Grădiniţa „Inocenţa” – Găeşti Judeţul Dâmboviţa

Mai 2012

“ Noi, cei mari, uităm adesea că am fost copii... Ṣi lucrul acesta ar trebui să ni-l aducem

aminte mai ales când ne găsim în faṭa copiilor… ”

Al. Vlahuṭă

Director: Profesor: Petre Maria

Redactor : Profesor: Petre Maria ṣi Marin Gheorghiţa

PENTRU NOI , CADRELE DIDACTICE...

“Copilul să nu ştie nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el

însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci s-o descopere” - JEAN-JACQUES ROUSSEAU

Într-o zi un băieţel s-a dus la grădiniţă. Băieţelul era mic, iar grădiniţa era mare. Dar când

băieţelul a văzut că intrarea în clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit… iar grădiniţa nu i s-a mai părut atât de mare ca la început.

Într-o dimineaţă când copiii se aflau în clasă, educatoarea le-a spus copiilor:

-Astăzi o să facem un desen.

-Grozav, a spus băieţelul, căci îi plăcea foarte mult să deseneze. Ştia să deseneze o

mulţime de lucruri: lei şi tigri, pui şi vaci, trenuleţe şi vapoare. Şi a luat cutiuţa cu creioane

colorate şi a început să deseneze…

Dar educatoarea a zis:

-Aşteptaţi! Nu începeţi încă! Şi a asteptat până când toţi copiii au fost pregătiţi.

-Acum o să desenăm o floare, a spus educatoarea.

“Grozav” s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze

flori frumoase, şi le-a colorat în roz, portocaliu, albastru.

Dar educatoarea le-a zis copiilor:

- Aşteptaţi, vă voi arăta eu cum să coloraţi. Şi a desenat o floare roşie cu o tulpină verde.

- Acum puteţi începe, a zis educatoarea.

Băieţelul a privit floarea educatoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasă

decât a educatoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina şi a desenat o floare ca cea a

educatoarei… Era roşie, cu o tulpină verde.

Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasă prin uşa din curte , educatoarea le-a spus

copiilor:

- Astăzi o să facem ceva din argilă.

-Grozav, a spus băieţelul, căci îi plăcea să lucreze cu argilă. Ştia să facă tot felul de

lucruri din argilă: şerpi şi oameni de zăpadă, elefanţi şi camioane. Dar a aşteptat până ce toţi

copiii au fost gata.

- Acum o să facem o farfurie, a zis educatoarea.

„Grozav”, s-a gândit băieţelul căci îi plăcea să facă farfurii de toate formele şi

mărimile. Şi a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Dar educatoarea a zis:

- Aşteptaţi, vă arăt eu cum se face! Şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.

- Aşa! Acum puteţi începe, le-a spus.

Băieţelul s-a uitat la farfuria educatoarei şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult

farfuriile lui, decât farfuria adâncă a educatoarei. Dar n-a spus nici un cuvânt.

Şi-a transformat farfuriile lui într-o bila mare de argilă din care a facut o farfurie adâncă şi

mare ca cea făcută de educatoare.

Şi foarte curând băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca cele

făcute de educatoare, şi foarte curând n-a mai facut nimic de unul singur.

Şi s-a întâmplat într-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un

alt oraş. Şi băieţelul a trebuit să meargă la grădiniţă. Grădiniţa cea nouă era şi mai mare şi nu

mai avea nici o uşă prin care să intre direct din curte în clasa lui. Trebuia să urce nişte trepte

înalte şi să meargă de-a lungul unui coridor lung până ajungea în clasa lui.

În prima zi educatoarea le-a zis copiilor:

- Astăzi o să facem un desen!

- Grozav, a zis băieţelul, şi a aşteptat să-i spună educatoarea ce să facă…

Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasă. Când a ajuns lângă băieţel i-a spus:

- Tu nu vrei să desenezi?

- Ba da, a zis băieţelul.

- Ce desen facem?

- Nu stiu până nu-l faci, a răspuns educatoarea.

- Cum să-l fac?a întrebat băieţelul.

- Cum îţi place ţie! răspunse ea.

- Să-l colorez cum vreau eu? a mai întrebat băieţelul.

- Cum vrei tu, a fost răspunsul educatoarei. Dacă toţi aţi face acelaşi desen , şi l-aţi

colora la fel, cum să ştiu eu cine l-a făcut?

- Nu ştiu, zise băieţelul. Şi a început să deseneze o floare roşie cu o tulpină verde…

Creativitatea la copiii preşcolari

Educatoare: BEATRICE MARINESCU

Grădiniţa “Piticot”

Studiată intens în ultimele decenii, creativitatea reprezintă un fenomen general uman.

Toţi oamenii sunt creativi ca potenţial, se nasc creativi, dar numai unii devin creatori, se

manifestă creativ.

O lume complexă, cum este cea contemporană,dinamică, antrenată în procese

neîntrerupte de schimbare, are nevoie de oameni cu capacitate de integrare şi adaptare, cu spirit

de autonomie şi independenţă.

Încă din familie, şi apoi din grădiniţă, putem anticipa modul de alcătuire a configuraţiei

creative şi comportamentale a individului. Spiritul de creativitate este educabil şi cultivarea

creativităţii preşcolarilor trebuie să devină obiectiv major al oricărui educator.

În spiritul cultivării creativităţii sunt şi activităţile de creare de ghicitori. Preşcolarii

Grupei mari “Ursuleţii” creează ghicitori (în special descriptive) foarte des, ori de cate ori ne

permit timpul şi tema propusă, fiind o activitate desfăşurată cu mult interes.

Mihai Mădălin: “Are gâtul subţire,

E gălăgioasă,

Cloceşte ouşoare

Din care ies boboci.

