgheab, etc)

Surse de apǎ subteranǎ



56

-teoretice: apele subterane de adâncime din zonele de munte, deal şi câmpie.-tehnic - utilizabile: apele subterane de adâncime din zonele de munte deal şi câmpie.

(fronturi de captare apă subterană aparţinând S.C. Compania de Apă Buzău şi foraje deadâncime aparţinând primăriilor din judeţ ).

Cantităţile de apă reprezentând resursele de apă teoretice şi tehnic-utilizabile încadrul judeţului Buzău, în anul 2009, sunt redate în tabelul 4.2.1.

Tabel 4.2.1(mii mc)

Resursa de suprafaţă Resursa din subteranJudeţul Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă BUZĂU 370000 124000 251000 169000

4.2.2. Prelevările de apă pentru judeţul Buzău sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.2 (mii mc)

Judeţul Prelevări din sursede suprafaţă

Prelevări din sursesubterane Total prelevări

BUZĂU 15893 21325 37218

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Serviciile specifice de gospodărire a apelor efectuate de Administraţia Naţională ApeleRomâne sunt generatoare de costuri, pentru recupararea cărora sunt stabilite tarifeaprobate prin lege.Utilizatorilor de apă le revine obligaţia de a incheia contracte economiceşi de a plăti pentru serviciile prestate.

Principiile mecanismului economic in domeniul apelor sunt:-utilizatorul plăteşte-poluatorul plăteşte-recuperarea costurilor calitative şi cantitative a apelor-stimularea beneficiarilor pentru protecţia resurselor de apă,Mecanismul economic în domeniul apelor se bazează pe HG nr. 522 din 28/04/2009 care

constă în:a)cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor, la nivel naţional conformHG nr. 522 din 28/04/2009

1.Apă din râurile interioare-operatori economici (inclusiv servicii de gospodărire comunală), instituţii publice, unităţi

de cult, agrozootehnice de tip industrial şi alţii :43,84 lei/ 1.000mc;- irigaţii : 3,76 lei / 1.000 mc;- acvacultură: 3,0 lei/ 1 000mc;- operatori economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale:

43,84 lei/1.000mc.2.Apă din subteran- operatori economici industriali: 56,38 lei / 1.000 mc;

- operatori economici de gospodărie comunală, instituţii publice, unităţi de cult şi alţii,care folosesc apa în scop potabil: 56,38 lei / 1.000mc;- irigaţii şi acvacultură: 56,38 lei /1.000mc;- operatori economici agrozootehnici: 56,38 lei / 1.000 mc.

b) penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apeleuzate evacuate.



57

4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

În anul 2009 A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa amonitorizat calitatea cursului de apă Buzău (inclusiv afluenţii, conform tabelului 4.3.1.1 şitabelului 4.3.1.2.

Tab 4.3.1.1. Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic Buzău sub aspectulrepartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu (km) în anul 2009 pentru indicatorii fizico-chimici, la Grupa Generală, conform Ordinului 161/2006..

Clasa de calitateTRONSONUL DE RÂU Total

(km) I II III IV VRâul Buzău 302 - - - - -

Izvoare-Confl. râuBălăneasa 110 110 - - - -

Confl. râu Bălăneasa-Conflrau Slanic 15 - 15 - - -

Confl rau Slanic- vărsare 177 - - 177 - -

Râul Căsoaca Mare 16 - 16 - - -Izvoare - vărsare 16 - 16 - - -Râul Bâsca Mare 61 61 - - - -Izvoare-Varlaam 61 61 - - - -

Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - -Varlaam-vărsare 15 15 - - - -

Râul Bâsca Chiojdului 42 26 16 - - -Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - -Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - 16 - -

Râul Bălăneasa 31 - 31 - - -Izvoare-vărsare 31 - 31 - - -

Râul Slănic 73 - 73 - - -Izvoare-vărsare 73 - 73 - - -Râul Câlnău 57 - - 57 - -

Izvoare -vărsare 57 - - 57 - -Râul Harţag 8 8 - - - -

Izvoare -vărsare 8 8 - - - -Râul Giurca Mare 4 4 - - - -Izvoare -vărsare 4 4 - - - -

Râul Buzoel 25 - - - - 25Izvoare -vărsare 25 - - - - 25

Râul Boldu 34 - - - - 34Izvoare -vărsare 34 - - - - 34

668 224 151 234 - 59TOTAL BAZIN100% 33.53% 22.61% 35.03% 0% 8.83%

Tab. 4.3.1.2. Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic Buzău sub aspectulrepartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu (km) în anul 2009 pentru indicatorii biologiciconform Ordinului 161/2006.

Clasa de calitateTRONSONUL DE RÂU Total(km) I II III IV V

Râul Buzău 302 110 192 - - -



58

Izvoare-Confl. râuBălăneasa 110 110 - - - -

Confl. râu Bălăneasa-vărsare 192 - 192 - - -

Râul Căsoaca Mare 16 16 - - - -Izvoare - vărsare 16 16 - - - -Râul Bâsca Mare 61 61 - - - -Izvoare-Varlaam 61 61 - - - -

Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - -Varlaam-vărsare 15 15 - - - -

Râul Bâsca Chiojdului 42 26 16 - - -Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - -Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - 16 - - -

Râul Bălăneasa 31 - 31 - - -Izvoare-vărsare 31 - 31 - - -

Râul Slănic 73 46 27 - - -Izvoare –confl r.

Homocioaia 46 46 - - - -

confl r. Homocioaia -

vărsare27 - 27 - - -

Râul Câlnău 57 - 57 - - -Izvoare -vărsare 57 - 57 - - -

Râul Harţag 8 8 - - - -Izvoare -vărsare 8 8 - - - -

Râul Giurca Mare 4 4 - - - -Izvoare -vărsare 4 4 - - - -

Râul Buzoel 25 - 25 - -Izvoare -vărsare 25 - 25 - -

Râul Boldu 34 - - - -Izvoare -vărsare 34 - - - -

668 286 382 0 0 0TOTAL BAZIN 100 % 42.81% 57.19% 0% 0% 0%

În anul 2009 A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Siret-SISTEMUL DEGOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, a monitorizat calitatea cursului de apă Rm.Sărat, conform tabelului 4.3.1.3 şi tabelului 4.3.1.4.

Tabel 4.3.1.3.Încadrarea în clasele de calitate, a râului Râmnicu Sărat, sub aspectulrepartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu în anul 2009, pentru indicatorii fizico-chimici,la Grupa Generală, conform Ordinului 161/2006.

Clasa de calitateTronsonul de râu Total

(km) I II III IV VIzvoare- Tulbure 28 - - - - 28

Tulburea-Nicoleşti 58 - - - - 58Nicoleşti-

Măicăneşti44 - - - - 44

Măicăneşti- Confl 7 - - - - 7Total râu Rm.

Sărat137 - - - - 137



59

Tabel 4.3.1.4.Încadrarea în clasele de calitate, a râului Rîmnicu Sărat, sub aspectulrepartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu în anul 2009, pentru indicatorii biologiciconform Ordinului 161/2006.

Clasa de calitateTronsonul de râu Total

(km) I II III IV VIzvoare- Tulbure 28 28 - - - -

Tulburea-Nicoleşti 58 - 58 - - -

Nicoleşti-Măicăneşti 44 - 44 - - -

Măicăneşti- Confl 7 - 7 - - -Total râu Rm.

Sărat137 28 109 - - -

Evoluţia calităţii apelor de suprafaţă

Indicatorul calitatea apelor de suprafaţă se exprimă în % şi se calculează ca raport

între lungimile totale de curs de apă din judeţ încadrate într-o anumită categorie şilungimea totală a cursurilor de apă supravegheate (tabel nr.4.3.1.5.1.).

Tabel 4.3.1.5 Lungime totală râuri (km) şi lungime pe tronsoane de râu, în funcţiede calitatea acestora (km).

2004 2005 2006 2007 2008 2009Cate-gorii k

m % km % km % km % km % km %

I 68 14 58 13 137 29 - - 240 41 224 28

II 112 24 122 26 102 22 370 56 119 20 151 19

III 16

736 137 29 108 23 95 14 121 21 234 29

IV - - 30 6 - 59 9 - - - -

V 121

26 121 26 121 26 137 21 102 18 196 24

Total 468 - 468 - 468 - 661 - 582 - 805 -

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor

Principalele lacuri importante din judeţului Buzău sunt prezentate în tabelul 4.3.2.1.

Tabel 4.3.2.1.1 Principalele lacuri din judeţul Buzău

Tipul lacului Numele lacului Judeţul Suprafaţa(ha)

Balta Albă Buzău, Brăila 1012Limane fluviatile

Amara Buzău 600Lacuri antropice Siriu Buzău 360

Calitatea apei principalelor lacurile naturale şi artificiale din judeţul Buzău a fostmonitorizată în anul 2009, de către A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă



60

Buzău-Ialomiţa prin realizarea analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice. În cursulanului 2009 datorită luciului de apă retras, din lacurile Amara şi Balta Albă s-au recoltatprobe de apă numai în luna februarie.Stadiul calitãţii apelor din lacuri este apreciat în conformitate cu OM 161/2006, iarrezultatele obţinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din Judeţull Buzău în raport cu gradul detroficitate

În funcţie de indicatorii de eutrofizare, s-a stabilit gradul de eutrofizare la principalele lacuridin judeţul Buzău conform celor prezentate în tabelul 4.3.2.2.1.

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu chimismul apei

Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu chimismul apei, este prezentată în tabelul 4.3.2.2.1

Tabel 4.3.2.2.1Clasa de calitate

Nr.crt. LACUL

R e g i m u l

o x i g e n u l u

i

N u t r i e n ţ i

S a l i n i t a t e Poluanţi

specificide originenaturală

Alţi poluanţispecificirelevanţi

G e n e r a l ă

Gradde

eutrofizare

1 Siriu I I I I I I Mezotrof

2 Cândeşti II I II I I II Oligotrof

3 Amara - I - - - - Eutrof

4 Balta Albă - I - - - - hipertrof

4.3.3. Starea fluviului DunăreaNu este cazul.

4.3.4. Starea apelor Mării NegreNu este cazul.

4.4 Ape subterane

În anul 2009 A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa amonitorizat foraje din 4 corpuri de apă delimitate în bazinul hidrografic Buzău- Ialomiţa.Aprecierea stării calitative a forajelor monitorizate s-a facut comparând valorile mediideterminate cu valorile de prag stabilite in Ordinul 137/2009 privind aprobarea valorilor deprag pentru corpurile de apă din România şi cu valorile CMA reglementate de legea311/2006 -Legea apei potabile pentru elementele analizate pentru care nu există calculatevalori de prag. S-a considerat că un corp de apă subterană este in stare chimic ă bun ă dacă numărul punctelor de monitorizare (forajelor) poluate nu depăşeşte 20% din totalulpunctelor de monitorizare (forajelor) de pe un corp de apă subterană şi in stare chimic ă slab ă dacă numărul punctelor de monitorizare (forajelor) poluate depăşeşte 20% din totalul



61

punctelor de monitorizare (forajelor) de pe un corp de apă subterană. Dacă punctele demonitorizare (forajele) poluate se grupează intr-o anumită zonă pe suprafaţa corpului seconsideră că acesta se afla local in stare slab ă.Rezultatele obţinute pentru fiecare corp de apă subterană sunt prezentate in continuare:

Corpul ROIL 05 -Conul aluvial Buz ău Monitorizarea stării calitative pentru acest corp de apă subterană s-a realizat în anul

2009 într-un număr de 11 foraje. Prin compararea valorilor medii înregistrate cu valorileprag se constată că nu s-au inregistrat depăşiri, deci corpul se află in stare chimic ă bun ă.

Faţă de valorile CMA din legea apei potabile se inregistrează urmatoarele depăşiri: 1depăşire CCO-Mn,1 depăşire NO3, Hg, As si Al, 2 depăşiri Pb si Cd.Corpul ROIL 06 -Lunca râului CălmăţuiÎn anul 2009 urmărirea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat într-un

număr de 12 foraje. S-au inregistrat depăşiri ale valorilor de prag astfel: 4 foraje cudepăşiri la NH4, 1 foraj cu depăşire la azotiţi, 5 foraje cu depăşiri la sulfaţi, 5 forajedepăşiri la cloruri. Stare chimică proastă a corpului. Faţă de valorile CMA din legea apeipotabile se înregistrează urmatoarele depăşiri: 5 depăşiri la CCO-Mn, 6 depăşiri laconductivitate, 4 depăşiri la Fe, 5 depăşiri la mangan, câte un foraj cu depăşire la sodiu şimercur. Caracter nepotabil al apei din acest corp.Corpul ROIL09 -C ălm ăţ uiul de sud

Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2009

într-un număr de 9 foraje. S-au constat depăşiri ale valorilor prag la: NH4- 4 depăşiri,sulfaţi 3 depăşiri, cloruri -2 depăşiri, PO4 1depăşire. Stare chimic ă slab ă. Faţă de valorile CMA din legea apei potabile se înregistrează urmatoarele depăşiri: CCOMn -4 depăşiri, conductivitate - 1 depăşire, Na -1 depăşire,Fe -2 depăşiri, Mn-6 depăşiri,Hg, Al, Ni, Se -o depăşire. Caracter potabil al apei din acest corpCorpul ROIL 10 -Lunca Buz ăului superior

În anul 2009 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un foraj. Pe bazaanalizei efectuate s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu şi depăşirea CMAla CCO-Mn. Rezultă starea chimic ă slab ă şi caracter nepotabil al apei din acest corp deapă.În anul 2009 s-a monitorizat şi un foraj care este in afara corpurilor delimitate pentru

bazinul Buzău-Ialomiţa şi anume forajul Vipereşti F2. Valorile inregistrate nu depăşesclimitele din legea apei potabile.Situaţia apelor subterane conform, A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă

Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, pentru bazul hidrografic alrâului Rm. Sărat, este prezentată în tabelul 4.4.1.

Tabelul 4.4.1. Situaţia apelor subterane conform, A.N.APELE ROMÂNE-AdministaţiaBazinală de Apă Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, pentrubazul hidrografic al râului Rm. Sărat.

Judeţul Resursa de apă subterană freatică ( l/s)

Resursa de apă subterană freatică mii

mc/an

Resursa de apă subterană deadâncime (l/s)

Resursa de apă subterană deadâncime mii

mc/anBuzău - - - 30.000

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, situaţia apei brute destinate potabilizări este redată mai jos.Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr.662/2005 , apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorilelimită, în trei categorii: A1, A2 şi A3 . În funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi



62

microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată detratare. Încadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar după indicatorii fizico-chimicişi analizele microbiologice.În conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), acţiunea de monitorizare şi ameliorare a calităţiiapei de suprafaţă, se desfăşoară după planul-cadru de acţiune ce are un termen dederulare pe o perioadă de 10 ani. Prin acest plan, ce includ acţiuni şi activităţi concrete,cum ar fi: monitoringul parametrilor fizico-chimici conform NTPA 013/2002, NTPA014/2002; verificarea încadrării apelor de suprafaţă brute în categoriile desemnate;

inventarul surselor punctiforme de poluare; lucrări pentru încadrarea surselor punctiforme în normele admise; stabilirea gradului de eroziune a solului; influenţa locuitorilorechivalenţi neracordaţi; regimul actual al pisciculturii în acumulare, etc. – se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apei în sursă în intervalul de timp specificat.În anul 2009 secţiunea de potabilizare Priză-zona fotică pe lacul Siriu s-a încadrat încategoria A1 de calitate după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici, îndeplinind condiţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002 astfel:Lacul Siriu - Sectiunea Priză zona fotică.

Valorile indicatorilor fizici (temperatură, transparenţă), chimici (regimul de oxigen,regimul nutrienţilor), biologici (biomasă şi organisme indicatoare) încadrează secţiunea înclasa A1.Oxigenul dizolvat prezintă valori cuprinse între 8,16 mg/l şi 10,94 mg/l; CBO5 prezintă

valori cuprinse între 0,69 mg/l si 2,14 mg/l cu o valoare medie de 1,44 mg/l indicând obună oxigenare a apelor.

Regimul nutrienţilor relevă valori medii de 0,0131 mg/l pentru fosfor total şi0,567 mg/l pentru azot total .

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, situaţia apei brute destinatepotabilizării este redată mai jos.

În anul 2009 au fost analizate cele 2 captări ale oraşului Rm. Sărat: Voetin şi Oreavu.Conform Legii 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, privind calitatea apeipotabile, indicatorii de calitate fizico-chimici se încadrează în limitele admise.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea, în anul 2009, a urmărit 28 foraje deobservaţie dintre care patru pe teritoriul judeţului Buzău, amplasate în zona Nicoleşti.

Ca urmare a caracterului stagnant al apei din cele 4 foraje de observa ţie, se observă peparcursul anului 2009, depăşiri constante faţă de limitele admisibile, conform HG458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, astfel: F1-azotiţi,azotaţi; F2-cloruri,sodiu; F5-cloruri, sulfaţi, sodiu,azotaţi; F6-cloruri, sulfaţi, sodiu.

4.6 Apa potabilă În tabelul 4.6.1 sunt prezentate localităţile urbane şi rurale de pe teritoriul judeţului Buzăucare posedă reţea de distribuţie a apei potabile.Tabel 4.6.1

Denumirelocalitate/Sursa de apa

Denumirereţea

Lungimereţea(km)

Volum

distribuit în2009(mii

mc/zi)

Categoriade

calitate aapelorpentru

potabilizare

Numărde

localităţi

Populaţieracordată

Buzău / forajesubterane

Reţeadistribuţie apă

potabilă 25,78 7,121 - 1 130.500

Rm. Sărat / forajesubterane


potabilă 103,65 4,412 - 1 37.494



63

Nehoiu / apă desuprafaţă lac Siriu


potabilă 55,79 1,222 I 12 6.275

Pătârlagele / drenuri izvoare


potabilă 30,42 0,219 - 15 2.826

Pogoanele / foraje subterane


potabilă

8,95 0,145 - 2 1,676

Bălaceanu / foraje subterane


potabilă 10 1,91 - 1 -

Berca / forajesubterane


potabilă 20,8 0,464 - 8 7.734

Brădeanu / forajesubterane


potabilă 14,512 0,128 - 2 821

Calvini / foraje

subterane


potabilă 16 0,2 - 4 2.681

Chiojdu / Părăul Priseaca


potabilă 17,3 0,57 - 4 2.000

Gălbinaşi / forajesubterane


potabilă 12,674 0,16 - 2 1.004

Gherăseni / foraje subterane


potabilă 22 0,02 - 2 819

Gl. Sărat / foraje

subterane

Reţea

distribuţie apă potabilă 10,8 0,23 - 4 -

Gura Teghii / foraje subterane


potabilă 13 0,317 - 7 3.437

Măgura / forajesubterane


potabilă 4 0,103 - 2 750

Mărăcineni / foraje subterane


potabilă 13,5 0,41 - 3 6.108

Mânzăleşti / Pârâul Jgheab

Asociaţia

ValeaSlănicului

25 0,4 I 7 1.600

Merei / forajesubterane


potabilă 25,78 0,396 - 11 2.602

Pietroasele / foraje subterane


potabilă 28,45 0,273 - 7 3.495

Pîrscov / sursă subterană


40 0,2 - 4 865



64

potabilă

Robeasca / forajesubterane


potabilă 19,8 0,19 - 2 1.150

Săgeata / forajesubterane


potabilă

27 0,27 - 4 -

Siriu / apă desuprafaţă lac Siriu


potabilă 13,5 0,19 I 5 1.708

Tisău / forajesubterane


potabilă 25 0,078 - 6 2.120

Ulmeni / forajesubterane


potabilă 15,88 - - 5 1.048

Vadu Paşii /

foraje subterane


potabilă 7,8 0,126 - 1 2.250

Vintilă Vodă / Pârâul Jgheab


potabilă 32,75 0,05 I 3 1.897

Vipereşti / forajesubterane


potabilă 8,47 0,01 - 2 180

Consumul total anual de apă în sectorul public, raportat la populaţia totală, la nivelul judeţului Buzău, este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 4.6.2Intensitate consum apă 2004 2005 2006 2007 2008 2009Consumul total anual

(mc/cap locuitor)30 28,7 29,2 33,4 31,5 26,3

Numărul de locuitori care sunt racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă raportatla numărul total de locuitori reprezintă ponderea populaţiei cu acces la apa potabilă iarevoluţia acestuia în perioada 2005-2009 este prezentată în tabelul 4.6.3.

Tabel 4.6.3ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Nr.locuitori racordaţi la reţeaua

de alimentare cu apă 180.650 185.365 189.505 194.686 268.439Nr. total de locuitori 492.787 489.784 486.445 483.988 482.684Ponderea populaţiei cu acces laapă potabilă % 36,65 37,84 38,95 40,22 55,61



65

Reţele de alimentare cu apă – 2009

Tabel 4.6.4Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră Judeţ

Lung.

(km)

Volum

distribuit(mii mc)

Nr.

local.

Pop.

racordată

Lung.

(km)

Volum

distribuit(mii mc)

Nr.

local.

Pop.

racordată

Urban 377,77 11.602 5 242.692 - - - -Buzău

Rural 270,7 1.100 71 25.747 - - - -

În judeţul Buzău există un număr de 55 de instalaţii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă din care 9 urbane şi 46 rurale. Dintre acestea 52 sisteme folosesc ca sursă deapă apa subterană de adâncime şi 3 apa de suprafaţă.Dezinfecţia apei cu clor se aplică în toate cele 55 de instalaţii centrale.Beneficiari ai celor 55 de sisteme de aprovizionare cu apa potabilă sunt 268.439 depersoane ceea ce reprezintă 55,61 % din populaţia judeţului.

Consumatori de apă potabilă furnizată prin instalaţii locale (fântâni) sunt214.245 persoane ceea ce reprezintă 44,38% din populaţia judeţului.Instalaţiile centrale/localităţile depistate necorespunzatoare pentru parametrul nitraţi înanul 2009 au fost : Cislău, Luciu, Breaza, Pietroasele, Smârdanu, Smeeni, Mărăcineni,V.Vodă, Ulmeni, Cernăteşti, Vâlcelele.În tabelul 4.6.5 este redată situaţia privind monitorizarea calităţii apei potabile în perioada2007 – 2009.Tabel 4.6.5Monitorizarea calităţiiapei potabile 2007 2008 2009

Nr.probe recoltate 5171 5892 5503Necoresp.fizico-chimic 483 537 512Necoresp.pt.parametrulnitraţi

197 203 188

Necoresp.microbiologic 756 798 505

Probele recoltate din instalaţiile centrale arată un procent de nepotabilitate de 6,77%chimic şi 9,43% microbiologic, valoare datorată dotărilor deficitare existente la instalaţiilecentrale din mediul rural ;Instalaţiile de apă locale (fântânile) folosite ca surse permanente şi alternative deaprovizionare cu apă de băut au înregistrat procentele următoare de nepotabilitate:laexamenul chimic 67,75%, iar la examenul bacteriologic – 60,06%, valori relevante pentru asusţine din nou necesitatea înlocuirii surselor locale de aprovizionare cu apă de băut care

nu pot asigura condiţii igienice de extragere a apei, cu instalaţii centrale.Localităţile unde au aparut intoxicaţii cu nitriţi generate de apa de fântână în anul 2009 aufost : Racoviţeni, Săpoca (satul Măteşti ), Cernăteşti, Beceni, Buda, Vadu Paşii (satulStănceşti), Ruşeţu, Stâlpu, Poşta Câlnău (satul Sudiţi), Pogoanele (satul Căldărăşti).În judeţul Buzău, în anul 2009, s-au înregistrat 3 decese prin intoxicaţie cu nitriţi .

4.7 Apa de îmbăiere

În judeţul Buzău nu există zone naturale amenajate pentru îmbăiere autorizate sanitar, daracţiunile privind apa de îmbăiere au vizat ştrandurile şi piscinele.



66

În anul 2009 nu s-au înregistrat neconformităţi de ordin igienico-sanitar la obiective, dar înceea ce priveste calitatea apei din bazine s-au constatat deficienţe privind dezinfecţia apeicu substanţe clorigene. Astfel, în sezonul estival au fost recoltate un număr de 52 deprobe şi 5 au fost necorespunzătoare, deci 9,61 % din totalul probelor; s-a comunicatpersoanelor responsabile riscul reprezentat de dezinfecţia sporadică a apei din bazinpentru sănătatea populaţiei care frecventează bazinele de înot; s-a repetat prelevarea deprobe urmată de analiza chimică şi microbiologică a apei de imbăiere la Laboratoarele dechimie şi microbiologie din cadrul D.S.P. Buzău ; s-a constatat remedierea deficienţelor şi

încadrarea în parametrii normelor de igienă în vigoare.

4.8. Apele uzate

Normative şi acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apeloruzate industriale şi orăşeneşti evacuate în resursele de apă, aprobat prin HG nr. 188/2002modificat şi completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme în condi ţiile dedescărcare în mediul acvatic a apelor uzate, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şicompletarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar în protec ţiamediului.Normativul NTPA 002/2002, privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţele de

canalizare ale localităţilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG352/2005, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative caretranspun acquisul-ul comunitar în protecţia mediului.Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzateorǎşeneşti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG 352/2005 şi cu HG210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquisul-ulcomunitar în protecţia mediului.

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, structura apelor uzate evacuate în anul 2009 este prezentată în tabelul 4.8.1.1

Tabel 4.8.1.1 Situaţia apelor uzate în bazinul hidrografic Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa de peteritoriul judeţului Buzău.

Volume ape uzate evacuate in2009(mil.mc)Sursa de poluare Domeniu de

activitate Emisarmenajere industriale pluviale

HidroconstrucţiaSiriu Construcţii r. Buzău - 0,034 -

Servcom NehoiuCaptare şi

prelucrare apă ptalimentare

r. Buzău 0,052 - -

Servcom NehoiaşuCaptare şi


r. Buzău 0,100 - -

PrestservPătârlagele

Captare şiprelucrare apă pt

alimentarer. Buzău 0,052 - -

ANRSUTPătârlagele

Alte activităţi r. Buzău - 0,003 -

Spital Nifon Învăţământ şisănătate r. Buzău 0,008 - -



67

Spital Ojasca Învăţământ şisanatate r. Buzău 0,03 - -

Spital Săpoca Învăţământ şisănătate r. Slănic 0,03 - -

CL BeceniCaptare şi


r. Slănic 0,01 - -

Igoserv Berca

Captare şi

prelucrare apă ptalimentare r. Buzău 0,120 - -

Kronberger Berca r. Buzău - 0,001 -

Leu ProdCernăteşti Ind. alimentară r. Slănic - 0,001 -

UM 01838 Adm. publică r.Nişcov 0,005 - -

Casa de vinuriVerneşti 2000

Ind. Alimentară r.Nişcov - 0,008 -

Carpatic LambVerneşti

Ind. Alimentară r. Buzău - 0,001 -

Romcarbon Buzău Prelucrări chimice r. Buzău - 0,252 -Dinamic SRLBuzău Prelucrări chimice r. Buzău - 0,026 -

UM Mărăcineni Adm. publică r. Buzău - 0,06 -

Ductil Steel Buzău Ind.metalurgică şiconstr. de maşini r. Buzău - 0,383 -

HoeganesCorporation

Europe Buzău

Ind.metalurgică siconstr. de maşini r. Buzău - 0,026 -

Cord SA Buzău Ind.metalurgică şiconstr. de maşini r. Buzău - 0,015 -

Gerom S.A. Buzău Prod. de mobilier şialte activ. neclasif. r. Buzău - 0,004 -

Agrana RomâniaBuzău Ind. alimentară r. Buzău - 0,012 -

Rotec Buzău Ind.metalurgică şiconstr. de maşini r. Buzău - 0,001 -

Aromet Buzău Ind.metalurgică şiconstr. de maşini r. Buzău - 0,024 -

Peco Buzău transporturi r. Buzău - 0,001 -

Avicola Buzăuferma Verguleasă zootehnie r. Buzău - 0,006 -

Compania de apă Buzău

Captare siprelucrare apă pt.alimentare

r. Buzău - 12,137 -

UM Boboc Adm publică r. Buzău - 0,124 -

Spital Smeeni Invăţământ şisănătate r.Calmăţui - 0,009 -

PrimservPogoanele

Captare siprelucrare apă pt

alimentarer.Calmăţui - 0,001 -



68

CL MereiCaptare şi


r.Sărata 0,003 - -

Avis Lipia zootehnie r.Sărata - 0,005 -

Vinexport ColinaPietroasele Ind. Alimentară r.Sărata - 0,002 -

USAMVPietroasele

Ind. Alimentară r.Sărata - 0,013 -

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, structura apelor uzate evacuate în anul 2009 este prezentată mai jos.

Singurul agent economic cu impact major asupra factorilor de mediu, urmărit deS.G.A. Vrancea în anul 2009, a fost S.C. Acvaterm S.A. Rm. Sărat preluat ulterior de S.C.Compania de Apă S.A. Buzău .

În anul 2009, printr-o Hotărârea nr.66 din 30.03.2009 a Consiliului Local Rm. Sărats-a decis delegarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare a municipiului Rm.Sărat, către S.C. Compania de Apă S.A. Buzău, începând cu 1.04.2009.

Oraşul Rm. Sărat deţine o staţie de epurare cu capacitatea de 170 l/s, cu treaptă

mecanică şi treaptă biologică.În anul 2009, s-au înregistrat depăşiri la indicatorii CBO5 şi NH4+ (valori mediianuale: CBO5-217,227 mg/l şi NH4+-37,442 mg/l).

Deoarece staţia de epurare orăşenească este depăşită din punct de vedere moralşi fizic, s-a realizat o etapizare a lucrărilor de reabilitare şi retehnologizare,cu termen definalizare 2010. Aceste lucrări constau în:-înlocuirea deznisipatorului şi grătarelor mecanice ;-reabilitarea decantoarelor primare radiale, echiparea lor cu poduri racloare;-reamenajarea staţiei de pompare nămol, a platformelor de depozitare a nămoluluideshidratat mecanic.Structura apelor uzate în anul 2009 corespunzător Bazinului hidrografic Râmnicu Sărat depe teritoriul judeţul Buzău se regăseşte în tabelul 4.8.1.1.

Tabel 4.8.1.2. Structura apelor uzate în anul 2009 corespunzător Bazinului hidrograficRâmnicu Sărat de pe teritoriul judeţul Buzău.

Structură ape uzate(mil mc)Surse de poluare Domeniu de

activitateEmisar

menajere industriale pluviale

S.C. Companiade Apă Buzău-

Secţia Rm. Sărat

Colectarea şiepurarea apelor

uzateRâu Rm. Sărat 1,420 - -

Structura apelor uzate în anul 2009 corespunzător judeţui Buzău, este prezentată întabelul 4.8.1.3

Tabel 4.8.1.3. Structura apelor uzate în anul 2009 corespunzător judeţului Buzău.

Surse depoluare

Domeniude activitate Emisar

Volumape uzate

evacuate în2009

(mil. mc)

Poluanţispecifici

Judeţ BuzăuHidroconstrucţia Siriu

Construcţii r. Buzău 0,034 industriali



69

ServcomNehoiu

Captare şiprelucrare apă pt alimentare

r. Buzău 0,052menajer

ServcomNehoiaşu



PrestservPătârlagele

Captare siprelucrare apă

pt alimentare


ANRSUTPătârlagele

Alte activităţi r. Buzău 0,003 industriali

Spital Nifon Învăţământ şisănătate

r. Buzău 0,008 menajer

Spital Ojasca Invăţământ şisănătate

r. Buzău 0,03 menajer

Spital Săpoca Invăţământ şisanatate

r. Slănic 0,03 menajer

CL Beceni Captare şiprelucrare apă pt alimentare

r. Slănic 0,01menajer

Igoserv Berca Captare siprelucrare apă pt. alimentare


KronbergerBerca

r. Buzău 0,001 industriali

Leu Prod.Cernăteşti

Ind. alimentara r. Slănic 0,001 industriali

UM 01838 Adm. publică r. Nişcov 0,005 menajer Casa de vinuriVerneşti 2000

Ind. Alimentară r. Nişcov 0,008 industriali

Carpatic Lamb

Verneşti

Ind. Alimentară r. Buzău 0,001 industriali

RomcarbonBuzău

Prelucrărichimice


Dinamic SRLBuzău

Prelucrărichimice


UMMărăcineni

Adm. publică r. Buzău 0,06 industriali

Ductil SteelBuzău

Ind.metalurgică şi constr. demaşini

r. Buzău 0,383industriali

HoeganesCorporation

Europe Buzău

Ind.metalurgică şi constr. de

maşini


Cord SABuzău

Ind.metalurgică si constr. demaşini


Gerom S.A.Buzău

Prod. demobilier şi alteactiv. neclasif.


AgranaRomâniaBuzău

Ind. alimentară r. Buzău 0,012industriali



70

Rotec Buzău Ind.metalurgică şi constr. demaşini


Aromet Buzău Ind.metalurgică şi constr. demaşini


Peco Buzău transporturi r. Buzău 0,001 industriali Avicola Buzău

fermaVerguleasa

zootehnie r. Buzău 0,006

industriali

Compania deApă Buzău



UM Boboc Adm. publică r. Buzau 0,124 industriali Spital Smeeni Invăţământ şi

sănătater.Calmăţui 0,009 industriali

PrimservPogoanele


r.Calmăţui 0,001industriali

CL Merei Captare şiprelucrare apă pt. alimentare

r.Sărata0,003 menajer

Avis Lipia zootehnie r.Sărata 0,005 industriali VinexportColinaPietroasele

Ind. Alimentară r.Sărata 0,002industriali

USAMVPietroasele

Ind. Alimentară r.Sărata 0,013 industriali

S.C.Compania deApă Buzău-

Secţia Rm.Sărat

S.C. Companiade Apă Buzău-Secţia Rm.

Sărat

Râu Rm.Sărat

1,420 menajer

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Tabel 4.8.2.1 Reţele De Apa Canalizare – Mediul UrbanPrimăria Sau

Agentul EconomicOperator

Lungime(KM)Volum

Evacuat(mii mc)

NumărLocalităţi

PopulaţieRacordată

Compania de Apă Buzău pentrumunicipiul Buzău

132,77 10.441 1 129.624

Compania de Apă Buzău pentrumunicipiul RâmnicuSărat

70,54 1.420 1 28.542

Compania de Apă Buzău pentru oraş Pogoanele

5,69 24 1 704

Compania de Apă Buzău pentru oraş Pătârlagele

3,2 32 1 825



71

Compania de Apă Buzău pentru oraş Nehoiu

16,58 179 2 3.624

TOTAL 228,78 12.096 6 163.319

Tabel 4.8.2.2 Reţele De Canalizare – Mediul Rural

Primăria Lungime(KM) Volum Evacuat(mii mc)

NumărLocalităţi

PopulaţieRacordată

Compania de Apă Buzău pentrucomuna Merei

4,31 34 1 180

Primăria comuneiBerca 7,5 212 2 2075

Primăria comuneiSiriu

1,5 22,53 1 368

TOTAL 13,31 268,53 4 2.623

4.8.3 Reţele de canalizare

Tabel 4.8.3.1Număr de locuitori

Reţeauade

canalizare- lungime

Volum de apă evacuat în

2009 TotalNumăr utilizatori

racordaţi la reţeauade canalizare

Nr.Crt. Localitatea

(km) (mc) (pers.) (pers)1 Buzău 132,77 10.441.000 131.905 129.6242 Rm. Sărat 70,54 1.420.000 39.430 28.5423 Nehoiu 16,58 179.085 12.589 3.6244 Pătârlagele 3,2 32.000 8.290 825

5 Pogoanele 5,69 24.000 5.944 7046 Berca 7,5 212 4.150 2.0757 Merei 4,31 34,641 7.291 1808 Siriu 1,5 22,53 3.179 368

TOTAL 242,09 12.364.530 215.778 165.9424.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, zonele critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane în bazinelehidrografice Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa, aferente judeţului Buzău, sunt cele prezentate încontinuare.

Zonele critice ale apelor din bazinul hidrografic Buzău sunt pe râul Buzău, după confluenţa cu afluentul Slănic, precum şi zona în care staţia de epurare a Companiei deApă Buzău evacuează ape uzate menajere şi orăşeneşti din Municipiul Buzău. Drepturmare rezultatele analizelor probelor de apă încadrează tronsonul inferior al râului Buzău în clasa a III-a de calitate.

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Siret-SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, zonele critice în bazinulhidrografic Râmnicul Sărat, aferent judeţului Buzău sunt cele prezentate în continuare.

Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm. Sărat îlconstituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat, aparţinândS.C. Răfinăria Venus Oilreg S.A. Rm. Sărat. Începând din anul 2002 nu s-au mai depusreziduuri petroliere .



72

Conform adresei nr. 2148 din 24.02.2010, transmisă de Direcţia Apelor ,, Siret” Bacău,unitatea a fost notificată ca până la 31.03.2010 să transmită documentele necesareobţinerii avizului de gospodărire a apelor pentru încetarea activităţii unităţii şi închidereabatalului de produse petroliere .S.C. Compania de Apă S.A. – Secţia Rm.Sărat , are în administrare staţia de epurare aoraşului Rm.Sărat care este principalul poluator în bazinul hidrografic Rm. Sărat.

Datorită depăşirii limitelor impuse de HG 352-NTPA 001, a apelor uzate evacuate,conform programului de etapizare aprobat, se impun lucrări de extindere şi modernizare la

staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat.Pentru a preîntâmpina degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi de aacţiona în caz de poluări accidentale, de a îndepărta cauzele şi a diminua efectelepoluărilor se are în vedere identificarea la timp a potenţialelor surse de poluare precum şimonitorizarea lunară, semestrială sau trimestrială a acestora, cu o frecvenţă care depindede impactul sursei de poluare asupra receptorului.

4.10. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, nu a prezentatobiective şi măsuri privind aspectul poluării apei.

Din punctul de vedere al A.N.APELE ROMÂNE-Administaţia Bazinală de Apă Siret-

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, zonele critice în baznulhidrografic Râmnicul Sărat, aferentt judeţului Buzău obiectivele şi măsurile privind aspectulprotecţiei calităţii apei sunt cele prezentate în continuare.

Deoarece staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat este depăşită din punct de vederemoral şi fizic şi nu se realizează indicatorii de calitate conform HG 352/2005-NTPA 001, s-a realizat un program de etapizare a lucrărilor de modernizare şi extindere, cu termen definalizare 2010.Aceste lucrări constau în :- înlocuirea deznisipatorului şi a grătarelor mecanice;- reabilitarea decantoarelor primare radiale şi echiparea lor cu poduri de racloare;- reamenajarea staţiei de pompare nămol, a platformelor de depozitare a nămoluluideshidratat mecanic;- realizarea unei trepte terţiare pentru eliminarea compuşilor cu azot şi fosfor.Nu s-au obţinut fonduri pentru realizarea lucrărilor.

S.G.A. Vrancea monitorizează pe linie de gospodărire a apelor 7 comune din judeţulBuzău. Pentru conformarea la cerinţele Directivei 91/271/CEE comunele Topliceni,Râmnicelu, Podgoria, au întocmit Programe de etapizare cu măsuri privind elaborareaunor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice pentru accesare fonduri, în vederea înfiinţării reţelelor de canalizare şi staţii de epurarea apelor uzate menajere.Obiectivele majore naţionale pentru conformare sunt:Tabel 4.10.1

Obiectiv specific Acţiuni Mod de realizareAsigurarea, în aglomerările

cu mai mult de 2.000locuitori, a calităţiicorespunzatoare a serviciilorde canalizare/epurare apeuzate, la tarife acceptabile.

Realizare proiecte /execuţie proiecteMaster plan jud.Buzău

Realizare proiecte /execuţie proiecte- conform graficelor din MASTERPLAN

Creşterea ratei de conectare.


Racordarea populaţiei la reteleleexistente şi cele noi proiectate.

Reducerea în mod eficient a Realizare proiecte Reabilitarea sistemelor de colectare



73

infiltraţiilor în sistemele decolectare a apei uzate.

/execuţie proiecteMaster plan jud.Buzău

a apei uzate.

Operarea eficienta afacilităţilor de epurareexistente.


Reabilitarea/ construcţia de staţii deepurare eficiente.

Eliminarea oricărui posibil riscde contaminare din parteaconsumatorilor non-casnici.

Realizare proiecte

/execuţie proiecteMaster plan jud.Buzău

Racordarea la sistemul decanalizare centralizat a tuturoragenţilor economici (non-casnici).

Îmbunătaăţireamanagementului staţiilor deepurare ape uzate şi autilizării/depozităriiinămolului.


Reabilitarea staţiilor de epurare şi îmbunătăţirea /implementareamanagementelor de calitate -instruirea personalului.

Realizarea unei“stări bune ” pentru toatecorpurile de apă, atât pentrucele de suprafaţă cât şi

pentru cele subterane.

Stabilirea şiimplementareaprogramelor demăsuri necesare,ţinând seama decerinţele existentela nivelulComunităţiiEuropene.

Luarea unormăsuri de reducere progresivă apoluării apei cu substanţe prioritarecare reprezintă un important factor

de risc pentru mediul acvatic şioprirea treptată aevacuărilor,emisiilor şi pierderilor desubstanţe prioritar periculoase.Abordare combinată, folosindcontrolul poluării la sursă prinstabilirea limitelor la emisii precumşi standarde de calitate a mediului.

Calitatea apei potabile

Tabel 4.10.2Obiectiv specific Acţiuni Mod de realizare

Asigurarea, în aglomerările cu mai multde 2.000 locuitori, a calităţiicorespunzatoare a apei potabile, latarife acceptabile.

Realizareproiecte

/execuţieproiecte

Master plan jud. Buzău

Realizare proiecte /execuţieproiecte - conform graficelor

din MASTER PLAN

Asigurarea calităţii apei potabile în toateaglomerările urbane

Realizareproiecte

/execuţieproiecte


Racordarea populaţiei lareţelele centralizate de apă potabilă.Realizare proiecte/execuţie

proiecte - conform graficelordin MASTER PLAN

Creşterea gradului de puritate acursurilor de apă.

Realizareproiecte

/execuţieproiecte


Realizare proiecte /execuţieproiecte - conform graficelordin MASTER PLAN



74

Există un program la nivelul CONSILIULUI JUDEŢEAN BUZĂU, pentru reabilitarea,extinderea şi înfiinţarea de noi reţele de canalizare în cadrul judeţului Buzău.Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DEDEZVOLTARE, cu referire la reţelele de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere,până în anul 2018, în tabelul 10.4.3

Tabel 10.4.3.Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE

1Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,Sibiciu de Sus, Cislău, Măgura, Unguriu,

Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni,Nehoiu, Pătârlagele

2 Valea Chiojdului Cătina, Chiojdu3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov4 Valea Sărăţelului Căneşti, Scorţoasa5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Mânzăleşti, Beceni, Săpoca

6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, ZărneştiBlă jani, Poşta Câlnău, Racoviţeni

7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, ValeaRâmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Rm. Sărat

8 Dealul Istriţa Breaza, Pietroasele, Săhăteni

9 Valea Sărata Merei, Monteoru, Ulmeni, Movila Banului,Amaru, Glodeanu Sărat, Florica

10 Valea Buzăului(curs inferior)

Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia,C.A.Rosetti, Robeasca

11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici,Padina, Pogoanele

12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Luciu, Largu, Ruşeţu

13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu,Cochirleanca

Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DEDEZVOLTARE, cu referire la colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale până în2018, în tabelul 10.4.4.

Tabel 10.4.2.2.Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE

1

Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,Cislău, Măgura, Unguriu,Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni,Nehoiu, Pătârlagele

2 Valea Chiojdului Cătina3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Pârscov

4 Valea Sărăţelului Căneşti5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Beceni, Săpoca

6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, ZărneştiBlă jani, Poşta Câlnău

7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, ValeaRâmnicului, Puieşti

8 Dealul Istriţa Pietroasele, Săhăteni

9 Valea Sărata Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileţti,Amaru, Glodeanu Sărat, Florica

10 Valea Buzăului Vadu Paşii, Săgeata, Cilibia, Robeasca



75

(curs inferior)

11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici

12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni,Luciu, Largu, Ruşeţu

13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu



76

Capitolul 5 Solul

5.1 Introducere Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al

interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care sedesfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.Solul este o resursă naturală practic neregenerabilă. El joacă un rol crucial pentruactivităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor. Costurile degradării solului sunt foarte

ridicate şi generate, în principal, de către societate, nu de către cei care folosesc terenul.Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal,precum şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizareapoluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurileorganice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvoltaviaţa şi de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

5.2. Fondul funciarTerenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza cărora sunt deţinute saude domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.

Structura de proprietate a fondului funciar pe 2008 Tab. 5.2.Nr. crt Tipul suprafeţei Suprafaţa judeţului

(ha)Suprafaţa agricolă

(ha)

1 Total din care: 610255 4019572 Proprietate privată particulară 405612 3487083 Domeniul public al statului 161727 114104 Proprietate privată a statului 42916 41839

Date primite de la OCPI Buzău

Diagrama 1

Structura proprietă ii fondului funciar pe2008

66%

27%

7%

Proprietate privată particulară

Domeniul public al statului

Proprietate privată a statului



77

5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţeIn functie de destinatie, terenurile sunt:

• terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive -arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi,păşunile, fâneţele, serele, răsadniţele şi altele asemenea - cele cu vegetaţieforestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, celeocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole si de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi

spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurileneproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;• terenuri cu destinaţie forestieră, si anume: terenurile împădurite sau cele care

servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene,torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

• terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă,cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioareşi al mării teritoriale;

• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care suntamplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şiforestiere;

• terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şiinstalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale,de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de oricefel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii,ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă- anul 2008-jd. Buzău Tabel 5.2.1. Nr.crt Tipul de folosinţă Suprafaţa (ha)

1 Terenuri agricole 401957

2 Păduri şi alte suprafeţe cu vegetaţie forestieră 163905

din care păduri 1385103 Construcţii şi curţi 158704 Drumuri şi căi ferate 88875 Ape, bălti, lacuri 114176 Alte suprafeţe 82197 Total 610255

Date oferite de OCPI BuzăuDiagrama 2

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă în

2008

27%

2%1%3% 1%

66%

Terenuri agricole

Păduri şi alte suprafeţe cu

vegetaţie forestieră

Construcţii şi curţi

Drumuri şi căi ferate

Ape, bălti, lacuri

Alte suprafeţe



78

Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2009 – BuzăuTabelul nr. 5.2.2. a

SuprafaţaTipul de folosin ţă

ha %

Arabil 258671 64,34

Păşuni 89045 22,15Fâneţe şi pajişti naturale 28746 7,15

Vii 14670 3,65

Livezi 10880 2,71

Total agricol 402012 100

Scos din circuitul agricol 44

Teren neproductiv 84

Date primite de la DADR Buzău

Diagrama 3

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Buzău , în

perioada 2000-2009

Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de

folosinţă

64%

22%

7%4% 3%

Arabil Păşuni Fâneţe şi pajişti naturale Vii Livezi



79

Tab. 5.2.2.b SUPRAFATA (HA)TIPURI DE

FOLOSINTA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 ARABIL 257559 257918 258273 257653 257673 257698 257740 257749 258671

2 PASUNI SIFANETE

117231 117763 117074 117799 118504 117743 117907 117907 117791

3 VII 15763 15523 15632 15343 15247 15713 15444 15435 14670

4 LIVEZI 11047 10954 11018 11125 10716 10968 10978 10978 10880TOTALAGRICOL

401600

402166

401997

401920

402120

402113

402069

402069

402012

Diagrama. 4

Evoluţia tipurilor de folosinţă a terenurilor în perioada

2001-2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

anul

s u p r a f a ţ a ( h a )

ARABIL PASUNI SI FANETE VII LIVEZI



80

Diagrama 5

Suprafeţe de teren scoase definitiv din circuitul agricol în anul 2009Tab. 5.2.2.c

Tipul suprafeţelor Categoria defolosinţă

Suprafaţa(ha) Motivul

arabil 40,44 Obiective investiţiiviilivezi

Intravilan

păşuni şi fâneţe

arabil 2,66 Obiective investiţiiviilivezi

Extravilan

păşuni şi fâneţeDate furnizate de DADR Buzău

5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Buzău

5.3.1. ÎngrăşăminteÎngrăşămintele sunt substanţe care se aplică în sol, la suprafaţa lui şi pe plante cu scopulde a completa hrana necesară plantelor cultivate în vederea creşterii cantitative şicalitative a producţiei agricole. Asigurarea necesarului de nutrienţi pentru culturile agricole

şi pentru pajişti este o problemă care trebuie tratată şi rezolvată cu mare atenţie. Cantităţile de nutrienţi care sunt aplicate, trebuie să fie în acord cu cerinţele plantelor.Utilizarea îngrăşămintelor organice naturale şi chimice în cantităţi care depăşesc cerinţele înseamnă risipă, cheltuieli suplimentare, chiar poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. Îngrăşămintele organice de diferite provenienţe şi cu o consistenţă variată (gunoi de grajd,urină, must de gunoi de grajd şi alte dejecţii lichide, nămoluri de canalizare etc) suntconsiderate ca surse valoroase de materie organică, azot, fosfor, potasiu şi alte minerale,care sunt indispensabile culturilor agricole. Luând în considerare conţinutul de nutrienţi dinastfel de materiale organice se poate reduce consumul de îngrăşăminte minerale.

Evoluţia suprafeţelor de terenuri agricole în perioada

2001-2009

401300

401400

401500401600

401700

401800

401900

402000402100

402200

402300

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Anii 2001-2009

s u p r a f a ţ a ( h

a )



81

Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice între anii 2000- 2009, în jude ul BuzăuTabel 5.3.1.a

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE (TONESUBSTANŢĂ ACTIVĂ)

N+P2O5+K2O(KG/HAANUL

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol2000 3129 1075 124 4328 16,83 10,802001 2959 618 118 3695 14,35 9,202002 1850 206 133 2189 8,49 5,45

2003 3572 792 156 4520 17,50 11,252004 2514 563 135 3212 12,47 8,002005 2360 437 41 2838 11,01 7,062006 2865 723 120 3708 14,39 9,232007 3549 1382 9 4940 11,5 5,52008 4704 1355 46 6105 9,2 6,72009 5624 2672 242 8538 9,42 6,8

Date primite de la DADR Buzău

Suprafaţa fertilizată chimic în judeţul Buzău în 2009 este de 90 614ha

Diagrama 6

Îngrăşăminte naturale

Situaţia utilizării îngrăşămintelor naturaleTabel 5.3.1.b

ANUL 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cant.(tone) 107097 103224 109910 207840 127795 230270 61015 48169 123393

Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Evolu ia consumului de îngrăsăminte chimice în perioada 2000-2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

t o n e s

u b s . a c t i v ă

N

P2O5



82

Suprafaţa pe care s-au aplicat îngrăsămintele naturale în 2009 este de 10989 ha,ponderea suprafeţei de aplicare 7%, cantitatea medie la hectar este de 11220 kg.

Diagrama 7Datorită solubilităţii crescute a îngrăşămintelor chimice de sinteză, se asigură o creştererapidă a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite.

Unul dintre cele mai grave efecte ale excesivei utilizări a îngrăşămintelor chimice seproduce din cauza fenomenului de spălare a principiilor nutritive din şi de pe sol de cătreapele de irigaţie sau ploi şi infiltrarea acestora în apele freatice, contribuind la accentuareaprocesului de eutrofizare a cursurilor de apă.Principalele surse de îmbogăţire a terenului, utilizate în agricultura biologică, suntreprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte, resturi de porumb, cartofi, resturirezultate în urma curăţatului pomilor etc.), combinate într-o proporţie adecvată cu îngrăşăminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur.

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada 2001-2008Tab. 5.3.2

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Consum totalde pesticide(tonă substanţă activă) dincare

226294 15945 92437 68976 126041 130247 217230 161551

insecticide 41751 29087 15225 6821 8185 7940 39553 14665fungicide 116625 73230 43661 33625 59255 38731 39513 30006erbicide 67918 49628 33551 28530 58601 83576 138164 116880Revin pe ha

arabil total(kgsubstanţă activă) dincare:

0,9 0,6 0,4 0,3 0,5 0,5 0,8 0,6

insecticide 0,2 0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 0,2 0,1fungicide 0,4 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1erbicide 0,3 0,2 0,2 0,1 0,2 0,3 0,5 0,4Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Evolu ia utilizării îngrăsămintelor naturale în

perioada 2001-2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

1 2 3 4 5 6 7 8 9

anii 2001-2009

c a n t i t a t e a

( t o )



83

Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi aculturilor tratate a fost determinată de reorganizarea şi restructurarea proprietăţilor dinagricultură, concomitent cu creşterea preţurilor la tratamentele fitosanitare.Gama actuală de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active dindiverse clase de compuşi chimici, gamă care se completează şi se perfecţionează sistematic, în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun şi anume: realizareade compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi cuimpact minim asupra mediului înconjurător; reducerea numărului de stropiri, diminuarea

riscului formării raselor rezistente, creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune;perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în vedereadiminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător.

Evolutia consumului de pesticide

la nivelul jd. Buzau

0

50000

100000

150000

200000

250000

2 0 0 1

2 0 0 3

2 0 0 5

2 0 0 7

k g . s u b s . a c t i v a

erbicide

fungicide

insecticide

Diagrama 8 Diagrama 9

Consumatorii sunt supuşi la consumul de pesticide din cauza micilor cantităţi ce rămân careziduuri în produsele recoltate. Cantităţile de reziduuri identificate în alimente trebuie să nu dăuneze sănătăţii consumatorilor şi să fie la niveluri cât mai mici posibil, corespunzatorcelor mai scăzute cantităţi de pesticide folosite la culturi pentru obţinerea efectului dorit.Nivelul maxim de reziduuri (MRL) este nivelul cel mai ridicat posibil al unui reziduu depesticide care este legal acceptat în produsele alimentare şi furaje.5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut, iartrecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-oanumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pesuprafeţe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând utilizarea lor ca îngrăşământ natural. Reziduurile zootehnice se constituie ca îngrăşământ organic pentru suprafeţele agricole,numai că monitorizarea reziduurilor de la fermele de păsări şi porci nu a fost făcută peteritoriul judeţului nostru şi nu ne putem pronunţa asupra efectelor negative pe careacestea le-ar putea avea asupra solurilor.5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

Pe lângă aportul la producţia agricolă amenajările de îmbunătăţiri funciarecontribuie la siguranţa obiectivelor sociale şi economice, a vieţii oamenilor şi animalelor,

reconstrucţia ecologică şi protecţia mediului.Evolutia amenajarilor de îmbunatăţiri funciare pe teritoriul judeţului BuzăuTab

5.3.4.aSuprafaţă amenajată

pentru irigaţii cu lucrari de desecare-drenaj

cu lucrari de combaterea eroziunii

Anul

ha % ha % ha %2004 44387 7,3 127644 20,9 53413 8,82005 44377 7,3 127644 20,9 53413 8,8

Evolutia consumului total depesticide

050000

100000150000200000250000

2 0 0

1

2 0 0

2

2 0 0

3

2 0 0

4

2 0 0

5

2 0 0

6

2 0 0

7

2 0 0

8

K g . s u b s t . a c t i v a



84

2006 44347 7,3 127644 20,9 53413 8,82007 44316 7,3 127644 20,9 53413 8,82008 44297 7.3 127644 20,9 53413 8,8

Date furnizate de Direcţia deStatistică Buzău

. Tabel 5.3.4.bSuprafaţă amenajată

pentru irigaţii cu lucrari de desecare-drenaj

cu lucrari de combaterea eroziunii

Anul

ha % ha % ha %2009 40523 6,68 122274 20,02 53413 8,8

Date furnizate de ANIF-Sucursala Argeş Buzău

LISTA bunurilor care alcătuiesc infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinânddomeniului public al statului, conform Legii nr. 138 /2004: 1.Bunurile din amenajările de irigaţii, formate din prize, staţii de pompare de bază, inclusivcele reversibile, staţii de repompare, canale şi conducte de aducţiune şi distribuţie a apeipentru irigaţii până la staţiile de pompare de punere sub presiune.2.Bunurile din amenajările de desecare şi drenaj, formate din canalele colectoareprincipale la lucrările de desecare gravitaţională şi cu pompare, inclusiv staţiile depompare aferente acestora.3.Barajele şi digurile de apărare împotriva inundaţiilor şi lucrările de regularizare acursurilor de apă.4.Lucrările de combatere a eroziunii solului.

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA, Sucursala Teritorială Argeş- Buzăua executat, în 2009, în judeţul Buzău, lucrări de întreţinere şi reparaţii în valoare de4027990 lei, pentru amenajările de îmbunătăţiri funciare pe care le are în administrare, înscopul menţinerii acestora la parametrii proiectaţi.

În 2009 ANIF RA a finalizat obiectivul de investiţii „ Completări CES în BH Câlnău,perimetrul IV – Valea Pruneni, jd. Buzău, valoarea investită în acest an fiind de 264238lei din totalul investiţiei de 491041,99 lei.

