hrĂnirea stimulatoare a albinelor cu utilizarea …
TRANSCRIPT
4. CHILIMAR, S. Tehnologia creşterii viţelelor pentru reproducţie. In: Agricultura Moldovei, 2011, nr 1-2. 5. CHILIMAR, S. Ce trebuie să cunoaştem pentru sporirea eficacităţii producerii laptelui de vacă. In: Agricultura
Moldovei, 2011, nr. 10-11.
CZU 638.144
HRĂNIREA STIMULATOARE A ALBINELOR CU UTILIZAREA ADITIVULUI FURAJER PRAIMIX BIONORM K (SINBIOTIC COMPLEX)
N. EREMIA, A. ZAGAREANU, Nina EREMIA, Tatiana MARDARI, Susana MODVALA
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Summary. Honey bees use as food nectar, honey, pollen and bee bread. They collect nectar and pollen
on flowers, what process in food - honey and bee bread. Food provides the bees body with energy due to carbohydrates, proteins, enzymes, lipids, vitamins, minerals. One of the methods by which it is possible to increase growth and productivity of bee families is early stimulating nutrition. The purpose of research is to study the effectiveness of bees feeding using stimulants feed additive Praimix Bionorm K (synbiotic complex). There was found that the optimal dose of feed additive Praimix Bionorm K (synbiotic complex) is 150 mg / l sugar syrup administered in the spring to stimulate the bee families one liter over every 10-12 days, from the first days of April until early harvest of white acacia. It was found that the use of feed additive (symbiotic complex) in the nutrition of bees families increased families power by 15.4 to 38.5%. It is reasonable stimulation of bee families in spring when there is no natural harvest, which ensures increase honey production by 16.4 to 38.53%.
Key words: bee’s families stimulates, feed additive, honey bees, sugar syrup.
INTRODUCERE Albinele melifere se alimentează cu nectar, miere, polen şi păstură. Ele colectează de pe florile
plantelor nectar şi polen, pe care le prelucrează în hrană – miere şi păstură. Hrana asigură organismul albinelor cu energie datorită glucidelor, cu proteine, enzime, lipide, vitamine, substanţe minerale.
Pentru procesele vitale familia de albine are nevoie de o cantitate considerabilă de hrană – miere şi păstură. Familia puternică pe parcursul anului consumă 90 kg miere: în perioada repausului de iarnă – cca 10 kg, iar în perioada vitală activă – primăvara, vara şi toamna – cca 80 kg (la întreţinerea vieţii indivizilor adulţi, hrănirea larvelor, secreţia cerii, consumul energetic în timpul zborului, prelucrarea nectarului în miere).
În cazurile când în familie cantitatea rezervei de hrană este insuficientă, albinele trebuie să fie alimentate. Pentru stimularea creşterii puietului se foloseşte siropul de zahăr în concentraţie de 50% (1 kg de zahăr la 1 l de apă) (Буренин Н.Л., Котова Г.Н., 1977; Кривцов Н.И., Лебедев В.И., Туников Г.М., 2000; Eremia N., 2009), de multe ori în care se adaugă vitamine, microelemente, polen floral, păstură, extracte de conifere (Ишмуратова, Н.М., Манапов, А.Г., Ишмуратов, Г.Ю., Толстиков, Г.А., 2002). Productivitatea familiei de albine se fondează primăvara timpuriu. Din acest moment numărul de ouă depuse de matcă în 24 ore trebuie să sporească în fiecare zi, pentru ce este necesar de cantitatea suficientă de hrană proteică pentru hrănirea larvelor şi secretarea de către albine a lăptişorului (Маслов, А.А., Маслова, Е.Е., 2007). Utilizarea siropului de zahar în calitate de nutriţie stimulatoare pe deplin este eficient numai în cazul când în hrană se conţin substanţe proteice, fiindcă creşterea puietului poate avea loc numai atunci când sunt cantităţi suficiente de proteine. Dacă hrană proteică lipseşte în stup s-au în natură atunci albinele folosesc rezervele proteice ale organismului propriu (Билаш Н., Беневоленская Б., 2002).
Fialho E. et al. (1998), Mikkelsen et al. (2003) au comunicat că sunt efecte semnificative a probioticilor asupra performanţei, sănătăţii, vitalităţii, ecologiei intestinale, precum şi asupra digestibilităţii, observate în multe studii.
