14 abordari in patopsihologie

7/28/2019 14 Abordari in Patopsihologie

1/18

Paisprezece abordari in

patopsihologie

2013

Universitatea de Stat din Tiraspol,

Lilia Roman, gr 12 M.


2/18

Paradigma teoreticaDSM IV apare clasificarea

Internationala a maladiilo r1992-A.Frances8tulb. Dispar s-au sunt incorpor in alte cat.

(de identitate,transexuale si pasiv-agresive

Apar 13 tulb. noi.(sindrom Rett,Heller,Aspenger s.a)

DSM IV e constituit din anex A si B

1983 DSM III-revizuit

1986 DSM III-R aprobat de APA

(Spitzer si Wiliams1989).

1974 DSM III Incepe procesul de elaborare APA

unul dintre obiectivele de baza este

determina clinicienii si cercetatorii de a accepta diferite

orientari teoretice(Spitzer 1985)

DSM-IItermenul reactie a fost abandonat si au

fost utilizati termenii care nu au avut la baza un cadru

tehnic pentru intelegerea tulburarilor mintale non-organica.

1952 DSM-I Influentatat de curentul biopsihologic

A.Mayer


3/18

Psihopatologia behavioristaBehaviorismul

Watson-Articolul ,,Psihologia asa cum

o vede un behaviorist.1913

1.Studiile asupra conditionarii claice.

1.Legate de cercetarile luiI.P.Pavlov2.J.Wolpe-cercetari ale curentului sud-

africanr de terapie behaviorista .

3.Shapiro 1951-studiul experimental

al cazurilor clinice la departamentul de

psihologie din Londra,initiativa fiind

incurajata de Eysensc

2.Studiile asupra conditionarii operante.

Elaborata de Thordiche si Skiner.

Dupa Skiner orce comportament este

controlat de consecintele sale asupra

mediului.Mediul are deci un rol

fundamental in beh.skinerian:el se-

lectioneaza anumite raspunsuri aleorganismului.

3.Orientarea paradigmatica

Elaborata de Staats.Teorie erarhica cu

m.m. nivele.Al 5-lea nivel este atribuita

comportamentului anormal.Prezentari

detaliate ale acestei abordari sunt dispo

nibile.In volumele consacrate in principal.Utilizarii terapeutice a behaviorismului

semnate de:Seron ,Van Der Linder(1977),

Ladouceur(1984),Bouchard et al.

ABORDAREA BEHAVIORISTA A COMPORTAMENTELOR ANORMALE

Comportament dobindit prin invatare dupa Paul si Bernstein(1973)-3moduri

de dobindire a raspunsurilor anxiogeneinadaptate.

Mollard si Cottraux,1984-discuta modelele comp. ale achozitiei une fobii,a

obsesiei-compulsiilor(Cottraux1984)sau a conduitelor inadaptate ale c-

lui.(Forget si Otis1977)

Bahav.resping orice fel de cauza interna drept cauza ultima a

comportamentului si leaga aparitia oricarui comportament de mediu in care se

afla subiectul.

Analiza comp.se realizeaza cu ajutorul inform.culese prin diferite

tehnici,(Bouchard 1980)

Clinicianul determina :durata,fregventa,,intensitatea,precizeaza conditiile

specifice de mediu care urmeaza comp.deviant.

Comportamentele anormale sunt grupate in 2 categorii:

1.Lacunare 2.incorecte,inadecvate

Din conceptia lui Staats deriva sistemul ARD(emotional motivational


4/18

Cercetatorul efectuaza examinarea directa prin :

observare

observarea de tip evenimential

observarea duratei comportamentului

observarea pe interval temporal sau esantion de timp.

Alte metode p/u realizrea analizei comportamentului.

autoobservarea(subiectu-si noteaza durata ,fregventacomp.inadaptat).

convurbirea directa si centrata pe obtinerea deinf.concrete(intrebarile incep prin ce?,unde,cum?cind?)

Jocul de rol-observarea comp.in mediu natural.

ChestionareaMasuri fiziologice ce permit aprecierea valorii emotionale aunei situatii.

Tehnici cu scopul eliminarii comport.calific drept patologice,deviante ,inadaptat

-terapie comportamentala sau modificarea comportamentului.