Suprafata agricolă irigată în perioada 2000 – 2008 Tab5.3.4.b

AnulSuprafaţa2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ha 2907 3394 6564 5970 3281 311 375 2113 1541% din totalsuprafaţaagricolă

0,7 0,8 1,6 1,5 0,8 0,1 0,1 0,5 0,4

Date furnizate de Direcţia de Statistică Buzău



85

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

s u p r a f a t a

( h a )

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia suprafeţelor irigate în jd. Buzău

în perioada 2000-2008

Diagrama 10

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,siderurgic, energetic etc.)

Acţiunile antropice cu cel mai mare impact asupra calităţii solurilor sunt reprezentatede activităţile industriale şi agricultură. Datorită structurii diversificate a economiei judeţului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic, înregistrându-se în ultimii ani (datorită restricţiilor impuse de instituţiile responsabile cu implementarea politicii comunitare) oreducere a presiunilor din punct de vedere ecologic. Ca activităţi industriale generatoare aunui potenţial impact asupra solului, care necesită a abordare mai atentă au fostidentificate:

- exploatarea agregatelor minerale;- extracţia ţiţeiului şi activităţile conexe;- depozitarea deşeurilor industriale;- depozitarea dejecţiilor animaliere.

Exploatarea agregatelor minerale din albiileminore şi terasele râurilor poate avea unimpact semnificativ în cazul nerespectăriicondiţiile specifice impuse prin actele dereglementare sau în cazul desfăşurării ilegale aacestei activităţi. Impactul acestor activităţipoate fi rezumat în:- schimbarea temporară sau definitivă acategoriei de folosinţă a terenurilor, în funcţiede soluţia de refacere a mediului adoptată; Fig. 1 - modificarea calităţii naturale a solului prin decopertare şi neutilizarea aceluiaşi sol laexecutarea lucrărilor de refacere a mediului;- tasarea solului;- management defectuos al deşeurilor în zona de exploatare;- reducerea umidităţii solului datorită modificării nivelului hidrostatic al apelor freatice (prinnerespectarea adâncimilor de exploatare impuse).



86

Extracţia ţiţeiului şi activităţile conexeProcesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a ţiţeiului constau în

deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate,reţea de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau lasuprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări aleconfiguraţiei terenului şi în final, reducerea suprafeţelor productive agricole sau silvice.

Din această activitate pot fi identificate următoarele surse potenţiale de poluare:neetanşeităţi la sonde, fisuri la habe, scurgeri de fluide din beciuri, tasarea terenurilor din

cauza intervenţiilor pentru vidanjarea beciurilor sau a lucrărilor de reparaţii curente saucapitale a sondelor, neetanşeităţi la ventilele de secţionare ale conductelor,fisurări/spargeri ale conductelor datorită uzurii, coroziunii sau alunecărilor de teren,pierderi de fluide ca urmare a neetanşeităţilor în parcuri etc.

Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare: cu petrol sau cu petrol şiapă sărată (mixtă); poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă.

În general predomină poluarea ascendentă, care se datorează spargerii unorconducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza freatică.Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul de argilă,acestea putându-se infiltra, în general, până la 70 - 80 cm şi chiar mai mult, îngreunândprocesul de depoluare.

În cazul unor “erupţii” sau a unui management defectuos al apelor sărate se

schimbă drastic chimismul solurilor şi se impurifică apa freatică şi subterană; efecteleresimţite sunt dispariţia plantelor, degradarea prin sărăturare a solurilor urmată de apariţiaflorei specifice terenurilor sărăturate.

În cazul terenurilor în pantă pot să apară chiar alunecări de teren.La nivelul judeţului Buzău, a fost estimată ca fiind potenţial afectată de activităţile

petroliere o suprafaţă de aprox. 50 ha.

Depozitarea deşeurilorAplicând o analiză pur economică asupra costurilor operaţiilor de transport şi

eliminare a deşeurilor, majoritatea operatorilor economici generatori de deşeuri industrialeoptează pentru varianta depozitării în detrimentul altor variante de eliminare (incinerare,valorificare energetică sau materială). Astfel, se ajunge ca suprafeţe importante de terensă fie scoase din circuitul agricol sau silvic în scopul depozitării deşeurilor.

Primul pas pentru reducerea impactului acestei activătăţi asupra solului a fostrealizat în perioada 01.01.2007 – 31.07.2009 când s-a impus sistarea depozităriideşeurilor industriale periculoase şi nepericuloase în depozitele neconforme.

Suprafeţele de teren afectate prin depozitarea neconformă a deşeurilor industriale însumează la nivelul judeţului o suprafaţă relativ redusă, de numai 9,3 ha (din care: 9 haocupate cu deşeuri periculoase şi 0,3 ha cu deşeuri nepericuloase). Din cele patrudepozite de deşeuri industriale neconforme în cauză, doar pentru unul, în suprafaţă de 0,8ha s-au realizat lucrările de reabilitare pe baza unui proiect de închidere.

În afara acestora, mai este alocată, pentru două depozite conforme pentru deşeuriindustriale, o suprafaţă de 1,21 ha. În cazul acestor depozite presiunea exercitată asupra

solului este redusă, rezumându-se, în cazul respectării condiţiilor de exploatare autorizate,doar la schimbarea categoriei de folosinţă a terenului.

Poluarea cu dejecţii animaleAceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu

nitraţi, care pot avea efecte poluante şi asupra apei freatice şi subterane.Conform prevederilor Ordinului comun MMDD/MADR nr. 1552/743/2008 în judeţul

nostru există 34 de unităţi administrativ-teritoriale în care este certă afectarea solului şiapelor subterane cu nitraţi din surse agricole.



87

5.4 Calitatea solurilorCalitatea terenurilor agricole se referă atât fertilitatea solului, cât si modul de

manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere,terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota mediede bonitare (clasa I – 81-100 puncte,clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate

ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

5.4.1. Repartiţia solurilor din judeţul Buzău pe clase de calitate

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Buzău în 2008 Tabel5.4.1.SUPRAFEŢE PE CLASE DE BONITARE ALE SOLURILOR(HA)

NRCRT

FOLOSINTA.

SUP.TOTALA(HA) I II III IV V Total cartat

1 Arabil 257740 42595 136889 47061 26004 7191 2531232 Păşuni 88051 514 10095 28515 28383 20544 678863 Fâneţe 29856 382 3737 11007 10019 4711 192173 Vii 15444 67 6216 6280 2332 549 151944 Livezi 10978 1 2624 4740 2754 859 8765

5 Total 402069 41559 159561 97603 69492 33854 364185Date furnizate de Oficiu de Studii Pedologice şiAgrochimice Buzău

Repartitia terenurilor din judetul

Buzau pe clase de bonitate

10%

41%

17%

8%

24%

ClasaI

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Repartitia terenurilor arabile pe

clase de bonitate

16%

53%

18%

10% 3%Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V


După cum se poate urmări în tabelul 5.4.1 cea mai mare parte a terenurilor arabile se încadrează în clasa de bonitate II, terenurile agricole cu vii se încadrează în clasele IIşi III,livezile în III iar păşunile şi fâneţele în clasele III şi IV.De remarcat că terenurile arabile ale judeţului Buzău sunt de bună calitate prin raportareaacestora la media pe ţară ( 16% cal I, 53% de calitatea a II-a faţă de 7,26% cal. I şi28,85% cal. a II-a la nivelul ţării).

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristiciedafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. In multe cazuri, factoriimenţionaţi pot acţiona sinergic, în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilorşi chiar anularea funcţiilor acestora. Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole suntprezentate în tabelul 5.4.2



88

Tab. 5.4.2 NRCRT DENUMIREA FACTORULUI SUPRAFAŢA

AFECTATĂ(HA) OBSERVAŢII

1 Seceta nu deţinem date2 Amenajări pentru irigaţii 44 2973 Exces de umiditate 18 3584 Amenajări pentru drenaj 127 6445 Eroziunea solului prin apă 45 7346 Amenajări antierozionale 53 4137 Alunecări de teren 6 1358 Risc de eroziunea solului prin

vânt(terenuri nisipoase)4 115

9 Sărăturarea solului 38 809

10 din care cu alcalinitate ridicată 4 68511 Compactarea solului datorită

lucrărilor necorespunzătoarenu deţinem date

12 Compactarea primară a solului nu deţinem date13 Formarea crustei nu deţinem date

14 Rezervă mică de humus în sol 49 90915 Aciditate puternică şi moderată 11 06216 Asigurarea slabă cu fosfor mobil 31 59917 Asigurarea slabă cu potasiu mobil 6 09618 Asigurarea slabă cu azot 19 07419 Carenţe de microelemente (zinc) nu deţinem date20 Poluarea chimică a solului, din care: 46,221 - excesiv poluate -22 -poluate cu petrol 50,49

- poluare cu substanţe purtate devânt

-

24 Acoperirea terenurilor cu deşeuri şireziduuri solide 113

Date oferite de Oficiu de Studii Pedologice şi Agrochimice BuzăuDegradarea solurilor. Tipuri de costuri

Restric ţ ii Tipuri de costuri generate de c ătre utilizatorii terenului

Tipuri de costuri generate de c ătre societate

ContaminareaDeprecierea proprietăţiiCosturi de asigurareMăsuri de protecţie a expunerii

Costuri de îngrijire a sănătăţiiTratarea apei contaminateControale ale securităţii alimentare

EroziuneaPierderea fertilităţii şi recolteiDaune aduse proprietăţii

Pierderi de venit (ex. turism)

Dragări în albieDegradarea infrastructurii

Tratarea apeiDeclinulmaterieiorganice

Pierderea fertilităţii şi recolteiCosturi mari de producţie

Degajarea gazelor de seră din solTratarea apei

Salinizarea Pierderea fertilităţii şi recoltei Degradarea infrastructurii de alimentarecu apă

Alunecări deteren

Daune aduse infrastructurii şi aproprietăţii

Pierderi de vieţi omeneştiÎntreruperea rutelor de transport

Extras din strategia pentru protecţia mediului din cadrul Uniunii Europene



89

5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILORCalitatea solului se poate aprecia analizându-se mai mulţi indicatori:

• Indicatori agrari de presiune pentru soluri (folosirea îngrăşămintelor chimice,pesticidelor, ierbicidelor, îngrăşămintelor organice, respectiv a nămolurilor provenitede la staţii de epurare, irigarea cu ape reziduale, depozitarea dejecţiilor lichide)

• Indicatori industriali de presiune pentru soluri (prezenţa poluanţilor proveniţi dinemisiile industriale)

• Indicatori pentru starea solurilor (tipul de degradare,, soluri poluate, soluri ce

trebuiesc supuse unor activităţi de remediere a poluărilor, puncte de demonitorizare pentru soluri)

Monitorizarea calităţii solurilor la nivel local

Reţeaua de monitorizare a solului la nivelul judeţului Buzău în 2009 a fost formată dinpuncte din zone agricole (Aldeni, Cochirleanca, Valea Râmnicului, Vipereşti-Cislău,Verneşti) şi din apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industriale (Nehoiu-ValeaRea, Pătârlagele, Buzău 1 şi 2, Rm. Sărat 1 şi 2, Pogoanele 1 şi 2, Smeeni, Monteoru).Probele au fost recoltate şi analizate în trimestrul I şi II pentru punctele: Nehoiu-Valea,Pătârlagele, Vipereşti-Cislău, Verneşti, Rm. Sărat 1 şi 2, Cochirleanca, Valea Râmniculuişi în trimestrul I pentru punctele: Buzău 1 şi 2, Pogoanele 1 şi 2, Smeeni, Monteoru,

Aldeni, iar în tabelul 5.5.1sunt prezentate valorile medii anuale.Indicatorii monitorizaţi au fost: PH, umiditate, aciditate hidrolitică, conductivitate, săruri

solubile, carbon organic, humus, Fe acetat, etc.

Tabelul 5.5.1.

Adâncimeaderecoltare

PHUmidi-tate

Aciditatehidrolitică

Conductivitate

Sărurisolubile

Carbonorganic

Hu-mus

Feacetat

Punct derecoltare

Cm UpH % µE/100g µS/cm mg/kg % % mg/kg10 6,815 2,39 17,45 120 408 0,57 0,99 0,1225Ver

ne şti 20 6,845 1,713 18,76 125,5 427 0,635 1,09 0,1310 7,15 2,515 15,27 178 605.5 0,65 1,12 0,1053Vipe-

re şti 20 7,055 2,298 14,835 184 626 0,7 1,2 0,140810 6,72 2,461 19,195 156,5 532.5 0,96 1,65 0,078Valea

Rea 20 6,78 2,637 16,14 154,5 525 1,02 1,76 0,07310 6,88 1,905 12,405 161,5 549 0,925 1,6 0,0746P ătâr

lagele 20 6,85 2,168 13,525 158,5 539 0,975 1,69 0,0645

10 7,23 2,161 13,96 178 605 0,85 1,47 0,1096Buz ău 1 20 7,12 2,364 15,71 154 524 0,97 1,68 0,1014

10 7,06 2,208 7,85 149 507 0,92 1,58 0,0153Buz ău 2 20 7,1 2,274 10,47 157 534 0,95 1,65 0,026310 7,45 2,285 11,34 181,5 617 0,76 1,31 0,1183Rm.

S ărat 1 20 7,225 2,009 10,03 157 534 0,77 1,33 0,1399Rm 10 7,115 2,267 16,765 165,5 563 0,78 1,35 0,1222



90

S ărat 2 20 7,065 2,193 15,27 157,5 535.5 0,965 1,67 0,100110 7,135 2,077 13,71 151,5 515 0,96 1,66 0,2291Valea

Râmni cului 20 7,085 2,113 13,525 147,5 501.5 0,785 1,35 0,1738

10 7,05 2,553 15,265 125 425 0,79 1,36Cochir leanca 20 7,17 2,593 14,395 125 425 0,76 1,31

10 6,94 1,927 16,58 132 449 0,9 1,54 0,1304Pogoa nele 1 20 6,89 1,981 18,32 127 432 0,99 1,71 0,1392

10 6,96 2,168 11,34 102 347 0,92 1,59 0,1501Pogoa nele 2 20 6,98 2,238 9,1 118 401 0,96 1,65 0,1371

10 6,93 2,223 18,32 118 401 0,97 1,68 0,0832Smeeni 20 6,92 2,221 20,07 112 381 0,97 1,67 0,074110 7,39 2,347 13,08 148 503 0,93 1,6 0,0931Monteo

ru 20 7,3 2,323 12,25 154 524 0,94 1,62 0,08210 6,86 1,65 10,47 223 758 1,45 2,49

Aldeni 20 6,77 1,51 9,1 242 823 1,2 2,07

Concluzii:- nu s-au inregistrat situaţii de poluare a solului datorită acidifierii;- din punct de vedere a pH-ului, solurile analizate prezintă o variatie

sezonieră, fiind mai scazută în perioadele uscate şi cu temperaturi mari, şimai ridicate în perioadele reci cu umiditate mărita în sol;

- din punct de vedere a nutriţiei plantelor, pH-ul are implicaţii directe asuprasolubilităţii şi accesibilităţii elementelor nutritive în sol. Astfel în perioadelemai uscate creşte conţinutul de săruri (valoarea pH-ului scade), iar înperioadele cu umiditate ridicată creşte pH-ul ca urmare a diluţiei sărurilor,care evidenţiază o buna levigare a sărurilor solubile

- solurile situate în apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industrialeprezintă conţinut mare de săruri solubile şi concentraţii ridicate la % decarbon organic.

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

La nivelul judeţului Buzău se estimează că suferă, în diferite grade, de pe urmadiferitelor procese naturale următoarele suprafeţe: 45 734 ha din cauza eroziunii prin apă,

4 115 ha din cauza eroziunii solului prin vânt, 6 135 ha datorate alunecărilor de teren.Zona subcarpatică a judeţului este supusă anual proceselor de alunecări de teren.Cauzele sunt naturale: structura geomorfă, precipitaţii abundente, eroziune, cutremure,acţiune apă subterană, dar şi antropice: despăduriri, excavarea bazei versanţilor, trepidaţii.

Impactul acestora este semnificativ ele vizând siguranţa cetăţeanului, distrugerealucrărilor de infrastructură, scoaterea suprafeţelor din circuitul productiv şi perturbareaecosistemelor din zonă.

Perioada 2005-2009 au fost semnalate dislocări de terenuri în localităţile din 26 decomune ale judeţului Buzău, cele mai multe în anul 2006.

În 2009 alunecări de teren au fost semnalate în zonele:



91

1. Valea Păltinişului, com. Gura Teghii, în data de 29.01.2009, avariind 2 anexegospodăreşti;

2. Cojanu- Răteşti, com. Berca, în data de 03.12.2009, avariind o casă;3. Chirleşti Nehoiu, este un proces continuu de alunecare început în 2005 care în

2009 a dus la evacuarea a 3 locuinţe, a distrus parţial drumul comunal DC 63 întreDN10( Km.61) şi satul Curmătura- Cătiaşi, a fost avariată reţeaua de înaltă tensiune, cea de joasă tensiune şi afectată calea ferată Buzău- Nehoiaşu.

Fig. 2Bucăţi mari de teren se desprind din Culmea Monteoru, prind viteză pe pantă şi se depun

pe suprafeţele depresionare de la bază (fig.2). Cauzele sunt de natură geomorfă iarstoparea fenomenului este o problemă complexă, imposibil de estimat costurile.Pentru refacerea terenurilor afectate de alunecările de teren sunt necesare lucrări

pe termen scurt de tipul: lucrări de astupare a crăpăturilor şi nivelare-modelare, lucrăride colectare şi evacuarea apelor, lucrări de sprijinire (ziduri, contrabanchete, ancoraje) iarpe termen lung o ameliorare prin valorificare agricolă raţională, stabilită în funcţie destadiul de evoluţie al alunecării prin: împăduriri pentru terenuri cu modificări parţiale şifoarte frământate, alte culturi funcţie de condiţiile biopedoclimatice pentru zonele cualunecări vechi, staţionare.

Alte procese naturale şi/sau antropice care afectează calitatea solurilor sunt sintetizate întabelul 5.4.2

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

Siturile contaminate se referă la zonele cu poluare a mediului geologic, produsă deactivităţi cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenţial pentru sănătateaoamenilor şi a mediului precum şi la terenurile în care ecosistemele terestre au fostafectate.Identificarea preliminară a siturilor contaminate s-a realizat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile în subordine, pe baza unor chestionare şi adocumentaţiei existente pentru actele de reglementare emise de acestea.



92

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin unităţile din subordine şi în bazarapoartelor anuale efectuate de oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice,analizează siturile contaminate identificate şi identifică siturile potenţial a fi contaminate,precum şi sursele de poluare sau potenţial poluatoare.Inventarul siturilor posibil contaminate pentru judeţul Buzău cuprinde un număr de 35 delocaţii, zone posibil afectate de produse şi reziduuri petroliere, deşeuri municipale, deşeuriindustriale.

Tab5.6.2Nr. crt. Cod sit Denumire sit Localizare

1 RO2APMBZ00001 Batal vechi Rafinaria VenusOilreg Ramnicu Sarat

MUNICIPIULRAMNICU SARAT

2 RO2APMBZ00002 Batal nou Rafinaria VenusOilreg Ramnicu Sărat


3 RO2APMBZ00003Depozit de deseuritehnologice S.C. FermitS.A. Ramnicu Sarat


4 RO2APMBZ00004

Depozit pentru deseuripericuloase S.C.Ductil Steel

S.A. Buzau-S.C.Cord S.A.Buzau

MUNICIPIULBUZAU

5 RO2APMBZ00005

Depozit de deseurinepericuloase S.C.Hoeganaes CorporationEurope S.A. Buzau

GALBINASI

6 RO2APMBZ00006 Depozit deseuri municipaleBuzau

MUNICIPIULBUZAU

7 RO2APMBZ00007 Depozit deseuri municipaleRâmnicu Sărat


8 RO2APMBZ00008 Batal vechi S.C.Agrana

România S.A. Buzău

MUNICIPIUL

BUZAU 9 RO2APMBZ00009 Batal nou S.C.Agrana

România S.A. Buzău MUNICIPIULBUZAU

10 RO2APMBZ00010 Depoul CFR Buzău MUNICIPIULBUZAU

11 RO2APMBZ00011 Depozitul PECO Buzău MUNICIPIULBUZAU

12 RO2APMBZ00012 Parc 5017 Amaru AMARU 13 RO2APMBZ00013 Structura Arbănaşi BECENI 14 RO2APMBZ00014 Parc 7 Berca BERCA15 RO2APMBZ00015 Parc 1 Beciu SCORTOASA16 RO2APMBZ00016 Parc 3 Beciu SCORTOASA

17 RO2APMBZ00017 Staţia de uscare gazeBărbunceşti TISAU

18 RO2APMBZ00018 Parc 1 Bărbunceşti TISAU19 RO2APMBZ00019 Parc 2 Bărbunceşti TISAU20 RO2APMBZ00020 Parc 3 Bărbunceşti TISAU21 RO2APMBZ00021 Staţie de tratare si Depozit

Ttitei, Baterie de cazaneSatuc

BERCA

22 RO2APMBZ00022 Parc 30 Plopeasa SCORTOASA23 RO2APMBZ00023 Parc 35 Plopeasa SCORTOASA



93

24 RO2APMBZ00024 Parc 90 Plopeasa SCORTOASA25 RO2APMBZ00025 Parc113 Plopeasa SCORTOASA26 RO2APMBZ00026 Mina de petrol Monteoru MEREI27 RO2APMBZ00027 Parc 1 Pacle SCORTOASA28 RO2APMBZ00028 Parc 2 Pacle SCORTOASA29 RO2APMBZ00029 Parc 3 Pacle SCORTOASA30 RO2APMBZ00030 Structura Monteoru MEREI31 RO2APMBZ00031 Parc 41Lipanescu SCUTELNICI

32 RO2APMBZ00032 Parc 571 Padina PADINA33 RO2APMBZ00033 Statia de uscare Gaze

Stancesti TINTESTI

34 RO2APMBZ00034 Batal depozitare slam Tisau TISAU35 RO2APMBZ00035 Rampa Toolman si rampa

de utilaje Berca BERCA

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducereaacestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare,remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prineliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de

folosinţă a terenului.

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şipentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

5.7.1. Modalităţi de investigareLa baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice executate de Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice, conformLegii nr. 444/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şifinanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi solvegetaţie pentru silvicultură. În paralel, I.C.P.A. efectuează studii şi analize, în diferite

areale afectate de procese diverse de poluare şi degradare (monitoring de nivel II).Metodologia de lucru pentru realizarea obiectivelor menţionate a fost aprobată prin OrdinulMinistrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 223 din 22.05.2002, iar programele informaticepentru toate lucrările executate în baza Legii nr. 444/2002 sunt elaborate şi coordonate deI.C.P.A.

Studiile pedologice sunt aprobate de comisii de avizare, din care fac parte şispecialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie şiProtecţia mediului (I.C.P.A.).Rezultatele studiilor pedologice constau în stabilirea claselor de calitate a solurilor înfuncţie de indicatorii climatici, fizici şi chimici ai solurilor şi de factorii restrictivi ai capacităţiiproductive şi cuprind măsurile de ameliorare şi măsurile propuse pentru fiecare teritoriuanalizat.

Dintre indicatorii specifici protecţiei mediului, menţionăm procesele de degradare asolurilor şi procesele de poluare (contaminare), iar pentru reconstrucţia ecologică a soluluimenţionăm caracteristicile terenului (pantă, expoziţie, altitudine etc.), şi caracteristicilefizice şi chimice (conform indicatorilor specifici din “Metodologia elaborării studiilorpedologice - M.E.S.P.1987).

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilorÎn cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a solurilor afectate de diferite procese,

trebuie avute în vedere măsuri generale şi măsuri specifice solurilor agricole.



94

Măsurile cu caracter general vor viza: aplicarea rezultatelor cercetării în domeniul ştiinţeisolurilor şi al studiului ecosistemelor, reanalizarea structurii folosinţelor, stabilirea măsurilorde prevenire şi reducere a degradării solurilor, constituirea perimetrelor de ameliorare,continuarea monitorizării stării de calitate a solurilor.Măsurile privind solurile agricole au în vedere următoarele obiective generale, cuprinse înPlanul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi în strategia în domeniu:retehnologizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, urmărindu-se:

• refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente,

refacerea amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora, modernizarealucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări şi extinderea acestora conformcerinţelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, anisipurilor şi a solurilor nisipoase;

• refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă şi combaterea crustei pesuprafaţa de 750 mii ha;

• corectarea reacţiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi refacerearezervei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);

• prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor,reziduuripetroliere, pesticide etc., definitivarea şi aplicarea tehnologiilor de reconstrucţie aterenurilor afectate;

• prevenirea şi reducerea poluării solului cu deşeuri, reziduuri lichide şi nămoluri şielaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse, ca apă deirigaţie, fertilizanţi sau amendament;

În anul 2009, în judeţul Buzău, nu au fost întreprinse acţiuni privind reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, proiectul ANIF RA de reconstrucţie ecologică în bazinul Sărata arămas la stadiul de studiu de fezabilitate.



95

Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR

6.1. Biodiversitatea RomânieiConservarea diversităţii calitative a naturii vii corespunde celor mai înalte interese

ale omenirii, determinând posibilitatea lărgirii gamei de “utilităţi” obţinute de la natură şiautomat lărgirea gamei de produse naturale în agricultură, medicină, industrie.

În cadrul ecosistemelor naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra – şiinterspecifice prin care se realizează schimburile materiale, energetice şi informaţionale ce

asigură productivitatea, adaptabilitatea şi rezilienţa acestora. Aceste interconexiuni suntextrem de complexe, fiind greu de estimat importanţa fiecărei specii în funcţionareaacestor sisteme şi care pot fi consecinţele diminuării efectivelor acestora sau a dispariţiei,pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a sistemelor ecologice, principalul furnizoral resurselor de care depinde dezvoltarea şi bunăstarea umană. De aceea, menţinereabiodiversităţii este esenţială pentru asigurarea supravieţuirii oricăror forme de viaţă,inclusiv a oamenilor.

Este foarte important rolul biodiversităţii în asigurarea serviciilor oferite de sistemeleecologice, cum ar fi reglarea condiţiilor pedo-climatice, purificarea apelor, diminuareaefectelor dezastrelor naturale etc.

Diversitatea florei şi a faunei se reflectă şi în faptul ca România deţine cele mai maripopulaţii de lupi, urşi, capre negre si râşi din Europa, cât şi extinse habitate forestiere şi

alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor. Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflectă şi în nivelul ridicat al diversităţii

speciilor de flora şi fauna, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante,dintre care speciile endemice reprezintă 4%.

In ceea ce priveste fauna, au fost identificate un număr de 33792 specii deanimale, din care 33085 nevertebrate şi 707 vertebrate.

Pe teritoriul judeţului Buzău se reunesc nu mai puţin de trei regiuni biogeograficereprezentate în proporţii aproximativ egale : zona alpină, zona continentală şi zonastepică.6.2 Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 6.2.1 Habitate naturale

Habitatele naturale reprezintă zoneterestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază princaracteristici geografice, abiotice şi biotice.

Identificarea habitatelor se face, în modobişnuit, prin recunoaşterea fitocenozelor care lecaracterizează şi anume prin luare în consideraţiea speciilor edificatoare(în general dominante) şiindicatoare ecologice şi/sau cenologice, precumşi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, înprimul rând localizare geografică, altitudine, relief,rocă şi sol.

Fig.1 Habitatul prioritar ponto-sarmatic 62COde la Pâclele Mari

Pe teritoriul judeţului Buzău au fost identificate cca 68 de tipuri de habitate de interesnaţional, reprezentând cca 20000ha şi au fost înscrise în Reţeaua Ecologică Natura 200027 de habitate de interes comunitar, dintre care 7 prioritare, însumând aproximativ18000ha.



96

Habitate naturale cuprinse în situri comunitare Tabel6.2.1

Nr. crt Cod Denumirea habitatului

Suprafetecuprinse în situri

(ha)1 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care

colonizează terenurile umede şi nisipoase1000

2 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-

sarmatice

10094

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cuvegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

0,5

4 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara

500

5 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-alungul râurilor montane

30

6 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungulrâurilor montane

80

7 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 478 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2609 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 1010 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 611 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin160

12 6520 Fâneţe montane 70013 62C0* Stepe ponto-sarmatice 80014 7110* Turbării active 315 7230 Mlaştini alcaline 716 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din

etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea

rotundifolii

3

17 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe rocicalcaroase

1

18 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 124019 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 29020 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 11021 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicionalbae)

35

22 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi,grohotişuri şi ravene

16

23 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 80024 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substratcalcaros

6

25 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 8026 92D0* Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea

şi Securinegion tinctoriae140

27 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana(Vaccinio-Piceetea

1460

TOTAL(27 de tipuri din care 7 tipuri prioritare) 17 878,5



97

6.2.2 Flora şi fauna sălbatică Flora cuprinde toate speciile de plante care apar şi se dezvoltă spontan, inclusiv speciilecare s-au înmulţit artificial în diferite regiuni formând în acest fel plantaţii în care plantelecresc independent.

În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şicompletările ulterioare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice, anexa 3 sunt specificate speciile de floră şi faună pentru care este necesară desemnarea ariilor speciale de conservare.

Plante identificate pe teritoriul judeţului Buzău a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare:Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Echium russicum(capul şarpelui),Adenophora lilifolia, Campanula serrata, Ligularia sibirica, Crambe tataria, Irisaphylla ssp. hungarica, Iris humilis ssp. arenaria, Cypripedium calceolus(papuculdoamnei), Agremonia pilosa (turiţa),şi pante inferioare : Dicranum viride,Drepanocladus vernicosus.- 12 speciiSpecii de interes national care necesită o protecţie strictă(conform anexei nr.4B,OUG 57/2007)- Diantus trifasciculatum ssp.parviflorus, Nitraria schoberi(gărdurariţa)Lycopodium inundatum .3 speciiPlante de interes comunitar identificate pe teritoriul judeţului Buzău care fac

obiectul măsurilor de management anexei 5A din OUG 57/2007: Lycopodium spp.(pedicuţă), Galanthus nivalis (ghiocelul alb), Gentiana lutea (ghinţură), Ruscusaculeatus (ghimpe)

4 speciiSpecii înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România editată deAcademia Română în 2009 existente pe raza judeţului Buzău:

1. Agrostis moldavica: pe Valea Slănicului, Depresiunea Pâcle, în fâneţe înmlăştinate;2. Camphorosma monspeliaca: Caragele, Luciu, Gherăseni, Pochina Mare;3. Centaurea salonitana: Săpoca;4. Centaurea triumfetti, subsp. Angelescui: Pd. Pogoanele;5. Chartolepis glastifolia:între Ţinteşti şi Pădurea Frasinu, Pogoanele, Gomoieşti, între

Lipia şi Pietrosul;6. Cirsium afrum sau Ptilostemon afer: Scurteşti;7. Cirsium albidum sau Cirsium ligulare: Izvorul Dulce(Dealul Vladimir), Monteoru-

Fundul Sărăţii;8. Eremopyrum triticeum: Ruşeţu;9. Erysimum cuspidatum: Valea Călmăţuiului;10. Iris brandzae: Pădurea Crâng, Depresiunea Pâcle- Vulcanii Noroioşi;11. Lotus angustissimus: Vulcanii Noroioşi;12. Nitraria schoberi: Vulcanii Noroioşi;13. Ophrys scolopax, subsp. cornuta : Cislău, Căneşti;14. Paeonia mascula, subsp. Triternata: ; Gura Sărăţii, Mânăstirea Ciolanu, Pădurea

Ciuhoiul (Sărăţeanca), Valea Nişcovului;15. Parietaria lusitanica, subsp. Serbica: Dealul Istriţa;16. Petrosimonia triandra: Valea Călmăţuiului;17. Plantago schwarzenbergiana: Caragele18. Ranunculus ophioglossifolius: Pd. Spătaru, Pd.Frasinu19. Serratula bulgarica: Pd. Spătaru, Pd. Frasinu, Crângul Buzăului;20. Trifolium ambiguum: Dealul Istriţa;21. Viola hymettia: Pogoanele;22. Zannichellia palustris ssp palustris: Balta Albă



98

Fig. 2 – Centaurea triumfetti Fig 3. Centaurea salonitana Fig. 4 Cirsium ligulare

Fig 5 -Chartolepis glastifolia Fig. 6 Eremopyrum triticeum Fig 7 Zannichellia palustris

Fig 8 Lotus angustissimus Fig. 9 Lotus angustissimus Fig 10 Ranunculus ophioglossifolius

Fig.11 Ophrys scolopax Fig 12 Paeonia mascula Fig 13 Viola hymettia



99

Specii de floră ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza Hotărîrii ConsiliuluiJudeţean nr. 13 din 1995:

1. Garofiţa ( Dianthus spiculifolus) - Culmile Siriului2. Smirdan ( Rhododendron kotschy) - Culmile Siriului3. Laleaua pestriţă ( Fritillaria meleagris) - Parcul Crâng din municipiul Buzău4. Laleaua de crâng (Tulipa bierbestiniana) - Parcul Crâng din municipiul Buzău

5. Frasin pufos ( Fraxinus pallisae) - Pădurea Spătaru şi Pădurea Frasinu6. Roua cerului (Drosera rotundifolia)- Lacul Manta din Munţii Siriului, MuntelePenteleu

7. Goodyera repens - Pădurea Milea Viforâta8. Bujorul (Paeonia arborea) - Parcul dendrologic Monteoru9. Gărdurariţa ( itraria schoberi)- Pâclele Mari şi Pâclele Mici10. Papucul doamnei ( Cypripedium calceosus)- Valea Nişcovului, Siriu11. Tisa ( Taxus baccata) - Valea Nehoiului12. Alga verde ( Chara crinita)- Balta Albă

Fauna include toate speciile de animale care trăiesc înlibertate, inclusiv cele care au fost reproduse artificial într-

o anumită regiune, formând o populaţie de animale carese înmulţeşte de sine stătător.La nivelul ţării sunt identificate peste 100 de specii demamifere (dintre acestea 57% au regim de protecţie),peste 400 de specii de păsări sălbatice (dintre care 61,5%protejate), 23 de specii de reptile (82,61% protejate), 19specii de amfibieni (89,5%protejate).Reţeaua Natura 2000 include pentru protecţie 26 de speciide mamifere, 12 specii de amfibieni şi reptile, 27 specii depeşti, 57 specii de nevertebrate şi 118 specii denevertebrate. Fig.14 Ursul brun

Fauna judeţului Buzău este una dintre cele mai bogate şi variate din ţară, ca o consecinţă a varietăţii ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în special înzona montană şi subcarpatică, asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii deanimale de interes cinegetic şi ştiinţific.

Mamifere de pe raza jude ţ ului Buz ău Specii de mamifere din judeţul Buzău care necesită desemnarea ariilor deconservare: Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoavă), Rhinolophusmehelyi (liliacul cu potcoavă a lui Mehely), Myotis myotis (liliacul comun),Spermophilus citellus (popândăul), Sicista subtilis (şoarecele săritor de stepă),Canis lupus(lup), Ursus arctos (ursul brun), Mustela eversmani (dihorul de stepă),

Vormela peregusna(dihorul pătat), Lynx lynx(râsul) -10 speciiSpecii de mamifere de interes comunitar care necesită măsuri de managementspeciale: Martens martens (jder de copac), Mustela putorius (dihor de casă),Rupicapra rupicapra(capra neagră)- 3specii.Specii de mamifere de interes naţional care necesită măsuri de managementspeciale: Lepus europaeus(iepurele de câmp), Oryctolagus cuniculus (iepurele devizuină), Sciurus vulgaris(veveriţa), Vulpes vulpes (vulpe), Martens foina(jderul),



100

Mustela nivalis(nevăstuică), Meles meles(viezure), Capreolus capreolus (căprioară),Cervus elaphus (cerb), Dama dama (cerb lopătar), Sus scrofa (mistreţul)11 specii.Amfibieni şi reptile de pe raza jude ţ ului Buz ău Specii de amfibieni/reptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale:Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus dobrogicus(tritonul dobrogean),Triturus montandoni ( tritonul carpatic), Bombina bombina ( buhai de baltă cuburta roşie sau izvoraş de baltă cu burta roşie), Bombina variegata (buhai de baltă

cu burta galbenă) - 5 speciiSpecii de amfibieni de importanţă comunitară cu protecţie strictă: Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus montandoni ( tritonul carpatic),Bombina bombina( buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de baltă cu burtaroşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), Hyla arborea (brotăcel),Rana dalmatiana( broasca de pădure), Pelobates syriacus(broasca de pământdobrogeană), Bufo viridis (broasca râioasă verde) - 8 speciiSpecii de amfibieni de interes comunitar care necesită planuri de management:Rana ridibunda (broasca mare verde de lac), Rana temporaria (Broasca roşie demunte) - 2 speciiSpecii de amfibieni de interes naţional care necesită o protecţie strictă:Triturus alpestris alpestris (tritonul de munte), Salamandra salamandra

(salamandra), Bufo bufo (broasca râioasă brună), Rana lessonae (broasca verde debaltă), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 5 speciiReptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale :E mys orbicularis (broasca ţestoasă de apă), Elaphe quatuorlineata(balaur mare)2 speciiReptile de interes comunitar cu protecţie strictă: Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă), Lacerta agilis (şopârla cenuşie),Lacerta viridis (guşter), Podarcis muratis(şopârla de zid), Coronellaaustriaca(şarpele de alun), Natrix tessellata (şarpele de apă)-6 speciiReptile de interes naţional care necesită o protecţie strictă: Lacerta praticola (şopârlă de luncă), Vipera berus( vipera comună).- 2 specii

Fig. 15.Elaphe quatuorlineata Fig 16 Vipera comună ( Balaur mare)

PE Ş TI Pesti pentru care se desemnează arii speciale Pde protecţie: Aspius aspius (avat),Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc), Cobitis taenia(zvârlugă), Misgurnis fossilis (ţipar), Cottus gobio( zglăvoc)-6 specii Peşti de interes comunitar care necesită planuri de management:



101

Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana), Barbus meridionalis(moioaga) 3 specii

NEVERTEBRATE Nevertebrate pentru care se desemnează arii speciale de protecţie:Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosaliaalpina(croitorul alpin), Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryasaurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi,Pholidoptera transsylvanica - 12 specii

Nevertebrate de interes comunitar care necesită o protecţie strictă:Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosaliaalpina(croitorul alpin), Apatura metis, Callimorpha quadripunctaria, Coliasmyrmidone, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius,Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica, Saga pedo, Maculina arion, Proserpinusproserpina, Zerynthia polyxena - 17 specii Nevertebrate de interes naţional care necesită o protecţie strictă:Apatura metis, Maculinea alcon - 2specii Nevertebrate de interes comunitar care necesită planuri de management: Helix pomatia (melcul de livadă) - 1specie

P ĂS ĂRI Judeţul Buzău are în patrimoniu său natural peste 100 de specii de păsări sălbatice

de importanţă comunitară şi naţională, majoritatea fiind concentrate în zona lacurilor şibălţilor din câmpie, zonele împădurite şi în luncile râurilor.Specii de păsări de pe raza judeţului Buzău care necesită desemnarea ariilor deprotecţie specială avifaunistică: Acrocephalus melanopogon, Alcedo atthis, Ansererythropus, Anthus campestris, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Ardeapurpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis,Burhinus oedicnemus, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Charadriusalexandrinus, Charadrius morinellus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconiaciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus,Coracias garrulous, Crex crex, Cygnus Cygnus, Dendrocopos medius,Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Emberizahortulana, Falco columbarius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Ficedula parva,Gavial arctica, Gavia stellata, Glareola pratincola, Grus grus, Haliaeetus albicilla,Himantopus himantopus, Hieraaetus pennatus, Ixobrychus minutes, Lanius collurio,Lanius minor, Larus melanocephalus, Lullula arborea, Melanocorypha onocrotalus,Milvus migrans, Phalacrocorax pygmeus, Phalaropus lobatus, Pernis apivorus,Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus,Pluvialis apricaria, Porzana parva, Porzana porzana, Porzana pusilla, Recurvirostraavosetta, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Strix uralensis, Sylvia nisoria,Tringaglareola .

-

67 de speciiAlte păsări de pe raza judeţului Buzău protejate pe anexa II- Directiva Păsări şi listarosie naţională::

Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalusschoenobaenus, Acrocephalus scirpaceus, Alauda arvensis, Anas acuta, Anasclypeata, Anas crecca, Anas Penelope, Anas platyrhynchos, Anas querquedula,Anas strepera, Anser albifrons, Anser anser, Anser fabalis, Anthus pratensis,Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Ardea cinerea, Asio otus, Aythyafarina, Aythya fuligula, Calidris alpina, Calidris temminckii, Calidris ferruginea,Calidris minuta, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris,



102

Charadrius dubius, Charadrius hiaticula, Coccothraustes coccothraustes,Columba oenas, Columba palumbus, Coturnix coturnix, Cuculus canorus,Cygnus olor, Delichon urbica, Dendrocopos major, Emberiza rustica, Erithacusrubecula, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fulica atra,Galerida cristata, Gallinago gallinago, Gallinula chloropus, Hirundo rustica, Jynxtorquilla, Larus cachinnans, Larus canus, Lanius excubitor, Limosa limosa,Locustella luscinioides, Locustella fluviatilis, Lymnocryptes minimus, Lusciniamegarhynchos, Mergus merganser, Merops apiaster, Miliaria calandra, Motacilla

alba, Motacilla flava, Muscicapa striata, Netta rufina, Numenius arquata,Oenanthe oenanthe, Oriolus oriolus, Phalacrocorax carbo, Phoenicurusochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Pluvialissquatarola, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis,Pyrrhula pyrrhula, Rallus aquaticus, Regulus ignicapillus, Regulus regulus,Remiz pendulinus, Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Serinusserinus, Sitta europaea, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylviacommunis, Sylvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tadorna tadorna, Tringaerythropus, Tringa nebularia, Tringa stagnatilis, Tringa tetanus, Turdus merula,Turdus philomelos, Upupa epops, Vanellus vanellus .

- 102 speciiSpecii de faună ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza

Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din 1995:Specii de animale:1. Râsul ( Lynx lynx) - Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea

Harţagu.2. Barza albă (ciconia ciconia) - Zona de câmpie3. Egreta mare ( Egreta alba) .- Balta Amara4. Egreta mică ( Egreta garzetta) - Balta Amara5. Scorpionul ( Euscorpius carpatichus)- Platoul Meledic6. Cocoşul de munte ( Tetrao urogallus)- Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta,

Pădurea Harţagu.7. Termite ( Reticulitermes)- Dealul cu lilieci, Platoul Meledic8. Cerbul lopătar ( Dama dama) - Lopătari- Bisoca9. Ciocănitoarea verde (Picus viridis) - Culoarul Sibiciu - Lopătari10. Capra neagră ( Rupicapra rupicapra carpathica)- Culmile Siriului, Mălâia

6.2.3 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economicReglementarea activităţilor de valorificare economică a unor specii sălbatice de

floră şi faună se face conform ORDIN nr.410 din 11 aprilie 2008 al ministrului mediului şidezvoltării durabile pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare,capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilorde mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi aplantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

În 2009 APM Buzău a eliberat 1 autorizaţie de mediu pentru recoltarea ciupercilor,

a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.



103

În 2009 a fost eliberată 1 autorizaţie pentru capturare melci- specia Helixlucorum- 50 000kg.

Tot în 2009 APM Buzău a eliberat 10 autorizaţii pentru vânătoare din care 3 pentru vânătoare de carnivore protejate.

Cantităţi autorizate:a) mamifereNr. crt Specie Nr. exemplare autorizat

1 Căprior (Capreolus capreolus) 370

2 Cerb comun (Cervus elaphus ) 533 Capra neagră (Rupicapra rupicapra) 44 Bizam (Ondatra Zibethica) 55 Dihorul comun (Putoris putoris) 30

6 Iepure de câmp (Lepus europaeus) 75057 Mistreţ (Sus scrofa)+ purcei 535+748 Nevăstuică(Mustela nivalis) 229 Viezure (Meles meles) 3110 Şacal (Canis aureus) 1611 Vulpe (Vulpes vulpes) 468

Nr.crt. Denumire Specii Cantitateaautorizată (kg)

Hribi (Boletus edulis) 50001 Ciuperci Ghebe

(Armillaria mellea)10 000

Vâsc 1 000Mesteacăn

(Betula verrucosa)-frunză 1 000

Nuc (Juglans regia)-frunză 1 000Păducel (Crataegus monogyna)- frunză şi loare

5 000

Pelin(Artemisia absinthum)-frunză

1 000

Rostopască (Chelidonium majus)-plantă parte aeriană

1 000

Salcâm( Robinia pseudacacia)-floare

3 000

Sunătoare( Hipericum perforatum) -plantă partea

aeriană 1 000

Tei ( Tilia sp)-floare şi bractee 45000Soc (Sambucus nigra)-floare 10000

2Plante

medicinale

Urzică ( Urtica dioica)-frunză 1000Cătină ( Hippophae rhamnoides) 240000Măceşe ( Rosa sp) 150000Păducel ( Crataegus monogyna) 20000

3 Fructe de pădure

Porumbe ( Prunus spinosa) 80000



104

b) mamifere protejate

Fig.17 Lup

c) păsări

Nr. crt Specia Nr.

exemplareautorizat

Nr.crt Specia Nr. exemplare

autorizat

1 Becatinacomună 35 17 Potârniche 970

2 Cioară grivă 5803 18 Raţă mare 18103 Cioară de

semănătură 830 19 Raţa mică 880

4 Ciocârlia decamp

35100 20 Raţă cu capcastaniu

10

5 Cocoş de munte 7 21 Raţă lingular 56 Cocoşar 5410 22 Raţă suliţar 57 Coţofană 1270 23 Raţă cârâitoare 108 Gaiţă 360 24 Raţa cu cap negru 59 Găinuşă de

baltă 5 25 Raţă fluierătoare 20

10 Gîrliţă mare 2455 26 Graur 27011 Gâşte de vară 250 27 Sturz cântător 3012 Guguştuc 3760 28 Sitar de pădure 23313 Lişiţă 50 29 Sturz de vîsc 45014 Porumbel

Gulerat82 30 Sturzul viilor 800

15 Porumbel descorbură

2 31 Turturică 1165

16 Prepeliţă 9300 32 Fazan 621Fiecare solicitant de autoriza ţ ie, prezint ă un studiu de evaluare elaborat de unit ăţ i

de cercetare ştiin ţ ific ă în care se precizeaz ă nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile

aflate într-o stare nefavorabil ă, precum şi date referitoare la zonele pentru care se impune instituirea de interdic ţ ii periodice de recoltare/capturare în scopul men ţ inerii poten ţ ialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic.

6.2.4 Specii deţinute în captivitate- Nu este cazul judeţului Buzău unde nu sunt înfiinţate grădini zoologice, acvarii si nuexistă încă centre de reabilitare şi îngrijire a animalelor sălbatice cu dizabilităţi.

Nr.crt Specia Nr. exemplare

autorizat

1 Urs brun 82 Lup 103 Râs 6

4 Pisică sălbatică

13



105

6.3. Starea ariilor naturale protejate

Fig.18 – imagine din situl de importanţă comunitară Platoul MeledicValoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel naţional şiinternaţional prin protejarea celor mai reprezentative zone şi includerea acestora în

reţeaua naţională de arii naturale protejate sau în cadrul altor reţele internaţionale de ariinaturale protejate constituite în baza unor convenţii sau tratate la care ţara noastră aaderat. Rămâne de rezolvat modul de administrare al acestora şi eliminarea tuturoractivităţilor cu impact semnificativ asupra lor.

Judeţul Buzău are o suprafaţa protejată de cca 36.092,6ha, reprezentândaproximativ 6% din suprafaţa judeţului( s-a luat în considerare faptul că anumite arii,ca deexpl. Balta Albă, au în acelaşi timp statut de rezervaţie , de SCI şi de SPA)6.3.1 Arii de interes naţional

La nivelul Judeţului Buzău ariile naturale de interes naţional sunt reprezentate decele 15 areale desemnate prin Legea nr.5 din 2000 ca rezervaţii naturale(12) şimonumente ale naturii(3).Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional

Tabel 6.3.1SUPRAFATA( HA)COD

ARIE DENUMIRE ARIEL.5/2000 Vect.2004

1 2.261 Vulcanii noroiosi - Pâclele Mari 15,2 18,82 2.262 Vulcanii noroioşi- Pâclele Mici 10,2 13,23 2.263 *Sarea lui Buzău 0,8 1,774 2.264 Blocurile de calcar - Bădila 1,0 3,05 2.265 Pădurea Crivineni 14,1 15,46 2.266 Pădurea Brădeanu 5.8 5.87 2.267 Platoul Meledic 67,5 156,7

8 2.268 Padurea Lacurile- Bisoca 10 109 2.269 Dealul cu lilieci- Cernăteşti 3,0 10,610 2.270 Pădurea cu tisă 150 196,811 2.271 Balta Albă 600 116712 2.272 Balta Amara 900 813,813 2.273 *Focul Viu 0,03 0,2514 2.274 *Piatra alba "La Grunj" 0,025 0,02515 2.275 Chihlimbarul de Buzău 2,52 2,23

*monumente ale naturii Total cca 1850ha



106

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţiaşi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic,forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor estedeterminată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile

acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, dupa caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate.

Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzisefolosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăuneaza obiectivelor atribuite.Tot in categoria ariilor de interes naţional se va înscrie şi Geoparcul „Ţinuturile

Buzăului”, nedesemnat oficial, ce va cuprinde localităţile: Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru,Brăieşti, Căneşti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Săruleşti, Scorţoasa, Vintilă-Vodă, Chiliile, Valea Salciei, totalizând o suprafaţă de 109826 ha si o populatie de 52500locuitori.

Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cuReţeaua Europeană a Geoparcurilor.



107

Ţinutul Buzăului, aria propusă pentru viitorul geoparc, beneficiază de o poziţiebiogeografică de excepţie, fiind situat la intersecţia a trei din cele cinci regiunibiogeografice de pe teritoriul României: cea mai mare parte din teritoriu se găseşte înregiunea continentală, însă în nord ajunge la limita regiunii alpine, iar în sud se infiltrează elemene de tip stepic. Astfel, teritoriul este foarte reprezentativ pentru România, atât dinpunct biogeografic cât şi al biodiversităţii.Oportunităţi• Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;

• Existenta unor mari oportunităţi de finanţare prin fondurile europene;• Patrimoniul cultural şi natural poate fi pus în valoare, existenţa unor activităţi tradiţionalebine păstrate: reţete locale, produse “curate”, lucuitorii ataşati valorilor locale;• Memoria unei vieţi tradiţionale este înca prezentă;• Poziţionare buna în Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore:litoral, deltă, zona Vrancea – Măcin;• Conexiunile cu Reţeaua Europeană şi UNESCO a geoparcurilor;• Produse comercializate la festivalurile din zonă.6.3.2 Arii de interes internaţionalPentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei:Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) , 5 situri Ramsar: DeltaDunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului(2006), Complexul Piscicol

Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006) şi 1 sit natural al patrimoniului naturaluniversal- Delta Dunării ( din 1991)- cu 576.216 ha

Nu există în prezent pe teritoriul judeţului Buzău desemnate aceste tipuri de arii.6.3.3 Arii de interes comunitar

Natura 2000 reprezintă o treaptă de temelie a politicii de conservare a naturii încadrul Uniunii Europene. Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:

• SAC-uri (Special Areas for Conservation – Arii Speciale de Conservare) desemnatepentru: habitate naturale (198 prezentate în Directiva Habitate); specii de floră şifaună sălbatică (peste 800 prezentate în Directiva Habitate);

• SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică)În anul 2007, România a declarat 273 Situri de Importanţă Comunitară 108 Situri de

Protecţie Specială Avifaunistică. Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 din România,raportată la suprafaţa ţării, este de 17,84%.

Scopul acestei reţele este de a menţine într-o stare de conservare favorabilă oselecţie a celor mai importante tipuri de specii ale Europei şi de a promova activităţieconomice benefice pentru biodiversitate. Natura 2000 este soluţia prin care Europa sestrăduieşte să păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să promoveze activităţieconomice care nu dăunează biodiversităţii.Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice.În România se regăsesc 5 regiuni biogeografice :alpină, continentală, panonică, stepică,pontică.Pe teritoriul judeţului Buzău se regăsesc 3 bioregiuni :alpină, continentală şi stepică.Pentru judeţul Buzău:

• numărul siturilor comunitare desemnate prin Ordinul nr.1964/2007- 10 situri • numărul de situri de protecţie avifaunistică desemnat prin HG 1284/2007- 1sit Natura 2000 este soluţia prin care Europa se străduieşte să îşi păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să promoveze activităţi economice care nu dăunează biodiversităţii.Am putea spune că Natura 2000 încearcă să împace două nevoi ale oamenilor, ambelevitale: nevoia de a-şi asigura un confort financiar şi nevoia de a păstra natura vie.



108

LegendLimite jd Buzau

Limite SPA

Limite SCI

Fig. 19 Distribuţia siturilor comunitare in judeţul BuzăuLista siturilor comunitare Tabel 6.3.2

NR.CRT

COD DENUMIRE LOCALIZARE SUPRAFAŢĂ (HA)

1 ROSCI0005Balta Albă - Amara- Jirlău - LaculSărat Câineni

Judeţul Brăila: Galbenu(7%), Grădiştea (11%),Jirlău (9%), Vişani (17%)

udeţul Buzău: Balta Albă (30%), Boldu (11%)

6415.4din care 3336ha în Buzău

2 ROSCI0009 Bisoca Judeţul Buzău: Bisoca(14%), Mânzăleşti (2%) 1160.6

3 ROSCI0057 Dealul IstriţaJudeţul Buzău: Breaza(9%), Pietroasele (3%) 587.9

4 ROSCI0103 Lunca Buzăului udeţul Buzău: Berca (2%),Buzău (6%), C.A. Rosetti(2%), Cilibia (4%), Cislău(2%), Gălbinaşi (4%),Măgura (6%), Mărăcineni(12%), Nehoiu (<1%),Pănătău (2%), Pârscov(2%), Pătârlagele (2%),Săgeata (2%), Săpoca(13%), Unguriu (9%), VaduPaşii (6%), Verneşti (2%),Vipereşti (2%)

3990.5

5 ROSCI0127 Muntioru Ursoaia Judeţul Buzău: Bisoca (2%) 156



109

6 ROSCI0190 Penteleu Judeţul Covasna:Comandău (<1%), Zagon(<1%)

Judeţul Buzău: Gura Teghii(24%)

11233.1din care11200 în

judeţul Buzău

7 ROSCI0199 Platoul MeledicJudeţul Buzău: Lopătari(<1%), Mânzăleşti (1%) 136.6

8 ROSCI0229 Siriu

Judeţul Buzău:Chiojdu (7%), Gura

Siriului (22%) 5747.3

9 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului

Judeţul Buzău: C.A. Rosetti(2%), Cilibia (12%), Costeşti

(16%), Gălbinaşi (2%),Gherăseni (14%), Largu

(21%), Luciu (34%), Ruşeţu(11%), Smeeni (15%),

Ţinteşti (6%).

17 000din care 9556

ha în judBuzău

10 ROSCI0272Vulcanii Noroioşide la Pâclele Marişi Pâclele Mici

Judeţul Buzău: Berca(<1%), Scorţoasa (1%) 93.8

11 ROSPA0004 Balta Albă - Amara – Jirlău

Judeţul Buzău: Balta Albă (10%) ,Judeţul Brăila:Galbenu (5%), Jirlău (7%),Vişani (5%)

4509,6

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes judeţean

Tabel 6.3.3Nr.crt.

Denumireazonei Localizare Suprafaţa

(ha) Administraţie Anuldeclarării

1 CulmileSiriului

com. Siriu 85 O. S. Nehoiaşu, Cons.Local com.Siriu

1995

2PădureaFrasinu

com. Ţinteşti158 O.S. Buzău 1995

3 PădureaSpătaru

com. Stâlpu 165 O.S. Buzău, Cons.Local com. Costeşti 1995

4PădureaGăvanu

com. Mânzăleşti216 O.S. Vintilă Vodă 1995

5PădureaMileaViforâta

com. GuraTeghii 165 O.S.Nehoiu 1995

6PădureaCrângulBuzăului

mun. Buzău162 O.S. Buzău

Cons. Local Buzău 1995

7 PădureaHarţagu

com. Siriu 191 O.S. Nehoiaşu 1995



110

8Stejarul dinBuzău

Str.Crizantemelornr. 1, mn. Buzău

- SC Agrotransport SA 1995

9Platanii dinRâmniculSărat

Parcul central aloraşuluiRâmnicu Sărat

- Consiliul LocalRâmnicu Sărat 1995

Total cca 1142 ha

Din totalul ariilor protejate la nivelul judeţului Buzău, în 2009, numai 3 arii au avutcustozi, respectiv Balta Amara, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Vulcanii Noroioşi dela Pâclele Mici. În anul 2009 nu a fost atribuită în custodie nicio arie protejată.

