Turneuldiplomatic alministruluiIurie Leancă Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă a efectuat un turneu diplomatic de trei zile în Croaţia, Italia şi Slovacia în perioada 6-8 noiembrie 2012.

gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IV, Nr. 19, 16-30 noiembrie 2012

pag. 3

pag. 5

Acest ziar este tipărit cu susţinerea Uniunii Europeneşi Serviciului Public Suedez de Angajare

PAG

3

PAG

4

PAG

6

www.legal-in.eu

DeputatulMihai Ghimpus-a întâlnitcu cetăţeniiRepublicii Moldovadin Dublin

„Gaudeamus“- prima asociaţiea tinerilordin Moldovaşi Româniaîn ItaliaÎn data de 3 noiembrie a.c. a fost semnat actul constitutiv al Asociaţiei „Gaudeamus”, cu sediul în strada Giuseppe Gaspari 2/4, Casalecchio di Reno, Bologna.

Tineretalenteîn turneu

Ziua de sâmbătă, 10 noiem-brie 2012, a fost o zi deo-sebită pentru noi, membrii Comunităţii Basarabenilor din Irlanda „Moldova Vision”.

Moldovenilor le plac mitu-rile. Fiecare dintre noi este capabil să aducă cel puţin câteva exemple de mituri cu care se complac vecinii, prietenii şi rudele noastre. Dacă stăm să ne gândim mai bine, sunt sigur că vom iden-tifica şi o serie întreagă de „mituri fondatoare”, în care credem şi singuri. Acestea se referă, de cele mai dese ori, la noţiuni abstracte, dar de o importanţă capitală în viaţa noastră. Există mituri fondatoare despre originea

noastră ca neam, despre for-marea statului, despre tradi-ţiile noastre milenare, despre religie, despre anumite mari personalităţi ale neamului, ş.a. Din mituri izvorăsc anu-mite convingeri, care, puse la un loc, formează imaginea colectivă a unei societăţi des-pre ea însăşi. Societatea se percepe, se descrie, se criti-că, se defineşte prin prisma acestor credinţe adânc înră-dăcinate în miturile fonda-toare.

Vitregiile ultimelor dece-

nii ale istoriei au aruncat aşchia noastră de popor în afara arealului său natural de dezvoltare – de aproape 70 de ani noi nu mai suntem, din păcate, parte integrantă a statului unitar românesc. Nimeni nu pune la îndoia-lă faptul că după 1991 a avut loc o apropiere puternică între noi, cei din Republica Moldova, şi spaţiul cultural din dreapta Prutului. Dar în condiţiile existenţei (artifici-ale) a două state româneşti separate, această apropiere

nu are cum să fie una care ar şterge deceniile de propa-gandă sovietică românofobă la care a fost supusă popu-laţia ţării noastre. Iată de ce ne pomenim astăzi într-un spaţiu în care valorile, iar odată cu ele şi miturile fon-datoare, au fost atât de mult influenţate din exterior, încât deseori se creează anumite confuzii regretabile. Astăzi mă voi referi la doar unul din aceste mituri fondatoare – acela despre spiritul nostru pacifist.

Ştim cu toţii, sau cel puţin aşa am fost învăţati la lecţiile de istorie în şcoală, că poporul nostru este unul foarte paşnic. Într-adevăr, principatele româneşti prac-tic nu au purtat războaie în afara teritoriului lor naţi-onal şi au fost victime ale hărţuirii continue a mari-lor imperii din jur: cel Oto-man, cel Austro-Ungar, iar mai recent – cel Ruso-Sovie-tic. Se poate spune cu toată

Povara neutralităţii noastre

gazetaBASARABIEI2 16-30 noiembrie 2012

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru

migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN

Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 00 393 28

2167650. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la editura „Universul”, Str. V. Pârcălab 45, Chişinău TIRaj: 5000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

BILETE DE AVIONDe la 40 euro pâna la 100 euroVeneţia, Treviso, Milano, Bergamo, Torino, Cuneo, Forli, Bologna, Pisa, Roma, Napoli, Bari, Catania, Spa-nia – România, Anglia, Irlanda, Cipru, Franţa, Belgia, Olanda, Germania.Tel. 00 373 79 804 392 şi 00 373 79 888 079

GERMANIA

poRtuGAlIA

poRtuGAlIA Acţiunea „O inimă pen-tru copiii din Republica Moldova” a fost iniţiată de către Societatea Mol-dovenilor din Germania încă în anul 2007. Casa de copii orfani şi cu dizabili-tăţi din s. Vîsoca, r. Soro-ca beneficiază deja de mai mulţi ani de cadouri de Crăciun, jucării, cărţi, materiale pentru lecţiile de artă plastică şi sport, încălţăminte, dulciuri, etc.

O bucurie deosebi-tă o au copiii de la Vîsoca atunci când sunt vizitaţi de teatrul „Licurici”. Pe 9 noiembrie anul curent, cu suportul şi finanţarea Societăţii Moldovenilor din Germania, a fost orga-nizată deja pentru a tre-ia oară o vizită a teatrului „Licurici” la Vîsoca. Spec-tacolul „Salut, copilărie!” a trezit un interes enorm şi bucuria acestor copii bătuţi de soartă.

Dl Andrei Prepeliţă, director impresar al Tea-trului „Licurici”, care ne-a ajutat să organizăm acest eveniment, ne-a transmis următorul mesaj: „Sun-

tem foarte bucuroşi că datorită Dumneavoastră am avut posibilitatea să aducem bucurie şi lumină în sufletele copiilor de la Vîsoca. Nu vă imaginaţi ce era în ochii lor. Străluceau şi radiau! Sper ca şi în vii-tor să vizităm aceşti copii dornici şi setoşi de poveş-tile noastre!”

Am vrea să organi-zăm cât mai des astfel de spectacole, precum şi alte manifestaţii culturale. În acest an, în luna mai, am organizat un concert pentru casa de copii de la Vîsoca, împreună cu ele-vii Gimnaziului muzical „Ciprian Porumbescu” din capitală şi cu suportul dlui Valeriu Luţa, direc-tor-adjunct al gimnaziu-lui. Am văzut zâmbetele copiilor şi fericirea care le era scrisă pe feţe şi spe-răm ca şi pe viitor să le aducem acestor copii câte o clipă frumoasă în viaţa lor.

Angela MutrucPreşedintele

Societăţii Moldovenilor din Germania

„O inimă pentrucopiii dinRepublica Moldova”

Începând cu luna noiembrie a anului curent, pacienţii care nu consul-tă medicul lor de familie mai mult de trei ani vor fi contactaţi de către Cen-trele de Sănătate pentru a confirma dacă doresc să li se menţină locul în lista medicului lor. Ei vor primi o scrisoare de la Centrele de Sănătate a Familiei din zona de reşedinţă, având un termen de 90 de zile pentru a răspunde institu-ţiei medicale în cauză.

Conform unui ordin din 24 octombrie al secre-tarului de stat adjunct al Ministrului Sănătăţii, uti-lizatorii înregistraţi care nu frecventează Centrul de Sănătate de mai mult de trei ani şi nu au con-tactat instituţia medicală în ultimele 90 de zile, vor fi plasaţi într-o listă para-lelă.

Cu toate acestea, ulte-rior, când vor dori, vor

putea reveni imediat la Centrul lor de Sănătate. În cazul în care medicul iniţial nu va mai dispune de locuri vacante în lis-ta sa, pacienţii urmează a fi înscrişi în listele altor medici de familie disponi-bili.

Scopul proiectului este de a reuşi ca cei 1,5 mili-oane de cetăţeni care nu au medic de familie să completeze listele medi-cilor, substituindu-i pe utilizatorii care nu se folosesc de serviciile medicale primare.

