universitatea spiru haret facultatea de matematic Ă … · anul 1 specializarea matematic ă 7...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

GHID UNIVERSITAR 2009 - 2012

2

Cuprins Pagina

I. Informa ţii generale despre facultate 3 1. Date de contact 3 2. Prezentarea facultăţii 3 3. Misiunea 4 4. Domenii şi specializări 4 5. Structura administrativă 4 6. Examenul de absolvire 5 7. Calificări 5 8. Continuarea studiilor 5 9. Coordonarea activităţii didactice 5 II. Fişele disciplinelor 6 Anul 1 Specializarea Matematică 7 Anul 2 Specializarea Matematică 36 Anul 3 Specializarea Matematică 66 Anul 1 Specializarea Informatică 95 Anul 2 Specializarea Informatică 124 Anul 3 Specializarea Informatică 155 III. Informa ţii complementare 187 1. Spaţiile facultăţii 187 2. Parteneriate 187 3. Certificatul de competenţă lingvistică 187 4. Transferul de credite 187 5. Accesul la biblioteca virtuală şi internet 188 6. Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii 188 7. Cercuri ştiinţifice 188 8. Burse 189 9. Extrase din regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor 189

3

I. Informa ţii generale despre facultate 1. Date de contact Facultatea de Matematică şi Informatică Str. Ion Ghica, nr. 13, 030045 sector 3, Bucureşti Telefon: 0213140075, int 121, 306, 307 email: [email protected] Pagina web: http://www.spiruharet.ro/facultati/facultate.php?id=1 2. Prezentarea facultăţii Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Spiru Haret funcţionează din anul 1997 în baza H.G. 294/16 iunie 1997 şi a fost acreditată începând cu anul universitar 2005-2006. Aşa cum reiese din titulatură, Facultatea de Matematică şi Informatică şi-a propus să realizeze o îmbinare firească a celor două componente complementare, matematică şi informatică. Astfel, facultatea pregăteşte în egală măsură cadre pentru învăţământ în cele două domenii, specialişti în informatică, analişti programatori pentru firme de software, dar şi specialişti pentru sisteme bancare, direcţii de statistică sau societăţi de asigurări. Ca structură şi mod de organizare, Facultatea de Matematică şi Informatică a adoptat principiile generale şi normele care reglementează învăţământul superior. Activitatea didactică se desfăşoară pe ani de studiu, grupe pentru seminarii şi subgrupe pentru activităţi practice, conform standardelor în vigoare. Managementul programului de studiu este asigurat de Consiliul facultăţii şi funcţionează pe baza Cartei Universitare aprobată de Senatul Universităţii. În toţi anii de funcţionare, Facultatea de Matematică şi Informatică a dobândit o experienţă notabilă prin calitatea procesului de învăţământ şi a activităţilor de cercetare, asigurând studenţilor o temeinică pregătire de specialitate precum şi un larg orizont cultural, astfel încât odată cu încheierea studiilor să se poată dedica cu competenţă profesiunii alese. Calitatea procesului de învăţământ este ilustrată şi de rezultatele la examenul de licenţă, unde rezultatul în procente a absolvenţilor a fost în medie de peste 80%. Rezultatele deosebite se datorează în primul rând programelor de studii organizate pe baza planurilor de învăţământ care corespund celor mai noi exigenţe în domeniul specializării, cuprinzând disciplinele fundamentale, disciplinele de specialitate şi complementare care asigură pe lângă aprofundarea cunoştinţelor fundamentale şi o orientare a studenţilor spre masterat (prin discipline opţionale) după terminarea primilor trei ani de studiu. În al doilea rând, aceste rezultate se datorează corpului didactic cu o înaltă ţinută ştiinţifică şi profesională; toate cadrele didactice sunt titularizate în învăţământul superior, sunt doctori în ştiinţe sau doctoranzi. Domeniile de licenţă, cu un orizont teoretic şi practic mai larg, matematică şi informatică, reprezintă o investiţie intelectuală de actualitate şi de perspectivă, în condiţiile integrării învăţământului universitar românesc în sistemul de exigenţe şi responsabilităţi cerute de societatea românească şi de comunitatea internaţională.

4

3. Misiunea Misiunea studiilor de licenţă cu durata de trei ani este didactică şi de cercetare ştiinţifică. Această misiune rezultă din modalitatea de organizare, din conţinutul procesului didactic şi de cercetare, din modul de alocare a resurselor. În domeniul activităţii didactice obiectivele principale sunt: - asigurarea dobândirii cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, într-un sistem operaţional care să asigure competenţa profesională şi socială, - formarea de specialişti cu pregătire superioară în domeniile specializării, corespunzătoare nivelului actual recunoscut pe plan european. La îndeplinirea acestor obiective concură mai mulţi factori: planul de învăţământ modern, adaptat noilor cerinţe ştiinţifice, programele analitice actualizate anual şi, nu în ultimul rând, colectivul excepţional de cadre didactice. Misiunea de cercetare ştiinţifică se realizează în paralel cu activitatea didactică şi în completarea acesteia. Pentru realizarea acestei misiuni obiectivele principale sunt: - participarea la programe de cercetare ştiinţifică locală, naţională şi internaţională, - valorificarea rezultatelor cercetării prin publicaţii de specialitate şi prin contracte, - elaborarea de monografii, tratate şi cursuri universitare, - organizarea şi participarea la sesiuni ştiinţifice. Pentru asigurarea acestor obiective, ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică este centrat pe realizarea unei învăţări moderne şi performante, astfel încât absolvenţii să fie în măsură să răspundă exigenţelor cerute de profesia pe care o vor exercita. Conducerea Facultăţii de Matematică şi Informatică are în vedere organizarea în continuare de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. În prezent pe posturile vacante sunt încadrate cadre didactice asociate, titularizate în învăţământul superior, cadre de prestigiu care şi-au adus o contribuţie deosebită la ridicarea procesului instructiv – educativ prin elaborarea de manuale şi cursuri universitare publicate la Editura Fundaţiei România de Mâine, prin calitatea activităţii ştiinţifice şi nu în ultimul rând ca profesori cu o înaltă ţinută ştiinţifică şi didactică. Unii dintre aceştia sunt conducători de doctorat. 4. Domenii şi specializări La Facultatea de Matematică şi Informatică se pot urma două specializări în două domenii complementare: - Informatic ă (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul informaticii (programatori, proiectanţi software, analişti, profesori de informatică şi cercetători) - Matematică (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul matematicii (cercetători, specialişti în domeniile bancare, statisticieni, profesori de matematică) 5. Structura administrativ ă (2009) Conducerea operativă a facultăţii se realizează de către: Decan: Prof. univ. dr. Trandafir Rodica Prodecan: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore Şef catedră: Conf. univ. dr. Ioan Rodica Cancelar: Conf. univ. dr. Bârză Silviu

5

Personalul administrativ este format din: - Secretar şef: Pîrvulescu Beatrice - Secretar: Georgescu Ana Maria - Secretar: Teodorescu Lenuţa - Secretar: Voicu Cristiana

Telefon secretariat /fax: 0213140075/ 0213140076 interior 121 E-mail: [email protected] Program de lucru cu publicul: luni 15-17, marţi-joi 12-14 6. Examenul de absolvire Pentru studenţii ciclului I Bologna examenul de absolvire constă în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate Metodologia desfăşurării examenului de licenţă se stabileşte la nivel de universitate de către Senatul Universitar, iar la nivelul facultăţii de către Consiliul Facultăţii în conformitate cu prevederile elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Metodologia se va publica pe site-ul facultăţii cu cel puţin trei luni înainte de desfăşurarea examenului de licenţă. 7. Calificări După absolvire, studenţii pot lucra într-unul din domeniile: • profesor de matematică şi informatică în învăţământul preuniversitar şi universitar; • matematician în domenii socio-economice: bancar, asigurări, administraţie; • informatician; • cercetator ştiinţific în echipe interdisciplinare. Menţionăm că absolvenţii facultăţii noastre lucrează în diverse ramuri ale economiei: • în învăţământ ca profesori de matematică şi informatică; • în domeniul bancar şi de asigurări; • în domeniul IT&C; • în domeniul Mass-Media. 8. Continuarea studiilor După terminarea ciclului I Bologna, absolvenţii se pot înscrie la programe de masterat oferite de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile legii. 9. Coordonarea activităţii didactice Coordonator Erasmus: lect. drd. Averian Alexandru

6

II. Fi şele disciplinelor

7

ANUL I - 2009/2010 SPECIALIZAREA MATEMATICĂ

9

VIZAT

Decan Sef de catedra Prof. Univ. Dr. Rodica TRANDAFIR Conf. Univ. Dr. Rodica IOAN

FISA DISCIPLINEI

I.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGEBRA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MM1101 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)

Curs (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Seminar (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Laborator (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Lucrari practice (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Proiecte (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

1 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele aferente planului din planul de invatamant al facultatii. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Structuri algebrice: Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

• Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei

10

IX. TEME SEMINAR Seminarul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe

parcurs Lucrari practice

Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004

2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991

4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

XV. Metode didactice (clasice/moderne)

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector,

consultatii la televiziunea tvRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii.

4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina _____________________

Titlul didactic, Numele si prenumele

Semnatura _______________________

11

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA MATEMATICA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MM1102 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs

(nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)





I 2ore/sapt 28 ore/sem

2ore/sapt 28 ore/sem

II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului specializarii. Dezvoltarea gandirii logice necesare viitorilor informaticieni in abordarea diverselor probleme.Realizarea de conexiuni interdisciplinare.

VIII. CONTINUT TEMATIC

• Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale

• Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: mulţimi deschise, mulţimi închise, mulţimi conexe

• Şiruri de numere reale: şiruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy)

12

• Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare, permutarea unei serii

• Funcţii reale de o variabila reala: limita unei funcţii, funcţii continue, proprietatea lui Darboux, continuitatea funcţiilor inverse

• Şiruri de funcţii continue: mulţimea de convergenţă, convergenţa simplă şi convergenţa uniformă, aproximarea uniformă a funcţiilor continue

• Funcţii derivabile: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferentiala.

• Funcţii analitice: serii de puteri, funcţii transcendente elementare • Integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate, proprietăţi ale funcţiilor integrabile şi ale integralei, primitive, şiruri de funcţii integrabile, formule de schimbare de variabile

• Integrala Riemann improprie. • Integrale cu parametru.

IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste tematica cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

Examen BlackBoard

XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.I.Duda, Elemente de analiza matematica, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 3. Duda I., Grădinaru S. –

1. Boboc N. – Analiză matematică, vol I,II, Editura Univ. Bucureşti, 1998. 2. M. Niculescu, S. Dinculeanu, S. Marcus Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971 3.I. Colojoara Analiza matematica, Bucuresti,

13

Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007 4. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică. Calcul integral, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,(in curs de aparitie) 5. Chiţescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe dreapta reală, Editura Fundaţiei România de Mâine (in curs de aparitie)

Editura Didactica si Pedagogica 1983


1. curs clasic cu exemplificari grafice computerizate 2. seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii

Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

14

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA GEOMETRIE ANALITICA III. CODUL DISCIPLINEI MM1103 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2 ore/sapt 28 ore/sem

2 ore/sapt 28ore/sem

VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 1 6 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Disciplina fundamentala necesara oricarei abordari de specialitate. Prezinta notiunile fundamentale de transformari geometrice cu aplicatii in procesarea de imagini. VIII. CONTINUT TEMATIC

Vectori liberi Dreapta in spatiu Planul in spatiu Pozitii relative in spatiu Transformari afine. Aplicatii ale transformarilor geometrice in procesarea de imagini Conice Curbe in 2 si 3 dimensiuni Cuadrice si corpuri de rotatie

IX.