Monitorizarea creşterii reţelei globale a ariilor protejate, distribuţia lor şi obiectivelede management ale acestora sunt vitale, dar este la fel de important de cunoscut stareareală în care se găseşte o anumită arie protejată şi mai ales cât este de eficientmanagementul ariei protejate.6.4 MEDIU MARIN ŞI COSTIER

Nu este cazul

6. 5 STAREA PĂDURILOR6.5.1 Fondul forestier

Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servescnevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, aaltor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice ladata de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie,indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional.Termenul pădure include:a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si celeincluse ulterior în acestea, în condiţiile legii;b) perdelele forestiere de protecţie;c) jnepenişurile;d) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculata numai pentrusuprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.Fondul forestier al judeţului Buzău are o suprafaţă de 158184ha din care păduri 155843ha Tab. nr. 6.5 Fondul forestier al judeţului Buzău în 2009

Suprafaţa(ha) pe tipuri de proprietateFondul forestierPublică de stat

Publică UAT Privată UAT

Privată pers.fizice şi juridice

răşinoase 22551 506 23767pădurifoioase 59064 655 49300

terenurile în curs de regenerare şiplantaţiile înfiinţate in scopuriforestiere

106 9

terenurile destinate împăduririi 70 8terenurile care servesc nevoilor decultură

70 31

terenurile care servesc nevoilor deproducţie silvică

3 13

terenurile care servesc nevoilor deadministraţie

536 41

terenurile ocupate de construcţii şicurţile aferente acestora

543 2

iazurile, albiile pâraielor, precum 844 2 63



111

şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silviceperdelele forestiere de protecţie jnepenişurilepăşunile împăduriteTotal 83787 1163 73234Date oferite de ITRSV Focşani

Repartitia FF pe tipuri de proprietate

1%

53%

46%

0%

De stat

Publica UAT

Privata UAT

Privata persoanefizice si juridice

Diagrama1

; 128029

; 1478; 12463 ; 8761 ; 7453

0

50000

100000

150000

Suprafete(ha)

Repartitia fondului forestier al judetului Buzau pe

administratori

Directia Silvica OS Buzaul Ardelean OS Siriu SRL

OS Nehoiu privat SRL Alti administratori

Diagrama 2

Faţă de anii anteriori, în 2009, structura pe proprietăţi s-a modificat substanţial,proprietatea privată a ajuns la 73234 ha, reprezentând cca 46% din pădurile judeţuluiBuzău.



112

Evolutia suprafetelor de păduri private

20000

3000040000

50000

60000

70000

80000

2005 2006 2007 2008 2009

s u p r a f a t a

( h a )

Diagrama 3

6.5.2 Funcţia economică a pădurilorPădurile, prin multiplele lor funcţii, constituie o importantă resursă a economiei naţionale.Veniturile se obţin din:

arbori grosi pentru obţinerea de furnire estetice şi tehnice; arbori groşi pentru lemn de cherestea ; arbori mijlocii pentru celuloză şi construcţii rurale; fauna pădurii pentru blănuri şi carne; fructe şi ciuperci pentru valorificare în industria

alimentară; plante medicinale; organizare de partide de vânătoare;

Deloc neglijabilă este bogaţia de produse secundare pecare le adaposteşte pădurea: fructe mici, ciuperci, plante Fig. 20- Creasta cocoşuluimedicinale dar şi marea varietate de animale sălbatice ca: urşi, mistreţi, vulpi, râşi, cocoşide munte, lupi, capra neagră, ce deschide perspective pentru practicarea vânătorii.Reţeaua densă de râuri şi pâraie montane gestionate de organele silvice sau de asociaţiile

vânătorilor şi pescarilor, populată natural cu specii de peşte (păstrav, lipan, zglăvoc, clean,mreana, scobar, boiştean, beldiţă, petroc, s.a.) reprezintă o bază folosită curent pentrupescuitul sportiv.Zonarea funcţională a pădurilor

Tab 6.5.2Grupa de încadrare Suprafaţa (ha) Suprafaţa relativă

Grupa I – speciale de protectie 94588 61%Grupa a-II-a- de producţie şi protecţie 61255 39%

6.5.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economicDirecţia Silvică Tabel 6.5.3.a

Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)Natura tăierii

Prop.stat Prop.UAT Prop.priv


Produse principale 999 96,4Accidentale I 854 5,2Conservare 215 8,7Accidentale II 96 0,6Rărituri 2091 47,8Igiena 11041 29,8



113

Ocolul Silvic Buzăul Ardelean Tabel 6.5.3.bSuprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)Natura tăierii



Produse principale 9 2,0Accidentale I 7 0,1Conservare 24 0,7Accidentale II 0 0

Rărituri 24 0,5Igiena 17 0,1

SC Ocolul Privat Nehoiu Tabelul 6.5.3.cSuprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)Natura tăierii



Produse principale 23 196 1,4 12,3

Accidentale I - 29 - 0,5Conservare - 165 - 5,1Accidentale II - - - -Rărituri 21 132 0,9 4,0Igiena 22 965 0,1 3,1

OS SIRIU SRL Tabelul 6.5.3.d Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)Natura tăierii



Produse principale 213 16,6

Accidentale I 655 396 1,6 6,2Conservare 10 163 2,7 4,9Accidentale II - 184 - 0,8Rărituri - 106 - 2,6Igiena 275 2114 0,3 3,8

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic la nivelul anului 2009 în judeţul BuzăuTabelul 6.5.3

Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)Natura tăieriiProp.stat Prop.UAT Prop.

privProp.stat Prop.UAT Prop.

priv

Produse principale 999 40 - 418 96,4 1,4 - 30,9Accidentale I 854 655 - 432 5,2 1,6 - 10,2Conservare 215 90 - 352 8,7 2,7 - 11,0Accidentale II 96 - - 184 0,6 - - 1,2Rărituri 2091 30 - 262 47,8 0,9 - 10,9Igiena 11041 300 - 4690 29,8 0,4 - 7,2

Date oferite de ITRS Focşani



114

Exploatarea pădurilor este definită ca reprezentând ansamblul activităţilor prin carese extrage şi se pune în valoare masa lemnoasă cu scopul de a se asigura condiţii optimede dezvoltare şi regenerare a arboretelor şi de a satisface cerinţe ale societăţii.Punerea în valoare a masei lemnoase presupune transformarea arborilor marcaţi însortimente de lemn brut- sortimente care reprezintă produsul final al exploatării şi caresunt constituite din prese de lemn cu dimensiuni, forme şi calităţi impuse de necesităţile defolosire ulterioară. În plus, pentru a putea fi valorificate, sortimentele de lemn brut trebuiesă se găsească în final, în locuri accesibile beneficiarilor de astfel de produse.

Activitatea de exploatare trebuie să fie eficientă din punct de vedere economic iar pe dealtă parte să se desfăşoare astfel încât să nu producă ecosistemului prejudicii care să depăşească pragul de suportabilitate al acestuia.

6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief în judeţul BuzăuTab. 6.5.4

Forma de relief Suprafaţa totală /ha) Suprafaţa relativă (%)

Munte 87001 55Deal 55364 36Câmpie 13 478 9

Distribuţia pădurilor după formele de relief

55%36%

9%

Munte Deal Câmpie

Diagrama 4

6.5.5 Starea de sănătate a pădurilorPentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificări

fundamentale, schimbări de concepţie în sensul unei gestionari durabile a pădurilor.Având în vedere că veniturile populaţiei rurale din zona montană depind în mare măsură de valorificarea lemnului, pe lângă restricţii trebuie introduse şi alternative (soluţii) pentruca pădurea să nu fie afectată din punct de vedere ecologic.Datorită exploatării şi transportului lemnului cu mijloace deseori prea puţin adecvate,reţeaua de drumuri forestiere a avut mult de suferit. Şi în acest sector este loc pentruinvestiţii şi retehnologizare.Deosebit de gravă este depozitarea la întâmplare, deseori pe malul apelor, a rumeguşului

care rezultă din prelucrarea lemnului. Acesta este un pericol real pentru peşti. Acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:• Impădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol;• Reconstucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali;• Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva eroziunii;• Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor; • Aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de

regenerare, care să asigure realizarea de arborete amestecate, cu structuramozaicată. Tăierile rase trebuie diminuate drastic;



115

• Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acesteiactivităţi ca importantă componentă a silviculturii.

Suprafeţe de pădure afectate de diverşi factori la nivelul anului 2009 Tabel6.5.5.a

Factori ce afectează sănătatea pădurilor Suprafeţe afectate(ha)

Pagube aproximative(RON)

Incendii 1,6Agresiuni climatice -

Boli -Insecte 6562 neevaluatePoluare - -

Date transmise deDirecţia Silvică Buzău

Tratamente aplicate pădurilor Tabel 6.5.5.bTipul tratamentului Suprafeţe

tratate(ha)Tipul tratamentului

Pentru combaterea insectelor 6562 aviochimicPentru paraziţii vegetali (preventiv) 360 terestru

Date transmise de Direcţia Silvică Buzău6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri în 2009

Suprafeţe parcurse cu tăieri pe toate tipurile de proprietăţi Tabel 6.3.6

Tipul tăieriiProprietate

de stat(ha)

Proprietatea unit.administrativ-teritoriale

(ha)

Proprietateprivată

(ha)de regenerare 1502 130 945de produse accidentale 1323 320 1810de igienă şi curăţire 11469 300 4690de îngrijire în păduri tinere 2802 - 443de transformare a păşunilor împădurite

- 227 -

Date oferite de ITRSV Focşani6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Dacă se pune problema instalării unei păduri pe terenuri care au fost acoperite cuvegetaţie forestieră până în ultimile decenii este vorba, practic, de reîmp ădurire .Împ ădurirea propriu-zisă se execută pe un terenul lipsit de pădure de cel puţin 50 de ani.În mod curent însă se foloseşte termenul împădurire.Un obiectiv important al strategiei silviculturii româneşti îl constituie împădurirea terenurilordegradate. Categoriile de terenuri care necesită împăduriri pentru judeţul Buzău sunt:

• terenuri agricole degradate (terenuri erodate, terenuri afectate de alunecări, terenuriagricole destructurate);

• terenuri agricole cumpărate în condiţiile legii de Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva;• terenuri agricole pe care se creează perdele forestiere de protecţie a culturilor

agricole, cursurilor de apă şi căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională aterenurilor în pantă, etc.

Pădurile formate prin împădurire sunt însă departe de cele naturale în ceea ce priveştebiodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. De aceea,este nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale saubătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în cemai ridicată şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung.



116

6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări• suprafeţe scoase temporar- 1,28ha în 2009 -pentru OMV Petrom• suprafeţe scoase definitiv- 0,90 ha în 2009- pe baza Legii 46/2008, Ord. 25/2009

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009În mod firesc, continuitatea unei păduri se asigură prin regenerare naturală.

Arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii fructifică dacă sunt rărite corespunzător. Dacă

şi solul este capabil să asigure germinarea seminţelor şi instalarea seminţişului o nouă pădure se va instala în locul celei vechi. Aceasta ar fi calea cea mai indicată din punct devedere silvicultural şi economic.

Folosirea optimă a factorilor de vegetaţie pentru obţinerea unor producţii de lemnimportante calitativ şi cantitativ, dar şi îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediuluiimplică deseori intervenţii în modificarea compoziţiei pădurilor. Prin urmare, există multesituaţii când este necesar să se recurgă la împădurirea anumitor suprafeţe pe caleartificială şi anume:- în cazul culturilor cu cicluri scurte de producţie;- când se aplică tratamentul tăierilor rase;- în arborete degradate sau brăcuite (slab productive);- în tipuri de păduri derivate;

- la crearea de noi păduri;- în pădurile intrate în conversiune;- în cazul în care regenerarea naturală a eşuat pe parcurs ;- când arborii bătrâni (din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii) sunt bolnavi sauaparţin unor specii necorespunzătoare staţiunii;

- datorită gospodăririi necorespunzătoare a unor păduri, starea lor actuală nu maireflectă potenţialul productiv al staţiunilor forestiere. Astfel, productivitatea multor păduride stejar este în prezent inferioară potenţialului staţional.

- în situaţii în care pădurea a fost tăiată ras sau distrusă (doborâturi de vânt, uscări,incendii);

- în porţiuni de pădure care nu s-au regenerat în mod satisfăcător pe cale naturală şi pecare se vor realiza împăduriri pentru completarea şi ameliorarea calitativă a regenerăriinaturale.

Suprafeţe de păduri regenerate în 2009 transmise de ITRSV Focşani:• regenerare naturală- 297 ha; • regenerare artificială- 68 ha

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publiculuiDeclinul pădurilor s-a manifestat sub două forme:

- defrişarea pădurilor, adică înlăturarea completă şi definitivă a învelişului forestier(neurmată de regenerare sau împădurirea suprafeţei respective)

- degradarea pădurilor, adică destructurarea lor sub aspectul compoziţiei, consistenţei,stării de vegetaţie, capacităţii de producţie, caracteristicilor calitative, stării de sănătate

etc.

La deteriorarea pădurilor contribuie mai mulţi factori:• defrişările ilegale şi exploatarea forestieră extensivă;• factorii de climă (seceta, inundaţiile, gerurile puternice,etc) exercită presiuni

puternice asupra pădurii;• publicul are influenţă nefastă asupra pădurii prin: camparea sau parcarea

automobilelor pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea deşeurilor menajere la întâmplare, ruperea de ramuri, recoltări de plante din zonele speciale de



117

conservare, aprinderea de focuri în zone nepermise şi nesupravegherea acestora,etc;

• vânătoarea ilegală a unor specii de animale care conduce la modificareaecosistemelor pădurii;

• extinderea păşunilor a făcut ca limita superioară a pădurilor şi a jnepenişurilor să coboare în multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine;

• lucrările desfăşurate pentru obţinerea de noi surse energetice Reţeaua de păduri naturale incluse în zone strict protejate trebuie să mărească eficienţa

sistemelor de administrare şi să sprijine investiţiile în cercetarea ştiinţifică din domeniulecologiei forestiere şi a conservării biodiversităţii.Sensibilizarea publicului trebuie să înceapă încă din şcoală. Orice campanie publicitară

nu poate avea rezultate mai bune decât implicarea directă a copiilor, a adulţilor şi de cenu a bătrânilor. Participarea la plantarea puieţilor, la igienizarea pădurilor de agrementresponsabilizează pe cei implicaţi.Pentru deţinătorii de titluri de proprietate este important să conştientizeze că de

avantajele pădurii trebuie să beneficieze şi generaţiile următoare .

6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Defrişările şi degradarea pădurilor au trei consecinţe majore directe :- scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile (lemn, fructe depădure, ciuperci, latex, cauciuc, etc.)- modificarea proceselor ecologice (circuitul elementelor, stocarea carbonului,diminuarea rezistenţei la factori perturbatori etc.)- reducerea diversităţii biologice la toate nivelurile (genetice a speciilor, comunităţilor,peisajelor).Aceste consecinţe directe generează la rândul lor o serie de alte consecinţe. Astfel,scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile duce la:- diminuarea cantit

ăţii de carbon stocat în lemn

şi în solurile forestiere;

- diminuarea unei importante materii prime pentru industrie şi consumul populaţiei;- necesitatea înlocuirii lemnului ca sursă regenerabilă de energie cu alte surse, unelemai puţin pretenţioase faţă de mediu;- sărăcirea populaţiei prin lipsirea acesteia de o sursă de venit;- diminuarea unor resurse care constituie materii prime pentru diferite industrii(alimentară, farmaceutică, cauciucului etc.);- fragmentarea masivelor forestiere.Modificarea proceselor ecologice duce la:- modificarea circuitului carbonului în natură;- modificarea circuitului apei în natură;- modificarea circuitului oxigenului în natură;

- apariţia unor modificări climatice, (încălzirea climei – aşa numitul efect de seră),albedoumai ridicat, vânturi mai puternice;- apariţia fenomenului de aridizare;- amplificarea proceselor ocazionale;- degradarea habitatelor;- ştrangularea unor coridoare ecologice;- izolarea populaţiilor.Reducerea diversităţii biologice are drept consecinţe:- dispariţia unor specii de plante şi animale;- dispariţia unor forme şi varietăţi adaptate la anumite condiţii ecologice;- diminuarea efectivelor unor populaţii de plante şi animale;



118

- modificări la nivelul relaţiilor trofice (apariţia unor atacuri de fitofagi).Pe lângă poluare, acţiunile umane, ca de pildă înlocuirea pădurilor naturale cu plantaţii despecii străine, au produs schimbări în floră şi faună, au accentuat eroziunea şi aucontribuit la schimbari climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice,distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate şi o rezistenţă redusă, păduri vulnerabile instalate de oameni în afara zonei în care acestea ar trăi în modnormal. De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalanşele, bolile produse de bacterii,fungi sau insecte fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadată erau izolate, au acum

puterea să distrugă o pădure din ce în ce mai slăbită de intervenţia omului.Multe specii de arbori au fost eliminate pentru simplul fapt că nu aveau o valoare utilitară,cum ar fi cireşul, mărul sau părul sălbatic şi tisa (otravitoare pentru animalele domestice).Pădurile din România conţin 58 de specii de arbori şi 118 specii de arbuşti .

6.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţiiIn ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea,

globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare acapitalului natural.Principalele căi prin care omul contribuie la degradarea biodiversităţii sunt: modificarea şidistrugerea habitatelor, transferul voluntar şi involuntar de specii şi supraexploatarea.Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi aecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului,supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc.Principalii factori antropici:

desecarea luncilor râurilor şi desecarea mlaştinilor construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică crearea lacurilor de acumulare creşterea poluării apelor şi a solurilor prin neizolarea deşeurilor industriale defrişări necontrolate şi exploatarea excesivă a masei lemnoase neutilizarea fertilizatorilor naturali utilizarea pesticidelor recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea

acestora de a se regenera, importul sau exportul de specii de floră şi faună fără obază ştiinţifică

utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conductepentru transportul produselor petroliere,etc).

reducerea şi fragmentarea habitatelor dincauza urbanizării

turismul haotic practicarea de sporturi în afara spaţiilor

amenajate

introducerea deliberată sau accidentală despecii alohtone în ecosistemele naturalesau agricole

Fig 21Figura 21 surprinde o imagine de la campionatul de motocross organizat anual în MunţiiPenteleu fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului.Intervenţiile umane nu sunt negative numai prin faptul că folosesc la maximum resurselebiologice, dar şi prin activităţi care nu vizează direct aceste categorii.

Menţinerea habitatelor naturale este ameninţată de lucrări care uneori suntfinanţate chiar din fondul de mediu:

• drenarea pajiştilor umede şi conversia în terenuri arabile sau păşuni;



119

• regularizarea râurilor şi distrugerea ecosistemelor aluviale;• împădurirea pajiştilor cu productivitate scăzută şi a habitatelor de stepă,

considerate impropriu de către autorităţi ca fiind terenuri „degradate”;• abandonarea pajiştilor şi păşunilor, în special în zonele înalte, mai greu accesibile,

care vor fi invadate de vegetaţia forestieră;• transferul voluntar sau involuntar de specii este o cauză majoră a pierderilor de

specii şi de afectare a biodiversităţii.În judeţul Buzău exploatările de nisipuri şi pietrişuri afectează peste 200 ha de terenuri din

Lunca Buzăului la care se adaugă amenajările piscicole ce urmează să fie infiinţate înterasa râului şi care vor produce modificări în ceea ce priveşte biodiversitatea zonei.Refacerea ecologică trebuie să aibă în vedere o refacere naturală şi eliminarea factorilorantropici. Se interzice utilizarea de specii alohtone pentru refacerea unor zone afectate dinaria unor habitate naturale.

PRINCIPALELE SPECII ARBORICOLE INVAZIVE IN FLORA ROMANIEI

1. Acer negundo L. - Arţar American- arbore de origine nord-americană, cultivat înaliniamente stradale de unde s-a sălbăticit, în special în lunci, dar, în ultimii ani, constatămcă a cotropit, împreună cu Ailanthus altissima , aproape toate spaţiile verzi din oraşe şisate, cu precădere la ses. Are cam aceleaşi calităţi biologice ca Ailanthus, adică fructifică mult încă de tânăr, creşte rapid şi are înrădăcinare adâncă, spre deosebire de Ailanthus.2. Ailanthus alissima - Cenuşar - arbore originar din China, cultivat în Europa pentruornament, de unde s-a sălbăticit. Are forţă de propagare rapidă. In primul rând produce unnumăr impresionant de de germeni de la vârsta de câţiva ani, care sunt duşi de vânt întoate direcţiile (anemohorie), detaşându-se de planta mamă spre primăvară.3. Amorpha fruticosa . - Salcâm pitic - specie de origine nord-americană care a împănattoate luncile cu un desiş greu de străbătut, o adevărată “junglă ripicolă”, în special înlocurile în care a intervenit omul cu plantaţii sau exploatări. Infloreşte şi fructifică abundentşi, în plus, se îndeseşte prin drajonare.4. Fraxinus pennsylvanica - Frasin mexican - arbore cultivat în aliniamente stradale, îndiverse oraşe, şi în scop forestier. Creşte repede şi fructifică abundent în fiecare an. Il

găsim sălbăticit în pădurile de luncă, în stratul al doilea, unde fructifică normal.5. Lycium barbarum . - Cătină de garduri - originar din China a fost folosit la garduri vii,mai ales la sate, de unde s-a naturalizat. Formează pâlcuri dese, cu vârfurile aplecate, prinlocurile murdare, în care se depozitează compost.6. Robinia pseudacacia- Salcâmul- este alohton cu tendinţe invazive, arbore originar dinAmerica de nord, adus în România după anul 1800 pentru fixarea nisipurilor. Culturasalcâmului a fost mult încurajată. Se înmulţeşte repede pe cale vegetativă dar şi prinseminţe. Specia trebuie monitorizată şi eliminată din preajma ariilor naturale protejate saua unor ecosisteme valoroase pentru a evita anumite consecinţe negative de dispariţie aunor specii caracteristice de floră.

6.7 BIOSECURITATEA

Bisecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici debiosecuritate, regim de reglementari, măsuri ştiintifice şi tehnice) aplicate într-un cadruorganizat, necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă lepoate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurator şi sănătăţii umane.

6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Activităţile care implică organisme sunt supuse unui regim special dereglementare, autorizare şi administrare, în conformitate cu legislaţia şi actele juridiceinternaţionale la care România este parte.

La nivelul UE biosecuritatea este reglementată prin următoarele acte normative:



120

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea deliberată înmediu și plasarea pe piață a organismelor modificate genetic care abrogă DirectivaConsiliului nr.90/220/CE;

• Directiva Consiliului nr.90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare amicroorganismelor modificate genetic, amendată prin Directiva nr. 98/81/CEE;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1829/2003 privindalimentele și furajele modificate genetic;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1830/2003 privind

urmărirea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produseloralimentare şi furaje produse din organismele modificate genetic şi care amendează Directiva Consiliului nr.2001/18/CE;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1946/2003 privindtransportul peste frontieră a organismelor modificate genetic.

Obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic(plante, animale sau microorganisme) sunt supuse, în toate ţările, unui regim special dereglementare, autorizare şi administrare, care stabileşte cadrul juridic şi instituţional menitsă elimine sau să reducă riscurile de producere a unor efecte negative asupra sănătăţiioamenilor, diversităţii biologice, echilibrului ecologic şi calităţii mediului înconjurător.

Aceste reglementări au la bază principiul precauţiei şi includ proceduri detaliateprivind evaluarea şi managementul riscurilor.

România este practic una dintre primele ţări din S - E Europei care şi-a reglementatpropriul cadru naţional de biosecuritate. La nivel internaţional, România a semnat în datade 11 octombrie 2000, în calitate de Parte la Convenţia privind Diversitatea Biologică,Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea, pe care l-a ratificat în 30 iunie 2003.

Legislaţia caracteristică din România:LEGE Nr. 3 din 9 ianuarie 2008 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenţã a Guvernuluinr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;LEGE Nr. 247 din 30 iunie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernuluinr. 43/2007 privind introducerea deliberatã în mediu şi introducerea pe piaţã aorganismelor modificate genetic;

Hotărâre nr. 497 din 23/05/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicareaRegulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 din 15 iulie2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic;Ordin nr. 55 din 16/01/2007 pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privirela modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei cătreComisia Europeană;Hotărâre nr. 173 din 09/02/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelormodificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute dinorganisme modificate genetic;Hotărâre nr. 256 din 22/02/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificategenetic;Ordin nr. 730 din 01/11/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic

din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România;Ordin nr. 237 din 07/04/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificategenetic;Ordin nr. 1295 din 23/12/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare arezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificategenetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă;Ordin nr. 923 din 06/10/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatuluinotificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau înproduse;



121

Ordin nr. 606 din 06/07/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarearezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, înalte scopuri decât introducerea pe piaţă;Ordin nr. 98 din 25 ianuarie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizareaşi funcţionarea Comisiei pentru Securitate Biologică;Lege nr. 266 din 15/05/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificareacalităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrareasoiurilor de plante;

Lege nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie,participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu,semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic înRomânia

În anul 2008, plantele modificate genetic au fost cultivate pe 125 milioane ha, în 25de ţări de pe 6 continente, cu 10,7 milioane mai mult decât în anul precedent.Pe parcursul celor 10 ani de la introducerea în cultură, pe scară largă, a plantelortransgenice, această suprafaţă a crescut de la 1,7 milioane ha în anul 1996 la 125milioane ha în anul 2008. Pe primul loc se află SUA cu 62,5 milioane de hectare, urmată

de Argentina cu 21 milioane hectare, Brazilia cu 15,8 milioane hectare, Canada cu 7,6milioane hectare, India cu 7,6 milioane hectare şi China cu 3,8 milioane de hectare

Din categoria plantelor modificate genetic se cultivă pe plan mondial următoareleplante superioare: porumb, soia, rapiţă, bumbac, cartof, dovlecel, papaya, garoafă, piperdulce şi lucernă.

Singura plantă autorizată de UE pentru a fi cultivată pe teritoriul ei este porumbulmodificat genetic.

În anul 2008, şapte din cele 27 de ţări din Uniunea Europeană au cultivat oficialporumb MON 810, respectiv Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania,Polonia şi Slovacia. Suprafaţa totală cultivată în cele şapte state a crescut de la 88.673 dehectare în 2007 la 107.719 ha în anul 2008, acesta însemnând o creştere a suprafeţeicultivate cu 21%.

Pe teritoriul judeţului Buzău, în 2009 au fost cultivate următoarele plante modificategenetic:

Nr.crt

Operatorul economic Locaţia Suprafaţa(ha)

Soiuri cultivate

1 SA Agroservis M Com. Luciu 9,0 Porumb MON 8100,0875 soia2 CTS Rm. Sărat Rm. Sărat2,0 Porumb MON 810

Date furnizate de DADR BuzăuÎn anul 2009 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis 20 de autorizaţii de mediu

pentru introducerea deliberatã în mediu, în scopul testării în câmp, a diferitelor soiuri deporumb modificate genetic precum şi 9 acorduri de mediu pentru societăţile importatoarede soiuri de porumb modificate genetic în scopul testării lor în câmp.

6.7.3. Coexistenţa. Coexistenţa se referă la abilitatea fermierilor de a face o alegere practică între agriculturaconvenţională, ecologică sau cea care utilizează OMG, îndeplinind obligaţiile legale deetichetare şi/sau standarde de puritate.Abilitatea de a menţine diferite sisteme de producţie agricolă este o precondiţie pentrufurnizarea unui înalt nivel de alegere a consumatorului. Conceptul de coexistenţă estelegat de potenţialele pierderi economice şi impactul amestecării producţiei modificate



122

genetic cu cea nemodificată genetic şi cele mai potrivite măsuri de management care pot filuate pentru a minimiza amestecarea.Comisia Europeană consideră că măsurile de coexistenţă trebuie dezvoltate şiimplementate de Statele Membre. Conform Recomandării Comisiei nr. 556/2003, măsurilede coexistenţă trebuie să fie: eficiente, specifice fiecărei culturi, să dea prioritate măsurilorde management al fermelor şi să se bazeze pe practicile existente de separare, deexemplu cele privind seminţele.Fermierii care cultivă plante modificate genetic trebuie să aibă în vedere următoarele:

crearea unor zone tampon, eşalonarea in timp a semănatului, pentru prevenireaimpurificării prin polenizare încrucişată a culturilor ecologice sau convenţionale aparţinândproprietarilor de terenuri situate in vecinătatea culturilor modificate genetic; luarea tuturormăsurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cucele ecologice sau convenţionale pe parcursul operaţiunilor de recoltare, transport,depozitare şi condiţionare a producţiei obţinute din culturile modificate genetic; depozitareaseparată a producţiei, curăţarea maşinilor de semănat, a instalaţiilor de condiţionare, amijloacelor de transport, conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind producereaseminţelor.

Direcţiile Agricole pentru Dezvoltare Rurală (D.A.D.R.) sunt obligate să pună ladispoziţia cultivatorilor care dovedesc un interes legitim pentru prevenirea impurificăriiculturilor ecologice sau convenţionale, informaţii referitoare la tipul de agricultură practicat

de proprietarii terenurilor cu care se învecinează. În cazul impurificării dovedite cu OMG aculturilor convenţionale sau ecologice, cultivatorii afectaţi vor depune plângere, în scris, lainstanţele competente de drept comun. Analizele pentru stabilirea gradului de impurificarevor fi făcute de laboratoarele acreditate din ţară sau din Uniunea Europeană. Specialiştiide la D.A.D.R. vor urmări modul in care cultivatorii de plante modificate genetic aplică măsurile de asigurare a coexistenţei culturilor modificate genetic cu cele ecologice sauconvenţionale

6.7.4 PERSPECTIVE. Având în vedere numeroasele dezbateri la nivel european pe tema organismelormodificate genetic (OMG), precum şi sensibilitatea politică a subiectului (majoritateastatelor membre şi majoritatea consumatorilor europeni opunându-se cultivării plantelormodificate genetic şi utilizării produselor obţinute din acestea), este necesară clarificareastatutului plantelor modificate genetic în ţara noastră. În acest sens, trebuie organizate oserie de dezbateri pe tema organismelor modificate genetic, la care să participe specialiştidin instituţii implicate în reglementarea OMG (M.A.P.D.R., M.M., A.N.P.M., A.N.S.V.S.A.,A.N.P.C., M.S.), instituţii de cercetare şi învăţământ superior agricol din România,parlamentari, reprezentanţi ai producătorilor de seminţe modificate genetic, ai cultivatorilorşi procesatorilor de plante modificate genetic, ai asociaţiilor de agricultură ecologică, aiunor organizaţii neguvernamentale pentru protecţia mediului. Trebuie făcută o analiză riguroasă a tuturor aspectelor legate de acest sector, având în vedere avantajele tehnico-economice, sociale, dar şi riscurile cultivării plantelor modificate genetic pentru mediu,sănătate, pentru agricultura convenţională şi ecologică, aspectele etice ale acestei

tehnologii.România va continua armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene,construirea cadrului instituţional pentru implementarea acesteia, în vederea întăririisistemului de inspecţie şi control al activităţilor cu organisme modificate genetic. Trebuiedezvoltată capacitatea de control la frontieră (a importurilor, exporturilor şi tranzituluiOMG) precum şi crearea de laboratoare pentru detecţia, identificarea şi cuantificareaOMG.

Regulamentul nr. (CE) 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, produse din organisme modificate genetic şi care amendeaz ă Directiva 2001/18/CE prevedeetichetarea produselor care conţin organisme modifcate genetic. Pentru produsele



123

preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie să fie înscrisă pe etichetă menţiunea "Acest produs con ţ ine organisme modificate genetic " sau menţiunea"Acest produs con ţ ine «numele organismului/organismelor» modificat/modificate genetic " (această prevedere este cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 173/2006, hotărâreemisă pentru implementarea la nivel naţional a Regulamentul nr. (CE) 1830/2003).

Producţii mai mari şi costuri mai mici - agricultorii spun că acestea sunt principaleleavantaje ale plantelor modificate genetic. Agricultorii români se plâng că se lovesc demulte restricţii atunci când vor să cultive plante modificate genetic.

La rândul lor, ecologiştii îi acuză pe cercetători şi pe fermieri că ignora riscurilereprezentate de asemenea organisme pentru oameni, animale şi mediu. Potrivit acestora,cartoful Amflora, recent avizat de autorităţile europene, conţine gene rezistente laantibiotic, iar porumbul modificat genetic este la fel de periculos pentru mediu, dar şipentru om.

În consecinţă viitorul va confirma sau infirma extinderea acestor culturi.



124

Capitolul 7. DEŞEURI

7.1. Date generale. Cadru legislativ

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţiasau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acestadevine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşteriicantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupramediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime,evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscurimajore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resurselenaturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul dediminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri.Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şieliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor dedeşeuri după închiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii dedeşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin:

• dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;• dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşteriivolumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;• dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelorpericuloase din deşeurile destinate valorificării;• valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora înmaterii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din

deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor careconstituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politiciiUniunii Europene în domeniul deşeurilor.La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor(PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţiiautorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene,utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fostaprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr.1499/21.12.2006.Elaborarea şi aprobarea PRGD asigură beneficii majore în toate regiunile, astfel: asigură

cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cufinanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniulgestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean şi regional; asigură, pe termen mediu şilung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efectepozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, iar obiectivele şiţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare aDeşeurilor.Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:• extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii

de salubritate;



125

• dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor dereciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şielectronice, vehicule scoase din uz;

• construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere acantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

• închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică aamplasamentelor;

• construirea şi operarea unor depozite noi conforme.

Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin intermediulPlanului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care este în curs de elaborare de cătreConsiliul Judeţean, împreună cu Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului şi toţi factoriiinteresaţi din judeţ.Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu InstitutulNaţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului realizează anualcolectarea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul anterior, atât pentrunecesităţile interne de raportare, cât şi în vederea elaborării raportărilor către ComisiaEuropeană şi EUROSTAT. Această activitate are la bază atât prevederile legislative generale în domeniul protecţiei mediului, cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor.Deoarece, la momentul elaborării prezentului raport datele statistice privind gestionareadeşeurilor în anul 2008 nu au fost încă validate, pe parcursul capitolului „Deşeuri” se vorregăsi date începând cu anul 2007 (acest lucru fiind specificat în fiecare caz)

Tabel 7.1.1. Deşeuri generate pe principalele categoriiDeşeuri generate Cantitate

(tone)Procent

Deşeuri generate în activităţiindustriale în anul 2007 75624,85 27,43%

Deşeuri municipale generate înanul 2008 199982,82 72,56%

Total 275607,67 100%Sursa: Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Protec ţ ia Mediului şi Institutul Na ţ ional de Statistic ă

7.2. Deşeuri municipale

Deşeuri municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urbanşi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii(deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi,deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificareaşi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilorpublice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare cătreun operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă,

transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul întregului judeţ.

Pentru anul 2008, conform datelor transmise în chestionarele de cercetare statistică decătre agenţii de salubritate, a fost colectată o cantitate de 131732,45 tone de deşeuri(tabelul 7.2.1.1 şi figura 7.2.1.1.), atât de la populaţie şi agenţi economici, cât şi dinserviciile publice. Din datele avute la dispoziţie, rezultă că în anul 2008 procentulpopulaţiei urbane care a beneficiat de servicii de salubritate, a fost de 54,58% iar cel alpopulaţiei rurale de 7,32 %.



126

De asemenea, ţinând cont de aceste procente şi de faptul că în zonele rurale nu preaexistă servicii specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, se poateestima cantitatea de deşeuri menajere necolectate şi anume 68250,37 tone în 2008,respectiv cantitatea de deşeuri municipale generate – 199982,82 tone.

7.2.1 Cantităţi şi compoziţie

Tabel 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate în anii 2006, 2007 şi 2008

Cantitate deşeuri generate în anul, (tone)Deşeuri municipale2006 2007 2008

Deşeuri menajere colectate 69158,87 70550,67 80738,95 în amestec 67790,82 66721,26 79269,41de la populaţie 56946,45 55589 64195,1545de la agenţi economici 10844,37 11132,26 16543,7955

separat 1368,05 3829,41 1469,5411Deşeuri din servicii publice(stradale,pieţe, spaţii verzi) 26747 32626 50993,5

Deşeuri din construcţii şi demolări(

inclusiv alte categorii de deşeurineclasificate) 0 0 0

Total deşeuri municipale colectate 95905,87 103176,67 131732,45Deşeuri menajere necolectate 69139 68498,27 68250,37Total deşeuri municipale generate 165044,87 171674,94 199982,82

După provenienţa lor, deşeurile municipale au inclus (tabelul 7.2.1.2 şi figura 7.2.1.2): • de şeuri menajere de la popula ţ ie; • de şeuri menajere de la agen ţ ii economici; • de şeuri din servicii municipale (de şeuri stradale, din pie ţ e, spa ţ ii verzi); • de şeuri din construc ţ ii, demol ări.

Tabel 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2008 Deşeuri municipalecolectate

Cantitate colectată (tone)

Procent

Deşeuri menajere 80738,95 61,29

Fig. 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate în anul 2008(tone)

deşeurinecolectate68250,37

deşeuricolectate

131732,45



127

Deşeuri din servicii publice 50993,5 38,71Deşeuri din construcţii şidemolări 0 0

Total 131732,45 100Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate înanul 2008

deşeurimenajere de la

populaţie şiagenţi

economici61,29 %

deşeuri dinconstrucţii/ demolări

0%

deşeuri din

serviciimunicipale38,71 %

Distribuţia deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţii economicieste prezentată în tabelul 7.2.1.3. şi figura 7.2.1.3.

Tabelul 7.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2008Deşeuri menajere colectate în amestec Cantitate colectată Procent %

Deşeuri menajere de la populaţie 64195,1545 79,51Deşeuri menajere de la agenţii economici 16543,7955 20,49Total 80738,95 100Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.3. Deseuri menajere colectate înamestec de la municipalitati în anul 2008

deseuri

menajere de lapopulatie79,51%

deseurimenajere de la

agentieconomici20,49%

Colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării materialelorreciclabile provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale

plastice) se practică într-o mică măsură.Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape,astfel:• 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţie;• 2007 – 2017: extinderea colectării selective la nivel naţional;• 2017 – 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe

colective, mediu rural dispersat, zone montane).Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice,metale) nu se recuperează, ci se elimină aproape în totalitate prin depozitare finală



128

împreună cu celelalte deşeuri municipale. În tabelul de mai jos, se poate observa că înanul 2008 s-au colectat separat doar fracţiile de plastic şi hârtie/carton, ponderea cea maimare fiind deţinută de deşeurile de hârtie şi carton.

Tabel 7.2.1.4. Deşeuri menajere colectate separat în anul 2008Deşeuri colectate separat Procent %Hârtie, carton 99,03Sticlă 0 0

Plastic 0,97Metale 0Biodegradabile 0Altele 0Total 100

Sursa: Operatori de salubritate

În ce priveşte compoziţia procentuală a deşeurilor menajere colectate în judeţul Buzău,având în vedere că datele pentru 2008 nu au fost încă validate, în tabelul 7.2.1.5. sunt prezentate datele pentru anul 2007.

Tabel 7.2.1.5. Compoziţia procentuală estimativă adeşeurilor menajere şi asimilabile în anul 2007

Material Cantităţi ProcentajHârtie şi carton 8030,6 11,383Sticlă 7294,3 10,34Metale 3450,2 4,89Materiale plastice 3424,4 4,854Textile 3440,2 4,876Inerte 67 0,095Biodegradabile 35971,3 50,987Altele 8872,7 12,576Total 70550,7 100

Sursa: Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Protec ţ ia Mediului şi Institutul Na ţ ional de Statistic ă

● Colectarea şi transportul deşeurilorColectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct – prinserviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionareaserviciului firmelor specializate în servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare suntorganizate şi operează mai ales în zonele urbane. În anul 2009, s-a constatat o menţinereconstantă a acoperirii cu servicii de salubrizare faţă de anul 2008 la nivel de judeţ, iar înmediu rural o creştere uşoară (aprox. 1%).

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice,metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelaltedeşeuri urbane.

• Activitatea de salubrizare

Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ, sunt organizatediferit în funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare şi forma deproprietate a agenţilor de salubritate.



129

Din datele transmise de către operatorii de salubritate prin completareachestionarelor GD- MUN, redăm mai jos, tabel 7.2.1.6 şi figura 7.2.1.6 , datele deidentificare ale acestora precum şi numărul locuitorilor pe care i-au deservit în anul2008.

Tabel 7.2.1.6. Datele de identificare ale agenţilor de salubritate din judeţul BuzăuNr. localităţi

deservitePopulaţie deservită

în 2008Denumire agent salubritate

Adresă Tel/fax urban rural urban ruralSC IGOSERV SA Berca , Com.

Berca, Str. 1 DecembrieTel/Fax: 0238/526218;

E-mail: [email protected]

- 8 - 4200

SC SERVCOM SA Nehoiu, Oraş Nehoiu, Str. Alba Iulia nr. 6

Tel/Fax: 0238/554373 1 1 4680 570

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Mun. Buzău, Str. Unirii bl.

4B, Parter

Tel: 0238/436912; Fax:0238/720037E-mail: [email protected]

1 284805 11820

SC RER ECOLOGIC SERVICEBUZĂU SA – punct de lucru

Râmnicu Sărat, localitatea RâmnicuSărat, str. Căpitan Roşca Nicolae,

jud. Buzău Tel: /Fax:0238/567305


1 - 18000 -

SC RER ECOLOGIC SERVICEBUZĂU SA – punct de lucru

Şarânga-Pietroasele, localitateaPietroasele, jud. Buzău Tel:0238/436912 şi Fax: 0238/720037


- 3 - 2779

SC PREST SERV SRL Pătârlagele Oraş Pătârlagele, Bl. C3, Jud.Buzău,Tel: 0238/550001; Fax:

0238/550566

1 3 987 1513

4 17 108472 20882Total locuitori 129354

Sursa: Operatori salubrizare



130

Fig. 7.2.1.6 Popula ia jude ului deservită deserviciile de salubritate în 2008

Populaţiejudeţ

483988

Populaţiedeservită 129354


Tabel 7.2.1.7. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate pemediu urban şi rural

Populaţieexistentă la 01 ianuarie

Populaţiedeservită

Pondereapopulaţiei deserviteAAn

judeţ urban rural judeţ urban rural judeţ urban rural2007 489784 203107 286677 125964 118830 7134 25,72 58,51 2,492008 486445 200365 286080 129897 110015 19882 26,703 54,91 6,952009 483988 198721 285267 129354 108472 20882 26,72 54,58 7,32


Având în vedere procentele populaţiei deservite de servicii de salubritate, care în anul2007 reprezenta aprox. 25,72%, în anul 2008 aprox. 26,703%, iar în anul 2009 aprox.26,72% se poate constata o uşoară, dar constantă creştere a ariei de acoperire cu serviciide salubritate, pe ultimii 3 ani.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Fig. 7.2.1.7. Ponderea populaţiei care beneficiază deservicii de salubritate în mediul urban şi rural în 2009

urban populaţiedeservită

rural populaţiedeservită

• Staţii de transfer

În judeţ, la această dată, nu există staţii de transfer. În Planul Regional de Gestiune aDeşeurilor în Regiunea 2 Sud-Est, sunt propuse a se realiza, în judeţul Buzău, 8 astfel destaţii. În anul 2006 au fost fixate locaţiile a 3 staţii de transfer în localităţile Râmnicu Sărat,Beceni şi Cislău, iar celelalte 5 amplasamente au fost stabilite prin Hotărârea Consiliului



131

Judeţean Buzău nr. 20/28.02.2007, în localităţile Pătârlagele, Berca, Zărneşti, Pogoaneleşi Ulmeni.Cele de la Cislău şi Beceni au obţinut finanţare externă (Fonduri PHARE CES 2005)pentru implementarea proiectelor, iar staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs derealizare de către operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduriprovenite de la Administraţia Fondului de Mediu.Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţilePogoanele, Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentru realizarea

studiului de fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro, proiecte încheiate în prima parte a anului 2008 (ianuarie-februarie).În anul 2009, APM Buzău a emis Notificare cu impact redus nr. 20/10.02.2009 pentruproiectul de investiţii finanţat prin fonduri AFM: „Staţie de transfer deşeuri menajere”amplasament în municipiul Râmnicu Sărat, iar pentru proiectu de investiţii: „Sistem demanagement intergat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănucului cu staţie detransfer în comuna Beceni” a fost emisă Notificarea cu impact redus nr.114/24.06.2009256/31.12.2008. De asemenea, în ce priveşte proiectul de investiţie:„Sistem de management integrat al deşeurilor cu staţie de transfer în comuna Cislău, jud.Buzău”, Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău a emis încă din anul 2008 Notificare cuimpact redus nr. 256/31.12.2008.

7.2.2. Deşeuri biodegradabile

În România, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă importantă. În această categorie sunt cuprinse:- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;- deşeuri biodegradabile din pieţe;- componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;- nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;- hârtia, teoretic este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional deGestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă încategoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, cea carenu poate fi reciclată.

În ultimii ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale la nivel naţional, ascăzut dar cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor într-un an de zile a crescut,deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale generate, ca şi cantitatea de nămolorăşenesc generat.Directiva 1999/31/CE privind depozitarea include prevederi pentru reducerea deşeurilorbiodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului cauzatede comportamentul acestor deşeuri în condiţii de depozitare, producerea de levigat şi agazului de depozit. Articolul 5 al acestei directive cuprinde ţinte pentru reducereaprogresivă a depozitării deşeurilor biodegradabile la 25% la nivelul anului 2006, 50% la

nivelul anului 2009 şi 35% la nivelul anului 2016, din cantitatea totală la nivelul anului 1995(an de referinţă). Statele membre care în 1995 sau ultimul an dinainte de 1995 pentru careexistă date standardizate EUROSTAT au depus în depozite mai mult de 80% din deşeurilemunicipale colectate, pot amâna atingerea obiectivelor pe o perioadă nedepăşind patruani. Astfel, România va aplica prevederile paragraf 3 al art. 5(2) privind amânarea realizăriiţinteleor prin obţinera unei perioade de graţie de 4 ani a realizării ţintelor de reducere cu25% şi respectiv 50%, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013.

Soluţiile disponibile de recuperare/reciclare şi/sau de reducere cantităţilor de deşeuribiodegradabile sunt:- compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil;



132

- degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil,- tratare mecano - biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate,

depozitabile.Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuribiodegradabile (reducere cu 25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, estenecesară concentrarea asupra cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectateuşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentrureciclare, deşeurile din grădini şi parcuri şi deşeurile alimentare pentru compostare.

Cantităţile de deşeuri biodegradabile care vor trebui colectate separat precum şicapacităţile necesare pentru tratarea şi prelucrarea acestora au fost estimate în PlanurileRegionale pentru Gestionarea Deşeurilor.

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în carepopulaţia locuieşte în „medii verzi”, gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuribiodegradabile poate fi colectat în mediul rural şi este recomandabil ca în aceste zone să se realizeze compostarea individuală (reutilizarea materiilor biodegradabile în propriilegospodării).

În condiţiile existente în România este recomandată introducerea colectării separate amateriei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi

în unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25–35% din populaţie.

În judeţul Buzău, în prezent nu există nici o instalaţie pentru compostarea sau trataremecano - biologică a deşeurilor biodegradabile. Cu excepţia compactării realizate înutilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuseniciunui proces de tratare prealabilă înaintea eliminării finale.

Tabel 7.2.2.1. Deşeuri biodegradabile (cantităţi estimate) în anul 2008Cantitate de deşeuribiodegradabile colectată înamestec (tone)

Cantitate de deşeuribiodegradabiledepozitată (tone)

Cantitate de deşeuribiodegradabile valorificată (tone)

Aprox. Aprox. 100409 Aprox. 100409 0Sursa: Operatori depozite şi agen ţ i de salubritate

7.2.3. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Conform Planului de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE – privind depozitareadeşeurilor, cantităţile de deşeuri municipale periculoase depozitate (conform studiuluirealizat de ICIM în principalele centre urbane) reprezintă maxim 0,05 % din cantitateatotală depozitată.Ca deşeuri menajere periculoase (DMP) se pot enumera: recipienţi impregnaţi, deşeurisanitare, componente a echipamentelor electrice – electronice, tuburi fluorescente,

acumulatori şi baterii uzate, baterii auto, medicamente.Având în vedere ca o parte a acestor deşeuri se colectează selectiv pentru valorificareasau eliminarea lor (echipamente electrice şi electronice, baterii) se poate considera că influenţa deşeurilor periculoase este neglijabilă.Numeroase produse care se găsesc într-o bucătărie, baie, într-un garaj sau în anexeutilitare sunt potenţiale substanţe menajere reziduale periculoase. Din cauza naturii lorchimice, sunt adesea otrăvitoare şi pot să corodeze metalele, să explodeze sau să ia foc,atunci când nu sunt manevrate adecvat. Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul,substanţele de conservare a lemnului, bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţelecasnice de curăţat sunt exemple de produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri,



133

metale grele sau substanţe toxice chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate lagunoi sau vărsate în canalizare, contaminează mediul.Deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusivpentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe DMP ajung la gropilede gunoi sau în sistemul de canale colectoare. Importanţa DMP nu trebuie subestimată.Aceste deşeuri reprezintă o răspundere semnificativă pentru angajaţii serviciilor desalubrizare.

În vederea gestionării deşeurilor periculoase existente în amestec, în deşeurile menajere,operatorii depozitelor au obligaţia:- sortării deşeurilor periculoase;- depozitării temporare a deşeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, în incinta depozitului;- găsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecărui tip de deşeu periculos.În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase generate de populaţie, lanivelul judeţului nu s-a implementat până în prezent niciun sistem de colectare selectivă aacestora, prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarealevigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe baza de indicatori statistici de generaredin alte ţări europene, şi anume:• 2,5 kg/persoană x an, în mediu urban;• 1,5 kg/persoană x an, în mediu rural.

Tabel 7.2.3.1. Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate în2008 şi 2009

Populatia judeţului(nr. locuitori)

Cantit. de deşeuri menajerepericuloase generată (kg)Indicator de generare

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2008 Anul 2009Mediul urban 2,5 203107 198721 507768 496803

Mediul rural 1,5 286677 285267 430016 427901Total judeţ 489784 483988 937783 924704

Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni. Aceastapoate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vorcircula conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prinsisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toatesistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare.

În vederea gestionării corecte a deşeurilor menajere periculoase la nivelul judeţului, înPlanul Judeţean de gestionare a Deşeurilor, se propune:

- înfiinţarea unor centre de colectare a DMP pentru anumite comunităţi, în condiţii desiguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, în cadrul unor centre de predare amaterialelor reciclabile; de la aceste puncte de colectare, DMP vor putea fi transportate ladepozitele de deşeuri periculoase sau la co-incinerare;- organizarea unei colectări mobile care să asigure colectare DMP şi din zonelerurale;nerate

În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la începuteficienţa acesteia va fi destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Suntnecesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile.



134

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şicompletările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie să asigure„colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală adeşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederilelegale în vigoare”. De asemenea trebuie să asigure „spaţiile necesare pentru colectareaselectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu,precum şi funcţionalitatea acestora”.În prezent la nivelul judeţului Buzău nu există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor

periculoase municipale, decât a celor provenite de la echipamentele electrice şielectronice.

7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Ţinând cont de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materiiprime, la nivel mondial recuperarea şi reciclarea deşeurilor a devenit o activitate destul deimportantă pentru economie. În judeţul Buzău, deşeurile municipale sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile într-o mică măsură, cea mai mare parte adeşeurilor fiind eliminată prin depozitare. În anul 2009, s-a extins sistemul de colectareselectiva a deşeurilor municipale în zona rurală a judeţului, astfel că în anul 2010colectarea selectivă s-a realizat în 22 localităţi, distribuţia fiind prezentată în tabelul de mai

jos:

Tabel nr. 7.2.4.1. Situaţia corespunzătoare anului 2009 privind punctele de colectareselectivă a deşeurilor municipale

Localitatea

Fracţii dedeşeuri

colectateselectiv

Numărlocuitoriarondaţi

Numărcontainerepe tip de

deşeu şi tipulcontainerului

Cantitatecolectată

(tone)Cantitate

valorificată (tone)

Hârtie 18 138,095 138,095Sticla 2 - -BuzăuPET

Nu sepoate

estima. 18 1,474 1,474

Rm.Sărat PETNu sepoate

estima.20

--

Breaza PET 2880 8 0,225 0,225Săhăteni PET 2500 7 0,170 0,170

Pietroasele PET 3505 5 0,185 0,185Mărăcineni PET 8300 9 0,013 0,013

Vadu Paşii PET 3089 7 0,005 0,005

Hârtie 10 0,050 0,05SăpocaPET

320010 1,150 1,150

Beceni PET 5023 7 0,200 -PET 3 1,020 1,020RobeascaHârtie

13082 0,300 0,300

PET-MP 3 0,550 -VâlceleHârtie

16181 0,100 -

PET-MP 3 0,160 -Hârtie 3 0,200 -Sticlă 3 0,100 -Gura Teghi

Metalice(dozeAl)

1984

3 0,500 -



135

Căneşti PET 450 3 0,030 -PET- MP 2 0,150 -

Hârtie 1 0,080 -SăruleştiMetalice(doze

Al)

15001 0,020 -

GlodeanuSărat PET 2239 5 0,230 -

Măgura PET - 1 0,050 -

C.A.Rosetti PET 3946 12 0,500 -Ulmeni PET 3227 5 0,350 0,350

PET 3 -Hârtie 2 -MihăileştiSticlă

21611 -

Largu PET 1622 5 2,0PET 2 1,0Cochirleanca

Hârtie5800

2 2,0Rîmnicelu PET 4464 12 0,28 0,28

Generaldin care: 151,187 143,317

PET-MP 9,742 2,792Hârtie 140,825 140,525Sticlă 0,1 -

TOTAL

Metalice(DozeAl)

0,520 -

Foto 7.2.4.1. Recipienţi colectare selectivă Deşeurile din hârtie-carton colectate din judeţul Buzău sunt predate sprevalorificare la fabricile de hârtie din ţară.Deşeurile de mase plastice sunt valorificate la SC GREENTECH SA Buzău şi SCREPLASTICA HDPE SRL.La sfârşitul anului 2009, în judeţul Buzău existau 47 societăţi autorizate pentru colectareade

şeurilor de ambalaje

şi 6 societ

ăţi autorizate pentru reciclarea de

şeurilor de ambalaje.

In judeţul Buzău nu există staţii de sortare a deşeurilor menajere.

În urma studiilor efectuate pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări, s-aestimat că deşeurile generate în mediul rural reprezintă 10% din totalul cantităţilorgenerate în mediul urban. Pornind de la această estimare, se poate presupune că,pentru zona urbană cantitatea specifică de deşeuri din construcţii/demolări generată este de 266 kg/loc./an, iar pentru cea rurală de 27 kg/loc./an. În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări aceasta serealizează parţial prin utilizarea în gospodării (pentru pavări alei, construcţii anexe



136

gospodăreşti etc.) sau prin folosirea lor ca materiale de umplere (pentru aducerea lacote a terenurilor destinate construirii de obiective).În judeţul Buzău, cu excepţia compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere,autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces de tratare înainteaeliminării finale.

Incinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminareadeşeurilor municipale în România. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea de şeurilor

reglementează desfăşurarea activităţilor de incinerare şi co-incinerare şi a măsurilor decontrol şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare. Reglementarea acestoractivităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, înspecial poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi a oricăror riscuripentru sănătatea populaţiei.

În prezent, în judeţul Buzău nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică adeşeurilor solide municipale. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor menajere (deexemplu, umiditate de circa 50% şi putere calorică mai mică de 8400 kJ/kg), precum şicosturile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere, nu fac viabilă incinerarea la această dată.

Se poate considera ca fezabil, din punct de vedere economic şi social, că în România sevor putea construi instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale, numai după anul 2016,ca urmare a creşterii valorilor puterii calorice şi reducerii valorilor pentru umiditate şisubstanţe organice.

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipaleDeşeurile menajere municipale sunt eliminate controlat de către serviciile de salubritate îndepozitele de deşeuri existente, care însă, cu excepţia depozitului zonal de deşeurinepericuloase de la Gălbinaşi, nu au amenajările necesare protecţiei factorilor de mediu şiconformării la cerinţele legislaţiei în vigoare.

În judeţul Buzău, ca de altfel în toată ţara, depozitarea reprezintă principala opţiune deeliminare a deşeurilor municipale. Au fost identificate şi clasificate depozitele de deşeuricare intră sub incidenţa prevederilor Directivei 1999/31/CE; în ceea ce priveşte depozitelecare sunt exceptate de la anumite prevederi ale Directivei (respectiv cele din aşezărileizolate), niciuna din cele 32 de aşezări izolate identificate în judeţul Buzău nu a întrunitcondiţiile stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor pentru aplicareaexcepţiei.

