vpr41-revista mai mai 2016 - asociaţia generală a...

„În grup” sau „solitar”

32

NR. 41•aNUL MMXVI

Vremea căpriorilor

10

Braconajinstituționalizat

28

Agresiuni la adresafaunei cinegetice

3

ww

w.a

gvps

.ro

MAI

REDaCȚIaPreședinte executiv

Dr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șef

arh. Mugurel IonescuRedactor corespondentprof. Bianca Ioriatti

Art DirectorAurel Neagu

Layout/DesignCREA

DifuzareIng. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,

Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected] 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajează

decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui

material fără acordul redacției este interzisă.

Nr. 41/MAIMMXVI • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTĂ NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

6 34

16 36

CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu; Președinte executiv: Neculai Șelaru;Vicepreședinți: Florin Iordache (Olt, Dolj), Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș),Teodor Bentu (Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu),Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), Adrian Duță (Gorj, Mehedinți), Filip Georgescu (Argeș,Teleorman), Teodor Giurgiu (Bihor, Satu Mare), Nicolae Goicea (Botoșani, Neamț, Suceava),Gheorghe Iaciu (Ilfov), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Cornel Lera (Timiș, Caraș-Severin), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Paul Niculescu (București), Dragoș Onciulencu(Tulcea), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), FloricăStan (Buzău, Dâmdovița, Prahova), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui).

VâNăTOaRE

3 EDITORIALAgresiuni la adresa faunei cinegetice (I)5 PE }EAVA PU{TIIMotocros în arie protejată6 ETOLOGIEFidelitatea față de teritoriu10 DE SEZONVremea căpriorilor11 GASTRONOMIETocăniță din pulpă de căprior cu vinroșu și măghiran12 ARMENoi carabine de vânătoare destinate doamnelor13 CARTEDropia în România14 DIN TERENExpovenatoria 201615 CARTE100 de ani de politici pentru gospodărirea pădurilor15 COMPETI}IIUn reușit concurs chinologic16 DE SEZONDincolo de potecă18 MAPAMONDPeștera Chauvet – atelierul primilorpictori20 CHINOLOGIECopoiul ardelenesc

22 CHINOLOGIEPerformanța în teren (I)23 PLANTE T~M~DUITOAREFrasinul comun24 DIN TERENPlăcută vânătoare de fazani

PESCUIT

26 OPINIEBraconaj instituționalizat28 COMPETI}IICalendarul competițional 2016 (II)30 PESCUIT La R~PITORSwimbaiting – categoria grea în acțiune (II)32 TEHNIC~„În grup” sau „solitar”?33 GASTRONOMIESaramură de primăvară34 DE SEZONLa păstrăv pe apele lui Florar36 PESCUIT PE RÂUNăluci topwater de mici dimensiuni pentru spectacole cu bibani38 MUSC~RITClenii lui April39 PESCUIT LA MUSC~ ARTIFICIAL~Dezlegare la pistruiați40 noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunare – Rebus – Mica publicitate

P e lângă degradarea de necon-testat a habitatelor specifice,determinată de extinderea lo-

calităților și a construcțiilor în extra-vilan, de jaful neliniștitor din pădurileRomâniei, de chimizarea necontrolatăși de mecanizarea în ritm surprinzătorde alert a agriculturii, de turismul off-road și de cel pietonal în cele mai re-trase locuri pentru sălbăticiuni, deprotecția exagerată a marilor prădă-tori și de recrudescența braconajului,se mai adaugă acum încă o agresiune,pe care aș denumi-o politico-legisla-tiv-executivă, ce se dorește a rămâneneînțeleasă, ascunsă și insidioasă, darcare se resimte totuși, în mod evidentși sfidător, la adresa faunei sălbatice.

Această agresiune se manifestă, înprimul rând, prin intermediul unor se-natori și deputați – mici fermieri, cres-cători de animale și chiar pretinșivânători – care, negând realitățile,susțin inepții interesate și părtini-toare, de care orice om rațional, echi-librat și cât de cât instruit la timpulpotrivit, nicidecum la bătrânețe, s-arsimți jenat. Oarecum jenați ar trebuisă se simtă și alți parlamentari pasivi,care, deși sunt inițiați în problemeledezbătute, preferă să rămână în ex-pectativă, în afara circului politico –electoral, regizat din interese contrarebunului mers al activității generale.

Ciobanii, oierii, fermierii, mineriiși alte categorii sociale, care muncescși nu au prea mult timp pentru eva-luări și analize, s-au dovedit cel maiușor de manipulat și folosit în scopurielectorale. De exemplu, gândul cres-cătorilor de animale a fost ușor abătutde la subvențiile neacordate la timp,integral și/sau în mod echitabil tutu-ror acestora, spre pășunatul pe timpde iarnă, în perspectivă, falimentarpentru solul fertil al țării, și spre unnumăr nelimitat de câini la turme,care, fiecare, mănâncă cât un porc încondiții de hrănire corespunzătoare.Mizându-se pe „slăbiciunile” acestorcategorii de oameni, în speță oieri șiciobani, s-a cerut, prin vocea manipu-lată și sub „presiunea străzii”, încădouă modificări aprioric formulate alelegii vânătorii. Se încerca astfel, încăun pas spre o modificare esențială, ul-

MAI 2016 | 3

Am încercat, în repetate rânduri, să reliefez, cât s-a pututde concis și inteligibil, cauzele scăderii, după 1990, aefectivelor majorității speciilor de interes vânătoresc dinRomânia. Cauzele unei scăderi îngrijorătoare aefectivelor acestora, cu excepția celor de mistreț și decioară de semănătură, mult mai accentuate în realitatedecât „pe hârtie”.

VÅN~TOAREEditorial 3

Fidelitatea față de teritoriu 6Vremea căpriorilor 10

Carabine destinate doamnelor 12Dincolo de potecă 16

Copoiul ardelenesc 20

MAI

Agresiuni la adresafaunei cinegetice (I)NECULAI ȘELARU

EDITORIAL

Foto

: N

ECU

LAI Ș

ELA

RU

terioară, a acesteia. Modificare careurma să arunce activitatea de vână-toare durabilă (ecologică) în desuetu-dine, pentru a lăsa loc, probabil, uneivânătorii bazate pe principii econo-mice. Se miza, deci, pe „împușcarea adoi iepuri dintr-un foc”. Pe câștigareasimpatiei electoratului oierilor și cio-banilor, precum și al reprezentanțilornoilor asociații vânătorești, care și-aufăcut din vânătoare o afacere, pe de oparte, și pe crearea motivelor conflic-tuale necesare altor modificări viitoareesențiale ale legii, pe de altă parte.

Dacă realizăm involuția cinegeticiiîn Delta Dunării și în foarte multe altearii naturale protejate din țara noas-tră, în care vânătoarea a fost interzisăprin lege și doar braconajul mai con-tribuie la o oarecare stabilizare a echi-librului ecologic, ne putem imaginaîncotro ne îndreptam prin noile modi-ficări legislative interesate, ce se do-reau a fi adoptate „pe genunchi”,precum cele deja decise, dar neînfăp-tuite, înainte de Paști.

Domnul a vrut să fie altfel și Legeavânătorii și a protecției fondului cine-getic să nu se modifice potrivit dorințeicelor interesați din spatele oierilor, prin

mâna unora dintre parlamentarii aleșisă ne reprezinte la toți, în mod echitabilși onorabil, interesele. Altfel, pe lângăagresiunile celorlalți factori dăunătorifaunei cinegetice, ar fi trebuit să maiadăugăm astăzi și factorul politico-par-lamentar, care s-ar fi făcut responsabil,în egală măsură cu cel politico-execu-tiv, de crearea premizelor involuției, înși mai mare măsură, a cinegeticii și ma-nagementului majorității speciilor deinteres vânătoresc din România.

4 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Agresiuni la adresafaunei cinegetice (I)

Mizându-se pe„slăbiciunile” acestor

categorii de oameni, înspeță oieri și ciobani, s-acerut, prin voceamanipulată și sub„presiunea străzii”, încădouă modificări aprioricformulate ale legiivânătorii.

Foto: NECULAI ȘELARU

MAI 2016 | 5

Î n România, evident, lucrurilestau altfel, adică pe dos, atâtatimp cât există oameni rătăciți în

actualitate, care cultivă isteric dezor-dinea prin practici ostentative, opuseacelei normalități invocate anterior.Aș fi preferat să nu mai aflu de dera-paje colective de la reguli, de vinovățiitrecute între paranteze, ci doar de in-trarea în perimetrul legii, cu organiza-rea de competiții, când vine vorba deprotejarea mediului înconjurător. Dinpăcate, în loc să se producă o limpe-zire, adică o ancorare în normalitate,ni se oferă extravaganțe provincialepentru a accelera derapajul comporta-mental, extrem de nociv pentrumediu, în general, și pentru fondul ci-negetic și salmonicol, în cazul de față.

Auzind ce s-a întâmplat în rezer-vația Codru Moma, unde până nici in-spectorii, și nici jandarmii montani,nu au putut opri motorizatele de-alungul celor 70 de kilometri, cât a mă-surat circuitul, mă gândesc că, de-ocamdată, inventarul abuzurilor esteîn creștere și, dacă privesc în jur, con-stat că ariile protejate au fost transfor-mate în poligoane pentru întreceri cuvehicule pe două și patru roți. Esteevident că avem un caz grav de încăl-care, în mod deliberat, a tuturor nor-melor, regulamentelor și legilorexistente în materie de protejare a

mediului, în care trăiește și se dez-voltă fauna amintită. Mai mult, faptulcă acești motocicliști au pătruns înmod abuziv în aria protejată de laCodru Moma, întinsă pe o suprafațăde circa 24.000 de hectare, încălcândinclusiv dreptul de proprietate asupraterenurilor deținute de localnici, con-stiuie un act iresponsabil, care are ca-racter penal, extrem de periculos șidăunător. Specialiștii în domeniul sil-vic consideră că, prin zgomot, fum șiroțile „motoarelor”, motocicliștii, careau năvălit în hățișurile pădurii, au dis-trus grav habitate și au speriat anima-

lele sălbatice, știut fiind că zona esterecunoscută ca loc de retragere și li-niște pentru lupi, dar și pentru alteviețuitoare. Nu în ultimul rând, pro-prietarii de terenuri din comuna Tar-caia reclamă faptul că le-au fostcălcate pământurile, distruse fânețeleși că le-au fost gonite animalele aflatela păscut.

Înclin să cred că motocicliștii auluat-o razna după ce am analizat atentpărerea reprezentantului custodeluiariei protejate. Iată ce a declarat preseiRamon Jurj: „Au mers foarte mult prinrâuri și prin pâraie, unde sunt habitatespecifice de amfibieni și pești. Au distrushabitatul lor și, fiind perioada de pri-măvară, în unele zone este nevoie de unan ca să-și revină habitatele acvatice. Petraseul concursului a fost identificată ofemelă de urs cu pui, acum o să moni-torizam să vedem dacă mai găsimaceste animale acolo sau nu”.

Derapajul de la lege a fost semna-lat și de primarul comunei Tarcaia,care a declarat că întrecerea organi-zată la Codru Moma nu a avut nici oaprobare, nici un aviz. Direct spus, or-ganizatorul competiției, la care au par-ticipat și concurenți din alte țări, aacționat cum a vrut, fără să țină seamade averismentul dat de custodele ariei,care a chemat la start și reprezentanțiiGărzii de Mediu. Pe motocicliști nu i-au speriat comisarii de la Mediu, careau dat o amenda usturătoare, nici in-tervenția custodelui și nici nemuțumi-rea sătenilor. Grav este faptul că ei nuau dat doi bani pe prevederile legii,având în vedere că aria protejatăCodru Moma este inclusă în lista Sitnatura 2000, rețeaua celor mai presti-gioase situri naturale europene.

Pentru mine, personal, un astfelcaz este tot ce poate fi mai străin denormalitatea civică menționată la în-ceput. Nenorocirea este că asemeneapractici, de sfidare a cadrului legisla-tiv care apără și protejează un bun na-țional, nu sunt singulare. Suficiențaamenzilor date organizatorilor de ast-fel de concursuri nu a fost însă învă-țătură de minte. Într-o societatenormală, era decisivă.

Au mers foarte multprin râuri și prin

pâraie, unde sunt habitatespecifice de amfibieni șipești. Au distrus habitatullor și, fiind perioada deprimavară, în unele zoneeste nevoie de un an ca să-și revină habitateleacvatice. Pe traseulconcursului a fostidentificată o femelă de urscu pui, acum o sămonitorizam să vedemdacă mai găsim acesteanimale acolo sau nu.”

Nu am puterea să spun cu precizie ce s-ar întâmpla într-o țară normală, dacă un grupde 150 de motocicliști și-ar face de cap într-o rezervație protejată de lege, distrugândhabitate și gonind animalele sălbatice, multe dintre ele cu pui. Pot doar să afirm căniciunul dintre „motoriști”, dar mai cu seamă organizatorii, cu apucaturi exclusiviste,ai circuitului, nu ar mai repeta isprava după ce legiuitorii pronunță sentința.

Motocros în arie protejatăELIADE BĂLAN

Pe țeava puștii OPINIE

CăpriorulEste considerat foarte stabil în ata-

șamentul său față de un teritoriu, însensul că, indiferent dacă îl întâlnim încuprinsul unei păduri, de exemplu dinzona de câmpie, sau în câmpul agricolcultivat din vecinătatea pădurii, vorbimdespre același teritoriu. Deci, nu putemdefini două teritorii diferite în acestcaz, din care unul este forestier și celă-lalt campestru, atâta vreme cât căprio-rul își desfășoară activitățile, zilnice orisezoniere, alternând între spațiul fores -tier și cel de câmp. Lucrurile și interpre-tarea se schimbă în situația existențeiacestei specii exclusiv în câmpul agricolcultivat, pe întreg parcursul unui an, si-tuație posibilă doar în zonele de câm-pie de mari întinderi, din care, lipsindpădurile, căpriorul și-a adaptat exis-tența la terenul deschis. Nu putem de-limita întinderea unui teritoriu, decât

dacă ne raportăm la dimensiunea aceea ce numim „domeniu/ spațiuvital”, care definește locul și zona încare căpriorul își desfășoară principa-lele activități zilnice sau sezoniere, în-cepând cu cele legate de hrănire,reproducere și odihnă.

Cercetările efectuate de ONCFS(Oficiul Național pentru Vânătoare șiFauna Sălbatică) din Franța au deter-minat, în valori medii, mărimea aces-tui „domeniu/spațiu vital” pentrucăprior, la cca. 35 ha/individ. Dar șiaceastă cifră devine variabilă, în func-ție, în principal, de diferențele și osci-lațiile condițiilor de hrănire șiadăpost, determinate de sezon. Astfel,toamna și iarna sunt utilizate domeniivitale de 20 ha în spațiul forestier,care, în câmpul agricol cultivat, potatinge 100-150 ha. Căpriorul, fiindprin excelență selectiv în privința hra-

nei, parcurge aceste spații în căutareaa ceea ce corespunde pretențiilor sale.În timpul primăverii și verii, alegereași folosirea spațiului vital sunt influ-ențate, în special, de elemente deordin social. Deasemeni, când genera-țiile tinere, alcătuite preponderent dinfemele, se răspândesc în teritoriu, elese instalează, de obicei, în imediataapropiere a domeniului paternal sauîn interiorul periferic al acestuia. Ast-fel, crește densitatea populațională, seintensifică contactul și legătura dintreindivizi, se reduc dimensiunile dome-niului parental, toate acestea, bineîn-țeles, în limite suportabile depopulația respectivă, dar fidelitateafață de teritoriu se menține.

Fătările au loc, în general, între 1mai și 15 iunie, dar principala caracte-ristică a sincronizării acestor fătări faceca 80% dintre ele să aibă loc în 3 săp-

Fidelitatea față de teritoriuDr. ing. MITICĂ GEORGESCU


Eco-etologie

Fidelitatea, în acest sens, poate fi considerată ca o capacitate a unei specii de a-șimanifesta preferința pentru un anumit teritoriu, pentru o perioadă de timp stabilă caîntindere, în care să-și desfășoare principalele etape din viață și activitățile specificefiecăreia. Această capacitate este caracteristică pentru fiecare specie, dar esteinfluențată de condițiile de mediu, care o pot restrânge sau extinde, între limite care sănu-i altereze sensul. Dar, în interpretarea corectă a noțiunii, trebuie deci cunoscută șiavută în vedere biologia speciei, la care se raportează și toate reacțiile speciei față destabilitatea sau oscilația condițiilor de mediu.


ETOLOGIE

tămâni, între 15 mai și 5 iunie, în ma-joritatea spațială a arealului. În acestinterval de timp crește și gradul de fi-delitate al femelelor față de teritoriu, însensul următor: în primul rând, suntcăutate și selectate locurile care oferăo vegetație corespunzătoare nevoiicelor care fată, și apoi a iezilor, care, înprima lună de viață, folosesc cca. 80%din timp pentru odihnă. Astfel, fidelita-tea teritorială a femelelor crește, darpentru spații vitale mai mici, în care, pelângă condițiile de adăpost, apare și ne-voia de protecție a iezilor și împotrivapotențialilor factori perturbatori, dincare este menționată o intensă activi-tate a unei populații de mistreți. Dar înselectarea acestui spațiu pentru fătareși odihna ulterioară a iezilor, femelacaută și liniștea oferită de absența altorelemente de perturbare, ca activitățileumane și frecvența dăunătorilor. Odatăîndeplinite aceste condiții, fidelitateateritorială a femelei se manifestă dinplin. Concomitent cu creșterea iezilor,crescând și mobilitatea lor în însoțireafemelelor, se extinde și spațiul vital – înlimite normale față de cele estimate decercetări – dar fidelitatea față de teri-toriu se manifestă în continuare cuaceeași intensitate.

La masculi, această fidelitate fațăde teritoriu se manifestă cu intensitatecam de la jumătatea lunii martie pânăcătre jumătatea lunii august, cândțapii, ajunși la maturitate sexuală,devin extrem de „teritoriali”, mar-cându-și acel spațiu vital corespunză-tor epocii de împerechere, prin „balizevizuale” – vetre de sol scormonit cu co-pitele – și „olfactive”, prin substanțeleodorizante produse de glandele cu se-creție externă ale căpriorului. În inter-valul de timp evocat, masculul îșiapără teritoriul împotriva potențialilorconcurenți, astfel că „instinctul de te-ritorialism” se suprapune sau se asimi-lează, în acest caz, cu cel de „fidelitatefață de teritoriu”.

Aceleași cercetări la care ne-am re-ferit au condus la concluzia că acest in-stinct de fidelitate față de teritoriucrește odată cu vârsta, începând camla 3 ani. Așa se explică faptul că, înacelași spațiu, relativ restrâns, pot fivăzuți, câțiva ani la rând, aceiași indi-vizi. Sursa citată menționează și un ex-periment mai vechi, prin care, din 100de exemplare marcate și urmărite prinemițătoare radio, 2/3 au rămas într-unteren cu raza de 1 km față de locul încare au fost fătați.

S-a mai constatat că un căprioradaptat la viața din câmpul agricol cul-tivat, fiind deranjat din activitatea co-tidiană obișnuită, s-a refugiat, prin

fugă, tot în câmpul respectiv, deci înspațiul pe care îl cunoștea cel mai bine.