De asemenea, cu sco-pul de a fi mai aproape de pacienţi, un acord recent între sindicate şi Minis-terul Sănătăţii a permis specialiştilor în medicină generală şi de familie să aibă mai mulţi abonaţi în listele lor.

Olesea Tanaşciuc,Lisabona

O mai bună cunoaştere între Moldova şi Portugalia prin intermediul apropierii dintre culturile celor două ţări – acesta a fost laitmo-tivul întrevederii pe care Ambasadorul Valeriu Turea a avut-o cu dna Rosário Farmhouse, Înalt Comisar pentru Imigrare şi Dialog Intercultural.

Având ca punct de refe-rinţă pozitivă impor-tanta comunitate de moldoveni integrată con-structiv în societatea por-tugheză, interlocutorii au opinat asupra oportunităţi-lor pe care le oferă această integrare pentru promo-varea imaginii Republicii Moldova, precum şi pentru păstrarea limbii, culturii şi tradiţiilor naţionale ale conaţionalilor noştri stabi-liţi în Portugalia.

În acest context, s-a convenit asupra implică-rii Ambasadei în lansarea unui proiect de durată, care

presupune editarea unei serii de cărţi pentru copii cu texte bilingve în română şi portugheză. Primul volum din această serie este dedi-cat copiilor în vârstă de la 6 la 9 ani şi se preconizea-ză să apară în anul viitor. Celelalte, concepute gra-dual după alte categorii de vârstă, vor include cele mai frumoase pagini din litera-tura pentru copii din cele două ţări. Cărţile vor dis-pune şi de un DVD realizat într-o formulă atractivă de cunoscuţi designeri portu-ghezi şi vor fi recomandate spre lectură în toate şcolile din ţară.

Proiectul este reali-zat împreună cu Înaltul Comisariat pentru Imigra-re şi Dialog Intercultural şi Ministerul Educaţiei şi face parte din Planul naţional portughez de lectură.

Sursa:www.portugalia.mfa.md

În vederea identificării unor noi forme de coope-rare moldo-portugheze, Ambasadorul Valeriu Turea a avut o întrevedere cu Juvenal Silva Peneda, Secretar de Stat, Vicemi-nistru al Administrării Interne al Portugaliei.

Şeful misiunii diplo-matice a apreciat dialogul între diverse subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldo-va şi Ministerului Adminis-trării Interne al Portugaliei, transmiţând o scrisoare a Ministrului Dorin Recean adresată omologului său portughez Miguel Mace-do cu propuneri concrete de a dinamiza şi aprofunda dialogul bilateral. În con-text, au fost prezentate evo-luţiile privind parcursul

european al Republicii Mol-dova, inclusiv reformele promovate în sistemul jus-tiţiei şi al internelor, poli-ticile guvernamentale în domeniile migraţiune, lup-ta cu traficul de fiinţe uma-ne, susţinerea cetăţenilor moldoveni din străinătate care doresc să revină acasă, măsurile de consolidare a frontierelor.

Juvenal Silva Peneda a exprimat disponibilita-tea deplină a Ministerului Administrării Interne de a aprofunda cooperarea cu colegii moldoveni şi a acorda asistenţă practică în studierea bunelor prac-tici portugheze în diverse domenii de interes priori-tar.

Sursa: www.portugalia.mfa.md

din 40 de întrebări, având o durată de aproximativ 40 de minute, iar candi-datul poate fi admis, dacă răspunde corect la cel puţin 36 de întrebări. Con-form noilor prevederi, tes-tul teoretic pentru orice categorie poate avea vala-bilitatea de un an. Şi testul practic a suferit modifi-cări – numărul greşelilor admise a fost redus de la 15 la 10, informează IMTT.

Pe lângă o serie de modificări ale Codu-lui Rutier, au fost apro-bate, de asemenea, noile reguli ale Cadrului juridic pentru conduită, cu nor-me noi privind Evaluarea medicală şi psihologică – aceasta va putea fi efectu-ată de către orice medic în exercitarea profesiei sale, nu doar de către medicul ce activează pe sectorul de reşedinţă a candidatu-lui. În urma evaluării can-didatul obţine Raportul de evaluare fizică şi psi-hică, Certificatul medical,

Raportul de evaluare psi-hologică şi Certificatul de evaluare psihologică.

În cazul schimbării unui permis străin de condu-cere pe unul portughez, solicitantul poate fi supus unei evaluări practice doar în cazul în care nu se va demonstra faptul că permi-sul străin a fost obţinut în urma unei testări similare celei prevăzute de legisla-ţia portugheză sau în cazul în care există îndoieli justi-ficate în legătură cu auten-ticitatea permisului de conducere străin, a cărui restituire este solicitată.

Notă! Începând cu 2 ianuarie 2013 intră în vigoare, de asemenea, o altă serie de reguli noi cu privire la permise-le de conducere (termen de valabilitate, vârstă de revalidare), precum şi un nou model de permis de conducere comunitar.

Olesea Tanaşciuc,Lisabona

Noi modificări ale Codului Rutier PortughezExamen de Cod Unic

pentru obţinerea permi-sului de conducere pentru motociclete şi autovehicu-le uşoare, modificări pri-vind evaluarea medicală şi psihologică, schimba-rea permiselor de condu-cere străine – acestea sunt principalele segmente care au suferit schimbări conform Decretului-Lege nr. 138/2012 din 5 iulie, anunţă IMTT (Institutul pentru Mobilitate şi Trans-port Terestru.

Noua lege urmăreşte să armonizeze termenele de valabilitate, condiţiile aptitudinilor fizice, men-tale şi psihologice, atunci când este cazul, pentru obţinerea permiselor de

conducere emise de dife-rite state membre ale UE şi ale spaţiului economic european. Acesta este un instrument indispensabil pentru dezvoltarea politi-cii comune de transport, în scopul îmbunătăţirii securităţii rutiere şi faci-litării circulaţiei persoa-nelor care locuiesc într-un stat membru, altul decât emitentul permisului de conducere.

Persoanele care doresc să obţină permisul de con-ducere A sau A1 (pentru motociclete) şi B sau B1 (autovehicule uşoare) vor susţine, din 2 noiembrie, un singur test teoretic, conform noului regula-ment. Acesta este alcătuit

Moldova –Portugalia: dialog intercultural

Moldova - Portugalia: cooperare îndomeniul internelor

Centrele de Sănătatecontactează pacienţii care nu frecventează medicul mai mult de trei ani

gazetaBASARABIEI 316-30 noiembrie 2012

Ziua de sâmbătă, 10 noiembrie 2012, a fost o zi deosebită pentru noi, mem-brii Comunităţii Basarabe-nilor din Irlanda „Moldova Vision”. A fost o zi în care ne-am simţit auziţi, văzuţi şi înţeleşi de conducerea Republicii Moldova. Iar asta înseamnă că speranţa de a ne întoarce acasă devine o per-spectivă reală.

Această speranţă a fost revigorată în cadrul unei dis-cuţii de nouă ore cu dl Mihai Ghimpu, Preşedintele Par-tidului Liberal din Republi-ca Moldova. Venit la Dublin pentru a participa la Con-gresul Partidului European Liberal Democrat şi Refor-mist (ELDR), dl Ghimpu şi-a rezervat timp şi pentru noi. În cadrul întâlnirii am discu-tat o serie de probleme care ne preocupă atât pe noi, cât şi pe cei din ţară, din diferite sfere de activitate. Am făcut un brainstorming la tema perspectivelor, oportunităţi-lor şi riscurilor de a reveni în ţară cu investiţii, am primit răspunsuri detaliate privind

Pe Liuba Ceban am cunos-cut-o această toamnă la Chi-şinău: tânără, ambiţioasă şi cu mare dorinţă de a reali-za lucruri frumoase. Un sta-giu în SUA a făcut-o să vadă altfel lumea din jur: se impli-că, încearcă şi reuşeşte.