Adversarii terapiei com. Vorbrsc despre substitutia

simbtomelor,disparitia simbtomului-tinta duce la aparitianoului simb.care este ma dezadaptat,dezorganizat decitprecedentul.Seron noteaza ca Yates,EysenscRachman,auconstatat ca substitutia este rara.

P/u behav.simbtomul nu este decit un conflict intern,solutia ceamai iconica pe care pacientul a gasit-o p/u a rezolva partialacest conflict.i


5/18

Patopsihologia biologicaPichot(1987)patopsihologia biologica puneaccetul in specialpe influenta modificarilormorfologice ssau functionale ale SNasupra genezei tulb.mintale.

1822 Antoine ,L.Jbaiyedescopera baza anatomica a

paraliziei cerebrale care maitirziu ete admisa dupa

lucrarile lui Noguchi siMoore,1913.

In Germania Wilhelm Griesinger,considera casuportul polilor mintale trebuie cautat la ivelulS.N,intr-o suferinta urganica chiar daca existentaacesteia ,nu poate fi intodeauna dovedita.

Psihiatria engleza Henry Maudsley(1835-1918)punctul de vedere este asemanatorcelui a lui Griesinger.

La MoscovaS.S.Korsakov(1854-1900)descrie in 1887sindromul care-I poartanumele si in cadrul caruiat.m.

(amnezia in special ceaantero-

Graada,dezorientare,confabularsunt asociate unei

polinevrite si au in generalalcoolismul drept cauzadeterminata

Opera lui E.Kraepelin poate fi considerat apogeulpsihiatriei organistice.

Dementa precoce si psihoza maniaco-depresivaconstitue 2intitati importante printre maladiileendogene,afectiuni care tin doar de individul bonlav.

Bleuler pune accentul pe mecanismelepatopsihologice si nu pe descrierea bolilor

Evolutia ulterioara implica aparitia a 2curente:Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever

Si organo dmamismul lui Henry Ev.


6/18

Evolutia ulterioara implica aparitia a 2 curente:

1.Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever

2. Si organo dmamismul lui Henry Ev

Psihopatologia biologica

ilustrata prin

Isterie Biologia comportamentelor suicidare

studiul acidului 5-hidroxiindolacetieSlater concluzioneaza ca diagnosticul 5-HIAA in lichidul cefalo-rahidian sunt legate de

de isterie ete ,,o ilozie si o capcana aparitia comportamentelor suicidare si constitue

Cercetarile arata ca ipoteza intreprinsa un marcator al vulnerabilitatii. Rezultatele recente

este slab sprijinita de rezultatele obtinute. Au demonstrat existenta unei relatii intre tulbura

Mai multe lucrari arata ca in practica medicala rile metabolismului cerebral a serotoniei si tulbura

locul unde sunt intilnite cele mai fregvent rile agresivitatii,independent de obiectul acestei

simbtome isterice este clinica neurologica agresivitati.

si propune notiunea de,,isterie neurologica( Marskey,Trimble..)

definita ca pierderea,distorsiunea nei functii

neurologice evident explicata de o maladie

organica sau functionala


7/18

Psihopatologia cognitivistaPsih.cog. Aparitia in anii 60 care se refera acum la ansamblul de procese prin care o persoana dobindeste informatii

despre sine si mediul sau si le asimileaza p/u a-siregla comportamentul(Hardy19860)Teoriile cognitiviste

I Tr.lui Besk

Prezenta nevrozelor ,cauza gindirii incorecte,gresite.Dupa Besk cauzele aparitiei depresiei ,cauzele contributive distale duc la cele proximale.

-comportament anormal

-contributiv distal

-diateza cognitiva si stresul

Contributive proximale sunt produse relativ automate a tratarii in informatie sau interpretarea informationala care faclegatura cu cele din prezent in baza celoranterioare

-inferenta arbitrara(concluzionarea fara fapte)

-abstractia selectiva (ne bazam pe un eveniment fara sa percepem in general)

-suprageneralizarea(aplicam o situatie la posibil si neposibil)

-majorarea si minimizarea(erori logice prin atribuire)

-personalizarea(cind supraestimam propria legatura cu evenimentele)

-gindirea absoluta(inchiderea alternativa totul sau nimic

-cauza suficienta proximala constituita din triada cognitiva:

Auturepros (opinia negativa despresine)

Judecata pesimista la lumea din jur(aprecierea situatiei in culori negre)

Dependenta crescuta (negativ despre propria pers.si lume)

II Teoria lu Abromson:

Herdi 1986

Conceptul de cognitie se situaza in divizarea psihiculu

Emotia

Cognitia

Contia


8/18

Patopsihologia Etologica

Este studiul comportamentelor speciilor animale n mediul lor natural.