191
Una din metodele, cu ajutorul cărora este posibil sporirea dezvoltării şi productivităţii familiilor de albine, este nutriţia stimulatoarea timpurie.
Scopul cercetărilor constă în studiul hrănirii stimulatoare a albinelor cu utilizarea aditivului furajer Praimix Bionorm K (sinbiotic complex) la creşterea albinelor.
MATERIAL ŞI METODĂ Pentru îndeplinirea obiectivelor puse, ca obiect al investigaţiilor au servit familiile de albine,
de rasa Carpatică, de la stupina didactico-experimentală, UAŞM. Pentru studierea influenţei aditivului furajer Pramix Bionorm K (sinbiotic complex) la
creşterea, dezvoltarea şi productivitatea familiilor de albine, au fost formate 4 loturi de familii de albine, câte 3 în fiecare.
Familiile de albine din lotul I martor în perioada de primăvară li s-au administrat câte un litru de sirop de zahăr pur; familiilor de albine din lotul II experimental li s-au administrat câte 1 l de sirop de zahar 1:1 cu aditivul furager (sinbiotic complex) Praimix-Bionorm-K câte 100 mg/l de sirop; lotul III – corespunzător câte 150 mg/l de sirop; lotul IV – 200 mg/l de sirop;
Familiile de albine au fost hrănite pe data de 03.04.12; 17.04.12; 29.04.12 cu câte un litru de sirop.Siropul s-a pregătit în felul următor: Apa s-a încălzit până la ferbere, apoi s-a adăugat zahărul în raport de 1:1, la 1 litru de apă un kg zahăr, soluţia s-a agitat până s-a dizolvat complet zahărul. Când siropul s-a răcit la temperatura de 300C s-a adăugat aditivul furajer (sinbiotic complex), care a fost dizolvat în 80-100 ml apă şi s-a agitat împreună.
Pentru determinarea influenţei aditivului furajer la dezvoltarea şi productivitatea familiilor de albine, pe parcursul sezonului activ, a fost efectuat controlul familiilor de albine, peste fiecare 12 zile până la culesul principal de la salcâmul alb.
Din caracterele productive a familiilor de albine s-a studiat: puterea, numărul puietului căpăcit şi productivitatea de miere.
Datele obţinute au fost prelucrate prin metoda variaţiilor statistice, după Меркурьева Е.К. (1970), Плохинский, Н.А. (1971) şi cu ajutorul programelor calculatorului Microsoft Excel.
REZULTATE ŞI DISCUŢII Aditivul furajer „Pramix Bionorm K” CT U 15.7-31034548-003.2009 (simbiotic complex)
este cunoscut şi se realizează la Ucraina. Este un produs din celule liofilizate special selecţionate după rezistenţă la antibiotici şi fiind antagonişti microflorei patogene tulpinii lacto- şi bifidobacterii cu activitatea 1*106 UFG/g, precum şi, în % mas.: lactuloza până la 5, drojdii autolizate până la 50, pectină până 10. Aditivul furajer se prepară conform Condiţiilor Tehnice indicate. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că pe 3 aprilie 2012 în cuibul familiilor de albine erau în medie câte 7,33-8,67 faguri, puterea – 6,0-7,67 spaţii dintre faguri populaţi cu albine, puiet căpăcit – 30,67-52,67 sute celule şi rezerva de miere 7,0-9,0 kg (tabelul 1). Prolificitatea mătcilor în această perioadă era de 255 ouă în 24 ore (lotul I) şi 439 (lotul III).
Coeficientul de variaţie a indicilor studiaţi are extremităţile între 18,44% (numărul puietului căpăcit) şi 74,57% (cantitatea de miere).
La controlul efectuat pe 17 aprilie s-a relevat că în familiile de albine sunt câte 8,0-10,0 faguri, puterea constituie 6,67-8,67 spaţii dintre faguri populaţi cu albine, numărul puietului căpăcit – 71,0-100,33 sute celule, au depozitat câte 16,33-33,67 sute celule de păstură şi rezerva de miere era de 2,67-3,67 kg (tabelul 2). Coeficientul de variaţie are extremităţile între 15,89% (numărul puietului căpăcit) şi 57,93% (cantitatea de păstură).Totodată se poate de menţionat că ţinând cont de condiţiile climaterice a anului 2012 şi lipsa resurselor melifere în jurul stupinei a dus la reducerea rezervelor de miere din cuibul familiilor de albine.
