utcb - buletin stiintific - 2013 - nr. 4

8/19/2019 UTCB - Buletin Stiintific - 2013 - Nr. 4

1/115

BULETINUL ŞTIINŢIFIC

AL

UNIVERSITĂŢII TEHNICEDE CONSTRUCŢII

BUCUREŞTI

SERIE NOUĂ

Nr. 4 Decembrie 2013


2/115

Disclaimer

With respect to documents available from this journal neither T.U.C.E.B. nor any of its employees make anywarranty, express or implied, or assume any legal liability or responsibility for the accuracy, completeness, orusefulness of any information, apparatus, product, or process disclosed.

Reference herein to any specific commercial products, process, or service by trade name, trademark,

manufacturer, or otherwise, does not necessarily constitute or imply its endorsement, recommendation, or favoring by the T.U.C.E.B.The views and opinions of authors expressed herein do not necessarily state or reflect those of T.U.C.E.B., and

shall not be used for advertising or product endorsement purposes

…………………………………………. …………………………………………. ………………………………………….

Cu privire la documentele prezente în acest buletin, nici UTCB şi niciunul din angaja ţ ii săi nu garantează ,explicit sau implicit, şi nici nu î şi asumă vreo obliga ţ ie legal ă sau responsabilitate pentru corectitudinea,caracterul complet sau utilitatea oricăror informa ţ ii, aparate, produse sau procese prezentate.Orice referin ţă care se face în documentul de fa ţă la produse comerciale, procese sau servicii, folosindu-senumele de marcă , numele producătorului sau altele de acela şi tip nu constituie în mod necesar o sus ţ inere,recomandare sau favorizare a acestora de către UTCB.

P ărerile şi opiniile autorilor, exprimate în documentul de fa ţă , nu reflect ă în mod necesar părerile şi opiniileUTCB şi ele nu vor fi folosite pentru a face reclamă sau pentru a sus ţ ine vreun produs


3/115

CUPRINS

EXPERIMENT CE PUNE ÎN EVIDENTĂ COMPORTAREA REALĂ A ÎMBINĂRILOR RIGLĂ -

STÂLP ................................................................. ................................................................ ................................... 5 Sebastian-Lucian Buzuleac

R ĂSPUNSUL SEISMIC AL CONSTRUCȚIILOR METALICE INDUSTRIALE, ÎN CONLUCRARECU TERENUL DE FUNDARE ......................................................... .............................................................. ... 12

Ovidiu Cartoaf ă, Mircea Ieremia

CONTRIBUŢII ASUPRA INFLUENŢEI MIŞCĂRILOR SEISMICE PUTERNICE CU SURSAVRANCEA ÎN REGIUNEA OLTENIA PRIN STUDIUL EFECTELOR SEISMULUI DIN 1977 ASUPRAUNUI ANUMIT TIP DE CLĂDIRE ................................................................................................................. 20

Mădălina Calbureanu

STRATEGII ECONOMICE ALE SISTEMULUI FIRMĂ DE CONSTRUCŢII ......................................... 28

Florentina-Andreea Condurache

DISIPAREA ENERGIEI SEISMICE ÎN STRUCTURILE IZOLATE SEISMIC FOLOSINDAMORTIZORI HISTERETICI .............................................................. .......................................................... 37

Gabriel Dănilă

PROPRIETĂȚI FIZICE ALE BETONULUI PE BAZĂ DE CIMENTURI SPECIALE, PENTRUPROTECȚIE LA RADIAŢIE GAMMA .......................................................................................................... 47

Gheorghe Maria, Radu Lidia, Saca Nastasia, Mazilu Claudiu, Moanță Adriana, Petre Ionela

CLĂDIRI DE BIROURI CU REGIM MIC DE ÎNĂLŢIME ............................................................. ............. 56

Ana-Maria Ghiţă

SOLUŢII DE PLANŞEE DE BETON ARMAT MONOLIT, REALIZATE CU PLACA ȘI NERVURI,ADECVATE CERINŢELOR FUNCŢIONALE ȘI STRUCTURALE ALE CLĂDIRILOR DE ŞCOALĂ MODERNE ........................................................ .................................................................. ................................ 63

Mihaela Cristina Iftode

FRAGILITĂŢI SEISMICE MULTIMODALE ................................................................. .............................. 69

Florin Köpe

STUDIU COMPARATIV PRIVIND VERIFICAREA LA VOALARE PENTRU UN PANOU DEGRINDĂ DUPĂ EUROCOD (SREN 1993-1-5) ŞI NORMELE ROMÂNEŞTI (SR 1911) .......................... 78

Marin-Cătălin Mitoiu

IMPACTUL INUNDAŢIILOR PRODUSE PE CURSUL PÂRÂULUI RACU ............................................ 86 Daniela Sârbu, Raluca Iustina Hîr ţan

BIOTEHNOLOGII DE REMEDIERE A MEDIILOR CONTAMINATE ................................................... 92

Nicoleta Șerban (Groza)

CERINȚE ACTUALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE MALAXARE A MATERIALELORCOMPONENTE PENTRU PRODUCEREA BETOANELOR AUTOCOMOACTANTE ........................ 100

Elena Cătălina Ștefancu

METODE DE VERIFICARE A MIXTURILOR ASFALTICE ÎN VEDEREA CERTIFICĂRII ............ 106

Mirela Tănăsescu, Adriana Georgiana Tănăsescu


4/115


5/115

BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 4/2013 5

EXPERIMENT CE PUNE ÎN EVIDENTĂ COMPORTAREA REALĂ A ÎMBINĂRILOR RIGLĂ -STÂLP

EXPERIMENT WHICH EMPHASIZE THE REAL BEHAVIOUR OF

THE BEAM-COLUMN ASSEMBLIESSEBASTIAN-LUCIAN BUZULEAC1

Rezumat : O alternativă la îmbinările sudate o reprezint ă îmbinările cu şuruburi. De şi încă nu au fost complet evaluate din punct de vedere al eficacit ăţ ii lor, îmbinările cu şurub reprezint ă oop ţ iune atractivă pentru construirea structurilor rezistente la cutremure. In articol se prezint ă unexperiment pe un nod de cadru metalic realizat de autor în Laboratorul de Construc ţ ii Metaliceal U.T.C.B., atestat cu laborator de gradul I de ISC în anul 2002.

Cuvinte cheie: îmbinări, grindă-stâlp, microcomparator, laborator

Abstract : An alternative to the welded connections is represented by the bolted connections. Although they were not completely evaluated from their efficiency point of view, the boltedconnections represents an attractive option for the construction of earthquake resistant structures.This article presents an experiment on a steel frame junctio,n carried out by its author at MetallicStructures Laboratory within U.T.C.B., I-st grade laboratory certified by ISC în the year 2002.

Keywords: connections, beam-column, micro comparator, laboratory

1. Introducere

În prezentul articol se tratează experimentul realizat de autor în Laboratorul de ConstrucţiiMetalice al U.T.C.B., atestat cu laborator de gradul I de ISC în anul 2002.

Acest experiment cercetează utilizarea îmbinărilor cu şuruburi la cadrele metalice rigide dinzonele cu înalt risc seismic. În mod specific se folosesc îmbinările sudate în astfel de regiuni;degradările grave ale îmbinărilor produse în timpul cutremurelor Northridge (1994) şi Kobe(1995) au condus la căutări ale unor alternative mai sigure şi ieftine. Îmbinările cu şuruburisunt mai ieftine şi sunt cunoscute că generează structuri cu frecvenţe scăzute, atr ăgând aşadarfor ţe de magnitudine joasă în timpul unui cutremur. În ciuda beneficiului aparent al utilizăriiîmbinărilor cu şuruburi la construcţia cadrelor metalice, lipsesc informaţii concrete desprecomportamentul efectiv al acestor structuri în timpul unui eveniment seismic.

Proiectarea structurii de rezistenţă a clădirilor multietajate în zone cu o seismicitate ridicată are la bază, în cele mai multe cazuri, conceptul de structur ă disipativă, deoarece asigurarea

unui r ăspuns elastic la un seism de calcul cu perioada de revenire de 475 de ani este îngeneral neeconomică. Această modalitate de calcul, care este aplicată în procedura de calculdin norme prin utilizarea factorilor de reducere a for ţelor seismice q, acceptă degradăriimportante ale structurii de rezistenţă în urma unui seism de calcul.

Se crede totuşi că, folosind criteriile de proiectare din normativele moderne, colapsulstructurii poate fi eliminat, protejând vieţile oamenilor.

Într-o încercare de a explora suplimentar eficacitatea îmbinărilor rigide, această cercetarestudiază îndeaproape efectul rigidităţii, capacităţii şi flexibilităţii îmbinării rigide asupracomportamentului unui cadru metalic folosind încercarea pe un nod grindă-stâlp.

1

Ing., (Eng.), Consiliu Județean Br ăila, e-mail: [email protected] de specialitate: Prof. univ. dr. ing. Eugen Chesaru, Universitatea Tehnică de Construcț ii București(Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest).


6/115


Componenta experimentală a acestui proiect constă într-un subansamblu grindă-stâlp înmărime naturală care a fost testat în Laboratorul de Construcţii Metalice al U.T.C.B.

Evaluarea degradărilor după cutremurul de la Kobe din 1995 a scos la iveală faptul că “flambajul şi plastifierea grinzilor” din structurile metalice au fost declanşate de rupturi“în îmbinările sudate grindă-stalp, dintre stâlpi din ţeavă rectangular ă şi grinzile în H”

(Suzuki et al., 2003, [1]). S-a determinat că aceste rupturi au fost în principal cauzate de“rezistenţa la fisurare” scazută a sudurilor. Cercetarea suplimentar ă a ar ătat că

proprietăţile materialului inadecvate ale sudurilor şi practicile deficitare din punct devedere constructiv au contribuit la apariţia degradărilor ( Mahmoud şi Elnashai,2009, [2]). Astfel, folosirea îmbinărilor sudate în proiectarea şi construcţia structurilorrezistente la cutremur au început sa fie puse la îndoială.