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune prevederileDirectivei 1999/31/EC, depozitele de deşeuri se clasifică astfel :- depozite de clasa “a” pentru de şeuri periculoase; - depozite de clasa “b” de şeuri nepericuloase, inclusiv municipale;

- depozite de clasa “c” pentru de şeuri inerte.Până la data aderării României la UE, închiderea depozitelor s-a putut realiza printr-oprocedură simplificată, care respectă cerinţele articolului 4 din Directiva 75/442/CEE, însă din cauza inexistenţei până la acea dată a unor alternative pentru eliminarea conformă adeşeurilor municipale, în judeţul Buzău niciun depozit nu a fost închis prin procedurasimplificată. După data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închideconform cerinţelor Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 3 ani.



137

7.2.5.1. Depozite deşeuri rurale

În mediul rural, aproape fiecare comună deţinea anumite spaţii destinate depozităriideşeurilor. În zona rurală colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor s-a realizatindividual, neexistând posibilitatea ţinerii unei evidenţe privind cantităţile de deşeurieliminate anual. Pe aceste amplasamente au fost depozitate deşeuri menajere, dejecţiianimaliere solide (gunoi de grajd), resturi vegetale provenite de la culturi agricole şideşeuri de materiale din construcţii (în special moloz, restul materialelor fiind

valorificate în gospodării). Aceste depozite, în general, sunt terenuri neamenajate, stabiliteprin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării ele fiind de cele maimulte ori suprafeţe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinţă aduse la stareainiţială.Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,toate spaţiile de depozitare din zona rurală au fost închise până la data de 16 iulie 2009prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidereconform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare,completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008.La nivelul anului 2008, după o reinventariere a spaţiilor de depozitare din zona rurală,Consiliul Judeţean Buzău a realizat un calendar de închidere al acestora, conform Ordinul

ministrului MMGA nr. 1274/2005 care stipulează că ”sunt exceptate de la ob ţ inerea avizului de mediu spa ţ iile de depozitare din zona rural ă care se reabiliteaz ă conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prev ăzute în anexa nr. 2”.În calendarul de închidere al spaţiilor de depozitare din zona rurală (care cuprinde şilocalităţile urbane mici Pogoanele, Pătârlagele), au fost stabilite de către consiliile locale,termene de sistare a depozitării, termene şi măsuri de reabilitare, modul de gestionare aldeşeurilor generate în localitate după sistarea depozitării pe aceste amplasamente. Modul de gestionare al deşeurilor generate după sistarea depozitarii în spaţiile dedepozitare din mediu rural, va fi prin înfiinţarea serviciului propriu de salubritate alprimăriilor, sau prin concesionarea acestuia către un operator autorizat.În anul 2009, doar 16 primării din mediu rural au avut încheiate contracte cu operatori desalubrizare, iar o primărie şi-a autorizat propriul serviciu de salubrizare.

Tabel 7.2.5.1.1- Depozite ruraleSituaţia conformării privind sistarea depozitării şi reabilitarea zonelor de depozitaredin mediul rural până la 16 iulie 2009

Nr. totaldepozite rurale

Nr. depozitecare au sistatdepozitarea

Nr. depozite închise

Depozite înoperare

(denumirealocalităţii, nr.

depozite)

Nr. localităţi ceau încheiatecontracte desalubrizare

315 316 315 - 16

7.2.5.2. Depozite conforme de deşeuri municipale

Depozitul zonal de deşeuri nepericuloase din localitatea Gălbinaşi, este singurul depozitconform, caracteristicile sale fiind prezentate în tabelul 7.2.5.2.



138

Tabel 7.2.5.2. Depozite de de şeuri municipale conforme

Denumiredepozit/

Operator Supraf.(ha)

Cant. deşeuri depozitată în anul,(tone)

Localizare 2005 2006 2007 2008 2009Depozitul

ecologic zonalde deşeuri

nepericuloaseGălbinaşi/ Com.

Gălbinaşi

S.C. RERSERVICII

ECOLOGIC

E SRLBuzău

14,7 70745 77739 95 000 140710,3 164694,3

Sursa: operator depozitDepozitul ecologic zonal de deşeuri nepericuloase Gălbinaşi deţine AutorizaţiaIntegrată de Mediu nr. 24/02.11.2006 reactualizată în 22.10.2007.

Foto 7.2.5.2. Depozitul zonal Gălbinaşi

7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconforme

Depozitul pentru deşeuri menajere urbane, care deserveşte municipiul Râmnicu Sărat, va

fi folosit în continuare, până la găsirea unor surse de finanţare pentru amenajarea staţiilorde transfer şi pentru închiderea depozitului existente, dar nu mai târziu de termenul desistare a depozitării negociate cu Uniunea Europeană.

Avându-se în vedere costurile mari necesare demarării procedurii de închidere a celor treidepozite de deşeuri menajere actuale (Buzău, Nehoiu şi Râmnicu Sărat) s-a acordat,pentru implementarea Directivei 1999/31 EC, perioadă de tranziţie, după cum urmează:

- pentru depozitul mixt municipal Râmnicu Sărat va trebui să se sisteze depozitareacel târziu la data de 16 iulie 2017; actualul operator, A.D.P. Rm. Sărat este înprocedură de obţine a autorizaţiei de mediu, având obligaţia să realizeze bilanţulde mediu nivel I şi II;

- pentru depozitul de deşeuri menajere din oraşul Nehoiu (AM nr. 155/19.05.2009,

valabilă până la 28.02.2010) s-a sistat depozitarea la 16 iulie 2009, iar APMBuzău prin adresa nr. 11700/22.09.2009 cu program de conformare a stabiliteobligaţiile de mediu la încetarea activităţii;

- in ce priveşte depozitul neconform al municipiului Buzău pentru care s-a sistatdepozitarea în anul 2003, urmează a se desfăşoare procedura de închidere. Însă,datorită faptului că proprietarul depozitului nu s-a conformat cerinţelor APM decompleta documentaţia cu propunerea de program de conformare şi cu actul dereglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, s-a decis sistareaprocedurii.



139

Caracteristicile depozitelor urbane neconforme sunt prezentate în tabelele 7.2.5.3 . şi7.2.5.3.1

Tabel 7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconformeCantitate deşeuri depozitată înanul, (tone)

Denumiredepozit/Localizare

Operator Suprafaţă

proiectată

(ha)

2005 2006 2007 2008

An închidere

Depozit mixtorăşenesc

Nehoiu/Nehoiu

SCSERVCOMSA Nehoiu

0,1 1895 1997 1901 1790 2009

Depozit mixtmunicipal Rm.

Sărat/Rm. Sărat

ADPRâmnicuSărat

2 13007 23140 11810 2875 2017

Sursa: Operatori depozite Tabel 7.2.5.3.1 Deşeuri municipale depozitate în depozite urbane neconformeDenumiredepozit

Operator Autorizaţie demediu/valabilitate

Cantitateade deşeuridepozitată în 2009(tone)

An închidere

Depozit mixtmunicipal Rm.Sărat/Rm.Sărat

A.D.P.RâmnicuSărat În procedură de obţinere a

autorizaţiei de mediu

9097,5 2017

Depozit mixtorăşenescNehoiu/Nehoiu

S.C.SERVCOMS.A. Nehoiu 155/19.05.2009/28.02.2010

778 2009

Sursa: Operatori depozite 7.3. Deşeuri de producţie

7.3.1 Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)Având în vedere că datele statistice privind gestionarea deşeurilor în anul 2008 nu au fost încă validate (lucru menţionat şi la începutul capitolului 7), în acest subcapitol sunt prezentatedatele corespunzătoare anului 2007.În urma prelucrării datelor din anchetele statistice pentru gestiunea deşeurilorcorespunzătoare anului 2007, cantitatea de deşeuri generate de industrie şi agricultură, în judeţul Buzău a fost de 75624,85 tone. Cantitatea reciclată /valorificată de deşeuriindustriale, a fost de 70575,51 tone, în această cantitate fiind incluse şi deşeuri aflate înstoc la începutul anului 2006, precum şi cantităţi de deşeuri preluate de la alţi agenţieconomici.În tabelul 7.3.1.1 sunt prezentate cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul2007.

Tabel 7.3.1.1. Cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2007Cantitategenerată ( tone)

Cantitatevalorificată

( tone)

Cantitateeliminată

( tone)

Stoc31.12.2007

75624,85 70575,51 5898,81 4475,86Sursa: Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Protec ţ ia Mediului şi Institutul Na ţ ional de Statistic ă

În judeţul Buzău principalii producători de deşeuri de producţie sunt: SNP PETROM –SCHELA Berca, DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău,ELARS SA Rm. Sărat, METAL SOMET SA Buzău, ROMCARBON SA Buzău, SC



140

AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA Buzău,GLASSROM SA Berca, NATURAL EST SA Buzău, SOFROM EXIM SA Buzău, SNCFR -SECŢIA L3 Buzău.În judeţul Buzău nu s-au generat drojdii cu ferocianuri.

De şeurile nepericuloase generate, în anul 2007, în cantitate de peste 74019,48 tone,au reprezentat 97,88% din totalul deşeurilor generate.

Principalii producători de de şeuri de produc ţ ie nepericuloase sunt: DUCTIL STEEL SABuzău, CORD SA Buzău, ELARS SA Rm. Sărat, METAL SOMET SA Buzău,ROMCARBON SA Buzău, SC AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SABuzău, ROTEC SA Buzău, GLASSROM SA Berca, NATURAL EST SA Buzău, SOFROMEXIM SA Buzău, DUCTIL SA Buzău.

De şeuri periculoase Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privindregimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea 426/2001, modificată de OUG61/2006 , aprobată prin Legea 27/2007.

Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în

Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG 856/2002.Prin definiţie deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu:inflamabilitate, coroziune, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilorpericuloase să fie abordate într-un mod riguros.

De şeurile periculoase generate, în anul 2007 (tabelul 7.3.1.1.) , în cantitate de peste1605,37 tone, au reprezentat 2,12 % din totalul deşeurilor generate, spre deosebire deanul 2006 când 2270,21 tone, au reprezentat 4 % din totalul deşeurilor generate şi de anul2005 când au reprezentat 7% din totalul deşeurilor generate. Deci se constată o scăderede la an la an.

Tabel 7.3.1.2. Cantităţi de deşeuri periculoase în anii 2003-2007

Sursa: Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Protec ţ ia Mediului şi Institutul Na ţ ional de Statistic ă

Principalele tipuri de de şeuri periculoase generate în anul 2007 au fost :

- deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului,- nămoluri provenite de la epurarea apelor industriale.

Principalii agenţi economici generatori de de şeuri periculoase în anul 2007 au fost:PETROM SERVICE SA Berca, SNP PETROM – SCHELA Berca, DUCTIL STEEL SABuzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău, DEPOUL CFR Buzău, SNCFR - SECŢIA L3Buzău, METAL SOMET SA Buzău.

Anul Cantitate generată (tone)

Cantitatevalorificată (tone)

Cantitate eliminată (tone)

2003 1084,976 708,595 866,8842004 2418,376 460,851 2279,5972005 5901,80 664,14 362,002006 2270,21 1047,33 10798,662007 1605,37 207,48 635,48



141

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)

● Gestionarea deşeurilor nepericuloase

Deşeurile de producţie nepericuloase generate în anul 2009 au fost colectate, valorificate /eliminate de către firme autorizate. Deşeurile valorificate în cea mai mare măsură au fost:- deşeurile metalice,- deşeurile din materiale plastice ( PET, PE, PP, PVC),

- deşeurile de hârtie şi carton,- deşeurile de lemn.

Modul de gestionare al principalelor categorii de deşeuri de producţie nepericuloase, în judeţul Buzău a fost următorul:

• deşeurile de zgură neprocesată provenite de la SC HOEGANAES CORPORAŢIONEUROPE SA au fost eliminate prin depozitare în Depozitul propriu de deşeurinepericuloase de la Gălbinaşi/Tăbărăşti;

• deşeurile de nămoluri de la epurarea apelor uzate au fost eliminate prin depozitarepe sol sau valorificare prin împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii;

• deşeurile de beton, nisip şi argilă, dejecţiile animaliere au fost valorificate prin împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie ecologică;

• deşeurile de lemn şi rumeguş au fost valorificate de societăţile generatoare îninstalaţiile proprii, sau prin vânzare către populaţie;

• deşeurile de mase plastice, au fost valorificate prin firmele autorizate existente în judeţul Buzău (SC GREENTECH SA, SC GEANI CONPES SA, SC ROMTERAPRODUCT SRL);

• deşeurile de sticlă şi deşeurile textile, au fost valorificate prin firmele autorizate din în alte judeţe;

• anvelopele uzate şi deşeurile din cauciuc au fost valorificate prin coincinerare lafabricile de ciment din alte judeţe;

• deşeurile metalice feroase au fost valorificate prin firmele autorizate din judeţulBuzău (SC HOEGANAES SC CORPORAŢION EUROPE SA, SC SCORPION

EXIM SRL, SC MSD COM SRL, SC PROMETAL SRL, SC METAL COM 95 SRL,SC REMATHOLDING CO SRL), sau din alte judeţe;• deşeurile metalice neferoase au fost valorificate prin firma autorizată din judeţul

Buzău SC LAUREX PROD SRL Rm. Sărat şi prin alte firme autorizate din afara judeţului.

• deşeurile de hârtie-carton au fost predate spre valorificare unităţilor autorizatepentru reciclare, din alte judeţe.

Pentru deşeurile industriale nepericuloase există 2 depozite administrate de următoarelesocietăţi:- SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzău administrează un depozit dedeşeuri nepericuloase (zgura neprocesată; deşeuri de beton refractar spinelic; deşeuri de

cărămizi magnezitice) rezultate din procesele de elaborare a oţelului în cuptorul cu arcelectric şi de demolare şi de refacere a căptuşelilor refractare cu o suprafaţă de 0,3 ha. Afost sistată depozitarea la 16.07.2009, iar ca metodă alternativă aleasă, este depozitareape un alt depozit propriu conform, amplasat în raza comunei Mărăcineni, pentruconstruirea căruia societatea a început deja demersurile în cursul anului 2008.- SC CORD SA Buzău administrează un depozit de deşeuri nepericuloase (nămoluriinertizate) cu o suprafaţă de 0,5 ha. Pe acest depozit s-a început depozitarea în luna mai2008.



142

Tabel 7.3.2.1. Situaţia depozitelor de deşeuri nepericuloaseCantităţi depozitate (t)Localitat

eDenumire

depozitDeţinătordepozit

2007 2008 2009

Supraf.

(ha)

Autoriz.de

mediu

Coddeşeu

SatTăbărăşti,Com.Gălbinaşi

Haldă deşeurinepericuloase (zgură neprocesată)

SCHoeganesCorporaţionEurope SABuzău

2588,56

3032,56

1739,51 0,3 Nr.547/22.11.2007

10.02.0216.11.04

SatTăbărăşti,Com.Gălbinaşi

Depozit denamoluriinertizate

SC CORDSA Buzău

0 351,905

427,075 0,5 Nr.356/13.08.2007

19.03.2007

Sursa: Operatori depozite şi APM Buz ău

Foto 7.3.2.1. Depozitul de deşeuri inertizate al SC CORD SA

● Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Modul de gestionare al acestor deşeuri periculoase în anul 2009, constă în principal încolectarea şi stocarea lor în spaţii special amenajate şi predarea spre valorificare(acumulatori, uleiuri uzate, alte produse petroliere uzate), eliminare în depozite de deşeuriindustriale, neutralizare şi evacuare în reţele de canalizare (deşeuri lichide apoase cuconţinut de substanţe periculoase).Uleiurile minerale de motor, transmisie şi de ungere au fost valorificate la unităţi autorizate

pentru valorificare din ţară. Nămolurile cu conţinut de substanţe periculoase generat de SCDUCTIL STEEL SA, au fost depozitate în depozitul propriu. Echipamentele casate cuconţinut de clorofluorocarburi (HCFC, HFC), condensatorii cu conţinut de PCB, electroliţiicolectaţi separat din baterii şi acumulatori au fost eliminaţi în general prin firma autorizată SC Setcar SA Brăila, sau alte societăţi similare. Bateriile cu plumb au fost valorificate prinfirme autorizate ca SC Neferal SA Bucureşti. Toate echipamentele electrice cu conţinut dePCB, sunt fie depozitate în spaţii care respectă prevederile HG nr. 173/2000, fie sunt înfuncţiune urmând să fie eliminate conform Planurilor de eliminare. Deşeurile de substanţepericuloase care au termen de valabilitate depăşit au fost depozitate separat în condiţii desiguranţă, o parte din acestea fiind predate către firme autorizate pentru eliminare.



143

• Depozite de deşeuri periculoaseCele 5 depozite de deşeuri periculoase sunt administrate de agenţii economici

generatori de astfel de deşeuri, situaţia lor fiind prezentată în tabelul 7.3.2.2.

Tabel 7.3.2.2. Situaţia depozitelor de deşeuri periculoaseCantităţi de deşeuridepozitate în anul

Deţinător depozit Tipdepozit

Cod deşeu Supraf.(ha)

2007 2008 2009

Ansistaredepozi

tareSC Ductil Steel SA şiSC Cord SA Buzău

Haldă denămol

tehnologic

19 08 13* 0,8 0 0 0 2005

SC Fermit SARm.Sărat

Haldă dedeşeuri

industriale

06 13 04* 2 0 0 0 2006

SC Rafinăria VenusOilreg SA Rm. Sărat

Batalpentru

reziduuride la

regenerarea uleiului

uzat

13 01 01* 6,2 0 0 0 2002

SC PETROM SA -SUC. PETROM

PLOIEŞTI (SCHELABERCA)

Dep. dedeşeuri

peric.provenite din ind.extractivă apetroluluiGră jdana

01 04 07* 0,99 0 0 0 2006

SC DUCTIL STEELSA Buzău

Depozitconform de

nămoluritehnologice

11 01 09*19 08 13*

0,71 362,59 354,84 207,09 -

Sursa: Operatori depozite şi APM Buz ău

Toate cele 4 depozite neconforme prezentate în tabelul 7.3.2.2. s-au conformattermenului de sistare a depozitării impus de prevedere HG 349/2005 privind depozitareadeşeurilor, până pe 31.12.2006.

Foto 7.3.2.2. Batalul SC PETROM SA – Grăjdana

Halda de deşeuri industriale a SC Fermit SA Rm.Sărat a obţinut avizul de închidere în anul 2008, iar în anul 2009 a obţinut Notificare tip B pentru proiectul „Închidere depozit



144

de deşeuri tehnologice periculoase”. Depozitul de deşeuri periculoase provenite din ind.extractiva a petrolului Gră jdana (Tisău), deţinut de către SC PETROM SA - SUC.PETROM PLOIEŞTI (SCHELA BERCA) a obţinut avizul de închidere în anul 2007, haldade nămol tehnologic administrată de către societăţile S.C.DUCTIL STEEL SA BUZĂU şiSC CORD SA BUZĂU a obţinut avizul de închidere încă din anul 2005 (lucrările de închidere au fost finalizate în anul 2007, acum aflându-se în faza de monitorizarepostînchidere), iar SC Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat a depus la APM solicitarea nr.275/11.01.2008 pentru obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la

încetarea activităţii, însă datorită faptului că operatorul nu a dat curs solicitărilor repetatede completare a documentaţiei, în data de 30.10.2008, APM Buzău a decis încetareaprocedurii de emitere.

SC DUCTIL STEEL SA Buzău deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr.10/22.05.2006 pentru noul depozit, situat în Tăbărăşti.

7.4. Deşeuri generate din activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin actenormative specifice ale Ministerului Sănătăţii. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr.219/2002 cu toate modificările şi completările ulterioare, care aprobă Normele tehnice

privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi Metodologia de culegere adatelor pentru baza naţională de date, reglementează modul în care se colectează, seambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri, o atenţiedeosebită acordându-se deşeurilor medicale periculoase (pentru a preveni astfelcontaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate).

Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şiproceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să reducă pecât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu degestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamenteleinterne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.Institutul de Sănătate Publică Bucureşti gestionează baza de date naţională privindgestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală.Din cantitatea totală de deşeuri produse în unităţile sanitare în anul 2009, în judeţul Buzău,78% sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 22% sunt deşeuripericuloase ( 4% înţepătoare-tăietoare şi 18% infecţioase). Atât cantităţile, cât şi tipurile dedeşeuri rezultate din activităţile medicale variază în funcţie de mai mulţi factori: mărimeaunităţii sanitare, specificul activităţilor şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţisau internaţi la un moment dat şi pe perioada întregului an.Deşeurile medicale periculoase fac obiectul unor măsuri speciale de colectare şigestionare ulterioară, iar cantitatea acestora este înregistrată separat. Estimări privinddeşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale în perioada 2000 – 2006, bazatepe raportări ale Direcţiei de Sănătate Publică a jud. Buzău, sunt prezentate în tabelul 7.4.

Datele referitoare la anii 2007, 2008 şi 2009 nu mai reprezintă estimări, ele reflectândexact cantităţile de deşeuri colectate şi transportate la instalaţii de incinerare autorizate decătre două firme cu care unităţile medicale din judeţ au avut încheiate contracte deeliminare.

Tabel 7.4. Cantităţi privind deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicaleAnul Cantităţi medii generate (t/an) Cantităţi medii eliminate (t/an)2000 225,470 225,4702001 240,345 240,3452002 233,880 233,8802003 276,165 276,165



145

2004 242,370 242,3702005 265,996 265,9962006 284,314 284,3142007 184,533 184,5332008 167,031 167,0312009 157,1 157,1

Comparativ cu anul 2006, în anii 2007, 2008 şi 2009 se constată o scădere continuă a

cantităţii de deşeuri periculoase generate de unităţile sanitare cu paturi cu 35 % în 2007,41 % în 2008 şi 5,95% în 2009.

Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţile medicale variază în funcţiede mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţilor şi al serviciilorprestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi pe perioada întregului an.

La nivelul unităţilor sanitare din judeţul Buzău, se respectă în general condiţiile privindcolectarea deşeurilor sanitare periculoase în ambalaje şi recipiente speciale (saci negripentru deşeuri menajere, sac galben sau cutie din carton galbenă cu sac în interior pentrudeşeuri infecţioase şi cutie de culoare galbenă cu pereţi rigizi pentru deşeuri înţepătoare/tăietoare), constatându-se o permanentă îmbunătăţire a modului degestionare a acestor deşeuri.Din totalul de 9 unităţi sanitare analizate în eşantionul Direcţiei de Sănătate Publică a jud.Buzău, doar una Spitalul judeţean de Urgenţă Buzău deţine un spaţiu de stocaretemporară amenajat special, întrunind condiţiile stipulate de legislaţia în vigoare.

În toate unităţile spitaliceşti, transportul deşeurilor se realizează manual pe scările deserviciu sau cu liftul, pe baza unui program orar stabilit, dar există încă deficienţe majorecare rezidă în faptul că se realizează pe acelaşi circuit cu cel al pacienţilor şi vizitatorilor.Transportul extern (în afara unităţii sanitare) al deşeurilor periculoase rezultate dinactivitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de

Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şiMinisterul Sănătăţii şi Familiei, cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate înscopul protejării personalului şi a populaţiei.

Pentru transportul deşeurilor medicale periculoase sunt autorizate de către APM Buzăuurmătoarele societăţi:

- SC DERATY MAX SRL BUZĂU- SC CABEL SNC BUZĂU- SC MARY COM-EXPO SRL BUZĂU

În cursul anului 2009, conform prevederilor H.G. nr. 1061/2008, primii doi operatorieconomci premenţionaţi au obţinut de la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti,referatele tehnice pentru autovehiculele de tip autoutilitară, ce sunt valabile doi ani de la

data emiterii.Pe teritoriul judeţului au existat 15 instalaţii de tratare termică a deşeurilor medicale, carenu îndeplineau cerinţele HG nr. 128/2002, modificată şi completată cu HG. nr. 268/2005,motiv pentru care a fost elaborat un plan de închidere etapizată, s-au închis.Urmărind “Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor”se constată că în perioada iunie 2004-martie 2007, toate instalaţiile neconforme din judeţ şi-au sistat activitatea, după cum urmează: o instalaţie în anul 2004, 3 în 2005, 9 în 2006şi 2 în 2007. Ultima instalaţie închisă, cea aparţinând Maternităţii Buzău, avea termenul de închidere stabilit pentru 2008, dar a fost închisă în avans, pe 15 martie 2007, astfel încât în anul 2009 nicio unitate medicală din judeţ, nu a incinerat deşeurile periculoase generate în crematoriul propriu, ci au deţinut contracte încheiate cu firme specializate în vederea



146

colectării şi transportului cu firme autorizate, care la rândul lor le-au predat pe bază decontract, spre eliminăre finală.Astfel colectarea şi transportul deşeurilor medicale periculoase rezultate de la celelalte 15unităţi spitaliceşti care şi-au închis incineratoarele, au fost realizate de operatorii SCDERATY MAX SRL Buzău, SC CABEL SNC BUZĂU şi SC ECO FIRE SISTEMS SRLConstanţa, iar eliminarea finală a fost realizată la incineratoarele ecologice autorizate,aparţinând SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti şi respectiv SC ECOFIRE SISTEMS SRL Constanţa.

Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare temporară a deşeurilor medicale, SCDERATY MAX SRL, deţine Autorizaţia de Mediu nr. 201/14.05.2007, iar SC ECO FIRESISTEMS SRL Constanţa a obţinut Notificare tip B cu impact redus nr. 13/2.02.2009(pentru depozitare temporara a deşeurilor periculoase). In anul 2009, Spitalul Judeţean deUrgenta Buzău a depus solicitare si a obţinut Notificare tip B cu impact redus nr.310/8.12.2009 pentru proiectul ,, Instalaţie de sterilizare şi mărunţire a deşeurilormedicale”, instalaţie destinată sterilizării deşeurilor medicale periculoase şi transformarealor în deşeuri nepericuloase.Deşeurile nepericuloase rezultate din activităţi medicale sunt deşeuri asimilabile celormenajere, rezultate din activităţile serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, decazare, a blocurilor alimentare şi oficiilor de distribuire a hranei. Aceste deşeuri secolectează şi se îndepărtează la fel ca şi deşeurile menajere. În categoria deşeurilor

nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice,hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase),sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit în contactcu sângele sau alte lichide biologice etc.Eliminarea finală a deşeurilor nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate dinactivităţile medicale se realizează prin depozitare în depozitul zonal de deşeurinepericuloase. Pe baza de contract, companiile de salubritate preiau deşeurilenepericuloase de la unităţile sanitare, transportându-le apoi la depozitul conform.

Pe baza analizei datelor prezentate mai sus se poate observa, faţă de anii anteriori, o îmbunătăţire a sistemului de gestionare a deşeurilor în unităţile sanitare. Majoritateaunităţilor sanitare utilizează ambalaje adecvate pentru colectarea deşeurilor, s-au creatspaţii de depozitare temporară.

7.5 Fluxuri speciale de deşeuri

7.5.1 Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

În baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, întocmită pentru anul 2009, afost introdus un număr de 90 de operatori economici. Cantitatea de ambalaje introdusă pepiaţă în 2009 a fost de 67656,59 tone, iar prezentarea pe tipuri de ambalaje se regăseşte în tabelul 7.5.1.1

Tabel 7.5.1.1. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2009 Tip material Cantitate (tone)Sticlă 2945,64Plastic 1245,22

Hârtie şi carton 1374,51Metal 1771,84Lemn 60318,67Altele 0,71Total 67656,59

Din care ambalaje de desfacere 0



147

În judeţul Buzău există operatori economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor deambalaje, iar prezentarea acestora se regăseşte în tabelul 7.5.1.2 .

Tabel 7.5.1.2. Societăţi ce realizează reciclarea deşeurilor de ambalaje

Judeţ Denumire agent economic Localizare Tip deşeuprelucrat

Com. Ţinteşti, Ferma

Frasinu, Jud.Buzău

PET,

HDPE,LDPE,PPSC GREENTECH SA Aleea Industriilor nr.7 ,Mun. Buzău, Jud.Buzău

PET,HDPE,LDPE,PP

SC LAUREX PROD SRLSat.Valea Râmnicului,

Com.Valea Râmnicului,Jud.Buzău

Metaliceneferoase

SC METIMPEX 2000 SRLSat.Valea Râmnicului,

Com.Valea Râmnicului,Jud.Buzău

Metaliceneferoase

SC HOEGANAES CORPORATIONEUROPE SA

Str. Urziceninr.33,Mun.Buzău,

Jud.BuzăuMetalice

SC ROMTERA PRODUCT SRL Sos. Brăilei nr.7,Mun.Buzău, Jud.Buzău PVC

BUZAU

SC REPLASTICA HDPE SRL Sos.Brăilei nr.7,Mun.Buzău, Jud.Buzău

PET,HDPE,LDPE,PP,PS,PVC

Se consideră că întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă devine deşeu.Cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate în anul 2009 de către operatoriieconomici autorizaţi sunt prezentate în tabelul 7.5.1.3.

Tabel 7.5.1.3. Cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate în anul 2009Cantitate de deşeuri valorificată Materialul Cantitate de deşeuri de ambalaje

preluată Total Din care reciclateSticlă 0 0 0Plastic 24529,69 25902,90 25856,01Hârtie şi carton 1404,22 1520,45 1188,22Metale 236,31 276,24 263,74Lemn 118.38 0 0Altele 0 0 0Total 26293,10 27699,59 27307,97

În judeţul Buzău există un număr de 27 agenţi economici care au încheiat contracte cusocietăţi de preluare responsabilităţi de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şireciclare a deşeurilor de ambalaje.

7.5.2 Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Colectarea şi tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electroniceConform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice,autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţie spaţiile pentru punctele decolectare iar producătorii de echipamente trebuie să preia responsabilitateaadministrării acestor puncte.

În anul 2005 au fost stabilite amplasamentele, care vor fi puse la dispoziţiaproducătorilor de echipamente electrice şi electronice pentru amenajarea punctelor de



148

colectare selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pentru judeţ şipentru Municipiul Buzău (oraş cu peste 100 000 locuitori), iar în anul 2006 s-a stabilitamplasamentul pentru punctul de colectare care deserveşte Municipiul Râmnicu Sărat(oraş cu peste 20 000 locuitori). Situaţia acestor puncte este prezentată în tabelul nr.7.5.2.1.

Tabel 7.5.2.1. Puncte de colectare DEEE în Regiunea Sud EstOperator,

amplasare punct colectare

DEEE

Acte de reglementaredeţinute

Deserveşte Funcţional(da/nu)

SC RER ECOLOGICSERVICE SA Buzău, Sediu: Str. Unirii, Bl. 4B, Parter,Mun. Buzău; Pct. lucru: Garaj dinŞoseaua Buzău-Vadu Paşii,Tel: 0238/436912; Fax:0238/720037;E-mail: [email protected]; Poteraş Ninel

Autorizaţia de mediu nr.126/22.03.2007,valabilă până la data de22.03.2012

Mun. Buzău(oraş cupeste100000locuitori)

Da

ADMINISTRAŢIA DOMENIULUIPUBLIC RÂMNICU SĂRAT, Str.

Armoniei, nr. 58 bis;Tel/Fax: 0238/563032; E-mail:[email protected]; ManolacheSorin

Autorizaţia de mediu nr.431/24.09.2007,

valabilă până la data de24.09.2010

Judeţul Da

SC RER ECOLOGICSERVICE SA Buzău,Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun.Buzău;Tel: 0238/436912;Fax: 0238/720037;E-mail: [email protected];Pct. lucru: Râmnicu S

ărat, str.

Căpitan Roşca Nicolae, nr. 1,Tel/Fax: 0238/567305

Autorizaţia de mediu nr.146/30.05.2008,valabilă 5 ani, până ladata de 30.05.2013

Mun.RâmnicuSărat (oraş cu peste20000locuitori)

Da

Aceste puncte de colectare au devenit funcţionale în cursul anului 2007.Astfel în anul 2007, în punctele de colectare existente în judeţ, s-au colectat 8,1992 toneDEEE, dintre care 6,1803 tone provin de la populaţie. Întreaga cantitate colectată, a rămaspe stoc în centrele de colectare, la sfârşitul anului 2007.În anul 2008 firmele autorizate pentru colectarea DEEE au colectat în total 189,28 toneDEEE, din care 157,823 tone provin de la populaţie şi au predat firmelor autorizate pentrutratare 148,673 tone, rămânând pe stoc la sfârşitul anului o cantitate de 48,8063 tone.În anul 2009 firmele autorizate pentru colectarea DEEE au colectat în total 5099,5928 toneDEEE, din care 339,5108 provin de la populaţie. Au fost predate firmelor autorizate pentru

valorificare 424,7725 tone, tratate 4147,3510 tone, rămânând pe stoc la sfârşitul anului ocantitate de 576,2756 tone.Cantităţile de DEEE colectate şi respectiv tratate în judeţ, pe ani, sunt prezentate în tabelul 7.5.2.2.

Tabelul 7.5.2.2. Cantitati DEEE colectate şi reciclateCantitate colectată

(tone)Cantitate tratată

(tone)2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009

0 8,1992 189,2801 5099,5928 0 0 0 4147,3510



149

Lista societăţilor economice care în anul 2009 erau autorizate pentrucolectare/tratarea DEEE este prezentată în tabelul nr. 7.5.2.3 .

Tabel 7.5.2.3. - Societăţi economice autorizate pentrucolectare/tratare/reciclare DEEE în judeţul Buzău în anul 2009

Agent economic (denumire, datede contact)

Acte dereglementare

deţinute

Colector

Tratator

Reciclator

SC RER ECOLOGIC SERVICE SABuzău, Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun.Buzău;Pct. lucru: Garaj din ŞoseauaBuzău-Vadu Paşii, Tel: 0238/436912;Fax:238/720037;E-mail: [email protected]; Poteraş

Ninel

Autorizaţia demediu nr.126/22.03.2007,valabilă până ladata de22.03.2012

Da - -

ADMINISTRAŢIA DOMENIULUIPUBLIC RÂMNICU SĂRAT, Str.Armoniei, nr. 58 bis; Tel/Fax:

0238/563032; E-mail:[email protected]; ManolacheSorin

Autorizaţia demediu nr.431/24.09.2007,

valabilă până ladata de24.09.2010

Da - -

SC REMATHOLDING Co SRLBUCUREŞTI, str. Blă jel nr.4,bl.V3,Sc.1,Etj.7, Ap.23,Tel/Fax:0238/710604; 0238/710603;e-mail:[email protected];Pct.lucru: Str.Izlazului nr.6, Mun.Buzău; Dimciu Nicoleta

Autorizaţie demediu nr.214/22.05.2007,revizuită prin AMnr. 9/06.06.2008

Da - -

SC GREENTECH SA BUZĂ

U,Sediul: Str. Aleea Industriilor nr. 17,Mun. Buzău;Tel: 0238/725759, Fax:0238/725796,e-mail: [email protected];Pct.lucru: Ţinteşti-ferma Frasinu, jud.Buzău; Dragostin Nela

Autorizaţia de

Mediu nr.569/12.12.2007,valabilă până la12.12.2012

Da - -

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău,Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun.Buzău;

Tel: 0238/436912; Fax:0238/720037;E-mail: [email protected];

Pct. lucru Râmnicu Sărat, str.Căpitan Roşca Nicolae, nr. 1,Tel/Fax: 238/567305

Autorizaţia demediu nr.146/30.05.2008,valabilă 5 ani,

până la data de30.05.2013

Da - -



150

SC GREENWEEEINTERNATIONAL SA BUZĂU Amplasament - Parcul IndustrialFrasinu, sat Odaia Banului, comunaŢinteşti, jud. Buzău, Tel:0338100601, 602, 603;Fax: 0338100604E-mail: [email protected]

Autorizaţia demediu nr.283/15.09.2009,revizuită în datade 11.01.2010,valabilă până la14.09.2019.

Da Da -

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU aprimit în 2008 acordul de mediu pentru proiectul de investiţie „ Fabrica de tratare deşeuride echipamente electrice si electronice”, iar în 2009 autorizaţia de mediu pentru colectareaşi tratarea DEEE.Liniile tehnologice utilizate pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şielectronice sunt următoarele:

- Linia pentru tratarea aparatelor de uz casnic de mici dimensiuni şi a aparatelor deuz casnic de mari dimensiuni;

- Linia pentru tratarea echipamentelor ce conţin tuburi cinescopice (televizoare şi

monitoare);- Instalaţia pentru tratarea cablurilor electrice şi a plăcilor de circuit imprimat;- Stripper - instalaţie pentru dezizolarea cablurilor electrice cu manta metalică.

Capacitatea maximă de tratare a fabricii este de 24,893 t/oră.

Foto 7.5.2.3 SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

• Politica în domeniul gestiunii DEEEPentru o mai bună gestionare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice,producătorii au fost obligaţi ca în primele 4 luni ale anului 2006 să se înregistreze conformprevederilor Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a produc ătorilor,modul de eviden ţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi de şeurile de echipamente electrice şi electronice (M.O. 1/03.01.2006). Fiecare producătorva primi un număr de înregistrare ce va fi comunicat reţelelor de magazine unde îşidistribuie echipamentele. Fără acest număr producătorii nu au voie să vândă produsele.Garda de Mediu şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vor aplicaamenzi între 10.000 si 20.000 RON pentru nerespectarea acestei prevederi. În acest fel,



151

producătorii care nu se înregistrează se vor autoexclude de pe piaţă, iar producătoriiexistenţi vor plăti în mod echitabil pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electriceşi electronice colectate. După 01.01.2007 producătorii plătesc doar pentru gestionareadeşeurilor provenite din propriile produse.

Înregistrarea producătorilor se face la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, iardocumentele necesare sunt prevăzute în Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a produc ătorilor, modul de eviden ţă şi raportare a datelor privind

echipamentele electrice şi electronice şi de şeurile de echipamente electrice şi electronice .Lista celor 8 agenţi economici din judeţul Buzău pentru care s-a emis numărul de înregistrare în registrul producătorilor şi importatorilor de EEE până la 31.12.2009, esteprezentată în tabelul nr. 7.5.2.4.

Tabel 7.5.2.4. Lista agenţilor economici, pentru care s-a emis numărul de înregistrare în registrul producătorilor şi importatorilor de EEE

Nr.crt.

Denumire operator economic Data înregistrării/reînregistrării

la ANPM

Categ. EEE produs/ importat,conf. HG 448/2005, an. IA

1 DUCTIL S.A. Buzău 11.05.2009 62. UNITED ELECTRIC INDUSTRY

S.R.L Pârscov 29.05.2009 1, 2, 4, 10

3. TEHNO S.R.L. Buzău 05.07.2009 2,64. TEHNO BIONIC S.R.L. Buzău 04.08.2009 85. IDM DINAMIC S.R.L. Buzău 26.10.2009 1

6. PECAR COM S.R.L. Buzău 27.03.2008 8

7. SOFT EXPERT S.R.L. Buzău 22.08.2008 3

8. VINCHI ELECTRONIC GROUPSRL

28.09.2009 1, 2, 4, 10

• Realizarea obiectivelor anuale de colectareConform art. 5, alin. 13 din HG 448/2005, sunt prevăzute următoarele ţinte de colectare:a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor;b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor;c) începând cu anul 2009, rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap delocuitor provenite de la gospodăriile particulare este de 4,00 kg.

În niciunul dintre anii 2006 - 2009, în judeţul Buzău, nu au fost realizate ţintele de colectarea DEEE şi nici cele de valorificare, refolosire sau reciclare a componentelor, materialelor şisubstanţelor conţinute în aceste deşeuri.

Din cauza nivelului scăzut de trai, echipamentele electrice şi electronice sunt utilizate cu

mult peste durata medie indicată de producător. De asemenea, este imposibilă atingereaunui indice de colectare din gospodăriile populaţiei de 100%.

La propunerea Ministerului Mediului, în anul 2009, au fost organizate la nivel naţional 11campanii de colectare DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat,rezultatele lor fiind prezentate în tabelul 7.5.2.5.

Tabel 7.5.2.5. Cantităţile de DEEE colectate în localităţile judeţului Buzău, implicate în campaniile naţionale de colectare DEEE în anul 2009



152

Cantităţi DEEE colectate (kg) Data campaniei Municipiul

BuzăuMunicipiulRm. Sărat

Alte localităţi Total judeţ

07 februarie 1406 270 0 167614 martie 1010 260 220 149004 aprilie 1400 510 1800 371009 mai 460 420 0 88006 iunie 1080 250 0 1330

04 iulie 2200 650 0 285001 august 800 850 0 165005 septembrie 2300 900 0 320006 octombrie 1800 930 0 273007 noiembrie 400 670 0 107005 decembrie 0 130 0 130

Se poate constata o creştere considerabilă a cantităţii de DEEE colectate în anul 2009 faţă de anul 2008, datorată tocmai numeroaselor campanii de colectare desfăşurate înmunicipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, prin aportul conjugat al APM, autorităţilor publicelocale, operatorilor de salubritate (SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP

Râmnicu Sărat) şi al unităţilor din învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee).În acest context, deşi în anul 2009 s-a înregistrat un progres remarcabil faţă de aniianteriori, se consideră totuşi necesară organizarea unor noi campanii de informare şiconştientizare a publicului cu privire la următoarele aspecte:

- obligaţia de a nu elimina DEEE odată cu deşeurile municipale nesortate şi de a lecolecta separat;

- disponibilitatea sistemelor de returnare şi colectare a DEEE- reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a DEEE- obligaţia de a utiliza sistemele de colectare selectivă pentru eliminarea DEEE- efectele potenţiale asupra mediului şi sănătăţii umane ca rezultat al prezenţei

substanţelor periculoase în EEE.

7.5.3 Vehicule scoase din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şitratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Gestionarea acestui tip de deşeu se supune prevederilor H.G. 2406/2004 completată şimodificată prin H.G. 1313/2006 şi H.G. nr. 1699/2009 care reglementează măsurile degestionare corespunzătoare a deşeurilor rezultate de la tratarea vehiculelor scoase din uz,punând accent pe reutilizarea, reciclarea, precum şi pe alte forme de valorificare a VSU şia componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.

La nivelul judeţului Buzău, în anul 2009 funcţionau 10 operatori economici autorizaţi dinpunct de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi/sau tratarea vehiculelor scoase

din uz, iar 9 operatori au fost validaţi de către Administraţia Fondului de Mediu să participe la desfăşurarea Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2009.

Conform datelor anuale furnizate de operatorii autorizaţi, în anul 2009 au fost colectate1.454 VSU, din care supuse operaţiilor de tratare 1.641 VSU. Din totalul VSU colectate înanul 2009, 661 VSU au reprezentat vehiculele scoase din uz cu o vechime mai mare sauegală cu 10 ani de la anul fabricaţiei, predate în cadrul Programului de stimulare a înnoiriiParcului auto naţional.



153

În tabelul 7.5.3 sunt prezentate datele privind numărul de vehicule colectate/tratate în anul2009 unde vor fi incluse şi vehiculele uzate rămase pe stoc la sfârşitul anului 2008 şisupuse tratării în anul următor.

Tabel 7.5.3. Agenţi economici care colectează/tratează VSU (2009)Agent economic autorizatpentru colectare şi/sautratează VSU

Nr. VSUcolectate Nr. VSU tratate VSU stoc la

31.12.2009

S.C. Automax Express S.R.L. 184 362 3S.C. Autoglobus Com S.A. 30 1 77S.C. Auto Rolla Service S.R.L 140 218 10S.C. Iulia Neli S.R.L. 39 39 0S.C. Puiu Service 2000 S.R.L. 93 138 23S.C. MSD Com S.R.L. 552 552 0S.C. Total Auto S.R.L 11 0 14S.C. Rematholding CO S.R.L 379 329 50S.C. Auto Denis S.R.L. 2 2 0S.C. Romrecycling S.A.(colector pentru punctul delucru din Bucureşti)

24 - 0

Se ştie faptul c ă, începând cu anul 2007, România trebuie s ă asigure realizarea obiectivelor de reutilizare/reciclare a 80% din masa unui vehicul, ceea ce constituie primul pas pe calea spre o societate a recicl ării. În m ăsura în care se va urma drumul necesar pentru cre şterea procentului de reutilizare/valorificare pân ă la 95% în 2015, vom putea afirma c ă VSU nu mai sunt de şeuri, ci piese de schimb, materii prime secundare, surse de energie alternativ ă.

7.5.4 Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

Bateriile şi acumulatorii se supun prevederilor H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilorşi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, Ordinului ministrului mediului şial ministrului economiei nr. 1399/2032 din octombrie 2009 pentru aprobarea Proceduriiprivind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi ladeşeurile de baterii şi acumulatori, respectiv a Ordinul ministrului mediului şi al ministruluieconomiei nr. 669/1.304/30 iunie 2009 privind aprobarea Procedurii de înregistrare aproducătorilor de baterii şi acumulatori

Obiectivul principal al legislaţiei este de a reglementa condiţiile de introducere pe piaţă abateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, precum şi modalităţile degestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, în scopul asigurării condiţiilor de protecţie amediului şi a sănătăţii populaţiei.

7.5.4.1. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori portabiliColectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori se face individual de către producători sauprin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legalconstituit – organizaţie colectivă.Producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate

minime de colectare:- 25% până la data de 26 septembrie 2012;- 45% până la data de 26 septembrie 2016.



154

7.5.4.2. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industrialiColectarea acumulatorilor auto se realizează în principal prin sistemul "depozit" - sistemprin care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/sau a unui acumulator pentruautovehicul, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci cândbateria şi/sau acumulatorul uzat cu electrolitul în el este returnat persoanelor juridice carecomercializează baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule.În anul 2009, au fost inventariaţi 17 operatori economici autorizaţi pentru colectarea

bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, dar nu toţi au desfăşurat activitate de colectare pe anul2009. În ce priveşte unităţile de tratare a deşeurilor de baterii sau acumulatori precum şide producţie de baterii sau acumulatori, nu se întâlnesc în judeţul nostru.

În tabelul 7.5.4.3 sunt prezentate datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatoriloruzaţi colectaţi în anul 2009 unde vor fi incluşi şi cei rămaşi în stoc la sfârşitul anului 2008 şipredaţi pentru tratare/reciclare în anul următor. Menţionăm că, la nivelul judeţului s-aucolectat doar deşeuri din categoria 3/ tipul 3a Plumb acid.

Tabel 7.5.4.3 Datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatorilor uzaţi colectaţi în anul 2009

Tipul dedeşeuri debaterii şi

acumulatori *

Stoc la început

de an(Tone)

Cantitatecolectată

(Tone)

Cantitate

trimisă către altepuncte decolectare

(Tone)

Cantitatetrimisă către

tratare(Tone)

Cantitateexportată

(Tone)

Stoc lasfârşit de

an(Tone)

Categoriile 1şi 2 - - - - - -

Categoria 3 6,696 996,172 104,169 772,857 0 125,842

Categoria 4 - - - - - -

7.5.5. Uleiuri uzateÎn domeniul uleiurilor uzate prevederile legislative urmăresc crearea unui sistem funcţionalde gestiune a acestora, colectarea uleiurilor uzate reprezentând o prioritate pentruoperatorii economici implicaţi în gestionarea acestui tip de deşeu. În municipiul RâmnicuSărat în anul 2008, a fost autorizată SC ALBINA CARPATICA SRL, care realizează valorificarea uleiurilor uzate şi a altor reziduuri petroliere, în vederea obţineriiecopetrolului.De asemenea, în judeţ îşi desfăşoară activitatea 4 operatori economici care realizează ovalorificare a uleiurilor uzate prin combustie în centrale termice.

Tabelul 7.5.5.1. Uleiuri uzate colectate în anul 2009

BUZĂU

Număr

agenţieconomicicolectori

Cantitate

colectata(tone)

Cantitate

valorificată (tone)

Mod de

valorificare

Stoc la

31.12.2009(tone)

Colectoriautorizaţi 1 2,83 2,83

Combustie încentrală termică

0

Staţii distribuţie 60 - - 10,833Producători

interni - - - - -



155

Importatori 1 - - - -

Comercianţi 9 - - - -

Conform datelor furnizate de operatorii care utilizează uleiuri proaspete chestionaţi în anul2009, situaţia la nivelul judeţului este prezentată în tabelul 7.5.5.2.

Tabelul 7.5.5.2. Uleiuri proaspete utilizate în anul 2009

7.5.6. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari.

La nivelul judeţului Buzău au fost identificaţi şi notificaţi agenţii economici care deţinechipamente şi/sau materiale care conţin compuşi desemnaţi (PCB) în cantităţi mai maridecât cantităţile minimale, în conformitate cu HG nr. 173/2000 pentru reglementarearegimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşisimilari, modificată prin H.G. nr. 291/2005 şi H.G. nr. 975/2007.Situaţia operatorilor economici care deţineau echipamente cu conţinut de PCB la nivelulanului 2009 este prezentată în tabele 7.5.6.1 şi 7.5.6.2Tabel 7.5.6.1. Transformatori care conţin PCB

Transformatori scoşi din uz(buc)

Transformatori în funcţiune(buc)

Judeţ Nr. buc înstoc 2009

Eliminaţi

2009/Fără PCB-analize

Nr. buc în stoc

2009(inclusiv nouinventariaţi)

Eliminaţi 2009/Fără PCB-analize

BUZĂU 5 3 80 17

Tabel 7.5.6.2. Condensatori care conţin PCBCondensatori scoşi din uz

(buc) Condensatori în funcţiune(buc)Judeţ

Nr. buc înstoc 2009

Eliminaţi2009

Nr. buc în stoc2009 Eliminaţi 2009

BUZĂU 2207 212 1862 89

Toţi agenţi economici care deţin echipamente cu conţinut de PCB/PCT au întocmitPlanurile de eliminare a echipamentelor care au fost aprobate de către APM Buzău.Conform acestora s-a stabilit graficul de eliminare etapizată a echipamentelor. Faţă de începutul anului 2009, când în inventar existau 22 operatori economici deţinători deechipamente cu PCB, până la sfârşitul anului mai rămăseseră 20, deoarece 2 operatori auieşit de sub incidenţa Directivei 96/59/CEEE prin eliminarea echipamentelor deţinute.

BUZĂU

Nr. agenţieconomiciutilizatori

Cantitatede uleiproaspătutilizată (tone)

Cantitate deulei uzatgenerată (tone)

Cantitate deulei uzatpredată (tone)

Cantitate deulei uzat în stocla 31.12.2009(tone)

Generatori 71 313 58,057 57,611 32,603Service-uri 27 45,552 45,769 46,163 16,001



156

Foto 7.5.6.1 Transformatori cu conţinut de PCB Foto 7.5.6.2 Condensatori cu conţinut de PCB

7.5.7. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile provin de la tratarea apelor uzate orăşeneşti, industriale şi de la potabilizareaapei. Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staţiile de epurareurbane. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate sunt nămolurile reţinute şicolectate din decantoarele primare şi secundare ale staţiilor de epurare mecano–biologice.

Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin din zonele dens populate dar şi din întreprinderi industriale racordate la canalizare sau nu, caz în care apele uzate suntvidanjate.Conform noilor reglementări din domeniu, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului şi să asigure ogestionare corespunzătoare a acestora.În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabiledepozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizatepe depozitele de deşeuri nepericuloase.

În judeţul Buzău au fost inventariate 13 staţii de epurare municipale, din care, în anul 2008au funcţionat 8. Situaţia nămolurilor generate de staţiile de epurare municipale este

prezentată în tabelul nr. 7.5.7.1.:

Tabel 7.5.7.1. Nămoluri generate de staţiile de epurare municipale în 2008

Tip de nămol Nămolprimar

Nămolsecundar

Nămolchimic

Nămol mixt Total

Nămol umed(tone/an) 12 6 0 49847 49865

Nămol uscat(tone/an) 12 5 0 1594,8 1611,8

Referitor la gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale, în tabelul nr.7.5.7.2. se prezintă modalităţile utilizate şi cantităţile gestionate.

Tabel 7.5.7.2. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale în 2008 –cantităţi (tone)

Tip gestionare Nămolprimar

Nămolsecundar

Nămolchimic

Nămolmixt Total

Depozitare ladepozitul de

deşeuri10 5 0 575 590



157

Tip gestionare Nămolprimar

Nămolsecundar

Nămolchimic

Nămolmixt

Total

Incinerare 0 0 0 0 0Depozitare înstocul propriu 0 0 0 1019,8 1019,8

Alte forme deeliminare 2 0 0 0 2

Folosite în

agricultură 0 0 0 0 0

În anul 2008, nu s-a eliberat nici un permis de aplicare a nămolurilor pe terenurile agricole, în conformitate cu prevederile Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentruaprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când seutilizează nămoluri de epurare în agricultură.

7.5.8 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări

OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare,prevede următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări:• deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea

construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o alta persoană, pe baza unuicontract;

• primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1),modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta;

• producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea saueliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unorunităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primireadeşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la

demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectuezenumai pe bază de contract.Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, introduceca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localităţilor (serviciu public local degospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlatde autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare, transport şidepozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitateseparată de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv aledeşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”. Judeţean d

Sistemul de colectare poate aborda diferit persoanele fizice şi cele juridice. Un punct decolectare pentru deşeuri menajere poate primi cantităţi mici de deşeuri provenite din

construcţii sau demolări de la persoane fizice. Pentru deşeurile de construcţii sau demolăriprovenite de la persoane juridice, acestea îşi pot amenaja propriile puncte de colectare înfuncţie de necesităţi. In ambele situaţii transportul trebuie asigurat cu utilaje specializateurmând ca deşeurile să fie separate la staţia de sortare sau să fie depozite într-un depozitpentru deşeuri inerte.Introducerea unui sistem de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări trebuie să fiepregătită prin organizarea de informări ale publicului, dispoziţii clare şi taxe şi control prinaplicarea de sancţiuni.



158

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, până la reglementarea acestuidomeniu, (la Ministerul Mediului se află în lucru un proiect de act normativ privindgestionarea şi valorificarea deşeurilor inerte din construcţii şi demolări, inclusiv a moduluilor de depozitare) Consiliul judeţean şi Consiliile locale ar trebui să prevadă un paragrafadiţional în contractele cu agenţii economici care se ocupă cu reparaţia drumurilor,construcţia de drumuri, construcţia de clădiri noi precum şi cu lucrări de renovare şimodificare, care să reglementeze gestionarea deşeurilor. Oferta agenţilor economici vaconţine la componenta preţ de cost şi valorile pentru colectarea şi eliminarea conformã a

deşeurilor).O anumită cantitate de deşeuri sortate din demolări şi construcţii sau materiale excavatesunt folosite ca materiale de separare a straturilor de deşeuri in depozitele de deşeuri saupentru drumurile din perimetrul depozitelor.În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări aceasta serealizează parţial prin utilizarea în gospodării (pentru pavări alei, construire anexegospodăreşti etc.) sau prin folosirea lor ca materiale de umplere (pentru aducerea la cotea terenurilor destinate construirii de obiective).La nivelul judeţului Buzău nu există instalaţii autorizate de sortare, tratare, reciclare adeşeurilor din construcţii şi demolări, cea mai mare parte a cantităţii de deşeurigenerată de către populaţie este depozitată în depozitele de deşeuri menajere sau înlocuri nepermise în scopul umplerii de gropi. În anul 2009, SC RECICLING CD 2007 SRL

a depus la APM Buzău solicitare în vederea autorizării activităţii de colectare şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări (prelucrare prin concasare a deşeurilor).

În municipiul Buzău, deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate pe unamplasament situat în zona “Dig apărare râu Buzău” - şoseaua de Centură - ParcTineretului şi este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău, depozitarea deşeurilorinerte în această zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii lacotă a terenului. Conform raportărilor lunare la APM Buzău ale S.C. URBIS SRV S.R.L, întabelul 7.5.8 se poate vedea cantitatea colectată şi valorificată pentru anul 2009. Înmunicipiul Râmnicu Sărat deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate în depozitulmunicipal neconform, al oraşului. În celelalte oraşe, deşeurile de materiale din construcţiisunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în depozitele de deşeuri menajereşi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor. Operatorul de salubritate SC RERECOLOGIC SERVICE SA Buzău predă deşeurile din construcţii şi demolări colectate, spreeliminare la Depozitul zonal de deşeuri nepericuloase Gălbinaşi.

Situaţia gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări este prezentată în tabelul 7.5.8 atât pentru anul 2008 prin completarea rapoartelor din chestionarele de cercetarestatistică, cât şi pentru anul 2009 în urma transmiterii rapoartelor lunare de către operatori.

Tabel 7.5.8. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolăriLocalităţile Cantităţi de deşeuri din construcţii

şi demolări colectate (tone)Mod de

valorificare/eliminare

91791,8 (în anul 2009)Valorificare ca material deumplere/consolidare în

zona digului râului Buzău.

Mun. Buzău

4885,45 (în anul 2008) Eliminare la dep. GălbinaşiMun. RâmnicuSărat 2113 (în anul 2008) Eliminare la dep. Mun.

