212025972-morfologia-albinelor

8/18/2019 212025972-Morfologia-albinelor

1/12

În familia de albine există 3 caste: lucrătoarele, matca şi trântorii. Ele sunt formate dintr-un număr diferit

de indivizi. Astfel, în timul sezonului activ, familia de albine con!ine câteva zeci de mii de lucrătoare, o matcă şicâteva sute de trântori. "iferen!ele dintre aceste caste sunt de ordinul dimensiunii, formei ăr!ilor anatomice şi acaracteristicilor morfolo#ice secifice:

Elemente morfologice distincte ale albinei lucrătoare- caul, rivind din fa!ă, are formă triun#$iulară%- oc$iul comus con!ine &'''-(''' fa!ete $exa#onale )omatidii*%

- toracele este acoerit cu eri deşi şi scur!i%- tibia este mai dezvoltată şi rezintă corbicule%- aria con!ine +- cârli#e )$amuli*%- disune de un creier rori-zis mare )lobi rotocerebrali şi deutocerebrali dezvolta!i*%- musculatura se#mentelor abdominale 3 şi & este mai u!in dezvoltată decâtmusculatura aceloraşi se#mente la trântor%- lun#imea tubului di#estiv este de 3mm%- are cea mai dezvoltată #uşă )caacitate maximă de m#*%- acul este dret )artea vulnerantă nu este curbată*, lăcile sunt mai mici ca la matcăiar lan!etele acului au +' zim!i%

Elemente morfologice distincte ale mătcii- caul, rivind din fa!ă, are formă de oval rotun/it%- oc$iul comus con!ine 3'''-&''' fa!ete $exa#onale )omatidii*%- toracele mătcii este acoerit cu eri deşi şi scur!i%- tibia la matcă este mai sub!ire%- aria con!ine +3-3 cârli#e )$amuli*%- creierul roriu-zis al mătcii )lobii rotocerebrali şi deutocerebrali* e u!indezvoltat%- musculatura se#mentelor abdominale 3 şi & este mai u!in dezvoltată decâtmusculatura aceloraşi se#mente la trântor%- lun#imea tubului di#estiv este de 30mm%-#uşă mai u!in dezvoltată%- acul mătcii are formă de secere )artea vulnerantă este curbată ventral*, lăcile suntmai mari ca la lucrătoare, între#ul or#an fiind mai bine ataşat de membrana camereiacului% lan!etele au doar 3 zim!i%

Elemente morfologice distincte ale trântorului- caul, rivind din fa!ă, are formă aroae rotundă%- oc$iul comus con!ine ('''-1''' fa!ete $exa#onale )omatidii*%- toracele trântorului este acoerit cu eri deşi şi lun#i%- tibia la trântor este mai sub!ire%

- aria con!ine +3-0 cârli#e )$amuli*%- datorită lobilor otici foarte dezvolta!i, trântorul e considerat a avea cel mai dezvoltatcreier )ca masă şi volum*%- musculatura se#mentelor abdominale 3 şi & este maidezvoltată decât musculatura aceloraşi se#mente lalucrătoare şi matcă%- lun#imea tubului di#estiv este de &mm%-#uşă mai u!in dezvoltată%- or#anul de aărare liseşte%

Analizând structura şi forma corpului albinei se potdistinge următoarele segmente principale: cap, torace şiabdomen.


2/12

Capul albinei

- rivit din rofil, aare turtit antero-osterior, artea osterioară fiind concavă, duă forma toracelui cu carevine în contact, iar artea anterioară fiind convexă% rivit din fa!ă, are formă triun#$iulară la albina lucrătoare,aroae rotundă la trântor şi de oval rotun/it la matcă.

2c$eletul intern al caului are o structură rezistentă, ceea ce ermite albinelor lucrătoare să-l folosească şi înactivită!i ce resuun ac!iuni mecanice dificile, cum ar resarea, comactarea olenului roasăt în celule.

utia craniană adăosteşte creierul, muşc$ii motori )ai antenelor şi aaratului bucal* şi #landele salivare.

