viata si opera lexicografului roman florin marcu ... si opera lexicografului... · dolj;...
TRANSCRIPT
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romf,nieiDASCALU, SEVER
Vf,nitorul de neologisme / Sever Dascdlu. - Brdila : Editura
Sf6ntul Ierarh Nicolae, 2018
ISBN 978-606-30- 1 B I 4-5
8 t l.l35.l929
SEVER DASCALU
Viafa qi opera lexicografului romAn
FLORIN MARCU
Autorul primului DICTIONAR DE NEOLOGISME
260
.ft
,#r
i$
tr
1. ORIGINILB
La rdscruciul secolelor din jurul anului 1800 dinamicapopulaJiei peste Dundre cunogtea o intensitate deosebitd.Dinspre fara Romdneascd fugeau biefii Jdrani nemaisuportdnddijmele din cereale, vite, vii, stupi etc. apoi, birurile multiple qi
inrobitoare. Dinspre Jara BulgdreascS, cotropit[ de otomani,hoardele turcegti, prin incursiunile gi jafurile pazvangiilor gi
cdrjaliilor de la Vidin, prdduiau prin foc qi sabie finuturile de lanord de Dun[re, tdiau urechile, nasul, buzele, sluleau gi
impugcau, sechestrau qi inldnfuiau pentru robie tinerii romAni.Cele mai afectate sate erau cele riverane Calafat, Rast, Bistre!,
apoi cele din linia aII-a B[ilegti, Siliqtea Crucii, Urzica, Goicea.A r5mas incrustatd in amintiri qi legende incursiunea pageiPazvantoglu in anul 1800, care, inainte de a ajunge la Tdrgu Jiu,a dat foc Craiovei de n-au mai rdmas nici 300 de case intregi dincele 7000. Pentru a fugi din calea lor locuitorii satelor dundrenese ?ndreptau citre nordul apropiat, spre cltunele inconjurate deplduri care asigurau posibilitbJi de addpostire, dar, uneori,ajungeau pdndlapoalele munfilor Ei peste.
Un astfel de cdtun, apropiat, ascuns in pddure, era LipovuRomdni.
Etimologia acestui cdtun, aqezat pe Valea Teiului, atestat inanul 1569 de Mircea Voievod, provenea de la mulfimea de tei injurul cdrora roiau albinele. in limba slavd "lipa: tei'*.
Tot la fel de ascuns era qi Lipovu cu ungurenr, zis mai tdrziuLipovu Ungureni gi apoi, Lipor,u. Acesta, din urm6, era oaqezare noud, o 'oslobozie", infiinJatd in urma colonizdrii pebaza unei danii domneqti sau mdndstireqti qi a privilegiilor pe
care domnitorul le acorda sdtenilor.
torgu Iordan - Toponimia romdneascd, Bucureqti, 1961
10 L1
Pentru popularea sloboziei erau preferali striinii.Cei stabilili in slobozii erau ,,slobozi", adicd liberi prin
scutirea de platd a unor taxe, a dijmei la produse (grdu, mei,fdne!e), scuti{i de corvezi, dar aveau o dublS aservire fafd de
domn gi st[p6nul moqiei.Sloboziile se constituiau, de regulS, pe mogii mdndstiregti. in
cazul Lipovului cu ungureni, teritoriul pus la dispozitrie era o
intindere de pddure care aparfinea Mdndstirii $egarcea. Odatdsosili, primii stdtdtori au ocupat poienile, dar a trebuit sd
defrigeze qi copacii seculari.Atragi de privilegii, allturi de pdmdnteni s-au aqezat gi strdini,
aga-zigii ungureni care nu erau altceva decAt ardeleni de submunte din zona Novaci-Polovraci. Aliasul de "ungureni" aveaun sdmbure de adevdr, deoarece ei sau pdrinlii lor fusesericdndva subjugafi ai Imperiului austro-ungar, din cauza c[ruiatraversaserd munfii. in Jara Romdneasc[, toamna, dupi ce
coborau munfii, acegti "ungureni" realizau transhumanfa cu oilelor spre Dunire, prilej de a cunoagte bine traseele, locurile depdscut gi de addpostit.