În cautarea unei alternative, a crescut în consecinţă interesul faţă de îmbinarile cuşuruburi. Îmbinările cu şuruburi sunt cunoscute ca fiind mai ieftin de realizat şi au ciclude viaţă mai mare

2. Metoda de testare a îmbinării cu şurub

Instrumentar

Instrumentarul folosit pentru această investigaţie include:

- Presa 60tf - este o presă manuală de 60 tf, iar dinamometrul folosit este de 100 tf. Presafolosită face parte din echipamentele Laboratorului de Construcţii Metalice al UTCB;

- Microcomparatoare UMF cu precizia de 1/100 mm - microcomparatoarele măsoar ă deformaţiile şi deplasările cu precizia de 1/100 mm.;

Fiecare microcomparator a fost montat pe subansamblul grindă-stâlp cu scopul de a capturacomportamentul local al îmbinării.

Microcomparatoarele în numar de 4 bucati au fost montate astfel:

- Două microcomparatoare au fost montate de o parte şi de alta a tălpii la partea superioar ă anodului – acestea masoar ă deplasarea tălpii stâlpului de placa de capăt a grinzii (Figura 1);

- Un microcomparator a fost montat în mijlocul tălpii la partea superioar ă a nodului –acesta măsoar ă deplasarea tălpii stâlpului de placa de capăt a grinzii în zona de mijloc(Figura 1)

- 1 microcomparator a fost montat între pardoseală şi grindă – măsoar ă deformaţia grinzii(Figura 2)

Fig.1 - Microcomparatoare montate pe nod Fig.2 - Microcomparator montat la baza presei


7/115


În figura 3 este ar ătat planul instrumentarului structurii fizice

Fig.3 - Planul instrumentarului structurii fizice

Montarea instrumentarului

Înainte de montarea oricăror instrumente pe structur ă, suprafaţa a fost cur ăţată în prealabil şizonele unde s-au montat microcomparatoarele a fost suficient de netedă, poziţia exactă undeau fost amplasate microcomparatoarele a fost marcat cu rigla şi creionul. Suprafaţa a fostcuraţată cu o combinaţie de acid şi bază, începand cu acidul pentru a înlătura toată murdăria.După cur ăţare s-a trecut la montarea microcomparatoarelor.

4. Programul experimental şi calibrarea modelului

4.1 Specimenul pentru programul experimental

La acest specimen s-au folosit şuruburi M20 grupa 10.9 şi placă de capăt de 20 mm grosime.Sudurile între tălpi şi placa de capăt realizandu-se cu prelucrare în Y iar sudura între inimă şi

placa de capăt cu sudura de colt de 5 mm.Şuruburile M20 gr. 10.9 între elemente au fost pretensionate la 50% din capacitatea lor, prinaplicarea unui moment la cheie de 40daNm. Stâlpul şi grinda sunt realizate din profil HEA 220.

5. Descrierea experimentului

Componenta experimental ă

Pentru încercarea efectuată, au fost măsurate for ţele în trepte şi deformaţiile cu ajutorulmicrocomparatoarelor cu precizia de măsurare de 1/100 mm, creandu-se astfel

posibilitatea de trasare a diagramelor de tip for ţă- deformaţie care definesc comportareaelementelor încărcate şi permit stabilirea valorilor caracteristice (rezistenţa la curgere, larupere, la alungire, etc.)

Îmbinarea realizată este una din zona nodului între stâlpul de colţ şi grinda de la ultimulnivel a unei constructii metalice multietajate. Pentru a putea fi încercată în Laboratorul deConstrucţii Metalice din cadrul U.T.C.B., s-au confecţionat în uzină construcţii ajutătoarecare au fost montate la capete pe grindă şi pe stâlp astfel încât aceasta să poată fi

poziţionată între prese. Construcţiile ajutatoare sunt reprezentate de două flanşe rigidizate

ce au un inel de centrare pentru a putea fi prinse între capetele articulate ale presei. Toatesudurile au fost efectuate în şamfren.


8/115


Proba a fost montată între presele standului de încercare la compresiune cu încovoiere prin intermediul unor piese ajutatoare de tip flanşe, centrate şi sudate pe axa verticală aelementului supus la compresiune cu incovoiere. Pentru a se înregistra deformaţiielocvente, s-au montat 4 microcomparatoare dintre care trei la partea superioara anodului, iar celalalt microcomparator care se află la baza presei a fost legat independent

de un fir de constantan ce trece printr-o rola prinsă la partea superioar ă a grinzii (înzona acţionării for ţei dată de presă).

Proba pregătită şi finalizată din punct de vedere al poziţionării a fost încărcată în treptesuccesive de cate 10 kN. Pentru fiecare treapta de incărcare s-a realizat cate o citire ce afost trecută în fisa de încercări. Incărcarea maximă la care s-a ajuns a fost de 220 KN,încărcare la care proba a intrat în curgere.

6. Rezultatele testelor

Citirile microcomparatoarelor pentru treptele de încărcare sunt prezentate mai jos în tabel 1

Tabel 1

Tabel cu treptele de încărcare a presei și citirile de pe microcomparatoare

Treapta deincarcare (kn)

M1 x 0,01 mm M2 x 0,01 mm M3 x 0,01 mm M4 x 0,01 mmcitire citire citire citire

0 1 2 3 4 5 6 7 80 0 0 0 0 0 0 0 0

10 0 0 1 1 0 0 0 020 3 3 5 4 1 1 1 130 5 2 8 3 3 2 3.5 2.540 7 2 12 4 5 2 6.5 350 10 3 16 4 7 2 10 3.510 2 -8 4 -12 2 -5 -2 -1250 10 0 17 1 7 0 11 160 12 2 20 3 9 2 14 370 15 0 26 6 12 3 19 580 15 0 32 6 21 9 31 1290 19 4 40 8 27 6 36 5

100 24 5 49 9 35 8 41 510 4 -20 15 -34 11 -24 10 -31

100 27 3 50 1 33 -2 41 0110 33 6 61 11 43 10 46.5 5.5120 41 8 72 11 53 10 52 5.5130 52 11 92 20 69 16 59 7140 68 16 119 27 93 24 69 10

150 83 15 146 27 116 23 88 19160 105 22 188 42 154 41 91 3165 113 8 202 14 165 11 95 4170 131 18 240 38 197 32 107 12175 149 18 273 33 226 29 117 10180 174 25 321 49 265 39 131 14180 177 3 327 6 270 5 133 2187 227 50 426 99 347 77 164 31200 293 66 561 135 453 106 207 43200 337 44 663 102 537 84 239 32200 347 10 688 25 558 21 247 820 311 -36 571 -117 428 -130 63 -184

220 420 173


9/115


Unde M1 – microcomparator –poziţionat pe talpa stanga a stalpului la partea superioara anodului

M2 – microcomparator – poziţionat pe talpa dreaptă a stalpului la partea superioar ă a nodului

M3 – microcomparator – poziţionat în dreptul inimii stalpului la partea superioar ă a nodului

M4 – microcomparator – poziţionat între pardoseală și grindă în zona de acţionare a for ţei

Interpretarea rezultatelor

Pe baza rezultatelor obtinute se traseaz ă diagramele Forta-Deformat ă pentru fiecare zonă unde au fost montate cele 4 microcomparatoare. (vezi figura.4, figura 5, figura 6 și figura 7.)

Fig. 4 - Graficul de cedare FORTA- DEFORMATA pentru microcomparatorul M1


0

50

100

150

200

250

0 100 200 300 400 500

F o r t a K N

Deformata

x

0,01

mm

Deplasarea M1

0

50

100

150

200

250

0 200 400 600 800 1000

F o r t a

K N

Deformata x 0,01 mm

Deplasarea M2


10/115




În figura 8 este prezentata deformarea tălpii stalpului sub efort, iar în figura 9 este aratată deplasarea maximă rezultată în urma încarcării cu o for ţă dată de presa de 220KN. La această sarcină s-a atins palierul de curgere.

Fig. 8 - Indicarea deformării tălpii sub efort Fig. 9 - Deplasarea maximă rezultată în urmaîncercării

0

50

100

150

200

250

0 100 200 300 400 500 600 700 800

F o r t

a K N

Deformata x 0,01 mm

Deplasarea M3

0

50

100

150

200

250

‐100 0 100 200 300 400 500 600

F o r t a K N

Deformata x 0,01 mm

Deplasarea M4


11/115


7. Concluzii

O alternativă la îmbinările sudate o reprezintă îmbinările cu şuruburi. Deşi încă nu au fostcomplet evaluate din punct de vedere al eficacităţii lor, îmbinările cu şurub reprezintă oopţiune atractivă pentru construirea structurilor rezistente la cutremure. Nu numai că

îmbinările cu şurub sunt usor de fabricat, inspectat şi instalat dar ele atrag for ţe mici în timpulevenimentelor seismice.

Testul experimental prezentat în cadrul prezentului articol a fost efectuat pe specimen la scar ă naturală în cadrul laboratorului de încercări al departamentului de Construcţii Metalice alU.T.C.B., atestat cu laborator de gradul I de ISC în anul 2002.

In majoritatea cazurilor, îmbinările riglă-stâlp sunt supuse pe lângă încovoiere şi forfecare, laeforturi de compresiune şi întindere. Aceste eforturi suplimentare au o influenţă semnificativă asupra rigidităţii la rotire, asupra momentului rezistent de calcul şi a capacităţii de rotire anodului. Acesta este şi motivul pentru care aplicarea lui EN 1993-1.8 este limitată pentrunoduri în care for ţa axială ce acţionează în îmbinare (NSd) trebuie să fie mai mică decât 5%

din rezistenta de calcul la for ţă axială a grinzii îmbinate (N pl,Rd)Rezultatele acestor experimente vor evalua pe viitor comportamentul îmbinărilor cu şurubsupuse sarcinii seismice. Datele vor putea determina dacă o structur ă cu acest tip de îmbinareeste suficient de maleabilă şi absorbantă de energie pentru a fi folosită în zonele cu înalt

potenţial seismic. În plus, modelul construit pentru aceasta investigaţie va fi folosit pentru a prevedea funcţionarea îmbinărilor cu şurub şi, în consecinţă, va permite proiectanţilor să determine cu uşurinţă criteriile de proiectare, inclusiv dimensiunile şurubului, lucru care vaoptimiza eficienţa şi rezistenţa acestui tip de îmbinare.

Bibliografie

[1]. Suzuki, T.,Ishii, T., Sakumoto, Y. and Mukai, A. [2003] “Plastic Deformation Capacity of Welded Beam-endLimited,” Technical Memorandum of Public Works Research Institute (3906), 391-400

[2]. Mahmoud, H. N. and Elnashai, A. S ., "A Framework for Hybrid Simulation of Semi-rigid Steel Frames",STESSA 2009: Behaviour of Steel Structures în Seismic Areas, Philadelphia, August 2009.