4a exterior, e artea laterală a caului se află o erec$e de oc$i comuşi, mari, frontal sus trei oc$i simli)ocelii*, e fa!a anterioară, central, se află o erec$e de antene iar e artea inferioară a caului sunt ieselearmăturii bucale )labrum-ul, cele două mandibule şi roboscisul-troma*. a de albină lucrătoare, matcă şitrântor, rivit frontal:

aul este le#at de torace rintr-un #ât membranos, or#anele dininteriorul caului comunicând cu cele din torace rin foramen, o

desc$idere enta#onală adăostită în #ât.

5erce!ia vizuală la albine este realizată decei doi oc$i comuşi, mari, disuşi lateral şi decei trei oc$i simli, rotunzi )ocelii*, situa!i în

artea dorsală a caului, disuşi sub formă de triun#$i.

Ochii compuşi sunt situa!i

e lateral, în artea suerioarăa caului. 2urafa!a unui oc$icomus aare, rivită lamicrosco, ca un ansablu de

$exa#oane, fiecare $exa#on fiind corneea unei omatidii.4a surafa!a oc$iului, la locul de îmbinare a omatidiilor,din loc în loc, sunt peri lun#i, cu rol tactil, ce conferăoc$iului un asect ăros.

- perişori pe suprafaţa ochiului compus, la albina lucrătoare;

secţiune printr-un ochi compus -

6c$ii comuşi sunt forma!i din o serie de fa!ete$exa#onale )omatidii), în număr de &'''-(''' la albinalucrătoare, 3'''-&''' la matcă şi ('''-1''' la trântor.

cap de albină lucrătoare cap de matcă cap de trântor


3/12

7iecare omatidie este un sistem otic comlet format dintr-o corneetransparentă care formează lentila conver#entă, un cristalin de formăconică şi o retinulă comusă din 1 celule sensibile la lumin, caeteleacestora dând nervii retinei. 5artea centrală a omatidiei este rhabdomul ,alcătuit din celule ale văzului lun#i, disuse în /urul unui ax, cu rol dedirec!ionare a razelor luminoase catate de cristalin către celulele retinieneale oc$iului. 6matidiile, între ele, sunt izolate de celule pigmentare.

8nforma!iile vizuale rimite rin intermediul oc$ilor comuşi sunttransmise sre creier direct, rin intermediul nervilor optici. "eoarecefiecare omatidie ercee un sin#ur unct al obiectivului vizat, ima#ineaaare mozaicată în sistemul nervos central.

vedere mozaicată la albină-

6c$ii comuşi sunt folosi!i de albină entru a vedea la distan!e mari

Ochii simpli (ocelii)

6celii sunt forma!i dintr-o lentilă biconvexă, un cor vitros şi o retină. 8ma#inile rezultate din relucrareastimulilor luminoşi de către oceli nu sunt clare, rolul ocelilor fiind mai mult de măsurare a intensită!ii luminii. Eifunc!ionează mai mult ca celule fotoelectrice decât ca oc$i.

2unt foarte sensibili la varia!iile luminii, ceea ce le ermitesemnalarea înceutului sau sfârşitului zilei, înnourările, înseninările

de este zi, umbrele. "eci au rol de orientare înamur# şi a/ută albina să vadă obiectele aroiate,delimitându-le e acelea e care urmează să seaşeze )flori, scânduri!a de zbor, diferite obiecte*,

obiectele ce se află în interiorul stuului sau infloare

Antenele sunt două structuri filamentoase cu rol de miros, iăit şi, osibil de diferen!iere a sunetelor, rinse de ca în artea de /os a frun!ii. Au o deosebită mobilitate, utându-se mişca liber în toate ăr!ile.

Antena este formată din trei ăr!i distincte: scaus, edicel şi fla#el, care curinde ++ articole:

-ăr!ile comonente ale antenei%

7iecare arte a antenei are or#ane cu func!ii variate: iăit, miros, erceerea modificărilor detemeratură, a vibra!iilor, a varia!iei concentra!iei dioxidului de carbon în aer sau a umidită!ii. Aceste or#anesunt plăcile poroase, sensilele tricoide şi sensilele baziconice.


4/12

Plăcile poroase-sunt sensibile la mirosuri. 5e antena unei albine lucrătore sunt aroximativ 3(''-(''' lăci oroase, fa!ă de 3''' e antena mătcii şi 3'''' e antena unui trântor.