15

TEME SEMINAR Seminarul urmareste tematica cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I, Dunca A,. – Lectii de geometrie analitică, Editura Fundaţiei România de Mâine 2007

1.Teleman K. – Logică şi geometrie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1989. 2.Turtoi A. – Geometrie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1983.




prenumele

Semnatura _______________________

16

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA PROGRAMARE PROCEDURALA III. CODUL DISCIPLINEI MM1104 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne. 2. Insusirea instructiunilor de programare procedurala in limbajul C 3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor. 4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University (http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. 2. Limbaje de programare. Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Icon 3. Limbajul de programare C: Entităţi sintactice. Operatori.. Expresii. Instrucţiuni. Funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). 4. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Funcţia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h 5. Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). Aplicaţii

17

ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h 6. Operaţii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaţii. Pachetul iostream.h (C++). 7. Corectitudinea programelor C. Metoda aserţiunilor (assert.h). 8. Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. 9. Testarea programelor C. 10. Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). 11. Metode de proiectarea programelor. IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR

1. Structura programelor C 2. Instructiuni decizionale 3. Instructiuni repetitive 4. Tablouri unidimensionale 5. Tablouri bidimensionale 6. Tablouri si pointeri 7. Transferul parametrilor 8. Unitati de translatare. Main cu argumente. Comunicare cu module scrise in limbaj de

asamblare sau alte limbaje de programare. 9. Functii cu numar variabil de argumente. Pointeri 10. Aplicatii ale pointerilor. Fisiere 11. Corectitudinea si complexitatea programelor 12. Testarea programelor 13. Biblioteci statice si biblioteci dinamice 14. Realizarea aplicatiilor complexe.

XI. LUCRARI PRACTICE - XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000. 2. Popa M., Popa M., Programare procedurală (Aplicaţii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura Fundaţiei România

1. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages, Macmillan Technical Publishing, 1998. 2. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004. 3. B.W. Kernighan, R. Pike,

1. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994. 2. G. Perry, C by examples, Que, 2000. 3. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004.

18

de mâine, Bucureşti, 2006. 3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.).

The practice of programming, Addison-Wesley, 1999.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

19

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL

III. CODUL DISCIPLINEI MM1105 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. 2. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. 3. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizarea la procesorul MMIX. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : MichiganTech Computing (http://www.mtu.edu/computers/ ), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST06/node14.html ), Stanford University (http://www-cs-faculty.stanford.edu/~uno/mmix-news.html ). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (codificarea informaţiei, algoritmi de conversie, standardul IEEE 754 etc.) 2. Bazele logice ale sistemelor de calcul (latice, algebre Boole, functii booleene, simplificarea

20

funcţiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.) 3. Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne) 4. Procesorul MMIX (setul de instructiuni, intreruperi, intrari-iesiri) şi introducere în programarea în limbaj de asamblare (MMIXAL si simulatorul MMIX). IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR

1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea acestora.

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows) 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de

informatica. Functii booleene si circuite. 4. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de

informatica: procese si fisiere 5. MMIXAL, simulatorul MMIX, programe MMIX cu structura liniara. 6. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. 7. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. 8. Operatii de intrare-iesire in MMIX si comunicare MMIX-C. 9. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor.



Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral). 2. D. E. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005.

1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

1. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999. 2. A.Böttcher, Das MMIX-Buch, Springer, 2002. 3. Programe MMIX : http://www.informatik.fh-muenchen.de/~mmix/MMIXBuch/ 4. GCC-MMIX - Software installation :

21

(integral) http://bitrange.com/mmix/install.html XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Utilizarea simulatorului MMIX în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

22

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

IUNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGEBRA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MM1206 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






2 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea rezultatelor si metodelor specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative VIII. CONTINUT TEMATIC

Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Teorema de izomorfism. Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor. Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare. Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal. Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.

IX. TEME SEMINAR

23

Completarea prin exercitii si probleme a teoriei comunicate la curs. Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 5. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan –

Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004


L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2002




1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor pute accesa cursul la avizierul virtual al facultatii.

Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

24

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA MATEMATICA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MM1207 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2ore/sapt 28

ore/sem 2ore/sapt 28 ore/sem

VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului specializarii. Dezvoltarea gandirii logice necesare viitorilor informaticieni in abordarea diverselor probleme.Realizarea de conexiuni interdisciplinare. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile • Drumuri. Lungimi de drumuri • Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip • Derivate partiale si diferentiabilitate • Derivate partiale de ordin superior • Independenta de drum a integralei curbilinii • Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile • Teorema functiilor implicite

25

• Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate) • Integrale multiple pe intervale in Rn • Integrale duble pe domenii simple • Integrale triple pe domenii simple • Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple • Formula lui Green • Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu • Facultativ 2: integrale de suprafata • Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski • Facultativ 4: formula lui Stokes • Facultativ 5: integrale cu parametru



Laborator Proiecte

Examen XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.I.Duda, Elemente de analiza matematica, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007 4. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică. Calcul integral, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti 5. Chiţescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe

1. Boboc N. – Analiză matematică, vol I,II, Editura Univ. Bucureşti, 1998. 2. M. Niculescu, S. Dinculeanu, S. Marcus Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971 3.I. Colojoara Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica 1983

26

dreapta reală, Editura Fundaţiei România de Mâine (in curs de aparitie) XV. Metode didactice (clasice/moderne)



prenumele

Semnatura _______________________

27

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA GEOMETRIE DIFERENTIALA III. CODUL DISCIPLINEI MM1208 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2ore/sapt

28 ore/sem 2ore/sapt 28 ore/sem

VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea cu notiunile elementare de geometrie diferentiala cu aplicatii practice. VIII. CONTINUT TEMATIC

Curbe în spaţiu euclidian En. Tangentă, hiperplan normal, hiperplan osculator Curbe plane. Reprezentări carteziene. Curbură, cerc osculator Curbe în spaţiul euclidian E3. Expresia curburii şi a torsiunii unei curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrară Triedrul lui Frenet Interpretarea geometrică a curburii şi a torsiunii Cerc şi sferă osculatoare. Evolută, evolventa unei curbe Hipersuprafeţe în spaţii euclidiene. Suprafeţe în E3. Plan tangent, normală Prima formă fundamentală. A doua formă fundamentală Linii asimptotice, linii de curbură. Curburi principale

28



Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Grădinaru S. – Lecţii de geometrie diferenţială, Editura FRM,2007

1.L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002 2.Mirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae- Geometrie diferenţială (Probleme. Aplicaţii), Ed. FRM, 1999 3.L. Nicolescu, G. Pripoae-Geometrie diferenţială (teoria curbelor şi hipersuprafeţelor), Ed. Univ. Bucuresti, 1994




prenumele

Semnatura _______________________

29

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Matematica SPECIALIZAREA Matematica Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Logica Matematica si Computationala III. CODUL DISCIPLINEI MM1209 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile fundamentale care permit formalizarea limbajelor de ordinul I. VIII. CONTINUT TEMATIC Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema

deductiei Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii Validabilitate. Teorema de compacitate Sistemul deductiei naturale Gentzen. Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele

unui limbaj de ordinul I. Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale. IX. TEME SEMINAR

30

Se urmareste linia cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004; State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988; Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at Dresden, 2003; Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003;

Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993;

Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988;

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

31

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 – 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Sisteme de operare III. CODUL DISCIPLINEI MM1210 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul ( numar de la1 la 6)






2 1/14 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea notiunilor de baza referitoare la arhitectura internă, componentele şi functiile sistemelor de operare, exemple de sisteme de operare.


1. Introducere - Definiţii. Arhitectura unui sistem de calcul. Clasificarea sistemelor de operare. Funcţiile unui sistem de operare.

2. Structura unui sistem de operare – Definiţii. Shell. Apeluri de sistem. Arhitectura internă a unui sistem de operare

3. Procese şi gestiunea proceselor 4. Planificarea proceselor, gestiunea procesorului 5. Procese, fire şi concurenţă 6. Comunicarea, sincronizarea intre procese - Comunicarea prin mesaje, memorie

partajată, semafoare, secţiuni critice 7. Managementul memoriei – Memorie fizică. Memoria virtuală. 8. Managementul dispozitivelor periferice 9. Sisteme de fisiere 10. Elemente de protecţie si securitate 11. Sisteme de operare distribuite

32

12. Studii de caz pe Unix, Linux, Windows IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR

1. Instalare si configurare Unix şi instalare aplicaţii 2. Administarea sistemului Unix 3. Managementul utillizatorilor, managementul fişierelor, drepturi de acces 4. Utilizare consola UNIX, filtre 5. Programare, apeluri API 6. Procese si fire 7. Comunicare si sincronizare între procese, fire, mutex, semafoare 8. Sockets si modelul client/server 9. Programare in retea, realizarea unui web server

XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa • Silberschatz A., Galvin

P.B. and Gagne G. (2005). Operating Systems Concepts, 7th edn. John Wiley & Sons

Tanenbaum - Modern Operating Systems, Prentice-Hall, 1989;

Andrew S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Ed. Byblos, 2003


1. Prelegerea, proiectia in amfiteatru. 2. Aplicatii practice in retea locala, analiza pachetelor. 3. Prezentarea de exemple, programare şi testare. 4. Evaluare moderna pe platforma educationala Blackboard.



Semnatura _______________________

33

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MM1211 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






2 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea structurilor de date fundamentale şi algoritmii de bază asociaţi acestor structuri. 2. Utilizarea noţiunilor predate la disciplinele Arhitectura sistemelor de calcul (introducere in programarea intr-un limbaj de asamblare) si Programare procedurala (programare avansata in limbajul C). 3. Formarea deprinderii de a utiliza structuri de date potrivite contextului aplicativ. Pregatirea background-ului pentru disciplinele Proiectare si programare orientata obiect, Tehnici avansate de programare, Algoritmica grafurilor, Baze de date, Inteligenta artificiala, etc. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST05/node30.html); Harvard University Extension School (http://www.extension.harvard.edu/2008-09/courses/csci.jsp#e-119). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Elemente de teoria analizei algoritmilor (2 ore) 1.1. Aspecte generale privind analiza şi complexitatea unui algoritm; 1.2. Evaluarea complexităţii. Exemple de analiză a unor algoritmi. Clase de complexitate. 1.3. Algoritmi iterativi si algoritmi recursivi. Avantaje si dezavantaje.