192
Tabelul 1. Controlul familiilor de albine, pe 03.04. 2012
Lotul
Indicii
Numărul fagurilor în familie, buc.
Puterea familiilor, spaţii dintre faguri populaţi cu albine
Numărul puietului căpăcit,
sute celule
Cantitatea de miere,
kg
X ± Sx 7,33 ± 0,882 6,33 ± 0,882 30,67 ± 7,688 7,0 ± 3,00 I. Sirop de zahăr (martor) V, % 20,83 24,12 43,42 74,23
X ± Sx 7,0 ± 2,00 6,0 ± 2,00 40,67±15,213 7,0 ± 3,014 II. Sirop de zahar +
aditiv furajer Pramix Bionorm K (sinbiotic complex), 100 mg/l V, % 49,49 57,73 64,79 74,57
X ± Sx 8,67 ± 1,202 7,67 ± 1,202 52,67 ± 5,608 9,0 ± 2,517 III. Sirop de zahar +
aditiv furajer Pramix Bionorm K (sinbiotic complex), 150 mg/l V, % 24,02 27,15 18,44 48,43
X ± Sx 7,33 ± 1,333 6,33 ± 1,333 40,0 ± 13,317 7,0 ± 2,00 IV. Sirop de zahar + aditiv furajer Pramix Bionorm K (sinbiotic complex), 200 mg/l
V, % 31,49 36,46 57,66 49,49
Prolificitatea mătcilor a crescut până la 592-836 ouă în 24 ore. Cele mai prolifice au fost mătcile din familiile de albine din loturile II şi III, care au primit sirop de zahar + aditiv furajer (sinbiotic complex), cu 100 şi 150 mg/l, ele au depăşit lotul martor cu 238-244 ouă în 24 ore.
La controlul pe data de 29 aprilie s-a depistat că familiile de albine au crescut şi numărul fagurilor în cuib a constituit 10,33-13,0 buc., puterea – 8,67-10,67 spaţii dintre faguri populaţi cu albine, puiet căpăcit 97,33-140,67 sute celule, faguri artificiali noi construiţi 1,67-2,33 buc., păstură depozitată – 11,33-25,67 sute celule şi rezerva de miere 2,33-3,67 kg (tabelul 3). Prolificitate mătcilor la lotul II au atins 1172 ouă în 24 ore, s-au cu 361 ouă mai mult decât cele din lotul martor, care au primit sirop de zahar pur.
La începutul înfloririi salcâmului alb în familiile de albine din loturile experimentale aveau în cuib cu 1,97-3,63 faguri mai mul decât în lotul martor, puterea – cu 2,67-3,67 spaţii dintre faguri populaţi cu albine, puiet căpăcit – cu 30,67-45,7 sute celule şi cantitatea de miere în cuib – cu2,0-4,0 kg (tabelul 4).
Prolificitatea mătcilor în această perioadă la loturile experimentale care au fost hrănite cu sirop de zahar + aditiv furajer (sinbiotic complex) era de 1339-1464 ouă în 24 ore, s-au cu 256-381 ouă mai mult decât lotul martor, care au primit sirop pur.
La finele înfloririi salcâmului alb, culesul principal din zona respectivă, s-a constatat că cel mai bine s-au dezvoltat familiile de albine din lotul III experimental, având în cuib în medie câte 19,0 faguri s-au cu 5 faguri mai mult ca cele din lotul martor, puterea respectiv – cu 5 spaţii dintre faguri populaţi cu albine (tabelul 5).
La finele culesului puterea familiilor de albine din lotul II experimental era cu 15,4% mai mare ca la cele din lotul martor, la lotul III respectiv – 38,5% şi lotul IV – 33,1% (fig. 1).Cantitatea maximală de miere de la culesul principal salcâmul alb au depozitato familiile de albine din lotul III experimental – 33,83 kg, s-au cu 9,43 kg mai mult ca lotul martor (fig. 2). De la salcâmul alb familiile de albine din lotul martor au depozitat 24,4 kg miere. Familiile de albine din lotul II experimental au depozitat cu 31,9% mai multă miere ca lotul martor, cele din lotul III respectiv – 38,6% şi lotul IV – 16,4%.