Mi-a vorbit despre tine-rii de azi, despre interese-le lor şi de faptul că nu mai sunt pasivi – ei se implică şi participă. Până la aceas-tă întâlnire credeam că aca-să lucrurile au rămas aşa cum le-am apucat eu în anii de şcoală. Însă se pare că în Moldova anului 2012 tinerii sunt un motor viu – aici se vede schimbarea.

Liuba are şi o asociaţie care se numeşte „Altruism Moldova” şi care promovea-ză şi realizează mai mul-te proiecte sociale. De fapt, vroiam să scriu despre pro-iectul care merită toată aten-ţia, campania „Tu nu eşti singur!”. Campanie care s-a desfăşurat în scuarul tea-trului de Operă pe 10 sep-tembrie, dar care are o continuitate şi care se dove-deşte a fi mereu actuală şi necesară, pentru că date-le statistice privind suicidul

printre minori sunt îngrozi-toare. Campania „Tu nu eşti singur!” îşi propune să sen-sibilizeze societatea nostră asupra numărului în creş-tere de sinucideri printre minori şi, în special, asupra prevenirii acestui fenomen.

Din fericire, această cam-panie s-a bucurat de atenţia cuvenită şi din partea auto-rităţilor. În aceste zile la Chi-şinău au loc consultările publice în privinţa proeictu-lui „Strategia de protecţie a copilului şi familiei: 3 prio-rităţi cheie pentru anii 2013-2020”, document care, printre cauzele problemelor existente în societatea noas-tră, rezervă spaţiu şi migra-ţiei.

A.O. Familii Migrante, fondatorul Gazetei, va susţi-ne şi promova orice proiect menit să încurajeze diminu-area efectelor negative ale migraţiei. De aceea vă invi-tăm să veniţi cu propuneri privind Srategia sus-numită şi să cunoaşteţi îndeaproape ONG-urile din Moldova care muncesc pe această dimen-siune.

Olga Coptu

lă de excelenţă, organizează traininguri, seminare pentru ţările Europei de Est şi exper-ţii din R. Moldova vor bene-ficia de această asistenţă”, a declarat Iurie Leancă pentru „Gazeta Basarabiei”.

La trei ani de la prima sa vizită în Italia în calita-te de ministru de Externe, dl Leancă „a ilustrat progrese-le semnificative înregistra-te de Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic şi în cadrul desfăşurării nego-cierilor Acordului de Asocie-re şi a celui privind Comerţul Liber Aprofundat şi Cuprin-zător, precum şi în contextul Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, confirmând efortul ţării noastre în perseverarea pe calea reformelor, precum şi în sensul iniţierii procesului de integrare progresivă poli-tică şi economică în confor-mitate cu standardele UE”, se spune în comunicatul de pre-

să comun al Ministerelor de Externe ale celor două state privind întrevederea minis-trului Iurie Leancă cu omo-logul italian, Giulio Terzi di Sant’Agata.

După întrevederea cu ministrul Terzi, oficialul mol-dovean a mai avut audieri în cele două comisii pe politică externă ale Camerei şi Sena-tului italian. În cadrul între-vederii cu Subsecretarul de Stat pentru politici sociale a fost discutat acordul privind migraţia forţei de muncă, care îi priveşte direct pe cetă-ţenii noştri şi care este pe ulti-ma sută de metri, urmează să fie ratificat şi semnat de Preşedintele Italiei. „Unii din cetăţenii noştri au beneficiat de cursuri de limbă italiană şi traininguri pentru o ulterioa-ră amplasare în câmpul mun-cii în Italia, însă noi nu ne dorim să stimulăm exportul forţei de muncă din R. Mol-dova”, a menţionat diploma-

tul moldovean. „În acest sens am discutat şi cu Ministrul Terzi, dar şi cu deputaţii ita-lieni, despre eventuale inves-tiţii în ţara noastră, pentru că astfel cei mai buni potenţiali viitori angajaţi ar fi migranţii reîntorşi acasă. Crearea con-diţiilor de muncă în ţară, ast-fel încât cetăţenii noştri să poată să revină, este o prio-ritate, pentru că avem pro-bleme cu copiii minori care cresc fără tutelă părinteas-că. Este o problemă gravă şi stim că Ministerul Muncii din Italia cofinanţează proiecte ale Comisiei Europene de o valoare destul de însemnată pentru crearea unei baze de date şi a unui sistem de pro-tecţie pentru această catego-rie vulnerabilă de copii. O altă problemă, poate nu atât de mare ca impact, sunt copiii minori care nu sunt acompa-niaţi aici, în Italia, şi ne stră-duium să găsim o formulă de aranjament aici. Pe de altă

parte, ne dorim o colaborare mult mai strânsă între Minis-terele de Interne ale ambelor ţări, deoarece crima organi-zată nu cunoaşte frontiere.

În privinţa acordului de securitate socială, cunoaştem că Italia deocamdată nu este gata să înceapă negocieri for-malizate, ci doar consultări privind viitoare negocieri. Dna Secretar de Stat a reite-rat această poziţie: Italia, fiind în dificultate economică şi financiară, nu îşi poate per-mite, cel puţin pe moment, cheltuieli suplimentare. Dar am convenit că după alegeri-le din martie-aprilie anul vii-tor o delegaţie a Ministerului Muncii ne va vizita şi vom reveni asupra acestui subiect.

Cel mai important lucru care s-a realizat în aceas-tă vizită este faptul că, într-un comunicat de presă pe care l-am făcut împreună cu Ministrul Terzi, Italia vorbeş-te fără niciun echivoc despre

Altruism în MoldovaIRlANDA

Deputatul Mihai Ghimpu s-a întâlnitcu cetăţenii R. Moldova din Dublin

care cu inima sunt aproape de patrie, să trimită la adresa comunităţii olesea_r@yahoo.com sau petrovschis@yahoo.com întrebări şi idei pentru a fi prezentate dlui Ghimpu.

Sperăm ca această vizită binevenită a Liderului Par-tidului Liberal să fie un pre-cedent pentru ceilalţi factori de decizie din Republica Mol-dova. În timpul discuţiilor Mihai Ghimpu ne-a convins că există la conducerea ţării şi oameni oneşti, care cu trup şi suflet luptă pentru un viitor mai bun şi zi de zi, an de an, cu paşi mici, dar consecvenţi, insistent, dar şi cu răbdare, ating progrese în realizarea visului nostru comun de a trăi într-o societate prosperă, în care fiecare om se simte în siguranţă, respectat şi fericit.

Sincere mulţumiri dlui Ghimpu pentru răbdarea cu care ne-a ascultat şi pentru disponibilitatea cu care s-a oferit să se implice în rezol-varea problemelor cetăţe-nilor din afara hotarelor republicii.

Olesea Stamati, Dublin

etapa la care se află Republi-ca Moldova în procesul de Integrare Europeană, am îna-intat doleanţe privind lacu-nele sistemului de asigurare medicală obligatorie, am dis-cutat acţiunile care se între-prind în drumul reformării sistemului judiciar, etc.