12/115


R ĂSPUNSUL SEISMIC AL CONSTRUCȚIILOR METALICEINDUSTRIALE, ÎN CONLUCRARE CU TERENUL DE FUNDARE

SEISMIC RESPONSE OF INDUSTRIAL STEEL BULDINGS,WORKING WITH SOIL

OVIDIU CARTOAFĂ1, MIRCEA IEREMIA2

Rezumat: Articolul eviden ț iază îmbunăt ăț irea concep ț iei antiseismice a construc ț iilor șirealizarea proiectelor cu un grad de asigurare ridicat, în limitele unor costuri optime ale

sistemelor structurale. Lucrarea ofer ă baza teoretică și metodologia de calcul referitoare lar ă spunsul neliniar până în stadiul ultim de rezis ț en ță și rigiditate al structurilor de tip industrial ț inând cont de efectul amortizării, de degradarea structural ă și de influen ț a terenului de fundare.

Cuvinte cheie: elemente finite, acţiune seismică, teren de fundare, analiză Time – History

Abstract: The article highlights the improvement conception earthquake engineering and projectswith a high degree of assurance, within optimal costs of structural systems. This paper providestheoretical basis and method of calculation on nonlinear response until the final stage of strengthand stiffness of industrial type structures considering the effect of damping, structural damageand influence of the foundation soil.

Keywords: finite element, dynamic action, foundation, Time - History analysis

1. Introducere

Lucrarea debutează prin prezentarea vibrațiilor sistemelor liniare cu un grad de libertate

dinamic. Sunt descrise tipurile de vibrații, libere și for țate (amortizate și neamortizate) pentruun sistem cu un grad de liberatate și, comparativ, vibrațiile for țate ale sistemelor cu mai multegrade de liberate. Se continuă prin descrierea modelării comportării metalului în analizanumerică neliniar ă aplicând criteriul de curgere Von Mises și a modelării comportăriiterenului de fundare în analiza numerică neliniar ă aplicând criteriul de curgere Drucker –Prager.

2. Analiza răspunsului seismic al unei constructii industriale, fara interactiunea cuterenul de fundare

Poziționată în partea de Sud a municipiului Rm. Vâlcea, Uzina de Soda Govora, seînvecinează la Nord cu SC OLTCHIM SA Govora. Din punct de vedere seismicamplasamentul se găsește, conform Normativului P100/92, în zona seismică de calcul D, cuun coeficient de intensitate seismic ks = 0.16 și perioada de colț pe amplasament este Tc =1.0 s. Normativul seismic P100- 1/2006 indică pentru Rm. Vâlcea, Tc =0.7 s și ag = 0.20 g.Ansamblul de hale metalice monobloc (Filtrare, Carbonatare, Distilare-Absorbție) este unuldin compartimentele principale ale Uzinei de Soda Govora. (Figura 1).

1

Ing (eng.), S.C. NACON INVEST, e-mail: [email protected] Referent de specialitate: Prof. univ. dr. ing. Mircea Ieremia, Universitatea Tehnică de Construcț ii București(Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest).


13/115


La elaborarea modelului de calcul s-au folosit releveele efectuate, elementele de identificarestructurală din referatele de laborator, precum și planurile de executie din arhiva

beneficiarului.

Fig. 1 - Model 3 D – Ansamblu de hale metalice [5]

Calculele structurii de rezistență s-au efectuat cu ajutorul unui program de calcul performant

bazat pe metoda elementului finit. Stâlpii și grinzile s-au modelat cu elemente finite tipBEAMS (bara dublu încastrată sau încastrată și articulată). Planșeele din tablă striată au fostmodelate cu elemente rigide de tip LINK. [5]

2.1. Analiza modală

Formele proprii de vibraţie în primele moduri de vibraţie, se manifestă după direcţiile x şi y.

1) 2)

3)

Fig. 2 - Moduri fundamentale de vibrație.

1) Modul 1 de vibrație. Translație transversală T=2.38s, masa participantă 60% (Y);

2) Modul 2 de vibrație. Torsiune T=1.23 s, masa participantă 25% (Y);

3) Modul 3 de vibrație. Torsiune T=0.98 s,masa participantă 0.67% (X)

Se constată că, structura prezintă o flexibilitate importantă pe direcție transversală, parterulînalt crează premizele unei comportări de structur ă cu parter flexibil. De asemenea, structura


14/115


prezintă trei diferențe majore de nivel ce introduc torsiuni atât locale pe zona cu înălțimemaximă, cât și pe ansamblul structurii.

2.2. Analiza Time History în domeniul neliniar

Pentru a putea scoate în evidență influența formării mecanismului de cedare asupra parametrilor dinamici ce caracterizează structura de rezistență propusă studiului de caz s-aefectuat o analiză Time History în domeniul neliniar de comportare al materialelor. [1] În acestscop au fost definite articulații plastice la extremitățile stâlpilor și grinzilor și la mijloculcontravântuirilor în V inversat. Acțiunea a fost reprezentată de accelerograma Vrancea ’77scalată cu factorul 0.64. [3]

R ăspunsul dinamic neliniar al structurii de rezistență este prezentat în Figurile 3, 4, 5.

Fig. 3 - R ăspunsul dinamic neliniar în accelerații absolute

Fig. 4 - R ăspunsul dinamic neliniar în viteze absolute

Fig. 5 - R ăspunsul dinamic neliniar în deplasări relative


15/115


În urmatoarea figur ă este prezentată poziția și nivelul de formare al articulațiilor plastice.(Figura 6)

Fig. 6 - Poziția și nivelul de formare al articulațiilor plastice

Se remarcă faptul că, o dată cu formarea articulațiilor plastice în elementele decontravântuire, se constată și o scădere a solicitărilor seismice în restul elementelor, ceea cescoate în evidență disiparea energiei seismice prin deformații plastice, cu toate că sistemul decontravântuiri nu are o conformare ductilă, o mare parte din contravântuiri pierzându-șistabilitatea atât în domeniul liniar, cât și neliniar.

3. Analiza răspunsului seismic al unei construcții industriale, ținând cont deinteracțiunea cu terenul de fundare

Pentru a investiga influența interacțiunii terenului (Figura 7) cu structura de rezistență s-acompletat modelul de calcul structural cu terenul de fundare ce a fost modelat cu ajutorulelementelor finite de tip solid tridimensional cu 8 noduri și 3 grade de libertare (translații)asociate fiecărui nod.

Dimensiunile terenului de fundare considerate în calcul:

Hmasiv = 120 m;Lmasiv = 340 m;lmasiv = 220 m.

Fig. 7 - Model 3D al structurii cu terenul de fundare


16/115


3.1. Analiza modală

Formele proprii de vibraţie în primele moduri de vibraţie, se manifestă după direcţiile x şi y.

1) 2)

3) 4)

Fig. 8 - Moduri fundamentale de vibrație. 1) Modulfundamental de vibrație. Translație transversală (Y-Y) T=2.58s;2) Modul 2 de vibrație. Torsiune T=1.37 s; 3) Modul 3 de vibrație. Translație transversală cu torsiune T=1.10s; 4)

Modul 4 de vibrație. Translație transversală T=1.08sec.

Se constată o creștere a perioadelor proprii de vibrație cu ~ 0.2 secunde. Factorii de participaremodali se modifică după cum urmează: pe direcție transversală în modul fundamental reducereaeste de ~20%, în timp ce factorul modal de participare cu valoare maximă pe direcțielongitudinală a fost divizat între modurile 3 și 4.

3.2. Analiza Time History cu influența interacțiunii teren – structură

Analiza Time History a fost utilizată și în cazul studierii interacțiunii teren-structur ă pentru a putea investiga influența terenului de fundare în r ăspunsul seismic al structurii analizate.

Accelerograma Vrancea 77 NS a fost trecută printr-un proces de deconvoluție în domeniul liniarși neliniar cu ajutorul programului DEEPSOILv5.0 Pentru aceasta, au fost efectuate două analizedinamice 1-D, considerând caracteristicile dinamice ale terenului până la 120 m. [4]

În graficul următor se prezintă comparativ accelerograma Vrancea ‘77 componenta NS scalată cu un factor de scalare subunitar având valoarea de 0.64 și aceeași accelerogramă Vrancea ‘77componenta NS trecută prin procesul de deconvoluție în mediul liniar și neliniar cu ajutorul

programului DeepSoil v5.0.


17/115


Fig. 9 - Grafic comparativ Accelerograma Vrancea ‘77 NSSe observă că valorea pozitivă maximă a accelerației din accelerograma V’77 trecută prin

procesesul de deconvoluție în mediul liniar este mai mare decât valoarea accelegramei V’77scalate. Totodată, valoarea negativă maximă a accelerației din accelerograma V’77 trecută prin

procesesul de deconvoluție în mediu liniar este mai mică decât valoarea accelegramei V’77scalate. În cazul valorilor accelerogramei din mediu neliniar, se observă valori mult mai micidecât în celelate două cazuri.

Fig. 10 - Grafic comparativ al spectrului accelerogramei Vrancea ‘77 NS

Ținând cont de spectrul accelerogramei Vrancea’77 scalată, valoarea corespunzatoare perioadei, T = 0.75s este ≈0.24 m/s. Totodată, conform spectrului accelerogramei trecută prin procesul de deconvoluție îndomeniul liniar, valoarea corespunzătoare perioadei, T = 1.1 s este ≈0.26 m/s, respectiv valoareacorespunzătoare perioadei, T = 1.1 s în domeniul neliniar. Rezultă o diferență foarte mică între cele treivalori, chiar dacă între cele trei forme spectrale există diferențe semnificative.