193
Tab
elul
2. C
ontr
olul
fam
iliilo
r de
alb
ine,
pe
17. 0
4. 2
012
Lotu
l
Indi
cii
Număr
ul fa
guri
lor
în fa
mili
e, b
uc.
Pute
rea
fam
iliilo
r,
spaţ
ii di
ntre
fagu
ri
popu
laţi
cu a
lbin
e
Număr
ul p
uiet
ului
că
păci
t, su
te c
elul
e
Can
titat
ea d
e pă
stură,
sute
ce
lule
Can
titat
ea d
e m
iere
, kg
X ±
Sx
8,00
± 1
,528
7,
0 ±
1,52
8 71
,0 ±
18,
00
20,6
7 ±
5,20
7 3,
33 ±
0,8
82
II. S
irop
de z
ahăr
(mar
tor )
V
, %
33,0
7 37
,79
43,9
1 43
,64
45,8
3
X ±
Sx
8,00
± 2
,00
6,67
± 1
,667
10
0,33
± 9
,890
25
,33
± 5,
696
2,67
± 0
,667
II.
Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
), 10
0 m
g/l
V, %
43
,30
43,3
0 51
,61
38,9
4 43
,30
X ±
Sx
10,0
± 1
,155
8,
67 ±
0,8
82
99,6
7 ±
8,96
9 16
,33
± 2,
028
2,67
± 0
,667
II
I. Si
rop
de z
ahar
+ a
ditiv
fu
raje
r Pra
mix
Bio
norm
K
(sin
biot
ic c
ompl
ex),
150
mg/
l V
, %
20,0
0 17
,62
15,8
9 21
,50
43,3
0 X
± S
x 9,
00 ±
2,0
0 7,
67 ±
1,6
67
92,3
3 ±
17,7
98
33,6
7 ±
11,2
6 3,
67 ±
1,2
02
IV. S
irop
de z
ahar
+ a
ditiv
fu
raje
r Pra
mix
Bio
norm
K
(sin
biot
ic c
ompl
ex),
200
mg/
l V
, %
38,4
9 37
,65
33,3
9 57
,93
56,7
7
Tab
elul
3. C
ontr
olul
fam
iliilo
r de
alb
ine,
pe
29. 0
4. 2
012
Lotu
l
Indi
cii
Număr
ul
fagu
rilo
r în
fa
mili
e, b
uc.
Pute
rea
fam
iliilo
r,
spaţ
ii di
ntre
fagu
ri
popu
laţi
cu a
lbin
e
Număr
ul p
uiet
ului
că
păci
t, su
te c
elul
e
Număr
ul fa
guri
lor
artif
icia
li cr
escuţi,
bu
c.
Can
titat
ea d
e pă
stură,
sute
ce
lule
Can
titat
ea d
e m
iere
, kg
X ±
Sx
10,6
7 ±
2,02
8 8,
67 ±
1,7
64
97,3
3 ±
24,2
6 1,
67 ±
0,3
33
11,3
3 ±
1,76
4 2,
33 ±
0,3
33
I. Si
rop
de z
ahăr
(mar
tor)
V
, %
32,9
2 35
,25
43,1
8 34
,64
26,9
5 24
,74
X ±
Sx
10,3
3 ±
2,84
8 8,
67 ±
2,1
86
140,
67 ±
12,
170
2,0
± 0,
578
19,0
± 6
,028
3,
67 ±
1,2
02
II. S
irop
de z
ahar
+ a
ditiv
fu
raje
r Pra
mix
Bio
norm
K
(sin
biot
ic c
ompl
ex),
10
0 m
g/l
V, %
47
,74
43,6
8 14
,98
50,0
0 54
,95
56,7
7
X ±
Sx
13,0
± 1
,732
10
,67
± 1,
453
125,
0 ±
13,4
29
2,33
± 0
,333
17
,33
± 2,
404
2,67
± 0
,333
II
I. Si
rop
de z
ahar
+ a
ditiv
fu
raje
r Pra
mix
Bio
norm
K
(sin
biot
ic c
ompl
ex),
15
0 m
g/l
V, %
23
,08
23,5
9 18
,61
24,7
4 24
,02
21,6
5
X ±
Sx
11,3
3 ±
1,85
6 8,
67 ±
1,6
67
129,
33 ±
19,
462
2,33
± 0
,333
25
,67
± 12
,680
3,
0 ±
1,00
IV
. Siro
p de
zah
ar +
ad
itiv
fura
jer P
ram
ix
Bio
norm
K (s
inbi
otic
co
mpl
ex),
200
mg/
l V
, %
28,3
6 33
,31
26,0
6 24
,74
85,5
7 57
,73
194
Tab
elul
4. C
ontr
olul
fam
iliilo
r de
alb
ine,
pe
10. 0
5. 2
012
(la în
cepu
tul î
nflo
riri
i sal
câm
ului
alb
)
Lotu
l
Indi
cii
Număr
ul fa
guri
lor
în fa
mili
e, b
uc.