Râmnicu Sărat

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ia măsuri pentru controlul acestui fluxde deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului dedeşeuri în scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şieliminate), prin condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiilede depozitare specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesareşi prin amenajarea de depozite pentru aceste tipuri de deşeuri.



159

7.6 Acţiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţilor degestionarea deşeurilor

Dezvoltarea economică inegală si spectaculoasă din ultima vreme a făcut să neconfruntăm cu o creştere a varietăţi şi complexităţii tipurilor şi cantităţilor de deşeurigenerate. Activitatea de gestionare a deşeurilor este recunoscută ca generatoare de

impact şi risc pentru mediu şi sănătate.

Un impact mare asupra mediului îl au depozitele de deşeuri industriale şi urbane.Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri sunt :- modificări de peisaj şi disconfort vizual- poluarea aerului- poluarea solului- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei terenurilor învecinate.

Amplasarea depozitelor de deşeuri menajere în municipiile Buzău, Rm. Sărat şi în oraşulNehoiu a fost stabilită (în anii 1970,1980 şi respectiv 1992) astfel încât impactul asupra

aşezărilor umane să fie minim. În aceste zone, vânturile predominante nu transportă emisiile specifice depozitelor de deşeuri menajere spre cartierele locuite, iar alimentareacu apă se realizează din surse de adâncime.

În privinţa depozitelor de deşeuri din mediul rural, amplasarea acestora a fost verificată decomisii formate din specialişti de la Agenţia de Protecţie a Mediului, Administraţia „ApeleRomâne” şi Direcţia de Sănătate Publică; acestea au acceptat doar acele amplasamentecare aveau impact minim asupra populaţiei, apelor subterane şi de suprafaţă şi unde a fostcazul, au fost alese alte amplasamente corespunzătoare. Dovada faptului că impactuldatorat transportului eolian de emisii specifice este minim, este faptul că s-a înregistrat unnumăr foarte mic de sesizări ale populaţiei din zonele învecinate depozitelor de deşeuri.

Eliminarea deşeurilor industriale în depozite neconforme, practicată în ultimii câţiva zeci deani, a condus în cele mai multe cazuri la poluarea solului, apelor subterane şi desuprafaţă. Bilanţurile de mediu efectuate încă din anul 2000 în cadrul procedurilor deautorizare a acestor depozite au relevat că depozitarea neconformă are un impactsemnificativ asupra factorilor de mediu. Acest fapt a condus la impunerea de măsuri derealizare a unor foraje de observaţie, de implementare a sistemului de automonitorizare acalităţii factorilor de mediu şi de găsire a unor soluţii alternative pentru eliminareadeşeurilor. Toate aceste măsuri au avut rolul de a face posibilă sistarea depozităriideşeurilor industriale pe aceste amplasamente şi ulterior închiderea acestora. Până la31.12.2006 s-a sistat depozitarea în toate cele trei depozitele neconforme de deşeuriindustriale periculoase, precum şi în cel de deşeuri din industria extractivă a petrolului şi

urmează să se realizeze închiderea acestora. De menţionat că unul din cele trei depoziteneconforme pentru deşeuri industriale periculoase (operat de SC DUCTIL STEEL SA şiSC CORD SA Buzău) a obţinut, în anul 2005, avizul de mediu pentru închidere, a finalizatprocedura de închidere în cursul anului 2007, acum aflându-se în faza de monitorizarepostânchidere.

Problema impactului semnificativ asupra factorilor de mediu, datorat eliminării deşeurilor îndepozite neconforme, va fi soluţionată definitiv după închiderea tuturor depozitelorexistente, conform termenelor stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitareadeşeurilor.



160

O altă problemă o reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor (în locuri nepermise,cum ar fi malurile râurilor, poduri şi podeţe, terenuri cu alte destinaţii etc.), care nu poate firezolvată decât prin implicarea activă a administraţiei publice locale, a autorităţilor demediu, ONG-urilor, a mass-mediei şi a întregii societăţi civile în acţiuni menite să asigurecreşterea nivelului de educaţie ecologică a populaţiei.

● Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

● Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri

Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, se va realiza prinrealizarea următoarelor obiective specifice:

• înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, a staţiilor detransfer şi a depozitelor conforme;

• eliminarea depozitărilor necontrolate de deşeuri;• extinderea ratei de acoperire cu servicii de salubrizare;• extinderea colectării selective a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere

provenite de la populaţie;• creşterea gradului de reciclare al deşeurilor;• reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti de

către agenţii economici industriali.• reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate în depozite.

La propunerea MMDD, în anul 2009, au fost organizate la nivel na ţional 11 campanii decolectare DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, rezultatele lorfiind prezentate în tabelul 7.7.5. În afară de campaniile naţionale, în cele 2 municipii ale judeţului s-au mai organizat şi alte campanii lunare. Toate aceste campanii în ansamblu,desfăşurare prin aportul conjugat al APM, autorităţilor publice locale, operatorilor desalubritate (SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP Râmnicu Sărat) şi alunităţilor din învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee), au avut o contribuţie foarte mare lacreşterea cantităţii de DEEE colectate în anul 2009 faţă de cea colectată în 2008.

Foto 7.6.1. Acţiune de colectare DEEE

O mare realizare la nivel de judeţ, legată de gestionarea deşeurilor de echipamenteelectrice şi electronice, este obţinerea de către SC GREENWEEE INTERNATIONAL SABUZĂU în 2009 a Autorizaţiei de Mediu nr. 283/15.09.2009 pentru colectarea şi tratareaDEEE. Liniile tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, care vor funcţiona la această societate, vor contribui la rezolvarea problemelor nu numai pe plan local, ci chiar la nivelnaţional în ceea ce priveşte tratarea DEEE.



161

Foto 7.6.2. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

Următoarele proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi se află în curs de derulare si în 2009 prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema deinvestiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu:• „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea

Bălănesei, Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău, judeţul Buzău”, beneficiar Consiliul Local Cislău, valoare proiect 780 000 euro,

• „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe ValeaSlănicului, cu staţia de transfer în comuna Beceni, judeţul Buzău”, beneficiar ConsiliulLocal Beceni, valoare proiect 780 000 euro,

• „Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stâlpu şi Costeşti”, beneficiar ConsiliulLocal Stâlpu, valoare proiect 401 567 euro,

Proiectele care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în curs de finalizare prin programulPHARE RO 2005 – FONDUL DE MODERNIZARE PENTRU DEZVOLTAREAADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL LOCAL III – IV, sunt:• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Căneşti prin achiziţionarea de

utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide, beneficiar ConsiliulLocal Căneştii, valoare proiect 122 222 euro,

• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Râmnicului prinachiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solidebeneficiar Consiliul Valea Râmnicului, valoare proiect 122 222 euro.

Staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de către operatorul desalubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la AdministraţiaFondului de Mediu. Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţile Pogoanele, Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentrurealizarea studiului de fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro,proiecte încheiate în prima parte a anului 2008 (ianuarie-februarie) urmând a avea casursa potenţială de implementare a proiectului Schema de investiţii în domeniul protecţieimediului a Programului PHARE CES 2005 (proiectele au fost depuse), FondurileStructurale şi de Coeziune, POS Mediu prin Axa 2 «Dezvoltarea sistemelor demanagement integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate» sau alte granturioferite de ţări membre UE.



162

● Iniţiative adoptate de A.P.M.

În dorinţa de a oferi cetăţenilor judeţului un mediu curat şi sănătos, în anul 2009, Agenţiapentru Protecţia Mediului Buzău a iniţiat :

- campania de colectare selectivă a deşeurilor care a început cu evenimentul de lansare amanualului auxiliar curricular pentru clasele a III-a şi a IV-a „Învăţăm să reciclăm

ambalajele!”;- acţiuni de conştientizare şi educaţie ecologică derulate pe tot parcursul anului în cadrulproiectelor „ECO ŞCOALA”, iniţiate de mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ;- acţiuni de colectare lunară a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice înmunicipiile Buzău şi Rm. Sărat, derulate în cadrul campaniei naţionale „MareaDebarasare”,- campanie de conştientizare referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor în zonaNehoiu şi acţiuni de informare pe tema dezvoltării durabile, derulate de Asociaţia deDezvoltare Comunitară Nehoiu- campania „Locul deşeurilor electrice nu este la ţară!”, iniţiată de SC GreenWEEEInternaţional SA şi Asociaţia ECOTIC;

- proiectul „SACOŞA BIO”, derulat de Grădiniţa cu Program Normal nr. 1 din com.Gherăseni, de Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 din Buzău, de Liceul Teoretic „RaduVlădescu” din loc. Pătârlagele şi de Şcoala din localitatea Mărunţişu;- acţiuni dedicate Săptămânii Verzi şi Zilei Mediului 5 iunie 2009, în care s-au implicatelevi şi profesori din 26 de unităţi şcolare buzoiene, printre care s-au numărat şi acţiuni decolectare a deşeurilor reciclabile- distribuirea Ghidului Eco-Cetăţeanului în unităţile de învăţământ preşcolar şipreuniversitar.De asemenea, în cursul anului 2009, APM şi-a reactualizat permanent pagina web, venind în sprijinul tuturor celor interesaţi (agenţilor economici, instituţiilor, publicului larg, etc.) cu ogamă variată de informaţii utile din domeniul gestiunii deşeurilor.Totodată, utilizând toate pârghiile instituţionale (informări, impunere de condiţii în avize,acorduri şi autorizaţii de mediu, participare la elaborarea planurilor şi strategiilor locale dindomeniul managementului integrat al deşeurilor), Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzăua impus autorităţilor administraţiei publice locale respectarea obligaţiilor ce derivă dinLegea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind gestionarea deşeurilor (cumodificările şi completările ulterioare) şi din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor(adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 159/2009). Parte din măsurile impusevizau atingerea ţintelor negociate cu UE pentru colectarea selectivă şi valorificareadeşeurilor reciclabile şi biodegradabile.După data de 16 iulie 2009, când au fost închise şi ecologizate spaţiile de depozitare adeşeurilor menajere din zona rurală şi când s-a sistat depozitarea deşeurilor în depozitulorăşenesc Nehoiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău a solicitat tuturor primăriilor şi

operatorilor serviciilor de salubrizare să transmită lunar informări privind stadiul extinderiiratei de acoperire cu servicii de salubrizare şi cu sisteme de colectare selectivă adeşeurilor de la populaţie.

7.7 Tendinţe privind generarea deşeurilor

Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de odeosebită actualitate, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora(care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul



163

înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime,materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore alepracticilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturorsegmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi,instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice.Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiuniidintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de

consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor)creşte o dată cu creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şigestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri.7.7.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;evoluţia economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognozaactivităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privindmediul înconjurător, nivelul de trai.Cu toate că pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi încontinuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şide a asigura alinierea la practicile europene, de evitare pe cât posibil a solu ţiilor de

eliminare finală (depozitare, incinerare).Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora,iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate.Cantitatea de deşeuri municipale generate va creşte din cauza creşterii consumului debunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor.

Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti s-a luat înconsiderare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-aprognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescândproporţional şi cantitatea de nămol generată.

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea,o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.

Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama deobiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectăriiselective, în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor au fost estimate cantităţile dedeşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectateseparat.

7.7.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţieCantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la un an la altul, această variaţieneuniformă având mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt :

- variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri deproducţie;- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentruminimizarea cantităţilor de deşeuri generate;- cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iaragenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri şinetransmiterea datelor pentru anul următor creează variaţii relativ importante alecantităţilor de deşeuri de la an la an.



164

Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şiperformanţe economice, nu se poate realiza o estimare prea exactă a cantităţii de deşeuride producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorulproductiv.Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoareceaceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat caindicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementatetehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al

poluării.

Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase,astfel:• schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şimodificarea tehnologiei - aplicare BAT;• renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile;• găsirea unor modalităţi de valorificare şi înlocuirea depozitării permanente cu stocareatemporara în vederea valorificării;• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică şiacolo unde deşeul devine nepericulos, depozitarea pe depozite pentru deşeurinepericuloase;

• depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în depozite conforme cu cerinţele UE;

Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor trebui realizatede către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatorieconomici specializaţi, autorizaţi să desfăşoare astfel de operaţii pentru terţi.

Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actualedin România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţiegenerate pentru următorii ani. Totuşi se poate estima că generarea anumitor tipuri dedeşeuri va urma o curbă descendentă,.

7.7.3 Îmbunătăţirea calităţii gestionarii deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi aadministraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupramediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare aDeşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui sistemintegrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:• asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor

municipale, în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentruasigurarea unui management ecologic raţional;• reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea

corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;• prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor

orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;• adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de

ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat desubstanţele periculoase din ambalaje,

• punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional/Regional/Judeţean de Gestionarea Deşeurilor.



165

Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea practic a întregiisocietăţi, reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii profesionale,societatea civilă.În vederea conformării cu cerinţele legislative în domeniul gestionării deşeurilor, proiecteintegrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu PlanulNaţional/Regional/Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Programele de investiţii vorinclude activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor(prevenire, colectare şi colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în

paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.

Problemele privind gestiunea deşeurilor în judeţul Buzău sunt legate de :- scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeurieste un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de“dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (min. 20 ani), refacere ecologică şimonitorizare postânchidere (min. 30 ani); închiderea depozitelor neconforme, reconstrucţiaecologică care trebuie realizată după eliberarea zonei, precum şi monitorizareapostânchidere este o problemă datorită costurilor ridicate, care de cele mai multe ori nupot fi suportate de către operatorii acestora, dacă nu s-a constituit fondul pentru închidereadepozitului.

- colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pedepozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util(hârtie, sticlă, metale, materiale plastice);- colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor nu este efectuată corespunzător întotalitate, din motive financiare sau manageriale.- realizarea celor 6 staţii de transfer pentru care încă nu s-a putut obţine finanţare externă;- realizarea staţiilor de compostare;- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;- închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea punctelorde colectare pentru aceste zone racordate la staţiile de transfer;

Se poate aprecia totuşi că se urmăreşte extinderea/finalizarea sistemelor de managemental deşeurilor. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management aldeşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, prin stabilireaunui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte, în vederea protejăriimediului.În paralel, s-au derulat şi se vor mai derula proiecte de conştientizare a populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată adeşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei. Acontribui la conservarea şi refolosirea resurselor existente este mai mult decât dovadaunei bune politici civice, este exact ceea ce trebuie sa facă fiecare cetăţean în vedereaprotejării mediului în care trăim.

Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupunimplementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclareadeşeurilor refolosibile.



166

Foto 7.7.3. Depozitul conform Gălbinaşi - Sta ţ ia Pall de tratare a levigatului tip ROAW 9121 DTG 8

Reciclarea ajută la menţinerea unor costuri scăzute de eliminare a deşeurilor şi în acelaşitimp la conservarea resurselor naturale şi protejarea aerului, solului şi a apelor desuprafaţă. Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că, daca nu acţionează îndirecţia colectării selective a unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şicarton, recipiente din plastic, sticlă sau metal, deşeuri electrice şi electronice, baterii) şi learuncă amestecat în pubele sau containere de gunoi, acest lucru se va reflecta, foartecurând, nu doar în gradul ridicat de poluare care afectează sănătatea umană şi a mediului,ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru produsele noi din acelaşi material,pentru serviciul de salubritate, etc.

Concluzii

Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;

În judeţ se implementează sistemul de gestionare integrată a deşeurilor; Transformarea recuperării şi reciclării într-un mod de viaţă şi de acţiune economică

şi socială asigură succesul implementării strategiei de dezvoltare durabilă; Necesitatea intensificării şi eficientizării colaborării interinstituţionale; Respectarea angajamentelor rezultate din negocierile pentru capitolul 22 – Mediu,

reprezintă o condiţie sine-qua-non; Resursele financiare proprii fiind limitate, necesarul ridicat de investiţii conduce la

necesitatea accesării unor fonduri de finanţare.



167

Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERCULOASE

8.1 Introducere

Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase pentrumediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate care implică aceşti produşi chimicipericuloşi prezintă un interes deosebit, din partea tuturor factorilor responsabili.Substanţele şi preparatele chimice periculoase se clasifică, în funcţie de gradul de pericol

şi de natura specifică a riscurilor apărute, în mai multe categorii: explozive, oxidante,extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, foarte toxice, toxice, nocive,corozive, iritante, sensibilizante, cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere şipericuloase pentru mediul înconjurător.Producătorul elaborează fişa tehnică de securitate pentru fiecare substanţă /amestecpericulos astfel încât să dea posibilitatea utilizatorilor profesionali să ia măsurile necesarecu privire la protecţia sănătăţii şi a securităţii la locul de muncă şi la protecţia mediului.

8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase(Procedura PIC)

Importul şi exportul de produse chimice periculoase este reglementat prin Regulamentul

Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 689/2008.Obiectivele Regulamentului sunt:

• să aplice Convenţia de la Rotterdam privind Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză (Procedura PIC) aplicabilă anumitor produse chimice şipesticide ce prezintă risc care fac obiectul comerţului internaţional;

• să promoveze responsabilitatea comună şi eforturile comune de cooperare îndomeniul transportului internaţional de produse chimice care prezintă risc învederea protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului de daunele potenţiale;

• să contribuie la utilizarea corectă din punct de vedere ecologic a produselor chimicecare prezintă risc.

Ţara noastră a aderat la Convenţia de la Rotterdam, adoptată la 10 septembrie 1998, prinLegea nr. 91/2003. Scopul Conven

ţiei de la Rotterdam este de cooperare între p

ărţi în

domeniul comerţului internaţional cu anumite produse chimice periculoase, în vedereaasigurării unei gestionări temeinice a produselor chimice pentru a contribui la utilizarearaţională a acestora, facilitând schimbul de informaţii referitoare la caracteristicile lor şipentru a proteja sănătatea populaţiei şi a mediului.Importul şi exportul anumitor produse periculoase se realizează în baza unei proceduri denotificare conform cerinţelor Regulamentului (CE) nr. 689/2008.

În anul 2009, în judeţul Buzău nu au fost identificaţi agenţi economici importatori şi/sauexportatori de produse chimice periculoase care intră sub incidenţa Regulamentului (CE)nr. 689/2008.În cursul anului 2008 şi 2009 au fost efectuate operaţiuni de import de produse

periculoase pe baza declaraţiei pe proprie răspundere, altele decât cele reglementate subprocedura PIC, conform prevederilor art. 6(3) din Ordinul comunMMDD/MEF/MSP/MMFEŞ nr. 1239/1338/1460/753/2007. Astfel, la sediul Agenţiei deProtecţia Mediului Buzău s-a primit, de la 2 operatori economici, câte o declaraţie pepropria răspundere pentru substanţa/produsul importat în anul 2008 iar pentru anul 2009un operator economic a transmis o copie a declaraţiei pe propria răspundere pentruprodusul importat.



168

8.3. Substanţe care intră sub incidenţa Protocolului de la Montreal şi substanţe careintră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto

8.3.1. Substanţe care intră sub incidenţa Protocolului de la MontrealSubstanţele chimice periculoase care diminuează stratul de ozon (ODS-uri) suntsubstanţele reglementate prin Protocolul de la Montreal şi Regulamentul (CE) nr.1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului. Aceste substanţe se clasifică în optgrupe şi principalele lor aplicaţii sunt următoarele:

• grupa I – clorofluorocarburi (CFC-11, CFC-12, CFC-113, CFC-114, CFC-115, CFC-uri utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi deexpandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie), inclusiv izomeriiacestora;

• grupa II – alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic – “alţi CFC” (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CF-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216,CFC-217), inclusiv izomerii acestora;

• grupa III – haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor), inclusiv izomerii acestora;• grupa IV – tetraclorura de carbon (solvent industrial);• grupa V – 1,1,1 tricloretan (solvent);• grupa VI – bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor

de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelorşi fructelor proaspete, tratarea seminţelor);

• grupa VII – hidrobromofluorocarburi inclusiv izomerii acestora;• grupa VIII– hidroclorofluorocarburi inclusiv izomerii acestora (HCFC hidrocarburi parţial

halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi,aerosoli).

Regulamentul stabileşte normele cu privire la producerea, importul, exportul, introducereape piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor carediminuează stratul de ozon şi cu privire la importul, exportul, introducerea pe piaţă şiutilizarea produselor şi echipamentelor care conţin sau depind de astfel de substanţe.Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal au hotărât să protejeze stratul de ozonprin luarea unor măsuri de precauţie pentru controlul echitabil al emisiilor globale de

substanţe care contribuie la epuizarea stratului de ozon având drept obiectiv finaleliminarea acestora prin intermediul progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi având învedere consideraţiile de ordin tehnic şi economic, prin găsirea de substanţe şi tehnologiialternative.Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţiastratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţelecare epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. De asemenea,a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie1990.Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990,scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe

care distrug stratul de ozon, iar Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga(acceptat prin Legea nr. 9/2001) stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestorsubstanţe dăunătoare.Regimul ODS-urilor este reglementat prin Legea nr.159/2000 pentru aprobareaOrdonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţiila utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon. Eliminarea ODS-urilor este reglementată prin HG nr. 58/2004 pentru aprobarea Programului Naţional deeliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, având ca scopactualizarea pe termen scurt a unei strategii de eliminare eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România.



169

În judeţul Buzău, în anul 2009 au fost identificaţi utilizatori de ODS-uri, după cum urmează:• 6 în aplicaţii de tipul service refrigerare unde s-a utilizat HCFC 22 (din care 5 sunt

şi utilizatori de agenţi alternativi);• 10 în aplicaţii de tipul service instalaţii frigorifice şi service instalaţii de aer

condiţionat unde s-au utilizat agenţi alternativi la ODS-uri;• 3 în curăţătorii chimice în care ODS-ul utilizat este solventul alternativ numit

percloretilena.

Agenţii frigorifici sunt înlocuiţi treptat cu agenţi frigorifici alternativi, ecologici. Cantităţileutilizate de ODS-uri în judeţul Buzău, în anul 2009 sunt cele prezentate în tabelul 8.3.1.[care nu include şi agenţii frigorifici utilizaţi ca alternative la ODS-uri de tipul HFC (ex : R134) care sunt prezentaţi în tabelul 8.3.2]. În judeţul Buzău, nu s-au utilizat agenţi despumare, haloni, tetraclorură de carbon, hidrobromofluorocarburi.

Tabelul 8.3.1. Substanţe reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1005/2009

Tip ODS

Cantitateutilizată

2009(kg)

Utilizare

Cantitaterecuperată

2009(kg)

Mod de gestionare acantităţii recuperate

CFC 0 - 0 -

HCFC 228,6

serviceinstalaţii

frigotehnice(comerciale,uz casnic) şi

aercondiţionat

40

- s-a predat la SCDelatreid SRL

Constanţa;- prin filtrare şi

reintroducere însistemul frigorific

HBFC 0 - 0 -

Agenţi alternativi:R404, R404a,R407, R407a,

R407c, R 600,R410, R410a,

amoniac

20664,92

serviceinstalaţii

frigotehnice

(comerciale,uz casnic) şiaer

condiţionat

53

recuperare prinreciclare: prin filtrare şi

reintroducere însistemul frigorific

Haloni 0 - 0 -CCl 4 0 - 0 -

Solvenţi halogenaţi 0 - 0 -

Solvenţi alternativi:percloretilena 1866

încurăţătoriile

chimice2130

- recuperare prinreciclare

- distrugere prinincinerare

8.3. 2. Substanţe care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto

Substanţele care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi a Regulamentului (CE) nr.842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului sunt gaze cu efect de seră. Acestease clasifică în trei grupe: hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6), dar cu excepţia substanţelor care intră în domeniul de aplicare alRegulamentului (CE) nr. 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon.Principalul obiectiv al prezentului regulament este reducerea emisiilor de gaze fluoruratecu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi, astfel, protecţiamediului.



170

În judeţul Buzău sunt 14 operatori economici care în anul 2009 au utilizathidrofluorocarburi (HFC) ca agenţi frigorifici alternativi de tipul HFC 134 (R 134) încantitate totală de 1015,84 kg. În tabelul 8.3.2. sunt prezentate cantităţile utilizate,recuperate în anii 2008, 2009.

Tabelul 8.3.2. Substanţe reglementate de Regulamentul (CE) nr. 842/2006

Tipsubstanţ

ă

Cantitateutilizată

2008 (kg)

Cantitateutilizată

2009 (kg)Utilizare

Cantitaterecuperat

ă 2008(kg)

Cantitaterecuperat

ă 2009(kg)

Mod degestionare a

cantităţiirecuperate

HFC 770,076 1015,84

s-autilizatHFC134a:- în

instalaţiiclimatiza-re auto,pentru

completa

re- serviceinstalaţiitip vitrinefrigorifice

52,1 95,5

recuperareprin reciclare:prin filtrare şireintroducere în sistemul

frigorific

PFC 0 0 - 0 0 -SF6 0 0 - 0 0 -

8.4. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi deprodusele pentru protecţia plantelor

Biocideleşi produsele de protec

ţie a plantelor sunt substan

ţe

şi preparate periculoase.

Evaluarea riscului reprezintă estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse care se potproduce în cadrul unei populaţii umane sau în cadrul unei componente de mediu, caurmare a unei expuneri reale sau previzibile la o substanţă /amestec chimic periculos.Evaluarea riscurilor implică identificarea pericolelor existente în orice societate şideterminarea amplorii riscurilor existente, luând în considerare măsurile de precauţieexistente. Rezultatele unei evaluări cuprinzătoare şi adecvate trebuie să ajute la stabilireacelor mai adecvate măsuri de prevenire şi la selecţionarea celor mai potrivite bune practici. Evaluarea riscului se bazează pe furnizarea de informaţii despre substanţele existente,produse sau importate, pentru:

• crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscurilor substanţelorexistente;

• stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentrumediu asociate substanţelor existente.În procesul de muncă, evaluarea riscurilor constă într-o examinare atentă a ceea ce poatecauza o vătămare a persoanelor, astfel încât să se poată decide dacă au fost luatesuficiente măsuri de protecţie sau sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenireaoricărei vătămări sau afectare a sănătăţii.Utilizarea substanţelor/amestecurilor periculoase trebuie eliminată, ori de câte ori esteposibil.Dacă nu este posibil, substanţele periculoase/amestecurile trebuie înlocuite prin altele,nepericuloase sau mai puţin periculoase.



171

Controlul riscurilor se poate realiza din faza de proiectare a proceselor de lucru şi asistemelor de control tehnologic astfel încât să se evite sau, de exemplu, să se diminuezedegajările de substanţe periculoase la locul de muncă. Măsurile de control tehnologic sunt în funcţie de substanţele utilizate şi procesul tehnologic, dar există exemple de bunepractici disponibile.În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare,care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, învederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi

a mediului.În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-otransparenţă totală şi în deplină cooperare.

Resposabilii de plasarea pe piaţă a produselor biocide şi a produselor de protecţiaplantelor furnizează utilizatorilor profesionali, industriali, precum şi altor utilizatori fişa cudate de securitate pentru produsul respectiv, întocmită în conformitate cu anexa II dinRegulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 1907/2006/CE – REACH şi conformprevederilor art. 31.

Produsele biocide sunt plasate pe piaţă şi folosite pe teritoriul României numai dacă suntautorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Este interzisă comercializarea în unităţile fitofarmaceutice a produselor de protecţie aplantelor care nu sunt omologate pentru a fi utilizate în România. Comercializarea peteritoriul României a produselor de protecţie a plantelor, fabricate în ţară sau provenite dinimport, se poate face numai de către persoanele calificate, confirmate prin certificatul deatestare profesionlă, pe baza unui certificat de înregistrare eliberat de către unitateafitosanitară în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea de comercializare a produselor de protecţia plantelor. Importul produselor de protecţie a plantelor omologate înRomânia se efectuează pe baza certificatului de abilitare.Substanţele considerate ca fiind înregistrate în conformitate cu prevederile Regulamentului(CE) nr. 1907/2006 - REACH (articolul 15) sunt substanţele active conţinute în produselede protecţia plantelor şi produsele biocide.

Reducerea impactului produselor de protecţia plantelor asupra factorilor de mediu şiimplicit asupra sănătăţii umane se realizează prin:• introducerea pe piaţă doar a acelor produse omologate pentru a fi utilizate în România;• interzicerea utilizării stocurilor vechi de produse organoclorurate;• promovarea utilizării produselor sistemice, ecologice.

8.4.1. Biocide (utilizare, producţie)

Directiva 98/8/CE privind plasarea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă înRomânia prin HG nr. 956/2005, modificată şi completată prin HG nr. 584/2006 şi HG nr.545/2008. La nivel comunitar se aplică Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 privind a doua

etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva98/8/CE. Conform acestei Directive, produsele biocide sunt substanţe active şi preparateconţinând una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care suntfurnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător,prin mijloace chimice sau biologice.Normele metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 aprobate prin Ordinul comunnr.1321/2006/280/90/2007 al Ministerului Sănătăţii/Ministerului Mediului şi GospodăririiApelor/Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor, modificate şicompletate de Ordinele comune MSP/MMDD/ANSVSA nr-le: 2164/2007/81/5/2008,1002/948/59/2008 şi Ordinul comun MS/MM/ANSVSA nr. 233/438/15/2009 stabilesc



172

cerinţele şi conţinutul dosarului tehnic pentru solicitarea autorizării biocidelor şi procedurade autorizare şi evaluare a produselor biocide în vederea plasării pe piaţă. Acesteproceduri sunt derulate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide (CNPB), carefuncţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii Publice.

Biocidele sunt clasificate în 23 de tipuri de produse biocide şi patru grupe principale:• grupa I – dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igiena umană,

spaţii private şi zone de sănătate publică, igienă veterinară, industria alimentară şi de

preparare a furajelor, apa potabilă;• grupa a II-a – conservanţi utilizaţi pentru: produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre,

piele, cauciuc şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şia sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol, fluidele utilizate înmetalurgie;

• grupa a III-a – pesticidele nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor(rodenticide, avicide, moluscocide);

• grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produsealimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produsetoxidermale, pentru combaterea altor vertebrate.

În judeţul Buzău, conform inventarului realizat şi prezentat în tabelul 8.4.1, au fostidentificaţi, până în prezent, un producător care produce un produs biocid şi 11 utilizatoride produse biocide, care sunt deţinători de staţii de epurare şi surse de alimentare cu apă,unităţi sanitare.

Tabelul 8.4.1 Biocide (utilizare, producţie)

Judeţ Numǎrutilizatori

Cantitǎţiutilizate în 2009

(tone)

Numǎrproducători

Cantitǎţiproduse în2009 (tone)

Buzău 11 234,39626 1 8

Tot în judeţul Buzău, sunt 2 agenţi economici care au preluat, în total, cantitatea de 15048kg hipoclorit de sodiu cu denumirea comercială de ,,Lotus” sau ,,înălbitor tip Lotus” de la

SC Chimcomplex SA Borzeşti, respectiv SC Becom SRL Oneşti pe care l-au ambalat învederea plasării pe piaţă.

8.4.2. Produse pentru protecţia plantelor

Introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor este reglementată de Directiva91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice,transpusă în legislaţia românească prin următoarele acte normative:

• Hotărârea nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţiaplantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României,modificată şi completată prin HG nr. 894/2005 şi HG nr. 628/2006;

• Hotărârea nr. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizatepentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României; • Ordinul nr. 134/2006 privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a

produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentrucare nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate înUniunea Europeană;

• Ordonanţa nr. 38/2007 privind importul în România al produselor de protecţie aplantelor şi al mostrelor, ajutoarelor şi donaţiilor de produse de protecţie a plantelordin ţări terţe aprobată prin Legea nr. 22/2008.



173

Produsele de protecţia plantelor sunt produse de natură chimică, biologică sau biotehnică,destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţi patogeni, dăunători, buruieni şi alteorganisme dăunătoare culturilor agricole, vegetaţiei forestiere precum şi produseloragricole depozitate. Tot cu aceeaşi denumire sunt şi produsele cu efect regulator decreştere, cu efect repelent, sinergic dar şi produsele a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselordepozitate.

Comercializarea produselor de protecţia plantelor este reglementată de prevederileurmătoarelor acte normative:• Legea nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995

privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentrucombaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;

• Legea nr. 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din OG nr. 4/1995;• Legea nr. 28/2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2007 pentru

comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şiabrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar;

• Hătărârea nr. 1535/2007 privind aprobarea normelor de aplicare a dispoziţiilor art.6 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007.

Unitatea Fitosanitară Judeţeană Buzău autorizează societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comercializare cu produse de protecţia plantelor.

În judeţul Buzău nu sunt identificaţi producători de produse de protecţia plantelor. În anul2009 a fost identificat un operator care a importat o cantitate de 25,4 tone produse deprotecţia plantelor şi care a preînregistrat la ECHA substanţele active din acestea, înconformitate cu prevederile Regulamentului REACH.În anul 2009 în judeţul Buzău s-au utilizat următoarele cantităţi de produse de protecţiaplantelor, prezentate în tabelul 8.4.2.1. (conform datelor furnizate de Unitatea Fitosanitară Judeţeană Buzău):

Tabelul 8.4.2.1. Cantităţile de produse de protecţia plantelor utilizate în anul 2009 în

judeţul BuzăuCantitate totală (t), din care: Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)60,467 3,454 27,443 29,57

8.5 Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurator, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecteadverse asupra sănătăţii umane şi a mediului. Aceste substanţe intră în mediul înconjurator ca rezultat al unei activităţi antropice.Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POPs), adoptată în lunamai 2001, are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane şi a mediului faţă de poluanţii

organici persistenţi care au proprietăţi toxice, persistenţă, bioacumulare, volatilitate şibiodisponibilitate. A intrat în vigoare la 17 mai 2004 şi România a devenit parte aConvenţiei odată cu ratificarea acesteia prin Legea nr. 261/2004, care prevede reducereaşi unde este necesar, eliminarea a nouă pesticide şi anume: aldrin, clordan, DDT, dieldrin,endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, toxafen; două substanţe chimice industriale:bifenilii policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzenul (HCB), precum şi patru produşi secundari:dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani, HCB şi PCB. Ulterior s-au introdus şi altesubstanţe, cunoscute ca ,,substanţe noi”.Poluanţii organici persistenţi sunt reglementaţi de Regulamentul (CE) nr. 850/2004 alParlamentului European şi al Consiliului amendat de Regulamentele (CE) nr-le 1195/2006,



174

172/2007, 323/2007 şi 304/2009. A fost elaborată HG nr. 561/2008 privind stabilirea unormăsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organicipersistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE.

Convenţia cere Părţilor să adopte şi să implementeze măsuri ce conduc la reducerea saueliminarea emisiilor de POPs din mediu având în vedere reducerea expunerii populaţiei,animalelor şi organismelor din mediu la aceştia.Conform Planului Naţional pentru Implementarea Convenţiei de la Stockholm se operează

pentru realizarea obiectivelor:• eliminarea stocurilor de PCB, a depozitelor şi deşeurilor de pesticide;• reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deşeurilor;• orientarea către o dezvoltare durabilă a unei agriculturi ecologice.

Toţi agenţi economici din judeţul Buzău care deţin echipamente cu conţinut de PCB/PCTau întocmit Planurile de eliminare a echipamentelor care au fost aprobate de către APMBuzău. Conform acestora, echipamentele sunt eliminate conform graficului de eliminareetapizată.Echipamentele cu conţinut de PCB scoase din uz sunt depozitate în magaziile specialamenajate de la sediile societăţilor deţinătoare iar eliminarea se realizează prin firmeautorizate.

Pentru anul 2009 inventarul transformatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr.7.5.6.1. iar cel al condensatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr. 7.5.6.2.Situaţia transformatorilor şi condensatorilor care conţin PCB pentru anul 2008 esteprezentată în tabelele 8.5.1 şi 8.5.2:

Tabelul 8.5.1. Situaţia transformatorilor care conţin PCB pentru anul 2008Transformatori scoşi din uz

(buc)Transformatori în funcţiune

(buc)JudeţulNr. buc în stoc

2008Eliminaţi

2008Nr. buc în stoc

2008Eliminaţi 2008

Buzău 5 - 36 -

Tabelul 8.5.2. Situa ia condensatorilor care con in PCB pentru anul 2008Condensatori scoşi din uz

(buc)Condensatori în funcţiune(buc)

JudeţulNr. buc în stoc

2008Eliminaţi

2008Nr. buc în stoc

2008 Eliminaţi 2008

Buzău 3474 1413 2101 123

Referitor la stocurile de deşeuri de pesticide, ca urmare a încheierii Programului-ProiectPHARE EuropaAid/115815/D/SV/RO de eliminare a stocurilor istorice de pesticide(pesticide învechite) şi a costurilor ridicate pentru eliminarea deşeurilor de pesticide prinfirme autorizate, în judeţul Buzău, în anul 2008 nu s-a eliminat nicio cantitate de deşeuri

de pesticide. În anul 2009, două firme din judeţul Buzău au eliminat deşeuri de pesticideprin firme autorizate. Cantitatea eliminată de deşeuri de pesticide şi stocul la 31.12.2009dar şi situaţia deşeurilor de pesticide pe anul 2008 sunt conform datelor prezentate întabelul 8.5.3:

Tabelul 8.5.3. Situaţia deşeurilor de pesticide în judeţul Buzău, în anii 2008, 2009Cantitate eliminată în anul 2008 (t)

Stoc la 31.12.2008(t)

Cantitate eliminată înanul 2009 (t)

Stoc la31.12.2009 (t)

0 28,12122 4,609 24,9195



175

Deşeurile de pesticide sunt depozitate în magazii special amenajate la sediul societăţilordeţinătoare, acoperite, securizate, în conformitate cu Ordinul nr. 92/2002 (MAAP) privindpaza depozitelor de deşeuri de produse de uz fitosanitar.

În anul 2008, la inventarele întocmite:- inventarul operatorilor economici care au produs, importat, utilizat endosulfan ca

substanţă activă în diverse insecticide, în perioada 01.01.2005-01.05.2008;- inventarul operatorilor economici care produc şi utilizează perfluorooctan sulfonaţi,

s-a constatat că în judeţul Buzău nu au fost producători, importatori, comercianţi deproduse pe bază de endosulfan, deţinători de stocuri de deşeuri cu conţinut de endosulfanla 01.05.2008 şi nu au fost identificaţi producători şi utilizatori de perfluorooctan sulfonaţi.

Comitetul de Examinare a Poluanţilor Organici Persistenţi a decis, la a Cincea reuniunecare a avut loc la Geneva în perioada 12-16. 10. 2009, să solicite Părţilor la Convenţia dela Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, completarea unor chestionare cuinformaţii despre substanţele noi incluse în anexele Convenţiei dar şi informaţii referitoarela alternativele la aceste substanţe noi precum şi despre articolele şi deşeurile cu conţinutde astfel de substanţe.Astfel, pentru anul 2009 s-au solicitat informaţii referitoare la endosulfan,hexaclorciclododecan (HBCD), alcani cloruraţi cu catenă scurtă C10-C13 (SCCP), alfa

hexaclorociclohexan, beta hexaclorociclohexan, gama hexaclorociclohexan, clordecone,pentaclor benzen, hexabrombifenil, pentabromodifenil eter, tetrabromodifenil eter,octabromodifenil eter, hexabromobifenil eter, heptabromodifenil eter, acidperfluorooctansulfonic, fluorură de perfluorooctansulfonil.Urmare a inventarelor efectuate, în judeţul Buzău, pentru anul 2009, situaţia esteurmătoarea:- nu au fost producători, importatori, utilizatori, comercianţi de produse pe bază deendosulfan şi nu au fost identificate stocuri de deşeuri cu conţinut de endosulfan;- au fost identificaţi 4 utilizatori de amestecuri cu conţinut de hexaclorciclododecan(HBCD). Aceste amestecuri au fost utilizate la producerea polistirenului expandat/extrudatiar rolul hexaclorciclododecanului este acela de întârzietor de flacără;- nu au fost identificaţi producători, utilizatori de alcani cloruraţi cu catenă scurtă C10-C13(SCCP) şi nici utilizatori de substanţe alternative. A fost identificat un operator economiccare deţine în stoc la 01.12.2009 o cantitate de 2166 kg parafină clorurată cu conţinut dealcani cloruraţi cu catenă scurtă C10-C13 precum şi 25 kg trioxid de stibiu ca substanţă alternativă la aceasta;- nu au fost identificaţi producători, utilizatori, deţinători de articole şi nu s-au generatdeşeuri cu conţinut de substanţe noi POPs de tipul: alfa hexaclorociclohexan, betahexaclorociclohexan, gama hexaclorociclohexan, clordecone, pentaclor benzen,hexabrombifenil, pentabromodifenil eter, tetrabromodifenil eter, octabromodifenil eter,hexabromobifenil eter, heptabromodifenil eter, acid perfluorooctansulfonic, fluorură deperfluorooctansulfonil.

8.6 Metale grele – mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsenMetalele grele, cum sunt: mercurul, nichelul, cadmiul, plumbul, cromul, staniul, arsenulsunt metale restricţionate, regimul acestora este reglementat de regulamentelecomunitare:- Regulamentul (CE) Nr. 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 alParlamentului European şi al Consiliului privind Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şiRestricţionarea Substanţelor Chimice (REACH) în ceea ce priveşte Anexa XVII;- Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) 1102/2008 privindinterzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercurşi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic



176

şi de următoarele acte naţionale :- HG nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitorsubstanţe şi preparate chimice periculoase modificată şi completată prin HG nr. 932/2004;HG nr. 646/2005, HG nr. 498/2007;- Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şicompletarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003;- Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 923/556/1503/2008 pentru modificarea şicompletarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003.

Conform legislaţiei în vigoare, mercurul nu poate fi introdus pe piaţă, în termometremedicale şi în alte dispozitive de măsurare destinate vânzării către publicul larg (precummanometre, barometre, sfigmomanometre, termometre, altele decât cele medicinale).

Mercurul este un compus care poate fi găsit în mod natural în mediu, fie în formă metalică,fie ca sare de mercur sau compuşi organici de mercur.Mercurul metalic este folosit într-o serie de produse casnice ca barometre, termometre şituburi fluorescente de lumină. Mercurul din aceste dispozitive este blocat şi de obicei nuprovoacă probleme de sănătate. Cu toate acestea, când un termometrul se sparge vaavea loc, prin respirare, o expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă detimp, până este vaporizat. Aceasta poate cauza efecte dăunătoare, ca nervozitate,afecţiuni ale creierului şi rinichilor, iritaţii la plămâni, iritaţii la ochi, mâncărimi ale pielii.

Mici cantităţi de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne depeşte. Acestea se elimină încet, în decurs de un an, cu condiţia stopării inhalării unor noicantităţi de mercur. În mod normal aceste cantităţi de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare.Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigură derularea multor procese de importanţă vitală. În doze mari în organism, metalele greledevin toxice, foarte toxice, astfel:

- în procesul de preparare a hranei, metalele nu se descompun, dimpotrivă concentraţia lor pe unitatea de masă creşte;

- posedă proprietatea de a se acumula în organismul uman, astfel ele frânează sauchiar blochează procesele biochimice intracelulare;

- majoritatea metalelor posedă proprietăţi mutagene şi cancerigene.Metalele grele, respectiv deşeurile acestora sunt inventariate şi monitorizate. Deşeurile cuconţinut de metale grele trebuie să fie eliminate doar prin firme autorizate.

8.6.1. MercurSituaţia utilizării mercurului metalic, a gestionării deşeurilor acestuia şi situaţia gestionăriicompuşilor cu mercur pe anul 2009 este prezentată în tabelele 8.6.1.1, 8.6.1.2, 8.6.1.3:

Tabelul 8.6.1.1. Situaţia utilizării mercurului metalic în anul 2009Mercur metalic în stoc la 31.12.2009Mercur

metalic utilizat în 2009 (total

pur şi îndispozitive)

(kg)

Pur (kg) În dispozitivemedicale (kg)

În AMCindustriale (kg)

În lămpi cu Hg(kg)

0 76,31 3,5 37,544 13,3455

Tabelul 8.6.1.2.Situaţia gestionării deşeurilor cu conţinut de mercur metalic în 2009



177

Deşeurigenerate

(kg)

Reciclate(kg)

Incinerate(kg)

Exportate(kg)

Eliminateprin

depozitare(kg)

In stoc la31.12.2009

(kg)

0,0525 0 0 0 0 149,7645

Tabelul 8.6.1.3. Situaţia gestionării compuşilor cu mercur în anul 2009Deşeuri de compuşi cu Hg gestionateCompu

şi

utilizaţi în 2009

(kg)

Stoc31.12.2009(kg)

Generate(kg)

Reciclate(kg)

Incinerate(kg)

Exportate(kg)

Eliminateprindepozitare

(kg)

Stoc31.12.2009(kg)

0 0,38 0 0 0 0 0 4,75

8.6.2. Nichel

Situaţia utilizării nichelului şi a compuşilor cu nichel în anul 2009 este prezentată în tabelul8.6.2:Tabelul 8.6.2. Situaţia utilizării nichelului şi a compuşilor cu Ni în anul 2009

Nichel metalic Compuşi ai Ni

Importat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)2930 2840,2 251,5 0 2,5 52

8.6.3.Cadmiu

Inventarul cadmiului şi a compuşilor cu cadmiu pentru anul 2009 este prezentat în tabelul8.6.3: Tabelul 8.6.3. Situaţia utilizării cadmiului şi a compuşilor cu Cd în anul 2009

Cadmiu metalic Compuşi ai CadmiuluiImportat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)0 0 0 0 0 0

8.6.4. Plumb

Inventarul plumbului şi a compuşilor cu plumb pentru anul 2009 este prezentat în tabelul8.6.4:

Tabelul 8.6.4. Situaţia utilizării plumbului şi a compuşilor cu Pb în anul 2009

Plumb metalic Compuşi ai plumbuluiImportat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)0 0 0 0 13040,33 288,16

8.6.5. Crom

Inventarul cromului şi a compuşilor cu crom pentru anul 2009 este prezentat în tabelul8.6.5:



178

Tabelul 8.6.5. Situaţia utilizării cromului şi a compuşilor cu Cr în anul 2009Crom metalic Compuşi ai cromului

Importat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)3760 3635 500 8000 10841,9 1987,25

8.6.6.Staniu

Inventarul staniului şi a compuşilor cu staniu pentru anul 2009 este prezentat în tabelul8.6.6:

Tabelul 8.6.6. Situaţia utilizării staniului şi a compuşilor cu Sn în anul 2009Staniu metalic Compuşi ai staniului

Importat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)0 24,36 13 0 3 10,5

8.6.7. Arsen

Inventarul arseniului şi a compuşilor cu arsen pentru anul 2009 este prezentat în tabelul8.6.7:

Tabelul 8.6.7. Situaţia utilizării arseniului şi a compuşilor cu As în anul 2009 Arsen metalic Compuşi ai arseniului

Importat2009 (kg)

Utilizat 2009(kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)

Importaţi2009 (kg)

Utilizaţi2009 (kg)

Stoc la31.12.2009

(kg)0 0 0 0 0 4,91

Situaţia gestionării deşeurilor cu conţinut de metale grele pentru anul 2009 este prezentată în tabelul 8.6.8

Tabelul 8.6.8. Situaţia gestionării deşeurilor cu conţinut de metale grele în anul 2009Cantităţi de

deşeuri generate(kg) cu

Cantitǎţi de deşeuri cu conţinut de metale grele gestionate(Kg)

Metalic În

compuşi

Reciclate Incinerate Exportate

Eliminateprin

depozitare

Pe stocla 31.12

2009

Hg 0,0525 0 0 0 0 0 154,5145

Ni 36 1 0 0 0 36 5

Cd 0 0 0 41200 0 0 1382350

Pb 0 0 0 0 0 0 1120



179

Cr 0 18074 0 9760 0 6928 7320

Sn 0 0 0 0 0 0 0

As 0 0 0 0 0 0 0

8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor

Introducerea pe piaţă a detergenţilor se face în conformitate cu prevederile:• Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului

privind detergenţii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 pentru detergenţi, privindadaptarea Anexelor III şi VII;

• Regulamentului (CE) nr. 1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului demodificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în vederea adaptării acestuia laRegulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalareasubstanţelor şi amestecurilor;

• Regulamentul (CE) nr. 551/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004

în scopul adaptării anexelor V și VI;• HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării

Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.Autorităţile competente pentru aplicarea Regulamentului nr. 648/2004 sunt AgenţiaNaţională pentru Protecţia Mediului.şi Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaConsumatorilor.

Detergenţii reprezintă orice substanţe sau amestecuri care conţin săpunuri şi/sau alţiagenţi tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Normele stabilite pentrurealizarea liberei circulaţii a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţainternă asigură un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.Producătorii sunt responsabili de conformitatea detergenţilor şi/sau agenţilor tensioactivipentru detergenţi cu dispoziţiile din Regulament şi din anexele acestuia.Pentru introducerea pe piaţă a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi,normele conform Regulamentului se referă la:

• biodegradabilitatea agenţilor tensioactivi din detergenţi;• restricţii sau interdicţii privind agenţii tensioactivi din motive de biodegradabilitate;• etichetarea suplimentară a detergenţilor, care să includă parfumurile alergene;• informaţiile pe care producătorii trebuie să le pună la dispoziţia autorităţilor

competente şi personalului medical din statele membre.Testele conform prevederilor art. 8 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 648/2004, cumodificările şi completările ulterioare, utilizându-se metodele prevăzute de acesta, seefectuează numai în laboratoarele înregistrate la Agenţia Naţională pentru Protecţia

Mediului şi aprobate conform Ordinului nr. 333/2008.

În judeţul Buzău, în anul 2009 nu au fost efectuate operaţiuni de punere în liberă circulaţiea detergenţilor dar au fost identificaţi 4 producători de detergenţi. Cantitatea de detergenţiprodusă în judeţul Buzău este prezentată în tabelul 8.7.1:

Tabelul 8.7.1 Introducerea pe piaţă a detergenţilor în anul 2009

Judeţ Nr.importatori

Cantitate importată în anul 2009

Nr.producători

Cantitate produsă în 2009 (Kg)

Buzău 0 0 4 205257,26



180

8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Activităţile cu azbest sunt reglementate de legislaţia UE:- Regulamentul (CE) Nr. 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 alParlamentului European şi al Consiliului Privind Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şiRestricţionarea Substanţelor Chimice (REACH) în ceea ce priveşte Anexa XVII ,şi legislaţia naţională:

- HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest,modificată şi completată prin HG nr. 734/2006 şi HG nr. 210/2007.Produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte dedata de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânǎ la încheierea ciclului de viaţǎ al acestora.Astfel, utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau înmediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenireaapariţiei unor astfel de emisii. Deţinătorii de produse cu conţinut de azbest sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:

• demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtareaazbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluaresemnificativă a mediului cu azbest;

• transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea delichide care conţin fibre de azbest;

• depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face prin tratarea,ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vederecondiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

În judeţul Buzău, conform inventarului realizat pe anul 2009 şi prezentat în tabelul 8.8.1,au fost identificaţi 41 de agenţi economici şi instituţii publice care deţin produse cu conţinutde azbest, frecvente fiind plăcile de azbociment, ca parte componentă a clădirilor, înacoperişuri. Deşi unul din agenţii economici a eliminat în 2008 întreaga cantitate dede

şeuri cu azbest, num

ărul de

ţinătorilor de produse cu azbest nu a sc

ăzut ci a crescut,

comparativ cu anul 2008, deoarece au fost identificaţi noi agenţi economici deţinători deproduse cu azbest.

Tabelul 8.8.1. Situaţia materialelor cu conţinut de azbest existente la 31.12.2009

Numărdeţinători

Pereţi cuazbest(mp)

Acoperişuricu azbest

(mp)

Materialede izolaţie

termică (mp)

Plăci înturnuri

de răcire(mp)

Conductecu azbest

(m)

Articolecu azbest

(kg)

41 22593,25 129346,8 264,05 0 35843 287

În anul 2009, nu s-au generat deşeuri cu conţinut de azbest dar s-au eliminat 4,89 tone din

stocul existent de deşeuri, conform inventarului prezentat în tabelul 8.8.2:

Tabelul 8.8.2.Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest generate în Regiunea SudEst în anul 2009

Judeţ

Numǎrgenera

tori

Cantitate dedeşeuri

generatǎ în2009 (tone)

Cantitateeliminatǎ în 2009

(tone)

Mod de eliminareStoc la31.122009(tone)

Buzău 0 0 4,89 Deşeurile cu conţinut de azbestau fost preluate şi transportate

7,72



181

de firme autorizate (SCApisorelia SRL Piatra Neamţ,SC Protect Colector SRL dinFocşani) în vederea eliminării

la societăţi autorizate.

8.9. Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliuluiprivind Înregistrarea, Evaluarea, Restricţionarea şi Autorizarea substanţelor chimice

– REACH

REACH reprezintă prescurtarea pentru Regulamentul privind Înregistrarea, Evaluarea,Autorizarea şi Restricţionarea Substanţelor Chimice. Regulamentul REACH a intrat învigoare la 1 iunie 2007, cu scopul de a standardiza şi îmbunătăţi cadrul legislativ anteriorreferitor la substanţele chimice al Uniunii Europene. Prin REACH s-a înfiinţat deasemenea Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu rol central încoordonarea şi implementarea procesului în general. Sediul ECHA se afla la Helsinki, înFinlanda şi va gestiona procesul de înregistrare, evaluare, autorizare şi restricţionare atuturor substanţelor chimice pentru a asigura uniformitate pe întregul teritoriu al UniuniiEuropene.

Regulamentul REACH a fost modificat şi completat prin următoarele Regulamente:- Regulamentul (CE) nr. 1354/2007 de adaptare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, caurmare a aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană;- Regulamentul (CE) nr. 987/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 înceea ce priveşte anexele IV şi V ;- Regulamentul (CE) nr. 134/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 înceea ce priveşte anexa XI ;- Regulamentul (CE) nr. 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 înceea ce priveşte anexa XVII;- Regulamentul (CE) nr. 440/2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiulRegulamentului (CE) nr. 1907/2006 ;- Regulamentul (CE) nr. 761/2009 de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice,a Regulamentului (CE) nr. 440/2008;- Regulamentul (CE) nr. 1336/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 învederea adaptării acestuia la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea,etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.

În vederea facilitării comerţului mondial, protejându-se totodată sănătatea umană şimediul, criteriile armonizate de clasificare şi etichetare a substanţelor şi a amestecurilor,convenite la nivel internaţional în cadrul structurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU),prevăzute de către Sistemul Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Chimicalelor(„GHS”) au fost incluse în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea,etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a

Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE)nr.1907/2006.Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, cunoscut ca Regulamentul CLP (prescurtarea din limbaengleză a cuvintelor: clasificare, etichetare, ambalare) a fost modificat prin Regulamentul(CE) nr. 790/2009.

REACH este destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi amediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediudatorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere liberacirculaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. REACH conţine prevederi



182

pentru Producători/Fabricanţi, Importatori, Distribuitori şi Utilizatori din aval ai substanţelorca atare sau în amestecuri sau în articole.REACH acoperă un domeniu foarte larg, aplicându-se tuturor substanţelor chimice caresunt produse, importate, introduse pe piaţă sau utilizate în comunitatea europeană, caatare, în amestecuri sau în articole, în cazul în care cantitatea pentru fiecare substanţă este de o tonă /an sau mai mult.Toate substanţele de sub incidenţa REACH care sunt produse sau importate în UE încantităţi mai mari de 1 tonă /an/producător sau importator, trebuie să fie preînregistrate/

înregistrate. Utilizatorii din aval trebuie să utilizeze substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole numai dacă aceste substanţe au fost preînregistrate/înregistrate.Prezentul regulament se bazează pe principiul conform căruia sectorul industrial trebuie să producă, să importe sau să utilizeze substanţe sau să le introducă pe piaţă în modresponsabil şi cu prudenţă, astfel încât să se evite, în condiţii previzibile în mod rezonabil,efectele adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Regulamentul are următoarele obiective principale: • Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului faţă de

utilizarea produselor chimice;• Permiterea liberei circulaţii a substanţelor, ca atare, în amestecuri sau în articole,

menţinând şi îmbunătăţind totodată competitivitatea şi inovaţia industriei chimice

la nivelul UE;• Responsabilizarea celor ce plasează substanţe chimice pe piaţă (producători şi

importatori) cu privire la înţelegerea şi gestionarea riscului asociat cu utilizareaacestora;

• Promovarea dezvoltării unor metode alternative de evaluare a pericolelor pe carele prezintă substanţele;

• Creşterea transparenţei;• Promovarea interzicerii testelor pe animale;• Integrarea cu aspectele internaţionale;• Conformarea UE cu obligaţiile internaţionale impuse de Organizaţia Mondială a

Comerţului;

Pentru anul 2009 s-a întocmit inventarul operatorilor economici care produc/ importă /utilizează substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole, în conformitate cuprevederile Regulamentului REACH. Astfel, în judeţul Buzău, în anul 2009, nu există niciun importator şi niciun producător de substanţe ca atare. Situaţia cantităţilor utilizatede substanţe ca atare sau în amestecuri şi a cantităţilor de amestecuri importaterespectiv produse este prezentată în tabelul 8.9.1:

8.9.1. Situaţia substanţelor ca atare şi în amestecuri în anul 2009

Cantităţ

i de substanţe

ca atare (tone)Cantit

ăţi de amestecuri (tone)

Judeţ

utilizate în stoc la31.12.2009 importate utilizate produse în stoc la

31.12.2009 Buzău 2786,9553 220,0215 15589,8265 285734,5385 29365,5 8492,4278

Prin utilizarea substanţelor ca atare sau în amestecuri, respectiv producerea deamestecuri şi/sau articole au rezultat deşeuri, situaţia gestionării acestora fiind prezentate în tabele 8.9.2 şi 8.9.3:



183

8.9.2. Situaţia gestionării deşeurilor de la utilizarea substanţelor ca atare în anul2009

JudeţulCantităţigenerate

(tone)

Cantităţieliminate

(tone)

Cantităţireciclate

(tone)

Cantităţiregenerate

(tone)

Stoc la31.12.2009

(tone)Buzău 157,71 118,783 34,554 0 6,003

8.9.3. Situaţia gestionării deşeurilor rezultate de la utilizarea substanţelor în

amestecuri în anul 2009

JudeţulCantităţigenerate

(tone)

Cantităţieliminate

(tone)

Cantităţireciclate

(tone)

Cantităţiregenerate

(tone)

Stoc la31.12.2009

(tone)Buzău 15602,79 3300,835 11280,891 0 1416,69



184

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

Mediul înconjurător conţine surse naturale de radiaţii, existente de miliarde de ani peplaneta Pământ; acestora, omul le-a adăugat în ultimii aproape o sută de ani şi pe celeartificiale create de el. Scopurile supravegherii radioactivităţii sunt:

- cunoaşterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe Pământ şi într-o bună măsură determinant al evoluţiei vieţii;

- evaluarea expunerii omului la radiaţii şi, după caz, luarea de măsuri de radioprotecţie;- stabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în refacerea ecologică a zonelor cu radioactivitatecrescută ca urmare a acţiunilor umane.