Datorită deschiderii şi sin-cerităţii dlui Mihai Ghimpu, am reuşit sa purtăm o dis-cuţie constructivă, fiecare dintre noi a avut microfonul deschis pentru a-şi expu-ne doleanţele, a înainta pro-puneri. Am fost asiguraţi de

dl Ghimpu că lista de între-bări, idei, propuneri înain-tate va fi examinată şi pusa în discuţie. Noi suntem con-ştienţi că fiecare dintre noi poate şi trebuie să contribu-ie la facilitatea implementării standardelor europene prin exemplul propriu. Iar aceas-ta ar fi posibil întorcându-ne acasă cu bagajul de cunoş-tinţe şi comportament euro-pean.

În acest context rugăm toţi moldovenii stabiliţi în Irlanda, care nu au reuşit sa fie prezenţi la întâlnire, dar

Turneul diplomatical ministrului Iurie Leancă

faptul că susţine eforturile R. Moldova de a deveni mem-bru al UE. Astfel de declaraţii au fost făcute şi anterior, dar nu în scris, un lucru fără pre-cedent şi foarte important”, a conclus ministrul.

Şi în această vizită de lucru, ministrul a ţinut să se întâlnească cu comunita-tea moldovenilor din Lazio. Carismatic, modest şi nobil – astfel l-au calificat moldovenii reuniţi în sala din Binario 95, la Roma, în apropierea gării Termini. Era miercuri, zi de muncă, un orar nu chiar potrivit pentru cei care îşi duc existenţa într-o metro-polă ca „oraşul etern”, însă, cu toate acestea, moldovenii au venit numeroşi la întreve-derea cu Viceprim-ministrul Leancă. La fel ca acum trei ani, Domnia sa a vorbit celor prezenţi despre perspectiva europeană a R. Moldova, iar moldovenii au „admirat con-vingerea sa neclintită că locul nostru este în comunitatea europeană şi hotărârea fer-mă de a lupta pentru integra-re, fără a ezita câtuşi de puţin în faţa numeroaselor bariere existente”, scrie Victor Druţă pe blogul său.

Vorbind despre situaţia conaţionalilor noştri din Ita-lia – faptul că moldovenii s-au integrat foarte bine, că nu cauzează probleme, că dau dovadă de responsabilitate şi, datorită acestui compor-tament, Republica Moldova beneficiază de o imagine pozi-tivă – ministrul Leancă a ţinut să mulţumească moldoveni-lor din Italia şi să-i încurajeze să se implice în promovarea ţării în afara hotarelor, pe diverse dimensiuni, econo-mice, politice şi culturale, să le vorbească italienilor des-pre Moldova, căci o astfel de promovare are o valoare adă-ugată.

Olga Coptu

Ministrul Afacerilor Exter-ne şi Integrării Europene Iurie Leancă a efectuat un turneu diplomatic de trei zile în Croaţia, Italia şi Slovacia în perioada 6-8 noiembrie 2012.

„Toate trei ţări sunt mem-bre ale UE, fac abstracţie de faptul că Croaţia încă nu este, pentru că e deja pe ulti-ma sută de metri, iar la 1 iulie anul viitor va intra şi ea să facă parte din Uniune. Pornind de la acest lucru, am discutat mai multe subiecte, pe diverse dimensiuni – politic, econo-mic, comercial –

şi, foarte important, am discutat agenda europeană a RM şi sprijinul din partea fiecărei ţări prin efectuarea de lobby la Bruxelles. Dacă e să luăm fiecare ţară în par-te, atunci Croaţia este un stat care finalizează procesul de aderare la UE, expertiza ei este foarte bună pentru ţara noastră, pentru că, spre deo-sebire de România, Bulgaria şi alte ţări din estul Europei care au aderat în bloc, experi-enţa Croaţiei de aderare poa-te fi cea mai relevantă pentru noi. Din acest punct de vedere Croaţia, ca viitor membru UE, poate sprijini obiectivul de integrare al RM şi poate fi un model în transfer de această experienţă, chiar şi în cadrul relaţiilor cu Polonia, Româ-nia, cu Lituania sau Slovacia. În acest domeniu putem iden-tifica un dialog, experţii noş-tri vor colabora cu cei croaţi, pentru că aceştia au o şcoa-

gazetaBASARABIEI4 16-30 noiembrie 2012

Centrul de informare şi servicii /Centro informazioni e servizi (CIS)Bologna, Italia

Ce mă fac acum? Unde mă adre-sez? Cine mă poate ajuta? - acestea sunt întrebările pe care deseori şi

le adresează un moldovean aflat ilegal în ţară de destinaţie UE. Deşi există numeroase canale şi sur-

se de informare, un număr sem-nificant de moldoveni continuă să aibă o şedere ilegală în ţările Uniu-

nii Europene. Este important să fiţi informaţi cu privire la căile legale de migrare în spaţiul UE. De ase-

menea, e bine să cunoaşteţi legis-laţia muncii, condiţiile şi cerinţele pieţei muncii ţării de destinaţie.

Centrul de informare şi servicii vă poate oferi informaţie privind migraţia legală în Italiaşi posibilităţile de reîntoarcere si reintegrare economică, în Moldova.

Serviciile prestate de Centru sunt:

• Informarea privind procedurile şi oportunităţile migra-ţiei legale în Italia

• Informarea privind posibilităţile de muncă şi şedere legală în Italia

• Informarea privind posibilităţile pieţei muncii din Mol-dova

• Informaţie privind posibilităţile de integrare a persoanelor care intenţionează să se reîntoarcă în Republica Moldova

• Asistenţă juridică în Italia• Asistenţă fiscală • Cazier judiciar• Apostilă• Informarea privind echivalarea studiilor• Traduceri de documente• Alte servicii

Orarul Centrului de Informare şi Servicii: Suntem disponibili de luni până vineri la telefon de la 14:00 – 17:00. În fiecare luni, miercuri şi vineri, între orele 14:00 – 17:00 şi înafara acestui orar, cu programare, vă aşteptăm la oficiul Centrului.

Adresa sediului: Via T. Signorini 4/6 – 40133, Bologna, Italia

email: cinfoservizi@yahoo.it adresa skype: cis.ue tel: + 39 3273857381; +39 3202478282

de 20 octombrie. În cadrul seminarului, tinerii au primit sfaturi şi din partea dlui Andi Rădiu, jurnalist la „Gazeta Românească”, despre impor-tanţa unei organizaţii stu-denţeşti aici, în Italia, atât pentru comunicarea cu ţara de origine, cât şi pentu o mai bună organizare şi colabora-re cu instituţiile universitare şi administrative din Italia.

În urma votului, Radu Mîr-za, student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bolo-gna, a fost ales preşedintele al asociaţiei nou-create. Nece-sitatatea creării unei astfel de asociaţii s-a născut din expe-rienţa şi problemele cu care se confruntă studenţii aflaţi la studii în Italia: lipsa infor-maţiei în legătură cu obţine-

rea şi reînnoirea unor acte, dificultăţile la admitere, acce-sul la asigurare medicală etc. Asociaţie neguvernamen-tală şi apolitică, „Gaudea-mus” a fost înfiinţată pentru o mai bună colaborare cu stu-denţii aflaţi pe întreg terito-riul Italiei. Scopul asociaţiei este promovarea şi susţine-rea intereselor comune ale tinerilor în vederea creării posibilităţilor de participa-re a acestora la viaţa socială şi facilitarea integrării lor în societatea-gazdă. Asociaţia îşi propune să lucreze în cadrul unor proiecte şi programe, să colaboreze cu alte asociaţii studenţeşti, să implemente-ze activităţi de socializare, să organizeze seminare şi con-ferinţe care să contribuie la

dezvoltarea multiculturală a tinerilor.

Obiectivele principale ale asociaţiei sunt: dezvol-tarea relaţiilor între tineri prin intermediul activităţilor din diferite domenii (învăţă-mânt, turism, sport, cultu-ră şi educaţie) şi informarea despre oportunităţile de care pot beneficia studenţii, des-pre activităţile curriculare şi extracurriculare, în vederea consolidării perspectivelor de viitor într-un stat străin.