Printre fugarii din calea hoardelor care au pdrisit SiligteaCrucii, un sat aflat la 10 km de Bdilegti gi s-au statornicit inLiporu Romdni, apoi in Lipovu cu ungureni a fost Al Vdculi. inCatagrafra anului 1828 a judefului Dolj, in Lipovu estemen{ionat Stan sin Vdcufi poslugnic al Mdndstirii $egarcea, iarin Catagrafia anului 1831 in SiliEtea Crucii este menfionat Ionsin Stan Vdculd. In drepful lui se precizeazd cd Ion era birnicstr[in, deci nu era un pdmdntean de-al locului. Cu timpul A]Vdcu{i a devenit Vbculd gi in final, VACUT. Odatd cu punereabazelor noii slobozii Stan, aflat pe o pozitrie sociald deosebit[, a
ocupat un areal de pddure destul de intins pentru defrigare qi
amplasarea gospoddriilor rudelor qi mogtenitorilor. Numai a$a se
explicd faptul cd la jumdtatea secolului al XX-lea era cel mai
o varrobrula ]lzl,oare
0lubega
mare neam al comunelLipovu. in prezent mai suntdoar un purtitor de numeVACUT Ei trei purtdtori de
patronim MARCU. in virru-tea legilor in vigoare cel ce
defriga terenul, pentru locu-in{i sau pentru cultivat, avea
drept intangibil de folosinfdasupra acestuia, dar dreptulde proprietate aparfinea boie-rului, domnitorului sau m6-ndstirii. A trebuit sd treacd 50de ani de la infiinfareaSloboziei pentru ca, prin re-forma agrard a domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza, sdteniilipoveni sd devind proprietari
pe vetrele de casd gi pe terenurile arabile pe care le munciserd.la est de Siligtea Crucii se aflau satele Urzica Mici, zisd gi
Urzicula, av6nd afiiat c[tunul Ionele EiUrzica Mare.Teritoriile delimitate, peste ani, pentru satele Siliqtea Crucii qi
Urzicfip erau limitrofe in partea de sud cu Lipovu Ungureni.Printre cei care au p[rdsit satul Urzicufa, cu copiii Ilie gi Pdtru,
ca sd se stabileascd in Lipor,'u Ungureni, a fost gi Mihdild, aliasMieild. Asemenea celorlaltri, MieilS qi-a delimitat un spa{iupentru defriqare, necesar amplas[rii bordeiului qi grddinii. Lainceputul secolului al XIX-lea prenumele qi aliasurilelipovenilor erau singurele modalitAti de denominare. Numai aga
ne explicdm patronimul pe care l-a purtat MieilS gi moqtenitoriilui, rezultat din toponimia satului de bagtinS: Urziceanu de laUrzica. In catagrafia anului 1831 din judelul Dolj in cdtunul
^ cahnele ,. Micezu lot*:'f , r'rx8f['*o " de'sds:s"{lti
iasr 95- ""--': : o,"-,r..ft"ffir$i*
MT,
1,2 13
lonele era inregistratd Stanca lui Dragu Urziceanu. Ilie gi Pitru,venili cu parinfii la Lipovu Ungureni au fost ndscu{i in Urzicula.
Din cele doud neamuri Vdcu! ;i Urziceanu igi trage ob6rEia
cel ce va semna Dicjionarul de neologisme al Romdniei,IILOREA, alias Florin MARCU.
Ca descendent, face parte din a cincea generafie dupd StanVdcu!. Succesiunea de prenume ingiruite fiind Florea - Marin -Mitricd - Marcu * Stan V[cu!. Pentru cd Stan, n.1778 Ei cu sofiakrana au dat naEtere multor copii, dintre care au viefuit opt(;apte fii ;i o fiica). Marcu, n.1797 a fost cel de-al doilea fiu,care la momenful ?nregistrdrii ca birnic s-a limitat numai laprenumele MARCU eluddnd patronimul V6cu!. in modasemdndtor, al patrulea fiu, Stan (mic de staturd) a fostinregistrat MICU; Dinu (al Easelea fiu) de profesie cojocar a fostirrregistrat COJOCARU. Asta nu inseamnd cd fralii Marcu, Stan
Lipovu Ungureni vdzut din Dealu Robului.