Dar este interesantă și cunoaștereafidelității față de teritoriile lor și aaltor specii de vânat, și încercăm să văprezentăm câteva exemple.

MistrețulDeși nu este o specie teritorială în

sensul absolut, acela în care individulsau grupul de indivizi își delimiteazăun teritoriu pe care îl apără adesea cuînverșunare, mistrețul manifestă unsedentarism care poate fi interpretatca și o dovadă de fidelitate față de unteritoriu. Dar interpretarea include șiabordarea unor aspecte particulare, acăror apariție este determinată exclu-siv de modificarea unor condiții demediu, din care cităm doar două:oferta trofică și liniștea.

Când teritoriul ocupat de mistrețeste înconjurat de diferite obstacolecare să-i limiteze mobilitatea – activi-tăți umane permanente ori așezări ru-rale sau urbane – mistrețul devinemult mai sedentar, mai ales dacă înteritoriul respectiv condițiile de hranănu se află sub limita minimului nece-sar. Într-un teritoriu mai deschis, mis-trețul își selectează habitatul înfuncție de sezon și nevoile sale ali-mentare. La nevoie, în căutarea hra-nei, este capabil să parcurgă maimulți kilometri într-o singură noapteși să revină în teritoriul inițial. Suntsituații în care rămâne doar un timpscurt în astfel de locuri noi, în alte si-tuații poate rămâne mai mult timp,un sezon de exemplu, manifestândastfel și o „fidelitate sezonieră” față deteritorii, după care se întoarce în acelteritoriu inițial. Dar nu întotdeauna.Sunt situații în care rămâne definitivîn noul teritoriu, cum vom vedea înexemplul următor.

Cunosc bine situația pădurilor dinvechiul ocol silvic Costești, din zonade sud a județului Argeș, care însu-mau cca. 4.000 ha, situate în maimulte trupuri – în 4 fonduri de vână-toare – a căror suprafață varia de la20 la 1.800 ha. În aceste păduri, dinanul 1966, au început să apară primiimistreți, mai întâi în cele cu suprafețemai mari (500 ha Dea guri și Moză-ceni, 1.800 ha Mozacu). Observândacest lucru, apreciindu-l ca o tendințăde stabilitate a unei noi specii devânat și având posibilitatea și compe-tența, am hotărât o perioadă de câțivaani, în care mistrețul nu a formatobiectul acțiunilor de vânătoare. Înacelași timp, s-a aplicat măsura de a ise asigura hrană com plementară întimpul iernii. În treacăt fie spus, pen-

tru asigurarea hranei complementarese dispunea de 100 ha terenuri dehrană, cultivate în special cu porumb,astfel că nu a fost o problemă admi-nistrarea, din recoltele obținute, acantităților de hrană suficiente și pen-tru lopătar, care era specia principalăde vânat, și pentru mistrețul ale căruiefective creșteau semnificativ de la unan la altul și care astăzi a devenit,chiar el, specia principală de vânat încel puțin două din cele patru fonduride vânătoare.

Am făcut această digresiune pen-tru a argumenta ideea creșterii fideli-tății mistrețului pentru un teritoriu încare a găsit condițiile de hrană și li-niște, care nu îl mai satisfăceau în lo-curile din care provenea. Așa cum amafirmat la începutul acestei digre-siuni, plecat în căutarea unor condițiimai bune, nu se întoarce în teritoriulinițial, se stabilește în noul teritoriupe care l-a descoperit și față de caremanifestă o fidelitate, evaluată la zecide ani până în prezent. Însă situațiiasemănătoare cred că au fost semna-late și în multe alte locuri din țară.Dintre toate mamiferele ungulate dinEuropa, mistrețul este specia cea maicapabilă să se acomodeze la cea mailargă varietate de habitate, însușireevident dobândită prin lungul procesevolutiv, ceea ce i-a îngăduit să-și ex-tindă în timp și arealul, din zona decâmpie până în cea montană subal-pină. Se mai poate adăuga faptul căfidelitatea femelelor față de teritoriucrește evident în timpul fătărilor,comparativ cu cea a masculilor.

MAI 2016 | 7

Foto

: NE

CULA

I ȘE

LAR

U

CerbulComparativ cu mistrețul, cerbul

este specia care are un grad de fideli-tate teritorială mai mare, în sensul că,exceptând pădurile colinare și de câm-pie, în care a apărut în ultimele decenii,nu prea își părăsește teritoriul.

Dar și aici se pot semnala situațiiparticulare. Este cazul consecințelormodificării brutale a habitatului, cumar fi tăierile și chiar defrișările de pă-duri petrecute în ultimele două decenii,infirmând prin amploarea lor dictonulcă „cerbul apare în urma securii”. Ast-fel, valabilitatea dictonului rămânedoar în cazul exploatărilor forestiere pesuprafețe mici, în urma cărora se diver-sificau condițiile de hrană prin aparițiaacelei vegetații pioniere, exploatări fă-cute în marile masive păduroase, situa-ție în care dictonul confirma fidelitateacerbului față de un teritoriu în care abeneficiat de îmbunătățirea condițiilorde hrănire. Nu putem aprecia efectultotal al acelor masive tăieri de păduripetrecute în ultimul timp, în sensul rân-durilor de față, nefiind făcute cunos-cute, însă îl putem considera caprovocator al modificărilor de fidelitatefață de un teritoriu, suferite de cerb și,

în mod sigur, și de alte specii, urs, lup,râs, specii nevoite să-și părăsească ve-chile teritorii.

Mai putem adăuga și fidelitateacrescută a speciei pentru cel puțin olună, în timpul perioadei de reproducție,când grupurile, formate pentru și în tim-pul boncănitului, sunt deosebit de sta-bile. Femelele manifestă un grad crescutde fidelitate teritorială în perioada fătă-rilor, fapt care este constatat la mai toatespeciile de vânat. În concluzie, se poateconfirma o stabilitate a manifestării defidelitate teritorială a cerbului.

Cerbul lopătarTrăind în zona de câmpie și de co-

line joase în condițiile țării noastre, lo-pătarul manifestă stabilitate în privințagradului de fideliate teritorială atâtavreme cât acele „domenii/spații vitale”,care sunt cantonate exclusiv în pădure,nu sunt afectate grav de activitățileumane, ca pășunatul și tăierile de pă-dure, acestea din urmă făcând să dis-pară potecile de pădure, așa cum s-aîntâmplat la câmpie în mai multe zonedin țară.

În astfel de situații, lopătarul estenevoit să caute alte teritorii, el neavând

acea adaptare întâlnită la căprior, de ase stabili în câmpul cultivat pe parcur-sul întregului an. Asta, cu toate că, șilopătarul frecventează câmpul în dife-rite sezoane, dar se refugiază în pă-dure, fie când este deranjat dinactivitatea sa de hrănire, fie cândaceastă activitate, ciclică de altfel, esteîndeplinită. În rest, ca și cerbul comun,devine foarte atașat de domeniul fores -tier, pentru acea scurtă perioadă, decca. o lună, începând cam de la jumă-tatea lunii octombrie, în care se desfă-șoară boncănitul. În acest timp,masculul se manifestă cu agresivitatefață de alți masculi potențiali concu-renți. Femelele aflate înainte de fătare,și un timp după aceea, sunt foarte sta-bile în spațiul păduros respectiv.

Capra neagrăPrea multe comentarii despre

această specie ar fi de prisos, deoarecespecia trăiește exclusiv în golul demunte, cu scurte reprize de pătrundereîn pădurea limitrofă, de obicei doar îniernile excesive. Cât despre schimbareateritoriului cu un altul de pe același golde munte, întins pe toată lungimea lan-țului carpatic ori pe un versant al aces-


Fidelitatea față de teritoriu

Comparativ cumistrețul, cerbul este

specia care are un grad defidelitate teritorială maimare, în sensul că,exceptând pădurilecolinare și de câmpie, încare a apărut în ultimeledecenii, nu prea îșipărăsește teritoriul. ”


MAI 2016 | 9

tui lanț, expus geografic la nord sau lasud, poate fi întâlnită doar la masculiîn perioada alergatului. Însă, fără aavea detalii, putem presupune că s-aupetrecut și unele părăsiri de teritoriu,datorită extinderii exagerate a turismu-lui montan, care a fost favorizat prinaccesibilitatea adusă de drumurilecreate și de instalațiile de ascensiune cucablu. Poate fi exemplul masivului Bu-cegi, accesibil până la cea mai înaltăcotă, indiferent de sezon.

RâsulManifestă cel mai ridicat grad de fi-

delitate, nepărăsindu-și teritoriul în cău-tarea altuia decât în cazul extrem altăierilor de pădure pe mari suprafețe, fieîntr-una compactă, fie în altele mai mici,dar învecinate, deci apropiate între ele.Caracteristic pentru râs este faptul că îșidelimitează teritoriul și împrospăteazăaceastă delimitare în tot timpul anului,netolerând congeneri care să-l încalce.Excepție fac femelele – fiecare sex deli-mitâdu-și un teritoriu – ale căror teritoriise pot intersecta periferic cu cele alemasculilor. Femela râsului își limiteazăacest teritoriu în perioada fătării și creș-terii puilor, până la sevraj.

LupulCunoscut pentru capacitatea sa de

a efectua deplasări lungi, într-o sin-gură noapte, în căutarea prăzilor,lupul este totuși fidel spațiului fores -tier, pe care nu îl părăsește decâtuneori, în scurte raiduri destinate ră-pirilor în afara pădurilor, acolo undeare posibilitatea să găsească pradă –gospodării izolate din mediul rural oristâni – revenind întotdeauna în teri-toriul său din pădure. Ca și femela râ-sului, lupoaica este extrem de atașatăzonei în care își are bârlogul, în carea fătat și își crește puii.

UrsulȘi el este cunoscut pentru drumu-

rile lungi pe care le face toamna, încăutarea hranei în livezile cu pomi oriîn pădurile de cvercinee sau de fag cufructificație abundentă. Din constată-rile făcute, rămâne în aceste zone camo lună, după care, mai pregătit de ier-nare, se reîntoarce la vechiul său teri-toriu. Stabilitatea, deci fidelitateaursului pentru acest teritoriu, estemotivată și de faptul că își petrece lu-nile de iarnă numai în bârloage dincuprinsul pădurii, unde, fie că este cu-

fundat în acel somn hivernal, fie ur-soaica fată și își crește puii.

ConcluziiCifrele și exemplele despre cercetă-

rile desfășurate în străinătate sunt doarcâteva din foarte numeroasele studiiconsacrate cunoașterii biologiei sălbă-ticiunilor. De exemplu, numai pentrucăprior au fost publicate 21 de studiisub egida ONCFS, la care se adaugănumeroase studii efectuate de instituțiide învățământ superior din biologie,silvicultură și medicină veterinară. Le-am evocat aici pentru a sublinia lipsade interes pentru preocupări de acestgen, în țara noastră, din partea unor in-stituții de cercetare, inclusiv din parteaforului central al pădurilor și mediului.

Avem convingerea că, și la noi, sepot realiza astfel de studii, la care vâ-nătorii își pot aduce o prețioasă contri-buție, fiind cei care, mai mult decâtalții, sunt în contact direct cu mediulnatural și au, în mod sigur, și posibili-tatea efectuării unor observații care săpoată fi valorificate științific.

Mai ales că fauna valoroasă a țăriinoastre merită și justifică acest lucru.


Foto: NECULAI ȘELARU Foto: NECULAI ȘELARU

A șa începe, pentru cei maimulți dintre pasionați, noulsezon de vânătoare la căprior.

Deschiderea sezonului vine, așa cumam mai menționat și în alți ani, ca oadevăată „dezlegare”, iar luna lui Flo-rar este poate cel mai prielnic și fru-mos timp pentru acest nou început.

Așteptând momentul deschideriiÎnainte însă de a ajunge la acest

moment special, lucrurile trebuieatent și cu grijă pregătite. Observațiileîn teren cer timp și răbdare, dar vor firăsplătite pe măsură. Alăturate infor-mațiilor paznicului de vânătoare, buncunoscător al locurilor și al obiceiuri-lor vânatului din teren, toate ne vorcontura o imagine cât de cât apro-piată a ceea ce avem să găsim la tim-pul și locul ales pentru vânătoare. Sănu uităm însă că surpizele pot apareoricând, iar vânatul își poate schimbarutina zilnică din multe și variate mo-tive. Dar, așa cum știm, și asta faceparte din farmecul și ineditul partide-lor de vânătoare...!

Câteva calibre consacrateÎn afara echipamentului de teren,

îmbrăcăminte, încălțăminte, rucsac, șiașa mai departe, alegera armei și, maiales a cartușelor pe care le vom folosi,sunt aspecte care cer timp și măcar un


DE SEZON Vânătoare la căprior

Vremea căpriorilorMAC

Liniște și încă întuneric de jur împrejur. Cu ceva timpînainte de ivirea zorilor, am ajuns la locul ales, iar naturarespira odihna și calmul dinaintea răsăritului. Nici omișcare, nici măcar o adiere de vânt nu tulburau tihnalocurilor.Ne-am așezat cu grijă în iarba umedă, iar nu după multtimp, în stânga, s-a ivit prima geană de lumină. Nu atrecut mult și orizontul s-a înroșit ușor, semn că soareleurma să-și facă apariția. De undeva, din culmea dealuluidin față, al cărui profil se contura ușor în zorii dimineții,un șacal a dat glas, tânguindu-și chemarea în aerul curatal dimineții de mijloc de Florar. Era din nou vremeacăpriorilor...

MAI 2016 | 11

pic de cercetare/documentare, dacăpot să le numesc așa. Asta pentru a fisiguri că avem cunoștință de oferteledisponibile pe piața de specialitate și,în special, că vom alege ceva ce ni sepotrivește și ne va satisface cerințeleși, mai ales, așteptările.

Alegerea calibrului este poate ceamai dificilă și delicată decizie pe caretrebuie să o luăm. De-a lungul timpu-lui și a experiențelor acumulate înteren de vânători, câteva calibre audevenit consacrate, să le spunem așa,datorită caracteristicilor și calitățilordovedite și verificate în timp. Aici mărefer la acuratețea și precizia tirului,la traiectoria, viteza de deplasare aglonțului și, foarte important, energia

de lovire a țintei și capacitatea de do-borâre în foc a vânatului.

Astfel, calibrele .243Win.,.270Win. și .308Win. par să fi acumu-lat, de-a lungul timpului, puncte câș-tigătoare pe tabela competițională deprofil. Primele două oferă indiscutabiltoate caltățile necesare pentru vânareacăpriorului. O discuție aparte poate fipurtată referitor la calibrul .30-06, uncartuș puternic, poate prea puternicpentru cazul căpriorului, dar ales, înprincipal, pentru universaliatatea sarecunoscută și verificată, fiind potrivitși pentru vânătoarea la mistreț. Spredeosebire de acesta, .308Win., și el uncartuș puternic, considerat la rândullui universal, diferă de primul prin re-

culul sensibil redus și, de aici, confor-tul sporit al tirului, fiind poate undeva,dacă ni se permite o asemena paralelă,mai apropiat de delicatețea și finețeacăpriorului ca vânat.

Dar să nu absolutizăm și să facemprecizarea că, până la urmă, alegereacalibrului este o chestiune de prefe-rință personală, și că doar în urmaunui antrenament corespunzătorputem lua într-adevăr decizia corectă.Rămâne totuși un considerent de caretrebuie să ținem seamă: indiferent căeste un calibru mai mare sau mai mic,este foarte important să ne simțimconfortabil atunci când tragem cu el șisă-i acordăm toată încrederea. Este, încele din urmă, alegerea noastră!

Cantități necesare: un kilogram depulpă de căprior, două linguri de ulei demăsline, o lingură de făină, o lingură depraf de usturoi și măghiran, două căni desupă de carne, un pahar de vin roșu, șasecartofi tăiați, două cepe tăiate mărunt,doi morcovi, cinci căței de usturoi pisați,piper, două-trei frunze de dafin,pătrunjel proaspăt.

Preparare: asezonați carnea cupraful de usturoi și măghiran, apoi dați-o prin făină. Încingeți uleiul într-ocratiță și puneți carnea la rumenit, dupăcare adăugați supa de carne, ceapa,morcovii, frunzele de dafin și vinul și dațila foc mic, până când carnea sefrăgezește bine. Adăugați cartofii și mailăsați la foc încă 30 de minute, să scadăamestecul și să se pătrundă și cartofii.

Servire: Tocănița se serveștefierbinte, ornată cu pătrunjel proaspăt.Un pahar de vin roșu sec/demisec, pinotnoir/shiraz, va adăuga un plus de savoarebucatelor. Poftă bună!

TOCĂNIȚĂ DIN PULPĂDE CĂPRIOR CU VIN ROȘUȘI MĂGHIRANNANA NINA

GASTRONOMIE VÂN~TOREASC~

Carnea de vânat a fost dintotdeuna apreciată de meseni.Tocănița din pulpă de căprior cu vin roșu și măghiran vine săconfirme, o dată în plus, deliciul preparatelor din vânat, și săofere prilej de admirație din partea invitaților.


A utorul acestui articol a avutocazia să participe, încă din ti-nerețe, la vânători colective

unde venea și dna. Marie-Jeanne Arge-toianu, în zona Craiovei, ori dna. Alaciși dna. Bogdanovici, în Bărăgan, pentrua nu mai vorbi despre cele 4 decenii,cât am vânat împreună cu soția mea,venită din Bulgaria, unde fusese chiarmembra unei grupe de vânătorițe dinSofia. Amintim că, la Campionatul In-terbalcanic de talere din 1934, echipafeminină a României a câștigat primeletrei premii, prin Lisette Butculescu, Ge-orgette Leckmann și Anișoara Stroici(vezi Almanahul VPR 2002, p. 82).Toate trăgeau cu alice în vânatul mic,cu arme de cal. 20 sau 16, ori cu pro-iectile unice în mistreți. Pentru vânăto-rițele cu glonț, problemele tehnice suntînsă mai pretențioase: carabina trebuiesă fie mai ușoară și să corespundă er-gonomic morfologiei feminine, mai de-licate – lungimea de ge te lor șianvergura palmei, lungimea brațelor șia gâtului, forța etc.

Astfel, carabina Merkel modelRX.Helix Lady DS (Fig. 1), oferită în Ca-talogul Frankonia 2015/2016, are patulposterior mai scurt, cu muchia supe-rioară dreaptă, prezentând efectulMonte Carlo, obrăzar înalt, mâner pis-tolet mai vertical și subțire, țeava de 51cm la cal. Mini, 56 cm la cal. Standardși 61 cm la cal. Magnum, greutate circa2,9 kg. Calibre Mini: .222 Rem, .223Rem., Calibre Standard: .243 Win., .270Win., 6,5x55, .308 Win., 7x64, .30-06Spr., 8x57 JS,9,3x62. Calibre Magnum:7mm Rem.Mag., .300 Win.Mag..

Carabina Sauer model 101 Artemisare patul posterior lung de numai 33cm, cu muchia superioară dreaptă șiînaltă, mânerul pistolet subțire (Fig. 2,3), talpa elastică groasă care poate fisubțiată pentru scurtarea patului,țeava lungă de 51 cm pentru o bunăbalansare, lungime totală medie 98cm, greutate medie 2,95 kg. Trăgaciul

direct cedează la 750 g și butonul si-guranței pe gâtul patului (Fig. 4) blo-chează percutorul. Probată de NorbertKlups, care o descrie în D.J.Z.10/2015, cu glonț RWS HIT de 10,7 gcal. .308 Win., a obținut o dispersiefoarte bună, de 28 mm la 100 m. Altecalibre medii: .243 Win., .270 Win.,7x64, .30-06 Spr., 8x57 JS, 9,3x62.