La sfârşitul reuniunii, Olga Coptu a îndemnat studenţii să participe activ, subliniind importanţa contribuţiei fie-căruia pentru activitatea şi buna organizare a asociaţiei.

Alexandra Hanganu, Bologna

Primul centrude informarepentrumoldoveniidin Italia

Acum şi în Italia există un centru de informare, este primul de acest gen şi a fost gândit să răspundă necesităţilor cetăţenilor moldoveni imigraţi în această ţară. Centrul de informare şi servicii a fost lansat la Bolo-gna pe data de 3 noiembrie curent şi îşi are sediul în strada T. Signorini 4/6. Este deschis în zilelele de luni, miercuri şi vineri, între orele 14:00 şi 17:00, când cetăţenii R. Mol-dova şi nu numai pot beneficia de un şir de servicii: informarea privind posibilităţile de muncă în Italia, posibilităţile de reintegra-re a persoanelor care doresc să se întoarcă în Republica Moldova, precum şi informaţii privind asistenţa juridică în Italia şi Moldo-va, asistenţă fiscală, posibilităţile de studii în Republica Italiană, traduceri de docu-mente etc.

Centrul şi-a deschis uşile de foarte puţin timp, iar moldovenii nu au ezitat să se adre-seze cu cele mai diverse probleme: întrebări despre obţinerea cetăţeniei italiene, pro-iecte în sprijinirea cărţilor editate de către migranţi, crearea şi consolidarea asociaţi-ilor noi pe teritoriul Italiei, susţinerea pri-mei asociaţii studenţeşti din Italia şi alte întrebări specifice ce ţin de şederea legală şi problemele birocratice sau fiscale pe care le întâmpină migranţii în viaţa de zi cu zi. De menţionat că Centrul îşi propune să furni-zeze informaţie actualizată la orice subiect, serviciul informaţional oferit este absolut gratuit, nu se percep taxe suplimentare la apelurile telefonice, iar moldovenii din tot teritoriul italian pot apela numerele de tele-fon (Wind) 3273857381 şi 3202478282 pen-tru informaţii.

În următoarele ediţii ale ziarului vom descrie cazuri specifice şi metode de soluţi-onare a acestora.

Olga Coptu

„Gaudeamus“- prima asociaţie a tinerilor din Moldova şi România în ItaliaÎn data de 3 noiembrie a.c. a fost semnat actul consti-tutiv al Asociaţiei „Gaudea-mus”, cu sediul în strada Giuseppe Gaspari 2/4, Casa-lecchio di Reno, Bologna.

Evenimentul a fost organi-zat de către un grup de stu-denţi de la universităţile din Bologna, Padova şi Veneţia şi tineri care au studiat sau urmează să studieze în Italia, originari din R. Moldova şi din România. Aceşti tineri au decis fondarea unei asocia-ţii care să răspundă exigenţe-lor noii generaţii de migranţi. Studenţi din alte localităţi, cum ar fi Milano, Roma şi Flo-renţa, şi-au exprimat dorinţa de a adera la asociaţie, prima de acest gen în Italia, şi care, se speră, va realiza proiecte cu şi pentru implicarea tine-rilor din peninsulă.

Asociaţia „Gaudeamus” a luat naştere în ziua când la Bologna a fost lansat primul Centru de Informare pentru moldoveni, la sediul acestu-ia, locaţie care va servi şi pe viitor ca loc de întruniri pen-tru tinerii din Bologna. Olga Coptu, director al ziarului „Gazeta Basarabiei”, şi Vasile Şimon, reprezentant al Aso-ciaţiei „Betania”, au fost cei care au susţinut această iniţi-ativă şi au promovat-o la pri-mul Seminar de Orientare şi Integrare a studenţilor din Italia, care a avut loc în data

gazetaBASARABIEI 516-30 noiembrie 2012

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

TORINO

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

VERONA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIA

2 LOCURIDE BAGAJA CÎTE 23KG

GRATUIT!

In Moldova,Russia e Ucrainada tutta Italia...

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

format din vice-miniştri de Externe, ambasadori în SUA sau ambasadori la ONU – în… simpli ajutori de băgători în seamă, care apără înfocat neutralitatea Republicii Moldova. Doar că uită să ne explice, de ce în anii când au ocupat aceste funcţii înalte nu au făcut absolut nimic, pen-tru ca veritabila neutra-litate a ţării noastre să fie asigurată, odata cu retra-gerea armatei de ocupa-

ţie a Federaţiei Ruse de pe teritoriul nostru.

Indivizii la care mă refer mai sus au jucat (şi mai con-tinuă să joace) un rol foar-te important în inocularea unor păreri greşite în rân-dul populaţiei. Ei încear-că să ne convingă mereu că cei care se opun neutra-lităţii sunt nişte agresivi înrăiţi, certaţi cu umanita-tea şi cu pacea pe Pamânt. Completamente fals! Ulti-mele două decenii ne ara-

tă foarte clar că aderarea la un bloc militar format din ţări democratice este un gaj pentru dezvoltarea şi secu-ritatea unui stat. România, Polonia, Ţările Baltice: iată doar câteva dintre ţările care în ultimul deceniu au devenit membre ale NATO. Şi ce a urmat? Au devenit oare aceste ţări nişte foca-re ale instabilităţii pe plan local sau regional? S-au transformat oare popoa-rele acestor ţări în nişte

Povara neutralităţii noastre

certitudinea că de-a lungul veacurilor, în comparaţie cu alte popoare din regi-une, noi, românii, am fost şi suntem destul de paş-nici. De aici însă mai este un singur pas până la una din cele mai mari escro-cherii intelectuale la care suntem supuşi pe parcur-sul ultimilor douăzeci de ani de zile. S-au găsit, din păcate, la Chişinău, câte-va „minţi luminate” care repejor au pus semnul de egalitate între caracterul nostru de popor paşnic şi noţiunea de „neutrali-tate”. De la înălţimea lor intelectuală de genunchi al broaştei, aceşti sărmă-nei nu şi-au dat probabil seama că, într-o regiune geopolitică atât de com-

pag. 1

plexă precum e a noastră, neutralitatea este cel mai apropiat sinonim al cuvân-tului „capitulare”. Capi-tulare în faţa ambiţiilor imperialiste din Est. Unii dintre aceşti corifei ai neu-tralităţii noastre glăsuiesc ziulica întreagă pe la toa-te posturile de televiziu-ne despre aşa-numitele „avantaje” ale neutralită-ţii statului nostru. Se fac a uita, probabil, că de mai mult de douăzeci de ani, pe teritoriul independent şi suveran al ţării noastre staţionează o armată de ocupaţie a unui stat stră-in. Că autorităţile consti-tuţionale de la Chişinău nu controlează a cincea parte din teritoriul ţării. În aces-te circumstanţe, să te înfoi de mândrie la pronunţarea cuvântului „neutralitate” – asta este culmea cinismu-lui geopolitic! Nu este de mirare pentru nimeni că în alte chestiuni de actuali-tate politică, aceşti indivizi gălăgioşi se pronunţă într-un singur glas pentru ple-carea de la putere a AIE şi pentru revenirea comuniş-tilor. E şi normal: după ce au făcut ani de zile sluj la Voronin, aceştia s-au trans-

oameni răi, ostili păcii pe Pamânt? Au început oare aceste state să promoveze o politică agresivă faţă de vecinii lor? Bineînţeles că nu! În schimb, într-un mod aproape miraculos, intra-rea în NATO a fost urma-tă la scurt timp de aderarea lor la Uniunea Europeană. Deşi nu este pronunţat în mod explicit la nivel oficial, se pare că aderarea la NATO este, totuşi, o precondiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Mai ales pen-tru ţările care au avut par-te de un trecut totalitar în lagărul sovietic. Nu spun eu acest lucru, o demon-strează ultimele mişcări pe plan geopolitic în aceas-tă parte a lumii. Intra-rea în NATO nu ne va face mai puţin paşnici sau mai agresivi. Consider că avem nevoie de o dezbatere seri-oasă în societatea noastră la tema aderării Republicii Moldova la NATO. Aşa-nu-mitul „principiu al neutrali-tăţii” este depăşit de timp şi şi-a demonstrat ineficienţa totală. Dacă vrem să ne miş-căm înainte, nu mai avem dreptul să-i ascultăm şi să facem totul aşa cum ne dic-tează soldăţeii lui Voronin.