Teoria ataamentului(Harlow,Bowlbg)

a. Coplilul se ataeaz demama sa i de mediu su

prin mecanisme analogecelor ntlnite la animale.

b. Ruptura legturilor,lipsa

ngrijirilor materne provoacla animale tulburri alecomportamentului.

Etologia tulburrilorpsihopatologice

(McGuire i Fairbanks)a. Orientarea filosofic

b. Contribuia metodologicc. Contribuia informaional.

Valoarea euristic(Sivadon,1979)

2 direcii

1. Existena unor analogii ntrecomportamentele notate la

bolnavii mintali icomportamentele adaptive laanimale.

2. Studiul comparat alcreierului uman i alcreierelor animalelor.

Aportul metodologic-la nelegereamanifestrilor psihopatologice o

reprezint descrierea prin observaie ashemelor comportamentale.

Cercetarea abordat etologiccuprinde 3 faze:

1.Faza descriptiv(3 etape)-cunoaterea ct mai complet arepertoriului al subiecilorstudiai.

2.Faza exploratori e( 4 sarcini)-examenul preliminar alefectelor difereniate pe careanumii factori selecionari.

3.Faza avaluativ evaluarea

sistematic(2 tipuri)- permiteverificarea generalitii relaiilorexaminate n mod informal,ncursul fazei exploratorii.


9/18

Etnopsihopatologia

Etic Emic

Problemele puse de

diagnosticStudiul tulburrilor

depresive:

Evaluarea depresiein diferite contexte

culturaleBolnavii depresividin diferite ri din

puct de vedre culturalau numeroasecaracteristici

comune.

Schizofrenia:(Devereux)

Conflictul care stla baza nevrozei

afecteazmajoritatea

indivizilor normali

Simptomelecaracteristice alenevrozei sau

psihozei etnice nusnt improvizate.

Latoh(Malaezia,Indonezia,Siberia,nordul Japoniei,Africade N)-o reacie de surpriz i

stupefacie.Koro(insulele

Celebes(Indonezia)Asia,nor

dul Indiei,Singapore,nordulTailandei)-teama ca penisul

s nu se retrag nabdomen,provocnd

moartea.Amok(Indochina,Laos)-

frustrare minor.

Windigo(Canade de N)-psihoza.Pibloktoq(anumite grupuri

de eschimoi)-stare deexcitaie,violent asociat cu

fuga fr int.Susto(America de S)-

insomnie,astenie,pierderea

apetitului,apatie,depresie ianxietate.

Vindictorul i pacientul

Aspecte legate de

variabilitatea

diagnosticului

Echivalena

instrumentelor de

evaluare diagnostic:

ConinuturilorSemanticTehnic

De criteriu

Conceptual

5 zone n colaborare-Montreal,Teheran,Nagasaki

Tokyo i Bale

Studiu a utilizat 2 instrumente:O fia de triere pentru selecia bolnavilorProtocolul de evaluare normalizat atulburrilor depresive(PETD/OMS)


10/18

Nebunia sau nevroza

cureniei(germanii dinElveia)-tendina de a curaacasa intr-o manier exagerati iraional.Taijin kyofusho(Japonia)-antropofobie:4 varieti dup Kimura:Ereutofobia

DismorfobiaAutodisosmofobiaTeama de efectul produsasupra altei persoane de

propria privire.

Diagnosticile au fost clasificate n 2 sisteme:1. Unul propus de centrul din Bale(8 tipuri de stri depresive)2.Altul-centrul din Teheran(o schem tripartit simplificat cuprinznd:) Depresia endogen Depresia psihogen Alte forme de depresie.