34

1.4. Introducere in proiectarea algoritmilor. 2. Metode de sortare : interschimbare, interclasare, insertie, sortare rapida, alte metode (4 ore) 3. Structuri de date fundamentale (12 ore) - Liste simple, duble, liniare, circulare, generalizate: operatii, implementari, aplicatii - Stive si cozi : operatii, implementari, aplicatii. - Arbori : clase de arbori (oarecare, binari, de sortare/cautare, AVL, heap, B si B+), metode de reprezentare, metode de explorare, aplicatii. 4. Algoritmi de cautare : liniara, binara, arborescenta, functii hash, cautare in siruri (6 ore). 5. Clase speciale de algoritmi : probabilisti, evolutionisti(2 ore). 6. Structuri de date multidimensionale (2 ore). IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR 1. Bazele limbajului Java/C++: clase, constructori, intrari-iesire simple (4 ore). 2. Complexitatea algoritmilor. Algoritmi recursivi. Programarea aplicatiilor procedurale in C++/Java (4 ore). 3. Tablouri. Metode de sortare (2 ore). 4. Liste liniare simple. Liste circulare simple. Liste liniare duble. Liste circulare duble. Stive si cozi (2 ore) 5. Arbori binari. Arbori R-B. Reprezentări şi parcurgeri. Aplicatii (2 ore). 6. Arbori binari de căutare. Arbori echilibrati (2 ore) 7. Arbori oarecare. Metode de explorare in adancime/latime. Aplicatii (2 ore) 8. Arbori Heap. Sortare avansata (2 ore). 9. Functii de dispersie. Cautare avansata (2 ore). 10. Algoritmi specifici sirurilor (2 ore). 11. Clase speciale de algoritmi (4 ore). XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Barză S., Luciana-Maria Morogan, Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 (integral). 2. Tomescu I., Data Structures, Bucharest University Press, Bucharest, 1997, 2004 (integral).

1. T. Cormen, C. Leiserson, R. Rivest, Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000. 2. P. S. Deshpande, O. G. Kakde, C & Data Structures, Charles River Media, 2004,

1. Cormen, T.H., Leiserson, C.D., Rivest, R.L. & Stein, C. (2001). Introduction to Algorithms. MIT Press (2nd ed.). ISBN 0-262-53196-8. 2. Roberge J., Brandle S., Whittington D., A laboratory course in C++ data

35

3. Waite M., Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java, Ed. Teora, 2001 (integral).

ISBN:1584503386. 3. A. Drozdek, Data structures and algorithms in C++ , Brooks/Cole, 2001. 4. A.E. Eiben, J.E. Smith, Introduction to evolutionary computing, Springer, 2003. 5. D.E. Knuth, The Art of Computer Programming, Vol 1 : Fundamental algorithms, Vol 3 : Sorting and Searching, Addison-Wesley.

structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

36

ANUL II – 2010/2011 SPECIALIZAREA MATEMATICĂ

38


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA COMPLEXA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (1 din6)






3 2 ore/sapt. 28 ore/sem.

2 ore/sapt. 28 ore/sem.

VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cunoaştera şi clasificarea noţiunilor şi rezultatelor de bază. 2. Cunoaşterea demonstraţiilor principalelor teoreme şi formule. 3. Folosirea limbajului şi structurii demonstraţiilor matematice (oral şi în scris). 4. Aplicarea cunoştinţelor la alte domenii. 5. Analiza şi rezolvarea argumentată a problemelor. 6. Crearea de probleme noi (generalizare, abstractizare, analogie etc.) VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Numere complexe. Reprezentarea geometrică a numerelor complexe. Forma polară a

numerelor complexe. Formula lui Euler şi consecinţele ei. Mulţimi de numere complexe. Şiruri şi serii de numere complexe.

2. Funcţii analitice. Continuitate. Diferenţiabilitate. Ecuaţiile Cauchy-Riemann. Funcţii analitice. Funcţii armonice.

3. Funcţii elementare. Funcţia exponenţială. Funcţii trigonometrice. Funcţii hiperbolice. Funcţia logaritmică. Exponenţi complecşi. Transformări elementare.

39

4. Integrarea complexă. Curbe şi domenii.. Proprietăţi de bază ale integralei. Teorema lui Goursat-Cauchy. Teorema lui Cauchy şi consecinţele ei. Formula integrală a lui Cauchy. Teorema lui Morera. Inegalitatea lui Cauchy. Teorema lui Liouville. Teorema fundamentală a algebrei. Teorema valorii medii a lui Gauss.

5. Şiruri şi serii de funcţii analitice. Convergenţa uniformă, diferenţierea şi integrarea. Serii de puteri. Serii Taylor. Teorema de identitate. Teorema maximului modulului. Serii Laurent.

6. Teorema reziduului şi aplicaţiile ei. Clasificarea singularităţilor. Calculul reziduurilor. Teorema reziduului. Calculul integralelor complexe. Calculul integralelor reale improprii.

IX. TEME SEMINAR 1. Operaţii cu numere complexe (recapitulare). 2. Reprezentarea în planul complex a mulţimilor de numere complexe. 3. Diferenţiabilitatea funcţiilor complexe. Ecuaţiile Cauchy-Riemann. 4. Funcţii analitice. Proprietăţi ale funcţiilor analitice. Operaţii cu funcţii analitice. 5. Funcţii elementare şi transformări elementare. 6. Determinarea singularităţilor unei funcţii analitice. Calculul reziduurilor. 7. Calculul integralelor complexe folosind una sau mai multe metode. 8. Aplicarea teoremei reziduului la calculul inegralelor reale improprii. 9. Dezvoltarea în serii de puteri a funcţiilor analitice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

50 % 50 % XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Dumitru D. Drăghia: Analiză complexă, Editura Fundaţiei ”România de Mâine”, Bucureşti, 2005.

1. Nicu Boboc: Funcţii complexe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969. 2. Octav Mayer: Teoria funcţiilor de o variabilă complexă, Editura Academiei, Bucureşti, 1981. 3. Gheorghe Mocanu: Introducere în teoria

1. Simion Stoilow: Teoria funcţiilor de o variabilă complexă, Vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962. 2. Dorel Homentcovschil: Funcţii complexe cu aplicaţii în ştiinţă şi tehnică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986. 3. Dumitru Gaşpar,

40

funcţiilor complexe, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1996. 4. Marius Stoka: Culegere de probleme de funcţii complexe, Editura Tehnică, Bucureşti, 1965.

Nicolae Suciu: Analiză Complexă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Expunerea, explicaţia. 2. Demonstraţia. 3. Metode interactive, întrebări. 4. Exemple, cotraexemple. 5. Rezolvări de probleme şi exerciţii. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

41


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA REALA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (1 din6)






3 2 ore/sapt. 28 ore/sem.

2 ore/sapt. 28 ore/sem.

VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cunoaştera şi clasificarea noţiunilor şi rezultatelor de bază. 2. Cunoaşterea demonstraţiilor principalelor teoreme şi formule. 3. Folosirea limbajului şi structurii demonstraţiilor matematice (oral şi în scris). 4. Aplicarea cunoştinţelor la alte domenii. 5. Analiza şi rezolvarea argumentată a problemelor. 6. Crearea de probleme noi (generalizare, abstractizare, analogie etc.) VIII. CONTINUT TEMATIC Capitole, subcapitole, paragrafe 1. Mul ţimi, funcţii, cardinalitate. Mulţimi. Cardinalitate. Mulţinea lui Cantor. Mulţimi de

tipul Gδ şi de tipul Fσ. Funcţia caracteristică a unei mulţimi. Şiruri de mulţimi. Limitele extreme ale unui şir de mulţimi.

2. Sigma-algebra de mulţimi. Noţiunea de sigma-algebră de mulţimi. Generarea unei sigma-algebre de mulţimi. Proprietăţi ale sigma-algebrelor. Mulţimi boreliene pe R.

3. Măsura pozitivă. Măsură pozitivă, măsură cu valori reale, măsură cu valori complexe.

42

Proprietăţi ale măsurii pozitive. Spaţii cu măsură. Măsuri finite, măsuri sigma-finite, măsuri complete. Măsura exterioară. Mulţimi măsurabile. Construcţia unei măsuri. Teorema lui Carathéodory.

4. Funcţii măsurabile. Noţiunile de funcţie etajată şi funcţie măsurabilă. Caracterizarea funcţiilor măsurabile. Teoremă de aproximare. Operaţii cu funcţii măsurabile. Şiruri de funcţii măsurabile. Tipuri de convergenţă: convergenţa uniformă, convergenţa aproape peste tot, convergenţa în măsură, convergenţa în medie.

5. Integrala Lebesgue. Integrala unei funcţii etajate. Integrala unei funcţii măsurabile pozitive. Integrala unei funcţii măsurabile oarecare. Proprietăţi ale integralei. Teorema de convergenţă monotonă Lebesgue-Beppo Levi. Teorema de aditivitate numărabilă. Lema lui Fatou. Teorema de convergenţă dominată a lui Lebesgue. Compararea integralei Lebesgue cu integrala Riemann.

IX. TEME SEMINAR 1. Mul ţimi şi funcţii. Mulţimi numărabile. Reuniuni şi intersecţii numărabile de mulţimi.

Funcţia de mulţime. Proprietaţile funcţiei caracteristice ale unei mulţimi. Limite de şiruri de mulţimi.

2. Sigma-algebre. Exemple de σ-algebre. Generarea mulţimilor boreliene în R. Exemple de mulţimi boreliene în R.

3. Măsuri. Exemple de măsuri. Construcţia măsurii Lebesgue pe R. Măsură exterioară, generarea unei măsuri exterioare. Mulţime măsurabilă în raport cu o măsură exterioară. Măsura ca restricţie a unei măsurii exterioare. Proprietăţi ale măsurii Lebesgue pe R.

4. Funcţii măsurabile. Funcţii reale măsurabile. Exerciţii privind tipurile de convergenţă pentru şiruri de funcţii măsurabile.

5. Integrala. Integralele unor funcţii simple. Compararea integralei Lebesgue cu integrala Riemann.

X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

50 % 50 % XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Ion Chiţescu, Nicolae-Adrian Secelean: Elemente de Teoria măsurii şi integralei, Editura Fundaţiei ”România de Mâine”, Bucureşti, 1999.

1. Constantin V. Crăciun: Exerciţii şi probleme de analiză matematică, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1982. 2. Nicolae Dinculeanu: Teoria măsurii şi funcţii

1. Constantin V. Crăciun: Lecţii de analiză matematică, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1982. 2. Miron Nicolescu: Analiză matematică, vol. III, Editura Tehnică, Bucureşti,

43

Cap. 1. CLASE DE MULŢIMI. MULŢIMI BORELIENE (fără paragraful 1.3). Cap. 2. MĂSURA (fără paragrafele 2.8 şi 2.10). Cap. 3. FUNCŢII MĂSURABILE (fără paragrafele 3.4 şi 3.5). Cap. 4. INTEGRALA (fără paragrafele 4.6, 4.7 şi 4.8). ,

reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964. 3. Miron Nicolescu: Funcţii reale şi elemente de topologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962, 1968.

1960. 3. Anca Precupanu: Analiză matematică. Funcţii reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976. 4. Mihai Şabac: Analiză reală (Capitole de teoria măsurii şi integralei), Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1993.


1. Expunerea, explicaţia. 2. Demonstraţia. 3. Metode interactive, întrebări. 4. Exemple, cotraexemple. 5. Rezolvări de probleme şi exerciţii.


prenumele

Semnatura _______________________

44

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII DIFERENTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii diferentiale şi de formare a abilităţilor de a rezolva probleme concrete şi de aplicare a cunoştiinţelor dobândite la alte discipline. VIII. CONTINUT TEMATIC

Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti. Ecuaţii algebrice în y’.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut. Ecuaţii de ordin superior. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel. Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. Teoreme de existenţă şi unicitate.

IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii

45

sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, 1971.

1.Olariu V., Stănăşilă O., Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Ed. Tehnică, 1982 2. Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.V. Arnold, Equations diferentiells ordinaires, Ed. Mir, Moscou, 1974. 2. L. Kamke, Diferential gluchungen Losungsmethaden und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959






Semnatura _______________________

46

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA GRAFURI SI COMBINATORICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (NR. DE LA 1 LA 6)






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Cunosterea notiunilor elementare de teoria grafurilor si a algoritmilor pentru rezolvarea problemelor care sunt modelate prin teoria grafurilor 2. Însusirea unor tehnici de lucru cu numerele lui Bell, Fibonacci, Catalan si Stirling. VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Grafuri neorientate (grafuri euleriene si hamiltoniene, arbori, reprezentare) 2. Grafuri orientate (conexitate, matrici asociate, arbori orientati) 3. Reţele (de transport, de capacităţi) 4. Algoritmi în grafuri, digrafuri şi reţele (Algoritmul lui Kruskal, Dijkstra, Wharshall, Dantzig, Ford-Fulkerson) 6. Notiuni generale de combinatorica 5. Numerele lui Stirling, Bell, Fibonacci şi Catalan IX.

47

TEME SEMINAR 1.Verificarea proprietatilor unui graf 2. Parcurgere a grafurilor 3.Verificarea proprietatilor unui digraph 4. Determinarea drumurilor minime/maxime in digrafuri 5. Aplicarea practica a algoritmului Ford-Fulkerson Se folosesc rezultatele din combinatorica (numerele lui Cantor, Stirling, Fibonacci, Bell) pentru rezolvarea unor probleme concrete. X. LUCRARI DE LABORATOR XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Bârză S, Morogan L.M. – Algoritmica grafurilor, Ed.FRM, 2008 2. I.Tomescu – Combinatorica şi teoria grafurilor, Tipografia Univ. Bucuresti, 1978 3. I.Tomescu – Culegere de probleme de combinatorica şi teoria grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981

1.R. Diestel – Graph Theory, electronic edition, Springer-Verlag, 2005 2.J. Bang-Jensen, G. Gutin – Digraphs Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag, 2007

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

48

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEORIA PROBABILITATILOR III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate. VIII. CONTINUT TEMATIC

Algebra boole, σ-algebra boole. Corp de parti, σ-corp de parti. Camp de evenimente. Camp de probabilitate. Probabilitate conditionata. Variabile aleatoare si repartitii. Functia de repartitie. Variabile aleatoare cu doua dimensiuni (vectori bidimensionali). Repartitii bidimensionale. Functia de repartitie. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. Corelatie si coeficient de corelatie. Momentele vectorilor aleatori, momente conditionate. Siruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare. Functii caracteristice. Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, functii generatoare. Repartitii clasice discrete: repartitiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile asociate.

49

Repartitia normala si teorema limita centrala. Repartitia normala uni si bidimensionala. Problema asimptotica centrala, teorema limita centrala.

Repartitiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, 2χ , exponential negativa. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Trandafir R., Ioan R., Nicoară M., Teoria probabilitatilor Ed. F.R.M. 2007. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru economişti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

1.Craiu V. Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966.

1.Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica,. Ed. Didactica si Pedagogica,. 1970. 2. Leonte A., Trandafir R., Calsic si actual in calculul probabilitatilor, Ed Dacia, 1985.






Semnatura _______________________

50

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGEBRA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul(nr. de la 1 la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Sa cunoasca proprietatile aritmetice ale inelelor 2. Sa identifice inele euclidiene, factoriale, principale si sa foloseasca proprietatile lor 3. Sa cunoasca criterii de ireductibilitate pentru polinoame. 4. Sa defineasca notiuni precum extindere de corpuri, extindere finita de corpuri, element algebric etc, sa recunoasca o extindere finita, element algebric etc 5. Sa construiasca corpul de descompunere al unui polinom. Sa defineasac notiunea de corp algebric inchis. Sa enunte si sa foloseasca teorema fundamentala a algebrei. 6. Sa cunoasca proprietatile unui corp finit. Sa enunte teorema lui Wedderburn. VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Proprietati aritmetice ale inelelor :

• Divizibilitate. Asociere în divizibilitate • Cmmdc (cel mai mare divizor comun), cmmmc (cel mai mic multiplu comun) • Element prim • Element ireductibil

2. Inele euclidiene, principale, factoriale

51

• Inele euclidiene • Inele principale • Inele factoriale

3. Factorialitatea inelelor de polinoame. Criterii de ireductibilitate pentru polinoame • Teorema lui Gauss • Criterii de ireductibilitate pentru polinoame

4. Corpuri si extinderi de corpuri • Extindere de corpuri. Extindere finită. Extindere finit generată. • Elemente algebrice. Extinderi algebrice • Închiderea algebrică a unui corp

5. Corpuri finite • Grupul lui Galois • Corpuri finite • Teorema lui Wedderburn • Existenţa şi unicitatea corpurilor finite • Corp de descompunere al unui polinom • Teorema fundamentală a teoriei lui Galois

IX. TEME SEMINAR Se va urmari linia cursului X. LUCRARI DE LABORATOR - XI. LUCRARI PRACTICE - XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% - - - - - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion D. Ion, N. Radu – Algebră, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991 2. L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 3. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2002

1. I.D.Ion s.a. – Probleme de algebra, Ed.Did.si Pedag, 1981 2. C.Nastasescu, C.Nita – Teoria calitativa a ecuatiilor algebrice, Ed.Tehnica, 1979

1. S.Lang - Algebra, Springer-Verlag New York, Inc. 2002


1. prezentarea clasica, slide-uri (ppt), tabla electronica 2. problematizarea 3. dialogul

52


prenumele

Semnatura _______________________

53

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA FUNCTIONALA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numarul credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul ANALIZA FUNCTIONALA are ca scop prezentarea teoriei spatiilor normate, spatiilor Banach, operatorilor liniari, spatiilor Hilbert, cu accent pe spatii de functii si operatori liniari ce apar in modelare matematica, precum spatiile pL , 1H , pl ,C∞ . Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor deprinde tehnicile de analiza functionala ce sunt folosite in alte discipline precum analiza numerica. VIII. CONTINUT TEMATIC Spatii normate. Spatii separabile. Spatii normate produs. Spatii separabile. Spatii cu baza Schauder. Spatii normate finit dimensionale. Spatii Banach. Operatori liniari si continui pe spatii normate. Convergenta punctuala. Principiul marginirii uniforme. Operatori deschisi. Teorema aplicatiei deschise. Operatori inchisi. Teorema graficului inchis. Functionale liniare si continue pe spatii normate. Dualul unui spatiu liniar normat. Topologii slabe. Teorema lui Alaoglu.

54

Bidualul unui spatiu liniar normat. Spatii reflexive. Operatori compacti. Teorie spectrala. Spatii Hilbert. Ortogonalitate. Proiectii. Operatori autoadjuncti. Spectrul unui operator autoadjunct. Functionale liniare si continue pe spatii Hilbert. Teorema lui Riesz. IX. TEME SEMINAR Exemple de spatii normate si norme. Exemple de spatii Banach. Exemple de operatori liniari si continui. Operatori matriciali Calculul normelor unor anumiti operatori pe spatii concrete. Convergenta punctuala. Principiul marginirii uniforme. Operatori inchisi. Operatorul diferential. Exemple de functionale liniare si continue pe spatii normate. Exemple de operatori compacti. Teorie spectrala. Calculul spectrului anumitor operatori. Exemple de spatii Hilbert. Exemple de operatori autoadjuncti pe spatii Hilbert. Exemple de functionale liniare si continue pe spatii Hilbert. Ortogonalitate. Calculul proiectiei. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Cristescu R., Analiza functionala, Ed. Didactica si pedagogica, 1979 2. Draghia D. , Grigore Gh., Analiza Functionala , E.F.R.M., Bucuresti, 2008, ISBN 978-973-163-179-0. 2005 3. Kreyszig E., Introductory Functional Analysis with Applications, Wiley Pub.1989,


55

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor pute accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si

rezolvate la avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

56

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ASTRONOMIE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numarul credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are ca obiectiv studiul unor probleme importante ale astonomiei, cum sunt: miscarea corpurilor ceresti, determinarea pozitiilor, distantelor, dimensiunilor si maselor corpurilor ceresti etc. Cursul face apel la cunostinte uzuale de mecanica rationala si analitica, analiza matematica si ecuatii diferentiale si cuprinde notiuni generale de astronomie utile intelegerii si studierii diverselor fenomene astronomice. VIII. CONTINUT TEMATIC

Problema celor două corpuri. Mişcarea absolută. Mişcarea relativă. Mişcările eliptică, parabolică şi hiperbolică. Mişcarea în spaţiu. Elementele orbitei . Coordonate heliocentrice eliptice şi ecuatoriale. Metoda lui Laplace. Ecuaţii fundamentale. Problema celor trei corpuri. Mişcarea absolută şi mişcarea relativă. Metoda variaţiei constantelor. Orbita definitivă. Ecuaţiile de condiţie. Calculul coeficienţilor. Avansul periheliului Metoda Euler - Gauss a variaţiei constantelor. Rotaţia Pământului.

57

IX. TEME SEMINAR Orele de seminar sunt utilizate pentru rezolvarea de probleme si completarea unor notiuni prezentate la curs, iar pentru vizualizarea constelatiilor, simularea unor fenomene astronomice sau prezentarea unor notiuni teoretice este calculatorul. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ioan R – Astronomie, Editura FRM (va apărea în anul 2009) 2. Pal, A ; Ureche V, Astronomie, Bucureşti, 1982 3. Drâmbă, C Elemente de mecanică cerească, Bucureşti, 1958

1. Onicescu, O; Mecanică invariativă şi Cosmologie, Bucureşti, 1974 2. Crăciun E.M, Astrodinamica, Ovidius University Press, Constanţa, 1999

1. Luc Duriez, Cours de Mecanique Celeste, Institut de Mécanique Céleste et de Calcul des Ephémérides, 2002.


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor pute accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si

rezolvate la avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

58

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII CU DERIVATE PARTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numarulde la 1la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii cu derivate partiale. VIII. CONTINUT TEMATIC

Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare şi cvasiliniare, Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I neliniare Sisteme de ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducereala forma canonică, clasificare, condiţii ini ţiale şi la limită. Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor, Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia coardei vibrante. Ecuaţii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia propagării căldurii. Funcţii armonice, proprietăţi generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann.

59

TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Roşculeţ M. – Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, 1971. 3.Halanay A. – Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.Olariu V., Stănăşilă O. – Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Ed. Tehnică. 2.Teodorescu N., Olariu V. – Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979. .