Ghici, ce este? “

(Gâsca)

Ghinea Adriana: “Înfloreşte primăvara /Şi are nume de animal.”(Liliac)

Anghel Bianca: “Le auzim la grădiniţă, dar şi acasă

Şi din ele învăţăm lucruri bune.”

(Poveştile)

Voicu Ştefania: “Minge rumenă, plină de vitamine,Ţine medicul departe.”(Mărul)

SEMNIFICAŢIA MĂRŢIŞORULUI

Educatoare:Dinu-Sima Maria

Grădiniţa ,,Căsuţa Poveştilor”

Cultura românească păstrează cu grijă memoria strămoşilor ei , astfel că printre cele

patru mituri importante ale românilor îl vom întâlni alaturi de ,, Mioriţa” şi pe cel al ,, Babei

Dochia “, ultimul fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cu Mărţişorul.Ştim cu toţii că

între 1 şi 9 Martie sunt ,, Zilele Babelor ”, zile în care primăvara se luptă cu iarna alungând-o.

Legenda spune că în această perioada Baba Dochia apare torcând pe lângă oi,

îmbrăcată în nouă cojoace, scuturând în fiecare zi câte unul.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie.

Sărbătoarea mărţişorului are loc în prima zi a lunii martie şi este o moştenire de la

stramoşii noştri romani.Cuvântul ,, mărţişor” are origini latine şi este numele popular al lunii

martie.Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în

credinţele şi practicile agrare ca prima lună a primăverii.

Culoarea roşie dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, adică femeii.În schimb

culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii

bărbatului.Şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii, ca o

permanentă mişcare a materiei.

Când venea primăvara, oamenii obişnuiau să lege de copaci funii albe şi roşii, cu

scopul de a alunga duhurile rele.

În zilele noastre , mărţişorul este un simbol al primăverii,iar realizarea lui a devenit o

adevarată operă de artă. Chiar şi pentru cei mai mici este o mare bucurie realizarea acestora,

urmând a fi dăruite cu deosebit respect şi multă dragoste tuturor mămicilor, doamnelor şi

colegelor.

POEZII SI GHICITORI DESPRE INSECTE

Prof. Înv.preşc. Ciobanu Elena

FURNICA ŞI GREIERELE

O furnică mititică,

Firavă şi obosită,

Îşi ducea pe o cărare

Bobul mare în spinare .

La o umbră-mbietoare,

Ce-l ferea de mândrul soare,

Dar trecu plăcuta vară,

Vânturi s-au iscat şi ploi,

Greierele cu vioara

Era singur prin noroi.

Cânt-un greiere cu viaţă

Şi de muncă, nici că-i pasă!

Furnicuţă, hărnicuţa

Era acum la adapost.

Nu-şi mai făcea griji drăguţa,

Munca i-a fost cu folos!

DREPTATEA ALBINELOR

Un bondar, ce sta la soare

Cât era ziua de mare,

A-ndrăznit să se strecoare

În stupul albinelor

Ca să fure mierea lor.

Însă paza-n stup nu doarme

Şi de cum el a intrat,

Toate harnicele - albine

Degrabă l-au înţepat.

Necăjit şi plin de ace,

A scăpat bietul bondar

Şi-acum ştie cum se face

Mierea dulce din nectar.

Zboară, dând din aripioare, Cu rochiţa înfoiată,

Ca s-adune pentru noi Roşie, îmbulinată,

Tot nectarul de la flori. Stă pe-o frunză azi la soare

(Albina) Ce insectă este oare? (Buburuza)

TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE PREŞCOLARILOR

Prof. înv. preşc. Radu Elena

"Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete

umane, de călăuză a celor mai curate şi mai pline de energie mlădiţe"(D. Almaş). Să-i învăţăm

pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să

iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste

elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde

venim şi cine suntem de fapt noi românii pe acest pământ.

În calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră populară o carte de

vizită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială

oriunde în lume.În furtunile veacului obiceiurile şi tradiţiile stramoşeşti au ramas neclintite

pastrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale. Copiii se lasă îndrumaţi şi pot fi

modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii artistice care

vor imprima gândirii lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi

individuale şi sociale.Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din

viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi

terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este

nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.

Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu

preşcolarii reuşim să înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi

rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste

tradiţii au dăinuit peste timp.Prin conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înţeleaga mesajul şi

conţinutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor

artistice individuale.Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului,

dansului, poeziei,poveştilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor

evenimente tradiţionale - Crăciunul, Paştele, Moş Nicolae, - copiii având posibilitatea să

cunoască frumuseţea şi bogaţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti,

armonia limbii române.

La vârsta preşcolară sunt greu de înţeles evenimentele petrecute de Crăciun, Bobotează,

Paşte. Noi educatoarele încercăm s transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul,

obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni. O ocazie eficientă de valorificare

a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările.

Pentru copii ele reprezintă o distracţie veselă, placută, iar pentru educator constituie

prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii Prin interpretarea

rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic

cât şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra

tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

Când bat la porţile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de

neasemuita frumuseţe a datinilor strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de

zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi costumul popular specific

sărbătorilor. Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndrăgite de

copii şi interpretate cu multă pasiune aproape la toate serbările.

Astfel, pentru sărbătoarea "Învierea Domnului" alături de dansuri populare, copiii au

mai pregătit colinde specifice Floriilor, rugăciuni, au încondeiat ouă pe care le-au oferit

invitaţilor la serbare.

Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează ,tonifică şi energizează

gândirea, memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă

jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.

Când priviţi o serbare cu obiceiuri stravechi ale românilor, cu cântece şi dansuri

populare ,gândiţi-vă că priviţi un moment,oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat

păstrarea tradiţiei o datorie şi o onoare.

DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE, A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE CRITICĂ

A MESAJULUI ORAL ŞI SCRIS.

CREŞTEREA COPILULUI CU ÎNCREDERE ÎN FORŢELE PROPRII, ÎN PROPRIA

CAPACITATE DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂŢARE

Educatoare: Niţă Daniela Nicoleta

Gândirea îndeplineşte, în sistemul psihic uman, un rol central şi este definitorie pentru om

ca subiect al cunoaşterii logice, raţionale.

În timpul stadiului preoperaţional,(2-7 ani) copilul se eliberează parţial de limitele

acţiunilor motorii concrete, imediate şi le poate înlocui, în cadrul jocului, prin elemente

simbolice. Ex.: un băţ poate să reprezinte un cal, păpuşa poate fi pe rând ,,fetiţa cea cuminte”,

sau ,,bunica”.

Tot în acest stadiu se constituie operaţiile de scriere, ordonarea în şir crescător şi

descrescător a elementelor unei mulţimi. Apare conceptul de număr, pe baza unei grupări

operationale noi, care se realizează prin asocierea cantităţii la număr, fiind sintetizate aspectul

ordinal si cardinal Obiectele sunt schematizate reprezentativ în desen, iar odată cu însuşirea

cuvintelor şi structurilor gramaticale, gândirea îşi sporeşte mult posibilităţile de întindere şi

repeziciune.În timpul însuşirii unor termini noi, se realizează temeinicia deprinderilor,

capacitatea de a opera cu cunoştinţele însuşite, dezvoltându-se flexibilitatea gândirii.

La vârsta de 3-4 ani, cuvântul devine principalul instrument de realizare a transferului

acţiunii din planul extern în planul intern, principala achiziţie psiho- comportamentală, fiind

legată de consolidarea limbajului. Procesele afective sunt mai puternice şi atestă instabilitatea

echilibrului emoţional al copilului. Vârsta de 3-4 ani marchează momentul formării conceptelor.

Gândirea este prelogică, dar creşte capacitatea de intuire şi anticipare a unor acţiuni. Copilul

mai este legat de percepţie şi îşi concretizează atenţia pe etapa finală a unei transformări.

Copilul este în stare să detaşeze şi să identifice un obiect pe fondul altor obiecte, să descompună

mental însuşirile unui obiect (analiza) şi să-l compună potrivit cu raportul părţilor componente

ale acestuia (sinteza). El învaţă să examineze obiectele operând cu diverse criterii - al formei,

mărimii, culorii, suprafeţei, volumului, numărului.

Aceste obiective le-am realizat în cadrul activităţilor matematice ( exerciţii cu material

individual, jocuri didactice, jocuri logico-matematice). Copiii au observat raporturile spaţiale-

poziţionale dintre obiecte. Am solicitat copiilor nu numai să descrie cele observate, şi să

încerce să-şi imagineze rezultatele unor acţiuni (la nivelul reprezentărilor), deoarece anticiparea,

prin reprezentarea unor situaţii simple, se dovedeşte utilă, contribuind la dezvoltarea gândirii

productive a copilului.

Fară a confunda gândirea cu limba sau gramatica, cu logica, trebuie să reţinem legătura

indisolubilă dintre gândire si limbaj. Cultivarea şi educarea limbajului implică dezvoltarea

gândirii. Învătandu-i pe copii să se exprime clar şi corect, aceştia, implicit, gândesc clar şi

corect.

Gândind asupra mijloacelor de exprimare a propriilor idei, autocontrolându-se mereu,

copilul reuşeste să imprime vorbirii sale mai multă corectitudine, claritate, coerenţă, precizie.

Priceperile si deprinderile ce se formează la grupa mică, au menirea de a dinamiza

operaţiile gândirii, de a-l stimula pe copil în direcţia participării active la actul comunicării.

Cunoscând bine posibilităţile grupei de preşcolari cu care se lucrează, se pot dezvolta capacităţi

trainice de asimilare şi formare a priceperilor şi deprinderilor: de a asculta cu atenţie, de a se

concentra atunci când i se spune o poveste, când i se dau instrucţiuni specifice, de a duce la bun

sfârşit un lucru început, de a reacţiona la cât mai multe tipuri de limbaj (verbal, nonverbal,

scris), de a participa atât ca ascultător cât şi vorbitor la activitatea unei grupe, în realizarea unei

sarcini.

Ştiind prin ce se caracterizează memoria, imaginaţia, gândirea, afectivitatea, voinţa la

preşcolari, am ţinut seama de aceste particularităţi, în organizarea şi desfăşurarea unor tipuri

diversificate de activităţi, punând accent deosebit pe dezvoltarea limajului şi comunicării. Am

încurajat şi am stimulat permanent copilul, dezvoltându-i încrederea în propriile-i posibilităţi

intelectuale. Ex.-dramatizarea unei poveşti este un bun prilej in dezvoltarea vorbirii dialogate, în

nuanţarea vocii, în intonaţia cerută de text, în mişcarea scenică.

Activităţile care vizează îmbogăţirea, dezvoltarea şi activizarea vocabularului copiilor de

vârstă preşcolară le-am conceput, având în vedere principiul de la simplu la complex.

Jocul didactic ,,Eu spun una, tu spui multe”a oferit copiilor posibilitatea de a-şi consolida

treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului de comunicare verbală.

Desfasurându-l pe doua subgrupe, am solicitat copiilor să descopere de pe panou,

imagini cu obiecte cunoscute (măr, carte, maşină, etc. ), să le denumească, să le treacă de la

singular la plural şi invers, să formuleze propoziţii cu aceste cuvinte.