R ăspunsul dinamic neliniar al structurii de rezistență este prezentat în continuare – Figurile 11-14

‐0.15

‐0.1

‐0.05

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0 10 20 30 40 50 A c c e l e r a t i e ( g )

Perioada (s)

Accelerograma V77

Accelerograma V77

‐ deconvolutie mediu liniar

Accelerograma V77

‐ deconvolutie mediu

neliniar

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

P s e u d o A c c e l e r a t i e

Perioada (s)

Spectru V77

Spectru V77 ‐

deconvolutie

mediu liniar

Spectru V77 ‐

deconvolutie

mediu neliniar


18/115


Fig. 11 - R ăspunsul ansamblului teren - structur ă în accelerații absolute

Fig. 12 - R ăspunsul ansamblului teren - structur ă în viteze absolute

Fig. 13 - R ăspunsul ansamblului teren - structur ă în deplasări relative


19/115


Fig. 14 - Variația for ței tăietoare de bază în timpul acțiunii seismice

4. Concluzii

Prin prezenta lucrare, s-a încercat să se pună în evidență aspecte care, în activitatea curentă de proiectare și expertizare a structurilor de rezistență, sunt mai puțin sesizabile, dar, totușiimportante în înțelegerea și interpretarea corectă atât a datelor de intrare cât și a rezultateloranalizelor dinamice. Utilizarea analizei dinamice neliniare poate pune în evidență rezervelestructurale de disipare a energiei seismice prin deformații plastice. Totodată, este evidențiată importanța alegerii corespunzătoare a accelerogramei astfel încât aceasta să aibă caracteristicicompatibile cu amplasamentul structurii analizate. Luarea în considerare a terenului de fundare

prin modelarea corespunzătoare cu elemente finite variabile va apropia r ăspunsul structuralcalculat de cel real. Așa cum s-a exemplificat în teza de doctorat [2], modificarea r ăspunsuluiseismic structural poate fi atât cantitativă, cât și calitativă.

Bibliografie

[1]. Bathe K.J. - “Finite Element Procedures”, Prentice – Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1996, ISBN 0-13-301458-4.

[2]. Cartoaf ă., O., - “Contribuții la analiza r ăspunsului seismic până în stadiul ultim al construcțiilor[3]. Ieremia M. - “Elasticitate. Plasticitate. Neliniaritate”, Ed. Printech, București, 1998, ISBN 973-9402-06-2.[4]. Hashash, Y.M.A, Groholski, D.R., Phillips, C.A., Park, D, Musgrove, M. “DEEPSOIL 5.0, User Manual and

Tutorial.” (2011)

[5]. MIDAS GEN – “User Manual and Tutorial”.


20/115


CONTRIBUŢII ASUPRA INFLUENŢEI MIŞCĂRILOR SEISMICEPUTERNICE CU SURSA VRANCEA ÎN REGIUNEA OLTENIA PRIN

STUDIUL EFECTELOR SEISMULUI DIN 1977 ASUPRA UNUI ANUMITTIP DE CLĂDIRE

CONTRIBUTIONS ABOVE THE INFLUENCE OF THE STRONGVRANCEA SEISMIC MOVEMENTS IN OLTENIA REGION BY THE

EFFECTS OF THE MAJOR 1977 EARTHQUAKES ON SPECIFIC TYPEOF BUILDING

MĂDĂLINA CALBUREANU1

Rezumat : Lucrarea prezinta investigatiile dinamice ale raspunsului unei cladiri importante dinCraiova, cladirea Facultatii de Mecanica. Cladirea a fost afectata de miscarea seismica majora din 4martie 1977. Prelucrarea datelor obtinute în timpul investigatiilor furnizeaza concluzii importante

privind influenta miscarilor seismice importante asupra unui anumit tip de cladire.

Cuvinte cheie: investigatii dinamice, vulnerabilitate seismica, sensibilitate dinamica, cutremurul dinVrancea din anul 1977.

Abstract: This paper presents the dynamic investigations on the response of important building fromCraiova, the Faculty of Mechanics. This building was affected by the major seismic motion from

March 1977. The processing of the the data obtained through this investigation gives importantconclusions above the influence of the major seismic movements on specific type of structure.

Keywords: dynamic investigations, seismic vulnerability, dynamic sensibility, 1977 VranceaEarthquake

1. Introducere

Facultatea de Mecanică din Craiova prin importanţa sa istorică şi monumentală dată decaracterul de unicat arhitectonic şi de valoarea deosebită artistică şi estetică a finisajelor sale, afost supusă de-a lungul ultimului secol mişcărilor seismice puternice ce au avut sursa Vrancea şianume cutremurele majore din 1944 şi 1977 şi mişcările seismice din 1986 şi 1990 [1]. Acesteareprezintă elementele majore care au acţionat asupra structurii clădirii până ȋn momentulefectuării investigaţiilor experimentale [2]. Fig. 1 şi fig. 2 redau imaginile clădirii ȋn prezent şi ȋnanul 1906 aproape de momentul finalizării lucr ărilor.

Deşi mişcările sesimice din anii 1986 şi 1990 au fost instrumentate de INCERC şi există ȋnregistr ări ale staţiei existente ȋn Craiova ale acestor evenimente [3,4], nu există ȋnregistr ări lanivelul zonei pentru cutremurele majore anterioare. Afectarea componentelor structurilor derezistenţă ale clădirii, şi ȋn consecinţă reducerea destul de pronunţată a capacităţii de rezistenţă şidiminuarea caracteristicilor de rigiditate laterală, se datorează mai multor cause dintre care:

- Conceptul iniţial deficitar de conformare geometrică şi structurală a clădirii ȋn ansamblu;

- Proiectarea şi realizarea construcţiei ȋn concept exclusiv gravitaţional, având deci orezistenţă întâmplătoare la acţiuni seismice intensive;

1 Conf. univ. dr. ing., Universitatea din Craiova (University of Craiova), Facultatea de Mechanică (Faculty of

Mechanics), e-mail: madalina.calbureanu@ gmail.comReferent de specialitate: Prof. univ. dr. ing. Mihail Ifrim, Universitatea Tehnică de Construcț ii București(Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest).


21/115


- Inexistenţa unor rosturi de separare a celor trei unităţi structurale (care alcătuiescclădirea), cu comportare complet diferită la solicitări laterale;

- Vechimea clădirii, alterarea şi degradarea ȋn timp a caracteristicilor fizico- mecanice alematerialelor puse ȋn oper ă, reamenajări de spaţii, ȋntreţinerea necorespunzătoare pe durataexploatării etc;

- Compartimentări sau modificări constructive neraţionale operate ȋn timp;- Ȋnchiderea sau practicarea întâmplătoare a unor goluri (ferestre/uşi) ȋn pereţii portanţi,

atât la parter cât şi la etaj, care au contribuit la accentuarea dezechilibr ărilor elastice şiiner ţiale existente iniţial;

- Flexibilitatea pronunţată a majorităţii planşeelor şi a lipsei centurilor peste pereţii portanţi(cel puţin perimetrale) care, prin funcţia de şaibă orizontală rigidă, ar fi asiguratconlucrarea spaţială a ansamblului structural;

- Existenţa unor discontinuităţi elastice şi iner ţiale genetice (ȋn plan orizontal şi ȋn planvertical), care au condus la apariţia fenomenului defavorabil de torsiune locală sau generală;

- Influenţa efectelor distructive datorate cutremurelor puternice care s-au manifestat ȋnacest secol (ȋn special ȋn anii 1908, 1940 şi 1977 şi chiar ȋn anii 1986 şi 1990), care au

produs numeroase cedări, cr ă paturi, striviri, dizlocări, deterior ări, avarii etc. cu precădereȋn pereţii portanţi perimetrali;

Intervenţii superficiale şi nesemnificative asupra construcţiei, executate după puternicelecutremure din anii 1940 şi 1977, numai prin lucr ări de reparaţii şi consolidări locale şiincomplete.

2. Investigaţii dinamice experimentale pentru clădirea Facultăţii de Mecanică din Craiova

Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale a stării tehnice a componentelor structurale

ale clădirii Facultăţii de Mecanica din Craiova, prin complexitatea programului de operaţiiefectuate și interpretarea acestora au dorit să realizeze identificarea şi localizarea sensibilităţilorstatice, dinamice şi seismice existente ȋn elementele structurilor de rezistenţă, ca urmare adegradărilor survenite pe durata exploatării construcţiei, inclusiv celor datorate acţiuniicutremurelor puternice care s-au manifestat pe parcursul acestui secol [3].

Fig. 1 - Facultatea de Mecanică din Craiova ȋn present [http://www.mecanica.ucv.ro/]


22/115


Constatările şi concluziile finale au contribuit la elucidarea comportării construcţiei la acţiuneamişcărilor seismice intensive (implicit a capacităţii portante) precum şi la definitivarea măsurilorşi soluţiilor constructive şi structurale de remediere ce urmau a fi realizate.

Investigaţiile instrumentale, procesarea şi interpretarea acestora au fost realizate de un colectivdin care a f ăcut parte şi autoarea, colectiv condus şi ȋndrumat de dl. Prof.univ. dr. ing. MihailIfrim.

Fig. 2 - Şcoala normală de băieţi - 1906 http://www.gds.ro/Cultura/2007-12-29/

Structurile de rezistenţă ale clădirii, executate ȋn perioada anilor 1898-1901, au fost proiectate ȋnconcept exclusiv gravitaţional, f ăr ă a se fi avut ȋn vedere măsuri de protecţie antiseismică. Dinacest motiv, construcţia a suferit numeroase şi importante deterior ări şi avarii, cauzate devulnerabilităţile potenţiale existente la mişcări seismice, care au fost puse ȋn evidenţă ȋn special

pe timpul cutremurului de excepţie din 4 martie 1977.

2. Sistemul constructiv şi structural al clădirii

Clădirea ȋn care se desf ăşoar ă ȋn prezent activităţile didactice, aplicative, ştiinţifice şiadministrative ale Facultăţii de Mecanică din Craiova, a fost construită ȋn perioada anilor 1898-1901, având iniţial destinaţia de Scoală Normală. Clădirea este situată pe Calea Bucureşti a fostconstruită după planurile arhitectului Băicoianu. Clădirea este impunătoare are faţadele realizatedin căr ămidă roşie aparentă, grav afectată de cutremurul din 1977, dar care a fost reparată foarte

bine şi şi-a reluat înf ăţişarea de la începutul secolului.

2.1 Sistemul constructiv

Clădirea investigată experimental este compusă din punct de vedere constructiv, dintr-un corpcentral -parter + mansardă, situat ȋn axul median de simetrie al ansamblului construit, şi două tronsoane laterale (subsol par ţial + parter + etaj), fiecare fiind alcătuit din trei corpuri dezvoltate

pe direcţia LONGITUDINALĂ conectate perpendicular de un corp dispus pe direcţiaTRANSVERSALĂ cu acelaşi regim de înălţime, conform fig. 3. Ȋnălţimea parterului este de cca5.50 m, iar cea a etajului de cca 4.50 m, cota 0.00 m fiind situată la 80-160 cm deasupranivelului terenului.