Pute
rea
fam
iliilo
r,
spaţ
ii di
ntre
fagu
ri
popu
laţi
cu a
lbin
e
Număr
ul p
uiet
ului
că
păci
t, su
te c
elul
e
Număr
ul fa
guri
lor
artif
icia
li cr
escuţi,
bu
c.
Can
titat
ea d
e m
iere
, kg
X ±
Sx
13,7
± 2
,728
11
,0 ±
2,0
82
130,
0 ±
16,3
71
1,0
± 0,
577
7,0
± 2,
517
I. Si
rop
de z
ahăr
(mar
tor)
V
, %
34,5
8 32
,78
21,8
1 -
62,2
7
X ±
Sx
15,6
7 ±
2,18
6 13
,67
± 2,
186
160,
67 ±
12,
333
1,33
± 0
,333
11
,0 ±
1,5
28
II. S
irop
de z
ahar
+ a
ditiv
fu
raje
r Pra
mix
Bio
norm
K
(sin
biot
ic c
ompl
ex),
1
00
mg/
l V
, %
24,1
7 27
,70
13,3
0 43
,30
24,0
5
X ±
Sx
17,3
3 ±
0,88
2 14
,67
± 0,
667
160,
7 ±
6,17
3 1,
0 ±
0,57
7 11
,0 ±
1,5
28
III.
Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
),
150
m
g/l
V, %
8,
81
7,87
6,
173
- 24
,05
X ±
Sx
16,7
± 1
,667
14
,33
± 1,
333
175,
7 ±
13,8
60
1,33
± 0
,333
9,
0 ±
1,52
8 IV
. Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
), 20
0 m
g/l
V, %
17
,32
16,1
1 13
,67
43,3
0 29
,40
Tab
elul
5. C
ontr
olul
fam
iliilo
r de
alb
ine,
pe
22. 0
5. 2
012
(la fi
nele
înflo
riri
i sal
câm
ului
alb
)
Lotu
l
Indi
cii
Număr
ul
fagu
rilo
r în
fa
mili
e, b
uc.
Pute
rea
fam
iliilo
r,
spaţ
ii di
ntre
fagu
ri
popu
laţi
cu a
lbin
e
Număr
ul p
uiet
ului
că
păci
t, su
te
celu
le
Can
titat
ea d
e m
iere
m
arfă
, kg
Can
titat
ea to
tală
de
mie
re, k
g
X ±
Sx
14,0
± 3
,055
13
,0 ±
3,0
55
129,
7 ±
13,9
56
6,67
± 6
,667
24
,4 ±
10,
656
I. Si
rop
de z
ahăr
(mar
tor)
V
, %
37,7
9 40
,70
18,6
4 18
,64
75,5
4
X ±
Sx
16,3
± 1
,856
15
,0 ±
2,0
0 16
7,7
± 6,
489
8,90
± 3
,94
32,2
± 8
,858
II.
Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
), 10
0 m
g/l
V, %
19
,68
23,0
9 6,
70
76,3
4 47
,65
X ±
Sx
19,0
± 0
,577
18
,0 ±
0,5
77
160,
0 ±
13,5
77
9,18
± 2
,128
33
,83
± 0,
601
III.
Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
), 1
50
mg/
l V
, %
5,26
5,
56
15,6
8 40
,21
3,08
X ±
Sx
18,7
± 1
,333
17
,3 ±
1,6
67
187,
3 ±
2,96
3 11
,08
± 3,
948
28,4
± 5
,765
IV
. Siro
p de
zah
ar +
adi
tiv
fura
jer P
ram
ix B
iono
rm K
(s
inbi
otic
com
plex
), 20
0 m
g/l
V, %
12
,37
16,6
5 2,
74
61,7
9 35
,16
195
Figura 1. Dinamica creşterii puterii familiilor de albine în perioada de primăvară, spaţii dintre faguri
populaţi cu albine, 2012
Figura 2. Dinamica depozitării mierii în familiile de albine de la culesul principal,
salcâmul alb, kg
196
Aşadar, se poate de menţionat că stimularea familiilor de albine în perioada de primăvară prin hrănirea lor odată la 12 zile câte un litru de sirop cu zahar cu aditiv furajer Pramix Bionorm K (sinbiotic complex) se poate asigura creşterea puterii, prolificităţi mătcilor şi productivităţii.
CONCLUZII 1. S-a constatat că doza optimă a aditivului furajer Praimix Bionorm K (sinbiotic complex) este de 150 mg/l de sirop de zahăr, administrat în perioada de primăvară pentru stimularea familiilor de albine câte un litru, peste fiecare 10-12 zile, din primele zile a lunii aprilie până la începutul culesului de la salcâmul alb. 2. S-a relevat că utilizarea aditivului furajer (sinbiotic complex) în nutriţia a albinelor stimulează creşterea puterii familiilor cu 15,4-38,5%. 3. Este rezonabil stimularea familiilor de albine în perioada de primăvară când lipseşte culesul natural, ceea ce asigură majorarea producţiei de miere cu 16,4-38,53%.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 1. EREMIA, N. Apicultura. Chişinău, 2009. 350 p. 2. FIALHO, E. et al. Probiotics utilization for piglets from 10 to 30 kg. The 8th World Conference on animal
Production. In: Contributed Papers 1: 1998, pp. 622-633. 3. MIKKELSEN, et al. Effects of dietary oligosaccarides on microbial diversity and fructo-oligosacceride degrading
bacteria in faeces of piglets post-weaning. In: Animal Feed Science and Tehnology 109: 2003, pp. 133-150. 4. БИЛАШ, Н., БЕНЕВОЛЕНСКАЯ, Б. Заменители корма пчел. В: Пчеловодство, 2002, № 2, с. 24-26. 5. БУРЕНИН, Н.Л., КОТОВА, Г.Н. Справочник по пчеловодству. Москва: Колос, 1977. 366 с. 6. ИШМУРАТОВА, Н.М., МАНАПОВ, А.Г., ИШМУРАТОВ, Г.Ю., ТОЛСТИКОВ, Г.А. Пчеловодство, 2002, №
2, с. 20-21. 7. КРИВЦОВ, Н.И., ЛЕБЕДЕВ, В.И., ТУНИКОВ, Г.М. Пчеловодство. Москва: Колос, 2000. 398 с. 8. МАСЛОВ, А.А., МАСЛОВА, Е.Е. Подкормка для ранневесеннего развития. В: Пчеловодство, 2007, № 7, с.
14-15. 9. МЕРКУРЬЕВА, Е.К. Биометрия в селекции и генетике сельскохозяйственных животных. М: Колос, 1970, 312 с. 10. ПЛОХИНСКИЙ, Н.А. Руководство по биометрии для зоотехников. Москва: Колос, 1971. 259 с.
CZU 636.4.082
MANIFESTAREA CALITĂŢILOR REPRODUCTIVE LA SUINE DE DIFERITE GENOTIPURI ÎN CONDIŢII INTENSIVE DE EXPLOATARE A
ANIMALELOR
I. ROTARU
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Summary. Experimental researches were intended to the study of biracial swine reproductive capacities Large White x Landrace and Yorkshire x Landrace combined with Pietrain paternal form and Landrace x Pietrain. A significant prolificacy was obtained by combining Yorkshire x Landrace and Landrace x Pietrain, which contributed to the growth of breastfeeding capacity and piglets weight in the period after foaling. As a result, the reproductive capacities of sows was improved due to the influence of animals genotype. This makes us recommend to production units the use of obtained results in the process of swine reproduction.
Key words: Boors, Breed, genotipe, hybrid, prolificity.
INTRODUCERE Creşterea capacităţilor reproductive a scroafelor eficient poate fi realizată prin elaborarea,
aprecierea şi aprobarea celor mai productive combinări de rase şi linii de suine. Aceste lucrări influienţează utilizarea raţională a calităţior productive, acumulate în rezultatul unei selecţii de
197