Carabina Haenel Jaeger 10 LadyTimber a apărut în Catalogul Franko-nia 2015/2016, dar și în articolul luiNorbert Klups din D.J.Z. 2/2016, care

o consideră ca potrivită pentru vână-torițe prin silueta sa fină inițială (Fig.5). Calibre: .223 Rem., .243 Win.,6,5x55, .270 Win., 7x64, .308 Win.,.30-06 Spr., 8x57 JS, 9,3x62. Magaziaprimește 3 cartușe, dar siguranța,foarte silențioasă blochează din pă-cate numai trăgaciul (Fig. 6). A fostprobată cu gloanțe fără plumb Geco,Hornady și Lapua Naturalis de cal.308 Win., dând dispersii între 26-34mm, cea mai bună fiind obținută cuLapua Naturalis.

Carabine

Noi carabine de vânătoaredestinate doamnelorMATEI TĂLPEANU

ARME

După ce firma Savage a produs, în 2012, prima carabină din lume destinată doamnelor,Lady Hunter, 3 firme germane au început să producă noi carabine pentru vânătorițe.Firma Merkel a prezentat la târgul IWA 2015 carabina Helix, cu modificări spre acorespunde corpului feminin, pe care le-a extins la seria de arme Lady DS. Tot în anul2015, firma Sauer&Sohn a produs carabina 101 Artemis, iar în anul 2016, firma Haenela lansat carabina Jaeger 10 Lady Timber. De notat că acum doamnele reprezintăaproximativ 15% din vânătorii germani și au chiar propria revistă.

1

2

5

6

3 4

MAI 2016 | 13

D egeaba au semnalat vânătorii,încă de la începutul secoluluitrecut, declinul speciei, au re-

nunțat din timp la vânarea dropioilor șiau încercat sensibilizarea factorilor de-cizionali în materie de conservare a fau-nei sălbatice, fiindcă nu s-a putut găsiniciunde în țara noastră „un crâmpeiferit de câmpie, în care câteva dropii săpoată trăi permanent, în voia lor, sub su-pravegherea noastră”, dupăcum și-ar fidorit dl. dr. Dan Munteanu. Fiindcă,fără asigurarea unui mediu de viață ac-ceptabil, toate celelalte eforturi de pro-tecție și conservare, a speciilor sensibilefață de schimbările de mediu, s-au do-vedit și se dovedesc costisitoare și deza-măgitoare, finalul conturându-se logicși implacabil pentru acestea.

Istoria tragică a dropiei în România,asemenea istoriei altor specii care și-aupierdut fostul areal, al stepei sălbatice,în țara noastră (tarpanul, colunul, sai-gaua, marmota de stepă), este de na-tură a ne atrage atenția asupra pierderiitreptate a biodiversității, ca urmare adeteriorării habitatelor și dispariției spe-ciilor mai puțin adaptabile la schimbărirelativ bruște de mediu.

În astfel de situații, de necontestat înzilele noastre, culpabilizarea vânători-lor, primii care observă, sesizează și iaumăsuri de protecție și conservare a spe-ciilor amenințate, nu este deloc corectă.Or fi având, un număr nesemnificativdintre aceștia, o mică parte de contribu-ție la grăbirea fenomenului, dar nu eiconstituie, în nici un caz, una din cau-zele dispariției speciilor. Cum ar putea

fi ei considerați mai vinovați decât agri-cultori, cei care au desțelenit stepa, auarat-o și au cultivat-o, pentru a-și asi-gura cele necesare traiului de zi cu zi,apoi au practicat o agricultură din ce înce mai modernă, pentru a face față con-curenței acerbe cu produse agricole depe piața externă?

De ce ar fi ei, care fac totuși cevapractic și pe cheltuială proprie pentruajutarea speciilor sălbatice (pază, hră-nire complementară, selecție, restricțiiautoimpuse în vânătoare etc.), mai vi-novați decât entitățile beneficiare defonduri financiare de la stat și din UE,risipite fără eficiență, pentru protecția șiconservarea speciilor amenințate și vul-nerabile?

Reîntorcându-ne la conținutul lucră-rii, putem remarca o primă parte de sin-teză a bio-eco-etologiei speciei, și o adoua, de involuție istorico-teritorială aacesteia, cu date inedite chiar și pentruspecialiștii inițiați în problematică. Dateculese printr-o muncă de o meticulozi-tate aparte și o documentare extrem delaborioasă, din arhive, din literatura despecialitate accesibilă și de pe teren.

Pentru conținutul deosebit de valo-ros al lucrării, scrisă într-o manieră pre-tențioasă, dar accesibilă, o recomandămtuturor vânătorilor, care trebuie să-iierte totuși, autorului, greșeala de a-iculpabiliza pe nedrept, pentru dispari-ția, o dată cu stepa sălbatică, a dropieidin România. * Dr. Sorin Geacu - Tel. 0726-503.305

Dropia în RomâniaN. ȘELARU

IN MEMORIAM...General (r.) CONSTANTIN LUCA

Miercuri, 23 martie 2016, ne-a pără-sit domnul general (r.) ConstantinLuca.

S-a născut la Întorsura Buzăului,județul Covasna, pe data de 23 sep-tembrie 1948. A urmat cariera mili-tară, ajungând pe cele mai înalteculmi profesionale, până la gradul degeneral de brigadă. O perioadă lungăde timp a fost comandant al Poliției

Făgăraș, având activitatea cea mai îndelungată, în aceastăfuncție, din istoria acestei instituții.

A fost membru al A.V.P.S. Făgăraș, grupa de vânătoareCincu, încă din anul 1984. De asemenea, a fost, pentru o pe-rioadă îndelungată, începând cu anul 2001, vicepreședinte alA.V.P.S. Făgăraș. În exercitarea acestei demnități, a reprezen-tat tagma vânătorească a Țării Făgărașului cu mult entuziasm.

A fost dedicat trup și suflet pentru îndeplinirea dezideratelorasociației, fiind un adevărat stindard prin echilibrul și eleganțasa, un exemplu de urmat pentru toți vânătorii asociației, prinspiritul etic pe care l-a insuflat și perpetuat.

Domnul Constantin Luca a fost un personaj pitoresc, unuldintre acei „vânători ocrotitori”, fidel urmaș al conceptuluide vânător „dezvăluit” de Ionel Pop, pentru care vânătoareaeste o activitate înscrisă în condiția umană primordială. Afost, fără îndoială, unul dintre aceia care au înțeles că, întrevânat și vânător, există o legătură tainică, uitată și nebănuităde cultura și mentalitatea modernă, înțelegând că, pentruvânător, nu este importantă finalitatea, ci faptul de a se aflaîntr-o lume pură, care-i trezește nostalgia ori de câte ori nuse afla în mijlocul ei.

Ne va lipsi prezența sa la partidele de vânătoare, eleganțacare se resimțea la nivelul întregului colectiv atunci cândDomnia sa se afla în mijlocul nostru, făcându-ne să ne sim-țim cu adevărat practicanți ai unei nobile pasiuni.

Drum bun pe veșnicele plaiuri ale vânătorii, Domnule Co-mandant! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

CARTE

Domnul dr. biolog Sorin Geacu* ne readuce în atenție,prin această carte la fel de riguros documentată ca șiprecedentele sale lucrări, problematica DROPIEI înRomânia. Problematica unei specii îmbătrânite biologic,condamnată la pieire din cauza inadaptabilității ei lacondițiile agriculturii moderne, agresive față de mediulînconjurător.

E xpozița, găzduită la Timi-șoara, în incinta Muzeului Na-țional al Banatului, secția de

Științele Naturii din cadrul BastionuluiTheresia, oferă vizitatorilor posibilita-tea de a admira exponatele pe tot par-cursul lunii mai. Torfeele expuse suntreprezentative pentru vânătorime șicuprind, de la trofee de căprior, cerbcarpatin, capră neagră, colți de mis-treț, cranii de pisică sălbatică, până lablănuri și vânat naturalizat.

La inaugurarea expoziției au par-ticipat personalități marcante dinlumea vânătorii, reprezentanți ai con-siliului județean și ai asociațiilor devânătoare înfrățite din Ungaria și Ser-bia, reprezentanți ai presei și ai iubi-torilor de frumos și natură. Astfel,printre invitați s-au numărat domnuldr. ing. Neculai Șelaru, președinteexecutiv al AGVPS, domnul TituBojin, președinte al Consiliului Jude-țean Timiș, domnul Adam Crăciu-nescu, director al RNP Romsilva,domnul Cornel Lera, director alAJVPS Timiș, doamna Olga Bozog, vi-cepreședinta Camerei de Vânătoaredin Csongrad și domnul Geza Do-roghi, președintele Clubului de Vână-toare Szeged.

Domnul Traian Oprea, președinteleAJVPS Timiș, este unul dintre organiza-torii principali ai acestei manifestări ci-negetice. Deschiderea evenimentului afost marcată de cântarea unui grup desuflători în corn din Ungaria. Evaluareatrofeelor a avut loc în data de 4 mai,fiind realizată de o comisie C.I.C., com-pusă din arbitrii internaționali: Alexan-der Ceranic (președintele comisiei),Sima Miok, Milenko Zeremski (preșe-dintele Uniunii Vânătorilor din Serbia)și Dorin Calciu (din partea AGVPS).

Expoziția oferă vizitatorilor ocaziade a admira, pe lângă trofee, diversepublicații vechi despre vânătoare, pic-turi aparținând pictorului maghiarJanos Mraz, precum și obiecte vechi cuspecific cinegetic (cornuri, scule de fa-bricat cartușe, binocluri). Din custodiaMuzeului Național al Banatului au fostalese, spre a fi expuse, o serie de colec-ții de arme de vânătoare din secoleleXVII – XVIII. Un colț aparte îl constituieobiectele prezentate de maestrul sculp -tor Alexandru Blaj din Arad, adevăratelucrări de artă: imagini cinegetice im-ortalizate cu măiestrie în miezul osuluide corn sau în fibra lemnului pădurii.Panopliile, sculpturile în os, decorațiu-nile de vânătoare, cuțitele și micile ac-

cesorii, captează privirea și dau frâuliber imaginației.

Un alt loc al expoziției găzduieștepanoplia cu trofee de căprior, recoltateîn decursul timpului din terenul grupeide vânătoare Rudna din județul Timiș.Panoplia, una dintre cele mai omogeneși reprezentative, a inclus un număr deaproximativ 30 de trofee de căprior,unele dintre ele de selecție, altele demedalie. Toate, la un loc, transmit unsingur mesaj: pe un teren administratcu dragoste și respect față de vânat, sepoate menține efectivul, nu doar ca șicalitate ci și ca număr. Un trofeu de se-lecție poate ajunge să acumuleze sufi-ciente puncte pentru a fi premiat sau,oricum, oferă valoarea unicității.

Nu numai cei din zona Timișoareipot vizita expoziția până la finele luniimai, urmând exemplul multor altor vi-zitatori, printre care s-au numărat șielevii a patru școli din oraș. Este o oca-zie de a pătrunde în lumea vânătorii,de a învăța lucruri noi și de a admiracolecții vechi sau inedite din lumea ci-negetică. Astfel de manifestări ar trebuisă fie organizate cât mai des și în toatecolțurile țării. Sunt convinsă că fiecareareal din spațiul românesc are o po-veste de spus!


EvenimentDIN TEREN

Expovenatoria 2016Text și fotografie MARIA SĂVULESCU

La începutul lunii mai și-a deschis porțile a cincea ediție a expoziției de trofee„EXPOVENATORIA”, organizată la inițiativa Clubului de Vânătoare Timișoara, cusprijinul și contribuția Consiliului Județean Timiș și al AJVPS Timiș. După o pauză detrei ani, organizatorii au deschis porțile vizitatorilor, invitaților și participanților,dezvăluind, cu profesionalism și pasiune, povești din lumea vânătorii, mărturii alefrumuseții și potențialului efectivelor de vânat din țara noastră, în special din zonaBanatului, prin cele peste 300 de trofee expuse.

MAI 2016 | 15

F uncțiile ocupate de-a lungultimpului, în conducerile Minis-terului Silviculturii (ministru

adjunct și locțiitor de ministru), aleAGV din România (secretar general) șiale Trustului de Construcții Forestiere(director general), din chiar momenteletrecerii pădurilor și vânatului în respon-sabilitatea proaspătului Minister al Sil-viculturii (1948), precum și pregătireasa temeinică, de jurist și apoi de absol-vent cu titlu de merit al Facultății de Sil-vicultură din Brașov, i-au oferit șansa dea participa, a înțelege și a se remarca înactivitățile de reorganizare și legiferarea domeniului forestier din România.

Deosebit de activ și longeviv în func-ții și în viață, autorul ne oferă o carte-document, care se cere a fi lecturată, cuprecădere, de cei ce au condus, în ulti-mii 25 de ani, și conduc, în prezent,destinele pădurii românești și ale fauneicinegetice ce habitează, în principal, înaceasta. Deși de mai mică anvergurădecât precedenta lucrare „Pădurile Ro-

mâniei. Trecut, prezent și viitor – Po-litici și Strategii”, putem descoperi, șiîn volumul de față, o multitudine de in-formații utile înțelegerii istoriei și evo-luției pădurii și faunei cinegetice dinRomânia ultimilor 68 de ani. Putem în-

țelege, cu certitudine, și entuziasmul sil-vicultorilor pregătiți și promovați înfuncții după 1948, care au avut înțelep-ciunea să se folosească de cunoștințeleși experiența predecesorilor lor pentrusalvarea și întregirea fondului forestiernațional, dar și blazarea unora dintresilvicultorii contemporani, implicați po-litic și cadorisiți cu diplome de licență,masterate și doctorate gratuite, care aureușit performanța degradării, de noto-rietate, a pădurilor țării, în doar 25 deani de tranziție spre economia de piață.

Datorită multitudinii de date ine-dite și de nume reale ale specialiștiloramintiți, această lucrare-document de-vine deosebit de interesantă și acoperăo lacună a istoriei mai recente și a evo-luției sectorului de activitate forestierîn ultima jumătate a secolului trecut șiînceputul de secol XXI.

Din acest motiv și al concluziilor trasede autor, care pot constitui o bază valo-roasă pentru politicile și strategiile de vii-tor ale silviculturii românești, oreco mandăm cu căldură tuturor specialiș-tilor și persoanelor cu preocupări de pro-tecție și conservare a pădurilor și a fauneicinegetice din pădurile României.

CARTE

100 de ani de politici pentrugospodărirea pădurilorN. ȘELARU

Avem plăcuta ocazie de a vă prezenta o nouă carte a d-luidr. ing. Aurel Ungur, publicată la împlinirea venerabileivârste de 95 de ani.

Organizatorii competiției au fost CNCA -România și AJVPS Bihor, iar concursul, care adurat două zile, a reunit la start un număr de19 câini de rasă pură. La proba de lucru DERBY,desfășurată în prima zi, și-au etalat aptitudi-nile de vânătoare 10 câini, iar în ziua a doua, unnumăr de 9 patrupezi minunați, bine instruiți.

Juriul, competent și exigent, a fostcompus din arbitrii internaționali, astfel:

Mariana Murărescu, Dan Murărescu, Adi-grat Andrea - Italia, Borivoje Kostic - Serbia,Zivorad Djordjevic – Serbia, Rodevoje Milu-kovic – Serbia.

Din cei 19 câini, 13 au fost admiși, înde-plinind probele de lucru cu note maxime,iar 6 câini, mai tineri, dar valoroși, au fostamânați pentru competițiile viitoare.

Pasionații posesori și crescători, care

au fost și sufletul competiției, membriivânători ai asociației noastre, ing. CosminȚenghea, secretarul C. V. Oradea, FlorinSabău, Cristian Paler, Gheorghe Costa,Tudor Dumbrăvan, Ionuț Erdeli, CiprianTodea, Cosmin Irimie, Sabin Beleneș, Ra-fael Bodea, Alin Olar și Sorin Rus, nu aupregetat să sacrifice timp, bani și pasiuneîn creșterea și instruirea tovarășilor de vâ-nătoare.

Organizatorii au asigurat cazarea par-ticipanților la cabana de vânătoare de laFelcheriu, proprietatea C.V.O., dar și mesede prânz și micul dejun, pregătit de grupulde paznici bucătari, aflați sub comanda ve-teranului Mihai Monea. Sponsorul, firmaPRINS-IONUȚ ONIGA, a acordat diplome,plachete gravate pe sticlă și pachete cuhrană. Fac mențiunea că am avut plăcereasă particip la multe partide de vânătoare laiepuri și fazani, în care, câțiva din bracii pre-zenți la această competiție s-au remarcatîn pontarea și aportarea vânatului.–Titus Pintea

UN REUȘIT CONCURS CHINOLOGICÎn zilele de 23-24 aprilie a.c., a avut loc, pe fondul de vânătoare Ineu,din administrarea asociației bihorene, concursul anual, devenittradițional, al câinilor de vânătoare din rasa brac german cu păr scurt.


G rațios și vioi, sălbatic și vi-clean, căpriorul nu lasă pe ni-meni indiferent. Pasiune

pentru vânători, uneori nejustificatăenervare pentru agricultori, cu brăhni-tul marcat de intonații scurte și răgu-șite, care redă agresivitatea în perioadade rut sau alerta în orice moment al se-zonului, năluca roșcată-aprins esteprezentă în mediile cele mai variate. Peuscat, în apă, în văzduh, speciile luptăpentru supraviețuire. Duritatea vieții înnatură este aprigă. Dar vânătorii tre-buie să nu uite că, fiecare vânat redusla tăcere trebuie să fie o altă durere,care se alătură celor din interiorul su-fletului său.

Geniul naturiiDupă năpârlirea de primăvară,

când părul călduros de iarnă, care batespre cenușiu, devine de prisos, fiind în-locuit cu cel scurt, de vară, frumos co-lorat, roșcat aprins, căpriorul profită demlaștini, tufărișuri, câmpii, dealuri șichiar de zone mult mai înalte, mai alescând alternează pădurea și culturile, iarparcelele sunt separate între ele de gar-duri vii și împăduriri spontane diversi-ficate. Este o ființă delicată, selectivă înceea ce privește alegerea hranei vege-tale, preferând acele plante cu un pu-ternic conținut energetic. Deci, puțindar bun!

Prin luna mai, indivizii în vârstă și-au curățat deja coarnele de învelitoareade velur, prin frecare de copacii tineri,al căror tanin, combinat cu acțiunea ae-rului și a apei, conferă acum culoareadefinitivă, cafenie, a osului. În schimb,cei tineri își mai păstreză haina de velura coarnelor până prin iulie - august, încazul celei de-a doua perechi decoarne. Toate aceste metamorfoze suntindicii clare pentru vânătorul cu adevă-rat documentat.

Specific țapului este faptul că elpune stăpânire pe un teritoriu, pe careîl apără de alți masculi cu foarte multătenacitate, mai ales în perioada rutului.El are grijă de „haremul” lui, adicănumai de femelele care au preferat te-ritoriul lui. Ocazional își mai încearcănorocul și pe la vreo căprioară din ve-cinătate, asumându-și riscuri deloc deneglijat.