Pe axa intr ării principale este amplasat un turn monumental (de cca. 17.50 m înălţime), care

domină arhitectural întreaga clădire, iar ȋn prelungirea acestuia, dincolo de holul central, se află sala de festivităţi (amfiteatru) a cărei rezolvare constructivă şi estetică este impresionantă.


23/115


Planşeele, de o mare diversitate constructivă, au deschideri variabile, cele mai mari avânddeschideri pana la 10.00 m (zona sălilor de curs, seminarii şi laboratoare).

Fig. 3 - a) Plan de amplasament al zonelor investigate dinamic din Facultatea de Mecanică; b) Poziţia amplasării

captorilor şi direcţiile de măsurare a vibraţiilorAccesul la etaj este asigurat prin intermediul unor scări semicirculare, cu trepte din piatr ă naturală.

2.2 Sistemul structural

Ȋn plan, construcţia are o formă total neregulată, alcătuită din numeroase unităţi structurale cudimensiuni destul de mari, integrate întregii clădiri, f ăr ă existenţa unor rosturi de separare ȋntre

principalele corpuri componente. Structurile verticale de rezistenţă a tuturor corpurilor suntrealizate din pereţi portanţi de zidărie de căr ămida (plină/presată) şi mortar de var. Grosimeaacestora este variabilă, la parter fiind de 56 cm, iar la etaj de 42 cm.

Planşeele, deşi au o conformare diversă, au toate elementele principale de rezistenţă executatedin grinzi metalice (profile laminate) cărora le sunt asociate bolţişoare din căr ămidă, corpuriceramice sau confecţii din lemn. Fundaţiile pereţilor portanţi sunt alcătuite din zidărie decăr ămidă, prevăzută la partea inferioar ă cu o talpă continuă de beton simplu cu grosimeacuprinsă ȋntre 20 şi 50 cm.

Ȋn timp s-au efectuat diverse intervenţii constructive asupra conformării iniţiale a clădirii cum arfi ȋnchiderea unor goluri de uşi şi ferestre, practicarea unor goluri noi cu diverse destinaţii,modificări şi transformări a suprafeţelor utile, prin recompartimentări suplimentare cu pereţinestructurali etc, care contribuie la dezechilibrarea elastică şi iner ţială a ȋntregii construcţii sau aunor păr ţi ale acesteia.

3. Investigaţii experimentale pentru determinarea caracteristicilor dinamice proprii aleconstrucţiei

Programul investigaţiilor dinamice experimentale/instrumentale au avut ca obiectiv principaldeterminarea caracteristicilor fundamentale proprii de vibraţie (frecvenţe/perioade) ale corpurilorcare alcătuiesc tronsonul A (stânga) şi tronsonul B (dreapta) precum şi a turnului situat laintrarea principală a clădirii (Fig. 3).

Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute experimental, prin măsur ători instrumentalespecifice, au contribuit la elucidarea unor aspecte fundamentale privind starea tehnică actuală aconstrucţiei din punct de vedere al protecţiei la acţiuni seismice puternice [4].

Ȋn acest sens, obiectivele investigaţiilor ȋntreprinse se refer ă la caracterizarea din punct de vederedinamic a celor trei unităţi structurale menţionate mai sus şi evidenţierea sensibilităţilor dinamice


24/115


existente (implicit elastice şi iner ţiale), cu influenţe negative asupra distribuţiei rigidităţilorlaterale efective (relative sau absolute), pe cele două direcţii considerate (transversală şilongitudinală). De asemenea se urmăreşte identificarea existenţei anumitor discontinuităţielastice ȋntre corpurile examinate experimental, ca urmare a procesului de degradare ȋn timp acaracteristicilor dinamice şi a proprietăţilor locale sau generale de rigiditate structural .

Excitaţia exterioar ă, pe baza căreia s-a efectuat înregistrarea instrumentală a vibraţiilor ce semanifestă ȋn clădire, a provenit din agitaţia microseismică (cu caracter permanent) şi din traficulstradal, definite ca surse perturbatoare de natura aleatoare şi de intensitate moderată.

Modul de investigare experimentală a clădirii a conţinut următoarele etape:

a) Programul experimental a constat ȋn efectuarea înregistr ării instrumentale a vibraţiilor, ȋnvederea realizării unei "analize ȋn frecvenţă" a r ăspunsului dinamic al structurilor fiecăruicorp de clădire investigat, bazată pe analiza Fourier a semnalelor generate ȋn principal deagitaţia microseismică [2].

b) Punctele (staţiile) de înregistrare a vibraţiilor, pe cele două direcţii semnificative(transversală/longitudinală), au fost amplasate ȋn conformitate cu poziţiile definite ȋn Fig. 3.b.

c) Identificarea caracteristicilor dinamice proprii fundamentale (frecvenţe/ perioade),corespunzătoare fiecărei staţii şi direcţii, s-a realizat prin interpretarea înregistr ărilor calibrateale vibraţiilor de r ăspuns provenite din sursele perturbatoare exterioare (agitaţiamicroseismică şi traficul stradal).

d) Particularităţile programului experimental au constat ȋn faptul că s-au amplasat staţii deȋnregistrare a vibraţiilor ȋn toate corpurile şi zonele de interes (specifice celor două tronsoaneetajate) precum şi ȋn turnul situat ȋn axa mediană a intr ării principale (la cota +7.00 m) [5,6].

e) Măsurarea nivelului de vibraţie, exprimat ȋn viteze medii (R.M.S.), s-a efectuat cuînregistratorul Schenck-Vibroport 30 şi traductori piezoelectrici de fabricaţie germană.

4. Rezultate obţinute. Interpretarea rezultatelor

a) Pe baza înregistr ării şi prelucr ării informaţiilor obţinute pe cale experimentală, au putut fideterminate frecvenţele (f) şi perioadele (T) fundamentale proprii de vibraţie, ȋn toate staţiile(punctele de măsurare) şi pe cele două direcţii (transversală/longitudinală).

b) Valorile frecvenţelor proprii, implicit ale perioadelor fundamentale proprii de vibraţii,rezultate prin măsur ători instrumentale, sunt sintetizate ȋn tabelele 1, 2 şi 3.

Tabelul 1

Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Tronson A stânga

Valori proprii fundamentalePunctele demăsurare avibraţiilor

Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]

1 transversala 4.5 0.222longitudinala 3.7 0.270

2 transversala 3.7 0.270longitudinala 4.5 / 5.1 0.222 / 0.196




6 transversala 3.5 0.286longitudinala 4.3/ 4.7 0.233/0.213


25/115


Tabelul 2

Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Tronson B dreapta

Valori proprii fundamentalePunctele demăsurare a

vibraţiilor


1 transversala 3.0/ 3.2 0.333/0.313longitudinala 3.4 0.294



4 transversala 3 . 6 / 3 . 7 0.277/0.270longitudinala 5.1 0.196


6 transversala 3.3 0.303

longitudinala 4.5 0.222

Tabel 3

Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Turn cota +7.00m

Valori proprii fundamentalePunctele demăsurare avibraţiilor


1 transversala 3.1/ 3.2 0.323/0.313longitudinala 3.0 0.333


c) Valorile proprii fundamentale minime necesare pentru ȋntreaga clădire sunt redate ȋ n tab. 4.

Tabel 4

Valorile proprii fundamentale minime necesare pentru ȋ ntreaga clădire

Valori proprii fundamentalePunctele de măsurare

a vibraţiilorDirecţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]

TRONSONA, B

1,3,5 transversala 6.5 0.154longitudinala 7.0 0.143

2, 4, 6 transversala 7.0 0.143longitudinala 7.5 0.133

TURN 1, 2 transversala 5.5 0.182longitudinala 5.5 0.182

Rezultatele obţinute duc la următoarele interpretări şi constatări:

a) Valorile caracteristicilor dinamice proprii efective măsurate instrumental(frecvenţe/perioade) pun ȋn evidenţă un grad relativ ridicat de fiexibilizare a tuturorcorpurilor care compun clădirea examinată experimental.

b) Se constată o diferenţiere şi chiar o dispropor ţie a caracteristicilor de rigiditate laterală a pereţilor portanţi, ȋn fiecare zonă investigată şi pe fiecare direcţie considerată. Acest fapt se poate atribui, ȋn afara degradărilor suferite de clădire ȋn timp, şi particularităţilor de

conformare geometrică şi structurală.


26/115


c) Diferenţierea, destul de pronunţată, a valorilor frecvenţelor fundamentale proprii de vibraţieȋn anumite zone, evidenţiază existenţa unor discontinuităţi şi dizlocări elastice şi iner ţialeimportante, atât ȋn plan orizontal cât şi ȋn plan vertical.

d) Ȋn starea tehnică actuală, clădirea examinată prezintă o sensibilitate dinamică (implicitseismică) pronunţată, necontrolabilă şi variabilă, de la o zonă la alta şi pe ambele direcţii.

e) Structura turnului de la intrarea principală a clădirii, deşi par ţial consolidat după cutremuruldin 4 martie 1977, este caracterizat printr-un grad de vulnerabilitate seismică destul deridicat.

Investigaţiile experimentale/instrumentale efectuate privind determinarea caracteristicilordinamice proprii (frecvenţe/perioade), asociate "gradelor de asigurare la acţiuni seismice"(efective) au permis identificarea, localizarea şi diferenţierea degradărilor existente ȋn elementeleverticale de rezistenţă a celor trei unităţi structurale expertizate (Fig.4).

Fig. 4 - Identificarea, localizarea şi diferenţierea degradărilor existente ȋn elementele verticale derezistenţă a celor trei unităţi structurale expertizate

5. Concluzii ale rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei comportmentuluidinamic al clădirii

Structurile de rezistenţă a celor trei unităţi investigate experimental (tronsoanele A, B şi turnulcentral), integrate clădirii Facultăţii de Mecanică din Craiova, au fost proiectate şi conformatestructural ȋn concept exclusiv gravitaţional, la nivelul tehnicii construcţiilor din perioada desfâr şit a secolului trecut. Ȋn această situaţie, nu au fost prevăzute măsuri constructive, chiarelementare, de protecţie antiseismică.

Corpurile componente prezintă numeroase asimetrii geometrice, elastice şi iner ţiale (pe toatedirecţiile) cu abateri grave de la regulile, principiile şi conceptele specifice alcătuirii structurilorrezistente la cutremure. Mai mult, clădirea, ale cărei dimensiuni sunt extinse ȋn plan orizontal, nuare prevăzute rosturi de separare ȋntre principalele tronsoane conectate prin monolitizare continuă.