Ei Dinu qi-au renegat neamul Vdcu! din care fbceau parte. Fdrdindoiali, cd vetrele pentru casd au fost delimitate pentru fiecarefiu in parte.
Marcu (d. 07.01.1876) gi cu solia Sanda au ocupat pozigia del6ngd bisericd gi au dat naEtere mai multor copii, dintre care auviefuit Dumitricd, alias Mitricd, (n.1831, d. 21.05.1901),Nicolae, Tudora Ei Dumitru. Dumitricd Ei Paraschiva (n.1841,d.06.02.1891) au dat naEtere mai multor copii, dintre care au
trdit Stan, alias StAnilA, Ion, (n.15.08.1860, d.10.01 .1929),Maria, $tefan gi Li!a. Ion impreund cu Ana (n.17.04.1865, d.
07.02.1946) au dat naqtere mai multor copii, dar nu au depdEitmajoratul decdt Marin, alias Mirinifl (n. 28.10.1900, d.
24.08.1974) Ei Ion.In acele vremuri din multiple cauze mortalitatea infantild avea
cote ridicate. Numai astfel vom infelege natalitatea neobiEnuitde mare in urma cdreia r[mdneau pufini vieguitori.
Mieild (n. 1810) impreund cu Ioana au dat naEtere mai multorcopii, dar au viefuit Pdtru, Ion, Mihai, Dumitru gi Maria. IonMieild Urziceanu (n. 15.10.1836, d.11.11.95) cu sofia Maria,alias Fira din Padea, au ndscut mai mulli copii qi au viefuit 7:Ion, Maria, Ioana, Nicolae, Dumitru, Achim gi Ana. Dumitru,(n.21.10.1873, d.12.04.50) cdsdtorit cu Enache Ioana, aliasAnica, din Afumali (n.15.04.82, d. 14.08.64), au avut 13 copiidintre care au trdit 6: Maria - cea mai mare - (n.03.01 .1904,d. 13. 1 1 . 1948), Gheorghe, alias Ghit6, Tinca, Constantina,Aurelia Ei, din nou Constantina.
Maria Dumitru Ion Mieild Urziceanu era o femeie mdruntd lastatur6, analfabetd, crescutb in frica lui Dumnezeu, care invilasede la mam6-sa cum sd lini in mind gospoddria, sb gdteascd qi sd
creascd copiii.Marin Ion Mitricb Marcu Vf,cu!, alias MirinifS
(n.28.10.1900) impreund cu Urziceanu Maria (n.03.01.1904) au
I4 15
dat nagtere la 10 copii dintre care cinci (3 bAieli Ei 2 fete) aumurit minori.
Primul viefuitor a fost Florea, alias Florin, ndscut in ziua de23 decembne 1924, dar pentru cd tatdl sdu era conjopist laprimdrie a g[sit de cuviinld sd-l ?nregistreze in ziua Anului Nou,01.01.1925. Au urmat Ion, ndscut la 20,08.1931;Dumitru, aliasNicu, ndscut la 11.12.1933, ambii locuiesc in oragul $egarcea-Dolj; Constantina, alias Tanla,n.10.02.1931, cd,sdtoritd la Iaqi gi
Gheorghila, alias Geta, n. 19.03.1940 care locuieqte in Slatina.Familia lui Mbrini!6 Marcu avea o situalie materiald precard.Cele I pogoane cu care fusese improprietdrit Marcu Vdcu! ;icele 8 pogoane cu care fusese improprietdrit Dumitru IonUrziceanu se tot divizaserd de c[tre mogtenitori. Pe vatra de casiin suprafafd de 0,08ha ce-i revenise lui Mdrini
Casa original5 din imaginea de mai sus a fost renovatS de noulproprietar, preotul Valeriu $urlea, dup[ anul 2000.
Pentru Florin copilSria nu a semlnat cu cea a celorlalli. intimp ce alli copii din sat mergeau cu animalele la pdscut, ingospoddria pdrinfilor lui lipseau vaca, capra sau oaia,aduc[toare de produse alimentare. "in curtea mea nu aveamdecit un cAine" - igi amintea ironic, cu nostalgie gi durere.Singurele preocup[ri erau Ecoala gi cregterea fralilor Ei surorilor.