Geniul naturii este caracteristicaprincipală a reproducerii la căprior,deoarece durata gestației este cu-prinsă între 280 și 300 de zile, înce-

Dincolo de potecăCONSTANTIN RĂDAN

DE SEZON

După un sezon de vânătoare și o perioadă destul de scurtă,necesară pentru liniștea și înmulțirea multor specii alefaunei de cinegetice și nu numai, pentru vânător reîncepmult așteptatele emoții cinegetice.E Florar! Timizi, gustăm din mireasma începutului verii, iarde la începuturile lunii mai, până mult, încolo, mitul eterneideschideri a sezonului de vânătoare la căprior devine oexprimare, în spațiu și timp, pentru acei împătimiți, cărorazâmbetul Dianei le aduce adevăratul noroc.

Foto

: CO

NS

TAN

TIN

RĂ

DA

N

MAI 2016 | 17

pând cu luna iulie și până pe la mijlo-cul lunii mai din anul următor.Aceasta permite femelelor să-și nascăpuii numai în perioada favorabilă, deînceput de primăvară, anotimp bineales, pentru alăptare în condiții deabundență a hranei.

Revenind la grațiosul cervid, acestaare un mod de viață oarecum indivi-dual, solitar și sedentar, dar numai înperioada de vară – început de toamnă.Țapul dominant are și unele obligații„de familie”, ocupându-se în fiecareprimăvară de îndepărtarea tânăruluimascul născut în anul trecut. În acelașimod procedează și mama puilor, alun-gând tânăra femelă. Nemiloasă hotă-râre!

Expansiunea populației de căpriorise face în mod centrifug, în funcție decondițiile de mediu și de abundențahranei, astfel că juvenilii izgoniți nu seîndepărtează prea mult de habitatulpărinților, când condițiile de viață suntfavorabile.

Făcând o trimitere la cota de re-coltă, în ce privește căpriorul, aceastatrebuie să fie bazată pe o estimare aefectivelor, comparată cu justa apre-ciere a densității dorite. De aceea vână-torii-gestionari au tot interesul să ținăcont de sex și de vârstă, fiindcă vână-toarea se practică selectiv, pentru cănumai astfel se păstrează echilibrul pi-ramidei vârstelor și se obține o prele-vare cantitativă echilibrată.

Otrava răuvoitorilorFăcând apel la rațiune, să nu uităm

că în perioada de vânătoare autorizatăla femelele adulte, fie ele însoțite de unulsau doi pui de peste șase luni, acesteapot fi deja gestante. Împușcând o astfelde femelă, vor dispărea, de fapt, cincianimale: căprioara, cei doi pui pe care îiva naște în câteva luni și, foarte probabil,cei doi pui ai săi, rămași fără protecțiaexperienței mamei. Deci se cuvine obună reflecție, atât din partea vânătoru-lui, cât și a paznicului de vânătoare,atunci când se apasă pe trăgaci.

Substanțele chimice, aplicate defermieri pe ogoare pentru distrugereaunor plante dăunătoare culturilor, con-stituie, în mare măsură, otrăvuri pentrucăprior, iepure-de-câmp și alte specii devânat. Jocul nevinovat al acestor viețui-toare prin marea verde a ogoarelorpoate fi întrerupt datorită consumuluide plante tratate chimic, iar uneori, du-minica, pe masa noastră, poate săajungă un preparat din carne de vânat,afectată de concentrații exagerate desubstanțe chimice aplicate de fermieri.

În această perioadă de mai, mama-căprioară își alăptează progenitura,

însă puiul poate fi îmbolnăvit cu sub-stanțele chimice ingerate de femelă diniarba consumată. Iată cum și omul, înînțelesul de fermier sau vânător, poatesau se poate otrăvi singur! Las loc în-trebării „și cei de făcut?…”

Orice sfârșit este un începutSoarele și-a atins deja zenitul. Vâ-

nătorul autorizat stă la pândă. Vededincolo de potecă. În observator oreletrec pe nesimțite, iar aerul dinspre pă-duricea de salcâmi, sub adierea unuivânticel, aduce mireasma izmei descrescute, care numai dacă-i strivită deo anumită călcătură scoate geamăt deesență și dă știre vânătorului că, acolo,prin apropriere, ce poate profita de im-prudența țapului.

Paznicul de vânătoare l-a urmăritzile întregi, monitorizându-i comporta-mentul. Pe când se luminează, este ieșitdin pădurice, mereu același trufaș cuun corn rupt, ascultă atent împrejuri-mile, adulmecă văzduhul, scurmă pă-mântul cu copita și, fără de grabă, selasă văzut în luminișul din apropiereaobservatorului. Seara, însă, iese maitârziu, la lăsarea întunericului.

Până când peisajul sălbatic se pre-gătește să doarmă și să… viseze, maisunt câteva ceasuri bune de așteptare.

La mică distanță de locul depândă, un falnic stejar, marcant prinprezența-i izolată în marea de albăs-trele de câmp și izmă deasă, faceumbră trecătorului, nefiind ocolit nicide precautul solitar. Larma, ca de ma-hala, a unei coțofene în straie de

doliu, îl face să tresară. Să fie oare unsemn de avertizare? Se spune că,atunci când îmbrățișezi un trunchi,efectele acestuia sunt miraculoase. Pevânător îl încearcă un gând. Ar dori caefectul pozitiv al imaginarei îmbrăți-șări a ștejarului să-l vindece de aceadorință a inevitabilei întâlniri pregă-tite, să-i ușureze durerea momentuluiîn care focul se va abate asupra țapu-lui.

Moartea emblemei unei bătrâne ge-nerații este și doliu și sărbătoare în ace-lași timp.

După lunga pânda, coboară din ob-servator pentru a da respect vânatuluiși a primi cinstirea cuvenită vânătoru-lui. În urma focului de pușcă, fumul seîmprăștie. Vânătorul rămâne căit, fărăde zâmbet, ca la un priveghi. Crenguțareușitei, de la bentița pălăriei, este sem-nul privilegiat, primit din partea zeițeiDiana.

E seară. Păsărelele, de tot felul, con-tinuă cunoscutul concert din natură.Încet, încet, pâlpâirea dintre amurg șinoapte lasă loc întunericului și liniștii.

Dincolo de potecă, orice sfârșit con-stituie un nou început!

MAMIFERE: căprior (mascul), mis-treț, șacal, vulpe.

CE VÂN~M

Foto: FLORIAN ANDRONACHE


D escoperită în 1994, în timpulunui control de rutină, decătre Jean-Marie Chauvet,

“paznicul grotelor decorate din re-giune”, și de alți doi speologi, grotaChauvet a fost înscrisă în patrimoniulmondial UNESCO în anul 2014, deve-nind repede o vedetă a mass-mediei.Aceasta detronează, prin vechime,

grota Lascaux, “Capela Sixtină” a arteiparietale, însă suferă de un mare han-dicap: imposibilitatea de a fi admirată,datorită accesului limitat din motivede conservare. Numărul cercetătorilorcare au acces în peșteră este restrâns,nu mai mult de o sută anual, maxi-mum cinci în același timp, echipați,bineînțeles, cu combinezoane și încăl-

țăminte specială, cu o durată a vizitei,limitată și ea, de două ore. Aceste pre-cauții au fost impuse pentru a se evitacontaminarea sitului cu elemente no-cive din exterior, care ar conduce ladeteriorarea picturilor, prin modificăriale microclimatului. În scopul lărgiriigurii de acces a grotei, având în ve-dere că intrarea naturală a fost astu-pată acum mai bine de 21.500 de ani,a fost nevoie de climatologi, care austudiat peștera timp de un an, pentrua se asigura că această operație nu vaschimba atmosfera și nu va pune înpericol capodoperele din interior.

Pentru a fi admirată și altfel, nudoar din fotografii, în anul 2007 senaște ideea de a realiza o copie iden-tică, care va deveni cea mai importantăreplică a unei peșteri pictate vreodatădin lume și care a fost inaugurată în2015 de președintele Franței.

O scenografie de 700 mp prezintăpeștera așa cum era acum 36.000 deani: jocuri de lumină, sunetul picătu-rilor de apă care întrerup liniștea, sta-lactite și stalagmite strălucitoare,perdele de calcar, oase de urs recon-stituite întocmai. Desenele, gravurileși picturile recopiate din grota origi-nală sunt aproape de perfecțiune,prospețimea culorilor făcându-l pe vi-

Itinerare europeneMAPAMOND

Peștera Chauvet –atelierul primilor pictoriText și fotografie BIANCA IORIATTI

Lei, cai sălbatici, rinoceri, cerbi uriași, bizoni, mamuți, urși- reconstituirea atelierului primilor artiști, care datează depeste 36.000 de ani, poate fi, de acum, admirată, în cadrulunei replici aproape perfecte a peșterii Chauvet, situatălângă Pont d’Ardeche, în sudul Franței.

MAI 2016 | 19

zitator să uite de loc și să plonjeze înnoaptea timpului.

Peisajele pictate din fundal oferă obogăție de informații. Stepele ier-boase, cu arbori pe alocuri, din spe-ciile mesteacăn și pin silvestru, neindică o climă mai rece decât cea dinzilele noastre, în medie inferioară cu4,5oC. În plan secund pot fi admirateșase dintre animalele cele mai repre-zentative din peștera originală, recon-stituite în mărime naturală: un cerburiaș, cu o anvergură a coarnelor de 3metri, un urs al cavernelor care depă-șește trei metri când stă pe picioareledin spate, un rinocer lânos, mult maimare decât actualul rinocer african, cuun corn de aproape un metru, putândcântări 3 tone, un bizon, un mamutcare atinge 5 metri la greabăn, un leual cavernelor, specie al cărei masculeste lipsit de coamă, mai mare și mairobust decât leul african. În fața aces-tor uriași, oamenii, pictorii grotei,Homo sapiens sapiens, asemănătorinouă, puțini ca număr, semi-nomazi,vânători și culegători, trebuie să fisimțit teamă și admirație. Câtevascene evocă viața cotidiană a acestora:vânau în grupuri mici, apropiindu-seîncet de pradă, echipați cu sulițe, alecăror vârfuri erau confecționate dincoarne de cervide sau din fildeș demamut. Un astfel de vârf din fildeș,care a fost descoperit în grotă, mă-soară 30 de centimetri. Femeile și co-piii se dedicau culesului de fructe depădure și a tuberculilor comestibili,destul de săraci în proteine față deaportul alimentar oferit de carnea devânat. Este foarte posibil ca hrana debază să fi fost carnea de ren, animaldestul de puțin reprezentat pe perețiipeșterii. Contrar a ceea ce am crede,oamenii din acele timpuri nu trăiau înpeșteri, ci la intrarea acestora, con-struind în prelungirea lor corturi dinpiele de animale.

Analizele cărbunelui folosit pentrupicturi și a oaselor găsite dau un ver-dict aproape absolut asupra situării întimp a acestor super-creații: 36.000ani. Avem de-a face cu cele mai vechipicturi din spațiul european și, poate,din lume. Ca termen de comparație,picturile din grota Lascaux au o ve-chime de circa 18.000 de ani, iar celedin Altamira - Spania au între 15.000și 13.500 ani. Cât despre măiestriadesenului din grota Chauvet, reprezen-tațiile de pe pereți sunt de excepțieprin tehnica utilizată: de la alegereapigmentului, căutarea perspectivei, sa-vanta folosire a reliefului pentru a re-prezenta dinamismul, mergând pânăla gravură. Inventarul animalier este

impresionant: 430 de animale din 14specii diferite: o bufniță, o panteră azăpezilor (imagine unică în arta parie-tală), rinoceri lânoși (66 față de cele20 de portrete descoperite în toată Eu-ropa), reni (12), cerbi (2), megaceros(7), lei (71) în scene ce îi reprezintăalergând către o leoaică sau vânând,cai (40), bizoni (31), boi moscați (2),mamuți (66) și urși (15). Deși ursuleste puțin reprezentat, el rămâne to-tuși regele grotei, prin numeroaselesemne pe care le-a lăsat: oase, cranii,schelete, zgârieturi, bucăți de blană,dovezi care atestă prezența unuinumăr de circa 150 de exemplare.

Spre deosebire de grota Lascaux,

fauna cea mai redutabilă și cea maipuțin vânată (urși, feline, rinoceri,mamuți), rară în arta paleolitică,atinge aici un procent de 63% din ani-malele identificate.

Bazându-se pe ilustrații, etnologiivorbesc despre o formă de șamanism,care are la bază legătura strânsă din-tre lumea umană, cea animală și for-țele naturii. Dacă analizăm distribuțiaimaginilor din grotă, aducând în primplan o reprezentare cu cap de bizon șiun braț terminat printr-o mânăumană, dacă studiem sala craniilor șirolul ursului și al hibernării, „interme-diar între lumea subterană și cea ae-riană, viață și moarte… mesager întreforțele supranaturale și lumea sensi-bilă, am putea să vedem în grota Chau-vet un fel de sanctuar, un loc decomunicare cu lumea de dincolo”,spune Jean Clottes, directorul cerce-tărilor științifice ale grotei. „Când amvăzut prima dată peștera, am simțitcea mai frumoasă emoție din viațamea”, mărturisea cercetătorul într-uninterviu, referindu-se la acest sit carea bulversat scara timpului, dând gro-tei Lascaux și celor 18.000 de ani aisăi o tinerețe de nebănuit.

intermediar întrelumea subterană și

cea aeriană, viață șimoarte… mesager întreforțele supranaturale șilumea sensibilă, am puteasă vedem în grota Chauvetun fel de sanctuar, un loc decomunicare cu lumea dedincolo.”

S arcina acestor câini era semna-larea și gonirea vânatului, cumult curaj și perseverență,

până în apropierea vânătorului. Ca-racteristic rasei este faptul că, în tim-pul goanei, câinele scoate un lătratînalt și un sunet mai jos dacă încol-țește și oprește vânatul.

În timp s-au diferențiat două tipuride vânătoare cu copoi: la munte, denu-mită „sub pușcă”, cu trei-cinci câini, înzone întinse de pădure, unde, fărăcâini, găsirea vânatului este aproapeimposibilă (cum este cazul în MunțiiCarpați și în zona muntoasă din Ar-deal) și la șes, călare sau pe jos, în zonemai ușor accesibile.

Regresia acestor practici de vână-toare se datorează „progresului” agro -silvic, prin asanarea mlaștinilor și de-frișarea pădurilor, în paralel cu restruc-turarea vânătorii și creșterea efectivelorde vânat. Nu mai era nevoie de folosi-rea copoiului, deoarece vânătorul,plimbându-se, putea să găsească maiușor vânatul. De aceea, în mod treptat,importanța și susținerea creșterii raseis-au pierdut.

În partea a doua a secolului al XIX-lea, conform obiceiului nemțesc, avenit moda câinilor disciplinați milită-rește. Pentru că Transilvania s-a dez-voltat mai lent din punct de vedereagricol, flora și fauna din Ardeal nu aufost afectate în aceeași măsură ca zonade șes extracarpatică, iar nobilimea șivânătorii ardeleni au menținut și aucontinuat să folosească această rasă decâine. Dar nu numai ei, ci și vânătoriidin Carpații și Subcarpații Moldovei șiMunteniei. Astfel, existența copoiuluiardelenesc a fost asigurată mai multăvreme.

La începutul secolului al XX-lea, fo-losirea copoiului ardelenesc s-a res-trâns și mai mult, așa încât, pentrusalvarea rasei, trebuiau luate măsuriurgente, printre care reînceperea creș-terii și înregistrării genealogice.

Copoiul ardelenesc este un câine devânătoare cu o conformație elegantă,mișcare armonioasă, elastic și cu con-stituție rezistentă. Are un miros excep-țional, la fel ca și memoria mirosului.Este echilibrat și calm, blând față destrăini, nepretențios, iar dacă simte căstăpânul este în pericol, îl apără cucuraj. Nu atacă și este bun semnaliza-tor. Sistemul nervos este echilibrat, ca-pacitatea de muncă extraordinar de


Câinele de vânătoare

Copoiul ardelenescText și fotografie WALTER DROLL

CHINOLOGIE

Copoiul este un câine de vânătoare care se trage dintr-orasă cu mare vechime în timp. A fost crescută, de secole,pentru a căuta urmele vânatului, fără îndrumare umană,fiind obișnuit să vâneze individual. În privința originirasei, există mai multe ipoteze. Unele dintre acesteaconsideră că rasa are o vechime de câteva mii de ani,cum ar fi copoiul celtic, în Panonia și Dacia (sec. III î. Ch.)și copoiul tătar (sec. V î. Ch.). Aceste rase s-au încrucișatcu ocazia migrației popoarelor, rezultând două tipuri decopoi, celtic și unguresc, dintre care au fost selecționatecele două varietăți actuale: copoiul de Panonia (Ungaria,Slovacia) și copoiul ardelenesc (România, Ungaria).

MAI 2016 | 21

mare, chiar și în cele mai grele condițiide teren, e capabil de urmărirea conti-nuă a vânatului mai multe ore în șir, încele mai grele condiții de teren. Pe câtde blând este „în afara serviciului”, peatât de isteț, insistent, curajos și gatade luptă se dovedește față de vânatulgonit, mai ales față de cel prădător. Pa-siunea pentru vânătoare este nelimi-tată și, fiind născut pentru vânătoareaindividuală, mulți îl consideră încăpă-țânat, cu consecința de a trebui să fieținut în frâu.

Rasă sociabilă, suportă bine compa-nia, indiferent dacă este vorba de oa-meni sau de alți câini. Aceasta sedatorează, pe de o parte, „experiențeistrămoșilor” lor, iar pe de alta, selecțieiconștiente. În trecut, copoii ardeleneștiau fost ținuți în haită și li s-au dat dru-mul în grupuri de vânătoare. Astfel, aulucrat mai mulți câini împreună, com-pensându-se unul pe altul. Dar este ca-pabil și de muncă individuală, gonindsingur vânatul.

Din punct de vedere al orientării înteren, copoiul ardelenesc se situează laloc de frunte, fiind asemănător cu po-rumbelul voiajor, adică găsește întot-deauna domiciliul. Putem afla dindescrierile de pe vremuri că, în timpulunei vânători lungi, copoiul rătăcit, îna -inte de a porni în căutarea urmelor salespre punctul de pornire a vânătorii,apare pe un platou înalt și, cu urletelungi, atrage atenția stăpânului. Se în-toarce la locul de pornire (tabăra), deunde a început vânătoarea, chiar șidupă mai multe ore sau chiar zile. Le-gile actuale de vânătoare nu oferă po-sibilitatea de a vâna cu copoiul în sensclasic. Din această cauză, copoiul arde-lenesc este folosit, îndeosebi, la vână-toarea de mistreți.

Este binevoitor, curajos și perseve-rent. Învață ușor, nu este pretențios șisuportă bine condițiile climaterice ex-treme. Excelent hărțuitor, limier șiaportor, are mirosul extraordinar debun. Caută perseverent și pe urmărece. Ajungând pe urme proaspete,latră caracteristic. În timpul goanei,emite lătrături puternice, care răsunăla distanță mare. La unele vânători par-curge și 80-100km, dar întotdeauna seîntoarce la locul de pornire. În cursulvânătorii specifice, se folosesc grupuride trei-cinci câini.