Conformarea şi dimensionarea pereţilor portanţi şi planşeelor (f ăr ă centuri de rigidizare) prezintă deficienţe conceptuale, având un nivel necontrolabil de asigurare la ac ţiuni seismice. Cu toatedegradările şi avariile de propor ţii constatate, ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977 , construcţia nu a suferit un colaps generalizat datorită unei rezistenţe ȋntâmplătoare la acţiunilaterale precum şi a prezenţei unui număr mare de pereţi de compartimentare cu funcţiedisipativă important.

Lucr ările de consolidare şi reparaţii capitale executate după 4 martie 1977 , deşi au avut uncaracter limitativ, nu au fost realizate integral. Rezultă că ȋn situaţia actuală dezechilibr ările


27/115


elastice, iner ţiale şi dinamice existente ȋncă din momentul realizării clădirii, accentuate deefectele distructive produse de cutremurul din 4.03.1977 (inclusiv a celui din 10 noiembrie1940), se menţin şi ȋn prezent.

Datorită modului superficial ȋn care s-au tratat lucr ările de remediere, ȋn prezent capacitatea derezistenţă şi de deformare a elementelor structurale nu corespunde cerinţelor actuale de protecţieantiseismică, şi ȋn consecinţă, comportarea clădirii la un viitor cutremur intensiv (din categoriacelui produs la 4.03.1977) este practic incertă ȋn acest sens, se poate aprecia că vulnerabilitatea

seismică a cl ădirii este mult mai ridicat ă decât înaintea cutremurului din 4.03.1977. Investigaţiile dinamice experimentale au pus ȋn evidenţă existenţa unor sensibilităţi dinamice

pronunţate şi implicit o potenţială şi generalizată vulnerabilitate la acţiuni seismice intensive.

Ȋn starea tehnică din momentul investigaţiilor experimentale, ansamblul structural al clădiriiFacultăţii de Mecanică din Craiova, se situa la un nivel de flexibilizare inadmisibil, cu mult pestecel minim necesar rezultat din recomandările sau prevederile reglementărilor actuale (româneştisau internaţionale) cu privire la protecţia antiseismică a construcţiilor.

Alcătuirea structurală a planşeelor, prin diversitatea şi neomogenitatea constructivă şi f ăr ă existenţa unor centuri de rigidizare, nu asigur ă o conlucrare a pereţilor portanţi ȋn plan orizontalşi deci compatibilitatea deplasărilor laterale la acţiuni seismice de ȋnaltă severitate. Se constată otendinţă de dizlocare a unor pereţi perimetrali situaţi ȋn zonele caracterizate prin valori joase alefrecvenţelor fundamentale proprii de vibraţie şi implicit prin valori reduse ale "gradului deasigurare la acţiuni seismice". De altfel, ȋn aceste zone s-au manifestat degradări substanţiale, cucaracter spaţial, pe timpul cutremurului din 4 martie 1977.

Multitudinea frecvenţelor existente ȋn vecinătatea celor fundamentale proprii de vibraţie precumşi dispersia acestora, conţinute ȋn toate măsur ătorile instrumentale efectuate confirmă gradulavansat de deteriorare structurală, ca urmare a alter ării caracteristicilor fizico-mecanice alematerialelor ȋn timp şi a multiplelor degradări şi dislocări (aparente sau ascunse) produse de

acţiunea cutremurelor pe parcursul acestui secol. Se constată astfel că structurile de rezistenţă investigate experimental nu posedă o "identitate dinamică" unitar ă, predominantă şi stabilă.

Bibliografie

[1]. Borcia, I.S., Lungu, D., Praun, C., Sandu, Cr., 2004: “INCERC Strong Motion Database”, in Earthquake lossestimation and risk reduction (D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors), Independent Film, Bucharest,Romania, vol I, pag. 329–340, ISBN 973-85112-8-3.

[2]. Ifrim, M., Raport tehnic de expertizare prin investigaţii dinamice experimentale a cladirii Facultatii deMecanica Craiova, Bucuresti 1995

[3]. Aldea, N. Poiata, T. Kashima, E. Albota, S. Demetriu, NCSRR DIGITAL SEISMIC NETWORK INROMANIA, International Symposium on Seismic Risk Reduction ISSR 2007, The JICA Technical Cooperation

Project in Romania[4]. M. Calbureanu, R. Malciu, E. Albota, A. Ionescu, M. Lungu, “Processing of the Accelerographic RecordingObtained in Oltenia Region during Strong Vrancea Earthquakes”, WSEAS 11th International Conference on

Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment (HTE '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16,2013, Proceedings of the 11th International Conference on Heat Transfer, Thermal Engineering andEnvironment (HTE '13), ISSN: 2227-4596, ISBN: 978-1-61804-183-8, pag. 65

[5]. Emil-Sever GEORGESCU, E, GEORGESCU, M, ALBOTA, E - STRUCTURAL AND LIFE SAFETYALTERNATIVES IN URBAN LANDSCAPE UNDER EXTREME ACTIONS IN SEISMIC ZONES OFROMANIA - The 14th World Conference on Earthquake Engineering October 12-17, 2008, Beijing, China

[6]. ***(1996 - 1997) : Ghid pentru specificarea conditiilor seismice din România, referate INCERC, INCDFP șiUTCB, contract 102, beneficiar: MLPAT.

[7]. Ifrim, M., Dinamica structurilor şi inginerie seismică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984[8]. Ifrim, M., Comentarii asupra unor factori majori de risc seismic, cu caracter subiectiv şi/sau necuantificabili, A

3-a Conferinţă naţională de inginerie seismică, Bucureşti, 9 decembrie 2005, vol. I


28/115


STRATEGII ECONOMICE ALE SISTEMULUI FIRMĂ DECONSTRUCŢII

MANAGEMENT SYSTEM OF CONSTRUCTION COMPANY

FLORENTINA-ANDREEA CONDURACHE1

Rezumat: În cazul unor schimbări profunde, se impune reformularea misiunii existente a firmei deconstruc ţ ii.Scopul activit ăţ ii firmei de construc ţ ii eviden ţ iază ceea ce inten ţ ionează să realizeze prin activitatea

sa, sub raportul satisfacerii clien ţ ilor prin ofertele destinate lor.Orizontul competi ţ ional în care va opera firma de construc ţ ii precizează aspectele privind

func ţ ionarea acesteia şi contextul ei concuren ţ ial.Strategia firmei de construc ţ ii se stabile şte pe baza reunirii op ţ iunilor strategice ale diverseloractivit ăţ i din portofoliul acesteia, în condi ţ iile impuse de realizarea obiectelor şi respectarearestric ţ iilor stabilite la nivelul întregului sistem de construc ţ ii.

Cuvinte cheie: strategii economice, risc operaţional, concepţie strategică, misiune, diagnosticarestrategică

Abstract: In case of profound change is necessary to reformulate existing mission of construction company.Scope of work construction company highlights what it intends to achieve through his work in termsof customer satisfaction with dealer for them.Competitive horizon that will operate construction company specifies aspects of its operation and itscompetitive context.The company's strategy is determined by special reunion strategic options of various activities in its

portfolio, the conditions imposed by the objectives of and the restrictions set out in the whole building system.

Keywords: economic strategies, operational risk, strategic design, mission, strategic diagnosis

1. Introducere

Prezentul articol abordează mediul economic actual în care firmele de construcţii îşi desfaşoar ă activitatea, propunându-se abordarea strategică şi elaborarea de strategii economice.

Abordarea firmei de construcţii în concepţie strategică, are în vedere obţinerea unui avantajcompetitiv durabil, în raport cu misiunea firmei de construcţii, cu evoluţiile contextuale ale

potenţialului ei şi ale mediului său concurenţial.

Strategia economică, în contextul mai larg al abordării, respectiv într-o concepţie strategică

generală a firmei de construcţii, este considerată fundament metodologic pentru procesele dedurată privind planificarea şi managementul acesteia.

Strategia economică se concretizează într-un ansamblu de criterii şi reguli decizionale, careghidează comportamentul firmei de construcţii pe întreaga perioadă strategică.

2. Către un nou tip de întreprindere operaţională de construcţii

În mediul economic modern se remarcă apariţia unor aspecte care reprezintă premise pentruapariţia unui nou tip de firmă de construcţii, având în vedere următoarele:

1 dr. ing. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (PhD, Technical University of Civil Engineering),

e-mail: [email protected] de specialitate: Prof.univ.dr.ec. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (PhD,TechnicalUniversity of Civil Engineering


29/115


- Factorii externi cu impact asupra firmei de construcţii cunosc o dezvoltare din ce în cemai rapidă (noi dependenţe, modificări de comportament pentru reacţii adecvate);

- Competitivitatea devine un concept construit gradual;

- Proiectarea firmei de construc ţ ii în viitor se face prin anticipare;

- Se trece de la complicat la complex;- Posibilitatea de ac ţ iune şi cea de interac ţ iune a angaja ţ ilor arată mutaţii semnificative.

În managementul firmelor de construcţii evoluţia structurilor organizatorice este sistematizată întabelul 1.

Tabelul 1

Evoluţia structurilor organizatorice

Nr.crt.

Evoluţiile Observaţii

1. CENTRALIZAREA A creat birocraţia

2. DESCENTRALIZAREA A dus la „divizionare”3. COMPLEXITATEA Generează structuri matriceale

4. GLOBALIZAREA Face să apar ă întreprinderea de construcţii în reţea

5.PARTENERIATELE CLIENT-FURNIZOR ŞIALIANŢELE

Duce la firma de construcţii extinsă

6.ALIANŢELE, CO-OPER ĂRILE, CO-EVOLUŢIILE

Sunt orientate spre clausterizarea firmelor deconstrucţii

Caracteristicile modelului de firmă de construcţii cu management operaţional preponderent sunt:orientarea către beneficiar; preocuparea pentru veghea economică şi pentru bench-marking sauetalonajul competitiv; pro-activitatea (capacitatea de a-şi provoca viitorul, „devenirea”) şiagilitatea (capacitatea de a acţiona mai rapid decât concurenţii); iniţierea de proiecte de firme deconstrucţii, capabile să reunească iniţiativele ansamblului angajaţilor; utilizarea reţelelorinteligente cooperative de construcţii, care să mobilizeze inteligenţele atât umane cât şiartificiale; virtualizarea firmei de construcţii cu ajutorul tehnologiilor Internet şi detelecomunicare modernă.