Sensilele baziconice-sunt or#ane de miros, ca şi lăcile oroase. 2e #ăsesc e al 3-lea şi al +'-lea se#mentantenar. 2unt în /ur de +' sensile baziconice e fiecare antenă.

Sensilele tricoide-sunt sensibile la vibra!ii.6 antenă oate con!ine ână la 1'' de sensile tricoide, or#aneconsiderate a fi un fel de 9urec$i ai albinelor9. În #eneral se consideră că albinele sunt surde, în sensul obişnuit alcuvântului, dar ele erce foarte bine vibra!iile transmise de un substrat solid.

Organele antenei imagine microscopică!

".#laca poroasă $.%ensilă baziconică &.%ensilă tricoidă


5/12

5rin interediul antenelor se stabilesc comunica!iile între indivizii familiei de albine. ând se realizeazăsc$imbul de $rană între albine, când o albină solicită şi rimeşte $rană de la o altă albină, antenele lor rămân încontact ermanent, facilitând astfel sc$imbul de informa!ie.ot datorită antenelor albina se oate orienta în întunericul stuului, recunoaşte mirosul secific al florilor şi almierii sau a unei albine din aceeaşi familie, a unei străine sau duşman.7ără antene, albina moare curând, nefiind caabilă să se orienteze şi să stabilească rela!ii informa!ionale cumediul.

- vârful unei antene )ima#ine realizată cu microscoul, antena fiind mărită de &'' de ori*.

Aaratul bucal al albinei este format din 3 ăr!i:buza superioară (labrum), două mandibule şi trompa(proboscisul) şi îndelineşte func!ia de re$ensiune, insalivare, asirare şi conducere a $ranei lic$ide srefarin#e.

abrumul (buza superioară) este o iesă anatomică mobilă, o relun#ire c$itinoasă a cutiei craniene,continuată cu o or!iune membranoasă şi are rolul de a înc$ide orificiul bucal în artea anterioară.

- părţile anatomice ale aparatului bucal.

!andibulele sunt două iese scurte şi uternice, de formă concavă care ot să ivoteze în articula!ie, utându-se aroia sau îndeărta de aceasta. 5e mi/locul mandibulelor se #ăseşte câte un şan! rin care se scur#secre!iile elaborate de #landele mandibulare. 2unt acoerite cu eri simli, neramnifica!i la femele şi ramnifica!i

la trântor. ;andibulele sunt lisite de din!i )sre deosebire de viesi*, de aceea albinele sunt incaabile să ruăcoa/a stru#urilor şi să aducă astfel a#ube viilor - cum #reşit se crede, din contră, au un rol benefic, îmiedicând,

rin lin#erea secre!iilor ce se scur# din boabele de stru#uri, muce#ăirea şi deteriorarea acestora.


6/12

u a/utorul mandibulelelor albinele realizează modelarea solzişorilor de ceară şi construirea fa#urilor, re$ensiunea şi roaderea căăcelelor deceară, rinderea albinelor $oa!e şi a celor moarte de arii, icioare şievacuarea acestora din stu, scuturarea olenului de e anterele florilor,desrinderea orolisului de e mu#urii de lo, salcie şi descărcareaacestuia de e icioarele albinelor cule#ătoare, etc.

"rompa este formată din două maxile şi o buză inferioară (labium*.Acestea sunt iese indeendente care intervin în recoltarea $ranei lic$ide, anectarului şi a aei, rin asira!ie sau lins. În timul colectării $ranei toateaceste comonente se alătură, formând un tub cu lumen mai mare la bază şimai redus la vârf, diametrul acestuia variind în mod direct cu #radul devâscozitate a $ranei.roma mai este folosită în sc$imbul de $rană )miere, lătişor de matcă*

între lucrătoare, matcă şi trântori, de asemenea entru linsul feromonilor de e corulmătcii şi transmiterea lui mai dearte, sre alte lucrătoare.4un#imea tromei este diferită în func!ie de rasa albinelor şi, atunci când este întinsă,variază între ,3 şi ,mm.

În medie, la albinele noastre, auto$tone, este de (,-(,( mm.