Programul OMS are 3 studii:

1. Studiul Pilot Internaional asupraSchizofreniei(1969-1977,Africa,Asia,Europa,America Latin ide Nord)

2. Evaluarea i reducerea incapacitiipsihiatrice(1980,5 ri europene i o arafrican)

3. Determinaii evoluiei tulburrilormintale(1978-1986,zece ri).


11/18

Patopsihologia ecosistemica

Persoana Factori individuali

Personalism

Mediu Factori situaionali

SituaionismINTERACIONISM(Kantor,Lewin-relaia dintre

persoan i mediu)

Abordare ecosistemic

(Jasnoski,1984)

Teoria general a sistemelor

(von Bertalanffy,1968,Laszlo,1972)

Ecologia uman(Theodorson,1961)

Sisteme

nchise-interaciunea

doar ninteriorulsistemului

Sistemedeschise-

influenate defactorii externi

Diagnostica i

Terapeutica

(Stachowiak iBriggs,1984)

6 niveluri:Niv.fiziologicNiv.psihologicNiv.sistemului

individ-mediu fizicNiv.familial

Niv.familie lrgit

Noiunea de simptom

Spiritul abordriiecosistemice


12/18

Modelul interacionist

(Marsella,Anthony)4 componente

Reele sociale

(Pattison)

1.c.,,Persoan-dimensiunea de aface fa:Nivel biologicNivel psihologicNivel social2.c.de mediu-factorii de stres:CategoriaConinutulDescriptorii

3.c.interactiv-dimensiunea starede stres:ConinutulParametrii:-ncrcarea sistemului

-tip de experien-nivel de activare

4.c.Psihopatologie-stresulbiologic:Faza de alarmFaza de rezistenFaza de epuizare5.Marsella adaug a 5 copmpon.:Comportamente psihopatologice:1. Diferite sisteme funcionale2. Atributele cantitative i

calitative ale rspunsuriloremise de sistemele enumerate.

Reele:

1. Re.persoane

normale-j ajutpe subiect sreduc stresul ianxietatea pe careo triete.

2. Re.de tip

nevrotic-induce

stresul i meninesau sporetestresulsubiectivului.

3. Re.de tip

psihotic-

genereaz imrete stresul i

anxietatea.

Funciile:

1. Instrumentale2. Afective3. Normative

Structurile de mediu

si sociale carenconjoar o

persoan:1. Influeneaz sau

exercit un rol demediator privindevenimentele pecare aceasta le

traiete.2. Afecteaz

severitateasimptomelorfizice i

psihologice aleacestei persoane.

3. Au caracteristicistructurale iinteractivediferite n cazul

persoanelordeprimate,comparativ cu

persoanele ce nu

snt deprimate.

simptomele

caracteristicile


13/18

Nevrozele experimentale

(Pavlov,Erofeeva,Shenger-Krestovnikova,1912)

Catatonia experimental

(Baruk i Jong,1964)

Simptomologia nevrozelor:

Piederea apetituluiTulburri comportamentaleTulburri ale agitaiei

Diminuarea reflexelor condiionatepozitiveActiviti de tip explozivStri fazice:

-f.de egalizare-f.paradoxal-f.ultraparadoxal.

Legile:

Legea seriei filogenetice:

-catatonia experimental nu esteposibil la animalele fr neo-cortex.

Legea stadiilor-efectulbulbocapninei este diferit:

-dozele mici produc-somnul-dozele medii-catalepsia-dozele mari-epilepsie.Legea difuziunii aciunii

substanelor toxice psihotrope:

-intensitatea catatonieiexperimentale este proporional cudifuziunea impregnrii toxicecerebrale.Legea corelaiilor vasculo-

psihice:

-bulbocapnina determin simultancu apariia catatoniei,perturbri

importante al ntregului sistemcirculator.

Dinamica nevrozelor:

Faza de incubaie nevroticComponena spaial a dinamiciitemporale.

Tipuri de substane

catatonigene:

1.Catatonia experimental prinmeningo-encefalit alergictuberculoas la animale.2.Catatonia experimental printoxina neurotrop a colibacilului

intestinal.

Catatonia biliar

n bila de tubaj duodenal apacienilor:

SchizofreniciIsterici

Reumatism-cronic

Catatonia experimental laporumbel

Patopsiholojia experimentala


14/18

Modaliti nevrogene:

Suprancarcarea excitaieiSuprancrcarea inhibiiei

Suprancrcarea mobilitii

Dezvoltri ulterioare:I direcie-slab reprezentat

gndirea pavlovianII direcie-se inspira din

teoriile behavioristeIII direcie-aportul

psihiatriei.