Dorin DuşciacParis, Franţa

gazetaBASARABIEI6 16-30 noiembrie 2012

În toamna acestui an, un grup de elevi de la liceul A. Puşkin din capitala Moldo-vei a parcurs un drum lung, pentru a face cunoştinţă cu diaspora moldovenilor din Italia. Elevii au fost pri-miţi de asociaţia culturală „Fraternita Mondiale”, care activează la Florenţa deja de un an de zile, găzduind la sediul său artişti din R. Moldova şi Italia, oameni de cultură care au bucurat publicul cu serate de suflet şi dor de casă.

Copiii din Chişinău au fost însoţiţi de profeso-

rii Parascovia Barac, de la Ministerul Învaţământului, şi Neli Bădărău, organiza-torul întâlnirii. O surpriză pentru toţi a fost venirea împreună cu acest grup a artistei emerite a R. Mol-dova Larisa Arseni, care cu doinele şi romanţele sale a încălzit inimile moldoveni-lor florentini. Elevii au avut parte de o călătorie de neui-tat, iar publicul din inima Italiei – de o seară care le-a dat forţe şi speranţe pen-tru o existenţă liniştită pe meleaguri străine, dar cu gândul acasă.

Elevi din Moldovaîntr-o vizită la Florenţa

Pe 8 noiembrie, Valenti-na Naforniţă, o voce specia-lă din R. Moldova, a debutat pe scena renumitului teatru La Scala din Milano. Rolul de debut, Gilda în opera „Rigo-letto” de Giuseppe Verdi, a fost interpretat de către conaţionala noastră cu mult talent. Valentina are o carie-ră de invidiat, având în vede-re şi vârsta sopranei, care

la numai 25 de ani a ajuns pe cele mai importante sce-ne ale Europei. Locuieşte şi activează la Viena, vine din Glodeni, îşi iubeşte ţara, dar visează la o carieră interna-ţională. Prim - ministrul R. Moldova Vlad Filat a ţinut să fie prezent la acest spec-tacol, ca omagiu special pen-tru vocea moldovencei care cucereşte lumea.

La Scala din Milano – un vis devenit realitate

Biserica din inima noastră

Duminică, 28 octombrie la Padova s-a sărbătorit hra-mul bisericii Sf. Cuvioa-să Parascheva. Deşi acest lăcaş şi-a deschis uşile doar de şase săptămâni, numă-rul enoriaşilor e mereu în creştere. Biserica a fost inaugurată graţie susţine-rii asociaţiilor din această zonă. Demult am aşteptat o biserică care vine să oficieze slujbele pe stil vechi. Lumea era însetată de cuvântul lui Dumnezeu, dar şi de cum-secădenia umană pe care au văzut-o în chipul tânărului preot sosit recent la Padova.

Vasile Corja vine din sudul Basarabiei, îşi fina-lizează studiile de maste-rat, face studii teologice în România. E susţinut de (PS) Preasfinţitul Episcop Silu-an al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, e cuvios şi smerit, aşa cum îi şade bine unui preot în faţa creştini-lor. Pentru a ne convinge de cele relatate, trebuie să mergem la slujbele pe care le oficiază în fiece dumini-că la Padova, în Sala Poliva-lentă din str. Diego Valeri, 17/19 (în imediata veci-nătate cu Gara Feroviară). Pentru informaţii supli-mentare puteţi apela direct la preotul Vasile Corja: tel. 388/4282882; E-mail: corja-vasile@yahoo.com

Evenimentul de sărbăto-rire a Hramului bisericii Sf. Cuvioasă Parascheva de la Padova a finalizat cu o masă copioasă pregătită de feme-ile care au venit să ascul-te cuvântul lui Dumnezeu.

Botezul bisericii a coincis, metaforic vorbind, cu bote-zul fetiţei Ana-Maria care fu săvârşit imediat după sluj-bă. Această frumoasă supra-punere de evenimente vine să ne sugereze că suntem la un început de cale în ale celor sfinte. Dumnezeu să ne ajute.

Mersul la biserică în fie-care duminică ar trebui să devină o deprindere ca să încolţească în sufletele noastre „sămânţa credinţei în Dumnezeu”, despre care a vorbit la finalul serviciului divin preotul Vasile Corja.

Conaţionalii noştri s-au rugat şi astfel şi-au încăr-cat sufletul cu energie şi rezistenţă pentru întreaga săptămână, ce urmează s-o înfrunte prin munca de zi cu zi, care este una nobilă, dar nici pe aproape uşoară. După asemenea momen-te de revelaţie create şi prin concursul de hărnicie, iscu-sinţă şi inventivitate culina-ră a basarabencelor noastre, revin la gândul că lumea, mai ales cea plecată prin străini, suferă de o foame spirituală. Zicând aceasta, cum să nu ajung la emoţio-nantele afirmaţii ale poetu-lui Mihai Eminescu, care a scris despre Biserica din ini-ma noastră. Dacă la biserică se merge numai duminica, atunci în celelalte zile ale săptămânii trebuie fiecare să purtăm biserica în inimă. Doar astfel vom rezista risi-piţi prin străini.

Iurie Bojoncă,asociaţia AMICI

„Mi-au apărut lacrimi în ochi, cum să rămâi indi-ferent la această poezie, bravo Tatiana”. „Mi-a plă-cut totul, absolut tot con-certul, copilaşii ăştia sunt extraordinar de talentaţi”, ne spune Elena Radu din Mestre. La Padova, Vasili-ca Andronic (din Vrancea, România) ne mărturiseş-te: „Mi-a plăcut foarte mult concertul, nu mă aşteptam să fie atât de frumos”. Iar Maria, 23 de ani, ne spune: „Mă bucur că în ziua de azi copiii talentaţi pot să iasă din ţară, să vadă lumea, ei călătorec şi se fac cunos-cuţi, astfel fac cunoscută Moldova noastră. Văd şi ita-lieni în sală care se emoţio-nau atunci când ascultau O sole mio în interpreta-rea lui Aurel Mălai. Băia-tul ăsta are talent, sper să ajungă departe”.

La Verona, gazda eve-nimentului Chiril Croito-ru, preşedintele asociaţiei „Moldova – sapori di casa” a dăruit „perlelor” din Mol-dova suvenire din oraşul Julietei, iar după concert, deşi era în toiul nopţii, tinerii artişti au avut par-te de o excursie în care au descoperit Verona de noap-te. Evenimentul a fost orga-nizat de către asociaţiile AMICA, Moldavi nel Vene-to, Gazeta Basarabiei şi Centrul Diaspora Moldova, cu contribuţia personală a preotului Vasile Şestovschi şi a dlor Nicolae Dumbra-vanu şi Leonard Macari.