- albină 'n timpul lingerii, cu trompa e(pusă.

;axilele se comun din două lamele c$itinoase, cardo sau submaxilare, o iesă de le#ătură între maxile şilabium, şaua )lorum*, o iesă bombat alun#ită ) stipes*, un lob intern )lacinia*, un lob extern acoerit de eritactili ) galea* şi un maxilar rudimentar.

4abiumul este format din submentum, o iesă de formă triun#$iulară, mentum, un se#mentalun#it, glosa )limba* comusă din doi lobi interni, foarte lun#i, paraglose, doi lobi externi şi flabelum, o iesăterminală de forma unei lin#uri!e.


7/12

În interiorul toracelui se #ăsesc o arte din or#anele resiratorii şi nervii, de asemenea toraceleadăosteşte muşc$ii zborului, muşc$i foarte uternici, şi muşc$ii icioarelor.

-secţiune prin toracele albinei; muşchii zborului;

aripă de albină -

ele două arii, la albină, sunt situate emezotorax şi metatorax, lateral, în artea suerioară atoracelui.

Articula!iilor mobile cu care sunt rinse detorace ermit efectuarea unor mişcări foarte variate,mişcări folosite la zbor, la ventila!ia, aerisirea stuului şi la crearea curen!ilor de aer necesari evaorării

surlusului de aă din miere, a surlusului de dioxid de carbon din aer, etc.Ariile au un asect lucios, mătăsos, sunt transarente, membranoase, străbătute de nervuri c$itinoase,ramnificate )tuburi aflate într-o re!ea comună, ce comunică între ele, al căror lumen se micşorează în mod #radat,sre mar#inile ariii*.

"e la baza ariii ornesc atru nervuri: costala )ce măr#ineşte artea anterioară*, subcostala )dedesut decostală şi aralelă cu aceasta*, mediana )la mi/locul ariii* şi anala )disusă sre mar#inea osterioară aariii*.>ervurile ariii delimitează un număr de celule înc$ise sre articula!ie şi desc$ise către mar#ini. Acestecelule ermit stabilirea caracterelor biometrice şi identificarea astfel a raselor sau oula!iilor de albine.

albina are oc$i, oc$i mari, comuşi, disuşi lateral şi 3 oc$i simli, mici, ocelii, disuşi în formă de

triun#$i, frontal, în artea suerioară a caului% edicelul şi fla#elul )ăr!i ale antenelor* sunt alcătuite din +' articole la lucrătoare şi matcă şi din ++ articole la

trântor% e antena unei mătci sunt 3''' lăci oroase sensibile la mirosuri, e antena unei lucrătoare 3('' - (''', e

când e antena unui trântor 3''''%o sin#ură antenă oate avea 1'' sensile tricoide, or#ane cu rol tactil, sensibile la vibra!ii%

fe!ele $exa#onale de e oc$ii albinei )omatidiile* sunt în număr de 3'''-&''' la matcă, &'''-(''' laalbina lucrătoare şi ('''-1''' la trântor%

lun#imea tromei albinei variază în func!ie de rasă şi măsoară, atunci când este întinsă, între ,3 şi ,mm% la albinele noastre,auto$one, este, în medie, de (,-(,(mm%

lun#imea şi lă!imea ariii anterioare la albine:#ndi$id !edia lungimii

aripii!edia lă%imii

aripii

;atcă 0,' 3,4ucrătoare 0, 3,+'

rântor ++,' 3,1 e ariile osterioare ale mătcii sunt +3-3 $amuli )cârli#e*, e cele ale albinelor lucrătoare +- iar e

cele alte trântorului +3-0%

abdomenul albinei este format din ( se#mente vizibile la matcă şi albina lucrătoare şi la trântor% lun#imea tubului di#estiv este de 30 mm la matcă, de 3 mm la lucrătoare şi de & mm la trântor% caacitatea #uşii de stocare a aei, nectarului sau mierii este, la albina lucrătoare, de m#% rectul ermite colectarea, e timul iernii, a unei cantită!i de excremente de ână la ? din masa