Temperamentul de bază este unulliniștit, echilibrat, binevoitor, totodatăhotărât și curajos, fiind foarte fidel fațăde stăpânul lui.

La ora actuală, copoiul ardelenescexistă în două varietăți: copoiul arde-lenesc înalt, care învinge cu ușurințădificultățile de teren din zona de pă-

dure, și copoiul ardelenesc scund, folo-sit la vânatul mic. Cele două varietățise deosebesc între ele prin mărimea șiculoarea robei. Culoarea de bază a va-rietății cu picioare lungi este neagră, iarla cea cu picioare scurte este roșie. Am-bele varietăți au fost crescute îm-preună. Copoiul înalt a fost folosit lavânătoare de pădure, în primul rând lavânatul mare. În trecut era folosit peteren acoperit și la vânat mic - vulpi, ie-puri – și pe teren stâncos, la vânătoareade capre neagre.

Poate fi ținut, la fel de bine, în lo-cuință sau în țarc. Nu este dezordo-nat, dar pentru a-l ține în locuințătrebuie să-i fie asigurată posibilitateade mișcare. Dacă este ținut în țarc,trebuie să-i fie asigurat un loc cores-punzător și trebuie să controlămfoarte atent rezistența gardului. Pă-zește casa excelent, deși vânătoareaeste adevăratul lui spațiu vital. Doarpentru acest scop a fost crescut. Emare pofticios, mănâncă mult (maiales după goană) și „cerșește” cu plă-cere, motiv pentru care trebuie supra-vegheat ca să nu se îngrașe.

În momentul cumpărării cățeilor,este bine să avem în vedere ca puiul

ales să fie jucăuș și atent, nicidecumfricos. Roba trebuie să fie scurtă, deculoare închisă, capul nu prea alungitși dantura uniformă. Coada nu tre-buie să fie prea lungă și curbată. Lacopoiul ardelenesc apare frecvent„unghia de lup” (dublă), pe care cres-cătorii o îndepărtează.

Defectele care îl pot exclude de lareproducere sunt: craniu și bot prealungi și înguste, cu stop șters și trufaascuțită și teșită, sau craniu lat, roto-fei, cu linia nasului scurtă și cu stopaccentuat; dantura defectă; urechileîn ușor stil terrier sau ogar; roba on-dulată sinuos sau moale; diferite petemaronii sau de culoare albăstruie;orice defect la membre sau la șira spi-nării care-i împiedică mișcarea carac-teristică; comportament prea agresivsau fricos, ceea ce denotă un sistemnervos slab; albinismul ascuns, se-mialbinismul, displazia articulațieicoxo-femurale sau articulației cotului.

După mulți ani alături de aceastăminunată rasă, am considerat că ar ficazul să adopt și pe fratele său maimic, copoiul alpin - AlpenlandischeDachsbracke. Am mai îmbătrânit șinoi. Dorim variante mai scurte.


Î ntr-adevăr, acesta ar fi modelulideal de câine de vânătoare, doritde orice vânător pasionat. Totuși,

trebuie să recunoaștem, realitatea este,de cele mai multe ori, undeva aproapede acest model, perfecțiunea fiind greude atins, dar nu imposibil, iar „minu-nea” nu se întâmplă peste noapte.

Pănă la perfecțiune, sunt o seriede etape sau pași, dacă îi putem numiașa, pași pe care trebuie să îi urmăm,etapele pornind de la alegerea tână-rului cățel, antrenamentul de inițiereși din teren, și așa mai departe, pânăla finalul programului de pregătire șiieșirile mult așteptate la vânătoare.

Primul pas spre desăvârșire îlfacem atunci când ne-am decis clar șivom lua un cățel pentru a-l forma și adeveni noul nostru partener patrupedpentru vânătoare. Este, poate, cel maiimportant pas pe care îl avem defăcut, deoarece de aici pornește totul.Iar aici trebuie să fim în primul rândcorecți și onești cu noi înșine, și să de-cidem pentru ce fel de vânat alegemnoul cățel. Fie că este pentru vânătoa-rea la păsăret, fie că este pentru vânat

mediu și mare, trebuie să fim siguri căprovine dintr-o linie care a fost creatăpentru acest scop și, foarte important,a fost antrenată în acest sens.

De aici, două aspecte cât se poatede simple și clare: pedigree-ul și ca-nisa, sau cuibul, din care provine că-țelul. Pedigree-ul este importantpentru că moștenirea genetică, așadupă cum bine știm, este esențială înpăstrarea caracterelor principale alecâinelui, caracteristici pe care vomconstrui tot „edificiul” ulterior. Cuibuldin care provine cățelul este la fel deimportant, iar aici mă refer la faptuldacă părinții sunt permanent antre-nați și la vânătoarea propriu zisă, încondiții reale de teren la vânătoare, șinu sunt crescuți doar pentru a parti-cipa la concursuri de frumusețe saunumai pentru examene și teste de ap-titudini în condiții de concurs. Să nufim înțeleși greșit, competițiile suntfoarte importante și au rolul lor binestabilit și unanim recunoscut, dar vâ-nătoarea reală este, totuși, altceva.Dacă în cadrul concursurilor, factoriicare distrag atenția câinelui de la

treaba lui sunt mult reduși, altfel staulucrurile pe teren, la vânătoare, undeintervin o mulțime de elemnte ce pot,și chiar distrag atenția câinelui de vâ-nătoare. Să amintim aici, spre exem-plu, doar apariția și disparițiavântului, gălăgia de la vânătorile lagoană, focurile de armă, alți câini pre-zenți și ei la vânătoare și comenzilestăpânilor lor. Toate acestea sunt înmăsură să transforme un câine bineantrenat, dar numai în condiții „arti-ficiale”, dacă le putem numi așa, într-un câine dezorientat, confuz, care numai are practic nimic de-a face cu celpe care îl știam noi. Acesta este sim-plul motiv pentru care, în afara pedi-gree-ului, provenineța dintr-o canisăsau cuib în care câinii/părinții suntpermanent antrenați și scoși activ lavânătoare, este un factor deosebit deimportant atunci când alegem tânărulcățel de vânătoare. Antrenamentulactiv la vânătoare al părinților este,practic, ca un „vaccin” repetat, dacăne este permisă comparația, caretransmite informația și descendențilorși care menține „sistemul” alert și lazi, pregătit permanent pentru ceea ceva urma și, practic, pentru ceea ce, defapt, alegem noul nostru cățel: vână-toarea propriu-zisă!

– va urma –

Alegerea câinelui de vânătoare

Cu toții ne dorim un câine de vânătoare disciplinat,energic, cu reală pasiune pentru vânătoare, un câinecare, odată ajuns în terenul de vânătoare, va executacomenzile primite fără ezitare și care, bineînțeles, nu vaavea nevoie de prea multe corecții și îndreptări.

Performanța în teren (I)Text și fotografie ALECSANDRU CODRIN

CHINOLOGIE

MAI 2016 | 23

F rasinul poate ajunge la înălți-mea de 30-40 de metri, tulpinaeste viguroasă, cu scoarță ce-

nușiu-verzui spre vârf și cenușiu-negri-cioasă spre bază. Frunzele suntimparipenate, iar florile apar în lunaaprilie, înainte de apariția frunzelor.Fructele sunt aripate și poartă denumi-rea de samare.

De-a lungul timpului, frasinul a fostapreciat pentru lemnul său de calitate,iar din scoarță se obțineau substanțefolosite la tăbăcirea pieilor și colorareadiferitelor materiale din gospodărie.

Efectele terapeutice ale frunzelorde frasin erau cunoscute încă de pevremea lui Hipocrate, când erau reco-madate ca remediu pentru reumatismși pentru efectul lor diuretic. Seva defrasin a fost considerată în vechimedrept un antidot eficient pentru muș-căturile de șarpe. În tradiția populară,ceaiul din frunze de frasin era utilizatpentru tratarea bolilor de rinichi, icterși gută, seva rezultată din tulpină erautilizată la vindecarea „bubelor”, ce-nușa de frasin fierbinte vindeca rănilegrave, iar băile cu frunze de frasin aju-tau la vindecarea reumatismului.

Pentru obținerea produselor natu-riste, sunt utilizate, în principal, frun-zele de frasin comun, dar și mugurii,scoarța și semințele. Frunzele de frasinconțin flavonoide, triterpene, acizi fe-nolici simpli, fraxină, manitol, tanin șio serie de principii active care le im-primă acțiune diuretică, diaforetică șilaxativă. De regulă, frunzele se colec-tează în timpul lunilor mai și iunie,după recoltare fiind puse la uscat înstrat subțire și păstrate în spații bineventilate și răcoroase.

La prepararea produselor naturiste,se pot folosi fie numai frunzele de fra-sin, fie acestea în combinație cu alteproduse. S-a observat faptul că produ-sele din frasin, în sine, nu exercită o ac-țiune terapeutică pronunțată, ci maidegrabă posedă capacitatea de a po-tența efectele altor principii active na-turale. De aceea, adesea se recomandăutilizarea produselor din frasin, înamestecuri echilibrate, cu alte plantemedicinale.

Aceste produse pot ajuta în cazuride reumatism, intoxicații, gută, dia-bet, uremie, sau pentru constipație,acnee, dermatoze, furunculoză și, ex-tern, în cazuri de hemoroizi, leucoreesau răni greu vindecabile. Produseledin frasin se pot adminstra sub formăde ceai, decoct și tinctură sau pulbere.

Informațiile prezentate au caracterorientativ și nu trebuie folosite în sco-pul diagnosticării sau tratării proble-

melor de sănătate sau pentru înlocui-rea medicamentelor prescrise de per-soanalul medical autorizat. Înainte dea utiliza plantele medicinale în gene-ral, sub orice formă, este recomandatăvizita la medic iar administrarea pre-paratelor din frasin comun să se facănumai la recomandarea acestuia. Opi-nia medicului specialist este neapăratnecesară și se impune ca o măsură deprevedere și siguranță.

Plante tămăduitoare

Frasinul comunDOCTOR PLANT

Frasinul comun (Fraxinus excelsior L.), cunoscut și sub numele de frasin european, este unarbore care face parte din familia Oleaceae, genul Fraxinus, și este o specie nativă înmajoritatea statelor Europei, din Portugalia până în Rusia și din nordul Turciei, până la lanțulmuntos al Caucazului, în nord ajungând până în Norvegia. În diferite regiuni ale țării noastre,frasinul este cunoscut și sub alte denumiri populare precum frasen, iasig sau frapsin.

FLORA


O ptimiști și dornici de a-și de-monstra priceperea în căuta-rea păsării măiastre, noi,

nimrozii grupei INEU A, ne-am adunatpe malul Crișului Repede, tradiționalulloc al întâlnirilor noastre.

Ca de obicei, bucuria revederii din-tre vânători crează plăcute momente,iar bracii și pointerii parcă s-au salutatîntr-o continuă joacă și fugăreală.

Și, după o regulă împământenită,șeful grupei ne-a reamintit normeleprevăzute de legislația în vigoare, dar

și programul de desfășurare a bătăilorși a traseelor ce urmau a fi cercetate.

Deși era o zi splendidă, pământuldesfundat a fost un impediment, darbuna organizare, cunoașterea terenuluiși a căilor de acces pe zonele înierbate,ne-a ferit de eforturi nedorite.

Din spinet, de sub tufele de porum-bar, unele greu de accesat chiar și pen-tru câini, dar și din buruienile înalte,țesute între rugii de mur dintre fostelebalastiere, au săltat, înveștmântați înminunatul lor penaj, în pârâit des de

aripi, cu coada întinsă în fuioare devânt, cocoșii mult râvniți.

Ca un fapt inedit, dar normal, s-adesfășurat și un control în teren al or-ganelor de poliție de la biroul arme.După terminarea verificării fiecărui vâ-nător, a documentelor și actelor nece-sare, nu au constatat altceva decâtrespectarea legalității de către grupanoastră. Și cum primăvara își trimiteasolii, ici colo, pe pășunea din coastă, s-au ivit firavele căpșoare ale brându-șelor, iar coțofenele au început con-struirea cetăților de spini și lut, cărândharnice vreascuri și glie.

În înălțimi, stoluri de gârlițe vâsleauspre alte meleaguri mai calde, vestindși ele venirea unui nou anotimp.

Ziua a trecut parcă mult prea re-pede, dar cu voie bună, fără eveni-mente nedorite, și fiecare pușcaș aplecat mulțumit de la ultima zi de vâ-nătoare la cocoși.

Gânduri din sezonul trecut

Plăcută vânătoare de fazaniText și fotografie TITUS PINTEA

După îndelungate zile deneguri și ploi, prinbunăvoința și cu zâmbetulDianei, natura ne-a primitîn penultima zi legiferată asezonului de vânătoare lafazani cu un soarestrălucitor ce dominanemărginirea celestă.

DIN TEREN

Tinere coleg vânător,Când vei primi prima ta armă de vâ-

nătoare și dreptul de a o purta, să știică pe unerii tăi va apăsa nu numai greu-tatea puștii, dar și povara responsabi-lității tale față de lege și semenii tăi.

Să știi că îndeletnicirea de vânătoreste legată de nenumărate legi scrise,dar și datini nescrise, și toate acesteatrebie însușite, dar mai ales respectate,sub putere de jurămînt. Să nu-ți treacăprin gând că, doar acum, măcar o dată,nu se va afla. De-ai încălca acele legi,acel jurământ, vei cădea iar în păcat.

Vânătoarea nu-i un joc, nu-i o jucărie,nu-i un program de distracție precum altăpreocupare. Arma este mereu pericu-loasă, și atunci când o porți pe umeri ne-frântă, și atunci când ai pus-o în mașinănedescărcată, doar odată, pentru că eștigrăbit să ajungi în stand. Au fost vânătoricare, inconștienți, s-au urcat în mașini, încăruțe ori sănii, alții au sărit șanțul cuarma nedescărcată, doar atunci, doar odată, dar au plătit prea scump.

Întotdeauna să ai grijă de tine și deortacii tăi, iar lăcomia să nu te îndemnesă apeși pe trăgaci până n-ai văzut ce-idincolo de iepurele ce-a sărit din ară-tură ori porumbiște. Nicio vânătoare,niciun trofeu, oricare ar fi acela, vier cu

colții de aur, ori taurul enorm ce boncă-nește în bătaia puștii tale, nu merităsă-ți expui ortacii ori semenii ce trudescpe câmpii, pe care nu-i vezi în clipa fier-binte a dorinței tale de a dobândi aceltrofeu. Glonțul pornit din foc nesăbuit,ori pumnul de plumbi tras la înălțimeaporumbiștei, nu mai pot fi oprite.

Dar nu numai arma este singurul pe-ricol la vânătoare. Un coleg căzut într-orâpă ce a suferit o fractură, iar strigătul săude ajutor se pierde în negura pădurii, de nuapare după goană, trebuie căutat. Câți amplecat la vânătoare, atâția trebuie să ajun-gem acasă la familii, la copii și soții.

De ești tânăr și buiac, dornic de afir-mare vitejească, nu te aventura în cău-tarea vierului rănit, ascuns în desime,lasă pe cei meșteri pădurari și pușcașiexperimentați în această meserie să-șifacă datoria. Mulți vânători s-au stins,ori au bolit luni în spitale, după lovituracolților vierului ce-au spintecat arterelevieții, iar cel ce vă dă aceste povețe afost martorul întâmplării cu ursul ridi-cat din pat de sânge, ce a sfâșiat, cu ul-tima sa lovitură de labă, spinareavânătorului sighetean.

Când ridici arma și vezi în cătareaacesteia un vânat rar, păzit de lege, i-adegetul de pe trăgaci, pentru că, de-l

omori, ajungi în alt mare păcat și pericol.De-i vedea ceva ce-ți poate periclita

ție ori ortacilor viața, nu pregeta, anunțăpe cel ce răspunde în acea zi de condu-cerea vânătorii, oricine ar fi acela. La vâ-nătoare, cum spunea Maestrul, măririleși funcțiile dispar, toți suntem egali răs-punzători față de lege și semenii noștrii.

De vreun ortac de-al tău, în acea zi,nu a împușcat nici un cocoș de fazan, iartu ai norocul să ai doi, demnitatea ta devînător te obligă să-i oferi pe cel mai fru-mos, neciuruit, iar gestul tău de prieteniese va întoarce spre tine cu prima ocazie.

Alege-ți colegii, întovărășește-te cucei care respectă etica vânătorească,evită mincinoșii și lăudăroșii, care îți vorstrica, ție și ortacilor, întreaga zi. Lasăfripturistul care a ciuruit cocoșul de lacâțiva metri să și-l ducă acasă.

Toate cele înșirate, ca sfaturi, tre-buie să le respecți, în primul rând, dindemnitatea ta de vânător cinstit.

Cu aceste cuvinte și sincere gânduri,să ne vedem cu bine, tineri și vârstnici,în respect și voie bună, cu sănătate, por-nind voioși spre casele noastre, mai binecu o floare la pălărie decât cu un păcat,cât de mic, în suflet.

Al Domniei voastre coleg și prieten,Titus Pintea.

POVEȚELE UNUI NIMROD BĂTRÂN

MAI 2016 | 25

PESCUITBraconaj instituționalizat 26

Calendar competițional 28Swimbaiting (II) 30

„În grup” sau „solitar”? 32La păstrăv pe apele lui Florar 34

Clenii de April 38

MAI

Pe 1 mai se dechide mult aștep-tatul sezon de pescuit la păstrăv in-digen, păstrăv curcubeu și păstăvfântînel, câți or mai fi ei, perioadăcare va dura până pe 14 septembrieinclusiv. Coregonul, păstrăvul demare (somonul de Marea Neagră) și

lipanul sunt strict protejați tot tim-pul anului.

Pentru pescuitul de agrement,vă recomandăm unitățile de acva-cultură și, din 25 mai, apele care con-stituie frontieră de stat.

Vă reamintim că, la fel ca și înanii precedenți, pescuitul guviziloreste interzis pe o perioadă de 30 dezile, în intervalul 1 - 30 mai inclusiv.

CE PESCUIM


C âțiva pescari sportivi din jude-țul Olt, oripilați de braconajul„autorizat” făptuit de așa-zișii

pescari profesioniști pe lacurile deacumulare din județ, dar nu numai peacestea, s-au decis să scoată la luminăjaful piscicol patronat de ANPA, suboblăduirea MADR, în aceste ape. Aufăcut-o, în primul rând, din cauzaobrăz niciei pescarilor comerciali, carenu mai vroiau să vadă pescari sportiviîn preajma lor, și a funcționarilor pu-blici ai ANPA, care susțineau oficialaberația că pescarii sportivi ar secătuiapele de pește cu undița. Calculul dinbirou al unor funcționari incorecți aiANPA, care, înmulțind numărul depescari sportivi cu 5 kg de pește/zi șicu un număr de zile egal cu săptămâ-nile din an, ajungeau la cantitățienorme de pește care ar fi fost scoaseanual cu undița de către aceștia, estede „râsul curcilor”, nu doar al copiilor.La fel și cantitățile insignifiante depește extrase prin pescuit comercial,de echipele de așa-ziși pescari profe-sioniști, care ar fi scoase din apă, petoată perioada fără îngheț a lacurilorde baraj, atât ziua cât și noaptea, doarcu puțin mai mult de 1 t de pește/an/echipaj. Numai fix atâta, pe hârtie, câterau sau sunt autorizați să pescuiască.