1. L. Kamke, Diferential gluchungen Losungsmethaden und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959.






Semnatura _______________________

60

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA BIROTICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numarulde la 1la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a lucrului cu aplicatiile paghetului Microsoft Office (Procesare de bază şi profesională Word, Foi de calcul tabular –EXCEL, Proiectarea bazelor de date relaţionale cu programul ACCESS, Prezentări în Power Point VIII. CONTINUT TEMATIC

1. Procesare de baza Word Introducere in editarea textelor, Editarea de documente, selectare, adaugare, editare, cauare, Formatarea documentelor, Incadrarea in pagina, Stiluri , Editarea scrisorilor, Tiparirea documentelor, Corespondenta imbinata, Interogari, coduri de control, Forme Sabloane, Tabele, Calcule in tabele, Coduri de camp, Gestionarea fisierelor, Obiecte grafice, Macrocomenzi

2. Foi de calcul tabular (EXCEL) Documente EXCEL, Introducerea datelor, Modificarea structurii unei foi de calcul, Referintele zonelor si celulelor, Operatori si functii, Formatarea celulelor, Prezentarea grafica a datelor, Tiparirea informatiei

61

3. Utilizare PowerPoint Continut, proiectare structura, Prelucrarea textului, Elemente grafice, Obiecte. Folosirea sabloanelor si a Masterului, Efecte, Demonstratie. Prezentare

4. Introducere in baze de date (ACCESS) Crearea, deschiderea si inchiderea bazei de date, Campuri (nume, tip, proprietati, cheie primara) Editarea datelor, Interogari de baza, Interogari cu actiuni, Operatori si functii, Formatare, Legarea datelor

5. Formulare, Rapoarte, Elemente de control TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR

Elaborarea unor documente profesionale Elaborarea unor sabloane particularizate Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete si plicuri care sa fuzioneze cu o

baza de date Elaborarea unor agende de lucru formatate Introducerea functiilor clasice si a unora particulare in foile de lucru Realizarea unor rapoarte si a graficelor rezultate din acestea Realizarea unor prezentari cu elemente grafice si cu efecte de animatie Realizarea unei baze de date in Access Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de date

Interogarea bazei de date folosind interogarile de selectie, interogarile incrucisate si pe cele parametrice XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Janetta Culita, Mihai Caramihai, Alina Serban, Serban Galoiu, Procesarea de baza WORD, Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2005. 2. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, Aplicatii de vaze de date (ACCESS), Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2005 3. Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Foi de calcul tabular (EXCEL ), Cartea Studenteasca, Bucuresti,2005 4. Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen

62

Odubasteanu, Prezentări (PowerPoit) , Cartea Studenteasca, Bucuresti,2005. 5. Doina Fusaru, Daniel Marius Mares, Valeria Mares, Birotică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 6. Marius Daniel Mares, Doina Fusaru, Gabriel Mihai, OFFICE XP - instrumente birotica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 7. Mariana Popa, Excel în 6 lecţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001 8. Mariana Popa, Word, Access, în 5 lecţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 9. Mariana Popa, Mihaela Poienaru, Birotica - iniţiere în Microsoft Office, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1995 10. Microsoft Press, Curs rapid Microsoft Office 2000, Teora, 2001 XV. Metode didactice (clasice/moderne) Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

63

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Practica III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 90 Practica se desfasoara compact la sfarsitul semestrului 2. VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI − Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în

matematica la nivel licenţǎ. − Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în situaţii

reale. − Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi

asistenţă calificată. − Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini

pentru nivelurile subordonate. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): Operarea cu notiuni si metode matematice Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor

64

Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor matematice

CONTINUT TEMATIC

• Elaborarea de probleme de matematica pentru diverse nivele de studiu (gimnazial, liceal, universitar) tehnoredactate in LaTeXe

• Tehnoredactarea unor texte (culegere de probleme, manual, curs etc.) in LaTeXe din diverse domenii ale matematicii

• Utilizarea unor programe specializate (LaTeXe, Mathematica, Matlab, etc.) pentru realizarea computerizata a unor grafice/ figuri geometrice/ imagini de curbe si suprafete etc.

• Elaborarea unor suporturi electronice pentru lectii (cursuri, conferinte, etc.) utilizand formatul LaTeXe Beamer

IX. TEME SEMINAR



Laborator Proiecte

100% - Colocviu: prezentare în faţa comisiei facultǎţii a activitǎţii desfǎşurate, însoţitǎ de caietul

de practicǎ avizat de persoana responsabilǎ de stagiul efectuat. XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.)

Suplimentara Facultativa

Se specificǎ de cǎtre îndrumǎtor, corespunzǎtor temei propuse.

1. A. Pusztai, G. Ardelean, Latex – ghid de utilizare, Editura Tehnica, 1994

2. P. Blaga, H. Pop, Latex 2-epsilon, Editura Tehnica, 1999

3. http://www.fil.unibuc.ro/~solcan/wt/gwltx.pdf

4. http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX


65

Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

66

ANUL III – 2011/2012 SPECIALIZAREA MATEMATICĂ

68

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Matematică SPECIALIZAREA Matematică Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZĂ NUMERICĂ III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






5 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei. Studentii vordeprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. VIII. CONTINUT TEMATIC Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive Metoda lui Newton, metoda secantei Metode numerice pentru sisteme algerice liniare Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui Gauss metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss-Seidel Metode de interpolare: Polinomul de interpolare al lui Lagrange.

69

Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton Functii spline cubice Metode de integrare numerica Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Metode sumate Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler, metode Runge-Kutta Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda rotatiilor a lui Jacobi. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1 Introducere in Matlab. Metoda bisectiei 2 Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui Newton, metoda secantei 3 Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss 4 Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5 Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel 6 Polinomul de interpolare al lui Lagrange 7 Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton, functii spline cubice 8 Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula de cuadratura Gauss-Legendre 9 Metode pentru ecuatii diferentiale 10 Metode pentru determinarea valorilor proprii XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% 10% bonus pentru activitate si completare laboratoare

XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lectii de analiza numerica –Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 3. Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala,

4. K.Atkinson. An introduction to numerical analysis, 2nd ed., John Wiley 1.Pub.,1989

5. Endre Suli and David F. Mayers, An introduction to numerical analysis, Cambridge University Press, 2003

70

Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6 XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari 2. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. 3. Consultatii la televiziunea TVRM 4. Postarea de materiale pe situl universitatii Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

71

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de 1la 6 )






5 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. CONTINUT TEMATIC

Selecţie. Selecţie dintr-o populaţie normală uni şi bidimensională. Selecţia dintr-o populaţie finită. Estimaţie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente. Metode de estimare. Metoda verosimilităţii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ2. Metoda momentelor. Intervale de încredere. Aplicaţii la repartiţiile normală, uniformă, gamma, exponenţială, Weibull, binomială şi Poisson. Verificarea ipotezelor statistice. Teste de tip Heymann-Pearson. Testul raportului de verosimilitate

IX. TEME SEMINAR

72

Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Trandafir R., Ioan R., Nicoară M., Curs de statistică matematică Ed. F.R.M. 2006. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru economişti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

1.Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică matematică Estimaţii Ed. Univ. Buc. 1992.

1.Mihai Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selecţie şi estimare, vol II - -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc






Semnatura _______________________

73

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA MECANICA TEORETICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are ca obiectiv studiul unor probleme importante ale mecanicii teoretice. VIII. CONTINUT TEMATIC

Teoria sistemelor de vectori. Corp rigid. Corp deformabil Reper. Axomatica forţelor (statica) Mişcarea absolută şi relativă (cinematica) Principiile mecanicii newtoniene Dinamica punctului material. Teoria echilibrului Dinamica sistemelor de puncte materiale.

IX. TEME SEMINAR Orele de seminar sunt utilizate pentru rezolvarea de probleme si completarea unor notiuni prezentate la curs.

74



Laborator Proiecte

x XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Duda I, Ioan R – Mecanică teoretică, Editura FRM (va apărea în anul 2008) C. Iacob; Mecanică teoretică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1971 L. Dragoş; Principiile Mecanicii Analitice, Ed. Tehnică, Bucureşti,1976

V. Vâlcovici şi colab.; Mecanică teoretică, Ed. Tehnică, Bucureşti,1963 P:P: Teodorescu; Sisteme mecanice. Modele elastice,vol I, II Ed. Tehnică, Bucureşti





Semnatura _______________________

75

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Aritmetica si teoria numerelor III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Se propune o introducere in studiul teoriei numerelor punand in evidenta ramura analitica a acesteia prin prezentarea teoremelor clasice ale lui Cebasev, Bertrand si Dirichlet, precum si elemente de teoria ecuatiilor diofantice. De asemenea se studiaza elemente de teoria multiplicativa a numerelor VIII. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Relatia de divizibilitate pe N, teorema fundamentala a aritmeticii. Probleme de distributie a numerelor prime: postulatul lui Bertrand, teorema lui Cebâsev, teorema lui Dirichlet. Aritmetica modulara: congruente, lema chineze a resturilor, teorema lui Euler, teorema lui Fermat, resturi patratice, legea reciprocitatii patratice. Aplicatii. Fractii continue. Aplicatii în analiza diofantica si în aproximarea diofantica.

76

IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste cursul facandu-se aplicatii referitoare la : divizibilitate, calcului celui mai mic multiplu, respectiv al celui mai mare divizor comun a doua numere, rezolvarea de ecuatii binome, ecuatii diofantice, simbolul lui Legendre, simbolul lui Jacobi, dezvoltarea in fractie continua. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion D Ion, S. Barză – Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice în algebră. Editura FRM (2008) 2. I.D.Ion, C.Nita – Elemente de aritmetică cu aplicatii în tehnici de calcul, Ed.Tehnică, 1978 3. C.Popovici – Aritmetica si teoria numerelor, Ed.FRM

1. V.Alexandru, N.Gosoniu – Elemente de teoria numerelor, Tipografia Univ.Bucuresti, 1999

1. Allenby and Refern – Introduction to Number Theory with computing, London, 1989

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Metode interactive de predare-invatare 2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

77

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de 1 la 6)






6 2/28 1/14 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 8 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. CONTINUT TEMATIC

Analiza datelor clasificate. Analiza dispersională cu un factor. Regresie liniară. Metode neparametrice. Statistici de ordine. Testul semnelor. Testul Wilcoxon. Testul medianei. Statistici şi teste de tip Kolmogorov-Smirnov.

IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare.