9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face partedin sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrulMinisterului Mediului.

Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/22 decembrie 2005 şi a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului Apelor şi ProtecţieiMediului.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemuluinaţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectăriiprevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilorM.M.P. privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unorevenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

La nivelul anului 2009, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrulAgenţiilor pentru Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul AgentieiNationale pentru Protectia Mediului, Bucureşti.

Staţia de Radioactivitatea Mediului Buzău efectuează în prezent măsurători deradioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii aleradioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite înaer.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Buzău derulează un program standard desupraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltărişi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilornivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şiprocedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazulsesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Situaţia radioactivităţii mediului pentru judeţul Buzău rezultă din măsurătorile betaglobale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţiiatmosferice, ape, sol si vegetaţie.

În anul 2009 s-a efectuat un număr de 8454 analize beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediumonitorizat este prezentată în graficul următor:



185

Fig.9.2.1. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat

9.2.1. Radioactivitatea aerului

Radioactivitatea naturală a mediului înconjurător este sursa majoră de iradiere(internă şi externă) a organismului uman. Radioactivitatea naturală este determinată deprezenţa în aer, apă, sol, vegetaţie, organisme animale a substanţelor radioactive deorigine terestră, existente în mod natural din cele mai vechi timpuri, la care se adaugă radiaţia cosmică.

Radioactivitatea atmosferei este dată, în perioade normale de timp, în principal dedescendenţii gazelor radioactive Radon şi Toron. În atmosferă, Radonul şi Toronul (gazenobile) suferă procesul de dezintegrare radioactivă, dând naştere descendenţilor de viaţă scurtă sau de viaţă lungă. În momentul formării, aceşti descendenţi sunt ionizaţi pozitiv şipot forma complexe care se pot ataşa de particulele de aerosoli.

Atât din cauza pericolului reprezentat de un accident nuclear, cât şi datorită impactului psihologic deosebit asupra populaţiei, este esenţial ca aceste variaţii naturalesă se cunoască şi să poată fi deosebite de creşteri ale radioactivităţii rezultate dineventuale accidente.

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Una din procedurile de determinare a radioactivităţii naturale a atmosferei constă înaspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea beta globală a radioactivităţiifiltrelor la diferite intervale de timp.

În anul 2009 s-au măsurat 730 de probe de aerosoli (2 aspiraţii pe zi) în 3 etape: la3 minute, la 1 zi şi la 5 zile de la prelevarea probei. S-au efectuat 365 de aspiraţii înintervalul (2-7) şi 365 de aspiraţii în intervalul (8-13).

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică aerosolilor atmosferici (50 Bq/m3) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelulanului 2009 şi comparativ pentru perioada 2005-2009.

Depuneriatmosferice

8.6%

Sol0.4%

Vegetaţie

0.4%

Ape

17.2%

Aerosoli25.9%

Debit doză gamma47.5%



186

AEROSOLI ATMOSFERICI-Activitatea specifică betaglobală[Bq/m3]

05

1015202530354045

50

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

luna

A c t i v i t a t e a s p e c i f i c

ă

[ B q / m 3 ]

Aer im Limita de avertizare

Fig. 9.2.1.1.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru aerosoli atmosferici(valori imediate), comparativ cu limita de avertizare în 2009

Maxima anuală pentru măsurătorile imediate ale aerosolilor atmosferici s-a înregistrat în data de 16.01.2009 şi în data de 23.11.2009, cu valoarea de 9,5 Bq/m3.Toate valorile au fost sub 10 Bq/m3, care este valoarea limitei de atenţie.

Comparativ, în perioada 2005-2009, valorile activităţii specifice beta globale medii pentruaerosolii atmosferici au evoluat astfel:

AEROSOLI ATMOSFERICI Activitatea specifică beta globală (Bq/mc)

05

10

1520253035404550

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a s p e c i f i c a ( B q / m c )

activitatea beta globala

limită de avertizare

Fig. 9.2.1.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru aerosoliatmosferici (valori imediate), comparativ în perioada 2005-2009



187

Activitatea specifică beta globală a aerosolilor atmosferici (valori după 5 zile) avariat între 2,6±0,86 – 12,3±1,39 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 2,4±0,81 – 21,5±1,72 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Mediile anuale au fost de 4,13 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi de 3,29 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Maxima anuală s-a înregistrat în luna martie 2009 şi a avut valoarea de21,5±1,72 mBq/m3, în intervalul de aspiraţie (8-13).

În general, numărul de valori semnificative a fost mic. S-au înregistrat în total 82 devalori semnificative, reprezentând 11,23 % din numărul total de valori măsurate. Seobservă că valorile înregistrate nu au atins limita de atenţie pentru nici un interval de

aspiraţie.Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 8 – 33,8 %.Concentraţiile descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn 222) şi Toron (Tn) sunt

calculate prin măsurarea beta globală a filtrelor la 20(25) ore de la încetarea aspiraţiei.Pentru Radon valorile au variat între 439,2 ± 61,18 – 29084,6 ± 1571,7 mBq/m3

(aspiraţia 2-7) şi 183,8 ± 20,66 – 23011,3 ± 1438,14 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Mediileanuale au fost de 9343,6 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 4423,7 mBq/m3 (aspiraţia 8-13).Valoarea maximă a fost de 29084,6 ± 1571,7 mBq/m3 şi s-a înregistrat în intervalul deaspiraţie (2-7). Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 5,2-28,4 %.

Pentru Toron valorile au variat între 15,9±3,43 – 903,9±46,99 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 9,2±2,36 – 751,3±38,99 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Media anuală a fost de 224,9mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 102,05 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Valoarea maximă anuală a fost

de 903,9±46,99 mBq/m3 şi s-a înregistrat în intervalul de aspiraţie (2-7). Intervalul devariaţie al erorilor relative a fost de 5,2-25,7 %.

9.2.1.2. Debitul dozei gamma în aer

Debitul dozei gamma absorbite în aer a fost determinat prin măsurări cu ajutoruldebitmetrului de doză absorbită gamma, TIEX 2, la intervale de 60 de minute.

Valorile înregistrate s-au încadrat în intervalul 0,057 – 0,115 µGy/h. Valoarea medieanuală a fost de 0,072 µGy/h, iar maxima anuală a fost de 0,115 µGy/h, în data de01.01.2009.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 µGy/h.

Numărul total de măsurători al debitului de doză gamma externă pe parcursulanului 2009 a fost de 4015.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorilemedii de doză gamma înregistrate în anul 2009.

Fig. 9.2.1.2.1. Valorile debitului de doză gamma externă pe anul 2009

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

0,09

D e

b i t d o z a g

a m m a

[ u G y / h

]

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

luna

Valoarea debitului de doza gamma externă pe anul 2009

Doză gamma- Val min detectabile Doză gamma - Valori medii



188

Comparativ, în perioada 2005-2009, valorile debitului de doză gamma externă au evoluat :

Fig. 9.2.1.2.2. Valorile medii anuale ale debitului de doză gamma, comparativ

pentru anii 2005-2009

În anul 2009 debitul dozei gamma a fost măsurat şi de staţia automată demăsurare doză gamma,cu ajutorul unui debitmetru pentru echivalent de doză pentruradiaţii gamma şi X, tip SMU-01S.

Pe tot parcursul anului, la staţia automată, nu s-a înregistrat nici o depăşire anivelului limitei de atenţionare de 0,250 µGy/h.

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de 24 ore. Pentru fiecare probă s-au efectuat 2măsurători: o măsurătoare imediată şi o măsurătoare la 5 zile de la data colectării.

La măsurătorile imediate, valorile au variat între 0,3 – 96,0 Bq/m2 /zi, maxima de96,0 Bq/m2 /zi înregistrându-se în data de 27.06.2009, când volumul precipitaţiilor căzute înperioada colectării a fost mare. Media anuală a fost de 1,69 Bq/m2 /zi.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorilemedii ale depunerilor atmosferice imediate înregistrate în anul 2009.

0,0660,067 0,068

0,07 0,072

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

D e b i t d o z a g a m m a

( u G y / h )

2005 2006 2007 2008 2009

Valorile debitului de doză gamma externă

pentru anii 2005-2009



189

00 ,5

11 ,52

2 ,53

3 ,54

4 ,55

5 ,56

6 ,57

A c t i v i t a t e a b e t a g l o b a l ă

[ B q / m 2 / z i ]

I a n F e b M a r t A p r M a i I u n I u l A u g S ep t O c t N o v D e c

l u n a

D E P U N E R I A T M O S F E R I C E - A c t iv i ta t ea b e ta g lo b a lă [ B q / m2 /z i]

L I M I T A D E A V E R T I Z A R E - 1 0 0 0 B q / m2 /z i

D e p im - V a l m i n d et e ct a b il e D e p im - A c ti vi ta t i m e d i i

Fig.9.2.1.3.1 Valorile depunerilor atmosferice imediate pe anul 2009

Limita de avertizare în cazul depunerilor atmosferice (măsuratori imediate) este de1000 Bq/m2 /zi.

Comparativ, în perioada 2005-2009, valorile activităţii beta globale pentru depuneriatmosferice au evoluat astfel:

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala (Bq/mp/zi)

00,20,40,60,81

1,21,4

1,61,8

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a b e t a g l o b a l a

( B q / m p / z i )

activitatea beta globala medie

Fig. 9.2.1.3.2 Valorile medii anuale ale depunerilor atmosferice, comparativ pentru

anii 2005-2009

Pentru măsurătorile efectuate la 5 zile de la data colectării, valorile au fost cuprinse între 0,2 ± 0,1 – 11,7± 0,8 Bq/m2zi. Valoarea maximă de 11,7 ± 0,8 Bq/m2zi a fost înregistrată pentru proba colectată în data de 28.06.2009, când volumul precipitaţiilor afost, de asemenea mare. Valoarea medie anuală a fost de 0,92 Bq/m2 /zi.

Numărul valorilor semnificative a fost de 35, care raportat la numărul total de probemăsurate, reprezintă un procent de 9,58 %. Intervalul de variaţie al erorilor relative a fostde 7,2 - 35 %.



190

Radioactivitatea beta globală în probele de depuneri atmosferice totale prelevate încursul anului 2009 s-a situat sub valoarea limitei de atenţie, atât la măsurătorile imediate,cât şi la măsurătorile întârziate.

9.2.2. Radioactivitatea apelor

Staţia de radioactivitate Buzău determină zilnic radioactivitatea beta globală aprobelor de apă potabilă, apă brută de suprafaţă prelevată din râul Buzău (punct

Mărăcineni) şi apă brută de adâncime prelevată din forajul Crâng.Probele de apă potabilă se colectează zilnic (1l/zi) din reţeaua oraşului Buzău,după ce s-a lăsat apa să curgă timp de 10 minute. Au fost prelevate în total 365 probepentru care s-au efectuat măsurători imediate.

Valorile măsurate au variat între 99,0 – 938,3 Bq/m3, maxima înregistrându-se pe19.12.2009. Media anuală a fost de 152,25 Bq/m3, iar numărul de valori semnificative afost de 142, ceea ce reprezintă 38,90 % din numărul total de probe măsurate.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei potabile (5000 Bq/mc), valorile medii lunare ale masurătorilor imediate la nivelulanului 2009 şi comparativ pentru perioada 2005-2009.

Activitatea beta globală a apei potabile

0500

100015002000250030003500400045005000


luna

A

c t i v i t a t e a b e t a g l o b a l ă

[ B q / m 3 ]

Apa potabilă im Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa potabilă, comparativcu limita de avertizare în 2009

Pentru perioada 2005-2009, evoluţia valorilor activităţii beta globale măsurate

pentru apa potabilă a fost următoarea:



191

APA POTABILĂ- Activitatea beta globalămedie (Bq/mc)

0500

100015002000250030003500400045005000

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a

b e t a g l o b a l ă

( B q

/ m c ) activitatea beta globala

medie anuala

limita de avertizare

Fig. 9.2.2.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa potabilă,

comparativ în perioada 2005-2009

În anul 2009 s-au făcut recoltări zilnice de apă brută de adâncime provenind de laforajul din zona Crâng a oraşului Buzău. Măsurătorile pentru apa de adâncime au fostnumai măsurători imediate.

Valorile măsurate au variat în intervalul 88,8 – 483,3 Bq/m3, maxima de 483,3Bq/m3 a fost înregistrată în data de 16.10.2009. Media anuală a fost de 146,9 Bq/m3, iarnumărul de valori semnificative a fost de 99, ceea ce reprezintă 27,12 % din numărul totalde probe măsurate.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei de adâncime (5000 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelulanului 2009 şi comparativ pentru perioada 2005-2009.

Se menţionează că la nivelul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei deavertizare pentru acest factor de mediu.

Activitatea beta globală a apei de foraj Buzău

0500

100015002000250030003500400045005000

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

luna


[ B q / m c ]

Apa foraj Buzau im

Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.3. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa de adâncime forajBuzău, comparativ cu limita de avertizare în 2009



192

În perioada 2005-2009, valorile activităţii medii beta globale pentru apa deadâncime foraj Buzău au evoluat astfel:

FORAJ BUZĂU- Activitate beta globală medie (Bq/mc)

0500

100015002000250030003500400045005000

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a b e t a g l o b

a l ă

( B q / m c ) activitatea beta globala

medie anuala


Fig. 9.2.2.4. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa de adâncimeforaj Buzău, comparativ în perioada 2005-2009

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

În cursul anului 2009 a fost urmărită radioactivitatea cursului de apă Buzău cufrecvenţă zilnică.

Au fost prelevate în total 365 probe pentru care s-au efectuat măsurători imediate şimăsurători întârziate (la 5 zile de la prelevarea probei).

Pentru măsurătorile imediate, valorile înregistrate s-au situat în intervalul 95,1-624,0 Bq/m3, maxima înregistrându-se în data de 05.11.2009.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică

apei brute (5000 Bq/m3) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului2009 şi comparativ pentru perioada 2005-2009.

Activitatea beta globală a apei brute - Râul Buzău 2009

0500

1000

15002000

25003000

3500

400045005000


luna


[

B q / m 3 ]

Apa bruta im Limita de avertizare



193

Fig. 9.2.2.1.1 Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa brută Buzău (valoriimediate), comparativ cu limita de avertizare în 2009

În perioada 2005-2009, valorile activităţii medii beta globale pentru apa râuluiBuzău, au evoluat astfel:

APĂ BRUTĂ RÂU BUZĂU- Activitate beta globală medie (Bq/mc)

0

2000

4000

6000

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a b e t a

g l o b a l a ( B q / m c

)

activitatea beta globalamedie


Fig. 9.2.2.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa râuluiBuzău (valori imediate), comparativ în perioada 2005-2009

Pentru măsurătorile după 5 zile, valorile au variat între 56,5 ± 16,63 – 224,5 ± 30,27 Bq/m3, media anuală fiind de 94,05 Bq/m3.

Valoarea maximă anuală a fost de 224,5 ± 30,27 Bq/m3 şi s-a înregistrat pentruproba colectată în data de 05.07.2009. Numărul de valori semnificative a fost de 21, careraportat la numărul total de probe măsurate (365), reprezintă 5,75 %.

Intervalul de variaţie al erorilor relative asociate fiecărui rezultat individual a fost de13,5 – 34,7 %.

9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării

Nu este cazul.

9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre

Nu este cazul.

9.2.3. Radioactivitatea solului

Gradul de contaminare radioactivă a solului furnizează date de referinţă pentrunivelul de contaminare a culturilor, a vegetaţiei în general, verigă importantă a lanţuluialimentar.

Probele de sol necultivat s-au prelevat săptămânal în ziua de vineri, în perioada 1aprilie – 31 octombrie 2009 din perimetrul amplasamentului SSRM.

S-a prelucrat şi măsurat beta global 1 g de sol pentru fiecare probă. Au fostprelevate 29 probe de sol, măsurarea lor făcându-se la 5 zile de la colectare.

Valorile înregistrate au fost de 216,2 ± 30,35 – 439,1 ± 39,34 Bq/kg, cu maxima de439,1 ± 39,34 Bq/kg pentru proba colectată în data de 03.04.2009. Valoarea medie anuală a fost de 331,4 Bq/kg.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorilemedii ale solului înregistrate în anul 2009.



194

0

100

200

300

400

500

A c t i v i t a t e a b e

t a g l o b a l ă

[ B q / k

g ]


luna

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globală [Bq/kg]

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.3.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru sol pe anul 2009

În perioada 2005-2009, valorile activităţii medii beta globale pentru solul necultivat,au evoluat astfel:

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globala (Bq/kg)

0

100

200

300

400

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a b e t a g

l o b a l a

( B q / k g )


Fig.9.2.3.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru solul necultivat,comparativ în perioada 2005-2009

Toate cele 29 de măsurători au înregistrat valori semnificative, intervalul de variaţieal erorilor relative fiind de 9,0 – 14,0 %.



195

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Prin vegetaţie se înţelege vegetaţie spontană, plante furajere, produse vegetale(legume, fructe). La Staţia de radioactivitate Buzău se determină radioactivitatea betaglobală a probelor de vegetaţie spontană.Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2009 din perimetrulamplasamentului SSRM Buzău, cu o frecvenţă săptămânală în perioada 1 aprilie-31

octombrie 2009. Au fost prelevate 30 de probe, care au fost prelucrate şi măsurate betaglobal, măsurarea făcându-se la 5 zile de la data colectării.Valorile măsurate au fost cuprinse în intervalul 123,4±15,39 – 591,4±37,02 Bq/kg.

Media anuală a fost de 371,17 Bq/kg, iar maxima anuală de 591,4±37,02 Bq/kg a fost înregistrată pentru proba prelevată în data de 23.04.2009.

Toate cele 30 de măsurători efectuate în cursul anului 2009 au înregistrat valorisemnificative, intervalul de variaţie al erorilor relative fiind 6,3 – 12,5 %.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorilemedii ale vegetaţiei spontane înregistrate în anul 2009.

0

100

200

300

400

500

600


[ B q / k g ]


luna

VEGETAŢIA SPONTANĂ- Activitatea beta globală [Bq/kg]

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.4.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru vegetaţia spontană pe anul 2009

În perioada 2005-2009, valorile activităţ

ii medii beta globale pentru vegetaţia

spontană, au evoluat astfel:



196

VEGETAŢIA SPONTANĂ - Activitatea beta globala (Bq/kg)

0

100

200

300

400

2005 2006 2007 2008 2009

anul

A c t i v i t a t e a

b e t a g l o b a l a

( B q / k g )


Fig.9.2.4.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru vegetaţiaspontană, comparativ în perioada 2005-2009

Concluzii:

În anul 2009 s-au efectuat măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţifactorii de mediu ( aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă potabilă, apă râu Buzău,apă foraj Buzău, sol şi vegetaţie), calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radonşi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

Valorile măsurate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

Comparativ cu anul 2008, valorile măsurate au fost apropiate ca ordin de mărime.

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul naturalmodificat antropic

9.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Nu este cazul.

9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Nu este cazul.

9.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului.

9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Nu este cazul.

9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui

Nu este cazul.



197

9.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN-FCN Piteşti

Nu este cazul.

9.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele

Nu este cazul.



198

CAPITOLUL 10. Mediul urban

10.1. Aşezările urbane

10.1.1. Amenajarea teritorială

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea, la nivelul întregului judeţ,a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local

pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului. În acest contexts-au elaborat Planurile de Urbanism General care armonizate cu Planul Urban deManagement de Mediu fac posibilă şi creativă adaptarea la necesitatea rezolvării prezenteşi viitoare a nevoilor fiecărui oraş.

10.1.1.1. Procesul de urbanizare

Urbanizarea privită ca un proces continuu, dinamic este o activitate operaţională, prindetalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor;normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şigabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajările şi plantaţiile.

Zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative,ştiinţifice,de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externecomplexe.Datele furnizate de DIRECŢIA JUDEŢEANA DE STATISTICĂ BUZĂU sunt la nivelulanului 2008.

Numărul de locuitori din mediul urban (locuitori la finele fiecărui an) din judeţul Buzăupopulaţia stabilă, este prezentat în tabelul 10.1.1.1.1.2003 2004 2005 2006 2007 2008198256 205217 204510 203107 200365 198721Tabelul 10.1.1.1.1 Numărul de locuitori din mediul urban

Populaţia stabilă totală a judeţului Buzău (locuitori la finele fiecărui an) este prezentată întabelul 10.1.1.1.2.2003 2004 2005 2006 2007 2008497172 495325 492787 489784 486445 483988Tabelul 10.1.1.1.2 Populaţia totală a judeţului Buzău

Indicatorul URBANIZAREA este exprimat prin raportul dintre numărul de locuitori dinmediul urban şi populaţia totală a judeţului şi se exprimă prin procente (%).

Indicatorul URBANIZARE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.3 Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008

IndicatorulUrbanizare 0,39 0,41 0,41 0,41 0,41 0,41

Unitatea

demăsură (%)

Tabelul 10.1.1.1.3 Indicatorul Urbanizare

Suprafaţa totală a judeţului (km2) şi lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Buzău(km) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.1.4 Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008Suprafaţa totală judeţ - km² 6103 6103 6103 6103 6103 6103



199

Lungimea totală drumuri publicejudeţ - km

2646 2638 2646 2646 2646 2644

Tabelul 10.1.1.1.4 Suprafaţa totală a judeţului şi lungimea totală a drumurilor publice

Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE se calculează raportând lungimea totală adrumurilor publice din judeţul Buzău la suprafaţa totală a judeţului.Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.5

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008IndicatorulDensitateadrumurilorurbane

43,35 43,22 43,35 43,35 43,35 43,32

Unitatea demăsură km/100km2

Tabelul 10.1.1.1.5 Indicatorul Densitatea drumurilor urbane

10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale

În anul 2009 în municipiul BUZĂU, s-a continuat constructia Cartierului rezidenţial Orizont însuprafaţăde 25 ha, cu dotări individuale grădiniţă, şcoală, biserică.În anul 2009, în municipiul RÂMNICU SĂRAT, s-a continuat construcţia noului cartier –

Bariera Focşani în suprafaţă de 45,9 ha.În anul 2009, în oraşul POGOANELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale.În anul 2009, în oraşul PATÂRLAGELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şiindustriale. În anul 2009, în oraşul NEHOIU, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale

10.1.1.3. Concentrările urbane

În tabelul 10.1.1.3.1 sunt prezentate suprafeţele oraşelor din judeţul Buzău, numărul delocuitori, precum şi densitatea populaţiei în aceste localităţi.

Judeţul/Total Regiune

Zona urbană

(ha) Intravilan (ha)

% zona urbană

din suprafaţa judeţului

Densitatea

populaţiei în zonaurbană (loc/km2)Mun. Buzău 8128 4557,45 1,33 1718Mun. Rîmnicu Sarat 920,91 920,91 0,15 920Oraşul Nehoiu 1180,50 909 0,18 496,5Oraşul Patârlagele 300 195 0,13 8,3Oraşul Patârlagele cusatele componente

8045 585 0,7 1,03

Oraşul Pogoanele 526,25 983,28 0,09 557Tabelul 10.1.1.3.1 Concentrările urbane



200

10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului în anul 2008 este prezentată în tabelul 10.1.1.4.1

Suprafeţe spaţii verzi cu acces public nelimitat(ha)

Suprafeţe spaţiiverzi cu acceslimitat (ha)

Municipiu/

oraş

S c u a r

G r ă d i n ă

p u b

l i c ă

P a r c

P a r c s p o r t i v

S p a ţ i i

v e r z

i

c u

c a r a c t e r u u t i l i t a r

A l i n i a m e n t e

T e r e n u r i

l i b e r e

n e p r o d u c t i v e

A f e r e n t e

d o

t ă r i l o r

p u b l i c e

B a z e

s a u p

a r c u r i

s p o r t i v e

S e r e , p e p i n i e r e

Suprafaţaspa

ţiu verde

mp/locuitor

Mun. Buzău 0,98 2,66 22,82 1,1 - 8,2145 - - 1,87 76 12,9

Mun.RâmnicuSărat

1,0 - 10,6 0,7 8,1 9,0 29,1 0,6 7,5 0,5 21,3

OraşulNehoiu

0,5 - - - 19,23 - - - - - 15,15

OraşulPătârlagele

1,8 - - - 3,8 0,5 - - - - 15

OraşulPogoanele

- 0,51 - - - 8 - 0,15 1,6 - 2,96

Tabelul 10.1.1.4.1 Situaţia spaţiilor verzi

Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban (ha) şi suprafaţa totală a mediului urban din

cadrul judeţului Buzău (km2

) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.4.2 Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008Suprafaţa totală amediului urban

37057 45102 45102 45102 45103 45102

Suprafaţa totală aspaţiilor verzi din mediulurban

180 182 182 182 214 251

Tabelul 10.1.1.4.2 Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban şi suprafaţa totală a mediului urban

Indicatorul SPAŢII VERZI ÎN MEDIUL URBAN prezintă procentul de spaţii verzi existente în mediul urban şi se calculează prin raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa

totală a mediului urban. Indicatorul Spaţii verzi în mediul urban este prezentat în tabelul 10.1.1.4.3Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008IndicatorulSpaţii verzi în mediulurban

0,0049 0,004 0,004 0,005 0,0047 0,0055

Unitateademăsură %

Tabelul 10.1.1.4.3 Indicatorul Spaţii verzi



201

10.2. ZGOMOT

Unul dintre elementele de importanţă majoră pentru derularea normală a activităţilorumane pe timp de zi, seară şi noapte este disconfortul acustic definit de menţinereanivelului de zgomot în parametrii recomandaţi.Datorită ritmului alert de desfăşurare a actvităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre ceimai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţileumane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul din “efectele secundare” negative ale

civilizaţiei.Tendinţa de formare de aglomerări urbane de mari dimensiuni are drept consecinţă mărirea numărului de surse de zgomot, fenomen care se accentuează mai ales în zoneleadiacente arterelor de circulaţie şi activităţilor industriale.Sursele principale de zgomot în mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian şiactivităţiile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor.Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare(pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi derecreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte înaer liber, maniferstări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomotspecifice vieţii de zi cu zi a unei societăţi umane.Pentru perioada de noapte, se estimează că mai mult de 30% din populaţie este expusă la

niveluri ce depăşesc 55 dB (A) şi care perturbă somnul.Dezvoltarea tehnologică, creşterea reţelelor de trafic, aeroporturile vor amplifica încontinuare problemele legate de zgomot, generate de activităţile specifice acestora, dacă nu se iau măsuri de planificare şi de prevenire a acestui fenomen.Pentru oprirea acestei tendinţe s-au adoptat măsuri legislative de diminuare a nivelurilorde zgomot prin acţiuni “la sursă”, asupra elementelor generatoare de zgomot, cât şi “lareceptor”, asupra elementelor ce trebuie protejate faţă de zgomot (locuinţe, spitale, şcoli,locuri de odihnă, parcuri etc.).În domeniul zgomotului, Comunitatea Europeană a elaborat Directiva 2002/49/EC aParlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la evaluarea şigestionarea zgomotului ambiant, care a fost transpusă prin H.G. nr. 321/2005 privindevaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată.Sursele de zgomot sunt clasificate în surse fixe, (zonele rezidenţiale, industriale, deconstrucţii şi demolare) şi surse mobile (date de reţeaua de transport urban de suprafaţă şiaeroporturi).În cazul circulaţiei rutiere zgomotul este determinat de: sistemul de propulsie, transmisiilemecanice şi contactul pneu-cale de rulare.Factorii care influenţează nivelul de zgomot sunt: factorii de emisie, textura suprafeţei derulare, factorii de propagare (distanţa faţă de sursa de zgomot) şi factorii meteorologici.Zgomotul produs de traficul feroviar, nu afectează întreaga populaţie a oraşelor,traficul este concentrat pe anumite direcţii şi zone, iar zgomotul se propagă înlungul axei căii ferate.O componentă cu efect perturbator este pe moment, transportul cu tramvaiul.

Schimbarea progresivă a parcului de tramvaie în exploatare, a calităţii şinelor, voraduce un efect benefic transportului urban, de suprafaţă, acest mijloc avândcirculaţie fluentă, fiind bine perceput de populaţie ca nepoluant, rapid şi sigur.Traficul aerian generează poluare fonică prin derularea ciclului de decolare-aterizare, afectând astfel populaţia care locuieşte în imediata vecinătate aaeroporturilor.



202

10.2.1 Hărţi strategice de zgomot

Principalele avantaje pe care le oferă hărţile strategice de zgomot în mediul urban,diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt:

• dezvoltarea de noi zone rezidenţiale;• informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin

panouri locale, publicaţii periodice, paginile oficiale web etc.);• conservarea zonelor liniştite (zonă delimitată de către autorităţile competente, care

nu este expusă unei valori a indicatorului Lzsn sau a vreunui alt indicator de zgomot,mai mare decât valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot), ţinândcont de datele oferite de harta de zgomot;

• stabilirea zonelor unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limită precum şisimularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate,alegându-se măsurile cele mai eficiente din punct de vedere tehnic şi economicpentru realizarea planurilor de acţiune.

Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată,pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficulrutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privindprevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi.Până la sfârşitul anului 2008 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice dezgomot pentru aglomerările Bucureşti, Craiova, Galaţi, Cluj – Napoca, Timişoara, Braşov,Iaşi; parte din aglomerarea formată din Ploieşti, Brazi, Bărcăneşti şi Blejoi (Ploiesti si Brazi);drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an; căileferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an.Sunt prezentate hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările: Craiova, Bucureşti,Galaţi, Cluj Napoca, Timişoara şi pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti.Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la dispoziţiaagenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009

APM Buzău a monitorizat nivelul de zgomot în anul 2009 în 4 puncte din municipiulBuzău: Buzău Nord, Complex OMI EXPO, zona Buzău Est şi intersecţia E85 cu DN10, într-un punct în municipiul Râmnicu Sărat – Scoala Ajutătoare, un punct în oraşul Nehoiuşi un punct în Oraşul Pătârlagele. În aceste puncte s-au înregistrat depăşiri ale limiteimaxime admise care s-au datorat traficului foarte intens din aceste zoneAPM Buzău a efectuat şi analize conta cost, la limita incintei societăţii, lasolicitarea diverşilor agenţi economici.Situaţia măsurătorilor de zgomot pentru anul 2009 efectuate de APM Buzău esteprezentată în Tabelul 10.2.2.1Tipmasurătoarezgomot

Numărmăsurători

Maximamăsurată (dB)

Depăşiri%

Indicatorutilizat

Determinări în urmasesizărilor%

Sesizărirezolvate%

Pieţe , spaţiicomerciale ,restaurante înaer liber

- - - - - -

Incinte de şcolişi creşe ,grădiniţe ,spaţii de joacă pentru copii

- - - - - -



203

Parcuri, zonede recreere şiodihnă

- - - - - -

Incintaindustrială

- - - - - -

Zone feroviare - - - - - -Aeroporturi - - - - - -Parcaje auto - - - - - -

Stadioane ,cinematografe în aer liber

- - - - - -

Trafic 77 96,6 42,85 Lech Altele- zonelocuibile

- - - - - -

La solicitareaag. economici

7 80,5 0 Lech - -

Total 84 96,6 39,29 Lech - -Tabelul 10.2.2.1 Situaţia măsurătorilor de zgomot pentru anul 2009 efectuate de APMBuzău

Situaţia măsurătorilor de zgomot pentru anul 2009 efectuate de APM Buzău pentruregiunea de Sud Est este prezentată in Tabelul nr. 10.2.2.2

Regiunea Numărmăsurători

Maximamăsurată (dB)

Depăşiri%

Indicatorutilizat

Determinări în urmasesizărilor%

Sesizărirezolvate%

APM Buzău 84 96,6 36,8 Lech - -Tabelul nr. 10.2.2.2 Situaţia măsurătorilor de zgomot pentru anul 2009 efectuate deAPM Buzău pentru regiunea de Sud Est

10.3. Mediu şi sănătate

10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei în mediul urban au foststudiate prin monitorizarea calităţii aerului în relaţie cu morbiditatea ce ar putea fi atribuită acestui factor de mediu în Municipiile Buzău si Rm. Sărat. Această activitate s-a realizat în anul 2009 prin prelevarea de probe analizate lunar prin metoda pulberilor-sedimentabile, astfel:

• 180 probe au fost analizate chimic din cele 15 puncte pilot ale municipiuluiBuzău şi Rm. Sărat şi nu s-au înregistrat rezultate necorespunzătoare.Nu s-au înregistrat depaşiri ale C.M.A.

10.3.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Procentul foarte mare de analize necorespunzătoare se datorează faptului că aprovizionarea cu apă de băut se face din fântâni ca sursă permanentă sau alternativă pentru un procent de 47% din totalul populaţiei judeţului, iar instalaţiile centrale din mediulrural au dotări tehnice deficitare şi personal necalificat pentru exploatarea lor.Probele recoltate din instalaţiile centrale arată un procent de nepotabilitate de6,77%chimicşi 9,43%microbiologic,valoare datorată dotărilor deficitare existente la instalaţiile centraledin mediul rural.Instalaţiile de apă locale (fântânile) folosite ca surse permanente şi alternative deaprovizionare cu apă de băut au înregistrat procentele următoare de nepotabilitate:

• la examenul chimic 67,75%;



204

• la examenul bacteriologic – 60,06%Aceste valori sunt relevante pentru a susţine din nou necesitatea înlocuirii surselor localede aprovizionare cu apă de băut care nu pot asigura condiţii igienice de extragere a apei,cu instalaţii centrale .Localităţile unde au apărut intoxicaţii cu nitriţi generate de apa de fântână în anul 2009 aufost : Racoviţeni , Săpoca (satul Măteşti ), Cernăteşti , Beceni , Buda , Vadu Paşii (satulStănceşti ), Ruşeţu , Stâlpu , Poşta Câlnău (satul Sudiţi ), Pogoanele (satul Căldărăşti ).S-au înregistrat trei decese prin intoxicaţie cu nitriţi în Judeţul Buzău în anul 2009 .

10.3.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Interdependenţa dintre protecţia sănătăţii populaţiei şi protecţia mediului este de mult timprecunoscută, drept pentru care managementul deşeurilor a apărut ca fiind extrem denecesar pentru asigurarea unui climat de viaţă sănătos.Politicile şi strategiile privind protecţia mediului se întrepătrund cu toate politicile şistrategiile sectoriale şi presupun nu numai folosirea raţională a resurselor, dar şi corelareaactivităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare a factorilornaturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante, echiparea instalaţiilortehnologice şi a mijloacelor de transport cu dispozitive şi instalaţii de reţinere a poluanţilorşi de reducere a poluării, minimizarea producerii de deşeuri, recuperarea şi valorificarea

optimă a substanţelor reziduale utilizabile etc.În ciuda conştientizării crescânde a problemelor legate de mediu, oamenii încă nu suntdestul de informaţi despre ce trebuie făcut pentru a reduce impactul pe care îl au deşeurileasupra mediului înconjurător.Gestionarea deşeurilor implică identificarea, colectarea şi tratarea respectiv depozitareaacestora. Provenienţa, respectiv conţinutul acestor deşeuri, poate fi un mare risc pentrupopulaţie, motiv pentru care se acordă o grijă deosebită acestui sector.Din păcate, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele dedeşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentrumediu şi sănătatea publică.Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale şiindustriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compozitei biocenozelor pe terenurile

învecinate.

În general, impactul asupra mediului şi implicit asupra sănătăţii populaţiei este datorat:

- poluării aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt (în zonadepozitelor neconforme, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperireaperiodică cu straturi de materiale inerte);

- poluării cu substanţe organice şi suspensii a apelor de suprafaţă (datorită scurgerilor deape pluviale de pe versanţii depozitelor care nu au rigole perimetrale);- poluării cu nitraţi, nitriţi, substanţe organice şi alte elemente poluante a apelor subterane(datorită exfiltraţiilor din depozitele neimpermeabilizate);- influenţarea negativă a calităţii solului şi subsolului de pe terenurile ocupate cu deşeuri şilimitrofe depozitelor de deşeuri.Deşi şi în judeţul Buzău, există depozite neconforme de deşeuri menajere şi industriale,datorită condiţiilor locale (amplasarea în raport cu zonele locuite, existenţa unor straturi deimpermeabilizare geologică naturală), a măsurilor de operare impuse prin autorizaţiile defuncţionare emise, a închiderii şi reabilitării tuturor spaţiilor de depozitare din zonele rurale,



205

nici în anul 2009 nu s-au înregistrat probleme de sănătate publică, determinate degestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Agentia de Sănatate Publica Buzău a monitorizat gestionarea deşeurilor periculoase dincele 9 unităţi spitaliceşti ale judeţului prin 216 controale privind cântărirea corectă adeşeurilor, respectarea perioadelor, a depozitării şi a circuitelor de păstrare şi îndepărtare.Se efectuează o gestionare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea spitalelor şicabinetelor medicale pentru a preveni eventualele îmbolnăviri a populaţiei, ele fiind

colectate şi transportate corespunzător cu mijloace de transport autorizate cătrecrematorii.

10.3.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Nu există în derulare un program de monitorizare a zgomotului în mediul urban.

10.4. Obiective şi măsuri

10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului

Pentru poluanţii SO2, NO2, CO, O3, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor limită la Staţia

BZ - 1, obiectivul pentru viitor este de a păstra nivelele atinse în 2009 pentru aceştipoluanţi.Începând cu 01.01.2009, staţia BZ-1 nu mai monitorizează poluantul PM10 şi s-a trecut lamăsurarea atât automat (nefelometric) cât şi gravimetric a poluantului PM2,5.În urma realizării evaluării privind calitatea aerului pe anul 2007 au fost constate depăşiriale poluantului PM10 în următoarele localităţi: Buzău, Vadu-Paşii, Râmnicu Sărat,Podgoria, Topliceni, Grebănu şi Valea Râmnicului. Împreună cu autorităţile locale s-atrecut la iniţierea Programului de îmbunătăţire a calităţii aerului din punctul de vedere alpulberilor în suspensie PM10, program care trebuie să stabilească măsurile care se impunpentru încadrarea zonelor respective în valorile de emisie stabilite prin actele normative învigoare.Pentru benzen obiectivele sunt ca nivelul poluantului să se încadreze sub valoarea limită începând cu data de 1 ianuarie 2010.În anul 2009, la staţia BZ –1, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor de alertă (pentruSO2, NO2) şi ale pragului de informare pentru ozon, ca urmare nu a fost necesară realizarea Planului de gestionare a calităţii aerului pentru municipiul Buzău. Menţionăm că în conformitate cu legislaţia în vigoare există întocmit Planul cadru de gestionare a calităţiiaerului pentru situaţiile în care se depăşesc aceste praguri.În vederea monitorizării calităţii aerului în municipiul Rm.Sărat se vor depune toateeforturile pentru punerea în funcţiune în cursul anului 2010 a staţiei BZ – 2, de tip trafic.

10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei

Obiectivele şi măsurile privind reducerea poluării apei în mediul urban sunt cuprinse încapitolul 4, punctul 10.

10.4.3. Obiective şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor municipale

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore alepracticilor actuale. Implementarea acestor schimbări nu se va putea realiza fără participarea tuturor segmentelor societăţii: autorităţi publice centrale şi locale (mediu,administraţie, sănătate, industrie, finanţe), generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice



206

de stat sau private), asociaţii profesionale şi institute de cercetare şi nu în ultimul rând,societatea civilă (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale).În conformitate cu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, obiectivele degestionare durabilă a deşeurilor urmăresc următoarea ierarhizare a priorităţilor:- prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;- reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu deactivitate generator de deşeuri;

- valorificarea – prin refolosire (reutilizare), reciclare materială şi recuperare energetică;- eliminarea finală – prin depozitare.Instrumentele utilizate pentru realizarea obiectivelor strategice sunt:

Instrumente de reglementare a activităţilor de gestionare a deşeurilor: - acte de reglementare a impactului asupra mediului;- acte de reglementare a activităţilor de recuperare materială şi energetică;- acte de reglementare vizând responsabilităţile generatorilor de deşeuri;- acte de reglementare vizând responsabilităţile autorităţilor publice şi relaţiile ce trebuiedefinite între acestea şi ceilalţi factori implicaţi;

Instrumente economice care să încurajeze reflectarea costurilor activităţilor degestionare a deşeurilor atât în preţul produselor, cât şi în statutul pe piaţă alproducătorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, şi a penalităţilor

pe de altă parte, va încuraja activităţile de gestionare prin prevenire, reducere şirecuperare, conducând în acelaşi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impactasupra mediului sau care vin în contradicţie cu principiul “poluatorul plăteşte”;

Instrumente statistice pe baza cărora să se obţină date corecte referitoare lagenerarea şi gestionarea deşeurilor şi care să permită evaluarea situaţiei actuale şistabilirea obiectivelor de îndeplinit;

Alte instrumente:- aplicarea şi controlul aplicării legislaţiei existente;- elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor;- introducerea acordului voluntar între patronate şi autorităţile centrale de resort pentrufixarea şi atingerea ţintelor, stabilite de comun acord;- analiza ciclului de viaţă al produselor şi realizarea “bilanţurilor ecologice”, în scopulimplementării celor mai bune practici de gestionare a deşeurilor.Pentru judeţul Buzău, principalele măsuri ce se impun a fi luate în acest domeniu sunt celecuprinse în planul judeţean şi respectiv regional de gestionare a deşeurilor, din care celemai importante sunt: reabilitarea amplasamentelor şi monitorizarea posînchidere a depozitelor de deşeuri

municipale şi industriale neconforme, în aşa fel încât impactul acestora asupramediului să fie redus la minim;

optimizarea costurilor privind gestionarea deşeurilor prin construirea staţiilor detransfer;

reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate prin înfiinţarea capacităţilor de tratare adeşeurilor (sortare, reciclare,compostare, coincinerare etc.);

reducerea treptată a cantităţilor de deşeuri eliminate în singurul depozit municipalneconform care mai este în operare şi anume cel ce deserveşte municipiul RâmnicuSărat ;

extinderea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi respectiv a celorbiodegradabile (prin înfiinţarea de platforme de compostare individuale), astfel încât să se asigure atingerea ţintelor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate şianume:o reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35%

din cantitatea totală produsă în anul 1995, până la data de 16 iulie 2016;o diminuarea anuală cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile,

colectate şi încredinţate spre eliminare finală, începând cu data de 1 iulie 2010;



207

înfiinţarea sistemelor de colectare selectivă a fracţiilor periculoase din deşeurilemenajere;

asigurarea unei rate a colectării selective de deşeuri de echipamente electrice şielectronice din gospodăriile populaţiei de cel puţin 4 kg/locuitor şi an, precum şiatingerea nivelurilor de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor, materialelorşi substanţelor;

asigurarea, prin colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie şioperatori economici, a obiectivelor naţionale de valorificare sau incinerare în instalaţii

de incinerare cu recuperare de energie şi respectiv de reciclare, după cum urmează:o valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de

energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje, până la data de 31decembrie 2011;

o valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare deenergie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje, până la data de 31decembrie 2013;

o reciclarea a minimum 25% din greutatea totală a materialelor de ambalajconţinute în deşeurile de ambalaj, cu minimum 15% pentru sticlă, hârtie/carton şipentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile deambalaj, până la data de 31 decembrie 2006;

o reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru

metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2008;

o reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutateafiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31decembrie 2011;

o reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalajconţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum22,5% pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat ca materialplastic, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj,până la data de 31 decembrie 2013.

Foto 10.4.3. SC GREENTECH SA Buzău – valorificare deşeuri mase plastice şi

doze aluminium

10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului

Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevăzut în cadrul celui de-al VI-lea Program deacţiune pentru protecţia mediului constă în reducerea numărului de persoane afectate în modregulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un număr de 100 milioanede persoane în anul 2000 cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% până în anul 2020. Pentrulimitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate,susţinută de reglementări legislative corespunzatoare.



208

Principalele mijloace de combatere a zgomotului sunt: reducerea nivelului de zgomot lasursă; măsuri urbanistice specifice; măsuri de protecţie fonică a construcţiilor şi clădirilor;protecţia directă a omului expus zgomotului.Obiectivele pentru reducerea zgomotului traficului rutier sunt: plata taxei de aglomerarepentru cei care vor să staţioneze în centru, crearea de culoare unice pentru autobuzepentru a nu frâna brusc, suprafeţe mai netede de deplasare, interzicerea curselor demotociclete noaptea, interzicerea virajelor, demarajelor, frânărilor bruşte şi stlul de condushaotic.

Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la dispoziţiaagenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012 şi planurile deacţiune pentru reducerea zgomotului se pun la dispoziţia agenţiei regionale Galaţi până ladata de 18 iulie 2013.

10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

Obiectivele privind protecţia, conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi sunt parteintegrantă din activităţile generale de dezvoltare durabilă a localităţilor, ele asigurândintegrarea şi implementarea la nivel local a cerinţelor de conservare a naturii şi adiversităţii biologice, precum şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia, în vedereaasigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei.

Apărarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, menţinerea echilibrului ecologic,prin protecţia, conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi şi a cadrului natural trebuie să constituie o preocupare permanentă a administraţiei publice locale, agenţilor economici,organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând a cetăţenilor.În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrareaspaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, prin administrarea corectă a acestora se asigură îndeplinirea următoarele obiective:

• protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor;• menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul,

schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii;

• regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei

şi a calit

ăţii spa

ţiilor verzi;

• elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinereaspaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor;

• identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţeloracoperite cu vegetaţie;

• extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilorverzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural.

Pentru realizarea acestor obiective şi pentru asigurarea integrităţii elementelor cadruluinatural, conservării, protejării şi dezvoltării spaţiilor verzi este necesar să fie luateurmătoarele măsuri:- crearea unor strategii locale coerente şi a unui program concret pentru asigurarea, dinterenul intravilan, a unei suprafeţe de spaţiu verde de minimum 20 m2 /locuitor, până la

data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 m2

/locuitor, până la data de 31 decembrie2013;- inventarierea tuturor suprafeţelor de spaţii verzi şi realizarea Registrului local al spaţiilorverzi la nivelul localităţilor urbane;- interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzuteca atare în documentaţiile de urbanism;- interzicerea reducerii suprafeţelor ori a strămutării lor spaţiilor verzi, indiferent de regimul juridic al acestora;- menţinerea integrităţii spaţiilor verzi şi a cadrului natural, prin respectarea regulamentelorde urbanism avizate de autorităţile pentru protecţia mediului;



209

- respectarea cerinţelor urbanistice privind dimensionarea spaţiilor verzi cu rol decorativ şide protecţie în procesul de proiectare şi realizare a construcţiilor de orice tip;- abordarea unitară a cerinţelor de extindere şi conservare a spaţiilor verzi prin elaborareade către administraţia publică locală a unui regulament de administrare a spaţiilor verzi;- instituirea măsurilor de pază şi protecţie a spaţiilor verzi în vederea prevenirii şicombaterii distrugerilor şi degradărilor;- identificarea zonelor urbane deficitare în spaţii verzi şi realizarea de lucrări pentruextinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie;

- instituirea măsurilor de regenerare, extindere şi ameliorare compoziţiei şi a calităţiispaţiilor verzi;



210

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. AgriculturaSolul agricol se defineşte ca fiind acea parte a litosferei care permite cultivarea şi

creşterea de bunuri destinate în principal alimentaţiei. Solurile agricole, pe lângă faptul că stau la baza producţiei de alimente, îndeplinesc diverse şi importante funcţii: – creează o legătură între mediu, resursele de apă şi sistemele geologice; – filtrează diferitele substanţe dizolvate în apă şi acumulează particule depozitate de către

atmosferă; – acţionează ca nişte rezervoare de carbon, datorită capacităţii culturilor de a fixa CO2 dinatmosferă prin procesul de fotosinteză (asimilaţie clorofiliană) şi de a-l stoca în soluri lanivel de rizosferă; – reglează fluxul precipitaţiilor atmosferice; – interacţionează cu clima, determinând tipul de cultură care se poate realiza; – influenţează şi determină forma peisajului; – constituie baza diverselor habitate şi a diversităţii biologice, furnizând apă şi substanţenutritive; – creează condiţii pentru conservarea seminţelor şi pentru viaţa organismelor şi amicroorganismelor; – îndeplinesc, în sfârşit, importante funcţii sociale şi culturale.

Agricultura este a doua ramură de bază a economiei judeţului Buzău, suprafaţa agricolă fiind de 402 012 hectare, din care 258 671 hectare teren arabil. Sectorul privat particulardeţine 86 % din suprafaţa agricolă a judeţului, iar proprietatea privată a statului 11,3%,restul fiind domeniul public al statului.În zona colinară predomină plantaţiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile DealulMare, cu renumitul centru viticol Pietroasele şi Dealul Câlnăului, specializat în producereavinurilor roşii. Pe văile Buzăului, Slănicului şi Râmnicului, se întâlnesc numeroase plantaţiide meri, pruni, vişini, caişi, etc.Bazinele legumicole din jurul oraşelor Buzău şi Râmnicul Sărat sunt renumite prinprodusele sale ( varza, ceapa de apă, tomate, usturoi, etc)

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Fig. 1

Agricultura reprezintă un sectoreconomic extrem de dependent defenomenele naturale, dar şi cuposibilităţi importante de reacţie. Pământul este expus mai mult caoricând la daune ireversibile, provocatede eroziunea eoliană şi laminară,poluare, salinizare, impermeabilizare,sărăcire în substanţe organice şipierderea biodiversităţii solurilor.

Efectele negative deja resimţite suntreprezentate de dezastrul hidrogeologic,de pătrunderea nitraţilor şi nitriţilor în pânzele acvifere , salinizarea solurilor, pierderile desol agricol, diminuarea biodiversităţii, creşterea vulnerabilităţii în faţa incendiilor, îmbolnăvirea plantelor şi a animalelor.

Aceste schimbări intervenite în interacţiunea dintre mediul natural-antropic şi celproductiv au efecte majore asupra cultivării plantelor şi a creşterii animalelor, asupraorientării folosirii solurilor pentru anumite producţii, asupra ofertei de produse alimentare,ceea ce are repercusiuni evidente asupra siguranţei alimentare, precum şi asupraaspectelor sociale, culturale şi economice ale zonelor afectate de fenomenul deabandonare, cu repercusiuni şi din punct de vedere hidro-geologic.



211

Rezultă că interacţiunea dintre solul agricol, apă şi aer defineşte funcţionarea unuisistem unic care trebuie să aibă ca obiectiv prioritar dezvoltarea unei agriculturi durabile,capabile să reducă poluarea şi degradarea mediului, să furnizeze servicii şi bunuriecologice, menţinându-şi, în acelaşi timp şi nu în ultimul rând, capacitatea de producţie.Într-adevăr, pe de o parte, agricultura suportă impactul celorlalte sisteme productive, însă,pe de altă parte, este responsabilă, de asemenea, de buna gestiune a acestei resursenaturale importante şi neregenerabile.

11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şiperfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerateProtecţia ecosistemului sol şi lupta împotriva degradării acestuia face ca o atenţie

deosebită să fie acordată programelor de împădurire, având în vedere, în acelaşi timp, că alegerea fondului forestier de arbuşti de tip mediteranean pentru intervenţii ce privesczona Europei de sud poate să contribuie în mod eficient nu doar la lupta împotrivaeroziunii, ci şi împotriva incendiilor.

Tabel 11.1.2.1

Date de laITRSV Focşani

Diagrama 1 Diagrama 2Pădurile formate prin împădurire artificială sunt însă departe de cele naturale în ceea cepriveşte biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. Deaceea, este nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu celenaturale sau bătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel obiodiversitate din ce în ce mai ridicată şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lorpe termen lung.

11.1.2.2. Evoluţia şepteluluiObiectivul strategic fundamental în dezvoltarea zootehniei îl constituie trecerea la

economia de piaţă şi pregătirea adaptării producţiei animaliere românesti la cerinteleC.E.E

Specificare 2001

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009naturale 115 250 372 602 501 308 399 422 297 împădurite şireîmpădurite

122 109 101 126 84 69 64 51 68

Total 237 359 473 728 585 377 463 473 365

Evoluţia suprafeţelorde păduri regenerate natural

0

200400

600800

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

anii

s u p r a f e ţ e ( h a )

Evolutia suprafetelor de paduriregenerate prin impadurire si reimpadurire

020406080

100120

140

2 0 0

1

2 0 0

2

2 0 0 3

2 0 0

4

2 0 0 5

2 0 0

6

2 0 0

7

2 0 0 8

2 0 0

9anul

s u p r a f a t a ( h a )



212

Factorul principal al dezvoltării producţiei zootehnice îl reprezintă fondul genetic alanimalelor, care se îmbunătăţeşte continuu prin reproducţie şi selecţie, susţinute de însămânţările artificiale şi controlul oficial al producţiilor.

Tab. 11.1.2.2

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bovine total 86 33778

13377812

78660

80083

79794

81468 77082 73182 63234

Vacilapte

52 796 46960

45624

46196

46096

45051 45173 40145 36973 25710

Altebovine(bubaline)

9 10 12 18 36937 36209 37254

Ovine

total+caprine

249778 221572 227933 227239 241121 265438 217716 200612 195932 200690

Caprine(2005-2007)

27234

24848 22821 25406 23207

Porcine

109663

90719

87800

97024

96303

82682

80980 74508 54275 52083

Păsăritotalmiicap

2608,049

2531,0

2990,32

3061,211

2821,0

2512,0

3781,00

4031,870

3513,727

4206,698

Găiniouătoare

1154 1078 1168 1132 1239 1273 1340 1188,580

1315,662

1440,757

Cabaline

25643 25257 25034 24373 25312 24900 25038 23813 23144 21482

Animaleblană-iepuri

425 379 250 75 75 25 25 - 4237 7637



213

Evolu ia nr. de bovine in perioada2000-2009

50000

60000

70000

80000

90000

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9


Evoultia efectivelor de pasari din

jud. Buzau

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

m i i c a p e t e

Pasari Gaini

Diagrama 5 Diagrama 6Şeptelul judeţului Buzău este în declin la toate tipurile de animale, în afara efectivului

de păsări la care se observă o uşoară creştere în ultimul an.

11.1.2.3. Agricultura ecologică Rezultatele obţinute în agricultura ecologică, situaţia alimentară actuală, deficitară

calităţii, impune tot mai mult abordarea unor aspecte care să răspundă preocupărilorviitoare ale societăţii. Exploataţiile ce practică agricultura ecologică au un sector zootehniccare asigură necesarul de îngrăşăminte organice pentru cultura vegetală şi exploatează

un şeptel de animale care să nu afecteze solul.Deşi producţiile medii în fermele ecologice sunt mai scăzute, profiturile pe fermă

sunt egale, iar pe forţa de muncă sunt mai mari(16 091 euro în ferma ecologică faţă de 15 848 euro în ferma convenţională). Aceasta dincauza preţurilor de vânzare care în fermele ecologice sunt mult mai mari. Preţurile devânzare în fermele ecologice depăşesc de 1,2 la 2,5 ori pe cele din fermele conven ţionale.