Plecând de la aceste ofense oficialeaduse lor și de la constatarea că peș-tele din lacurile de acumulare și de peOlt se împuținează pe zi ce trece, s-austrâns, în ziua de 10 martie 2016, înMunicipiul Slatina, și au dezbătut pro-blema braconajului piscicol, care-i

afectează ca pescari sportivi, dar dupăcum se va vedea, și în calitate de cetă-țeni contribuabili la bugetul de stat.Au avut grijă să-l invite și pe d-l NiniSăpunaru, președintele Comisiei deAgricultură, Silvicultură, Industrie Ali-mentară și Servicii Specifice din Ca-mera Deputaților, care le-a promis oîntâlnire cu parlamentarii interesați deîmbunătățirea Legii pescuitului și ac-vaculturii, de fapt a neinspiratei OUGnr. 23/2008, care a creat premizeleunor reglementări subsidiare abuzive,ale oficialilor ANPA, pe baza căroras-a pus în aplicare jaful piscicol insti-tuționalizat în România.

Pe un timp câinos, au ieșit, peurmă, în stradă, în fața prefecturiipentru a se face, în sfârșit, auziți.

Întâlnirea dintre parlamentari și pescari

În ziua de 05 aprilie 2016, înce-pând de la ora 14.00, 20 de deputațiai Comisiei de Agricultură a CamereiDeputaților au luat cunoștință, în moddirect, de la o delegație de 5 pescarisportivi ai AJVPS Olt (Dumitru Po-pescu - triplu campion național; Va-lentin Voicu - fost comandant altrupelor locale de jandarmi; MariusBălașa - profesor; Iulian Mateescu -jurist la Prefectura Olt și ConstantinMara) și de la subsemnatul, desprebraconajul piscicol distrugător din ju-dețul Olt și, respectiv, de la nivelulRomâniei. Au mai fost prezenți la dez-bateri d-l deputat de Olt, Mitel Nicu-lescu, membru al Comisiei de

Agricultură și foarte bun cunoscătoral situației din zonă, d-l deputat deOlt Gigel Știrbu, președintele Comi-siei de Cultură al Camerei Deputați-lor, Secretarul de stat Dumitru DanielButănoiu – reprezentant al MADR șiun reprezentant al ANPA, în condițiileîn care fostul președinte interimarMarian Chiriac era deja destituit dinfuncție.

Au luat cuvântul, pe rând și fără ase repeta, pescarii sportivi din delega-ția sosită din Olt. Aceștia au reliefat că:

• pe lacurile de acumulare din ju-dețul Olt sunt autorizate 163 de enti-tăți de pescuit comercial, care audreptul să extragă în tot cursul anului,conform autorizațiilor, cca. 183 t depește; această cantitate este extrasăînsă în doar câteva zile bune de pes-cuit, așa încât cantitatea autorizatăeste depășită de sute de ori, fiindcă ni-meni nu ține o evidență clară și co-rectă a ceea ce se extrage după și sevalorifică legal și nelegal;

• pescuitul comercial se practicăpe tot timpul cât lacurile de acumu-lare nu sunt înghețate, ziua și noap-tea, cu tot felul de unelte interzise lapescuit; doar într-o singură acțiuneorganizată de jandarmi împreună cureprezentanți ai AJVPS Olt, au foststrânse plase monofilament care tota-lizau o lungime de cca. 10 km;

• peștele recoltat, din diverse spe-cii (șalău, știucă, lin, crap comun, fi-tofag, caras etc.) este scos la mal înlocuri ferite, ambalat în pungi de plas-tic și vândut „la drumul mare”, de

Braconaj instituționalizatN. ȘELARU

OPINIE

Ne referim, în cele ce urmează, doar la braconajul piscicol. Scurt și concis, fără a nepierde în detalii, pentru a face materialul ușor de lecturat și înțeles. Cei cât de câtcunoscători ai fenomenului nu vor avea probleme de percepție. Ceilalți, se mai pot încădocumenta, plecând de la prezentul material. Oricum, lucrurile murdare din domeniulpescuitului trebuiau scoase, odată și odată, la iveală.

MAI 2016 | 27

multe ori într-o stare de început de al-terare; peștele mic și cel alterat sefierbe și se dă la porci, de către pesca-rii profesioniști, așa încât, în afară defâțele care sunt lăsate pe mal, tot peș-tele se valorifică. Lipsa punctelor dedebarcare ce trebuiau stabilite decătre autorități prin ordin de ministrua condus la această situație;

• valorificarea aproape a întregiicantități de pește se face însă „lanegru”, ceea ce determină o evaziunefiscală colosală, comisă de așa-zișiipescari profesioniști;

• valorificarea „la negru” este oa-recum determinată și de localizarea„Centrului de primă vânzare (colec-tare), aflat tocmai la Corabia, la peste140 km de cel mai îndepărtat lac deacumulare; distanța foarte mare șilipsa mijloacelor frigorifice de trans-port a peștelui fac imposibilă respec-tarea condițiilor legale de valorificarea peștelui prins, pe care nici pescariiprofesioniști nu și-o doresc, și niciANPA nu o impune;

• valorificarea, fără respectareaprevederilor legislației sanitar-veteri-nare, constituie un atentat la sigu-ranța națională, punând în pericolsănătatea populației;

• autorizațiile de pescuit comer-cial sunt eliberate de ANPA, cu încăl-carea legii, către pescari profesioniștisancționați în mod repetat pentru bra-conaj, fără completarea tuturor rubri-cilor (de exemplu, a locurilor dedebarcare), fără verificarea dețineriide mijloace legale necesare în vederearealizării capturilor și transportului lacentrale de primă vânzare etc.;

• pe lângă autorizațiile de pescuitcomercial, ANPA mai eliberează și au-torizații de acvacultură pe unele ba-zine piscicole (de exemplu pe lacul deacumulare Zăvideni), unde beneficia-rii populează sau mimează că popu-lează, pe hârtie, cantități mici defitofag, pentru a putea pescuit, chiarși în perioada de prohibiție, pește au-tohton și sălbatic (crap comun, caras,lin, șalău, știucă etc.);

• inspectorii ANPA, retribuiți dinbani publici, doar doi pe mai multe ju-dețe, nu au nici un fel de eficiență încombaterea fenomenului braconajuluipiscicol, mai ales în condițiile în caresunt puși în situația de a elibera per-mise de pescuit recreativ/sportiv,lucru pe care-l pot face gratuit asocia-țiile de pescari sportivi.

În continuarea susținerilor repre-zentanților pescarilor sportivi din Olt,am avut prilejul să reiterez faptul căsituația prezentată nu este nicidecumlocală, ci este similară în toate lacurile

de acumulare din România. Și nudoar în lacurile de acumulare, ci și peDunăre și pe râurile interioare, în carepescuitul cu unelte de rețea interziseși cu curent electric constituie o preo-cupare populară. Am exemplificat șidezastrul din apele de munte, pre-luate în totalitate de RNP Romsilva,dar abandonate în marea lor majori-tate după secătuirea lor de salmoni-dele populate, până în anul 2011, decătre asociațiile pescarilor și vânători-lor care aveau contractate aceste ape.În această perioadă, și toate amenajă-rile specifice au fost duse de ape.

S-a accentuat și faptul că acest de-zastru piscicol național a fost deliberatacceptat, ca să nu spunem organizat, deANPA, sub oblăduirea MADR, fiindcă,de aproape 10 ani li se tot sesizează fap-tele, prin adrese oficiale, precum și eva-ziunea fiscală colosală patronată de celedouă instituții de stat și de celelalte careau obligația combaterii fenomenuluibraconajului și evaziunii fiscale.

Am avut prilejul să mai reiterez șifaptul că atribuirea, spre exploataredurabilă a resursei acvatice vii, decătre ANPA, s-a făcut cu încălcareaprevederilor art. 136 (4) din Consti-tuția României și a art. 11 din Legeanr. 213/1998 privind bunurile pro-prietate publică. Iar această situațienu poate fi considerată greșeală nevi-novată, dacă recunoaștem că regle-mentările subsidiare legii au fostconcepute în dezacord vizibil culegea, tocmai pentru a oferi, funcțio-narilor ANPA, posibilitatea de a atri-bui zonele de pescuit după bunul placși după interesele lor de moment.Deci, această „tulburare de ape” afost, în opinia noastră, deliberată,pentru a favoriza „pescarii deștepți”ce au știut și știu să pescuiască în ast-fel „ape tulburi”.

La rândul lor, parlamentarii auapreciat modul civilizat în care pesca-rii din județul Olt au știut să se orga-nizeze la Slatina și să transmită, prinvorbe cumpătate și imagini revela-toare, dezastrul din domeniul pescui-tului comercial, evaziunea fiscală deneimaginat, lipsa de responsabilitatea unor funcționari publici ai ANPA,dar nu numai a acestora, și, până laurmă, inutilitatea ANPA, organizatădoar pentru valorificarea muncii unuifruct al apei, de celelalte ocupându-seAdministrația Națională Apele Ro-mâne.

Ce poate urma?Deputații din Comisia de Agricul-

tură cunosc acum, suficient de bine,dezordinea din activitatea de pescuitcomercial și evaziunea fiscală colosalăcomisă prin vânzarea a peste 85-90%din cantitatea de pește prins în lacu-rile de acumulare „la negru”.

În puterea lor stă, în continuare,soluționarea acestor situații, prin îm-bunătățirea sau înlocuirea Legii pes-cuitului și acvaculturii cu o nouă lege,care să țină seamă de prevederile art.136 alin (4) din Constituția Românieiși art. 11 din Legea nr. 213/1998 pri-vind bunurile proprietate publică.

Pornind de la o lege nouă sau îm-bunătățită, sănătoasă și constituțio-nală, se pot adopta reglementărisubsidiare, clare și legale, prin care săse statueze, în mod cât se poate de co-rect și favorabil pentru societate, mo-dalitatea de atribuire spre exploataredurabilă a resursei acvatice vii din ha-bitatele piscicole naturale.

Promisiunea parlamentarilor căvor înăspri, prin lege, sancțiunile pen-tru braconajul piscicol sunt bineve-nite, dar nu sunt suficiente nici pedeparte pentru soluționarea situațieibraconajului semiautorizat și evaziu-nii fiscale despre care am făcut vor-bire.

Și promisiunea reprezentanțilorMADR și ANPA, că vor sista pescuitulcomercial în habitatele piscicole alelacurilor de acumulare pe timp de 1-2 ani, până la reglementarea legalărațională și echitabilă a acestei formede pescuit, este binevenită și salva-toare pentru moment.

Dar, pentru a fi de durată, pro-blema pescuitului în România – fie elcomercial, fie de agrement, fie sportiv– nu se poate soluționa decât plecândde la o lege constituțională, raționalăși echitabilă, care să constituie garan-ția pentru conservarea resursei, habi-tatului acesteia și echilibrului acvatic.

PESCUIT CU MUSCA ARTIFICIALĂ

OPEN „Rădești”, Aqua Transil-vae Club & Aqua Fishing Club

& Clubul Muscarilor Baia de Arieș(resp. Roșca Cosmin și Pop Adrian)• 9-10 Aprilie 2016;• Incinta piscicolă Rădești - jud. Alba;• concurs pe lac (braț mort al Mureșu-

lui), la știucă și altele, de pe mal.

OPEN „Câmpul Cetății”, FlyFishing Dedicated (resp. Tătar

Raul și Vlasiu Adrian)• 23-24 Aprilie 2016;• Incinta piscicolă Câmpul Cetății -

jud. Mureș;• concurs pe lac, la păstrăv curcubeu

și altele, de pe mal.

OPEN „Păstrăvul de Aur”,Aqua Transilvae Club & Aqua

Fishing Club, Romsilva (resp. Hirișcău,Roșca Cosmin și Boros Arpad) • 6-8 Mai 2016;• Râul Someșul Cald superior; Lac

Beliș - jud. Cluj;• concurs pe râu și lac.

OPEN „Cupa Liliacului Carpa-tin” – Valea Iadului, APS Aqua

Crisius (resp. Togor Andrei)• 27-29 Mai 2016;• concurs pe râul Valea Iadului - jud.

Bihor;• concurs pe râu.

OPEN „Slovacia”, Fly FishingDedicated (resp. Tătar Raul)

• 10-12 Iunie 2016 ;• Râurile Vah și Bela - Slovacia;• concurs pe râu.

OPEN „Râul Mare”, Fly Fis-hing Dedicated (resp. Buzea

Constantin)• 24-26 Iunie 2016;• Râul Mare; Retezat - jud. Hune-

doara;• concurs pe râu.

OPEN „Cupa celor 3 Lacuri”,Aqua Transilvae Club & Aqua

Fishing Club, Romsilva (resp. NeamțMarius)• 22-24 Iulie 2016;• Lacul Beliș - jud. Cluj;• concurs pe lac.

OPEN „Bucovina”, Clubul „FlyFishing Bucovina” (resp.

Adrian Ignat);• 5-7 August 2016;• Râul Bistrița Aurie - jud. Suceava;• concurs pe râu.

OPEN „Someșul Rece”, AquaTransilvae Club & Aqua Fis-

hing Club, Romsilva (resp. VasilescuMihai)• 19-21 August 2016;• Râul Someșul Rece - jud. Cluj;• concurs pe râu.

OPEN „Gurghiu”, Reghin(resp. Trâmbițaș Adrian)

• 26-28 August 2016;• Râul Gurghiu - jud. Mureș;• concurs pe râu.

OPEN „Albac”, Clubul Musca-rilor Baia de Arieș (resp. Moga

Luca)• 2-4 Septembrie 2016;• Râul Albac - jud. Alba;• concurs pe râu.

OPEN „Zetea” (resp. Trâmbi-țaș Adrian)

• 23-25 Septembrie 2016;• Râul Târnava Mare - jud. Harghita;• concurs pe râu.

OPEN „Mureș”, Fly FishingDedicated, Reghin (resp. Un-

gureanu Marian)• 14-16 Octombrie 2016;• Râul Mureș - jud. Mureș;• concurs pe râu, pe echipe de 3

punctează și la individual.

Finala Campionatului AGVPSde Pescuit Sportiv la Musca

2016 – AGVPS din România.• Cumul din concursurile „Someșul

Rece” și „Albac”.• Nu aduce puncte în clasamentul in-

dividual.


Calendarulcompetițional2016 (II)MUGUREL IONESCU

Campionatul A.G.V.P.S.

Continuăm cu prezentarea programului competițional al CAMPIONATULUI DE PESCUITal A.G.V.P.S. din România, pentru disciplinele Pescuit cu Musca Artificială, Pescuit cunăluci – SPINNING, din Barcă și de pe Mal, și Pescuit la FEEDER, adoptat în consfătuireaanuală a Comisiei de Pescuit și Competiții a A.G.V.P.S.

COMPETI}II

1

3

2

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Observații:• În clasament sunt luate în consi-

derare cele mai bune 6 punctaje obți-nute de un concurent pe parcursulanului (intern și extern);

• la OPEN poate participa orice pes-car, membru al AGVPS, la fel la „Cas-ting” și la „Legat muște”;

• participarea la competiția de pes-cuit nu este condiționată de participa-rea la concursurile de „Casting” sau de„Legat muște” și reciproc.

NUMAI concurenții care solicită dintimp (min. 14 zile), pot avea cazareasigurată de organizatori, contra cost.

Important: Aqua Transilvae Club sponsori-

zează, la cerere, taxa de participare acompetitorilor care vin pentru primaoară la un concurs OPEN de pescuit lamuscă și, suplimentar, posibile cheltu-ieli de deplasare pentru categoriile detineret.

PESCUIT CU NĂLUCI - SPINNINGSPINNING DIN BARCĂ

CUPA HERAKLES - știucă șibiban • Delta Dunării, 18 - 19iunie

CUPA BICAZ - clean și biban• Bicaz, 16 - 17 iulie

CUPA BELIȘ - clean și biban• Beliș, 6 - 7 august

CUPA VALEA ARGOVEI -știucă și biban • Valea Argovei,10 - 11 septembrie

CUPA ARROW-OKUMA - Me-morialul IANCU DUMI-TRESCU, știucă și biban • Snagov, 5 - 6 noiembrie

CUPA LIGII - RELAX TROPHYșalău • Sărulești, 15 - 17 aprilie

SPINNING DE PE MAL

CUPA RAPALA - păstrăv• Târnava Mare, 14 - 15 mai

CUPA HERAKLES TROUT -păstrăv • Târnava Mare, 18 -19 iunie

CUPA BIGFISH - păstrăv • Târnava Mare, 9 - 10 iulie

CUPA OWNER POWERED BYMIMTEAM - păstrăv • Târ-nava Mare, 13 - 14 august

CUPA RAPTURE POWERFIS-HING - păstrăv • TârnavaMare, 1 - 2 octombrie

CUPA LIGII PĂSTRĂV - păs-trăv • 10 - 11 septembrie

PESCUIT LA FEEDEREtapa 1. SĂRULEȘTI (pista de la

Polcești), 8-10 aprilie 2016 - organi-zator C.S.P.S. + AJVPS Sălaj.

Etapa 2. ZETEA, 30 septembrie -2 octombrie - organizator AVPS Târ-nava Mare Odorheiu Secuiesc +C.S.P.S.

Finala pe echipe - 2-4 septem-brie, râul Mureș - Târgu Mureș, re-zervă acumularea Bezid, în cazul încare râul nu are debit corespunzăror- organizator AJVPS Mureș + C.S.P.S.

Instrucțiuni 2016Finala de FEEDER individual se va

desfășura în două etape, pe doua lo-cații diferite. Fiecare etapă va aveaclasament propriu, iar pentru desem -narea campionului AGVPS, a clasa-mentului final și a lotuluireprezentativ, se vor aduna cele douăclasamente de la cele două etape.

Concurentul care va avea cele maipuține puncte va fi desemnat campionAGVPS 2016 la FEEDER. Locurile ur-mătoare se vor desemna în acelașimod.

Concurenții care participă numaila o etapă a campionatului, nu vorpuncta în clasamentul final.

Pentru că, pentru anul 2017, s-ahotărât de către CIPS-FIPS, să se des-fășoare și un Campionat Mondial peEchipe, pescarii de FEEDER au propusorganizarea, în 2016, a unei finale deFEEDER pe echipe.

Echipele vor fi formate similar cucele de la staționar și finala se va des-fășura după același regulament, apli-când specificul secțiunii de FEEDER.

MAI 2016 | 29

Fiecare asociație județeană sauclub va transmite la AGVPS și la Sub-comisia de FEEDER numele concu-renților pentru fazele finale aleCampionatului AGVPS, indiferent decategorie, pâna în data de01.07.2016.

Concurenții care nu vor fi anun-țați nominal de fiecare asociație sauclub, nu vor putea participa la fazelefinale ale Campionatului AGVPS.

INSTRUC}IUNI 2016

11

2

3

4

5

6

2

3

4

5

6


Dimensiunile colosale, în com-parație cu o lingură oscilantăce rareori depășește 10-15 cm

lungime, greutățile pe care, 90% din-tre lansetele existente pe piață, nu lepot arunca fără să se rupă și 90% din-tre mulinete nu le pot recupera preamult timp, fără să rămână cu dințiiangrenajelor întregi după un sezon.