78



Laborator Proiecte



1.Mihai Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selecţie şi estimare, vol II - -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc






Semnatura _______________________

79

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA CERCETARI OPERATIONALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (nr. de la 1 la 6)






6 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Introducerea notiunilor elementare privind domeniul cercetarilor operationale 2.Prezentarea principalelor rezultate si metode de rezolvare pentru problemele de optimizare VIII. CONTINUT TEMATIC

1.Algoritmul simplex pentru optimizarea liniară 2.Algoritmul simplex dual 4.Determinarea soluţiilor optime pentru problema trasporturilor 5.Programare neliniara fara restrictii 6.Programare neliniara cu restrictii

IX. TEME SEMINAR 1.Elemente de algebra liniara necesare rezolvarii problemelor de optimizare 2.Transformarea problemelor de optimizare liniara 3.Rezolvarea modelelor liniare continue prin algoritmul simplex 4.Trecerea de la problema primara la problema duala, rezolvarea problemei duale si obtimerea solutiilor primale din solutiile duale 5.Rezolvarea problemelor de transport

80

6.Rezolvarea problemelor de programare neliniara fara restrictii prin metode ale analizei matematice 7.Determinarea solutiilor problemelor de optimizare neliniara cu restrictii X. LUCRARI DE LABORATOR XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

80 20 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. A.Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucureşti 1983

1. David G. Luenberger, Linear and Non Linear Programming, Addison Wesley, Massuchusatts, 1989

1.A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986



Semnatura _______________________

81

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA SOFTWARE MATEMATIC III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (nr. de la 1 la 6)






6 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul SOFTWARE MATEMATIC are ca scop prezentarea pachetului software MATLAB. Studentii vor deprinde tehnicile de programare in Matlab pentru rezolvarea de probleme cu continut matematic ce apar in practica precum si probleme de matematica predata la nivel gimnazial si liceal. VIII. CONTINUT TEMATIC Functii de control general, lucrul cu fisiere si directoare, informatii despre fisiere, cai de cautare. Functii de control al timpului de executie. Variabile in matlab, vectori, matrici. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de control if, else, for, while, break, return. Functii de control logic. Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori in matlab. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Generarea de vectori si matrici cu structura. Functii matematice uzuale. Ridicarea la putere, functia exponentiala, logaritmi, functii trigonometrice, functii trigonometrice inverse, numere complexe. Calcul cu numere intregi si rationale. Cel mai mare divizor comun, cel mai mic multiplu

82

comun, parte intreaga si fractionara, restul impartirii, scrierea sub forma fractionara Redimensionari de matrici rotirea unei matrici in jurul unei linii sau coloane, determinantul, rangul, urma unei matrici, vectori si valori proprii. Calcul statistic, maximul, minimul, mediana, media componentelor unui vector. Sume, produse, sortari, abaterea medie patratica, histograme. Optimizari, calculul minimului, maximului unei functii reale. Calculul zerourilor unei functii reale. Calcule numerice cu polinoame. Evaluarea unui polinom, adunare, inmultire, impartire de polinoame, factorizare, derivare, calculul radacinilor, interpolare polinomiala, regresie polinomiala.

Grafica in Matlab. Grafice 2d si 3d, functia plot,grafice discrete, grafice cu bare, grafice in trepte, histograme, reprezentari grafice dinamice.

IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR Lucrul cu fisiere si directoare in matlab Variabile in matlab. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de flow control si control logic Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Grafice de functii. Generarea de vectori si matrici cu structura speciala Functii matematice uzuale. Lucrul cu numere intregi si rationale in Matlab. Calcul statistic in Matlab Optimizari. Rezolvari de ecuatii neliniare si sisteme liniare. Calcul numeric cu polinoame. Interpolare. Grafica 2d in Matlab Grafica 3d in Matlab XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

83

1.Ghinea M., Fireteanu V., Matlab - Calcul numeric, grafica, aplicatii, Ed. Teora,2007 2.Silvia Curteanu, Initiere in Matlab, Ed. Polirom, 2008 3.William J. Palm III, A Concise Introduction to MATLAB, McGraw-Hill, 2008



Semnatura _______________________

84

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ISTORIA MATEMATICII III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul urmareste evolutia stiintelor in general si a celor matematice in special. La sfarsitul acestuia studentii urmeaza sa isi formeze baza unei culturi istorico-matematice. De asemenea, cursul va dezvolta spiritului critic in domeniu si a respectului fata de tezaurul stiintific VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): - Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar CONTINUT TEMATIC

• Introducere • Evul Mediu • Perioada Renasterii • Matematica marimilor variabile • Matematica intre secolele XVIII-XX

85

• Istoria matematicii si a invatamantului matematic in Romania IX. TEME SEMINAR

Seminarul urmeaza cursul. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. N. Both, Istoria matematicii. Editura ALC Media Group, Cluj-Napoca, 1999.

2. N. Mihaileanu, Istoria matematicii, Ed. St. Enciclopedica,1976 3. S. Marcus, Din gandirea matematica romaneasca, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1975

4. M. Oprea, Scurta istorie a matematicii, Ed. Premier, Ploiesti, 2008

5. I. Purcaru si O. Basca, Oameni, idei, fapte din Istoria Matematicii, Ed. Economica, 1996


1.Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate la avizierul virtual al facultatii.



Semnatura _______________________

86

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Metode algoritmice in algebra III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Formarea deprinderilor de a utiliza algoritmi in rezolvarea de probleme din ramuri diverse ale algebrei, in special ale algebrei comutative si a teoriei numerelor. VIII. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Algoritm. Computabilitate în monoizi, inele si corpuri. 2. Relatii de reducere. Lema Dickson, teorema Newman. Algoritmul REDPOL. 3. Baze Grobner. Algoritmul Buchberger 4. Algoritmi de factorizare a polinoamelor cu coeficienti rationali, cu coeficienti într-un corp finit 5. Algoritmul Berlekamp. Algoritmul D.Yun. Algoritmi modulari. Algoritmi probabilistici. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste cursul. Se vor prezenta regulile de calcul in diverse structuri algebrice.

87

Se vor pune in evidenta tipuri de algoritmi care apar in teoria numerelor, algebra comutativa in studiul inelelor graduate. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion D Ion, S. Barză – Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice în algebră. Editura FRM (2008)

1. Adams and Loustaunau – An introduction to Grobner bases, AMS, 1996. 2. Becker and Weissphenning – Grobner bases, Springer, 1993. 3. Gathen and Gerhard – Moderm Computer Algebra, Cambridge Univ.Press, 1999. 4. M.Mignotte – Mathematics for computer algebra, Springer, 1991.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Metode interactive de predare-invatare 2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

88

VIZAT


FISA DISCIPLINEI I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Matematici aplicate în domeniul bancar III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea notiunilor fundamentale din domeniul financiar-bancar si modelarea matematica a acestora. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): -Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii–problemă date CONTINUT TEMATIC

• Dobânda simplă • Dobânda compusă • Operaţiuni de scont • Plăţi eşalonate: generalităţi, anuităţi posticipate, anuităţi anticipate • Împrumuturi. Împrumuturi cu anuităţi constante anticipat, respectiv posticipat. Împrumuturi cu obligaţiuni.

89

• Evaluarea acţiunilor. IX. TEME SEMINAR



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura FRM 2. Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Ştiinţifică, 1959 3. N. Craiu, Gh. Mihoc, V. Craiu, Matematici pentru economişti, Editura Tehnică, 1971

4. I.Duda., R Trandafir, A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005;

5. I.Purcaru, Matematici financiare, Vol I şi II, Editura Economică, 1993.


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate la

avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

90

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA METODE ALGORITMICE IN GEOMETRIE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I - - II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea principalelor metode de modelare geometrica a curbelor, suprafetelor si volumelor precum si a operatiilor cu acestea: intersectie, reuniune, diferenta, evaluare etc. Se vor prezenta algoritmi fundamentali privind studiul convexitatii, problema proximitatii, identificarea interiorului, precum si aplicatii ale geometriei computationale. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Proiectarea şi analiza unor algoritmi pentru rezolvarea unor probleme cu grad de dificultate mediu

- Aplicarea tehnicilor şi metodelor specifice pentru proiectarea unor algoritmi care să rezolve probleme concrete

- Stabilirea complexităţii unui algoritm dat, utilizând noţiuni şi termeni specifici

91

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Modelarea geometrica a curbelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (curbe Hermite, curbe Bezier, curbe Spline si B-Spline, curbe NURBS etc.) 2. Modelarea geometrica a suprafetelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (petice Hermite, petice Bezier, petice Spline si B-Spline, petice NURBS, petice particulare etc.) 3. Modelarea geometrica a solidului (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (volume Hermite, volume Bezier, volume Spline si B-Spline, etc.) 4. Bazele geometriei constructive. Algoritmi pentru implementarea operatiilor: reuniune, intersectie si diferenta. Aplicatii. 5. Algoritmi pentru studiul convexitatii si determinarea acoperirii convexe. Aplicatii la determinarea coliziunilor. 6. Algoritmi pentru rezolvarea problemei proximitatii: Diagrame Voronoi si Triangularizari Delaunay. Aplicatii. 7. Problema punctului interior. IX. TEME SEMINAR Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE] 1. Transformari geometrice 2D si 3D 2. Problema intersectiei (segmente, poligoane convexe, curbe, suprafete) 3. Curbe Coons/Hermite si curbe Bezier 4. Curbe Spline 5. Suprafete Bezier 6. Suprafete Spline 7. Studiul convexitatii 8. Diagrame/Triangularizari 9. Algoritmi pentru problema apartenentei si aplicatii. XI. LUCRARI PRACTICE Nu este cazul XII. PROIECTE Pentru evaluarea pe parcurs se vor realiza lucrari si proiecte din tematica laboratorului si cursului XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu/Vp Evaluare pe


Laborator Proiecte

- 60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. 1. Grigore Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitătii din

E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001

1. Mark de Berg et al., Computational geometry: algorithms and applications, Springer

92

Bucuresti, 2001.

2. Joseph O'Rourke, Computational geometry in C, Cambridge University Press, 1998.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunostintelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard 5. Evaluare pe parcurs pe baza lucrarilor de control / proiectelor din tematica laboratorului si cursului. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

93

VIZAT


FISA DISCIPLINEI I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Teoria matematică a asigurărilor III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/12 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea notiunilor fundamentale din domeniul teoriei asigurarilor si modelarea matematica a acestora. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): -Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii–problemă date CONTINUT TEMATIC

• Asigurări de viaţă. Funcţii biometrice. Funcţii biometrice continue.Probabilităţi de viaţă penru grupuri de persoane.

• Anuităţi viagere. Anuităţi viagere posticipate, anticipate. Anuităţi viagere continue • Asigurări de deces. Asigurarea continuă în caz de deces. Asigurarea de deces pentru un grup de persoane.

94

• Rezerva matematică • Asigurări elementare. • Teoria riscului. Determinarea riscului matematic pentru unele forme de asigurare. Modele de credibilitate pentru daune şi rezerve

IX. TEME SEMINAR



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura FRM Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Ştiinţifică, 1959

I.Duda., R Trandafir., A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; I.Purcaru, I. Mircea, G. Lazăr, Asigurări de persoane şi bunuri, Editura Economică, Bucureşti, 1998

Mircea, Modele matematice în asigurări , Editura Plus, Bucureşti, 2004


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate la

avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

95

ANUL I - 2009/2010 SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

97

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGEBRA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI1101 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele aferente planului din planul de invatamant al facultatii. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Structuri algebrice: Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

• Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei

98

IX. TEME SEMINAR Seminarul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004









Semnatura _______________________

99

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA MATEMATICA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI1102 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2ore/sapt 28 ore/sem


II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului specializarii. Dezvoltarea gandirii logice necesare viitorilor informaticieni in abordarea diverselor probleme.Realizarea de conexiuni interdisciplinare.


• Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale

• Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: mulţimi deschise, mulţimi închise, mulţimi conexe

• Şiruri de numere reale: şiruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy)

100

• Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare, permutarea unei serii

• Funcţii reale de o variabila reala: limita unei funcţii, funcţii continue, proprietatea lui Darboux, continuitatea funcţiilor inverse

• Şiruri de funcţii continue: mulţimea de convergenţă, convergenţa simplă şi convergenţa uniformă, aproximarea uniformă a funcţiilor continue

• Funcţii derivabile: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferentiala.