Metoda încercărilor şi erorilor constituie calea prin care se fixează unele noţiuni cum ar fi

jocul:,,Denumeste obiectul şi spune tot ce ştii despre el”. Prin acest joc am urmărit sesizarea

relaţiilor dintre obiecte şi acţiuni.

Având în vedere că în grădiniţă vin copii din diferite medii de viaţă, copii crescuţi în

familie, la creşă , sau copii crescuţi de bunici, am avut grijă să-i deprind pe copii cu formele

literare ale limbii, cu un limbaj expresiv, fără vulgarităţi.

A citi nu înseamnă numai a transforma literele în sunete ci şi a înţelege, a reţine şi a

transmite comunicarea scrisă.

In jocul didactic:,,Alegeţi şi grupaţi” am urmărit ca preşcolarii să pronunţe corect sunetele, să

citească corect o imagine, să despartă cuvântul în silabe, să recunoască şi să scrie literele mari

de tipar, să facă deosebirea între sunete şi litere.

Prin formare de cuvinte care încep cu un anumit sunet, prin recunoaşterea literei, copiii

dobândesc capacităţi intelectuale, mobilitate şi flexibilitate în gândire, îşi dezvoltă curiozitatea

şi creativitatea, îşi dezvoltă atenţia .

Ajutându-i pe copii să se corecteze, le-am format deprinderi de autoevaluare, dându-le

posibilitatea de a constata singuri performanţele obţinute, contribuind la formarea capacităţii de

autoapreciere şi la stimularea încrederii în sine.

,,MESERIA DE PĂRINTE,,

,,CE NE DORIM DE LA COPILUL NOSTRU?,,

Motto- ,,ai grijă ce-ţi doreşti, căci dorinţa poate deveni realitate...,,

Educatoare: Niţă Marinela Valerica

Venirea pe lume a unui copil într-o familie este un prilej de bucurie.

Din păcate, o dată cu trecerea timpului, în unele familii se pot ,,culege,, roadele unor greşeli

făcute de părinţi în fixarea obiectivelor(dorinţelor), în gestionarea resurselor investite.

Voi exemplifica câteva dintre dorinţele părinţilor mai frecvent formulate şi urmărite în

relaţia cu copiii lor, dar ale căror rezultate s-au dovedit a avea ulterior şi repercusiuni negative.

,,Să fie cuminte, disciplinat.,,

Urmările acestei metode se vor vedea pregnant atunci când copiii vor ajunge la vârsta

adolescenţei sau în momentul când se va ivi şansa de a avea o viaţă autonomă. Astfel, putem

asista la fuga de acasă, căsătorii premature, manifestări de violenţă.

,,Să fie ascultător.,,

Orice părinte îşi doreşte copii ascultători, care să răspundă cu promptitudine de fiecare dată

când i se cere ceva. De la cele mai fragede vârste, unii copii manifestă indiferenţă la solicitările

părinţilor sau, chiar mai mult, preiau ,,controlul,, familiei atunci când se pune problema luării

unei decizii. Atunci când ne punem problema ,,Cum s-a ajuns în această situaţie şi ce e de

făcut?,, e bine să ne întrebăm întâi ce am făcut noi pentru ca el să devină ascultător.

,,Să fie ca şi copilul X,,

Fiecare copil este unic, original.

Dacă ne fixăm cu îndârjire în minte un prototip al copilului nostru ideal şi încercăm să ne

modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari şanse ca rezultatul să ne

dezamăgească într-o bună zi.

A-i cere copilului tău să devină ca altul, înseamnă a-l priva de o identitate, a-i refuza

dezvoltarea sinelui.

,,Să fie cel mai bun!,,

Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie.

Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne pripim a-l

considera ,,un mic geniu,,.

Nu aceasta este vârsta la care să tragem linia şi să numărăm realizările. Acesta este doar

începutul.

,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic,,

Aceasta este o modalitate prin care iau naştere copiii răsfăţaţi, care reprezintă o problemă

serioasă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru societate, în general.

Trei aspecte merită luate în discuţie:

copilul obişnuit să i se ofere mult, va avea pretenţia să primească din ce în ce mai mult;

în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinţilor pentru el, va începe ,,şantajul

sentimental,, la care îi va supune până la epuizare;

părinţii nu trebuie să aibă o situaţie materială foarte bună pentru a-şi răsfăţa copiii.

,,Să nu...,,

De obicei copiii îi obosesc foarte repede pe adulţi cu energia pe care o manifestă.

Impunerea de reguli şi de restricţii este un fapt lăudabil, însă atunci când se exagerează şi

restricţia devine o PRIORITATE în elaborarea strategiilor educative părintele riscă să ajungă

incapabil de ,, a vedea copacii din cauza pădurii,,.

Desigur, orice demers educaţional are la bază obiective clar conturate.

Trebuie să ţinem cont, însă, de faptul că scopul oricărui adult implicat în educarea unui copil

este ca acesta să ajungă la un echilibru dinamic între interesele personale şi cele ale societăţii,

între ceea ce vrea şi ceea ce vrem de la el.

Bibliografie--Dolean, I., Dolean, D., MESERIA DE PĂRINTE, Editura ARAMIS PRINT,

Bucureşti, 2002;

-Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Strategii şi programe, E.D.P.,

Bucureşti, 1997;

-E., A., Vrasmas, CONSILIEREA ŞI EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Aramis, Bucureşti, 2002;

CONCURS JUDEŢEAN “MĂRŢIŞORUL FERMECAT”

ORGANIZATOR: GRĂDINIŢA “INOCENŢA” – GĂEŞTI

Mărţişorul este o sărbǎtoare tradiţională romanească a primăverii, a prospeţimii, a

victoriei binelui împotriva răului.

Curiozitatea şi dorinţa copiilor de a şti cât mai multe lucruri despre semnificaţia

mărţişoarelor, dăruirea şi purtarea lor pe vestimentaţie, a dat curs acestui concurs.