Olga Coptu

În perioada 9-11 noiem-brie anul curent, la Atena s-a desfăşurat cea de-a 17a reuniune a Consiliului Par-tidului Verde European. La eveniment au participat par-tide şi organizaţii ecologiste din mai multe ţări ale Euro-pei: membri, deputaţi, euro-deputaţi, miniştri ai Verzilor, printre care şi reprezentanţi ai Partidului Verde Ecologist din Republica Moldova: dl Anatolie Prohniţchi, preşe-dinte, şi dna Victoria Covali, secretar general.

Temele şi probleme-le principale abordate în cadrul reuniunii au fost ieşirea din criza econo-mică, viziunea „verde” pentru viitorul Europei, drepturile digitale şi drep-turile migranţilor în Gre-cia şi Europa. S-a făcut un schimb de opinii privind cauzele care au condus Grecia şi Europa în criză triplă – socială, economi-că şi de mediu – şi elabora-rea unei strategii comune

Reuniunea Verzilor la Atena— Ce tematici cuprinde

agenda dvs. de lucru la acest eveniment al Ver-zilor la nivel de interes naţional? Una din temele noastre

a fost centrată pe problema evacuării armamentului din Transnistria.

— Care sunt poziţiile Par-tidului Verde Ecologist din Moldova la capito-lul politică migraţio-nală?Noi propunem o politică

bazată pe principii demo-cratice, fără populism şi cu respect pentru drepturile omului. Susţinem partici-parea diasporei la funcţiile elective atât în ţara de ori-gine, cât şi în ţara-gazdă la alegerile locale şi naţiona-le.

— Ce perspective văd în R. Moldova Verzii Europeni la capitolul politici? La această reuniune am

stabilit relaţii de colaborare bilaterale între Partidul Ver-zilor din Republica Moldova cu cei din Anglia, Polonia şi Cehia.

Următoarea reuniune a Partidului Verzilor Euro-peni va avea loc pe 13 mai 2013 în Spania, oraşul Madrid.

Svetlana Lisagor Vergis, Atena

de ieşire din această criză. Din 2008 Partidul Ecologist „Alianţa Verde’’ din Moldo-va este membru cu drep-turi depline al Partidului Verde European (European Greens). Iar în anul 2012 „Alianţa Verde’’ a adoptat decizia privind schimbarea denumirii în „Partidul Ver-de Ecologist’’ şi a statutului acestuia după principii-le statutului Verzilor Euro-peni.

— Dle Prohniţchi, care au fost aşteptările dvs. de la această reuniune

a Consiliului Verzilor Europeni? În primul rând, decizii-

le care s-au luat la reuniune sunt pe măsura aşteptări-lor noastre. Aici aş vrea să menţionez un aspect care are o legătură nemijlocită cu drepturile migranţilor, şi anume politicile pen-tru migraţie şi combate-rea rasismului. În al doilea rând, am elaborat un plan de acţiuni de conlucrare şi susţinere cu administraţiile publice locale din Republica Moldova în contextul unei perspective „verzi’’.

Tinere talenteîn turneu

„Perlele Moldovei” au venit să cânte în Italia. Trei oraşe din peninsulă s-au bucurat de evoluarea tine-rilor artişti din Anenii Noi. Studioul muzical „Perle-le Moldovei”, împreună cu conducătorul artistic Vasi-le Moroşanu, a concertat la Mestre, Padova şi Verona. Artiştii au venit în cadrul proiectului care a luat naş-tere în 2011, „Să trăieşti Moldova”, şi a continu-

at în acest an cu generi-cul „Toamnele, la Moldova toamnele”. Acest proiect presupune colaborarea asociaţiilor diasporale în vederea schimbului cul-tural pentru promova-rea tinerelor talente. Noile voci ale Moldovei – Tatia-na Ţîgîrlaş, Andreea Braga, Victoria Bold, Aurel Mălai şi Ion Beschier, împreu-nă cu dna Galina Foros – au adus voie bună în trei

oraşe ale Italiei. Iniţiatorul acestui turneu, Oleg Josa-nu, preşedinte al Centrului Diaspora Moldova, a orga-nizat pentru tinerii inter-preţi o călătorie de neuitat în oraşul de vis Veneţia.

În seara zilei de sâmbă-tă a avut loc primul con-cert la Mestre. Spectatorii au rămas impresionaţi de emoţiile transmise de Tati-ana Ţîgîrlaş, care a recitat poezia lui D. Matcovschi:

gazetaBASARABIEI 716-30 noiembrie 2012

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 0690335442 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716

2 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu

Transport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46

Transport Portugalia2 Lisabona: str. Lev Tolstoi 56, tel. 92 95 49, 69175033

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova - Italia - Moldova

Cetăţenii pot să evite cozile de la secţiile de perfectare a paşapoartelor

Fiecare cetăţean poa-te urmări în regim on-li-ne activitatea birourilor de documentare a populaţi-ei din sectoarele capitalei, precum şi din municipii-le Cahul şi Bălţi, dar şi să aleagă oficiul la care vrea să fie deservit. Acţiunea este posibilă datorită lan-sării unui un nou serviciu – „Live Registru”.

Acelaşi sistem a fost instalat şi în subdiviziunile de înregistrare a transpor-tului şi de calificare auto din municipiul Chişinău.

Astfel, pentru a urmări în regim on-line ce se întâm-plă în secţiile de evidenţă a populaţiei şi de înregistrare a transportului, deschideţi pagina web www.registru.md şi accesaţi bannerul live registru. Pentru vizu-alizarea imaginilor video instalaţi VLC Player (SO - Windows, Android sau alte-le) şi redeschideţi pagina web cu browser-ul Firefox, Google Chrome, Internet Explorer ver. 7.0 sau mai mare, Safari. După ce aţi efectuat această procedură, puteţi selecta oficiile din lis-ta propusă.

Anterior, ÎS „CRIS REGIS-TRU” a aplicat documen-tarea cetăţenilor prin intermediul oficiului mobil şi livrarea documentelor la domiciliu, comanda servi-ciilor prin telefon şi inter-net, eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Mol-dova în toate subdiviziunile teritoriale de documentare a populaţiei, indiferent de viza de reşedinţă a solicitan-tului.

Sursa: tv7.md

Traficul de fiinţe uma-ne este un fenomen global ce vizează toate vârstele şi sexe-le. O mare parte din persoa-nele implicate sunt femei şi copii. Victimele, cel mai des, sunt traficate prin folosirea mijloacelor de constrângere sau metodelor de înşelăciune şi pentru nenumarate scopuri abuzive şi de exploatare. Citi-sem undeva că aproape toate benzinăriile şi toată periferia din Padova sunt pline de pros-tituate. O mare parte din ele provin din România, Ucraina, Republica Moldova, Colum-bia şi chiar Brazilia. În fieca-re seară, după ora 21.00, ele ies la produs... Cu un machiaj agresiv, îmbrăcate şi iarnă, şi vară în fuste scurte de te ia fri-gul când le vezi. Sunt „rubrici” permanente ale programului de noapte al oraşului. — Însă, după părerea mea,

nu toate sunt victime ale traficului de fiinţe umane. Multe din ele ştiu unde s-au pornit sau unde au ajuns. Mă întreb: de ce există pros-tituatele? De ce ajunge o femeie la colţul străzii? Se întâmplă de multe ori să

ajung acasă după ora 20.00. Şi de fiecare dată trec prin faţa benzinăriei de lângă casa mea. În ultimul timp vedeam cozi de maşini tot mai mari şi nu înţelegeam dacă e vreo redu-cere la combustibil sau e alt-ceva. Până la urmă am înţeles: erau fetele care făceau strada. Chiar în faţa casei mele... De atunci am început să fiu mai atentă la ele, uneori chiar mer-geam, alimentam acolo, eram foarte curioasă.