• Funcţii analitice: serii de puteri, funcţii transcendente elementare • Integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate, proprietăţi ale funcţiilor integrabile şi ale integralei, primitive, şiruri de funcţii integrabile, formule de schimbare de variabile

• Integrala Riemann improprie. • Integrale cu parametru.



Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.I.Duda, Elemente de analiza matematica, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007 4. Duda I., Trandafir R. –


101

Analiză matematică. Calcul integral, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti 5. Chiţescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe dreapta reală, Editura Fundaţiei România de Mâine (in curs de aparitie) XV. Metode didactice (clasice/moderne)



prenumele

Semnatura _______________________

102

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA-INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA GEOMETRIE ANALITICA III. CODUL DISCIPLINEI MI1103 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2 ore/sapt 28 ore/sem

2 ore/sapt 28ore/sem

VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Disciplina fundamentala necesara oricarei abordari de specialitate. Prezinta notiunile fundamentale de transformari geometrice cu aplicatii in procesarea de imagini. VIII. CONTINUT TEMATIC

Vectori liberi Dreapta in spatiu Planul in spatiu Pozitii relative in spatiu Transformari afine. Aplicatii ale transformarilor geometrice in procesarea de imagini Conice Curbe in 2 si 3 dimensiuni Cuadrice si corpuri de rotatie

IX.

103

TEME SEMINAR Seminarul urmareste tematica cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I, Dunca A,. – Lectii de geometrie analitică, Editura Fundaţiei România de Mâine 2007

1.Teleman K. – Logică şi geometrie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1989. 2.Turtoi A. – Geometrie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1983.




prenumele

Semnatura _______________________

104

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA PROGRAMARE PROCEDURALA III. CODUL DISCIPLINEI MI1104 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne. 2. Insusirea instructiunilor de programare procedurala in limbajul C 3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor. 4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University (http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. 2. Limbaje de programare. Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Icon 3. Limbajul de programare C: Entităţi sintactice. Operatori.. Expresii. Instrucţiuni. Funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). 4. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Funcţia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h 5. Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). Aplicaţii

105

ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h 6. Operaţii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaţii. Pachetul iostream.h (C++). 7. Corectitudinea programelor C. Metoda aserţiunilor (assert.h). 8. Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. 9. Testarea programelor C. 10. Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). 11. Metode de proiectarea programelor. IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

15. Structura programelor C 16. Instructiuni decizionale 17. Instructiuni repetitive 18. Tablouri unidimensionale 19. Tablouri bidimensionale 20. Tablouri si pointeri 21. Transferul parametrilor 22. Unitati de translatare. Main cu argumente. Comunicare cu module scrise in limbaj de

asamblare sau alte limbaje de programare. 23. Functii cu numar variabil de argumente. Pointeri 24. Aplicatii ale pointerilor. Fisiere 25. Corectitudinea si complexitatea programelor 26. Testarea programelor 27. Biblioteci statice si biblioteci dinamice 28. Realizarea aplicatiilor complexe.



Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000. 2. Popa M., Popa M., Programare procedurală (Aplicaţii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura Fundaţiei România

1. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages, Macmillan Technical Publishing, 1998. 2. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004. 3. B.W. Kernighan, R. Pike,

1. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994. 2. G. Perry, C by examples, Que, 2000. 3. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004.

106

de mâine, Bucureşti, 2006. 3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.).

The practice of programming, Addison-Wesley, 1999.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

107

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL III. CODUL DISCIPLINEI MI1105 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. 2. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. 3. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizarea la procesorul MMIX. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : MichiganTech Computing (http://www.mtu.edu/computers/ ), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST06/node14.html ), Stanford University (http://www-cs-faculty.stanford.edu/~uno/mmix-news.html ). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (codificarea informaţiei, algoritmi de conversie, standardul IEEE 754 etc.) 2. Bazele logice ale sistemelor de calcul (latice, algebre Boole, functii booleene, simplificarea funcţiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.)

108

3. Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne) 4. Procesorul MMIX (setul de instructiuni, intreruperi, intrari-iesiri) şi introducere în programarea în limbaj de asamblare (MMIXAL si simulatorul MMIX). IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea acestora.

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows) 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de

informatica. Functii booleene si circuite. 4. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de

informatica: procese si fisiere 5. MMIXAL, simulatorul MMIX, programe MMIX cu structura liniara. 6. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. 7. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. 8. Operatii de intrare-iesire in MMIX si comunicare MMIX-C. 9. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor.



Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral). 2. D. E. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005. (integral)

1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

1. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999. 2. A.Böttcher, Das MMIX-Buch, Springer, 2002. 3. Programe MMIX : http://www.informatik.fh-muenchen.de/~mmix/MMIXBuch/ 4. GCC-MMIX - Software installation : http://bitrange.com/mmix/install.html

109

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Utilizarea simulatorului MMIX în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

110

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGEBRA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI1206 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






2 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea rezultatelor si metodelor specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative VIII. CONTINUT TEMATIC

Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Teorema de izomorfism. Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor. Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare. Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal. Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.

IX. TEME SEMINAR

111

Completarea prin exercitii si probleme a teoriei comunicate la curs. Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan –

Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004


L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2002







Semnatura _______________________

112

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA MATEMATICA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI1207 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul(nr de la 1 la 6)






2 2ore/sapt 28 ore/sem


VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului specializarii. Dezvoltarea gandirii logice necesare viitorilor informaticieni in abordarea diverselor probleme.Realizarea de conexiuni interdisciplinare. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile • Drumuri. Lungimi de drumuri • Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip • Derivate partiale si diferentiabilitate • Derivate partiale de ordin superior • Independenta de drum a integralei curbilinii • Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile • Teorema functiilor implicite • Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate)

113

• Integrale multiple pe intervale in Rn • Integrale duble pe domenii simple • Integrale triple pe domenii simple • Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple • Formula lui Green • Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu • Facultativ 2: integrale de suprafata • Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski • Facultativ 4: formula lui Stokes • Facultativ 5: integrale cu parametru



Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.I.Duda, Elemente de analiza matematica, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007 4. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică. Calcul integral, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti


114

5. Chiţescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe dreapta reală, Editura Fundaţiei România de Mâine (in curs de aparitie) XV. Metode didactice (clasice/moderne)



prenumele

Semnatura _______________________

115

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA GEOMETRIE DIFERENTIALA III. CODUL DISCIPLINEI MI1208 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2ore/sapt

28 ore/sem 2ore/sapt 28 ore/sem

VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea cu notiunile elementare de geometrie diferentiala cu aplicatii practice. VIII. CONTINUT TEMATIC

Curbe în spaţiu euclidian En. Tangentă, hiperplan normal, hiperplan osculator Curbe plane. Reprezentări carteziene. Curbură, cerc osculator Curbe în spaţiul euclidian E3. Expresia curburii şi a torsiunii unei curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrară Triedrul lui Frenet Interpretarea geometrică a curburii şi a torsiunii Cerc şi sferă osculatoare. Evolută, evolventa unei curbe Hipersuprafeţe în spaţii euclidiene. Suprafeţe în E3. Plan tangent, normală Prima formă fundamentală. A doua formă fundamentală

116

Linii asimptotice, linii de curbură. Curburi principale IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste tematica cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

Examen XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Grădinaru S. – Lecţii de geometrie diferenţială, Editura FRM,2007

1.L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002 2.Mirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae- Geometrie diferenţială (Probleme. Aplicaţii), Ed. FRM, 1999 3.L. Nicolescu, G. Pripoae-Geometrie diferenţială (teoria curbelor şi hipersuprafeţelor), Ed. Univ. Bucuresti, 1994




prenumele

Semnatura _______________________

117

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Logica Matematica si Computationala III. CODUL DISCIPLINEI MI1209 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile fundamentale care permit formalizarea limbajelor de ordinul I. VIII. CONTINUT TEMATIC Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema

deductiei Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii Validabilitate. Teorema de compacitate Sistemul deductiei naturale Gentzen. Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele

unui limbaj de ordinul I. Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale. IX. TEME SEMINAR

118

Se urmareste linia cursului X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004; State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988; Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at Dresden, 2003 Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003;

Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993;

Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988;

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

119

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2009 – 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Sisteme de operare III. CODUL DISCIPLINEI MI1210 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul ( numar de la1 la 6)






2 1/14 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea notiunilor de baza referitoare la arhitectura internă, componentele şi functiile sistemelor de operare, exemple de sisteme de operare.


1. Introducere - Definiţii. Arhitectura unui sistem de calcul. Clasificarea sistemelor de operare. Funcţiile unui sistem de operare.

2. Structura unui sistem de operare – Definiţii. Shell. Apeluri de sistem. Arhitectura internă a unui sistem de operare

3. Procese şi gestiunea proceselor 4. Planificarea proceselor, gestiunea procesorului 5. Procese, fire şi concurenţă 6. Comunicarea, sincronizarea intre procese - Comunicarea prin mesaje, memorie

partajată, semafoare, secţiuni critice 7. Managementul memoriei – Memorie fizică. Memoria virtuală. 8. Managementul dispozitivelor periferice 9. Sisteme de fisiere 10. Elemente de protecţie si securitate 11. Sisteme de operare distribuite

120

12. Studii de caz pe Unix, Linux, Windows IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

10. Instalare si configurare Unix şi instalare aplicaţii 11. Administarea sistemului Unix 12. Managementul utillizatorilor, managementul fişierelor, drepturi de acces 13. Utilizare consola UNIX, filtre 14. Programare, apeluri API 15. Procese si fire 16. Comunicare si sincronizare între procese, fire, mutex, semafoare 17. Sockets si modelul client/server 18. Programare in retea, realizarea unui web server



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa • Silberschatz A., Galvin

P.B. and Gagne G. (2005). Operating Systems Concepts, 7th edn. John Wiley & Sons

Tanenbaum - Modern Operating Systems, Prentice-Hall, 1989;

Andrew S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Ed. Byblos, 2003


1. Prelegerea, proiectia in amfiteatru. 2. Aplicatii practice in retea locala, analiza pachetelor. 3. Prezentarea de exemple, programare şi testare. 4. Evaluare moderna pe platforma educationala Blackboard.



Semnatura _______________________

121

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2009 - 2010 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MI1211 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






2 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea structurilor de date fundamentale şi algoritmii de bază asociaţi acestor structuri. 2. Utilizarea noţiunilor predate la disciplinele Arhitectura sistemelor de calcul (introducere in programarea intr-un limbaj de asamblare) si Programare procedurala (programare avansata in limbajul C). 3. Formarea deprinderii de a utiliza structuri de date potrivite contextului aplicativ. Pregatirea background-ului pentru disciplinele Proiectare si programare orientata obiect, Tehnici avansate de programare, Algoritmica grafurilor, Baze de date, Inteligenta artificiala, etc. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST05/node30.html); Harvard University Extension School (http://www.extension.harvard.edu/2008-09/courses/csci.jsp#e-119). VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Elemente de teoria analizei algoritmilor (2 ore) 1.1. Aspecte generale privind analiza şi complexitatea unui algoritm; 1.2. Evaluarea complexităţii. Exemple de analiză a unor algoritmi. Clase de complexitate. 1.3. Algoritmi iterativi si algoritmi recursivi. Avantaje si dezavantaje.