Big bait egal big biteDincolo de caracteristicile evi-

dente, care reunesc swimbait-urileîntr-o clasă aparte, există una anumepentru care asemenea năluci sunt fo-losite de către pescarii de bass și nunumai: năluca mare înseamnă peștemare. Iată de ce, mulți căutători derecorduri personale, statale, naționalesau chiar mondiale folosesc, aproapeîn exclusivitate, swimbait-urile în cău-tarea exemplarelor de dimensiuniaducătoare de faimă.

În acest stil de pescuit, cu cât estemai mare swimbait-ul, cu atât suntmai mari șansele de a captura unexemplar record de bass. Iar asta s-aîntâmplat pe lacul Biwa din Japonia,unde un pescar localnic, specializat încapturarea exemplarelor mari, a ega-lat recordul mondial la bass. Însă, fi-indcă greutatea nu a depășit cu cel

puțin două uncii vechiul record de22,4 lbs., exemplarul prins de Ma-nabu Kuriba nu a fost declarat un nourecord mondial. De asemenea, peștelefusese prins cu momeală vie, bluegill,dar asta nu a influențat decizia IGFA,ci doar diferența de greutate de subdouă uncii (56 de grame). Ceea ceeste interesant, acum urmează: recor-

dul anterior al lacului îi aparținea ace-luiași pescar, care prinsese un alt bassgigant cu un swimbait Roman MadeMother de 30 cm și 300 grame.

Putere de atracție totalăȘi totuși, care este motivul pentru

care o mulțime de pescari din toatălumea recurge, tot mai des, la prezen-tarea nălucilor tip swimbait cu dimen-siuni între 20 și 30 cm lungime sauchiar mai mari? Este ceea ce america-nii, inventatorii pescuitului cu swim-bait, denumesc „drawing power”, sau,pe românește, puterea de atracție. Nue niciun secret, poate doar pentru ne-

Swimbaiting –categoria grea în acțiune (II)Text și fotografie ANDREI ZABET

Deps SlideSwimmer 250: 25 cm și 175 de grame. Roman Made Negotiator: 18 cm și 85 de grame. Megabass iSlide 262T: 26 cm și 180 de grame. Megabass MagDraft 10: 25 cm și 170 de grame. Savage Gear 3D Line Thru Trout: 30 cm și 290 sau 303 g! Ce au în comun toate aceste năluci supradimensionate?

SPINNING

Exemplarul de bass, record mondial, prins de Manabu Kurita

inițiați, că asemenea năluci au o pu-tere de atracție ieșită din comun, reu-șind să atragă foarte multe exemplaremari de pești răpitori, care urmărescswimbait-urile până la barcă.

Pescuit cu multe… urmăririÎn limbajul profesionist al swimbait-

erilor, peștii care se ațin după năluci senumesc „followers”. Dacă pescarii reu-șeșc să determine unul dintre „urmări-tori” să atace swimbait-ul prinschimbarea prezentării, exemplarul cap-turat va fi, în marea majoritate a cazuri-lor, un exemplar de mari dimensiuni.Practic, este vorba de un stil de pescuitcare urmărește selecția exemplarelormari de răpitor, care necesită compro-misuri, dedicare și, mai ales, multă de-terminare și răbdare fiindcă, dupăspusele swimbait-erilor experimentați,

există zile în care să nu prinzi nimic…sau să pescuiești trei zile la rând pentruun singur atac… dar acel atac să în-semne un exemplar record de bass.

Un altfel de pescuitDiscutăm despre apele americane,

în care bassul este protejat, în caremajoritatea pescarilor practică catch& release… ce va fi în apele noastre,atât de săraci, fără bass, braconate înultimul hal, cum este cazul Snagovu-lui, voi vedea sigur și singur anul ăsta,căci vreau să pescuiesc dedicat, cuswimbait-uri din categoria mare șifoarte mare. Deocamdată, sunt culanseta încă la rod builder, finalizămdetaliile privind lungimea mânerului,încă nu m-am hotărât dacă să adop-tăm inelele poziționate toate deasu-pra sau „spiral wrap”, cum mulțicustom builder-i folosesc pentru lanse-tele de swimbait XXH.

– va urma –

MAI 2016 | 31

Discutăm despre apeleamericane, în care

bassul este protejat, în caremajoritatea pescarilorpractică catch & release…ce va fi în apele noastre,atât de săraci, fără bass,braconate în ultimul hal,cum este cazul Snagovului,voi vedea sigur și singuranul ăsta, căci vreau săpescuiesc dedicate, cuswimbait-uri din categoriamare și foarte mare.


C ând pregătim o partidă depescuit, avem în vedere res-pectarea unor cerințe care să

ne asigure, într-un anumit procent,reușita escapadei și satisfacțiile pecare le căutăm în acele momente.Acestea constau în obținerea de infor-mații, în primul rând despre vreme,apoi asupra locației, despre accesul înzonă, condițiile de practicare a pescui-

tului, speciile dominante, nadele șimomelile preferate, orele de hrănite,echipamentul adecvat, tehnicile depescuit și multe alte detalii care potface diferența.

Ceea ce ne scapă, de obicei, esteun aspect pe care aproape că nu-lbăgăm în seamă. Când obținem satis-facții mai mari, când mergem însoțițide familie, prieteni sau tovarăși de

pescuit, sau când mergem singuri? Săîncercăm să detaliem.

„În grup”Ne pregătim să mergem la pește.

Telefoane, programări, ce iei tu, ce iaueu, ce ia el, ce mi-a mai rămas de datatrecută, cu ce mașină mergem, la ce orăplecăm, ia tu umbrelă, eu iau măsuțăși scaune. Discuții inerente, cu rezultatece se vor vedea pe baltă.

Unii sunt mai grăbiți, alții mai le-neși, facem jocțiunea și ajungem pebaltă. Râmele de data trecută au murit,n-ai zis tu că faci mămăligă, nu vezi căscaunul asta e rupt, vezi că ai dat pestemine, vezi că îți trage în dreapta, ba nu,în stânga, minciogul, miciogul…

Este un scenariu destul de plauzibil,cu avantaje și dezavantaje.

Astfel, poți primii sfaturi de la celcare prinde, poți împrumuta, la nevoie,ceea ce îți lipsește momentan din trusă,chiar nade și momeli, beneficiezi de nă-direa unei suprafețe mai mari, și în zo-nele din laterale, dacă se pescuiește peaceeași line, ai sprijin în caz de acci-dente neprevăzute – răniri involuntare,mușcături de insecte, o baie întâmplă-toare etc. – ajutor cu sfaturi sau min-

Studiu de caz

Zilele însorite se înmulțesc, chiar dacă există și sincope în evoluția vremii, astfel că,ținând cont de perioada de prohibiție, aflată în plină desfășurare, cu ochii peprognozele meteo, ne programăm din ce în ce mai multe partide de pescuit. Mai lungisau mai scurte, mai apropiate sau mai îndepărtate, tematice sau la „ce-o fi”, acesteatrebuie anterior evaluate din mai multe puncte de vedere.

„În grup” sau „solitar”?Text și fotografie MUGUREL IONESCU

TEHNIC~

ciog la o captură deosebită, mașina seînpotmolește, bine că sunteți patru, șilista ar putea continua. Pe de altăparte, trepidațiile în mal produse dedeplasarea mai multor persoane pot în-depărta peștii din zonă. Deasemenea,sfaturi cicălitoare și nepotrivite, oferitecu insistență, pot crea o stare de dis-confort. Iar când vine vorba de înpărți-rea pradei, poate să iasă cu scântei.Pâinea și cuțitul se vor afla la proprie-tarul autovehicolului.

„Solitar”Este o variantă, deasemenea, cu

plusuri și minusuri.Îți faci lista cu câteva zile înainte și

o reiei zilnic pentru completări. Ai totulpregătit și încărcat, plinul făcut, presiu-nea din roți reglată, ceasul potrivit săsune la timp.

Ajungi pe baltă, soarele răsare, pă-sărelele ciripesc și o liniște odihnitoarete învăluie. Ici, colo, câte un crap te sa-lută cu volte pierdute în cercuri concen-trice. Inspiri aerul proaspăt al diminețiicu aromă de ierburi proaspăt cosite.

Te șezi pe scăunelul multifuncționalcu grijă, să nu sperii peștii, și umezeștinada cu apă din baltă, ca la carte. Mon-tezi sculele, sondezi și nădești cu pre-cizie. Și peștii încep să dea târcoale.Trag la doi virmuși albi și trei roșii.Abia acum vezi că s-au cam golit cu-tiile, viermii vărsându-se prin portba-gaj. Mai alegi ce mai poți, măcar pentrucâțiva pești. Ăsta e mare… miciogul,dar ai uitat să-l desfaci. Cu o mână pevargă, tragi de el, dar s-a încurcat. Peș-tele forțează și rupe. Ce forfac aveai?Cauți rola de 14, dar a rămas în trusade acasă.

Ora mesei. Virmușii ți-au intrat și însenviciuri, parcă nu îți vine să maimuști din ele.

Ajunge. Strâgi și te urci în mașină.Dai la cheie, nimic. Ai venit pe întune-ric și, din nerăbdare, ai uitat farurileaprinse. Scoți telefonul mobil, dar nuai semnal…

Știu, un scenariu de groază, dar sepoate întâmpla!…

ConcluziiPe acestea vă las să le extrageți sin-

guri. Eu doar v-am prezentat câteva as-pecte, motive de reflexie, pe care, decele mai multe ori, le ignorați. Din ne-glijență, luați de val sau acceptând pro-puneri ispititoare, rațiunea se întunecăparțial, lăsând loc unor impulsuri demoment, nu întotdeauna potrivite.Cumpăniți cu discernământ. Hotărîreavă aparține, și poate fi una decisivă. Ațivrea să știți care ar fi opțiunea mea?Probabil că…

MAI 2016 | 33

Ingrediente: un crap de 2 - 3 kilo-grame, 4 roșii cherry, 3 ardei grași verziși unul roșiu, 2 ardei iuți, două legăturide leurdă, o legătură de ceapă verde, olegătură de lobodă, 100 ml ulei demăs line, pătrunjel și leuștean verde,sare, piper boabe.

Preparare: Se curăță peștele desolzi, se eviscerează și se cresteazătransversal, se porționează și se pu-

drează cu sare, după care îl lăsăm 12 orela rece. Se curăță legumele și zarzavatu-rile și se încinge grătarul. Bucățile depește, zvântate, se așează pe grătarulîncins și se rumenesc pe ambele părți.Scoatem peștele și coacem roșiile cherryși ardeii tăiați felii. Se pune la fiert, depreferat într-un ceaun, ceapa, leurda șiloboda, mărunțite potrivit, cu ardeii iuțităiați felii. Când acestea clocotesc, seadaugă piperul, bucățile de pește, legu-mele coapte, uleiul, verdeața tocată mă-runt, se acoperă vasul și se ia de pe foc.

Servire: Se servește rece sau caldă,ca aperitiv sau fel principal, bucățile depește fiind acoperite cu zeamă, le-gume și verdeață. Merge și o mămăli-guță caldă și, dacă este servită pe postde aperitiv, o țuică bătrână, iar pe postde fel principal, însoțită de un vin albsec/demisec.

Poftă bună!

SARAMURĂ DE PRIMĂVARĂMAMA PAȘA

Pentru că a venit primăvara, vă propunem un preparat clasic,dar care să înpărtășească din aromele și prospețimea acestuianotimp al renașterii. Și, aflându-ne în prohibiție, vom apelala unul dintre peștii de acvacultură, crapul.

GASTRONOMIE PESC~REASC~

A cum, la început de Florar,iată-ne, din nou, la deschide-rea sezonului la păstrăv, pre-

gătiți, poate mai bine ca în nici un altan, pentru a porni în căutarea indige-nilor cu pistrui viu colorați. Și chiardacă am pregătit totul din timp, pe în-delete și cu migală deosebită, o trecereîn revistă, pe scurt, a câtorva lucruride care este recomandat să ținemseamă, credem că este binevenită.

La vreme de FlorarIeșiți din iarna friguroasă, păstrăvii

nu sunt la fel de energici ca în timpulsezonului cald. Ținând cont de acestfapt, va trebui să ne adaptăm stilul depescuit la muscă sau cu năluci și vomface lansări adecvate, cu prezentărilente și prelungite. Pe râu, în aceastăperioadă din an, păstrăvii preferă por-țiunile cu un curent mai domol, care lesolicită un efort mai scăzut pentru cu-legerea hranei. În lacuri, apa de laadâncime poate fi mai caldă decât ceade la suprafață, dar în zilele senine, cumult soare, zonele cu adâncime micăse încălzesc relativ ușor, iar peștii poturca din adâncuri spre suprafață, încăutarea hranei. Așa că îi vom căuta șinoi, acolo unde, conform teoriei, pro-babilitatea de a-i găsi este mai mare,iar șansele noastre de reușită sporesc.

Pe lac sau pe râuDacă la prima ieșire la păstrăv

pașii ne vor purta spre malul lacurilor

motane, vom folosi atât rotative cât șivoblere și năluci siliconice, de regulămai mici decât în sezonul cald. Laaceastă vreme din an, o pradă micăoferă șanse mai mari de succes pentrupeștii abia ieșiți din anotimpul rece.Vom recupera mai lent, cu pauze pre-

lungite, oferind mai mult timp de ex-punere pe aceeași zonă și explorândpe îndelete straturile pe verticala apei.

Dacă pescuim pe râu, cu muște ar-tificiale, iar cele uscate sau scufundatenu dau satisfacții, nimfele ar putea ficheia succesului. Puteți parcurge


Pescuit la muscă artificială

La păstrăv pe apele lui FlorarText și fotografie MAC

DE SEZON

Vremea a trecut, iar lunga așteptare a luat sfârșit.Nenumărate au fost parcă zilele în care urcam doar cugândul pe apele de munte, născocind cele mai fascinantescenarii cu pistruiați ademeniți din undele cristaline…

MAI 2016 | 35

toate zonele unei bulboane, de la in-trare și până pe coada întinsurii. La felși în preajma bolovanilor mai mari.Păstrăvii sunt mai „leneși” în acestanotimp și este posibil, dacă nu chiarsigur, să își calculeze foarte bine efor-turile, din instinct, e drept, pentru a

economisi energie și a câștiga cât maimult din hrana ce vine pe apă. Și încazul lor, raportul enegieprimită/energie consumată trebuie săfie pozitiv, pentru a acumula cât mairapid resursele necesare pentru sezo-nul cald.

Tehnică adecvatăpentru fiecare loc

Prezentările trebuie să fie cât maifine, iar discreția este cuvântul de or-dine.

Pentru pescuitul cu năluci, un mo-nofilament fluorocarbon poate fi so-luția câștigătoare. Practic invizibil,indiferent de culoarea apei, și foarterezistent, permite folosirea diametre-lor reduse, un element necesar și obli-gatoriu pentru acest timp din an.Pentru forfacul artificialelor, folosiți,de asemenea, monofilamente cât desubțiri posibil, pentru a nu trezi sus-piciunea peștilor, dar suficient de re-zistente pentru a evita ruperea firuluiîn cazul unui „cavaler” mai înfoiat.

La muscă, lansările scurte suntcele mai sigure, deoarece puteți con-trola foarte bine firul. Lanseurile lungigenerează inevitabil curbarea firului,împiedicând înțeparea rapidă a pește-lui. Evitați, pe cât posibil, lanseurilefalse. Cu cât „biciuiți” mai puțin aerul,cu atât veți fi o prezență mai discretăpe malul apei!

Cât despre culorile și modelele,atât ale nălucilor cât și ale artificiale-lor de mai, cea mai bună regulă esteaceea pe care o stabiliți singuri. Fie-care loc are particularitățile lui evi-dente, dar și secretele sale, ceurmează a le descoperi, ca de altel defiecare dată, când pornim să căutămpăstrăvii pe apele lui Florar...

Fir întins!

Păstrăvii sunt mai„leneși” în acest

anotimp și este posibil, dacănu chiar sigur, că îșicalculează foarte bineeforturile, din instinct, edrept, pentru a economisienergie și a câștiga cât maimult din hrana ce vine pe apă.


N u de puține ori, la partidelede pescuit pe bălți, observamactivitatea bibanilor la supra-

fața apei. Uneori acționau în grup, al-teori solitari, însă, de fiecare dată, măîndemnau parcă să-mi încerc șanselecu nălucile din dotare. După ce amprobat mai multe voblere topwater dintoate categoriile, am avut cele maibune rezultate la cele din categoriawalking baits-urilor de mici dimen-siuni, de 4,3 cm și 5,5 cm. Atunci cândvântul nu prezenta intensificări, pescu-iam cu ambele modele, iar când vântulavea intensificări, dar nu foarte mari,foloseam mai mult modelele cu dimen-siunea mai mare, adică pe cele cu lun-gimea de 5,5 cm. Procedam în acest fel

deoarece, acestea având o greutatemai mare, le puteam lansa mult maibine și evoluau mai corect în condițiilede apă mai agitată, datorită valurilorce se creau datorită vântului.

Pentru a imprima nălucii mișcareacorectă, cu ieșirile în laterale, efectuezun anumit mod de priză a mâinii pelansetă, precum și de acționarea aacesteia. La mâna cu care țin lanseta,am degetele arătător și mare orientateînainte, pe direcția vârfului lansetei,iar mânerul lansetei îl sprijin de parteainterioară a antebrațului, cea dinsprecorp. Pentru ca voblerul walking baitssă execute cât mai bine mișcările de ie-șiri în laterale, efectuez „pompajele”,scurte și dese, din încheietura mâinii

cu care țin lanseta, astfel încât vârfullansetei se mișcă înainte - înapoi pedistanțe mici. Nu efectuez brutalaceste așa zise „pompaje” sau bătăi, cifine, dar hotărâte. „Pompajele” le efec-tuez și în jos, perpendicular pe apă, darși în lateral, tot cu vârful lansetei orien-tat în jos. Cu cealalaltă mână, în timpce execut pompajele, efectuez o recu-perare constantă, cu viteză medie. Fațăde situațiile în care folosesc voblerewalking baits de dimensiuni mari,modul de acționare este destul de di-ferit, deoarece, în acele situații, efec-tuez „pompajele” cu mișcări mai largiși mai rare, iar recuperarea este maisacadată, cu viteze variabile, cândmedii, când lente, și, uneori, chiar cu

Pescuit pe râuTEHNIC~

Cu o construcție specifică, precum și acțiuni mai neobișnuite față de alte tipuri denăluci, voblerele topwater sunt binevenite în trusa oricărui pescar la spinning. Împărțiteîn mai multe categorii, poper-e, propbaits-uri sau walking baits-uri, cu evoluții la și pesuprafața apei, aceste năluci atrag peștii răpitori chiar și de la distanțe mari.

Năluci topwaterde mici dimensiuni pentru spectacole cu bibaniText și fotografie DORU DINEA

MAI 2016 | 37

scurte opriri. Procedez în acest moddeoarece aceste năluci de dimensiunimai mari execută ieșirile în lateralemult mai ample, pe distanțe mai mari,și trebuie să dau timp nălucii să exe-cute cât mai bine aceste mișcări. Lawalking baits-urile de dimensiuni mici,când pompajele și recuperarea suntefectuate corect, mișcările de ieșire înlaterale sunt bine conturate, dar nusunt pe distanțe mari.