Cercetrile au artat nu doar c se pot

produce n laborator perturbripsihomotorii de tip catatonie,ci i cdiverse substane pot avea un efect

catatonigen.Impactul acestoracercetrii n plan terapeutic nu a fost

semnificat.


15/18

Patopsihologia fenomenologic

Lanteri-Laura,Lyotard1964,Jaspers,Binswanger,Minkowski,von Gebsattel

Demers discriptiv-psihologia empiric

descriptiv afenomenelor(Karl,Jaspers)

Demers cu referine

filosofice-studii asupraschizofreniei,maniei i

melancoliei(Binswanger)

Melancolia Retrospecia melancolic

nelegerea timpului

Protenie(viitor)

Retenie(trecut)

Prezentare(prezent)

Autoreproulmelancolic


16/18

Studiul fenomenologic al spitalizrii

Calitative:

MedicalSocialFenomenologic

Cantitative

Alegereaproblemei deexploratCulegerea datelorInstrumenteAnaliza datelorinterpretarearezultatelor

Modelul medical:1. Boala mintalare cauze individuale,interne2. Comportamentele pacienilor3. Persoanele pot fi clasificate drept sntoase i bolnave

4. Diagnosticul servete la departajarea bolnavilor de persoanele sntoasei descrierea diferitor comportamente etiologice i comportamentale alebolnavilor

5. Specialitii poseda cunoaterea despre boala mintal.

Metode de cercetare:

Observarea

participativConvorbirea


17/18

Modelul social:1. Spitalizarea este rezultatul devianei subiecilor.2. Deviana are cauze sociale i externe subiecilor.3. Comportamentele si atitudinile spitalizailor sint rezultatul

unei situaii sociale opresive.

4. Spitalul psihiatric este o societate cu scopuri precise careposed propriile regului si valori.

5. Persoana spitalizat dezvolt strategi,atitudini,comportamentecare nu snt legate de vreo patologie,ci mai curndde un sitemde interaciune social n vederea unei adaptri.

Strategii de adaptare pe care le

poate utiliza

pacientul(Goffman):a. Retragerea n sine sau regresia

b. Intransigena-refuzul de acolabora,mutismulc. Instalarea-aprecierea vieii

instituionaled. Conversia-adoptarea opiniei

administrative a personalului.

Modelul fenomenologic:1. Nu cuta cauzele unei maladii sau ale unei deviane care s fi

condus la internarea n psihiatrie.

2. ncearc s afle care esteexperiena nebuniei,pornind de lacei care au trit-o i care devin astfel principalele surse deinformaii i date.


18/18

Fundamete ale metodei

1.Abordri holistice-

nelegerea fenomenelor isituaiilor ntr-o manierglobal.

2.Analiza inductiv-identificarea variabilelorimportante i formulareaipotezelor nnaintea culegeriidatelor.

3.Ancheta naturalist-

respinge impunerea unorateptri prealabile privindsituaia de cercetat.

Etapele cercetrii

fenomenologice

1.Culegerea

datelor:a. Mrturia

persoaneib. Convorbireac. Procedeele de

observareparticipativ

d. Metode mixte.

2.Analiza datelor:

a. Percepereasensului global

b. Delimitareaunitilor cusemnificaie

naturalc. Delimitareatemei centrale

d. Analiza temein funcie deobiectivelecercetrii

e. Definirea

fenomenuluistudiat

3.Evaluarea calitii datelor culese,

verificarea rezultatelor si a

concluziilor:

a.Cal i tatea observatii lor:

Verificarea reprezentativitiifaptelor culese

Verificarea prezenei efectelor legatede cercettorMsurtori independeni de situaiasau fenomenul studiatPonderea datelor culese de lasubieci.b.Contr astele folosite:

metoda diferenelor-comparaia

ntre persoan i fenomenAnaliza semnificaiei excepiilor

4.Confruntarea

concluziilor :

Confruntareafaptelor stabilite cualte concepii iteorii.

14 abordari in patopsihologie

Documents