Atunci cdnd timpul ii permitea se juca cu cei de seama lui de-a pituluEul, ogoiul, gulea sau oina in curtea bisericii, destul demare, vecind cu casa lor. Alteori mergea si se scalde in apaDesn[fuiului, un pdrAu ce curgea pe marginea satului, in locul cutoponimul Vdjditoare, acolo unde malul abrupt qi ad0ncimeaapei permiteau copiilor sd se arunce cu capul in jos. "Acolo Ei-arupt !dEn[ dinJii - i;i amintea el, rdzdnd - despre prietenul lui dejoacd gi copilSrie".
De la scdldat intrau in p[durea aldturatb. Era un toponimnumit Ciordrie unde nu vedeai cerul de mullimea ciorilor.Plbcerea copiilor era si distrugd cAt mai multe cuiburi de ciori.Apoi, cu multd pldcere se urca pe dealul plantat cu vi1[ de vie,zis Dealu Robului, unde Mdrinil[, la fel ca mulli lipoveni,reugise sd sape o pivnilS in care plstra vinul. in spatele uEii dela pivni{6 era o incuietoare al cdrui secret era cunoscut numai deFlorin qi tatdl sdu. Deasupra pivnifei se afla odaia in care sepdstrau uneltele de lucru, un pat ingust gi doud scaune. in dealulviilor il trimitea mamS-sa sd aducd strugurii pe care ii impdrleamor,tilor la Sffinta Marie. Plimbdrile pe deal erau mai dese intimpul coacerii strugurilor, atunci cdnd plaiul era plin de bdtrdni.Pentru Florin erau interesante int6lnirile cu mo$ IvanceaPreoteasa, care-i povestea despre larcul de pe deal in care furciistrAngeau tinerii rdpifi pentru a fi trecu{i Dunirea, de unde i-ardmas numele de Dealu Robului; despre rSscoala lipovenilor din
16 t7
anul 1904 impotriva administrafiei Domeniilor Regale; despreurmdrile acestei rdscoale care s-au matertalizat in replantarea cualtoi din soiuri americane a viilor distruse de filoxerd peteritoriul satelor Lipovu gi $egarcea; despre qcolile construite deDomeniile Regale qi multe altele. Era setos de informafii qi pepatul de deasupra pivnilei lectura Florin cdrfile de literaturSbeletristicd sau religioasS pe care popa Mdndescu i le imprumutadin biblioteca bisericii.
Cdnd veniturile i-au permis Mdrinifd Marcu a mai cumpdratdup[ anul 1947 alte cinci pogoane de pdmdnt. Avea cinci copiipentru care pregdtea md.c,ar cdte o zestre de 2 pogoanemoqtenire. Pe l0ng[ treburile casnice qi creqterea copiilor pentrurnam6-sa, Maria,munca la c6mp era o povar[ in plus. incercdrilelui Florin de a-qi ajuta pdrinfii la cultivarea pdmdntului l-auconvins cd nu este n[scut pentru asemenea profesie. Seceriqulgr6ului i-a rdmas in memorie ca o lucrare istovitoare qi cuamintiri nepldcute. Mai sdritor era cdnd ajuta pe Maria inbucdtdrie, fapt ce-i va fi de mare folos in viala de mai tdrziu.'oEram copii sdraci. Doisprezece inqi ne strdngeam ?n jurul meseiintr-o odaie. Mdncam to!i, din strachind, prin rotafie" - avea sd-gi aminteascdlabdtrdnefe. ,,Nici loc de dormit nu aveam. Varadormeam afard, pe rogojind,, iar cdndera mai frig mi duceam in casa
bdtrdneascd la unchiul Oand"
$coala primard a fbcut-o in satulnatal. A alut norocul sd aibd aa
invSldtori pe Ilie lJrsu, directorul gcolii,qi sofia acestuia, Rebeca (foto aldturat).Religia o fbcea cu preotul Mateucd,care avea via vecinb cu a lor qi care i-alost un duhovnic prefios. La cdtevaoase, spre cimitir, locuia Ion Chelu,
sanitarul. Era un autodidact, permanent informat despre ce se
intdmpla in\ard, qtiri pe care le difuza cu pldcere consdtenilor inrdscruci sau cAnd era chemat la weo urgenfS medicald. PreotulMateucd qi sanitarul Chelu au reu;it s[-i insufle pldcerea de ainvdla, sdrguinfa qi tenacitatea, $i rezultatele nu s-au l6sat
aqteptate. Lupta pentru locul intdi pe clasd se da intre el Ei fiicainvifbtorilor, Elena, devenitd mai tdrziu medic oftalmolog.(Peste ani, ofiler fiind, bdtrdna invdfdto are l-ar fi dorit ginerepentru una dintre fete). La sf6rqitul fiecdrui an qcolar MarcuFlorea punea pe cap coronila impletitd de mama sa qi primeafelicitdrile de premiant al clasei de la invl![toare. Cu multdrecunoqtinfd iEi amintea Florin de invSlStoarea Rebeca Ursucare, pentru el copil de ldrani slraci, fusese o a doua mam6.