Obiectivul general al concursului îl constituie dezvoltarea spiritului de competiţie, iar

scopul este : afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potentialului artistic al copiilor din

învăţământul preşcolar .

Concursul „Mărţişorul fermecat” a fost la prima ediţie , desfăşurându-se în perioada 1-

8 martie 2012. Primirea şi evaluarea lucrărilor prescolarilor a avut loc la grădiniţa „Inocenţa” –

Găeşti, urmând ca lucrările să fie expuse în holul grădiniţei. Responsabilii sunt: director prof:

Petre Maria , coordonator : prof. Constantinescu Steluţa. Beneficiarii sunt copiii cu vârsta intre

3-7 ani din grădiniţele participante. Modalitatea de evaluare va fi jurizarea directă.

Concursul îşi propune, prin programul derulat, să materializeze capacităţile creative ale

copiilor prin acţiuni şi activităţi concrete centrate pe analiza nevoilor reale ale copilului,precum

şi pe valorificarea resurselor de care acesta dispune .

Activitatea a constat în participarea copiilor din diferite judeţe la concursul artistic , cu

mărţişoare, realizate prin diferite tehnici şi din diferite materiale: hârtie, pânză, carton, lemn,

piatră etc. Lucrările premiate au fost expuse în holul grădiniţei. Parteneri ai activităţii: I.S.J

Damboviţa, Primăria Oraşului Găeşti, Casa de Cultură “Dumitru Stanciu” Găeşti.

MEMBRII JURIULUI:

DIRECTOR. PROF PETRE MARIA – Grădiniţa “Inocenţa ” – Găeşti

EDUC. ENE FILOFTEIA – Grădiniţa “Inocenta” – Găeşti

PROF. DIACONU NICOLAE – Clubul Copiilor Găeşti

PROF. ZINCĂ MĂDĂLINA – Grădiniţa “Inocenta” – Găeşti

PROF. CONSTANTINESCU STELUŢA – Grădiniţa “Inocenţa” – Găeşti JURIZAREA LUCRĂRILOR

Educatoare: Constantinescu Steluţa

Atenţie părinţi!

Educ. Panait Diana Elena

Nu uita, dacă greşeşte, nu trebuie

neapărat să fie pedepsit. Poate ai uitat să-i stabileşti regulile şi a greşit

fără să-şi

dea seama că te supără.

Uneori, faptul că îl ignori poate fi cea mai aspră pedeapsă pentru el.

Şi ar mai fi ceva ! Oferă-i mici recompense pentru faptele bune.

Nimic nu i-ar placea mai mult decât să meargă la plimbare cu tine, să-i

citeşti o poveste sau pur şi simplu să staţi unul lângă celălalt în faţa

televizorului.

Crezi că e prea mult pentru tine ?

E drept că în viaţă nu ai timp pentru toate. Mai cu seamă că ai pierdut

primii paşi ai copilului tău, că nu ai auzit primele lui cuvinte, că nu i-ai lăudat

primul desen, primele litere scrise, că nu ai ascultat prima poveste citită de

el…

Pentru toate acestea...

TREBUIE SĂ-I FII

MEREU ALĂTURI !

PRIMĂVARA

Dacă vrei să-ţi fie bine Cucul să-l auzi cântând

Hai în pădure cu mine Păsările ciripind;

Să vezi mândre floricele: “A sosit, iar, primăvara!”

Ghiocei şi viorele Mie-mi place să rostesc

Brânduşele, cocorii, “Primăvară te iubesc !”

Oiţa cu mieii ei.

IUBESC PRIMĂVARA

Când primăvara vine iar, la noi, Eu iubesc mult primăvara

Aduce bucurie în zăvoi, Că ne primeneşte ţara

Umple tot câmpul cu flori Oamenii devin mai darnici,

Vacanţă de sărbători. Iar în casa lor, mai harnici.

Ieşim mai des la plimbare

Încălziţi de bunul soare.

FATA CA PRIMĂVARA

Mi-a zis mama mea, odată,

Că-s o mândreţe de fată,

Că semăn c-o primăvară

Ce se-ntoarce-n grabă, iară,

După o lungă iarnă, grea,

Cu ger, frig şi albă nea.

În oglindă m-am privit Ş-am zâmbit mamei din prag

Şi ce credeţi c-am zărit? Apoi i-am şoptit cu drag:

Viorele-n ochişori - Eu sunt primăvara ta,

Flori de Paşte-n perişor Te iubesc, mămica mea !

Şi-n obraji scântei de soare

Când se duce la culcare.

Creaţii personale,

Educatoare: Corbeanu Georgeta

Grădiniţa “Piticot”

Se folosesc aceste creaţii personale mai ales la grupele mici şi mijlocii, datorită

conţinutului accesibil, în activităţile la care se pretează sau în afara acestora.

DUPĂ 40 DE ANI…

Educatoare: Milescu Aniṣoara

Grădiniṭa “Piticot”

Acum când am ajuns la finalul activităṭii mele, privesc cu ochii minṭii înapoi ṣi cei 40 de

ani de activitate sunt derulaṭi într-o secundă. Ṣi tot ceea ce văd îmi place. Sau mai bine zis: las

să se vadă numai ceea ce îmi place. Ṣi atunci realizez că am fost o norocoasă…

De-a lungul carierei mele am trecut prin câteva unităṭi ṣcolare ṣi peste tot am întâlnit

oameni deosebiṭi, care devenit imediat prieteni. Oameni buni ṣi înṭelegători, colegi adevăraṭi,

care au avut încredere în mine, m-au susṭinut ṣi m-au încurajat. Reta Minescu de la Picior de

Munte, buna mea colegă (prietenă ṣi confidentă), care “nu m-a lăsat în pace” până când nu m-

am înscris la gradul didactic II. La examen ezitam să merg din cauza numărului limitat de locuri

ṣi a concurenṭei mari. Prietena mea îmi spunea: “Dacă vei merge, ai două ṣanse: iei sau

pici…Dar daca nu mergi la examen nu ai nici o ṣansă…”

Ṣi aṣa, la insistenṭele ei, am mers la examen, dar am picat la baraj cu media 9.20.În

aceeaṣi situaṭie cu mine era ṣi Dăscălescu din Târgoviṣte, care m-a sunat ṣi mi-a sugerat să

facem un memoriu la minister. Am scris, dar nu am primit nici un răspuns.