3. Firma operaţională de construcţii reconsiderată ca organizaţie productiv-economică aviitorului

Sistematizarea schimbărilor previzibile care vor afecta firma operaţională de construcţii, în

principal, la:- Caracteristica esenţială, dominantă, a secolului XXI este schimbarea, care accentuează

reînnoirea, dar şi incertitudinea şi riscul.

- Reînnoirea, comprimarea incertitudinii şi gestiunea riscului se pot face prin amplificareacunoaşterii.

- Firma de construcţii trebuie să creeze şi să stimuleze instalarea unui sentiment de urgenţă pentru inovaţie, pentru a creşte randamentele talentelor de care dispune.

Nu trebuie reconfigurată o firmă de construcţii ideală, ci una modelată după scopuri, oameni şiculturi. Este nevoie însă de o firmă de construcţii reconfigurabilă, care poate trece, continuu, de

la o strategie la alta.


30/115


- Schimbarea în firmele mari de construcţii trebuie să pornească de sus în jos; ca atarerolul managementului schimbării este esenţial. Schimbarea are ca obstacole iner ţia,conservatorismul, comoditatea, automulţumirea ş.a.

- Schimbarea este temperată, sau eşuează din cauza neînţelegerii sensului ei şi a riscului.Pentru a reuşi, este nevoie de schimbarea culturii în firma de construcţii, astfel încât,fiecare să-şi găsească locul în firma de construcţii a viitorului. Trebuie dezvoltată ocultur ă organizaţională centrată pe valorile cunoaşterii şi comunicării.

Schimbarea vizează toate organizaţiile, indiferent de tipologia lor, deci şi organizaţiileguvernamentale, neguvernamentale, instituţiile publice, firmele de construcţii etc. Toate suntsisteme în schimbare, iar autoreglarea lor se face prin management.

Obiectivele esenţiale ale schimbării sunt: punerea cunoştinţelor la lucru asupra uneltelor, produselor, proceselor, proiectării muncii şi a cunoştinţelor însăşi; cultur ă organizaţională care să asimileze rapid şi benefic schimbarea; un nou tip de management, capabil să anticipeze, oportun,cerinţele schimbării, să conştientizeze colaboratorii de necesitatea ei şi să o operaţionalizezerapid şi cu rezultate maxime, la condiţiile existente; obţinerea avantajului strategic în construcţii;orientarea către client; trecerea de la organizarea activităţilor de construcţii pe operaţii laorganizarea pe procese de afaceri de construcţii.

Firma de construcţii tradiţională era creată să reziste permanent, în viitor. Noile relaţii sunt însă temporare. În acest context, este mai profitabil să se cumpere capacităţi de producţie deconstrucţii, decât să fie edificate, configurate incipient.

Firmele de construcţii mici trebuie conduse şi ele în noua viziune, ca afaceri transnaţionale, chiardacă pieţele sunt încă locale sau regionale, întrucât concurenţa la care trebuie să facă faţă esteglobală.

Strategiile lor trebuie să fie globale cel puţin în ceea ce privesc tehnologiile, finanţele, produsele

şi pieţele de construcţii.

4. Riscul operaţional sau de exploatare în firma de construcţii

Analiza riscului de exploatare se bazează pe structurarea cheltuielilor de exploatare în cheltuielivariabile şi cheltuieli fixe:

Ce = Cv + Cf (1)

unde: Ce – cheltuieli de exploatare; Cv – cheltuieli variabile; Cf – cheltuieli fixe

În firmele de construcţii există riscul nerecuper ării în totalitate a cheltuielilor efectuate, datorită

neadaptării acestora la exigenţele economice concurenţiale. Riscul de exploatare reprezintă variaţia aleatoare a cifrei de afaceri CA (f ăr ă TVA) care afectează previziunile ce se refer ă ladiferite criterii de gestiune: rezultatul exploatării; rentabilitatea economică; rentabilitateafinanciar ă. Pentru evitarea riscului de exploatare, trebuie ca volumul efectiv de activitate deconstrucţii să fie mai mare decât volumul de activitate de construcţii corespunzător punctuluicritic sau pragului de rentabilitate.

5. Abordarea strategică a funcţionării firmelor de construcţii

Aspecte de baz ă

Abordarea strategică a firmei de construcţii este privită în strânsă legătur ă cu caracteristicile

specifice producţiei de construcţii şi a concepţiilor privind funcţionarea firmei: a) cea sistemică şi b) cea logistică.


31/115


Concep ţ ia strategică de abordare a firmei de construcţii se concretizează în aspecte definitorii precum:

- aplicarea strategiilor economice şi a planurilor strategice (adoptarea unui sistem performant de management strategic);

- desf ăşurarea activităţii firmei de construcţii pe baza unor strategii economice cu un grad

de fundamentare, aprofundare şi formalizare adaptat condiţiilor concrete de funcţionare aacesteia;- previzionarea activităţii firmei de construcţii cu ajutorul unui proces sistemic de

planificare strategică, materializat în elaborarea unor planuri strategice, prin care serealizează detalierea şi concretizarea strategiilor economice.

Abordarea strategică a firmei de construc ţ ii

Abordarea firmei de construcţii în concepţie strategică:

a) are în vedere obţinerea unui avantaj competitiv durabil, în raport cu misiunea firmei deconstrucţii, cu evoluţiile contextuale ale potenţialului ei şi ale mediului său concurenţial;

b) urmăreşte formalizarea unui comportament concurenţial consolidat, în funcţie decaracteristicile mediului de competiţie al firmei de construcţii şi poziţiile concurenţiale ocupateîn cadrul lui de către diferitele activităţi din portofoliul acesteia;

c) favorizează desf ăşurarea unui proces adecvat de învăţare organizaţională;

d) se bazează pe principiul echi-finalităţii; conform acestuia realizarea obiectivelor de construcţiifixate se poate asigura prin combinaţii posibile de resurse şi modalităţi de acţiune. În acestecondiţii, se impune fundamentarea unor opţiuni strategice, adaptate cerinţelor şi posibilităţilorconcrete ale firmei de construcţii în perioada considerată;

e) urmăreşte realizarea misiunii pe care şi-a asumat-o firma de construcţii, în contextulrespectării principiilor de politică generală prestabilită;

f) se refer ă la evoluţia în viitor, pe termen lung sau mediu a activităţii firmei de construcţii, ceeace implică un grad relativ mare de risc şi incertitudine;

Tipuri de abordare strategică a firmei de construc ţ ii

Se identifică următoarea tipologie de abordare, conform tabelului 2.

Tabelul 2

Tipuri de abordare strategică a firmei de construcţii

Nr.crt.

Tipul de abordare Obeservaţii

1. Abordarea strategică

detip planificat

Se întâlneşte în sistemele manageriale ale firmelor de construcţii dedimensiuni mari, care îşi desf ăşoar ă activitatea în sectoare dinamice sausupuse unor acţiuni inovaţionale intense.

2. Abordarea strategică detip antreprenorial

Aceasta se întâlneşte în firmele de construcţii mici şi mijlocii (mai ales încele aflate în etapa de demarare a unor noi afaceri), când proceselespecifice ei se realizează în cadrul general al întocmirii planurilor deafaceri.

3. Abordarea strategică detip adaptiv

Este specifică firmelor de construcţii mici şi mijlocii, care funcţionează însectoare economice relativ stabile.

6. Strategiile economice ale firmei de construcţii

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor majore, a modalităţilor esenţiale derealizare a acestora şi de alocare a resurselor necesare, cu termenele calendaristice aferente, prin


32/115


care se prefigurează evoluţia unei entităţi economice de construcţii pe intervalul de timp prestabilit, în vederea amplificării performanţelor sale într-un context concurenţial specific.

Strategia economică, în contextul mai larg al abordării, respectiv într-o concepţie strategică generală a firmei de construcţii, este considerată fundament metodologic pentru procesele dedurată privind planificarea şi managementul acesteia.

Strategia economică se concretizează într-un ansamblu de criterii şi reguli decizionale, careghidează comportamentul firmei de construcţii pe întreaga perioadă strategică.

Elemente strategiei economice în construcţii sunt:

1) Obiectivele strategice care eviden ţ iază ţ intele propuse. Obiectivele strategice vizează orizonturi de timp mai îndepărtate, fiind stabilite pe termene lungi (de 3-5 ani), uneori chiar până la 10 ani.

Principalele cerinţe ale obiectivelor strategice sunt: a) să fie mă surabile; b) să fie realiste; c) să fie ierarhizabile; d) să fie compatibile; e) să fie formulate precis, clar si concis, pe înţelesultuturor salariaţilor implicaţi în realizarea lor; f) să fie cunoscute de to ţ i factorii interni şi externi

care îşi vor aduce contribuţia la îndeplinirea lor; g) să fie motivante pentru toţi cei care au unanumit rol în aplicarea lor.2) Orient ările strategice. Acestea vizează ansamblul modalităţilor de acţiune adoptate pentrurealizarea obiectivelor fixate în cadrul unei strategii economice. Ele se stabilesc pe bazaopţiunilor strategice ale factorilor de decizie împuterniciţi. Orientările strategice mai sunt

prezentate sub denumirea sugestivă de “vectori de creştere”.

3) Resursele strategice. Cuprind totalitatea mijloacelor tehnologice, materiale, energetice, umaneşi financiare necesare pentru realizarea obiectivelor şi orientărilor strategiei, urmând să fiealocate în acest scop.