cororală a albinei%


8/12

aaratul excretor al albinei con!ine aroximativ '' canale filamentoase )tuburile ;ali#$i* cu undiametru de ',+ mm cu rol de filtrare%

fiecare #landă ceriferă a albinei este formată dintr-un număr de +''''-'''' celule eiteliale, secre!ia deceară atin#ând un vârf la albinere tinere, de +3-+1 zile, când celulele au o înăl!ime de 3-('@ )microni*%

secre!ia maximă de feromoni a #landei >asonov se înre#istrează la albinele în vârstă de 1 zile% #landele $iofarin#iene au forma a două tuburi sinuoase,sunt lun#i de arox. +-'mm şi atin# un maxim

de secre!ie la albinele lucrătoare în vârstă de (-+ zile )doici* când roduc lătişorul de matcă% la albinele învârstă de este + aceste #lande secretă invertaza%

secre!ia #landelor toracice are un $ acid ) (,3-* şi intervine în diluarea mierii, a lătişorului de matcă,la construirea fa#urilor şi ac!ionează ca un liant entru #răncioarele de olen recoltate%

concentra!ia za$arurilor în $emolimfă:Stadiu de dez$oltare-#ndi$id

Concentra%ia de zaharuri

>imfă +,' - +,(( #BAlbina adultă 3 - + #B;atca tânără + #B;atca bătrână este + #B

elemente ale $emolinfei:Componenta &spectul 'imensiunea

elule mici, rotunde, cu nuclei dediferite mărimi, intens colora!i,cu rotolasmă slab colorabilă.

+-+3 microni

elule9formatoare9

mici, rotunde &,(-+3,1 microni

4eucocite celule mari, alun#ite, cu nucleicu asect #ranulat şi citolasmă

neomo#enă, slab colorabilă.

disunerea sacilor aerieni la albină, cu rol de înma#azinare şi folosire a aerului în zbor şi e timuliernii,este:- saci în ca )+ cefalic, cefalici sueriori, mandibulari*%

- saci în torace )+ toracic ventral anterior, + ventral osterior, ventrali laterali, dorsali laterali, +scutelar*%- 3 saci în abdomen )+abdominal, suero-anterior şi abdominali*.

numărul mişcărilor resiratorii la albină este deendent de temeratură, de umiditatea aerului şi deactivitatea desfăşurată şi variază între + şi +' C minut%

albinele suortă scăderea nivelului de oxi#en la ? şi creşterea dioxidului de carbon la valoarea de +'?% testicolul trântorului con!ine '' tuburi sermo#ene )testiole*% dimensiunile testicolelor la trântor:

2tadiu dedezvoltare

4un#imea Înăl!imea 4ă!imea

4arvă mm +,(mm +,(-+,1mm

rântoreadult

,mm ',0mm ',1mm

ovarele mătcii con!in +'-+1' tuburi ovariene )ovariole*, albina lucrătoare având doar -+ ovariole% entru o ontă de +'' ouă e zi fiecare ovariolă roduce în /ur de &- ouă% se#mentul transversal al oviductului imar are o desc$idere anterioară de ',33 mm, iar oul, având un

diametru de ',30-',& mm, în momentrul trecerii rin el, ia o formă elisoidală% diametrul sermatecii la matcă este de +,-+,3 mm iar volumul ei este de aroximativ +mm3% diametrul orificiului va#inal la matcă este de ',(-',(1 mm% albina disune e ultimele 1 articole de 3'''-3'''' conuri senzitive adâncite şi sensile lacoide )ăr!i ale

analizatorului olfactiv* şi de +' sensile baziconice )situate e fiecare antenă, e al 3-lea şi al +'-lea se#mentantenar*% rin intermediul or#anului Do$nston, situat e edicelul antenei, albina oate ercee vibra!iile curinse

între 1 şi &'''' bătăiCsecundă% oc$iul albinei, entru a ercee mişcarea, are nevoie de 3'' ima#iniCsecundă, sre deosebire de oc$iul


9/12

uman, care are nevoie doar de '-3' ima#iniCsecundă% câmul vizual al albinei este foarte întins, de aroae 3('% acuitatea vizuală a albinei este de 1' de ori mai scăzută decât cea umană% albinele dinstin# mai bine detaliile e verticală decât cele e orizontală datorită fatului că lun#imea

oc$ilor lor comuşi este de cc. & ori mai mare decât lă!imea lor% cele & re#iuni ale sectrului luminos distinse de oc$iul albinei sunt:

Plaa Culoarea 3+'-&'' nm ultraviolet&''-&1' nm violet şi bleu&1'-'' nm de la albastru-violet la verde''-(' nm de la verde la ortocaliu

)+nm nanometru F +C+''''''''' m*

dacă imediat duă ecloziune con!inutul #landelor veninoase este aroae ', la zile de la eclozinarea/un#e la ','& m#, la +-' zile la ',3 m#, duă care aceste #lande de#enerează tretat%

5e artea anterioară a ariii osterioare sunt o serie de cârli#e )hamuli*, orienta!i cu dec$iderea în sus şi osterior. Golul acestora este de a unifica cele două arii în timul zborului. Atunci când ventilează, albina nu-şiuneşte ariile, acestea mişcându-se în mod indeendent.

>umărul $amulilor este diferit la lucrătoare, matcă sau trântor. "acă aria lucrătoarei are +- $amuli,aria mătcii are +3-3 $amuli iar aria trântorului +3-3 $amuli.5e aria anterioară, e artea osterioară a acesteia, este o înduitură, o cută, uternic c$itinizată entru rezisten!ămecanică, ce are forma unui /#$eab. În stare de reaus ariia anterioară se suraune este cea osterioară,aşezându-se e abdomen. ând albina vrea să zboare aria anterioară alunecă

este cea osterioară, cuta se a#a!ă în cârli#ele ariii osterioare şi astfel cele douăarii se unifică formând o sin#ură unitate, o ariă mai mare, caabilă de ocomresie a aerului mai mare.

albină 'n timpul zborului, cu aripile unite-

onsecutiv unirii, cele două arii se ridică în ozi!ie oblică înainte, ânăcând artea anterioară a ariilor cade vertical e torace. Ariile sunt aduse în lan


10/12

orizontal de 0 muşc$i toracici uternici ce ac!ionează asura rădăcinii ariilor, asura ariii anterioare şi &asura celei osterioare.

5entru a vizualiza muşc$ii toracici ce intervin în mecanismul zborului,

A/unse în ozi!ia de zbor ariile vibrează foarte uternic, vertical, descriind o traiectorie sub formă de semicerc,fără a se atin#e între ele sau a atin#e icioarele. ;işcând ariile în /os, albina le mai şi roteşte, vârful ariiianterioare descriind o fi#ură sub forma cifrei 1.

Albina bate din arii de '' de ori e secundă. 5entru a atin#e o astfel de frecven!ă mare de bătăiCsec. albina sefoloseşte de muşc$ii toracici, de muşc$ii zborului, muşc$i ce sunt controla!i nervos să se contracte de mai multeori la fiecare imuls nervos.

Hiteza de zbor şi distan!a e care o oate străbate în zbor albina deind de nivelul ener#etic al muşc$ilortoracici. Ener#ia entru zbor este furnizată rin metabolizarea nectarului. "acă în sân#e cantitatea de za$ăr scadesub +? albina este incaabilă să zboare. 5entru a disune de ener#ie în timul zborului, la lecarea din stu,albina se alimentează, îşi umle stomacul cu miere, miere e care o va consuma tretat în timul zborului,consumul acestei rezerve fiind de cc. +,m#Cminut.

În mod obişnuit, viteza de zbor a unei albine lucrătoare este &ImCoră ) Park,1!" şi von #risch, 1$% *.

"acă este favorizată de curen!ii de aer şi de vânt, o albină fără încărcătura de olen, roolis sau nectar oateatin#e o viteză de este ('ImCoră. Încărcată zboară cu (,mCsec. iar fără încărcătură cu ,mCsec. )&enner, 1$"*.