Ca o măsură de extindere a pieţei produselor ecologice, a fost înfiinţat, în anul2008,Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti, structură subordonată Ministerului Agriculturii, care are ca principale atribuţii promovarea produselor ecologice şiacordarea de asistenţă tehnică producătorilor.

Producători în agricultura ecologică din judeţul Buzău Tab. 11.1.2.3Nrcrt

Numeleproducatorului

Cultura Suprafaţa(ha)

Cantitatea(kg)

Stadiul Organismde

inspectie1 CH

PietroasaraţiiSRL- Breaza

Viţă devie

7,0327,0

conversiecertificată

Ecocert SA

2 S.C.D.V.VPietroasa

Viţă devie

6,683,30

conversiecertificată

Ecocert SA

Evolu ia nr. de ovine în perioada2000-2009

150000

200000

250000

300000

2 0 0 0

2 0 0 2

2 0 0 4 2 0 0 6

2 0 0 8

Evolu ia nr. de porcine în perioada2000-2009

020000400006000080000

100000

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

n r . c a p e t e



214

Cereale 40,9 certificată 3 AF IonMădălin-Puieşti Cătină

albă 3,50 certificată

SCEcoinspectSRL

Livadă 3,27 conversie SucursalaIernut

4 Liceul Beceni

Lucernă 3,21 conversie CeresHappurg

GmbH5 Gârban Marian-Boldu

mazăre 20,0 Conversie Suolo ESaluteRomânia

6 SC NicostaFarm GroupSRL MovilaBanului

lucernă 8,0 conversie Lacorn SRLGermaniaSucursalaRomania

7 Ticu Marian-Brădeanu

cereale 10,89 conversie Bios SRLItalia

8 SC RomagronSRL Gl. Siliştea

cereale 36,0 certificat Lacorn SRLGermania

SucursalaRomania

9 SC AcrocomHolding-Săhăteni

GrâuLucernă Viţă devie

34,06,04,3

ConversieConversieconversie

Suolo ESaluteRomânia

10 SC AgromihSRL-Bălăceanu

lucernă 3,0 conversie Lacorn SRLGermaniaSucursalaRomania

11 SC GerniloSRL-Ghergheasa

grâu 47,5 conversie SCEcoinspectSRL

12 SC Afiliu Trans-Amaru

lucernă 5,0 conversie Ecocert SA

13 Ghidel Emil-Pogoanele

melci 2000 conversie Ecocert SA

14 Panaiet SAnda melci 800 ecologic Ecocert SA15 Petre Aura melci 1000 conversie Ecocert SA16 SC Puişoru

Apis SRLFamiliidealbine

Nr. stupi230

ecologic Agreco RFGoderzGmbHGermania

SucursalaRomaniaDate furnizate de DADR Buzău

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:• Rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei;• Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a

îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi aaltor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole;

• Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic;



215

• Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea ca fertilizator agunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă;

• Alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători, adaptatecondiţiilor locale;

• Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cufuraje ecologice;

• Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte.Reglementările actuale UE privind producţia ecologică stabilesc modul de administrare al

culturilor agricole şi efectivelor de animale şi modul de procesare al alimentelor şinutreţurilor, pentru ca acestea să poată fi etichetate ca ecologice. Conformitatea cuReglementările UE privind produsele ecologice este, de asemenea, obligatorie pentruprodusele care vor purta sigla UE pentru agricultura ecologică. Este, de asemenea,obligatorie menţionarea pe etichetă şi a codului organismului de inspecţie careinspectează operatorii din domeniul agriculturii şi certifică şi produsele ecologice.

ConcluzieAgricultura ecologică pune accentul în mod special pe producţia cu inputuri scăzute,

pe protecţia resurselor naturale şi a biodiversităţii. De asemenea, este importantă contribuţia pe care agricultura ecologică o poate aduce la dezvoltarea economică acomunităţilor rurale.

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediuluiDacă ne referim la conflictul dintre agricultură şi mediul înconjurător putem evidenţiaproblemele cu care se confruntă agricultura:

1. În primul rând, efectele asupra sănătăţii omului (reziduurile pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice, metalelor grele, aditivilor din alimentaţia animală şi altesubstanţe poluante prezente în sol, apă, în întregul lanţ alimentar).

2. Dezvoltarea necondiţionată conduce la deteriorarea mediului natural şi a sănătăţiipopulaţiei, punând în pericol existenţa umanităţii; contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane şieutrofizarea apelor de suprafaţă din cauza nitraţilor şi fosfaţilor

ceea ce poate implica o îmbolnăvire a populaţiilor locale; o scădere a capacităţiiresurselor de apă; o creştere a costului aprovizionării cu apă;

3. Poluarea agricolă legată de dezvoltarea creşterii intensive a animalelor (în specialpoluarea solului unde dejecţiile lichide nu sunt stocate corespunzător şi implicitpoluarea apei prin scurgerea acestora în pânza freatică);poluarea atmosferică datorită stropirii culturilor şi împrăştierii pe câmp a dejecţiilor semilichide şi lichide;

4. Tasarea, eroziunea şi poluarea solului, determinând o scădere a capacităţiiproductive a acestuia şi o degradare a calităţii resurselor de apă şi a capacităţiidebitelor;

5. Degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice ca urmare a concentrăriifermelor; dezvoltării monoculturilor; desfiinţării gardurilor vii şi a teraselor; drenăriisolurilor umede ca şi din cauza degradării şi distrugerii clădirilor tradiţionale.

La nivelul judeţului Buzău au intrat într-un program de reabilitare 5 comune datorită poluării apelor de suprafaţă şi a celor din subsol cu nitraţi: Verneşti, Mihăileşti, Merei,Glodeanu Sărat, Balta Albă. Principalele surse pentru nitraţi şi fosfaţi sunt îngrăşămintelechimice şi dejecţiile provenite de la animale.

11. 1. 4 Utilizarea durabilă a soluluiGestionarea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, urmândpolitica menită să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privindprotecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea,



216

securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitateasocială.Pentru a putea vorbi de un model durabil al culturilor practicate trebuie să se respecteurmătoarele cerinţe:• practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;• zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice:temperatură, precipitaţii etc.;• practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care

favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare.Implementarea agriculturii durabile în exploataţia agricolă din România necesită încă vaste cercetări, totuşi, ştiinţa agricolă dispune, încă de acum, de un arsenal însemnatde tehnici proprii agriculturii durabile, cum sunt:• lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiinţarea de perdeleforestiere;• rotaţia culturilor care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor;• strategii pentru combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor cu extinderea tehnicilorfizice, chimice şi mai ales biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor,micorizarea rădăcinilor);• cultivarea de soiuri şi hibrizi, nou creaţi, rezistenţi la boli şi dăunători.

ConcluzieO agricultură durabilă impune corecturi majore ale politicilor agricole, de mediu şieconomice.Aceasta necesită o cooperare în care să fie implicate populaţiile rurale, guvernul , sectorulprivat şi comunitatea internaţională.

11.2.Capacitatea de pescuitIn judeţul Buzău, datorită poziţiei lui geografice şi debitelor râurilor ce îl străbat, nu sepoate vorbi de pescuit industrial cu nave comerciale ci doar de practicarea pescuituluiindustrial în amenajări piscicole şi practicarea pescuitului sportiv în râurile, bălţile şi lacurileexistente în teritoriu.11.3 AcvaculturaConform OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, termenul de acvacultură sedefineşte ca fiind cre şterea sau cultivarea de vie ţ uitoare acvatice, cu tehnici destinate m ăririi peste capacitatea natural ă a mediului, a produc ţ iei de organisme acvatice,acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice ;Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură încurajează aplicarea tehnologiilor dereproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată, promovareaproduselor pescăreşti organice, precum şi construirea de amenajări şi instalaţii moderne şieficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurăriisănătăţii şi bunăstării animale.Unităţile de acvacultură din judeţul BuzăuTab. 11.3.a

Nr.crt

Denumireasocietăţii

Administrator Localizare Tipulamenajă

riiSupraf.luciu

(ha)Suprafaţă amenaj.

(ha)

1 SC Caras ImpexSRL

ConsiliulLocal Boldu Sat Boldu crescător

ie 84 84

2SC Vivian AutoGaz SRL RmSărat

Proprietateprivată Sat Baniţa

crescătoriepepinieră

334,17 338,17

3 SC Prodlux ABCSRL C. N. A. F. P

SatGhergheasa

crescătorie 77,4 77,4



217

4 SC LuncaMihăilesti

ConsiliulLocalMihăileşti

SatMihăileşti

crescătorie 307 307

5 SC Esox ProdSRL C. N. A. F. P

Amara-com. BaltaAlbă


6 SC Luciu Prod

Com SRL

ConsiliulLocal Luciu Sat Luciu

crescătorie

pepinieră

451,65 460,49

7SC PeştişorulAuriu SRLBuzău

Proprietateprivată

SatCochirleanca

crescătorie 10 10

8 SC Diana 2006SRL Buzău

Proprietateprivată

SatCostieni

crescătorie

3 3

9 SC TI & Bi SRL Proprietateprivată

SatVerneşti


10 Direcţia Silvică Buzău

DirecţiaSilvică Buzău

Sat Cislău crescătorie

0,3 0,3

11 AJVPS Buzău

AdministraţiaNaţională ApeleRomane

Buzău crescătorie

6,78 12,28

12AdministraţiaNaţională ApeleRomane


Roşioru crescătorie 15 15



Amaru

Pescuitsportiv stufizat 125



CA RosettiPescuitsportiv stufizat 300

15

SC Amiral ImpexSRL Buzău


Com.Puieşti

crescătorie

8,0 8,0

Date furnizate de Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa

Pescuitul sportivPracticarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime interioare şi în apele

continentale se face pe baza permisului de pescuit recreativ/sportiv nominal eliberat deAgenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document, cu regim special, înseriat, a căruitipărire este asigurată de Agenţie.Practicarea pescuitului recreativ/sportiv de către asociaţiile de pescari sportivi, legalconstituite, se face pe baza unui plan de management, elaborat pe o perioadă de 5 ani.Agenţia eliberează permisele de pescuit recreativ/sportiv nominale, în baza solicităriiasociaţiilor de pescari sportivi al căror plan de management a fost aprobat prin deciziapreşedintelui Agenţiei, pentru zona solicitată.



218

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele de munte se face în baza Ordinuluiministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 231/2006 pentru aprobarea Normeitehnice interne cu privire la gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii din apele demunte gestionate de Regia Naţionala a Pădurilor-Romsilva.

Lista asociaţiilor de pescuit sportiv din judeţul Buzău la nivelul anului 2008Tab 11.3.b

Nr.

crt

Denumire asociaţie Preşedinte Locaţia

1 AJVPS Buzău Gichir Gheorghe Buzău2 AVPS Vulturul buzoian Posea Gheorghe Siriu3 APS Delfinul Ciotlos Emanoil Buzău4 APS Pescaru Buzău Burhală Florin Buzău5 AVPS Muflonul Buzău Avram Dumitru Buzău6 AVPS Căprioara Râmnicului Aldea Ion RM. Sărat

Notă:Lacurile şi bălţile de pe teritoriu jud. Buzău nu sunt utilizate la capacitate maximă pentruacvacultură datorită tergiversării actelor de reglementare asupra proprietăţii, existând încă litigii pe rol între Compania Naţională pentru Amenajarea Fondului Piscicol, ConsiliileLocale ale primăriilor pe raza cărora acestea se situează şi diverse persone fizice.ConcluziiDezvoltarea agriculturii în România trebuie să ţină cont de noul concept de dezvoltaredurabilă, centrată pe punerea în valoare a biodicersităţii.Principalele probleme care îngreunează acest proces sunt următoatele: Schemele actuale de agro-mediu iau parţial în considerare obiectivele şi principiile

de conservare a biodiversităţii, în unele cazuri fiind contradictorii cu măsurile deconservare a speciilor sălbatice şi a habitatelor naturale;

Subvenţiile pentru agricultură nu iau în considerare principiile conservăriibiodiversităţiii;

Utilizarea nedurabilă a terenului (fragmentare, conversia terenurilor, abandonul

terenurilor agricole); Alinierea la cerinţele politicii agrare comune privind extinderea culturilor destinateobţinerii de biodiesel, etanol, biomasă, fără a se ţine cont de realităţile româneşti;

Lipsa unui inventar naţional al raselor autohtone; Lipsa unor stimulente pentru omologarea şi promovarea raselor şi soiurilor

autohtone; Lipsa unor programe de conservare a raselor si soiurilor autohtone omologate; Lipsa unor mecanisme care să stimuleze producţia agricolă de tip eco, bio, etc; Lipsa unei strategii clare privind organismele modificate genetic.

Performanţa în agricultură a fost scăzută şi a devenit tot mai instabilă. Acest lucru esterezultatul unei structuri duale şi „învechite” a exploataţiilor agricole, a lipsei pieţelor care să sprijine restructurarea şi modernizarea sectorului agricol şi a industriei alimentare care nu

şi-a încheiat încă procesul de restructurare şi modernizare.

11.4.Industria

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria ocupă ponderea cea mai mare din economia judeţului Buzău din punct de vedereal importanţei pe care aceasta o deţine ca susţinătoare a celorlalte ramuri ale economiei.Judeţul Buzău este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentrucale ferată, garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord metalic



219

pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură,cât şi pentru sinterizarea sau recondiţionarea de piese metalice.Se mai produc electrozi de sudură, parbrize pentru autovehicule, filtre de aer şi ulei pentruautovehicule, obiecte decorative de sticlă prelucrate manual, inclusiv de tip Galle , mobilă,zahăr, ulei alimentar, vinuri de calitate, etc.Principalele ponderi în volumul valoric al producţiei industriale le deţin agenţii economiciaparţinând industriei metalurgice, industriei alimentare , construcţiei de maşini şi prelucrăriimetalelor , industriei chimice şi prelucrării maselor plastice , industriei uşoare.

În cadrul judeţului Buzău, activitatea economică are următoarele tipuri de industrie:extractivă, metalurgică, energetică, materiale de construcţii, construcţii de maşini şi maşiniunelte, industria alimentară, industria chimică, industria textilă şi pielărie, prelucrarealemnului, prelucrarea sticlei, etc.

Pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului care se află sub Directiva privindprevenirea şi controlul integrat al poluării, s-au stabilit condiţiile necesare pentru a asiguracă sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prinaplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Scopul sistemului integrat este implementareade măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv amăsurilor privind managementul deşeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a

mediului ca un întreg.

11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenireaşi controlul poluării industriale

Directiva CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrată a poluării mediului din 30octombrie 1996 (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaţiilor industrialerelevante pentru mediu în baza unui concept ce cuprinde toate aspectele. În această abordare sunt cuprinse atât emisiile în aer, apa şi sol cât şi aspectele economice legate dedeşeuri, eficienţă energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul esteatingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, în întregul său.

Prevederile O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată prin Legea nr. 84/2006 sunt aplicate şi activităţilor desfăşurate de operatorii economici din judeţul Buzău.

În judeţul Buzău există 16 obiective care funcţioneaza în baza autorizaţiei integrate demediu.Activităţile şi instalaţiile IPPC conforme care funcţionează în baza unor autorizaţii integratede mediu sunt:• topitorie pentru metale feroase (producţia de metale sub forme primare şi semifabricate),

activitate cu impact asupra aerului;• producţia de metale feroase sub forme primare, laminor la cald şi aplicarea de straturi

protectoare din metal topit;• instalaţii pentru fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special producereacărămizilor, activitate cu impact asupra aerului şi apei;• depozit de deşeuri tehnologice care primeşte nămoluri industriale;• depozit ecologic de deşeuri nepericuloase;• instalaţie de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW;• un număr de 8 instalaţii pentru creşterea intensiva a păsărilor şi un abator de păsări ;• instalaţie pentru tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii

prime de origine vegetală (fabricarea berii).



220

11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reduceriipoluării industriale

În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale s-au întreprins acţiuni decontrol al conformarii activităţilor desfăşurate cu prevederile autorizaţiilor integrate/ autorizaţiilor de mediu emise, în scopul verificării :• conformării cu condiţiile impuse in autorizaţiile integrate / autorizaţiilor de mediu;• modului de implementare a sistemului de management al deşeurilor, substanţelor

chimice şi preparatelor periculoase;• conformării cu prevederile:- Directivei 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor decompuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şiinstalaţii („Directiva solvenţi COV");- Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II), amendată prin Directiva 2003/105/CE aParlamentului şi Consiliului European din 16 decembrie 2003;- Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţidin depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile dedistribuţie a carburanţilor

11.5. TURISMUL11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului

Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural faciliteazã practicarea turismului, îndeosebi în zonele de deal şi munte. Potenţialului natural al judeţului i se adaugã atracţiileistorice şi culturale, care se gãsesc rãspândite pe tot cuprinsul judeţului. Poziţia geograficãa acestuia, prin amplasarea la rãscrucea unor importante artere rutiere, a influen ţatdezvoltarea turismului buzoian.

Potenţialul natural al judeţuluieste variat, complex şi binereprezentat.

La nivelul judeţului Buzãu seimpun mai multe tipuri de turism:turismul de circulaţie (tranzit) ,organizat pe traseele ce strãbat judeţul, Bucureşti-Suceava,

Brãila-Braşov, Ploieşti-Buzãu;turismul de sejur, ce poate aveamai multe componente de turismcultural şi rural în pensiunileagro-turistice, turism devânãtoare în zona montanã,turismul de pescuit în zonabãlţilor din sudul judeţului,turismul de week-end, pe traseescurte pe vãile principalelor apedin judeţ etc.; turismul de circuit



221

se poate desfãşura pe valea Buzãului, Slãnicului, zone în care existã şi unitãti de cazare.

Dezvoltarea turismului buzoian pe termen mediu şi lung poate fi fãcutã prin promovarea deproiecte privind reabilitarea infrastructurii zonelor turistice, stimularea iniţiativei private îndomeniu precum şi atragerea fondurilor europene. Pentru a evidenţia obiectivele cele maiimportante ale turismului buzoian, acestea au fost structurate în cuprinsul unor vãituristice:

Valea Buzãului

Traseul se desfãsoarã pe D.N. 10, de la Buzãu pânã în comuna Siriu. În localitã ţile dinaceastã porţiune se gãsesc multe biserici ctitorite între 1800 şi 1850 cu o valoarearhitecturalã şi istoricã deosebitã. Principalele atracţii turistice ale vãii Buzãului sunt: înlocalitatea Berca - Complexul Brîncovenesc(mãnãstire întãritã cu ziduri); Vulcanii Noroioşide la Pâclele Mari si Pâclele Mici, mãnãstirea Rãteşti; în localitatea Pârscov - schitulSf.Apostoli datat din 1695 şi casa memorialã „Vasile Voiculescu”; la Mãgura - monumentul„Fântâna lui Mihai Viteazul”, iar de aici se ajunge la mãnãstirea Ciolanu, mãnãstirea Barbuşi tabãra de sculpturã în aer liber; în comuna Vipereşti se gãsesc „Calcarelele de laBãdila”, rezervaţie geologicã şi paleontologicã şi „Sarea lui Buzãu”, rezervaţie geologicã şibotanicã; în comuna Cislãu atracţia este herghelia de cai înfiinţatã în 1894. Din Cislãu se

poate merge pe valea Chiojdului; din Pãtîrlagele se poate ajunge în comuna Colţi, unde seaflã rezervaţia geologicã şi paleontologicã de chihlimbar. Tot aici existã şi MuzeulChihlimbarului. Din Colţi se poate ajunge în zona aşezãrilor rupestre de la Aluniş sau lastaţiunea balnearã de la Fişici; de la Nehoiu se poate ajunge în masivele Penteleu şi PoduCalului, pe valea Bâscii; în comuna Siriu turistul poate vizita lacul şi barajul omonim, munţiiSiriului, Siriu Bãi şi zona Harţagu.

Valea Slãnicului

Accesul se face pe drumul judetean 203 K Buzãu-Lopãtari. Ca şi pe Valea Buzãului, înlocalitãţi existã numeroase biserici monument, înscrise în patrimoniul cultural al judeţului.Dintre cele mai importante obiective turistice din aceastã zonã menţionãm: Dealul cu liliecidin comuna Cernãtesti - rezervaţie botanicã şi zoologicã în care predominã liliacul sãlbatic;tabãra şcolarã de la Arbãnasi, de unde se poate ajunge la Vulcanii Noroioşi de la Pâclele;mãnãstirea de la Vintilã Vodã, ctitoritã de Vlad Vintilã, domnitor al Ţãrii Româneşti; încomuna Sãruleşti se gãseşte o rezervaţie de arhitecturã ce cuprinde case tãrãneştispecifice zonei; în comuna Bisoca existã rezervaţia forestierã „Lacurile” Bisoca, întinsã peo suprafaţã de 10 ha şi unde sunt protejate specii de conifere; în Mînzãleşti se gãseşte ocolecţie permanentã de artã popularã şi platoul Meledic - cu o rezervaţie mixtã: geologicã,zoologicã, speologicã unde se aflã lacul cu acelaşi nume şi peşterile în sare, printre care şicea mai lungã din Europa; Piatra Albã de la Grunj - rezerva ţie geologicã şi botanicã,situatã la confluenţa dintre Slãnic şi Jgheab; la 2 km de Lopãtari se aflã lacul Mocearu,unde apare plaurul plutitor; la Terca se aflã rezervaţia naturalã „Focul Viu”, unde gazele

naturale ies la suprafaţã prin crãpãturile scoarţei şi ard cu flacãrã de aproape 1 m.11.5.2. Impactul turismului asupra mediului

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că, indiferent de forma de turismpracticată, apar impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural.Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselornaturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.



222

Turismul este un important consumator de spaţiu, de resurse naturale şi antropice, ungenerator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând maimulte tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul altuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte caexpansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor,poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare, dezvoltarea durabilă aturismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:

• domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată aresurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termenlung;

• domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, încondiţiile respectării diversităţii biologice;

• domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meseriitradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şiprotejarea valorilor culturale.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şirentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentrucomunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele potavea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nuse ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei zone protejate.

Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative aledezvoltării turismului.

Impactul negativ al turismului asupra mediului este cauzat de următoarele acţiuni

distructive : • Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate);• Flux turistic crescut;• Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor cadrului natural;• Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor

utilizate, a depozitării şi compostării gunoaielor în cadrul structurilor turistice deprimire şi de alimentaţie publică;

• Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării;• Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice;• Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate;• Turismul automobilistic (parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la

drumurile principale):• Culegerea speciilor floristice ca amintire.

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate estedeosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă laacţiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă aoricărei forme de turism. Dintre efectele pozitive asupra mediului, determinate de turism,putem enumera: îmbogăţirea arhitecturală şi peisagistică; constituirea de zone protejate;reconstrucţia ecologică; dezvoltarea socio - economică.Turismul, ca orice activitateumană, participă la degradarea şi poluarea mediuluiînconjurător, fie prin presiunea directă



223

a turiştilor asupra peisajului sau a altor obiectiveturistice, fie prin concep ţia greşită devalorificare a unor puncte şi obiective turistice.

11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului. Obiective şi măsuriRemarcăm că, în ultimii 3 ani, numărul unităţilor de cazare turistică din judeţ s-adublat.Astfel, dacă în anul 2004 aveam 30 de unităţi turistice, la sfârşitul anului 2007funcţionau 55 de astfel de unităţi, în 2008 funcţionau 60 de unităţi, în 2009 funcţionau 66astfel de unităţi.

Tipuri de structuri de primireturistică

Nr. locuri2009

Total 66Hoteluri 12Moteluri 6

Vile turistice 10Bungalouri 2Campinguri 1

Popasuri turistice 1Pensiuni turistice urbane 3

Pensiuni turistice rurale 31Tabelul 11.5.3.1.Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri destructuri

Tipuri de structuri de primireturistică

Nr. locuri2009

Total 2509Hoteluri 920

Moteluri 258Vile turistice 608Bungalouri 32Campinguri 74

Popasuri turistice 14Pensiuni turistice urbane 120Pensiuni turistice rurale 483

Tabelul 11.5.3.2.Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri deprimire turistic

număr2009Tipuri de

structuri deprimireturistică*

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. de

Total judeţ 3098 3548 3920 4384 6176 5776 7374 7064 5227 5479 4611 394

dincare:

Hoteluri 1533 2045 2387 2347 2962 2343 2685 2785 2797 2894 2614 18Moteluri 438 592 519 573 628 574 761 847 558 684 536 53Vile 317 322 135 660 1580 1628 2077 2001 865 823 545 47



224

turisticeCabaneturistice

- - - - - - - - - - - -

Pensiunituristice

134 133 143 168 176 175 470 163 173 158 211 46

Pensiuniagroturistice

651 428 705 604 780 993 1320 1200 743 893 683 60

* în cercetare intr ă doar structurile cu minim 10 locuri pat (în anii anteriori pragul era de minim 5 locuri pat).

Tabelul 11.5.3.3. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

număr

* în cercetare intr ă doar structurile cu minim 10 locuri pat (în anii anteriori pragul era de minim 5 locuri pat).

Tabelul 11.5.3.4. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică %

2009 indicele de utilizare netă a locurilor de cazareian

.feb. mar. apr. ma

iiun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 8,7 16,1 17,0 19,3 21,3

26,8 35,5 28,3 22,0 19,0 16,8 12,6

* în cercetare intr ă doar structurile cu minim 10 locuri pat (în anii anteriori pragul era de minim 5 locuri pat).Tabelul 11.5.3.5. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca urmare a dezvoltării turismului, suntnecesare planuri de management integrat, pentru acest sector. Planurile de managementintegrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre turism şi mediu şi se referă la:

• controlul utilizării terenurilor;

2009 Tipuri destructuri de

primireturistică*

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec

Total

judeţ

6445 10716 12508 13765 16240 19818 27005 21464 16119 14577 12524 9716

dincare:

Hoteluri 3899 7656 10188 9900 11677 10159 11504 8959 10058 10594 8848 6308

Moteluri 643 1035 764 874 902 906 1222 1147 959 1098 1022 672Vile

turistice489 1120 228 1460 2138 6328 11057 8667 2981 1153 1197 888

Cabaneturistice

- - - - - - - - - - - -

Pensiunituristice

229 139 150 177 243 242 616 243 219 195 300 601

Pensiuniagroturis

tice

1160 738 1124 1311 1217 2098 2520 2346 1795 1485 1121 1207



225

• stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii şi lupta împotriva construcţiilorilegale;

• managementul fluxurilor de trafic privat, către, din şi în interiorul zonelor turistice;• diversificarea turismului;• aplicarea strictă a standardelor referitoare la zgomot, apă de băut, apa de îmbăiere,• apele uzate, emisiile de noxe în aer;• crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile;• educaţia şi pregătirea profesională a personalului implicat în activităţile din zonele

turistice.Turismul durabil, bazat pe respectul faţă de mediu, poate aduce o contribuţie importantă,nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar şi a zonelor înconjurătoare, asigurândcoeziunea socială şi economică a zonelor periferice.

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. Poluări accidentale cu impactmajor asupra mediului.

In anul 2009 nu s-au înregistrat poluări accidentale, accidente majore de mediu saupoluări accidentale cu impact major asupra mediului.Au fost înregistrate 3 incidente de mediu care au afectat factorul de mediu sol. Deoarecesuprafa

ţa afectat

ăa fost relativ redus

ă, interven

ţia rapid

ă, cu materiale specifice, a condus

la eliminarea în timp real a efectelor asupra solului.



226

CAPITOLUL 12 ENERGIA

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Energia, mediul şi societatea fac obiectul unor preocupări majore pe plan mondial.Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers almajorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de

energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii laschimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construitşi producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane. Poluarea provenită dinactivitatea energetică , este responsabilă în proporţie de 50% la emisiile de metan şimonoxid de carbon, 90% la emisiile de dioxid de sulf, 88% la emisiile de oxizi de azot,72% la emisiile de pulberi ]n suspensie şi 99% la emisiile de dioxid de carbon.Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi:• extracţia şi prepararea cărbunelui;• extracţia petrolului şi a gazelor naturale;• extracţia şi prepararea minereurilor radioactive;• industria de prelucrare a ţiţeiului;• producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă.În perioada 01.01.-31.12.2009, conform Institutului Naţional de Statistică, în România,energia electrică s-a obţinut din următoarele unităţi de generare:

- temocentrale clasice – 52,2%;- hidrocentrale – 27,3%;- centrale nuclearo-electrice – 20,5%.

Structura consumului de energie electrică la nivel naţional pentru anul 2009, conformInstitutului Naţional de Statistică, este următoarea:

- producţie internă – 98,9%;- import – 1.1%.

Centralele termice, prin procesele de combustie, generează emisii de gaze cu efect deseră care afectează calitatea atmosferei.

Hidrocentralele, prin baraje şi lacurile de acumulare, modifică peisajul, ecosistemele,varietatea şi numărul de specii, calitatea apei şi produc perturbaţii climatice.Centralele nuclearo-electrice exercită impacturi specifice mai ales prin depozitareadeşeurilor radioactive.În judeţul Buzău energia electrică este produsă în hidrocentrale, iar energia termică esteprodusă în centrale termice.

12.2. Consumul brut de energie

Consumul brut de energie, în anul 2009, la nivelul judeţului Buzău a fost de276524TEP(tone echivalent petrol), din care:

- 165940 TEP energie electrică;

- 110584 TEP energie termică pentru încălzire şi arderi în industria de prelucrare.

Consumul brut de energie în anul 2009 este prezentat în Tabelul 12.2.1 :

Judeţ Cărbune, t Păcură, t Gaze naturale,mii mc

Buzău - - 135158.8

Tabelul 12.2.1 Consumul brut de energie



227

Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la consumul de energie sunt următorii:• Resursele totale de energie primară sunt prezentate în Tabelul 12.2.2 şi în Fig.

12.2.1 şi au fost calculate ţinându-se seamă de consumul brut de energie electrică şi degaze naturale:

An 2004 .2005 2006 2007 2008 2009Mii TEP 251,783 233,963 253,948 269,741 261,868 276,524

Tabel 12.2.2. Resursele totale de energie primară

Mii TEP

210

220

230

240

250

260

270

280

2004' 2005' 2006' 2007' 2008' 2009'

Mii TEP

Fig. 12.2.1 Resursele totale de energie primară

• Intensitatea utilizării energiei este prezentată în tabelul 12.2.2 şi este calculată doarpentru anii 2004, 2005, 2006 şi 2007 pentru care am obţinut datele necesare:

An Intensitatea utilizăriienergiei,

TEP/mil RON2004 59,42005 51,62006 49,12007 43

Tabel 12.2.2. Intensitatea utilizării energiei

• Consumul anual de energie pe cap de locuitor este prezentat în Tabelul 12.2.3

An Populaţie judeţ,locuitori

Consum brut energie,TEP

Consum anualenergie/locuitor,

TEP/locuitor2004 495325 251783 0,512005 492787 233963 0,472006 490981 253948 0,52



228

2007 491317 269741 0,552008 488866 261868 0,542009 486602 276524 0,57

Tabel 12.2.3 Consumul anual de energie pe cap de locuitor

Menţionăm că aceşti indicatori nu au fost transmişi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, ci au fost calculaţi pe baza datelor furnizate de respectiva instituţie şi de alte

instituţii şi operatori economici din judeţ.Evoluţia resurselor energetice este prezentată în Tabelul 12.2.4:

Resursa 2005 2006 2007 2008 2009Ţiţei, t 146327 140000 120000 107086 93565Gaze

naturale,mii mc

386046 400000 400000 331562 316502

Tabelul 12.2.4 Evoluţia resurselor energetice

În anul 2009 în judeţul Buzău s-a înregistrat un consum brut de energie electrică de754271 MWh, aşa cum reiese din Tabelul 12.2.5:

din care:Industriali Casnici

Cantitatea deenergieelectrică

achizi ionată ( MWh )

Consumpropriu

tehnologic( MWh )

Cantitatea netă de energieelectrică livrată la

consumatori( MWh )

( MWh) ( MWh)

754271 94577 659694 450749 208945

Procent % 12,53 87,47 59,76 57,71Tabel 12.2.5 Consumul brut de energie electrică în anul 2009

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitorConsumul energetic pe judeţul Buzău în perioada 2002-2009 este prezentat în Tabelul12.2.1.1:

AnulJudeţulBuzău 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Păcură,tone - - - - - - - -

Gaze

naturale,mii mc

- 160652,7 123681 99920 119120 131809 119638,7 135158,8

Energieelectrică,

MW- 660112 684496 691864 711266 735897 745373 754271

Totalenergie,

TEP- 276368 251783 233963 253948 269741 261868 276524

Tabelul 12.2.1.1 Consumul energetic în perioada 2002-2009



229

Conform datelor furnizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU,consumul de energie electrică pe cap de locuitor, în judeţul Buzău, în perioada 1999-2009,

este prezentat în Tabelul 12.2.1.2 şi în Fig. 12.2.1.1:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Consum/loc,MWh/locuitor 1,332 1,291 1,269 1,325 1,380 1,400 1,445 1,498 1,52 1,55

Tabel 12.2.1.2 Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor

Consum/locuitor, MWh/loc

0

0,2

0,4

0,60,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2 0 0 0

'

2 0 0 1

'

2 0 0 2

'

2 0 0 3

'

2 0 0 4

'

2 0 0 5

'

2 0 0 6

'

2 0 0 7

'

2 0 0 8

'

2 0 0 9

'

Consum/locuitor,

MWh/loc

Fig. 12.2.1.1 Consum energie electrică/locuitor

În anul 2009 în judeţul Buzău a fost produsă o cantitate de 869947 Gj energie termică pentru încălzirea apartamentelor şi producerea de apă caldă distribuită conform Tabelului12.2.1.3:

Localitatea Tipcombustibil Putere, MW Producţie,

Gj/anConsum

combustibilCLU - - -

53.29 CT cartier 159735 5610321mcBUZĂU GN127,6 CET 661825 22740753mc

RM. SĂRAT GN 11,65 CT cartier 20792 669168 mc

NEHOIU Lemn şibiomasă 1,75 CT 27595 3862 tone

Tabel 12.2.1.3 Producţia de energie termică produsă în anul 2009Consumul de energie termică produsă de Centrala Termică Urbană în perioada 2002-2009 este prezentat în Tabelul 12.2.1.4:Energietermică,

Gcal2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Judeţ Buzău 270219 245173 229511 224677 192031 176690 166892 158104

Tabel 12.2.1.4 Consumul de energie termică produsă de CET Buzău



230

Conform datelor furnizate de REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ ‘’RAM’ BUZĂU,consumul de energie termică /locuitor, la nivelul municipiului, în perioada 1999-2009, esteprezentat în Tabelul 12.2.1.5.

An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Consum,Gcal/loc 3,72 3,85 3,27 3,45 3,66 3,31 3,17 3,00 3,56 3,52 3,51

Tabel 12.2.1.5 Consumul de energie termică/locuitor în perioada 1999-2009

12.3. Producţia de energie electrică

În judeţul Buzău SC HIDROELECTRICA SA BUCURESTI – SUCURSALA HIDRO-CENTRALE BUZĂU produce energie electrică în hidrocentralele amenajate pe râul Buzău,prin transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturale sau artificiale în energieelectrică, prin forma intermediară de energie mecanică. Lanţul de centrale hidroelectriceamenajate pe râul Buzău, cu dotarea aferentă este prezentată în Tabelul 12.3.1.:

Unitatea Putere instalată, MW DotareCHE Nehoiaşu 42 2 turbine FVM 24-158CHE Cândeşti 11,2 2 turbine KVB 6-15CHE Verneşti 11,8 2 turbine KVB 6-15

CHE Simileasca 11,7 2 turbine KVB 6-15CHE MP Chiojd 1 şi 2 0,69+0,75 2 turbine FO 125-640

CHE MP Chiojd 3 0,62 2 turbine FO 125-640CHE MP Mânzăleşti 0,62 2 turbine FO 190-720

CHE MP Lopătari 0,84 2 turbine FO 190-720

Tabel 12.3.1. Unităţi producătoare de energie electrică Producţia de energie electrică se realizează în conformitate cu programul de funcţionare,aprobat de operatorul comercial, întocmit de SC HIDROELECTRICA SA în concordanţă cu graficul aprobat de DEN şi a programelor zilnice şi săptămânale transmise deAdministraţia Naţională “Apele Române” – DA Buzău - Ialomiţa pentru exploatarea laculuiSiriu, în condiţiile asigurării consumatorilor cu energie electrică, a apei pentru irigaţii şi încadrarea în repartiţiile de consum, în limitele indicatorilor tehnico-economici alocaţi.Producţia de energie electrică în perioada 2000-2009 a operatorului economic amintit maisus este prezentată în Tabelul 12.3.2:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Energieprodusă,

MWh123048 129927 158227 97275 141280 265457 201573 134760 118461 675645

Tabel 12.3.2. Producţia de energie electrică în perioada 2000-2009



231

12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Energia electrică reprezintă elementul fundamental al dezvoltării durabile, având influenţă asupra tuturor aspectelor sociale şi economice ale dezvoltării. Energia electrică este ceamai importantă formă de energie disponibilă pentru civilizaţia modernă, disponibilitatea eieste vitală pentru susţinerea structurilor economice.Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă laminimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil.

În ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploileacide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şichestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte.Distribuţia şi consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin:• scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere,reductori de tensiune şi curent) aflate in exploatare sau mentenanţă;• declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelorelectroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;• scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor deacumulatori staţionari din staţiile de transformare.În momentul actual energia electrică este percepută ca un serviciu public către populaţie,dar în acelaşi timp şi în egală măsură, o necesitate pentru economie. Responsabilitatea dea asigura acest serviciu trebuie văzută de consumatori nu numai ca un drept de a fi serviţi,dar şi ca o obliga ţ ie de a folosi ra ţ ional energia , în condiţii de eficienţă energetică.Producerea şi consumul de energie creează şi alte presiuni asupra mediului, cum ar fideşeurile miniere, nucleare şi poluarea cu petrol a mediului marin de la rafinăriile decoastă, platformele petroliere şi transportul maritim.Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic. Încazul activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice impactul asupra mediului estenesemnificativ, în mod normal în timpul acestei activităţi nu rezultă poluanţi în aer.Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului şi prevenirea poluăriiconform cu reglementările naţionale şi internaţionale în vigoare reprezintă pentru

SUCURSALA HIDROCENTRALE BUZĂU o preocupare permanentă. Astfel, în anul 2009s-au executat o serie de lucrări fizice de protecţia mediului. Aceste lucrări au constat îndecolmatarea prizelor baraj, colmatate datorită viiturilor, consolidarea drumurilor de acces,amenajări de versanţi, asigurarea debitelor de servitute etc. Se monitorizează permanentcomportarea construcţiilor, a versanţilor şi a regimului hidrologic. În vederea acţionăriipreventive şi a combaterii imediate a consecinţelor unor evenimente de mediuSUCURSALA HIDROCENTRALE BUZĂU dispune de materialele şi mijloacele deintervenţie necesare.

12.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze asupra mediului

Producerea de ţiţei şi gaze are un impact semnificativ asupra mediului, în specialasupra solului şi apelor freatice şi de suprafaţă.Exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, pe teritoriul judeţului Buzău, este făcută de SCOMV PETROM SA – GRUP ZĂCĂMINTE TORCEŞTI – BURCIOAIA – BĂRBUNCEŞTI,care în anul 2009 a extras următoarele cantităţi:

- ţiţei –93565 t ;- gaze –316502 mii mc.

Conform datelor furnizate de SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA SA– SUCURSALABUZĂU în anul 2009 consumul de gaze la nivelul judeţului a fost de 135158768 Nmc,repartizat astfel pe activităţi:



232

- consum industrial şi energetic – 96416596 Nmc;- consum casnic –38742182Nmc.

În perioada 2000−2009, operatorul economic a utilizat în cadrul procesului de producţieurmătoarele cantităţi de gaze, din producţia proprie:

An Consum, miiNmc2000 117642001 115782002 122192003 122152004 126202005 110112006 108982007 120002008 14000

2009 14000Tabel 12.5. 1. Consumul de gaze pentru procesul de producţie

Sursele potenţiale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţeişi gaze sunt prezentate în Tabelul 12.5.2:

Sursă potenţială depoluare Cauze potenţială Factor de mediu

afectatSonde extracţie ţiţei şi gaze −erupţii;

−incendii;−deversări accidentale de ţiţei şi

apă de zăcământ din beciulsondei.

−sol;−ape freatice şi desuprafaţă

Sonde şi staţii de injecţieapă de zăcământ

−fenomene de coroziune şiuzură ce conduc la fisurareainstalaţiilor şi deversăriaccidentale de apă dezăcământ.

−sol;−ape freatice şi de

suprafaţă

Parcuri de rezervoare şiseparatoare

−incendii;−deversări accidentale de ţiţei şiapă de zăcământ la vehiculare;−spargeri,fisurări decantoare ;

−depozitări necontrolate dedeşeuri solide sau şlam;


suprafaţă

Conducte de amestec şi depompare ţiţei, apă dezăcământ

−fenomene de coroziune, uzură ce conduc la fisuri, spargeri şideversări accidentale de ţiţei şiapă de zăcământ


suprafaţă

Staţie de tratare şi depozitţiţei

−incendii;−deversări accidentale de ţiţei şiapă de zăcământ la vehiculare;−fenomene de coroziune şi


suprafaţă



233

uzură ce conduc la fisuri şispargeri ale instalaţiilor şi ladeversări accidentale;−spargeri sau fisurări aledecantoarelor şi rezervoarelor;−depozitări necontrolate dedeşeuri solide sau şlam.

Staţii comprimare, uscare,

măsură şi predare gaze

−incendii;−spargeri, fisurări ale instalaţiilorce conduc la deversări de apă de zăcământ;−depozitări necontrolate dedeşeuri solide.


suprafaţă

Depozit şlam −degradarea construcţiei ceconduce la infiltraţii de apă dezăcământ în sol;−depozitări necontrolate deşlam.


suprafaţă

Tabel 12.5.2. Surse potenţiale de poluare la extracţia ţiţeiului şi a gazelorPrecizăm că aceste instalaţii pot deveni surse de poluare numai în condiţii de funcţionareanormală. Menţionăm că în cursul anului 2008 nu au fost semnalate evenimente/incidentede mediu pe raza judeţului Buzău.

În cadrul parcurilor de exploatare, pentru protecţia factorilor de mediu sol şi apă, seacţionează astfel :− pe linie de mentenanţă: respectarea programelor proprii de revizie şi reparaţii;- evacuarea prin vidanjare periodică a lichidelor din beciurile sondelor;:- rezolvarea tuturor neetanşeităţilor apărute la capetele de erupţie sau de pompare alesondelor de ţiţei şi gaze;

- întreţinerea şi refacerea digurilor de protecţie la rezervoarele de la parcuri şi depozite;- revizia şi repararea sistemelor de canalizare existente la parcuri;− pe linie de intervenţie în caz de poluări accidentale: se acţionează conform Planului deprevenire şi combatere a poluărilor accidentale, utilizând forţele umane şi materiale dindotare.

În anul 2009 a fost scoasă temporar din circuitul natural, pentru amenajare careurilor desonde noi, o suprafaţă de 5640 m2 , pentru realizarea unui foraj în zona Bărbunceşti.

În anul 2009 depozitarea şlamului s-a făcut în habe de cca. 20-40 mc aflate în zonaparcurilor, deoarece depozitul de şlam de la Gră jdana a fost închis la data de 21.12.2006conform prevederilor HG 349/2005, aflându-se în momentul de faţă în procedura de încetare a activităţii, cu obligaţii de mediu.Depunerile de impurităţi mecanice (stocul mort) este considerat şlam în momentul curăţiriirezervoarelor, transportării şi procesării acestuia de către firmă specializată TERRA cucare SC OMV PETROM SA are contract.

12.6. Energii neconvenţionaleOmenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale

energiei, apei si alimentaţiei, rezolvarea lor corectă fiind esenţa preocupărilor pentru odezvoltare durabilă.



234

Oportunitatea punerii în practică a unei strategii energetice pentru valorificareapotenţialului surselor regenerabile de energie se înscrie în coordonatele dezvoltăriienergetice a României pe termen lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unordecizii referitoare la alternativele energetice.

Se definesc urmatoarele surse de energie regenerabile şi neconvenţionale :a)- energia radiaţiei solare, denumită energie solară ;b)- energie hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnicedenumite « sui generis » microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu putere instalată de

maximum 10MW şi care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe ;c)- energia valurilor şi a mareelor;d)- energia geotermală;e)- energia eoliană;f)-energia conţinută în masa lemnoasă şi în alte materii vegetale care formează împreună categoria combustibilului solid, denumită biomasă;g)-energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materiireziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;h)-energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organicefermentate, alcătuind categoria de combustibil lichid, denumita alcool carburant;i)-energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până in prezent.

În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurseprimare, în anul 2010 urmează să aibă un nivel de cca. 11%, iar în anul 2015 de 11,2%

În condiţiile actuale din România , în balanţa energetică se iau în considerareurmătoarele tipuri de surse regenerabile de energie şi potenţialul lor :

Sursa Potenţial anual AplicaţieEnergie solară :Termică Fotovoltaică

RidicatMediu

Energie termică Energie electrică

Energie eoliană Ridicat Energie electrică Energie hidro Mediu Energie electrică Biomas

ăRidicat Energie termic

ă

Energie electrică Energie geotemală Mediu Energie termică

Tabel 12.6.1. Tipuri surse regenerabile de energie

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, ţara noastră şi-asumat şi obiectivelestrategice ale acesteia. Un exemplu în acest sens este demararea Programului “CasaVerde”, care prevede utilizarea energiilor neconvenţionale la încalzirea locuinţelor şi a altorspaţii.În judeţul Buzău se află în fază de proiect realizarea unor parcuri eoliene aşa cum suntprezentate în Tabelul 12.6.2 :

Amplasament Suprafaţă parc, ha

Numărturbine

Putereinstalată, Mw

sat Băbeni, com.Topliceni

13,47 5 10

com. Gălbinaşi 400 30 60com. Racoviţeni 104 30 60

Tabel 12.6.2 Parcuri eoliene



235

În judetul Buzău am identificat şi 2 surse de energie alternativă :- RAM Buzău CT3 Micro XIV - centrală cu cogenerare de energie electrică, cu o

producţie de 38548 Gj în anul 2009 ;- SC SOCIETATEA PENTRU ENERGIE, GENERARE ŞI SERVICII SA Bucureşti –

punct de lucru Buzău – centrală de cogenerare cu o putere de 1064 Mwel şi 1082Mwterm, care în anul 2009 a furnizat către SC URSUS BREWERIES SA –SUCURSALA BUZĂU o producţie de 26572,11 Gj energie electrică şi 18593,75 Gjenergie termică.

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2009 şi tendinţele generale în următorii ani

Perioada 1995 – 2009 se caracterizează printr-o tendinţă puternică de eficientizare aconsumului de energie, atât la agenţii economici producători cât şi la cei consumatori.Această tendinţă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupramediului.Utilizarea eficientă a energiei se poate traduce prin :

• cresterea eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale ;•promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investiţiilor

energetice ;• introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată ;• cooperarea internaţională în domeniul eficienţei energetice ;• promovarea sistemelor de energie regenerabilă şi nepoluantă prin utilizarea

energiei eoliene, geotermale, solare ( conform recomandărilor Protocolului de la Kyoto ) şia bioenergiei.

Conform datelor funizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU,evoluţia cantităţii de energie electrică distribuită către clienţi, în perioada 1995-2009, esteprezentată în Tabelul 12.7.1 şi în Fig. 12.7.1:

An Consum energie electrică,

MWh

Evoluţie,

%1995 445656 -1996 450568 1,101997 489565 8,661998 557003 13,781999 549772 -1,302000 542571 -1,312001 541874 -0,132002 523219 -3,442003 525191 0,382004 584585 11,312005 593192 1,472006 624888 5,342007 641850 1,032008 647938 0,942009 659694 1,01

Tabel 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2009



236

Evoluţie,%

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

1 9 9 9

'

2 0 0 0

'

2 0 0 1

'

2 0 0 2

'

2 0 0 3

'

2 0 0 4

'

2 0 0 5

'

2 0 0 6

'

2 0 0 7

'

2 0 0 8

'

2 0 0 9

'

Evoluţie,%

Fig. 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2009

Pentru perioada 2010-2018, la nivelul judeţului Buz

ău se estimeaz

ăo cre

ştere anual

ăa

consumului de energie electrică de aproximativ 1-2%, tendinţă de creştere prezentată înTabelul 12.7.2:

Prognoza consumului de energie electrică, MWh/anJudeţul BUZĂU

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018666291 672954 679684 686480 693345 700279 707282 714355 721498

Tabel 12.7.2. Prognoza consumului de energie electrică în perioada 2010-2018

Trebuie menţionat faptul că această evoluţie va fi condiţionată de creşterea economică la

nivel naţional şi mondial.

12.8. Eficienţa energetică în România – costuri şi beneficiiDin analiza datelor prezentate în Tabelul 12.2.5. se pot trage următoarele concluzii:- modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor electroenergetice a condus la scădereaconsumurilor proprii specifice activităţii;- se remarcă o scădere anuală a consumului de energie electrică pentru activităţiindustriale şi servicii prin modernizarea proceselor tehnologice, achiziţia de utilaje şiechipamente performante şi reducerea consumului prin restructurări specifice;- ridicarea nivelului de trai al populaţiei conduce la creşterea cantităţii de energie laconsumatorii casnici prin achiziţia de aparate electrocasnice performante şi asigurareaenergiei termice prin conversia energiei electrice.

În cadrul Regiei Autonome Municipale RAM Buzău se remarcă o eficientizare a activităţiiprin scăderea consumului de gaze naturale, scădere obţinută prin montarea unui cazande putere mai mică pentru furnizarea apei calde în perioadele calde ale anului.

Concluzii

Conform prevederilor Politicii energetice a României, măsurile specifice care vor fiadoptate pentru protecţia mediului, la toate nivelurile, sunt următoarele:

- realizarea investiţiilor corespunzătoare protecţiei mediului;



237

- internalizarea treptată a costurilor de mediu în preţul energiei;- intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi

de Directivele 2003/87/CE şi 2009/29/CE7;- promovarea tehnologiilor curate.



238

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Un sistem eficient şi flexibil de transport este esenţial pentru economie şi calitatea vieţii.Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninţători factori asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane.Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea

sistemului de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistemde transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reţelele de transportnaţionale şi europene.Reţeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenţează negativ mediulprin poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitateaaerului, este generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţiloremişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului utilizat şi de condiţiiletehnice de funcţionare. Se evidenţiază în mod deosebit gazele cu efect de seră (CO, CO2,CH4, N2O), acidifiante (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclicearomatice, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile. Nu numai aerul este poluat deemisiile auto, dar şi solul prin depunerile de substanţe chimice şi apele, prin pătrundereaacestora în cursurile de suprafaţă sau subterane.

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităţi:• eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unorconcentraţii foarte ridicate la înălţimi foarte mici chiar pentru gazele cu densitate mică şicapacitate mare de difuziune în atmosferă;• emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând deintensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a străzii.Un alt impact asupra mediului al reţelei de transport este acela că şoselele şi căile feratefragmentează zonele agricole şi naturale, ameninţând flora şi fauna din zonele respective.În tabelul 13.1.1 sunt prezentate emisiile de poluanţi provenite din transportul rutier,feroviar şi din activităţile agricole, aferente anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, emisiicalculate cu ajutorul metodologiei CORINAIR:

Poluant

CO2, miit

SO2, t

NOx, t

CH4, t

CO,t

N2O, t

NH3, t

TSP, t

Cd,kg

Pb,kg

POP,kg

NMVOC, t

2006 23,6 84 298 1,9 470,2

2,8 0,9 42,6 0,09 62,1 4,35 -

2007 23,64

90,1 348 2,2 530,1

3,1 0,1 40,4 0,1 73,6 1,1 -

2008 13,9 59,4 237 1,44 372,7

3,17 0,01 31,43

0,06 53,7 6,06 -

2009 17,6 - 177,8

28,5 88,6 0,6 0,11 8,9 0,02 0,11 0,915 16,5

Tabel 13.1.1. Emisii de poluanţi din transporturi

Menţionăm faptul că diferenţele apărute în 2009 faţă de anii precedenţi se datorează înprimul rând modificării factorilor de emisie utilizaţi la calculul emisiilor.

13.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilordin transporturi

În ultima perioadă de timp transporturile au avut o evoluţie spectaculoasă, atât princreşterea numărului de vehicule cât şi prin diversitatea funcţională a acestora. De



239

asemenea se observă o deplasare a activităţii de transport de persoane şi de mărfuri cătretransportul rutier în detrimentul celui feroviar.Această creştere a numărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului princreşterea cantităţii de poluanţi emişi in atmosferă, poluanţi rezultaţi atât din ardereacarburanţilor cât şi din particulele antrenate în timpul circulaţiei.Pentru reducerea acestei presiuni asupra mediului au fost luate o serie de măsuri, măsurisusţinute de acte legislative:• au fost reglementate condiţiile de introducere pe piaţă a carburanţilor, prin introducerea

la vânzare a unor noi tipuri de benzine şi motorine, care sunt conforme normelor europene în ceea ce priveşte cantităţile de poluanţi emişi.Acest fapt este relevat şi de cantităţile de carburanţi comercializaţi prin staţiile dedistribuţie. Evoluţia cantităţilor de carburanţi comercializate în judeţul Buzău esteprezentată în Tabelul 13.2.1:

Cantitatea comercializată, toneCarburant2005 2006 2007 2008 2009

Motorine Euro 3 şi 4 26500 39197 43605 46572 56000Benzină fără Pb 11000 15079 16618 19676 25358Benzină cu Pb 7000 5442 3831 3880 -

Tabel 13.2.1. Evoluţia cantităţilor de carburant comercializate

În acelaşi timp a fost reglementată şi promovarea utilizării în transport a biocarburanţilor şia altor carburanţi regenerabili.• au fost reglementate procedurile de aprobare a tipurilor de motoare ce pot fi utilzate pevehicule, condiţiile tehnice ale vehiculelor rutiere în vederea admiterii în circulaţie pedrumurile publice, precum şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii dereparaţii, de reglare şi/sau desfăşoară activităţi de reconstrucţie a vehiculelor rutiere.•••• au fost reglementate problemele legate de gestionarea vehiculelor scoase din uz,precum şi cele referitoare la reînnoirea parcului auto.Astfel, în judeţul Buzău, în anul 2009, au fost colectate 1534 autovehicule, din care 661autovehicule în cadrul programului de reînnoire a parcului auto. În cursul anului 2009 aufost tratate 1641 autovehicule, din care 903 autovehicule în cadrul programului de

reînnoire a parcului auto, aceste cifre conţinând şi autovehiculele rămase pe stoc din2008.• au fost promovate mecanisme financiare menite să favorizeze utilizarea modurilor detransport mai puţin poluante şi care presupun un consum redus de carburant.Conform datelor primite de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău lungimea căilor decomunicaţii din judeţ este prezentată în Tabelul 13.2.2. şi este aferentă anilor 2007şi 2008,pentru 2009 neexistând deocamdată date.

Lungime căi de comunicaţii, km 2007 2008Căi ferate, total, din care 244 244- electrificate 113 113Drumuri publice, total, din care 2646 2644

- modernizate 334 334- nemodernizate 2312 2310Drumuri naţionale, total, dincare 322 322- modernizate 322 322- nemodernizate - -Drumuri judeţene şi comunale, total, din care 2324 2322- modernizate 12 12- nemodernizate 2312 2310

Tabel 13.2.2. Lungime căi de comunicaţii



240

Menţionăm că în judeţul Buzău nu există porturi şi aeroporturi civile.

Referitor la ponderea transporturilor rutiere/căi ferate/căi navigabile/aerian nu deţinemdate.

13.3. Situaţia parcului auto

Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la transporturi, care au fost transmişi de Direcţia

Judeţeană de Statistică Buzău, sunt următorii:

• Volumul total al transportului urban şi suburban rutier de pasageri, în mii pasageri-km, este prezentat în Tabelul 13.3.1:

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009(9luni)

Volumultotal, miipasageri-

km

42645,1 70395,6 53548 26605,4 27697,4 12405,4

Tabel 13.3.1. Volumul total al transportului urban şi suburban de pasageri

• Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto, mii pasageri-km, este prezentat înTabelul 13.3.2:

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 (9luni)

Parcursulanual, miipasageri-

km

6852,3 8125,3 15778,7 12167,5 6078,4 4890,3 2230,6

Tabel 13.3.2. Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto

Menţionăm că pentru ceilalţi indicatori nu am primit datele solicitate.