in anul 1936 cdnd a terminat clasa a IV-a in qcoald se
infiinlaserd clasele complementare. Tofi colegii au dat "bir cufugiJii" numai el, sdrguincios, a rdmas in clasa aY-a. A fost luatin primire de buna lui invbfdtoare, Rebecq care a continuat sd-itransmitd cunoqtinlele de care avea nevoie in viafd.
La sfArqitul anului qcolar 1936-1937 nu avea nicio opfiune,nicio direclie cdtre care sd se indrepte. Majoritatea colegilor de
Ecoald rdmdseserd aldturi de pdrinfi, la coarnele plugului. FlorinMarcu cuteza spre alte orizonturi.
intr-o dupd-amiazd era pregdtit s[ se ducd la duhovniculMateuc[. Impdcat sufleteqte considera cd ar avea inclinaliepentru hainapreo{easc[. Despre preofie Etia multe qi ar fi vnrt sd
meargd la Seminarul Teologic din Rdmnicu V6lcea. Cdnd s-a
inserat, lapoartd a strigat un consdtean.Era Dumitru NifA.- Mdi, MdriniJd, a zis acesta, nu vrei sd ddm noi copiii la ;coaldla Caransebeq? Eu am permis gratuit de circulafie pe C.F.R. ,i aq
putea sd duc amdndoi copii la examen. Haide, bd, s[-i faceminvd![tori! Dacd nu m-a frcut tata pe mine, barem sd fac eu pe
fiu-meu.
L8 t9
Fiul acestuia, Ni!6 Marin, alias Minel,fusese coleg de clas[ cu Florea. Nuparticipase la cursurile clasei comple-mentare, dar se pregdtise pentru o carierdde invdfdtor.
Lui Mdrinild ii surddea mai multprofesia de dascdl dec0t cea de popa(unde posturile erau ocupate) aqa cd Ei-adat consimfdmdntul fbrd sd-Ei mai intrebecopilul.
Cdnd Mdrinifd a intrat in casd gi i-aspus bdiatului, acesta se bucura mai multdecdt unde gi de ce pleac6. Nu Etia nici el,
ci pleacd de acasd,nici Maria unde era
Caransebegul."Fiul mamii, i-a spus Maria, cind a aflat cu durere unde trebuiesd plece copilul, oriunde vei merge sd plstrezi credinla inDumnezeu, sd fii corect, cinstit gi sd te bafi pdnl in pdnzele albeatunci cAnd dreptatea este de partea ta. Domnul sd fie aldturi detine!" Se uitau cu durere unul in ochii celuilalt. Maria pierdea unajutor de nddejde in gospodlrie, fiul igi l6sa familia fbrd un bra{de ajutor la cdmp gi in gospoddrie.
Florea a plecat de acasd dat in grija unui strdin. Bazat pecunoEtinfele acumulate era sigur de reuqitS.
I-au umplut pdrinjii geamantanul cu hainele pe care le avea, cuo plapumi gi alte obiecte trebuincioase. Dimineafa, cu o cdru!6trasd de o rndrjoagd au ajuns in gara Salcu{ei. S-a suit in trenul(pe care il vedea pentru prima oard) ce-l ducea la Craiova gi, maideparte la Caransebeg.