Gaza de zbor utilă a unei albine lucrătoare estede +, Iilometri, dar în caz de necesitate )lisaculesului de nectar şi olen în aroiere*, entrua a/un#e la aceste surse de $rană oate arcur#edistan!e de +'-+ Iilometri, desi#ur cu consummare de rezerve de $rană, de ener#ie.

emeratura corului, a toracelui, în

timul zborului, e men!inută de albină lavaloarea de &( rintr-un circuit san#uinaccelerat ce lasă să treacă excesul de căldurăsre ca, căldură ce este aoi eliminată rinre#ur#itarea icăturilor de aă extrase din miere.Acestea răcoresc caul exact ca şi transira!ia lavertebrate.

În rincial or#ane de locomo!ie, icioarele suntfolosite şi entru recoltarea olenului şi a

roolisului.

5iciorul albinei este format din următoarele se#mente: coxa, trocanterul , femurul , tibia şi tarsul .

Coa, rimul se#ment al iciorului, se #ăseşte la nivelul dintre leurite şi sternite. Este o articula!ie deformă cilindrică, dotată cu o musculatură foarte uternică, ce asi#ură rinderea iciorului la toraceşi ermitemişcarea iciorului înainte şi înaoi.

"rocanterul este le#at de coxă rin doi condili, iar cu femurul este articulat în aşa fel încât toate celelaltese#mente ale iciorului să se oată ridica sau relaxa simultan.

*emurul are o formă alun#ită şi disune de doi muşc$i foarte uternici, un flexor ventral şi un extensordorsal.


11/12

"ibia este mai sub!ire şi mai scurtă decât femurul, la icioareleanterioare şi mediane, iar la cele osterioare este mai lun#ă, mai turtităşi, în artea distală, mai lată. 4a albinele lucrătoare, din cauza munciisecifice e care trebuie să o îndelinească )culesul şi transortul

olenului şi roolisului*, tibia este mai dezvoltată, iar la matcă şitrântor, nefiind necesară secializarea acesteia entru cules şi transort,este mai sub!ire.

"arsul este comus din cinci tarsomere, articole dezvoltate în moddiferit. 'azitarsul , rimul articol, are o formă alun#ită şi cilindrică

entru rima şi a doua erec$e de icioare, la icioarele osterioareeste mai lă!it. elălalte se#mente tarsale sunt articulate liber, neavândmusculatură rorie. =ltimul articol tarsal se termină cu două #$eare şio ventuză ) pulvillus*. Aceste forma!iuni ermite albinei să se delasezeşi să rămână susendate e surafe!e în lan înclinat, ru#oase saunetede )etale de flori, corul stuului, fa#urele*, să a#a!e diferite ăr!i ale corului albinelor moarte sau $oa!e

entru a le scoate din stu,etc.


12/12

Anatomic, abdomenul albinei adulte este format din +' se#mente. 7iecare din aceste +' se#menteabdominale este constituit dintr-o lacă dorsală )tergit * şi o lacă ventrală ) sternit). Ansamblul format dintr-unter#it şi un sternit este mobil, în sensul că deşi ter#itul acoeră ar!ial mar#inile laterale ale sternitului, are

osibilitatea de a se îndeărta foarte mult de acesta, lucru foarte imortant entru resira!ie şi alimenta!ie.8neleleabdominale sunt unite de către o membrană interse#mentară ce ermite abdomenului să se mărească atunci cândstomacul este lin cu aă sau nectar. "e o arte şi de alta a fiecărui ter#it se află câte un orificiu resriator- stigma.

- inele abdominale la albina lucrătoare;

Învelişul extern al albinelor se numeşte tegument sau exoschelet, dermoschelet . Acesta are rol de rotec!ie şisuort sc$eletic al !esuturilor moi.e#umentul este format din : cuticulă, hipodermă şi membrană bazală.uticula este formată din 3 ăr!i comonente, nedelimitate distinct: endocuticula, exocuticula şi epicuticula,con!ine o mare cantitate de c$itină având astfel rol de rotec!ie mecanică a or#anelor din interiorul abdomenului.5e surafa!a abdomenului sunt insera!i numeroşi eri, de forme şi mărimi diferite, cu rol rotector, senzitiv şi decolectare a olenului floral. 6dată cu înaintarea în vârstă aceşti eri se uzează iar abdomenul albinei caătă astfelo culoare nea#ră, lucioasă.

- lucrătoare la cules de nectar şi polen.

212025972-morfologia-albinelor

Documents