Mare mi-a fost mirarea când am văzut pe cineva care semăna leit cu o fată din parc.

Nu puteam să mă apropii şi nici să întreb ceva, ar fi fost o prostie mare. Am stat mult timp cu acest dubiu, până când destinul a dorit ca prin prieteni comuni să ne întâl-nim, şi eu, desigur, nu am ezitat să o întreb cu se ocupă şi dacă ar avea timp să ieşim seara la o pizza. M-a surprins mult când mi-a răspuns: „Eu te-am văzut la benzinărie, vezi că nu este o problemă pentru mine”. Ce poţi să răspunzi în asemenea caz? A fost un prilej de a trece direct la întrebări, la care Inga (numele este schim-bat) nu a ezitat nicio clipă să îmi răspundă.

Povestea acestei fete sea-mănă cu cea a majorităţii femeilor care aleg această cale mai uşoră de a face bani, dacă e să nu luăm în consideraţie cazurile de trafic de persoa-ne, atunci când victimele sunt obligate să se vândă pentru sume infime de bani.

— Am în faţa mea o femeie tânără, frumoasă, inte-ligentă, care are tot ce îi trebuie pentru a duce o viaţă normală şi decen-tă. Nu înţeleg totuşi, de ce faci asta? Nu ai nicio remuşcare?Şi cei care fură sau ucid, fac

ceva mai bun? Nu iau nimic de la nimeni, încerc să supra-vieţuiesc. Uneori regret, dar când văd că aşa reuşesc să tri-mit bani acasă mamei şi suro-rii mele, nu ştiu de ce nu aş face-o... Decât să umblu cu furatul sau să suport vreun italian, mai bine îmi fac singu-ră banul şi singură îl cheltui. Am în spatele meu o istorie care, într-un fel, m-a făcut să cresc mai repede decât alte fete de vârsta mea.

— Cum ai ajuns în această situaţie? Pentru că, cred eu, nu ai venit în Italia să te ocupi anume cu asta.- Am venit în Italia cu şap-

te ani în urmă, aveam doar 18 ani. La început, ca majo-ritatea femeilor noastre, am lucrat în familie, unde am învăţat limba, şi aşa am reu-şit să întorc şi suma de bani pe care o datoram celor care m-au adus aici. Nu am avut ca scop să fac strada, s-a întâm-plat totul de la sine. Provin dintr-o familie săracă, cu mul-ţi copii, iar părinţii mei nu au avut posibilitatea să mă aju-te să îmi continuu studiile. După ce am absolvit clasa a 9-a, am rămas în sat să mun-cesc în bar. Într-o zi, un client mi-a propus să plec în Italia, acolo el mi-ar fi putut oferi un loc de muncă bine plătit, pen-tru că i se făcuse milă de mine. Nu aveam niciun motiv care să mă facă să refuz, viaţa mea se rezuma la o muncă prost plăti-tă, la trei fraţi, o soră şi părinţi pe care rareori îi mai vedeam treji. În două săptămâni eram deja cu paşaportul în mână şi îmi făceam bagajele. Am ajuns uşor, cu viză, mai greu a fost cu lucrul. După ce am mun-cit câteva luni, bătrâna la care lucram a decedat, iar eu am rămas pe drumuri. Datorii nu mai aveam, însă nici bani de gazdă. L-am întâlnit pe actua-lul meu prieten, Najir, de ori-gine albaneză. M-a luat la el în casă şi m-a ajutat mult. La început căutam de muncă, însă, într-o zi, a venit la noi în ospeţie o româncă şi mi-a pro-pus să fac asta. Nu eram sigu-ră, dar până la urmă am cedat. Da, m-am vândut, compromi-sul era făcut, aşa am reuşit să adun ceva bani.

— Şi nu îţi este frică? La început plângeam, dar

după prima săptămână m-am obişnuit. Visez să cumpăr o casă şi să întemeiez o fami-lie. Vreau să mai strâng nişte bani, să reuşesc să îmi schimb viaţa. Clienţii, de regulă, sunt italieni, românii, moldovenii sunt periculoşi, din acest motiv prietenul meu mă pro-tejează. A devenit ca un aliat al meu. O parte din câştig i-l dau lui, din simplu motiv că în fiecare noapte rămâne treaz. Când urc în vreo maşină, îi tri-mit un mesaj, iar dacă timp de 30 de minute nu primeşte un apel, trebuie să mă caute. Spu-ne că nu contează cu ce mă ocup, important e să fiu lân-gă el când are nevoie. Şi asta durează deja de cinci ani. Pen-tru 30 de minute se plăteşte 30 de euro, iar pentru o noapte în hotel – de la 150 până la 300 de euro. De multe ori se întâmplă că clientul nici nu vrea să se culce cu mine, mă roagă doar să îi vorbesc, pentru că se sim-te singur. Cunosc un italian de vreo 70 de ani care vine la mine o dată în lună deja de doi ani. Mergem la hotel şi toată noapte discutăm. Este un fost profesor care are soţia bolna-vă şi, pentru a putea „respi-ra”, vine cu mine. De fiecare dată îmi lasă câte 400 de euro şi vrea să mă convingă să duc o viaţă decentă, dar eu mereu îi spun că încă nu sunt pregă-tită.... M-am obişnuit cu situa-ţia asta, în plus, nu trebuie să umblu să caut de muncă, cu criza care este acum.

— Şi celor de acasă ce le spui?Cel mai greu îmi este

atunci când îi sun şi trebu-ie să inventez istorii inexis-

tente, cu munci pe la babe şi moşnegi... Le spun că totul e bine şi că în curând o să ne vedem. Acasă încă nu am reuşit să plec, pentru că nu am avut acte, acum am depus dosarul cu ajutorul prietenului meu şi sper de sărbători să fim alături. Uni-cul lucru care mă face să fiu fericită este că aşa am reuşit să îi cumpăr fratelui o casă, surorii să îi plătesc taxele de studii la universitate şi să le trimit regulat bani şi cado-uri. Le-am cumpărat la toţi telefoane mobile, ca să ne putem auzi mai des, mamei chiar i-am trimis şi un calcu-lator, să putem să ne vedem pe skype. Acum ştiu că fami-lia mea nu duce lipsă de nimic, cu toate că eu aici simt lipsa lor şi duc dorul casei părinteşti, mamei şi satului meu natal.

Am văzut multă tristeţe în ochii acestei fete, cu toate că nu vroia să văd. Până la urmă a încercat să ascundă lacrimi-le şi a reuşit! Mă întreb dacă acesta a fost visul ei de mic copil. Mă întreb ce ar spune sărmanii părinţi şi dacă ar mai accepta bani de la ea ştiind modalităţile prin care îi face. Cu toate acestea e convinsă că practică cea mai veche profe-sie din toate timpurile. Este o victimă mai degrabă a naivi-tăţii şi a viselor de carton, cu suflet de gheaţă. Sper din totul sufletul ca într-o zi să mă întâl-nesc din nou cu fata aceasta cu ochi verzi şi cu părul blond. Şi atunci să o văd cu o familie, cu o viaţă frumoasă şi decen-tă, cu un soţ iubitor. Se poate şi la benzinărie, doar cu condi-ţia ca atunci şi ea să-şi alimen-teze automobilul!

Aliona Purci, Padova

Cum a ajuns o moldoveancă să practice cea mai veche profesie din lume„Dacă îţi place ceea ce faci, niciodată nu va fi o muncă.” (Confucius)

gazetaBASARABIEI8 16-30 noiembrie 2012

gazetaBASARABIEI8 1-15 octombrie 2011