Conform informaţiilor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise deConducere şi Înmatriculare Vehicule, situaţia parcului auto al judeţului Buzău, în perioada1998-2009, este prezentată în Tabelul 13.3.3:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numărmijloace auto

61116 66930 69338 69381 69594 71580 74918 79640 87490 92942

Tabel 13.3.3. Situaţia parcului auto în perioada 2000-2009

Evoluţia numărului de autoturisme (inclusiv taxiuri), aflate în proprietatea persoanelor fizicedin judeţul Buzău, în perioada 2003-2008, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, este prezentată în tabelul 13.3.4:



241

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008Numărautoturisme 52365 54408 55912 52827 56972*) 62620

*) Date rectificate

Tabel 13.3.4. Evoluţia numărului de autoturisme proprietate persoane fizice

Numărul de autovehicule pentru transport persoane şi mărfuri, cu excepţia autoturismelor,

aflat în baza de date a Autorităţii Rutiere Române − ARR − Agenţia Buzău este prezentat în Tabelul 13.3.5:

Nr. crt. Transporturi Tipulautovehiculului

Numărautovehicule

1 Autobuze 1082 Microbuze 653 Mărfuri generale 13034 Mărfuri specializate 1985 Mărfuri perisabile 276 Mărfuri periculoase 73

7

Transportauto/călători/marfă /

intrajudeţean

Mărfuri agabaritice 2Tabel 13.3.5. Numărul de autovehicule din jud. Buzău pentru mărfuri şi persoane

Pentru dezvoltarea unui transport durabil sunt necesare îmbunătăţiri ale tehnologiilor şicarburanţilor care au drept scop scăderea cantităţilor de emisii. Orientarea spre moduri detransport durabile necesită mijloace de transport mai eficiente din punct de vedereenergetic şi mai puţin dăunătoare pentru mediu şi pentru sănătatea publică.Situaţia parcului auto la nivelul judeţului Buzău în anii 2008 şi 2009 este prezentată înTabelul 13.3.6, conform datelor furnizate de RAR:

Parc auto 2008 2009Total autovehicule, din care 69956 74513- autoturisme 57965(82,9%) 61972(83.2%)

Tabel 13.3.6 Situaţia parcului auto

Situaţia statistică a parcului auto în anii 2008 şi 2009 în funcţie de carburantul utlizat esteprezentată în Tabelul 13.3.7. şi în figura 13.3.1.:

2008 2009

Tip carburant Numărautovehicule

Procent Numărautovehicule

Procent

Non-EURO 51191 73,2 53034 71,2EURO 1 0 0 197 0,26EURO 2 4971 7,1 5070 6,8EURO 3 8177 11,68 8703 11,67EURO 4 5604 8 7487 10,04EURO 5 13 0,02 22 0,03

Tabel 13.3.7. Situaţia statistică a parcului auto



242

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

non-EURO

EURO 1 EURO 2 EURO 3 EURO 4 EURO 5

2008'

2009'

Figura 13.3.1. Situaţia statistic

ăa parcului auto

13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României constă în asigurareacă sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu alesocietăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei,societăţii şi mediului.Pentru îmbunătăţirea comportamentului în raport cu mediul, se va diminua progresivimpactul global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivelestabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii şi se va realiza o reducerecu 5% până în 2015 a depăşirilor actuale.

Din datele prezentate mai sus, se poate observa o diminuare a emisiilor provenite dintransporturi, în judeţul Buzău, la nivelul anului 2009.

Un obiectiv naţional al Strategiei este acela de promovare a unui sistem de transporturicare să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor ănconformitate cu standardele europene.Una din măsurile de realizare a acestui obiectiv constă în accelerarea înnoirii parcului devehicule prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică şi morală avansată şi înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzătoare normelor tehnice şide exploatare ale UE şi cu eficienţă economică, socială şi ecologică ridicată.La nivelul judeţului Buzău se constată o creştere cu 4% , în anul 2009, faţă de 2008, anumărului de vehicule scoase din uz prin programul de înnoire a parcului auto. Totodată

se observă o creştere a procentului de autovehicule care utilizează carburanţi tip EURO.

Aceste măsuri împreună cu cele legate de dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii detransport vor duce la realizarea unor transporturi economice şi curate.



243

14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMÂNIA

Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane, fiind rezultatulinteracţiunii dintre elementele naturale: sol, aer, apă, climă, biosferă cu elemente rezultatedin activitatea umană. Toate acestea influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile dedezvoltare viitoare a societăţii, ca urmare, protecţia mediului este o prioritate atât la nivelulRomâniei cât şi la scară globală.

În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării tuturor ramurilor deactivitate, necesarul de materie primă şi de energie pentru producţia de bunuri a crescutmult, iar exploatarea intensă a resurselor naturale relevă, tot mai evident, un dezechilibruecologic impunând găsirea unor soluţii pentru ameliorarea acestei situaţii, în condiţiile uneidezvoltări durabile.Situaţia generală privind cheltuielile pentru protecţia mediului în România s-a îmbunăţitprin sporirea fondurilor disponibile, urmare a creşterilor economice mai active şi implicit aveniturilor la bugetul de stat.

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protec ţ ia mediului reprezintã mãsura economicã a rãspunsului dat de

societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumitã etapã.Acestea includ cheltuielile efectuate pentru desfãşurarea activitãţilor de supraveghere şiprotecţie a mediului şi pe cele care se referã la prevenirea sau repararea pagubelor aduseacestuia.

DEFINIŢII

Cheltuielile pentru protec ţ ia mediului reflectã fluxurile financiare alocate de operatoriieconomici pentru acţiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau combatereapagubelor aduse mediului.

Investi ţ iile pentru protec ţ ia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existentecumpãrate de la terţi sau produse pentru utilizãri proprii, având o duratã de funcţionaremai mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului.Acestea includ şi bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile, precum şi adãugirile,renovãrile şi îmbunãtãţirile care prelungesc durata de viaţã sau capacitateaechipamentelor.

Mijloacele tehnice pentru protec ţ ia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii,proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului. Acestea se clasificã, în funcţie de modul încare este influenţat procesul de producţie, în: Mijloace tehnice adãugate situate la sfârşitul procesului de producţie (nu influenţeazãproducţia) şi au ca scop reducerea evacuãrilor de substanţe poluante rezultate din

procesul de producţie, sau facilitãţi asimilate acestora, în cazul activitãţilor care nu suntstrict legate de un proces de producţie.Mijloace tehnice integrate în proces realizeazã adaptarea sau schimbarea unui processau a unei instalaţii de producţie, astfel încât sã genereze mai puţine emisii poluante saudeşeuri, fie prin modificarea echipamentelor de producţie existente cu scopul explicit de areduce substanţele poluante produse, fie prin înlocuirea unui echipament de producţie cuunul nou, cu efecte directe şi evidente în îmbunãtãţirea performanţelor industriale aleprocesului de producţie, care contribuie în acelaşi timp la reducerea poluãrii.

• investi ţ ii pentru mijloace tehnice adãugate.Investiţii în mijloace tehnice amplasate la sfârşitul procesului de producţie care constau în instalaţii sau pãrţi de instalaţii, pentru



244

utilizare în contextul protejãrii mediului. Aceste instalaţii opereazã independent de procesulde producţie şi au rolul de a preveni/reduce emisiile sau de a reduce nivelul de poluare.Aceste mijloace tehnice pot fi identificate ca pãrţi separate şi valorile aferente lor seregãsesc distinct în evidenţe.

• investi ţ ii pentru mijloace tehnice integrate în proces. investiţii în tehnologii integrate carereprezintã instalaţii sau pãrţi de instalaţii adaptate, în ideea de a genera mai puţinãpoluare. Aceste echipamente sunt integrate în procesul de producţie şi nu pot fi identificate

ca pãrţi separate. Valorile aferente lor se estimeazã ca un procent din valoarea totalã ainvestiţiei în respectivul echipament.

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesarepentru operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentruprotecţia mediului. Cheltuielile curente cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materialeşi servicii, alte cheltuieli curente. Se includ şi cheltuielile asociate furnizãrii de servicii demediu (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor apelor uzate etc).

Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activitãţi deprotecţia mediului executate de cãtre personalul unitãţii, pentru mijloace tehnice adãugate; pentru mijloace tehnice integrate; pentru activitã ţ i interne de cercetare.

Cheltuielile curente externe cuprind servicii de protecţia mediului cumpãrate de la terţi(inclusiv studii de protecţia mediului, analize de laborator etc), precum şi taxele plãtite cutitlu de mediu şi plã ţ i pentru servicii de protec ţ ia mediului, plã ţ i pentru activitã ţ i de cercetare–dezvoltare, taxe pentru mediu .Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din:Investiţii, din care: pentru facilitã ţ i adãugate “end-of-pipe” (sta ţ ii de epurare, filtre, co şuri de dispersie etc); pentru facilitã ţ i integrate în procesele de produc ţ ie (instala ţ ii cu “tehnologii curate”). Cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu, dincare: cheltuieli curente interne (pentru activitãţi proprii); cheltuieli curente externe (pentruactivitãţi cumpãrate de la terţi).Cheltuielile pentru protecţia mediului făcute de către agenţii economici sunt prezentate lapunctul 14.2.

14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate laGarda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Buzău

Cheltuielile şi investi ţ iile pentru protec ţ ia mediului la nivelul Jude ţ ului BUZ ĂU f ăcute de operatorii economici, Consiliul Local al Municipiului Buz ău şi Consiliul Jude ţ ean Buz ău s-au ridicat în anul 2009 la valoarea de: 45.263,32 mii RON, dintre care 4.314,25 dinbugetul local, 19.957,59 din bugetul de stat şi 20.991,48 din surse proprii.

Realizat anul 2009 ( mii RON)

Tip investiţii Surseproprii Buget de stat Alte surse TotalDin programele de

conformare11.026,71 17.381,69 1.140,98 29.549,38

În afaraprogramelor de

conformare1.218,07 2.575,90 3.226,27 7.020,24

TOTAL 12.244,78 19.957,59 4.367,25 36.569,62

Tabel 14.2.1- Cheltuieli efectuate de agenţii economici în anul 2009



245

Investiţii majore au fost efectuate de următorii agenţi economici :

SC COMPANIA DE APĂ SA BUZĂUReabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelelor dealimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău - organizare şantier, proiectare, execuţie,alte cheltuieli

SC BUNGE ROMANIA SRL- PUNCT DE LUCRU STABIL BUZAU

Modernizare arzătoare centrală termică

SC ROTEC SAEliminare condensatori cu conţinut de PCB- 67 bucăţi

SOCIETATEA AGRICOLĂ CERES PADINAEliminarea deşeurilor de produse de protecţie a plantelor

SC BEST WOOD SRL NEHOIUEliminarea celor 38 bucăţi condensatori dezactivaţi şi depozitaţi temporar în incintasocietăţii, care conţin PCB-uri

SC ELARS SA Rm. SăratEliminarea nămolului ferocianuric uscat (cantitate estimată 140 tone ) şi a lichidului aposde clătire cu conţinut de substanţe periculoase (cantitate estimată 1300 tone ) prin agenţieconomici autorizaţi

SC KRONBERGER GRUP SA SĂTUC PL CARIERA DE ARGILĂ SĂTUCLucrări de refacere a mediului-remodelare taluz-amenajarea suprafeţei haldei de steril-şanţuri de gardă

SC AGRANA ROMÂNIA SA - SUCURSALA BUZĂUProtecţia solului şi a apelor subteraneAmenajarea silozurilor de sfeclă pentru depozitarea temporară a nămolului de carbonatare

SC VINEXPORT COLINA PIETROASELE SRLExtinderea reţelei de canalizare şi construirea staţiei de epurare cu treaptă mecanică şitreaptă biologică, care să preia apele uzate pentru a reduce încărcările înainte deevacuarea în emisar

SC AIR LIQUIDE-DUCTIL SA BUZĂUElimInare deşeuri periculoase - 142 condensatori cu conţinut de PCBModernizare hală Reparaţie cuptor tratamentAchiziţie arzător cuptor DC

SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SAConstrucţie depozit deşeuri nepericuloase + amenajare depozit temporar pentru deşeurinepericuloase HCE

REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ "RAM" BUZĂUReabilitare magistrală II termoficareDezvoltarea utilităţilor municipale



246

14.3. FONDUL PENTRU MEDIU

Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizăriiproiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare îndomeniul protecţiei mediului.Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administraţia Fonduluipentru Mediu, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituriproprii, în coordonarea autorităţii publice pentru protecţia mediului.

Susţinerea financiară din Fondul pentru mediu se acordă pentru proiecte propuse de :-operatori economici-organizaţii neguvernamentale-autorităţi locale-unităţi de învăţământCategoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu conform art.13,alin.2 din OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu sunt următoarele:a) prevenirea poluăriib) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi soluluic) reducerea nivelului de zgomotd) utilizarea de tehnologii curatee) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase

f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi localeg) gospodărirea integrată a zonei costiereh) conservarea biodiversităţiii) administrarea ariilor naturale protejate j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediuluik) creşterea producţiei de energie din surse regenearbilel) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilorn) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite încondiţiile legiio) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minierp) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenelemeteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor dindomeniul public al statului

Programele naţionale lansate în cursul anului trecut cu finanţare din Fondul pentru mediusunt:- Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţiiverzi în localităţi - Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cusisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori altesisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului – pentru imobileleaflate în proprietatea sau administrarea unităţilor administrativ – teritoriale (Casa Verde)

- Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricoledegradate - Programul privind producerea energiei electrice din surse regenerabile: eoliană,geotermală, solară, biomasă, hidro

Situaţia proiectelor finanţate din Fondul pentru mediu în judeţul Buzău este prezentată întabelul de mai jos:

A) Până la data de 31.12.2009, au fost finalizate din Fondul pentru mediu, în judeţulBuzău, următoarele categorii de proiecte:



247

N r . c r t .

Denumireprogram/proiect

Denumirebeneficiar

L o c a l i t a t e

J u d e ţ Valoare

contract(lei)

Valoareafinan ată până la

31.12.2009(lei)

Rest definanţat

(lei)

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii

verzi în localităţi

1

Amenajare deparcuri şi spaţii

de joacă înMunicipiul

Râmnicu Sărat

Primăriamun.

RâmnicuSărat R

â m n i c u

S ă r a t

B u z ă u

1.439.288,90 1.414.078,82 25.210,08

categ. J- educaţia şi conştientizarea publicului pentru protecţia mediului

2

Împreună pentru

viitor

Şcoala deArte şi

MeseriiNr. 2 V

e r n e ş t i

B u z ă u

15.912,63 15.576,85 335,78

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional - 2009

N r . c r t . Denumire

program/proiect

Denumirebeneficiar

L o c a l i t a t e

J u d e ţ Valoare

contract(lei)

Valoareafinan ată până la

31.12.2009(lei)

Nr.autoturismedecontate

Marcaauto

vândută

Restde

finanţat(lei)

1

Diminuareapoluării

aerului,datorată emisiilor degaze deeşapamentde laautoturismeprin înnoireaParculuiautonaţional

S.CELCAR

GID S.R.L B u z ă u

B u z ă u

437.000,00 387.600,00 102 skoda 49.400,00

2

Diminuareapoluării

aerului,datorată emisiilor degaze deeşapamentde laautoturismeprin înnoireaParculuiautonaţional

S.C ROLCARS.R.L

B u z ă u

B u z ă u

133.000,00 125.400,00 33 hyundai 7.600,00



248

B) Proiecte în curs de finanţare până la 31.12.2009, din judeţul Buzău:

N r . c r t .


Denumirebeneficiar

L o c a l i t a t e

J u d e ţ Valoare

contract(lei)

Durata deimplementare

acontractului

Valoareafinanţată până la

31.12.2009(lei)

categ. B - reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului

1

Instalaţie detratare ape uzateşi racord lacanalizareaurbană Punct de lucru:Frasinu, satOdaia Banului(intravilan şi

extravilan), com.Ţinteşti şi mun.Buzău

S.C.GREENTECH

S.A. B u z ă u

B u z ă u

1.857.872,62 7 luni 0,00

categ. K - creşterea producţiei de energie din surse regenerabile

2

Reabilitare fermă de porci,modernizarestaţie de epurarecu producere debiogaz

şi energie

electrică,construirea unuiF.N.C. cu ocapacitate de3,5t/h

S.C. GRUP

AGRO S.R.L. S c u t e l n i c i

B u

z ă u

11.136.547,10 24 luni873.527,33



249

C) Proiecte aprobate până la 31.12.2009, din judeţul Buzău:

N r . c r t .


Denumirebeneficiar

L o c a l i t a t e

J u d e ţ

Categoriaproiect

Valoareaaprobată

pentrufinanţare

(lei)

1

Reconstrucţieecologică forestieră pe terenuridegradate înperimetrul deameliorareGherăseni,comuna Gherăseni

ConsiliulJudeţean Buzău

B u z ă u

B u z ă u

Programul de îmbunătăţire acalităţii mediuluiprin împădurireaterenuriloragricoledegradate

3.581.589,20

2

Imbunătăţireacalităţii mediuluiprin realizarea

spaţiilor verzi încomuna Smeeni

ComunaSmeeni

S m

e e n i

B

u z ă u

Programulnaţional de îmbunătăţire acalităţii mediului

prin realizareade spaţii verzi înlocalităţi

778.178,50

3

Îmbunatăţireacalităţii mediuluiprin infiinţare spaţiuverde în parculcentral

Comuna Cislău

C i s l ă u

B u z ă u

Programulnaţional de îmbunătăţire acalităţii mediuluiprin realizareade spaţii verzi înlocalităţi

999.771,72

Tabel 14.3.1 - Situaţia proiectelor finan

ţate din fondul pentru mediu

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia încasărilor la Fondul de Mediu în cursulanului 2009:



250

Tabelul 14.3.2-Situaţia încasărilor la Fondul pentru Mediu pentru judeţul Buzău înanul 2009

Sursa - Administraţia Fondului pentru Mediu

*Având în vedere că plata la bugetul Fondului pentru mediu se face într-un singur cont, larubrica "nedefalcate" sunt cuprinse toate sumele pentru care, în documentul de plată nus-au precizat obligaţiile bugetare pentru care s-au virat aceste plăţi.

Numărul contribuabililor din judeţul Buzău înregistraţi la Fondul pentru Mediu în anul 2009este de 298.

14.4. Fondurile Uniunii Europene

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare

Programul PHARE în România:

În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pebaza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE,formulat în “ Carta Verde a dezvoltării regionale în România “.Acest tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şiregionale din ţara noastră, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod deabordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şiprogramele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale.

Politica regională în România are la bază măsuri planificate şi promovate de autorităţileadministraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi operatori privaţi saupublici de la nivel regional şi local, în scopul asigurării unei dezvoltări economice şi socialesusţinute şi dinamice, prin utilizarea eficientă a resurselor locale şi regionale, pentrurealizarea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale.Administraţiile publice locale joacă un rol foarte important în dezvoltarea infrastructuriilocale, a serviciilor sociale şi a mediului de afaceri, datorită avantajului reprezentat decunoaşterea realităţilor şi necesităţilor locale. De aceea, atragerea de fonduri dedezvoltare de către administraţiile publice locale este un element important pentruatingerea obiectivelor de coeziune ale Uniunii Europene.

Sumele încasate în perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 din judeţul Buzău pe tipuri deobligaţii bugetare

- LEI -Deşeuri 505.261,44Ambalaje 27.704,14Lemn 5.892,92

Poluanţi surse fixe 70.943,91Poluanţi surse mobile 3.409,59Chimice 8.003,49Anvelope 1.442,00Vânătoare 774,99Ecotaxa 22.987,43Nedefalcate* 959.209,66TOTAL 1.605.629,57



251

Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială 2003, deja încheiat are un grad deabsorbţie de 97,31%, iar PHARE CES 2004 care se va încheia în 2010 înregistrează dejaun grad de absorbţie de aproape 90%:- Bugetul alocat pentru programele PHARE CES, în sumă de 739 milioane de euro a fostcontractat în proporţie de 97,31%- Programul PHARE CES 2003 s-a finalizat în data de 31 mai 2009, realizându-se un gradde absorbţie de 91,31%- Pentru programul PHARE CES 2004 cu termen de finalizare 31 mai 2010 s-au efectuat

plăţi în sumă de 138 de milioane de euro, având un grad de absorb ţie de 87,39%- Celelalte programe PHARE CES (PHARE 2005, PHARE inundaţii şi PHARE 2006) autermenele de finalizare noiembrie 2010 respectiv noiembrie 2011. Pentru programele caresunt în derulare s-au efectuat plăţi de 221 milioane euro, realizându-se un grad deabsorbţie de 52%În perioada 2004-2006 au fost alocate României prin finanţare PHARE 1,3 miliarde deeuro, din care Comisia Europeană a plătit, până în prezent, circa 980 de milioane de euro,adică aproximativ 72%.România a pierdut 169 de milioane de euro din cele 3 miliarde alocate din cauza expirăriiperioadei de contractare.

Informaţiile privind proiectele ce au primit finanţare în cadrul programului PHARE, în curs

de derulare în judeţul Buzău, sunt prezentate în tabelul de mai jos:



Nr.crt.

Beneficiar Titlu proiect Perioada deimplementare

ValoareProiect(euro)

Obie

1 Consiliul localBeceni

Sistem de management integrat al deşeurilor înzona localităţilor de pe Valea Slănicului, custaţie de transfer în comuna Beceni, judeţulBuzău

01.03.2008-30.05.2010

780.000 Crearea unui sistemşi de transport allocalităţilor Beceni, CMânzăleşti, Lopăta

(27.768 locuitori) pride transfer, a 87 de achiziţionarea a 2pubele de colectarepersonalului de extransfer, conştie(promovare, informeducare)

2 Consiliul localCislău

Sistem de management integrat al deşeurilor înzona localităţilor de pe Valea Bălănesei, ValeaBuzăului şi Valea Chiojdului, cu staţie detransfer în comuna Cislău, judeţul Buzău

01.03.2008-30.05.2010

870.000 Crearea unui sistemşi de transport alcomunelor Cislău, CVipereşti, Unguriulocuitori) prin realiztransfer, a 62 de p

achiziţionarea a 2pubele de colectarepersonalului de extransfer, conştie(promovare, informeducare)

3 Consiliul localStâlpu

Serviciu de gestionare a deşeurilor în regiuneaStâlpu şi Costeşti

15.10.2008-15.03.2010

401.567 Crearea unui sistemşi de transport alcomunelor Stâlpulocuitori) prin realizcolectare, achiziţiona1557 pubele de colec

Tabelul 14.4.1.1 – Situaţia proiectelor în derulare finanţate prin Programul PHARE CES 2005



Programul SAPARD

Programul SAPARD (Program special de Pre-Aderare pentru Agricultur ă şi Dezvoltare Rural ă ) are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport şi protecţia mediului în ţărilecandidate la aderare. Programul SAPARD în România a beneficiat de o alocarefinanciară în perioada 2000-2006 de 1,52 miliarde de euro, sumă ce trebuia plătită până lasfârşitul anului 2009 pentru ca ţara noastră să fie sprijinită în a-şi alinia standardele demediu la cele ale Uniunii Europene, pentru a-şi extinde şi conecta reţelele de transport cu

cele trans-europene şi pentru a se familiariza cu politicile şi procedurile aplicate în cadrulFondurilor Structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene.Uniunea Europeană a alocat ţării noastre pentru acest program 1,14 miliarde de euro,reprezentând 75% din totalul fondurilor publice, restul de 25% fiind suportat de GuvernulRomâniei, mai precis 356 de milioane de euro. În afară de această alocare, proiectele careau necesitat cofinanţare privată au atras fonduri din partea beneficiarilor, de peste 800 demilioane de euro.În total, prin programul SAPARD s-au putut investi în mediul rural aproximativ 2,2 miliardede euro.Comisia Europeană a aprobat solicitarea României de a prelungi până la sfârşitul anului2009 accesarea fondurilor prin programul SAPARD. Chiar şi în aceste condiţii ţara noastră a pierdut 14 milioane de euro.

România este una dintre puţinele ţări beneficiare ale acestor fonduri care a avut oabsorbţie aproape integrală, prin cele 4500 de proiecte încheiate reuşind să utilizezeaproximativ 90% din fondurile alocate, mai precis 1,34 miliarde de euro.Începând cu lansarea programului în anul 2002 şi până în 2006 au fost contractate 4457de proiecte, cu o valoare totală de 1,36 de miliarde de euro potrivit datelor furnizate deAgenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Principalele domenii pentru care s-au obţinut fonduri nerambursabile în Buzău sunt:

- industria agroalimentară - exploataţiile agricole- diversificarea activităţilor economice- formarea grupurilor de producători agricoli, silvici şi piscicoli- metode agricole pentru agricultură ecologică - silvicultură

În judeţul Buzău, prin Programul SAPARD s-au putut realiza investiţii în clădiri sauechipamente cu destinaţie agricolă şi moderniza sau retehnologiza unităţi deja existente.De asemenea, s-au acordat fonduri şi pentru tratarea produşilor reziduali şi a deşeurilornocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesul de prelucrare, pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime şi pentru îmbunătăţirea sistemuluide monitorizare şi control a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ, dar şi pentrualimentările cu apă, canalizări şi drumuri în mediul rural.

S-au acordat fonduri şi pentru utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, pentruachiziţii de mijloace de transport agricole noi, achiziţionarea animalelor, înfiinţarea şimodernizarea plantaţilor.

Programul ISPA:

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezintă instrumentul financiar pus la dispoziţie de Comisia Europeană în perioada 2000-2006 şieste destinat finanţării de investiţii în infrastructura de mediu pentru serviciile publiceurbane. Acest program vine în sprijinul realizării de progrese în procesul de aderare a



254

României la Uniunea Europeanã, prin implementarea directivelor costisitoare în domeniulprotecţiei mediului şi gospodăririi apelor.

Proiectul ISPA care se deruleaz ă în jude ţ ul Buz ău:

Scurt ă descriere

Numele proiectului: “Reabilitarea staţiei de epurare, a reţelei de canalizare şi

a reţelei de distribuţie a apei din municipiul Buzău”

Localitatea :Buzău

Sectorul :managementul apei

Aplicant : Primăria Buzău –SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău

Date financiare : proiectul are un buget total iniţial de 35,4 milioane EURO, din care 9,2milioane EURO reprezintă contribuţia locală (24% - împrumut BEI şi 2% - buget local) şi26,2 milioane EURO reprezentând (74%), finanţarea nerambursabilă ISPA.

Perioada de derulare a proiectului : 2004-2009, urmând ca investiţia să fie pusă înfuncţiune în cursul anului 2010.

Scurt ă prezentare a situa ţ iei ini ţ iale:

-lungimea reţelei de canalizare: 114 Km; -24 000 locuitori nu beneficiau de reţea de canalizare; -70-80% din reţeaua de canalizare era colmatată în proporţie de 30-70 %; -staţia de epurare existentă în momentul realizării proiectului, de tip mecano- biologic, afost realizată în 1964 având o capacitate de epurare de 650l/s; -procesul specific de epurare se realiza numai în proporţie de 51% pentru substanţeorganice şi maximum 55 % pentru materii în suspensie;-lungimea reţelei de alimentare cu apă: 174,5 Km;-pierderi estimate datorită coroziunii pe reţeaua de alimentare cu apă : 30%;-în momentul demarării proiectului 1400 de locuitori nu beneficiau de reţeaua dealimentare cu apă potabilă şi 7000 de locuinţe individuale (case) nu erau contorizate;

Implementarea măsurii ISPA Buzău cuprinde 4 contracte (componente) principale: 2contracte de servicii (Asistenţă Tehnică, Supervizare) şi 2 contracte de lucrări (Staţie deepurare, Reţele de apă şi canal)

Investiţiile şi cheltuielile realizate în cursul anului 2009 au fost de 23.355,33 mii RON, dincare: 4.936,55 din credite bancare externe, 17.381,69 finanţare nerambursabilă ISPA şi

1.037,09 de la bugetul local.Stadiul în care se află acestea este prezentat mai jos:

A. Alimentare cu apă 1. Reabilitarea staţiilor de pompare şi a fronturilor de captare de la sursele de apă

ale Companiei de apă SA Buzău- valoare investiţie: 2.473,21 mii euro, realizată în proporţie de 51,28% şi finanţată prinISPA+BEI+buget local

2. Reabilitarea reţelei de distribuţie apă potabilă - valoare investiţie: 4.474,94 mii euro, realizată în proporţie de 100% şi finanţată integralprin ISPA



255

3. Achiziţionarea a 7000 de contori pentru blocuri şi consumatori individuali şi alteechipamente- valoare investiţie: 1.778,22 mii euro, realizată în proporţie de 100% şi finanţată integralprin ISPAEfectele măsurii sunt: mărirea fiabilităţii echipamentelor, asigurarea presiunii de pompare,reducerea consumului de energie electrică şi asigurarea debitului conform cerinţei.

B. Canalizarea şi epurarea apelor uzate

4. Reabilitarea reţelelor de canalizare- valoare investiţie: 554,57 mii euro, realizată în proporţie de 100% şi finanţată integralprin ISPA

5. Extindere reţea de canalizare- valoare investiţie: 4.275,78 mii euro, realizată în proporţie de 99,63% şi finanţată integralprin ISPA

6. Reabilitarea Staţiei de epurare- valoare investiţie: 9.309,69 mii euro, realizată în proporţie de 99% şi finanţată prinISPA+BEI+buget localEfectele măsurii sunt: eliminarea azotului, fosforului şi al compuşilor acestora din apeleevacuate în râul Buzău şi crearea condiţiilor pentru încadrarea în cerinţele Directivei nr.91/271/Cee privind apele uzate urbane epurate şi evacuate în emisar.

Stadiul investiţiei ISPA la finele anului 2009 se prezintă astfel:- mii euro -

din care:Denumireaobiectivului

Valoareatotală

reactualizată

Realizat Rămasde

executatCreditebancare

FinanţareISPA

Bugetlocal

Reabilitarea staţieide tratare a apeloruzate, a sistemuluide canalizare şi a

reţelei de

alimentare cu apă potabilă înmunicipiul Buzău

31.012,38 25.877,93 5.134,45 1.091,13 2.286,17 1.757,1

6

Tabel 14.4.1.5 – Stadiul investiţiei ISPA la sfârşitul anului 2009

Investiţiile din domeniul apei potabile în municipiul Buzău urmează a fi continuate cu unproiect finanţat prin POS Mediu – Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Buzău, în valoare totală de 99.776 mii euro şi care urmează a fi finalizat încursul anului 2013.

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post aderare

Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu reprezintă documentul de programare aFondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fonduriloreuropene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.Comisia Europeană (CE) a aprobat acest program în data de 11 iulie 2007. Urmare aacestei decizii, România va beneficia, în perioada 2007-2013, de un important sprijinfinanciar pentru implementarea unor proiecte care vor contribui la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă din ţara noastră. POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct devedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentrusectorul de mediu. Programul este finanţat din două fonduri - Fondul Agricol European de



256

Dezvoltare Regională (FEADR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ4,5 miliarde Euro, la care se adaugă şi cofinanţarea naţională de aproximativ 1,1 miliardeEuro.

Fondul Agricol European de Dezvoltare Regională (FEADR) contribuie la eliminareadezechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, reducerea diferenţei între nivelurilede dezvoltare a diferitelor regiuni şi recuperarea decalajului de către regiunile mai puţinfavorizate.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, învaloare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR sebazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.

Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).

Axe prioritare tematice:Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestierAxa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului ruralAxa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei ruraleAxa 4: Axa LEADER

În judeţul Buzău un singur proiect a obţinut finanţare prin PROGRAMUL NAŢIONAL DE

DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 / FEADR în sectorul apă /apă uzată şi este înimplementare.Titlul proiectului: Canalizare, staţie de epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuricomunaleAxa prioritară /domeniul de intervenţie: Axa III, măsura 322 / : "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun ăt ăţ irea serviciilor de baz ă pentru economia şi popula ţ ia rural ă şi punerea în valoare a mo ştenirii rurale "Aplicant: Consiliul local Gura TeghiiPerioada de implementare: 23.10.2008-23.10.2010Valoare proiect: 2.486.416 euroObiectiv: realizarea sistemului de canalizare, a unei staţii de epurare şi îmbunătăţireadrumurilor comunale

În cursul anului 2009, APM Buzău a emis un număr de 207 adeverinţe pentru proiectelederulate din fonduri FEADR, solicitate de către societăţi comerciale şi persoane fiziceautorizate.S-au eliberat de asemenea 18 adeverinţe în vederea obţinerii de finanţare a unor proiecteprin POS-CCE.Până la sfârşitul anului 2009 au fost contractate prin PNDR 52 de proiecte, din care: 17 peaxa 123, 33 pe axa 121, 1 pe axa 322 şi 1 pe axa 313.

14.5 Planificarea de mediu

Planurile locale de acţiune pentru mediu oferă un punct de pornire important îndezvoltarea unei comunităţi durabile şi, de asemenea, oferă garanţia faptului că respectivacomunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează înmod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului.

Procesul de elaborare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Buzău a început lasfârşitul anului 2004, când APM Buzău a iniţiat realizarea unui astfel de plan pentru judeţulBuzău. La sfârşitul anului 2005 am finalizat documentul PLAM care a fost adoptat oficialprin Ordinul de Prefect nr. 2/03.01.2006. Implementarea PLAM-ului începe odată cu dataadoptării lui oficiale (data emiterii Ordinului de Prefect).PLAM-ul a avut ca principale obiective:



257

- să imbunătăţească condiţiile de mediu- să promoveze conştientizarea publicului- să promoveze parteneriatul între actorii implicaţi în procesul decizional de mediu- să identifice, să evalueze şi să stabilească priorităţi de acţiune- să respecte cerinţele legislative naţionale de elaborare

În elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului pentru judeţul Buzău aufost parcurse următoarele etape :

Etapa a I -a “Ini ţ ierea şi insti ţ utionalizarea procesului PLAM”: Iniţierea procesului de elaborare a PLAMOrganizarea procesului PLAMInstituţionalizarea procesului PLAMIdentificarea activităţilor prin care se asigură participarea publicului la procesul deelaborare a Planului Local de Acţiune pentru MediuEtapa a II-a “Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu. Stabilirea priorit ăţ ilor”: Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediuIerarhizarea problemelor şi stabilirea priorităţilor de mediuEtapa a III –a “Elaborarea Planului Local de Ac ţ iune pentru Mediu” Stabilirea obiectivelor generale (strategice)

Stabilirea obiectivelor specifice şi ţintelorStabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin Planul de AcţiuneIdentificarea acţiunilor care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelorPrioritizarea acţiunilor (pentru asigurarea unui Plan de Acţiune cât mai realist este absolutnecesară stabilirea unor acţiuni prioritare)După stabilirea tuturor elementelor componente ale Planului de Acţiune, acestea au fostincluse în matrici pentru fiecare categorie de probleme identificate.Etapa a IV –a “Procesul consultativ în vederea finaliz ării documentului PLAM” Etapa a V-a “Adoptarea oficial ă a PLAM” În prezent parcurgem Etapa a VI – a “Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor şi revizuirea PLAM”: Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului Buzău urmează să intre în procedură derevizuire. Aceasta va avea la bază analiza obiectivelor specifice propuse în Planul local deacţiune pentru mediu întocmit iniţial şi ţintele propuse pentru realizarea fiecărui obiectiv( respectiv indicatorii pentru fiecare ţintă );de asemenea, se vor lua în considerareschimbările legislative şi problemele de mediu nou apărute, actualizarea şi revizuirearealizându-se prin prevederea de acţiuni suplimentare, corelate cu noi ţinte şi termene derealizare, prevăzute pentru soluţionare în următorul PLAM revizuit.



Stadiul de realizare al acţiunilor de mediu incluse în PLAM

Situaţiaperiodică

a PLAM

Aprobat prinHCJ

Termen derealizare

Da Nu

Număracţiuni

realizate

Număracţiuni

realizate în avans

Număracţiuni

în cursde

realizare

Număracţiuni

nerealizate

Număracţiun

amânat

Permanente - * 21 - - - -

≤ 2009 - * 12 2 7 3 -

> 2009 - * - - 22 - -

Total - * 33 2 29 3 -

Tabel 14.5.1 – Stadiul realizării acţiunilor cuprinse în PLAM Buzău la sfârşitul anului 2009

În Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu sunt cuprinse 2 proiecte ce sunt în curs de implementare pe ter

Stadiul proiectelor la nivel de judeţ incluse în Portofoliul de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru tabelul de mai jos:



259

Stadiul de realizare alproiectuluiNr.

crt.Cod proiect Denumirea

proiectuluiLocalizare Domeniul

de mediu În curs derealizare Realizat Nerealiza

at1 G2A02P425 Alimentare cuapă a

localităţilor depe Valea

Buzăului dinlacul de

acumulareSiriu – 25 de

localităţi

ValeaBuzăului

apă elaborare

Studiu defezabilitate

- -

2 G6CS02P002 Reconstrucţiaecologică aterenurilorafectate deeroziune şi

alunecări dinbazinul

hidrograficSlănic/Buzău, în vederea

utilizării

durabile şireintroduceriiacestora în

circuituleconomic

Bazinulhidrografic

Slănic/Buzău

sol realizat înproporţiede 45%

- -

Tabel 14.5.2 – Stadiul Proiectelor incluse în PNAPM la sfârşitul anului 2009



14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale

Poluarea şi protecţia mediului sunt considerate printre cele mai importante probleme cucare se confruntă societatea românească şi umanitatea în general.Integrarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (agricultură, transporturi, industrie,sănătate etc.), preocupările pentru promovarea instrumentelor economice în administrareamediului dar şi relaţia mediu-privatizare, constituie priorităţi în construcţia societăţii, având

drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului şi tranziţia spre o dezvoltare durabilă.Există interferări între politicile de mediu, sociale şi economice; ca urmare, o integrareeficientă a politicii de mediu în alte politici sectoriale poate fi făcută prin planificare-petermen scurt şi prin programare-pe termen mediu şi lung.Planificarea strategică de mediu este un proces permanent, iar etapele elaborării şirealizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului demonitorizare şi corectare, pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La bazaacestuia se află colaborarea între instituţii, agenţi economici, organizaţiineguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun în ceea ce priveşterezolvarea problemelor de mediu.Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilireapriorităţilor privind problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel local/regional.

Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la unmoment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvatestrategii pentru rezolvarea lor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă laobţinerea unei îmbunătăţiri reale a mediului şi a sănătăţii publice.Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu (PNAPM) este un instrument de implementare apoliticilor din domeniu prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor maiimportante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şirespectării normelor interne şi a directivelor Uniunii Europene.PNAPM reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoareloreconomico-sociale.Actualizarea periodică a PNAPM se face în concordanţă cu obiectivele strategice,măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şitendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului.Se poate aprecia cã elaborarea şi reactualizarea permanentã a PNAPM reprezintã unproces complex, care urmãreşte implementarea unor acţiuni şi proiecte concrete avânddrept scop final îmbunãtãţirea progresivã a calitãţii factorilor de mediu în România.

14.7. Dezvoltarea durabilă în România

Transformările care au loc la nivel global în ceea ce priveşte calitatea mediului impungăsirea unor soluţii pentru a asigura menţinerea echilibrului ecologic în condiţiile

dezvoltării durabile.Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltaresocio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemelesocio-economice şi echilibrul natural.Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului,fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare e a-şi satisface propriile nevoi.Pentru atingerea obiectivelor stabilite este necesară o reconsiderare şi restructurare aproceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi,priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază aleunei planiifcări strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea obiectivelor stabilite.



261

Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio de Janeiro în anul 1992 şiadoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabilă a devenit opţiune strategică globală.Agenda 21 introduce noi concepţii despre modul de rezolvare a numeroaselor problemecu care se confruntă umanitatea, promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.Agenda Locală 21 a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şiacţiuni concrete pentru comunitatea locală. În cadrul acestui proces autorităţile locale

colaborează cu celelalte sectoare ale comunităţii, implicând populaţia într-un amplu procesde consultare publică, pentru a întocmi planuri de acţiune concrete, care stau la bazaStrategiei de Dezvoltare Durabilă.Conform acesteia, autorităţile locale trebuie:- să se informeze de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, desprepriorităţile, valorile acesteia, precum şi despre soluţiile propuse pentru rezolvareaproblemelor- să dobândească informaţia necesară pentru formularea celor mai bune strategii deacţiune şi să introducă politicile şi legislaţia adecvată, să permită avansarea spre odezvoltare durabilă a comunităţii respective- să elaboreze planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu toţicetăţenii.

Strategia stabileşte direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea şi aplicarea principiilordezvoltării durabile în perioada imediat următoare:- corelarea naţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, înprofil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitaluluinatural- modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie ş formare profesională şi de sănătatepublică, ţinând seama de evoluţiile demografice nefavorabile şi de impactul acestoraasupra pieţei muncii- folosirea celor mai bune strategii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan naţional, regional şi local şi stimulareaunor asemenea decizii din partea capitalului privat, introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie şi servicii- anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptarepe termen lung cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzândportofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sauantropice- asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparativeale României în privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice;corelarea măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vedereaasigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele de majorare a producţiei debiocombustibili, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea fertilităţiisolului, biodiversităţii şi protejării mediului- necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de

sustenabilitate, pentru realizarea unor programe de anvergură, în special în domeniileinfrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şiserviciilor sociale- protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea lanormele şi standardele europene privind calitatea vieţii să fie însoţită de revitalizarea înmodernitate a unor moduri de viaţă tradiţionale.Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilordezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definite, având învedere atât stadiul actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unormăsuri concrete în baza unei planificări strategice la nivel local, regional şi naţional.



262

Glosar de termeni

Captură de date – raportul dintre perioada în care instrumentul de monitorizare producedate valabile şi perioada pentru care se calculează parametrul statistic sau valoareaagregată;Compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) – toţi compuşii organici, alţii decâtmetanul, proveniţi din surse antropice şi biotice, ce pot produce oxidanţi fotochimici prin

reacţie cu oxizii de azot, în prezenţa luminii solare;Modelarea calităţii aerului – utilizarea de reprezentări matematice ale proceselor fizice şichimice din atmosferă în vederea estimării cantitative a dispersiei şi impactului poluanţiloratmosferici;Valoare ţintă – nivelul concentraţiei de ozon în aerul înconjurător, fixat cu scopul evităriipe termen lung a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau mediului în general,ce trebuie atins, pe cât posibil, într-o anumită perioadă de timp;Prag informare - nivel dincolo de care există un risc pentru sănătatea umană în urmaexpunerii de scurtă durată a unor segmente sensibile ale populaţiei şi la atingerea căruiaeste necesară comunicarea de informaţii actualizate;Prag de alertă – nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma uneiexpuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate, conform

legislaţiei în vigoare;Valoare limită – nivel fixat pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării, prevenirii saureducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii omului sau mediului ca întreg, care seatinge intr-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit după ce a fost atins;Marjă de toleranţă – procent din valoarea limită cu care aceasta poate fi depăşită, încondiţiile precizate de legislaţia în vigoare;acidifiere - procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component almediului, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi solului;gaze cu efect acidifiant: SO2, NOx, NH3 Metale grele – sunt metalele care au o densitate mare, sunt în general toxice şi reziduurilelor provoacă poluarea mediului înconjurător: mercur, cadmiu, plumb;POP – poluanţi organici persistenţi; sunt substanţe chimice foarte stabile, care se potacumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şimediului înconjurator ;HAP - hidrocarburi aromatice policiclice

GES – gaze cu efect de seră - orice gaz care contribuie la efectul de seră. Aceste gazesunt prezentate în Anexa 2 a HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare acertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră UE SCE - Sistemul comunitar de comercializare a emisiilorMDC - mecanism de dezvoltare curată UNITATE DE REDUCERE A EMISIILOR (ERU) - o unitate de reducere a emisiilor degaze cu efect de seră, egală cu o tonă de dioxid de carbon echivalent, provenită de la o

activitate de proiect desfăşurată în concordanţă cu art. 6 al Protocolului de la Kyoto şi cudeciziile subsecvente privind art. 6 adoptate de Conferinţele Părţilor la Protocolul de laKyotoJI - implementarea în comun - Unul dintre cele trei mecanisme de piaţă stabilite prinProtocolul de la Kyoto. Această măsură este aplicabilă atunci când una dintre ţările dinAnexa B investeşte într-un proiect de reducere a emisiilor într-o altă ţară din aceeaşianexă, pentru a câştiga unităţi de reducere de emisii certificate (CER).PFC – perfluorocarburiUNFCCC – Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climaticeCOMERCIALIZAREA EMISIILOR - Un mecanism de piaţă care permite celor care emitgaze cu efect de seră (ţări sau companii) să tranzacţioneze certificatele de emisii. Prin



263

această tranzacţionare se aşteaptă să se atingă o scădere a emisiilor, permiţând celorcare realizează reduceri să vândă dreptul de emitere celor care au depăşit plafonul alocat.CERTIFICAT DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ - titlul care conferă dreptul de aemite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită.REGISTRU NAŢIONAL - bază de date electronică unică, standardizată şi securizată, care înregistrează şi urmăreşte toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect deseră, în aplicarea prezentei hotărâri, şi cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform H.G nr. 645/2005 pentru aprobarea

Strategiei naţionale privind schimbările climatice; toate operaţiunile se realizează pe caleelectronică.SRE – surse regenerabile de energie - sursele de energie nefosile, cum sunt: energieeoliană, solară, geotermală şi gazele combustibile asociate apelor geotermale, energiavalurilor, a mareelor, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şigaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apeloruzate şi biogaz.BIOMASĂ - partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură,inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi parteabiodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.COGENERARE – producerea simultană, în acelaşi proces, de energie termică şi energieelectrică şi/sau de energie mecanică.

BIODIESEL – combustibil vegetal - carburanţi alternativi la motorina care se produc prinesterificarea uleiului din plante.PROTOCOLUL DE LA KYOTO - o înţelegere internaţională adoptată la Kyoto, îndecembrie 1997. Protocolul fixează ţinte obligatorii de emisii pentru ţările dezvoltate, caresă-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu o medie de 5,2% sub nivelul înregistrat în 1990MECANISMELE KYOTO - Protocolul de la Kyoto a creat trei mecanisme de piaţă careurmăresc asistarea ţărilor în vederea reducerii costurilor generate de îndeplinirea ţintelorde reducere a emisiilor. Aceste mecanisme sunt Implementarea în comun (JointImplementation – JI) – articolul 6, Mecanismele de Dezvoltare Curată (CDM – CleanDevelopment Mechanisms) – articolul 12, Comercializarea Emisiilor.ŢĂRILE DIN ANEXA 1 - Ţărilor aflate în această anexă li s-au impus nişte obligaţii maimari în ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin Protocolul de laKyoto: emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse la nivelul celor din 1990 până înanul 2000 (în Convenţie) şi reducerea emisiilor în intervalul 2008 - 2012 cu 5% sub niveluldin 1990 (în Protocolul de la Kyoto). Toate ţările care nu se află în Anexa 1 sunt numiteţări din afara Anexei 1 (Non-Annex I countries).TONĂ DE DIOXID DE CARBON ECHIVALENT - o tonă metrică de dioxid de carbon saurezultatul multiplicării unei tone metrice din orice alt gaz cu efect de seră cu potenţialul de încălzire globală aferent, aşa cum este acesta stabilit pe plan internaţional.Ape de suprafaţă- ape interioare,cu excepţia apelor subterane, a apelor de tranziţie şi aapelor de coastă.Ape subterane- toate apele care se află sub pământ în zona de saturaţie şi în contact

direct cu solul sau cu subsolul.Substanţe prioritare- substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistenteşi care tind să se bioacumuleze,precum şi alte substanţe sau grupuri de substanţe carecreează un nivel similar de risc.Evacuare- eliminarea directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conţinândpoluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţialeale apei utilizate,precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate.Poluarea apei- evacuarea de către om, direct sau indirect, de substanţe sau energie înapă, ale cărei urmări pot fi periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi aecosistemelor acvatice,stânjenirea folosinţelor apei şi deteriorarea ambianţei naturale.



264

Starea chimică- compoziţia chimică complexă, atinsă de o masă de apă în careconcentraţiile poluanţilor se raportează la standardele de calitate stabilite pentrurespectiva masă de apă.Methemoglobinemia cianozantă infantilă- afecţiune ce apare în principal datorită folosirii în alimentaţia copiilor cu grupă de vârstă cuprinsă între 0-3 ani, a apei de fântână cu concentraţii de nitriţi şi nitraţi, ce depăşesc limitele prevăzutede Legea 458/2002.Bazin hidrografic- reprezintă suprafaţa totală de teren de pe care îşi colectează apele un

curs de apă .Limane fluviatile- la care bara de sedimente este depusă de curentul unui râu mai mare,la confluenţa cu râul respectiv.Corp de apă- reprezintă un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă sausubterane şi se diferenţiază un corp de apă de altul, prin caracteristicile naturale şipresiunile legate de activităţile antropice care se exercită asupra lor.Eutrof- mediu bogat în materii nutritive (nutrienţi).Oligotrof- mediu caracterizat prin nivele reduse ale nutrienţilor.Mezotrof- mediu caracterizat prin nivele medii ale nutrienţilor.Lacuri antropice- lacuri artificiale construite de om pentru diverse scopuri: obţinerea deenergie electrică, irigaţii, etc. D.S.P.- Direcţia de Sănătate Publică;

C.M.A.- Concentraţia maximă admisibilă;A.N.A.R.-Administraţia Naţională Apele Române;S.G.A. Vrancea- Serviciul de Gospodărirea Apelor-Vrancea.mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa pământului înadâncime: sol, ape subterane, formaţiuni geologice;activitate poluatoare - orice activitate care determină schimbări negative privindcaracteristicile naturale ale calităţii mediului geologic;deţinător de teren - persoana fizică sau juridică care deţine în proprietate sau în folosinţă un teren în baza unui titlu valabil;evaluare - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozareasau estimarea prezenţei unui poluant în mediul geologic;investigare - procesul de identificare a prezenţei poluanţilor în mediul geologic,delimitareaspaţială a acestora, stabilirea concentraţiei lor, precum şi a relaţiei acestora cu matriceaminerală şi structura mediului geologic;raport geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic - documentaţietehnică elaborată de specialişti în domeniul ştiinţelor geologice şi pedologice, persoanefizice sau juridice, care cuprinde rezultatele etapelor de investigare şi evaluare a poluării;reconstrucţie ecologică - ansamblul lucrărilor efectuate în vederea aducerii unui sit,după remedierea acestuia, cât mai aproape de starea naturală;refacerea mediului geologic - ansamblul măsurilor de curăţare, remediere şi/saureconstrucţie ecologică;remediere - ansamblul lucrărilor efectuate în vederea readucerii concentraţiilor poluanţilorsub valorile pragului de alertă;

biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine,acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică,interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;dezvoltare durabilă- dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără acompromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şimediul abiotic, care interacţioneaza într-o unitate funcţională;monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi,formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;



265

arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legalstabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de planteşi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, stiinţifică sau culturală deosebită;arie specială de conservare- situl de importanţă comunitară desemnat printr-un actstatutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservarenecesare pentru menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a

habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat;patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice,faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică,economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţierelevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţiifuncţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şipentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilorprezente şi viitoare;reţeaua ecologică NATURA 2000 - reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, instituită prin Directiva92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;conservare - ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau

refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-ostare favorabilă;habitat natural - zona terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală, ce se

diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;habitat seminatural - zona terestră, acvatică sau subterană ale cărei caracteristici

naturale au fost parţial modificate prin activitate umană;habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:

1. sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;2. au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că

au o suprafaţă restrânsă; sau3. reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau

mai multe dintre următoareleregiuni biogeografice: alpină, continentală,panonică, stepică şi pontică

habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungulsecolelor;specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă

regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind înmod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie derăspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competi ţie, potdomina pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le

înlocuiască;specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care s-au introdus accidental oriintenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus cu un aşa succes şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină /înlocuiesc unele dintre speciile indigene,determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozeinaturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;

SCI -situri de interes comunitarSPA- arii de protecţie specială avifaunistică vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejatedin care se poate genera un impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sauo activitate în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea acestora;



266

zonă umedă - întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale,permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastrasau sărată, inclusiv întinderea de apa marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.fondul forestier- totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor careservesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilorpâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse înamenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, încondiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate;

OMG-organism modificat geneticmicroorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară, capabilă dereplicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii şi celulelevegetale şi animale în culturi;

trasabilitate - posibilitatea identificării şi urmăririi organismelor modificate genetic şi aproduselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activităţilor care implicaastfel de organisme şi produse;

eticheta ecologică - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o broşura sau alt document informativ, care însoţeste produsul şi care oferainformaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului;

VSU - vehicul scos din uz

PCB – toate formele de bifenili policroruraţiPCT – toate formele de terfenili policroruraţiEEE - echipamente electrice şi electroniceDEEE- deşeuri de echipamente electrice şi electronice Deşeu – orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţiaspecifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau areobligaţia de a-l arunca; Deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţiepentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;Deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privindregimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin unconstituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;Colectare – strângerea, sortarea şi/sau amestecarea deşeurilor, în vederea transportăriilor;Colectare selectivă – colectarea deşeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale şi/sausortimente de materiale;Reciclare – operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentruscopul original sau pentru alte scopuri;Reutilizare – orice operaţiune prin care un produs care a fost conceput şi proiectat pentrua realiza un anumit scop este refolosit pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput;tratare – totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristiciledeşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitândmanipularea sau valorificarea lor;

Valorificare – folosirea în procesul de producţie de materii prime care duc la realizareaunor produse;Eliminare - oricare dintre operaţiunile aplicabile prevăzute în anexa nr. IIA la Ordonanţade urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.Tonă Echivalent Petrol (TEP) – energia generată prin arderea a o tonă metrică (1000 kg)sau a 7,4 barili de petrol, echivalentă cu energia obţinută de la 1270 m3 gaz natural sau11,63 MWh. prelevare- acţiune ce constă în colectarea unei probe reprezentative dintr-o masă definită, în scopul examinării caracteristicilor ei.



267

probă- parte reprezentativă dintr-o masă definită, prelevată intermitent sau continuupentru a fi examinate diferite caracteristici.aerosoli atmosferici- pulberi în suspensie din atmosferă constituite din materiedispersată sub formă de particule, care au o comportare aerodinamică intermediară întregaze şi particule sedimentabile.fracţiune solubilă- parte a apei de suprafaţă reprezentată de suma radionuclizilordizolvaţi, existând sub forma unor compuşi chimici solubili în apă la un moment dat.fracţiune insolubilă- parte a apei de suprafaţă reprezentată de suma radionuclizilor

reţinuţi în suspensii pe materialul aluvionar, existând sub forma unor compuşi chimiciinsolubili în apă la un moment dat.depunere atmosferică totală- sistem dispers alcătuit dintr-o fracţiune insolubilă (pulberisedimentabile provenite în principal din particule solide ce se depun sub acţiunea forţeigravitaţionale) şi o fracţiune solubilă (precipitaţii atmosferice: ploaie, lapoviţă şi ninsoare). CNCAN- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.SSRM - Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.RNSRM- Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, reprezentândansamblul tuturor Staţiilor de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului ce funcţionează peteritoriul României.DGSRM- Direcţia Generală de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.Agricultura ecologică reprezintă un sistem integral de gestionare a procesului de

producţie, care contribuie la sprijinirea şi consolidarea rezistenţei agroecosistemului,incluzând biodiversitatea, ciclurile biologice şi activitatea biologica a solului. Acvacultura este o ramură a agriculturii care se ocupă cu creşterea peştilor, creveţilor,algelor.Compus organic volatil (COV) - orice compus organic având o presiune a vaporilor deminimum 0,01 kPa, la o temperatură de 293,15 K, sau având o volatilitatecorespunzătoare în condiţii speciale de utilizare.Hartă de zgomot – cartarea, pentru o anumită zonă, a datelor situaţiile existente sauprognozate referitoare la zgomot, în funcţie de un indicator de zgomot, şi care evidenţiază depăşirile valorilor limită în vigoare, numărul persoanelor afectate dintr-o anumită zonă orinumărul de locuinţe expuse la anumita valori ale indicatorului de zgomot;Hartă strategicăde zgomot – o hartă concepută pentru evaluarea globală a expunerii lazgomotul provenit din surse diferite într-o zonă dată sau pentru a stabili previziunigeneralepentru ăona respectivă;Planuri de acţiune – planuri destinate gestionării problemei zgomotului şi efecteloracestuia, incluzând măsuri de diminuare, după caz;Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populaţie al cărui număr depăşeşte 100000 delocuitori şi cu o densitate a populaţiei necesară îndeplinirii condiţiilor de zonă urbană;Disconfort – stare neplăcută generată de zgomotul ambiental, determinată prin anchetede teren şi /sau semnalată de public;Indicator de zgomot – parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiental, în relaţiedirectă cu efectele nedorite ale acestuia;Zgomot ambiental – ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunătoare, rezultate din

activităţi umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, traficul rutier, aerian, şicele provenite din amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale;



Bibliografie

- www.insse.ro/arhiva/2009/buletin statistic lunar nr. 12/2009;- www.businessdictionary.com/definition/TEP.- Legea nr.111/1996- republicată, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor

nucleare.- H.G. nr.287/1998 - privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare

C C

starea mediului anul 2009

Documents