Chiar mă consolasem cu gândul că nu am luat gradul II, când mergând la un schimb de

experienṭă la Titu, doamna inspector Fulger Elena (metodist în perioada aceea care îmi

efectuase inspecṭia de gradul II) îmi zice: “Felicitări pentru gradul II !”. I-am spus că am picat la

baraj, însă dânsa m-a îndemnat să merg la Inspectoratul Ṣcolar , să-mi iau decizia, pentru că s-

au mai aprobat trei locuri, iar fetele din Târgoviṣte au ṣi sărbătorit evenimentul.

Acesta a fost cel mai emoṭionant ṣi cel mai palpitant eveniment din cariera mea.

La gradul I m-am înscris tot la îndemnul Retei, căreia îi mulṭumesc din nou.

În ceea ce priveṣte sutele de copii cu care am lucrat, pot spune că de fiecare serie m-am

legat sufleteṣte, iar de ṭinut minte i-am reṭinut pe cei mai isteṭi ṣi pe cei mai neastâmpăraṭi.

Dar unul singur m-a făcut să îmi îngheṭe sângele în vene, (G.M. de la Picior de Munte)

când l-am văzut cocoṭat pe magazia de lemne (magazine care nu prea mai avea acoperiṣul

complet). În această situaṭie am fost ajutată de domnul învăṭător Rădoi care l-a dat jos.

Iar acum când am ajuns la ultima serie de copii, destinul a făcut să am la grupă copiii

foṣtilor mei preṣcolari. Pe Simona ṣi pe Valentin i-am avut la grupă când eu aveam 5-6 ani

vechime în învăṭământ, iar pe Petre ṣi Ṣtefania, îi am acum la 39-40 de ani în învăṭământ ,

putând astfel face o comparaṭie între generaṭii.

Mai menṭionez faptul că părinṭii copiilor m-au recunoscut pe mine ṣi le-am spus că le-am

fost ṣi lor educatoare. Oare câṭi dintre foṣtii mei preṣcolari îṣi mai amintesc de doamna

educatoare?

Natura

Prof. Dumitrescu Mariana

Grupa “ Piticilor”

Eu sunt natura ṣi vă spun

Că am venit cu un gând bun

Vreau s-arat la oriṣicare

Că viaṭa fără poluare

Ar fi mai bună, mai frumoasă,

Ar face cinste-n orice casă.

Spuneṭi copii de ce oare

Are nevoie o floare,

Ca să crească, să-nflorească

Privirea să ne-nveselească?

IMNUL ECO

Prof. Mărculescu Mirela

Grupa “ Piticilor”

Refren . Pământul e-n pericol

Noi vrem să îl salvăm

Ṣi la grădiniṭă

Noi asta învăṭăm.

Veniṭi ṣi voi cu toṭii

Să ne ajutaṭi

Ṣi planeta noastră

Curată s-o păstraṭi.

1. Suntem ecologiṣtii

Pământul ocrotim

Ṣi când vom creṣte mari

Vrem sănătoṣi să fim. Refren

2. Orice hârtie mică

În coṣ o aruncăm

Ṣi orice floricică

Noi ṣtim să o udăm. Refren

3. Vă oferim un sfat

Ce nu-i greu de urmat

Natura s-o protejaṭi

Curată s-o pastraṭi. Refren

Găeşti

Mai,2012

Pentru „Îngeraşi” , ca să le fie de folos în LUMEA CEA MARE...

Dragă lume,

Îngeraşii noştri, căci putem să le spunem şi aşa, termină în curând grădiniţa.

La şcoală totul va fi ciudat pentru ei o vreme, aşa că ne-am dori să îi tratezi cu blândeţe.

Vezi, ei acum pornesc într-o nouă aventură, intră de fapt în LUMEA CEA MARE. Acum

lucrurile vor fi diferite. Este o aventură în care poate apărea tristeţea, tragedia,

războiul, iar pentru a-şi croi drum au nevoie de multă încredere, dragoste, toleranţă şi

înţelegere.

Am dori dragă lume să poţi avea grijă de ei. I-ai de mână şi învaţă-i acele

lucruri pe care trebuie să le ştie, dar fă-o cu blândeţe, te rog.Vor trebui să afle până la

urmă că nu toţi oamenii sunt corecţi, că nu toţi oamenii spun adevărul şi că nu toţi

oamenii sunt cinstiţi. Dar învaţă-i de asemenea că pentru orice ticălos există un erou şi

că pentru orice duşman există un prieten bun.

Va fi nevoie de timp, dar învaţă-i că un ban muncit are mai multă valoare decât

un ban găsit. Învaţă-i să piardă nobil, astfel încât să se poată bucura când câştigă.

Dacă poţi, îndepărtează-i de invidie şi învaţă-i secretul râsului molcom. Învaţă-i

să fie împăcaţi cu Dumnezeu, să fie puternici în interior astfel încât să poată suporta

eşecul şi să-şi păstreze vie dorinţa de a încerca din nou până reuşesc. Învaţă-i să fie

blânzi cu oamenii blânzi şi duri cu oamenii duri.