4) Termenele strategice. Acestea schiţează calendarul realizării strategiei economice pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia. ♦ În funcţie de nivelul organizatoric pentru care se elaborează, se întâlnesc următoarele categoriide strategii economice:

a) Strategii la nivelul unei reuniuni de firme de construcţii, numite în literatura de specialitate şistrategii de corporaţie. Ele se refer ă la evoluţia activităţilor din cadrul unei organizaţii complexede construcţii de dimensiuni mari;

b) Strategii la nivelul unei firme de construcţii, prezentate sub denumirea de strategii de firmă deconstrucţii. Acestea se elaborează pentru o firmă de construcţii constituită ca entitateorganizatorică distinctă, sau care fac parte dintr-o anumită reuniune de firme de construcţii;

c) Strategii la nivelul unei activit ăţ i (afaceri) de construcţii din portofoliul firmei de construcţii

cunoscute şi sub numele de strategii de unitate strategică de activitate (afaceri).♦ În func ţ ie de sfera activit ăţ ilor la care se refer ă se delimitează următoarele categorii de strategiieconomice:

a) Strategii globale; au un grad ridicat de complexitate, referindu-se la ansamblul activităţilorefectuate în reuniunea de întreprinderi, firme sau unităţi strategice de construcţii, de afaceri

pentru care se elaborează;

b) Strategii func ţ ionale; cuprind în obiectul lor activităţile şi funcţiunile specifice niveluluiorganizatoric de abordare;

c) Strategiile par ţ iale; se elaborează pe activităţi individuale realizate la un anumit nivel deorganizare;


33/115


d) Strategii specifice; includ în sfera lor activităţile de construcţii particulare referitoare lasegmente de piaţă, pieţe, categorii de clienţi, zone geografice, linii de produse, ş.a.

♦ În raport cu dinamica obiectivelor strategice pot fi evidenţiate următoarele strategii economicede construcţii:

a) Strategii de dezvoltare. În această categorie se încadrează cele mai multe strategii economice.Ele se bazează pe obiective cantitative şi calitative de construcţii, superioare celor din perioadelestrategice anterioare. Se evidenţiază caracterul reprezentativ al acestor strategii pentru procesulgeneral de abordare strategică a organizaţiilor de construcţii;

b) Strategii de redresare. Prin intermediul acestora se stabilesc obiective cantitative deconstrucţii la nivelul celor realizate cu mai mulţi ani în urmă, dar superioare faţă de celeînregistrate în perioada strategică imediat anterioar ă.

c) Strategii de consolidare. Se caracterizează prin stabilirea unor obiective cantitative deconstrucţii identice cu cele realizate în perioada strategică anterioar ă, urmărindu-se

perfecţionarea unor aspecte calitative ale activităţilor economice abordate.

♦ “Tipologia Mintzberg” în privinţa strategiilor motivaţionale arată că acestea sunt diferenţiateîn funcţie de raţiunile care au stat la baza elabor ării lor, determinându-le gradul de fundamentare,formalizare şi explicitare.

În context, sunt evidenţiate două mari categorii de strategii economice de construcţii: - strategiideliberate, bazate pe fundamentare, raţionalitate şi logică, (presupun un grad ridicat deformalizare şi un proces aprofundat de coordonare a acţiunilor impuse); - strategii emergente,

bazate pe adaptare la mediu, intuiţie managerială şi experienţă practică (presupun o flexibilitatesporită şi un proces continuu de învăţare organizaţională).

a. Strategii planificate, care rezultă din procesul complex de planificare strategică. Ele suntdeliberate la un nivel ridicat, ca urmare a fundamentării lor detaliate prin analize, studii şi

prognoze aprofundate.

b. Strategii "ideologice" , provenite din ideile, concepţiile şi convingerile comune ale unorgrupuri manageriale sau colective organizatorice din cadrul firmei de construcţii.

c. Strategii procesuale, orientate spre modalităţile de organizare procesuală a diverselor activităţidin cadrul firmei de construcţii. Strategiile procesuale de construcţii sunt deliberat-emergente.

d. Strategii tip "umbrel ă" , care îşi au originea în diferite restricţii interne sau generate de mediulconcurenţial. Au caracter deliberat şi emergent.

e. Strategii antreprenoriale, formulate pe baza concepţiei individuale a unui lider a organizaţieide construcţii sau a studiilor efectuate de o firmă de construcţii specializată de consultanţă. Suntdeliberate, dar în anumite cazuri pot avea şi un caracter emergent.

f. Strategii consensuale, au provenienţa în condensul unor grupuri decizionale din cadrulorganizaţiei de construcţii şi se bazează pe structurarea comportamentului membrilor acesteia.Ele sunt emergente sau deliberate.

g. Strategii deconectate, de enclavă, sunt formulate de anumite grupuri restrânse cu o poziţiedeterminantă în masa membrilor unor colective de firme de construcţii. Au caracter emergent

pentru autorii şi executanţii strategiilor, acestea pot fi deliberate sau emergente.

h. Strategiile impuse, sunt elaborate pentru adaptarea firmei de construcţii la schimbărilesurvenite în cadrul mediului concurenţial. Strategiile de acest tip pot că păta un caracter deliberat.

♦ Sub raportul scopului abord ării strategice, se distinge o gamă variată de strategii economicede construcţii. Dintre acestea, se amintesc strategiile produse/obiective edilitare/industriale-pieţe.

În funcţie de dinamica pieţei, se disting strategii de construcţii a) de creştere, b) de menţinere şic) de restrângere.


34/115


În raport cu structura pie ţ ei, pot fi identificate a) strategii de construcţii nediferenţiate, b) diferenţiate şi c) concentrate.

Pe baza schimbărilor pie ţ ei, strategiile de construcţii sunt a) active, b) adaptive şi c) pasive. În func ţ ie de exigen ţ ele pie ţ ei, există strategii de a) exigenţă ridicată, b) medie sau c) redusă.

Nivelul competiţiei economice separ ă strategiile de construcţii în a) ofensive şi b) defensive.♦ În raport cu natura dezvolt ării, se evidenţiază a) strategii de construcţii de dezvoltare intensivă,

bazate pe opţiunea de expansiune şi b) strategii de construcţii de dezvoltare extensivă, bazate peopţiunea de diversificare, ş.a.

Elaborarea unei strategii economice de construcţii se bazează pe cunoaşterea caracteristicilorfundamentale ale activităţii de ansamblu a firmei de construcţii, concretizate în misiunea şi

politica generală ale acesteia.

Etapele elabor ării strategiei economice de construcţii:

1) Fundamentarea strategiei economice de construcţii

2) Stabilirea strategiei economice de construcţii

3) Implementarea strategiei economice adoptate

4) Monitorizarea şi evaluarea strategiei economice de construcţii în procesul de aplicare aacesteia

Când se constată abateri de la programul de aplicare stabilit, sau neconcordanţe faţă de condiţiilemediului şi cerinţele de performanţă ale activităţii firmei, se impun decizii de revizuire a

politicilor manageriale folosite în procesul de implementare a strategiei, sau chiar a unorelemente strategice.

7. Alternative şi opţiuni strategice ale firmei de construcţii

În contextul competitivităţii generalizate în economia modernă, firmele de construcţii pot aveaopţiuni strategice.

a) Strategia de dezvoltare intensivă, pe aliniament intern sau prin expansiune. Se foloseşte caalternativă “grila de dezvoltare obiective de construcţii-pieţe”.

Fig. 1 - Grila de dezvoltare obiective de construcţii-pieţe

În primele trei cadrane se definesc strategiile de dezvoltare intensivă (internă sau prin

expansiune), iar cadranul 4 caracterizează strategiile de dezvoltare extensivă (externă) ale firmeide construcţii. Strategia de penetrare a pieţelor firmei de construcţii, este specifică cadranului 1

1 2

3 4

Obiective de construcţii

curente noi

P i e ţ e

n o i

c u r e n t e


35/115


şi se materializează în identificarea unor modalităţi de mărire a cotei de piaţă pentru obiectivele(cladiri, spatii, hale, birouri s.a.) curente comercializate pe pieţele existente ale firmei deconstrucţii. Strategia de dezvoltare a obiectivelor de construcţii este specifică pentru cadranul 2.Ea presupune identificarea posibilităţilor de asimilare a unor proiecte noi, cu caracteristicifuncţionale şi estetice diferite sau pentru a căror fabricare se apelează la o alternativă

tehnologică. Strategia de dezvoltare a pieţelor, specifică cadranului 3 se concretizează înidentificarea unor posibilităţi de extindere a sferei consumatorilor pe pieţe noi, ale căror nevoi pot fi satisf ăcute de ofertele curente ale firmei de construcţii.

b) Strategia de specializare. Este caracteristică firmelor de construcţii cu o tradiţie în sectorul deactivitate de construcţii. Strategia specializării presupune realizarea permanentă a unui sortimentrestrâns de proiecte de construcţii, prin concentrarea resurselor de producţie asupra unui singurdomeniu de activitate uşor de dominat.

c) Strategia de integrare pe vertical ă. Strategiile de dezvoltare extensivă prin integrare sematerializează în identificarea posibilităţilor de creare sau achiziţionare a unor activităţi noi deconstrucţii, conexe cu cele existente în firma de construcţii.

Se pot prezenta sub trei forme:

- Strategia de dezvoltare extensivă prin integrare pe verticală în amonte, (constă în creareasau achiziţionarea unor activităţi de construcţii, de furnizare a resurselor materialenecesare producţiei de construcţii);

- Strategia de dezvoltare extensivă prin integrare pe verticală în aval , (presupune creareasau achiziţionarea unor activităţi de construcţii referitoare la distribuirea şicomercializarea proiectelor de construcţii executate);

- Strategia de dezvoltare extensivă prin integrare pe orizontal ă, (constă în achiziţionareauneia sau mai multora dintre firmele de construcţii concurente ori în fuzionarea cu

acestea).Integrarea pe verticală poate fi adoptată de firmele specializate de construcţii, în scopulamelior ării profitabilităţii lor şi a asigur ării controlului asupra anumitor stadii ale procesului de

producţie de construcţii.

d) Strategia de diversificare. Este caracteristică firmelor de construcţii care îşi desf ăşoar ă activitatea în domeniile de vârf ale construcţiilor, definite printr-un ritm rapid al progresuluietnic. Aceasta presupune lărgirea gamei sortimentale a proiectelor de construcţii executate pentrusatisfacerea cerinţelor şi exigenţelor individuale ale unui număr cât mai mare de clienţi. Seîntâlnesc trei categorii de strategii de dezvoltare de construcţii prin diversificare:

- Strategia de dezvoltare prin diversificare concentrică

(presupune abordarea unor domeniinoi de activitate prin care se execută produse care au legături tehnologice, de distribuţie şimarketing cu proiectele de construcţii existente, fiind destinate aceloraşi categorii deconsumatori, unor noi grupuri de clienţi);

- Strategia de dezvoltare prin diversificare orizontal ă (se abordează noi domenii deactivitate prin care se obţin produse destinate aceloraşi categorii de clienţi, dar care nu aulegături tehnologice, de distribuţie, de marketing, privin

utcb - buletin stiintific - 2013 - nr. 4

Documents