De cele mai multe ori, după ce lan-

sez și năluca aterizează pe apă, o lascinci sau zece secunde în acel loc, dupăcare încep recuperarea acesteia.Uneori execut recuperarea nălucii fărăîntreruperi, alteori cu mici pauze sauaccelerări. Deoarece câteodată aveamprobleme cu răsucierea firului de linie,chiar și pentru tipul acesta de năluci,folosesc ca înaintaș o agrafă cu vârtejde mică dimensiune. În marea majori-tate a cazurilor, bibanii au atacat nă-luca din spate sau din lateral. Aceste

atacuri s-au produs după ce peștii ur-măreau năluca pe o anumită distanță,timp în care se observau valurile pro-duse de înotul peștilor la suprafațaapei. În aceste momente, adrenalinaurca la cote maxime, iar plăcerea vizio-nării acestor adevărate spectacole, lasuprafața apei, era deplină. Foarte rars-a întâmplat să am atacuri din parteabibanilor asupra nălucii de jos în sus.Deasemenea, am avut atacuri și cap-turi atât pe vreme însorită, cât și petimp înnorat. Nu întotdeauna urmări-rile nălucii de către bibani se finalizaucu atacuri și nu toate atacurile peștilorasupra nălucii se finalizau cu capturi,dar, întotdeauna, am avut o foartemare satisfacție sufletească.

Când vântul a avut intensificări,am încercat să pescuiesc cu aceste nă-luci în zonele mai ferite ale bălților,unde apa era ceva mai liniștită, și măstrăduiam să imprim nălucii mișcărilecorecte. Oricum, în aceste zone, maiferite de vânt, și peștii aveau activitatemai intensă decât în zonele bălții încare vântul bătea direct pe suprafațaapei și se formau valuri. Când valurileproduse de vânt au fost mai mari, chiardacă acționam corect năluca, aceastanu mai evolua cum trebuia și, deaceea, în asemenea condiții, pescuitulcu acest tip de năluci de suprafață demici dimensiuni nu se poate practica.

Din punctul meu de vedere, pescui-tul la spinning cu năluci topwater estecel mai elegant și interesant pentruacest stil, în special datorită faptului cătotul se desfășoară în direct, la vedere.Chiar dacă bibanii de suprafață nu ex-celează în privința mărimii, aceștiacompensează prin urmăririle în vitezăasupra acestor tipuri de năluci, prinatacurile, de cele mai multe ori bru-tale, care explodează pe oglinda apei,precum și prin îndârjirea cu care seluptă în drill.

După ce am probatmai multe voblere top-

water din toate categoriile,am avut cele mai bune re-zultate la cele din categoriawalking baits-urilor demici dimensiuni, de 4,3 cmși 5,5 cm. Atunci când vân-tul nu prezenta intensifi-cări, pescuiam cu ambelemodele, iar când vântulavea intensificări, dar nufoarte mari, foloseam maimult modelele cu dimen-siunea mai mare, adică pecele cu lungimea de 5,5 cm.

F ac o primă încercare în aval deoraș, nu departe de vărsareapârâului termal Pețea în Cri-

șul Repede, unde clenii se retrag înapele mai călduțe și, în acest context,boiștea lor începe chiar cu două - treisăptămâni mai devreme decât înapele iuți ale Crișului.

Ajuns pe malul Peței, văd clar câr-duri de pești ce urcă din Criș și se as-cund în vadurile mai adânci ale

pârâului, sub malurile abrupte ce leoferă ascunzișuri.

Îmi montez o vargă cls. 5, un RonTompson din 4 segmente, șnur Byronși un forfac de 0,15 mm, lung de 270cm, ca lungimea vergii, leg o unicămuscă, un „cizmar”, schuster în denu-mirea ardelenească, ce imită bine oinsectă deja dezvoltată în microclima-tul termal al zonei.

Când mă apropii de mal, clenii ful-

geră din vadul de 0,50 cm adâncime,iar la prima lansare se bulucesc lamusca purtată de șuvoiul iute al pâ-râului. Am primii pești în strună, darcând îi iau în mână, din bărbătuși șidin femele se scurg urme din seva vie-ții.

Clenii poartă podoabele nuntitu-lui, așa că-mi iau bagajul și fac o în-cercare în aval, în undele Crișului,unde, din albia iute și rece, nu saltădecât un junior în două ceasuri delansări.

Schimb muștele, caut vaduriadânci cu nimfe mari și, de sub unmal abrupt dintr-un anafor, prind lanimfa „carabete”, bine lestată pe căr-ligul nr. 6, un clean la jumate, pregă-tit și acesta cu nodulii de mire pe cap,gata să participe la perpetuarea ne-amului. Trag concluzia că apele ter-male ale Peței, ce nu îngheață nici laminus 25 de grade Celsius, schimbădata boiștei în acest mic sector de râu.

Plec în amonte de oraș cu veo 25km și fac o tentativă sub barajulLugaș, la podul rupt, unde, dintr-unșuvoi moderat, lângă culeia vechiuluipod, am un atac violent, dar fără pu-tere și scot un indigen junior, subțiatde foamea din iarnă, pe care l-am re-turnat rapid.

Leg o muscă mică, un orange spi-der pe cârlig debarbetat nr. 12 și, cu-noscând bine râul și vadul, prind șimă distrez cu câțiva cleni mici, leucis-cus-leuciscus care, cu gura lor mică,atacă furibund orice model le ofer,dar nu rețin nici unul.

Hidrocentrala începe uzinarea,apa crește rapid, îmi strâng varga șiînchei pescuitul la muscă.

Râul poartă sute de flacoane, ma-lurile și pășunea este plină de gunoaieaduse cu căruțele și mașinile din sa-tele învecinate și mă-ntreb de ce maiplătim, din banii publici, primarii șiinspectorii Gărzii de Mediu.

Cu câteva zile în urmă, eram la unpescuit de spining în aval de oraș, înjurul localtății Giriș, și am văzut, cul-mea nesimțirii, cum o cisternă vitan-joare descarcă mizeria în râu. Mi-aumai spus și alți colegi undițari, dar numă mai miră nimic, ne distrugem țaracu mîna noastră. În așa zisele zonemetropolitane se construiesc vilescumpe și propietarii își fac fose sep-tice cum îi taie capul, fără să fie obli-gați de lege să-și doteze gospodăria cufose septice avizate de normele UE.

Mă retrag și din astă zonă „vidan-jată” și mă gîndesc la minunatele apeslovace, cristaline, pline de lipani, darîngrijite de oameni ce au demnitate șieducație.


Pescuit la muscă artificialăMUSC~RIT

Tentat de un muscărit, chiar în ultima zi înainte de lungaprohibiție, cu noile muște create în timpul iernii, modelevechi și bine testate, mi-am programat o partidă pecâteva porțiuni ale Crișului Repede, în care știam că„peștele cu o mie de ochi” începe să se sorească în apelemai călduțe dinspre maluri.

Clenii de AprilTITUS PINTEA

Foto: DORU DINEA

Foto: DORU DINEA

MAI 2016 | 39

D ând bice cailor putere, ajungrepede pe minunatele serpen-tine ale noii șosele spre Pădu-

rea Neagră, riverană râului Bistra, ceare un potențial salmonicol modestdar, uneori, cu surprize.

Prima mare „surpriză” a fost apafrântă, improprie muscăritului, decifuga devale, spre apele Crișului Repede,pe șuvoaiele dintre barajele Lugaș și Ti-leagd, în care, în anii trecuți, curcubeiși, mai rar indigeni, uneori de talii im-presionante, mă lăsau fără muște.

Ajung în jumate de oră, Crișul areapa curată, nivel moderat, dar receghiață și, la cîteva lansări, doar beldițeși obleți încearcă să-mi apuce musca.

Un fenomen mi-a atras atenția. Înjurul tufelor de soc înflorit, mii demusculițe negre, purtate de adieri devânt, cad pe luciu, atrăgând obleții șiclenișorii de pe oglinda râului. Aceștiase năpustesteau într-un festin de parcăfierbea apa.

Montez iute o vargă cls. 4, cu unșnur Cortland cls. 3, forfac terminalconic de 0,12 și, căutând imitația hra-nei naturale, leg o muscă mică pe cârlignr. 16, un baxman ce are corp tronco-nic fin din mătase lucioasă neagră și operucă din pană neagră cu terminațiealbă, în termenii noștri, pană badger.

Urmăresc atacurile zecilor de peș-tișori la suprafața apei, dar nu am ni-ciun rezultat semnificativ vreme de unceas. Un vânt mai tare dispersează ro-iurile de insecte negre, oglinda râuluise încrețește și, la prima lansare, amun clean junior care cred că mai căutamicuțele musculițe duse de vânt.

Continui lansările și am clean dupăclean, dar mici, cei mari cred că suntîn boiște. Și nu greșesc, mutându-măspre un șuvoi mai liniștit, văd zeci decleni burtoși în plină nuntă.

Strâng varga și plec spre zonaBratca-Lorău, pe un șuvoi ce-l știu căare păstrăv, dar văd și aici că, în jurultufelor de soc, puzderie de musculițenegre roiesc necontenit. Unele cad peluciu și sunt ciugulite de zeci de bel-dițe agere și de clenișorii ieșiți la masagata pusă.

N-am altă alegere, lansez aceeașimuscă baxman și am marea bucurie aunui păstrăvaș de 16 cm ce pleacă în-grozit din băltuța în care l-am pus sprerevenire, apoi am un lipănaș ce ur-mează calea pistruiatului.

Schimb musca cu un orange spider,dar degeaba, doar baxman-ul atragepeștișorii cu care mă distrez.

Strâng iar varga și urc pe valeaBrătcuței, care mă primește cu apa calacrimă. Nivelul este bun și văd fulge-rări de păstrăvi în cascadă, dar nu vădnici o roire de musculițe și constat căeste mult mai frig decât cu câțiva kilo-metri mai jos.

Leg o altă muscă tradițională locu-lui, o muscă de arin, lansez pe spinăriiuți de apă, apoi între stâncile sub-merse, și iată minunea, am un atac fru-mos, păstrăvul s-a ridicat din strungadintre stânci, e micuț și pleacă rapid.

Simt răceala serii, îmi încarc plămâ-nii cu ozonul muntelui, paharul se abu-rește de la apa izvorului ce-l știu dincopilărie, și-n răcoarea văii, nu mă mircă n-am aflat roiuri de musculițe. Pleccu speranța că și alți pistriați mă pri-veau dintre pietrele albiei. Nu-mi râ-mîne decât să vă prezint baxman-ul șimusca de arin, în concepția muscarilorlocali.

Dezlegare la pistruiațiTITUS PINTEA

Iată că veni și ziua mult dorită și așteptată a lansării muștelor pe apele de sus, dar maiales, a neașteptatului atac al Craiului cu rubine, pornit din neștiute cotloane și dispărutîn genune. Așadar, în a doua zi a marelui praznic al ÎNVIERII, îndemnat de chemareamuntelui, mi-am luat vergile, coșulețul de nuiele, nelipsit de 5 decenii, cutiile cu mușteși nimfe, mulinetele adecvate fiecărei vergi, încărcate cu șnururile corespunzătoare, șiam pornit într-un periplu de muscar, să cercetez câteva ape mai apropiate.

Pescuit la muscă artificială TEHNIC~

BAXMAN

MUSCA DE ARIN


VÂNZ~RI

mica publicitateVând armă de vânătoare BROWNINGSCHOELLER PHOENIX, cal.12. Tel.0722-224.762.

Vând armă mixtă SABATTI FOREST9,3x74-12/76, armă nouă, nefolosită.Cadou toc, curea, cartușieră, muniție.Preț 900 euro. Vând trofeu lup natu-ralizat, la prețul de 350 euro. Tel.0748-144.314.

Vând căței din rasa Epagneul Breton,de culoare standard alb-orange, năs-cuți pe data de 28.09.2015, din părințidin linii de lucru Franța și Italia, ce și-au confirmat aptitudinile în concursurinaționale de lucru vânătoare și frumu-sețe. Informații la tel. 0742-100.378.

Vând armă de vânătoare cu țevi lisecal. 12, marca ZB, armă de vânătoarecu țevi lise cal. 16, marca IJ și armă cuaer comprimat cal. 5,5 marca GAMO,toate în stare bună. Tel. 0765-771.945.

Vând armă de vânătoare marca PERAZZY MX 2000, cal. 12 cu țeviduble: țeavă special pentru talere L =67 cm, țeavă pentru vânătoare cu L =75 cm cu șocuri interschimbabile, patMEMORI SISTEM, trăgaci reglabil șidetașabil. Relații la tel. 0235-481.071.

noutăți de prin magazine

Fișa de livrare se completează laoficiul poștal (localitatea, cod poștal,adresa domiciliu, destinatar)F.S.P.-1 Cod fiscal 1002600023242Întreprinderea de Stat „PoștaMoldovei”

ABREVIS

TALON DE ABONAMENT

Vânătorul și PescarulMoldoveiIndex – 32.87612 luni – 150 lei MD

Ați prins zeci de știuci iar struna e ca nouă!

Strunele produse de Finn-Tastic Canada, din titaniu multifilar (împleti-tură din 7 fire) au aceeași rezistență cu cea a strunelor împletite din 15 fire!Sistemul patentat, cu super-adeziv, asigură cimentarea tuturor celor 7 firela capătul fiecărei bucle chiar în momentul introducerii și sertizării în bridelespeciale, procedeu care elimină total posibilitatea destrămării firelor și asi-gură o conexiune ultra-puternică. În final, se aplică încă un strat de adezivpeste bride, obținându-se o zonă de tranziție perfect finisată, astfel încâtstruna să nu se agațe în ierburile acvatice sau în firul principal. Rezultatul:sunt necesare nu mai puțin de 101 kilograme-forță pentru a desface capetelestrunei din prinderea bridelor! În plus, materialul folosit este titaniu multi-filar de înaltă calitate, pentru memorie zero și o rată de revenire la formainițială incredibilă - ceea ce vă asigură zeci de știuci capturate cu o singurăstrună, fără ca aceasta să se deformeze sau să se strice.

MAI 2016 | 41

IUNIE 2016VÂNZ~RI

1 M 1.39 7.22 14.08 20.191 M 1.39 7.22 14.08 20.192 J 2.22 8.11 14.46 21.073 V 3.09 9.02 15.31 21.464 S 3.56 9.49 16.18 22.385 D 4.37 10.37 17.02 23.27 L.N. 5.32 20.566 L 5.21 11.23 17.49 -7 M 0.35 7.17 13.01 18.328 M 1.22 8.03 13.55 19.269 J 2.13 8.53 14.46 20.1410 V 3.05 9.38 15.31 21.0911 S 3.45 10.29 16.24 21.4512 D 4.34 11.01 17.16 22.28 P.P. 5.31 21.0113 L 5.16 11.49 18.07 -14 M 1.08 5.27 12.31 18.0515 M 1.47 6.19 13.26 18.4916 J 2.38 7.05 14.12 19.3117 V 3.21 7.47 15.03 20.1818 S 4.14 8.35 15.53 21.0519 D 5.03 9.24 16.43 22.4920 L 5.47 10.18 17.32 23.35 L.P. 5.31 21.0421 M 6.36 11.07 18.19 -22 M 0.39 6.21 13.08 18.1523 J 1.26 7.16 13.51 19.0924 V 2.18 8.05 14.42 19.4125 S 3.07 8.49 15.31 20.3926 D 3.57 9.26 16.04 21.1727 L 4.43 10.18 16.46 22.09 U.P. 5.33 21.0428 M 5.38 11.09 17.34 -29 M 0.41 6.17 12.05 18.2430 J 1.36 7.09 12.51 19.16

ORIZONTAL: 1) Un pescar de mare valoare. 2) Cu ea nu e de glumă – Puțin fileu! 3) Tra-tată cu somn proaspăt. 4) Cap de undiță! –Ouă de pește. 5) Blana de iarnă a pescarului– Icre tăiate! 6) Bun de dus la baltă – Capcanăpescărescă. 7)Ascunzătoare – Vas de apădulce. 8) Ultimele la pescuit! – Nu dau bunerezultate. 9) Casa de lângă baltă a păduraru-lui – A rămâne cu undița nemișcat. 10) Fir –Alăturat plăcerii de a pescui.VERTICAL: 1) Una care pecuiește numai cândare balta pește (fig.). 2) Urmă de supărare –Impresionat de peștele din cârlig. 3) Nu daunimic din balta lor (masc.) – Cap de mreană!4) A separa plevușca – Prinde barca. 5) A daîn boală (fig.) – 21 roșioare! 6) Subțiri la vârf!– Organ de simț al peștelui (fig.). 7) Vechipescari ai Daciei – Pește gata prins la pachet.8) A se oțeți – Roșior fără solzi! 9) Necaz (fig.)– Vas pentru experimente. 10) Conștiință –Tovarăș la o campanie.

DICȚIONAR: IRI, OSI.

PESCĂREȘTIION MIHAIU

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZELE LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

CUMP~R~RI

mica publicitateVând țevi mixte SUHL cu pană, starefoarte bună, calibrul 7x57 – 16/70, laprețul de 500 euro. Tel. 0745-370.948.

Cumpăr armă de vânătoare cal. 12, cuțevi clasice – juxtapuse. București, tel.0722-359.762.

Cumpăr cartușe alice calibrul 10/89 di-ferite mărimi, alice numai armurier/im-portator (max. 300 buc.) persoanăfizică – prin armurier. Cumpăr pentrucolecție, numai produs impecabil, ma-șină (presă) sertizat/confecționat car-tușe de vânătoare. Tel. 0722-598.998.

ÎN CĂTAREA PUȘTII - Rezolvare din numărul trecut


Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomânia, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

Doresc să mă abonez la revista VÂNĂTORUL ȘIPESCARUL ROMÂN pe o perioadă de 12 luni (2016).

PREȚ aBONaMENT 12 LUNI: 55 LEINUME ..............................................................................................

PRENUME .......................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu ........................................................

Ordin de plată, Nr. .....................................................................Mandat poștal, Nr. .......................................................................

CUPON aNUNȚMica publicitatemica publicitateAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................

Anunțurile pentru micapublicitate se fac până în datade 20 ale lunii curente, pentruluna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

Câinii și cățeii precizați vor fi livrați cu atestate de proveniență și carnete de sănătate.

CANISA CERNICAAUTORIZATĂ SUB NR. 0115-IF/18.11.2013

• o femelă de copoi ardelenesc, antrenată pentru vânătoarea de mistreți, în vârstă de 2 ani și jumătate;

• o femelă de jagdterier sârmos, în vârstă de 2 ani și jumătate;

• o femelă de copoi ardelenesc, născută în data de 24.05.2015;

• o femelă de copoi ardelenesc, născută în data de 26.05.2015;

• un mascul de tekel sârmos, născut în data de 10.09.2015.

Sunt disponibili pentru vânzare, câini de vânătoare și căței din părințifolosiți la vânătoare, după cum urmează:

Prețul de vânzare este de doar 500 lei, cu TVA inclus în preț.

Doritorii se pot adresa d-lui Gelu Pintilie, la tel. 021-270.80.60 / 0727-985.219 sau d-lui tehn. Florin Buzatu, la tel. 0732-333.113.

PUBLICITATE

vpr41-revista mai mai 2016 - asociaţia generală a...

Documents