Învaţă-i să-si folosească propria judecată şi să nu se ia după mulţime, să-i

asculte pe toţi oamenii, dar să filtreze tot ceea ce aud printr-o sită a adevărului. Învaţă-i

să râdă când sunt trişti, dar că nu-i nici o ruşine să laşi lacrimile să curgă.

Învaţă-i să nu ia în seamă cinicii şi să se păzească de prea multă dulceaţă.

Învaţă-i să-şi vândă mintea şi forţa fizică celui care plăteşte mai mult, dar să nu-

şi vândă niciodată, cu nici un preţ, sufletul şi inima.

Învaţă-i, dacă poţi, să nu se compare cu alţii pentru că întotdeauna vor exista

unii mai mult sau mai puţini grozavi. Învaţă-i, în schimb, să-şi depăşească propriile

realizări.Tratează-i cu blândeţe, dar nu-i cocoloşi; numai trecerea prin foc căleşte oţelul.

Învaţă-i să aibă încredere în ei însuşi, iar aceasta le va da încredere în oameni.

Dragă LUME, acesta este aproape un ordin, dar tu vezi ce poţi face... „Îngeraşii”

noştri sunt nişte copii atât de buni şi sensibili……

EDUCATOARE: Marin Gheorghiţa

Metodica predării unui cântec după auz

Educatoare: Ene Filofteia

I.Pregătirea pentru activitatea de cântare

‐ Se asigură poziția relaxată a corpului, astfel încât aparatul fonator să aibă capacitatea de a

emite corect sunete.

‐ Se aleg, după specificul cântecului, câteva exerciții: de respirație, de emisie, de dicție, de

intonație, de sincronizare.

‐ Se poate cânta, dintre cântecele cunoscute unul, care are o tematică asemănătoare cu noul

cântec.

II. Captarea atenției

‐ Pentru introducerea cântecului nou se crează o atmosferă adecvată prin prezentarea

materialului stimul menit să trezească interesul elevilor. Se alege: o povestire, o ghicitoare, o

conversație pe tema cântecului, o descriere pe baza unei imagini sau audierea unei înregistrări

de calitate. Se poate inventa o poveste prezentată atractiv, în care să existe presărate fragmente

din cântec.

‐ Interpretarea model a cântecului de către propunător. (moment foarte important)

III. Dirijarea învățării

‐ Analiza succintă a cântecului urmăreşte: conțiunutul de idei sugerat de text, caracterul

melodiei, modul de interpretare, structura – câte strofe are?, are, sau nu are, refren?

‐ Se poate relua interpretarea model, cu acompaniament instrumental, dacă este un cântec ce

pune probleme.

‐ Însuşirea cântecului pe fragmente (ce au fost stabilite în prealabil), presupune preluarea de

către copii prin imitație:

� se învață primul fragment (f1): interpretat model de către educatoare, reprodus apoi de copii,

repetat de grupuri mici şi chiar individual. Se reia repetarea în colectiv.

� se învață al doilea fragment (f2) prin acelaşi procedeu.

� se leagă f1 + f2.

� astfel se parcurge întregul cântec.

IV. Obținerea performanței

Interpretarea cântecului cu procedee diferite: cu solist şi cor, dialog între grupe, cu

acompaniament de jucării muzicale, cu acompaniamentul unui instrument, cu mişcări sugerate

de text sau melodie.

V. Evaluarea

‐ Exerciții, ce pot fi organizate sub formă de ghicitoare, de recunoaştere a unor fragmente din

cântec după: melodie, ritm, text,

‐ Exerciții de creație sugerate de cântec

‐ Interpretarea în colectiv a cântecului.

ŞCOALA ALTFEL....

Educatoare: Ion Paolina

Împreună cu preṣcolarii grupei pregătitoare „Albinuṭele ” am desfăṣurat în săptămâna

02-06 aprilie ṢCOALA ALTFEL. Programul constat în derularea a unui orar special format

doar din activităţi cu caracter non-formal.

Ne-am propus implicarea, deopotrivă, a copiilor, părinṭilor și a dascălilor, în activități

nonformale, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi

competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante.

Activităṭile desfăṣurate vor aduce plus-valoare întregii comunităţi educaṭionale: competenţe,

coeziune, spirit de echipă şi, nu în ultimul rând, un zambet copiilor şi dascălilor implicaţi.

SǍ FIM POLITICOŞI ! Educatoare: Dinu Stănciulescu Violeta

Vezi o floare la fereastrǎ?

Nu-i vorbeşti cu dumneavoastrǎ?

Stǎ tabloul sus în cui?

Nu-i vorba de dumnealui.

La breloc stau nişte chei?

Nici una nu-i dumneaei.

Doamna noastrǎ învǎţǎtoare

Are-o faţǎ zâmbitoare,

Este bunǎ şi gingaşǎ

Şi-i vorbesc cu dumneavoastrǎ.

Suntem veseli şi vioi,

Dar nu suntem dumneanoi.

Mǎ strǎdui şi când e greu,

Fǎrǎ sǎ fiu dumneaeu.

Şi când ies la o plimbare,

De-ntâlnesc vecinii care

Locuiesc pe strada noastrǎ

Zic:Ce mai faceţi dumneavostrǎ?

Ieri vecinal de la şapte,

Un bǎtrând adus de spate,

Cǎtinel pe drum trecea.

- Sǎ trǎieşti, zic, dumneata !

Dânsul cu-n toiag semn face Tata de la muncǎ vine

Cum mǎ port adicǎ-i place Şi deja i-e dor de mine

Şi-mi zâmbeşte prin mustaţǎ : - Sǎ-mi trǎieşti, copile drag!

Mama ta bine te-nvaţǎ! Haina eu i-o pun în cui,

Ỉn fotoliu stǎ bunica Sar în braţele dumnealui,

Mângâind domol pisica Când la joacǎ îl poftesc

Şi-ntreb : Pot chiar sǎ-l tutuiesc.

- Ai nevoie de ceva - Drag copil, sunt toate bune?

S-aduc pentru dumneata ? Dacǎ nu, vino de-mi spune! –

Tot mereu mama mǎ-ntreabǎ,

Dânsa, dar, nu vrea numic, - Sǎrut mâna, mamǎ dragǎ!

Ỉnsǎ-i place cum o zic Eu nu sunt nicicând nervos,

Şi-mi spune: Sunt mereu politicos ;

Grai dulce-n gurǎ, Ştiu proverbul care zice :

Hai sǎ-ţi dau o prǎjiturǎ! « Vorba dulce mult aduce ! »

FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA

PREŞCOLARI PRIN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE

ECOLOGICĂ

Educatoare : ZINCĂ MĂDĂLINA/ FLOREA MONICA

GRĂDINIŢA „INOCENṬA”GĂEṢTI

În perioada actuală, în multe ţări ale lumii, educaţia pentru protecţia mediului, a

devenit o nouă dimensiune a curriculumului, cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine

responsabilă faţă de mediu, de a-i face pe copii să conştientizeze pericolele unei degradări

accentuate a mediului.

Protecţia mediului înconjurător a devenit un obiectiv major al lumii contemporane. De aceea

omenirea caută soluţii pentru prevenirea poluării mediului de viaţă şi crearea unui mediu

echilibrat şi propice vieţii.

Încă de la vârstă mică, copiii trebuie să înveţe şi să respecte legile naturii, ei fiind

ajutaţi să descifreze şi să-şi însuşească ABC-ul ecologiei, să înţeleagă necesitatea protecţiei

mediului, a ocrotirii naturii. Copiii trebuie învăţaţi cum să contribuie la refacerea naturii,

menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei oriunde s-ar afla, să înţeleagă că ocrotind naturii

se ocrotesc pe ei înşişi.

Programa învăţământului preşcolar la categoria activităţilor opţionale şi educaţia

ecologică. Aceasta presupune că, în pofida importanţei sale, programa de educaţie ecologică se

aplică în funcţie de diverşi factori : resursa umană competentă şi cu disponibilitate pentru acest

tip de activităţi, materialele didactice necesare, factori materiali, sociali. Poate unii îşi pun

întrebarea : „De ce este obligatoriu ca educaţia ecologică să înceapă de timpuriu, încă de la

vârsta preşcolară?”. Pentru că aceasta este vârsta la care începe formarea viitorului cetăţean al

planetei, din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, este evident că nu trebuie să uităm de

valoarea, pentru formarea viitorului individ uman, acelor „7 ani de acasă”, prin care unui copil i

se transmit normele elementare de comportament, care constituie fundamentul acţiunilor unui

cetăţean preocupat de mediul în care trăieşte.

Deci, şcolii îi revine rolul important în educarea copiilor pentru păstrarea echilibrului ecologic.

Considerăm că este de salutat faptul că încă de la grădiniţă copiii sunt familiarizaţi cu noţiunile

de ecologie, sunt încurajaţi să ia parte la experimente în aer liber cum ar fi : grădinărit, excursii

în natură sau acţiuni de recuperare a zonelor deteriorate. Este bine să extindem aceste experienţe

care pot fi organizate mai aproape sau mai departe de grădiniţă şi pot avea atât caracter

educaţional cât şi recreativ.

JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA

VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Educatoare : MIHAI NICULINA

Grădiniţa “INOCENṬA”GĂEṢTI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din

grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului

acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române.

Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul

dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o

participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor .

Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de

construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare

majoră a fiecarei educatoare.

Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru

fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj,

care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez

următoarele obiective cu copiii grupei mari:

1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi

însuşi corect semnificaţia lor;

2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii

adecvate;

3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice

cunoscute.

Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi,

cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice

cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee

didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi

activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create

de mine, în diferite momente ale zilei.

Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele

concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari,

noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar

uşurinţa în exprimare lasă de dorit.

Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea

lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine

organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă.

În concluzie, jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi,

clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor, contribuind în acelaşi timp

din plin, la activizarea lui.

Educatoare:Dumitraṣcu Sorina

Denumeşte florile din interiorul cercului mic!

Spune în ce anotimp înfloresc!

Identifică umbra fiecărei flori!

Trasează o linie de la floare la umbra ei!

Desenează în spaţiul dat două flori înclinate spre dreapta ta, urmărind modelul din cercul

mic!

Înconjoară cifra corespunzătoare numărului de petale ale ghiocelului!

15

Exerciţiu de perspicacitate

,, Caută umbra florilor!”

5, 7, 2,

3, 6, 4.

La această revistă au colaborat :

Director Prof. Petre Maria, Prof. Marin Gheorghiṭa - redactor

Prof. Constantinescu Steluṭa ,Prof. Niṭă Marinela Valerica,

Educ. Dinu Stănciulescu Violeta, Educ. Ion Paolina,

educ. Ene Filofteia, Educ. Panait Diana, Prof. Mihai Niculina,

Prof. Zincă Mădălina, Prof. Florea Monica, Prof. Mărculescu Mirela,

Prof. Dumitrescu Mariana, Prof. Niṭă Daniela Nicoleta,

Prof. Radu Elena, Prof. Dumitraṣcu Sorina, Prof. Ciobanu Elena,

Educ. Corbeanu Georgeta, Prof. Marinescu Beatrice, Educ. Milescu

Aniṣoara, educ. Nae Iulia, Educ. Dinu Sima Maria