122

1.4. Introducere in proiectarea algoritmilor. 2. Metode de sortare : interschimbare, interclasare, insertie, sortare rapida, alte metode (4 ore) 3. Structuri de date fundamentale (12 ore) - Liste simple, duble, liniare, circulare, generalizate: operatii, implementari, aplicatii - Stive si cozi : operatii, implementari, aplicatii. - Arbori : clase de arbori (oarecare, binari, de sortare/cautare, AVL, heap, B si B+), metode de reprezentare, metode de explorare, aplicatii. 4. Algoritmi de cautare : liniara, binara, arborescenta, functii hash, cautare in siruri (6 ore). 5. Clase speciale de algoritmi : probabilisti, evolutionisti(2 ore). 6. Structuri de date multidimensionale (2 ore). IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR[PREZENTA OBLIGATORIE] 1. Bazele limbajului Java/C++: clase, constructori, intrari-iesire simple (4 ore). 2. Complexitatea algoritmilor. Algoritmi recursivi. Programarea aplicatiilor procedurale in C++/Java (4 ore). 3. Tablouri. Metode de sortare (2 ore). 4. Liste liniare simple. Liste circulare simple. Liste liniare duble. Liste circulare duble. Stive si cozi (2 ore) 5. Arbori binari. Arbori R-B. Reprezentări şi parcurgeri. Aplicatii (2 ore). 6. Arbori binari de căutare. Arbori echilibrati (2 ore) 7. Arbori oarecare. Metode de explorare in adancime/latime. Aplicatii (2 ore) 8. Arbori Heap. Sortare avansata (2 ore). 9. Functii de dispersie. Cautare avansata (2 ore). 10. Algoritmi specifici sirurilor (2 ore). 11. Clase speciale de algoritmi (4 ore). XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

- - 70% - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag: 60-65, 70-74, 98-99, 175-197, 207-216, 254-276) 2. Barză S., Luciana-Maria Morogan, Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007

1. T. Cormen, C. Leiserson, R. Rivest, Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000. 2. P. S. Deshpande, O. G. Kakde, C & Data Structures, Charles River Media, 2004,

1. Cormen, T.H., Leiserson, C.D., Rivest, R.L. & Stein, C. (2001). Introduction to Algorithms. MIT Press (2nd ed.). ISBN 0-262-53196-8. 2. Roberge J., Brandle S., Whittington D., A laboratory course in C++ data

123

(integral). 3. Tomescu I., Data Structures, Bucharest University Press, Bucharest, 1997, 2004 (integral). 4. Waite M., Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java, Ed. Teora, 2001 (integral).

ISBN:1584503386. 3. A. Drozdek, Data structures and algorithms in C++ , Brooks/Cole, 2001. 4. A.E. Eiben, J.E. Smith, Introduction to evolutionary computing, Springer, 2003. 5. D.E. Knuth, The Art of Computer Programming, Vol 1 : Fundamental algorithms, Vol 3 : Sorting and Searching, Addison-Wesley.

structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

124

ANUL II – 2010/2011 SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

126

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII DIFERENTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii diferentiale şi de formare a abilităţilor de a rezolva probleme concrete şi de aplicare a cunoştiinţelor dobândite la alte discipline. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene

• Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti. • Ecuaţii algebrice în y’.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut. • Ecuaţii de ordin superior. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel.

• Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. • Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. • Teoreme de existenţă şi unicitate.

IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii

127

sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, 1971.

1. Olariu V., Stănăşilă O., Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Ed. Tehnică, 1982 2. Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.V. Arnold, Equations diferentiells ordinaires, Ed. Mir, Moscou, 1974. 2. L. Kamke, Diferential gluchungen Losungsmethaden und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959






Semnatura _______________________

128

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEORIA PROBABILITATILOR III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de 1 la 6)






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Algebra boole, σ-algebra boole. Corp de parti, σ-corp de parti. Camp de evenimente. Camp de probabilitate. Probabilitate conditionata.

• Variabile aleatoare si repartitii. Functia de repartitie. Variabile aleatoare cu doua dimensiuni (vectori bidimensionali). Repartitii bidimensionale. Functia de repartitie.

• Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. Corelatie si coeficient de corelatie. Momentele vectorilor aleatori, momente conditionate.

• Siruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare.

• Functii caracteristice. Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, functii generatoare.

• Repartitii clasice discrete: repartitiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile asociate.

129

• Repartitia normala si teorema limita centrala. Repartitia normala uni si bidimensionala. Problema asimptotica centrala, teorema limita centrala.

• Repartitiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, 2χ , exponential negativa. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Trandafir R., Ioan R., Nicoară M., Teoria probabilitatilor Ed. F.R.M. 2007. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru economişti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

1.Craiu V. Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966.

1.Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica,. Ed. Didactica si Pedagogica,. 1970. 2. Leonte A., Trandafir R., Calsic si actual in calculul probabilitatilor, Ed Dacia, 1985.






Semnatura _______________________

130

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA LIMBAJE FORMALE SI AUTOMATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






3 2/28 2/28 - - - VI. (ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Insusirea notiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulata, automat finit, automat

push-down, gramatica formala, gramatica liniara, gramatica independenta de context. 2. Evidentierea unor legaturi intre notiunile mentionate mai sus si utilitatea acestora in

scrierea compilatoarelor, procesarea limbajului natural si in studiul complexitatii calculului.

3. Realizarea unor programe in limbajul C (C++) pentru diferite reprezentari ale gramaticilor si automatelor.

4. Elaborarea unor algoritmi pentru transformarea de gramatici in gramatici echivalente (gramatici proprii, gramatici in forma normala Chomsky/Greibach).

5. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta. VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Limbaje, expresii regulate şi mecanisme generative fundamentale. Complexitatea

gramaticilor şi a limbajelor. 2. Mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate. Proiectarea optimală a automatelor. 3. Transformări asupra gramaticilor formale. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema

Bar-Hillel.

131

4. Automate pushdown, automate liniar mărginite şi maşini Turing. Puterea de acceptare a claselor de automate.

5. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje (reuniune, produs, Kleene, intersecţie, substituţii).

6. Introducere în analiza lexicală şi sintactică (algoritmi bottom-up / top-down, algoritmul CYK).

IX. TEME SEMINAR 1. Expresii si multimi regulate. 2. Gramatici, limbaj generat, complexitate sintactica. 3. Automate finite deterministe. Automate finite nedeterministe. Puterea de acceptare a

automatelor finite. 4. Optimizarea automatelor finite. Lema Bar-Hillel (de pompare). 5. Gramatici liniare si automate. 6. Gramatici independente de context. 7. Forme normale. 8. Automate pushdown si legatura cu gramaticile independente de context. 9. Masini Turing. 10. Proprietati de inchidere a familiei L3 la operatii. 11. Proprietati de inchidere a familiei L2 la operatii. 12. Alte proprietati de inchidere si probleme decidabile. 13. Analiza sintactica – 1 (Algoritmi bottom-up/top down). 14. Analiza sintactica – 2 (Algoritmul CYK). X. LUCRARI DE LABORATOR - XI. LUCRARI PRACTICE - XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% - 30% - - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. G. Albeanu, Limbaje

formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009.

1. D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001.

2. J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory,

1. A. V. Aho, M. S. Lam, R. Sethi şi J. D. Ullman, Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed., Addison-Wesley, 2007.

2. A. Atanasiu, Al. Mateescu, Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.

3. I. Atanasiu, D. Raiciu, R. Sion şi I. Mocanu, Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru

132

Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

aplicaţii , MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.

4. T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

5. A. P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

6. C. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative. 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în

vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/seminar. 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea

interesului cursantilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

133

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA PROIECTARE SI PROGRAMARE ORIENTATA PE

OBIECTE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (1 din6)






3 2/sapt, 28/sem 0 2/sapt, 28/sem 0 0 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea conceptelor fundamentale ale programării orientate pe obiecte: clase, obiecte,

mesaje, încapsulare, ierarhie de clase, legare dinamică a metodelor, relaţie de subtip, polimorfism

2. Crearea deprinderilor de modelare si proiectare orientata pe obiecte 3. Familiarizarea cu limbajele de specificare a sistemelor orientate pe obiecte (UML) 4. Însuşirea tehnicilor de programare orientată pe obiecte în C++, Java si C# 5. Cunoaşterea metodologiilor de analiză a sistemelor reale şi de proiectare a sistemelor de

programe orientate pe obiecte VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Concepte fundamentale ale programării orientate pe obiecte

1.1. Obiecte şi clase, metode şi mesaje, multimetode 1.2. Ierarhii de clase, relaţie de subtip, verificarea statică 1.3. Coerenţa stărilor, covarianţa metodelor, polimorfism

134

2. Programare în C++ 2.1. Constructori şi destructori 2.2. Supradefinirea operatorilor

2.2.1. Supradefinire cu funcţii membre si cu funcţii prietene 2.3. Conversii de tip definite de programator 2.4. Clase derivate

2.4.1. Redefinirea funcţiilor membre 2.4.2. Clase virtuale, funcţii virtuale, clase abstracte

2.5. Operaţii de intrare-ieşire în C++ 2.5.1. Clasele istream, ostream, iostream, operaţii cu fişiere 2.5.2. Supraîncărcarea operatorilor << şi >>

3. Programare în Java

3.1. Tratarea excepţiilor 3.2. Interfeţe grafice; arhitectura Model View Controller 3.3. Arhitectura Observer-Observable 3.4. Fire de executare. Programare paralelă şi concurentă 3.5. Serializarea obiectelor 3.6. Sisteme distribuite 3.7. Invocarea la distanţă a metodelor (RMI) 3.8. Applet- uri

4. Programare in C# 4.1. Platforma .NET si limbajul C# 4.2. Proprietati, interfete, atribute 4.3. Evenimente si delegarea evenimentelor 4.4. Fisiere si baze de date; ADO.NET 4.5. Grafica si interfata GDI+ 4.6. Fire de executare concurente; mecanisme de sincronizare

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Clasa Persoana; clasele derivate Student, Lector 2. Simularea activităţii dintr-o staţie de benzină si a unui ascensor 3. Clase de figuri geometrice; ilustrarea conceptului de moştenire 4. Liste de obiecte eterogene 5. Clasa de stive; tratarea excepţiilor 6. Clase şablon de liste inlănţuite 7. Clase container din biblioteci standard de şabloane 8. Calculator de buzunar; tratarea evenimentelor prin delegare 9. Problema producator-consumator 10. Comunicare între două calculatoare 11. Descărcarea unui fişier de pe o pagină Web 12. Crearea unui server Web 13. Semnarea digitală a mesajelor 14. Invocarea la distanţă 15. Lucrul cu imagini şi fi şiere video

135

16. Applet-uri XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

50% 50% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara 1. O. Catrina, I. Cojocaru: Turbo C++,

Teora, 1993 2. S. Tanasa, C. Olaru, S. Andrei: Java, de

la 0 la expert, Polirom, 2003 3. T. Bălănescu: Metodologii avansate de

programare în limbajul Java, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005

4. F. M. Boian, R. F. Boian: Tehnologii fundamentale Java pentru aplicatii WEB, Editurea Albastra, 2004

5. J. Ferguson, B. Patterson, J. Beres, P. Boutquin, M. Gupta: C# Bible, Wiley Publishing Inc, 2002

6. H. Georgescu, Programare distribuita in Java, Editura Universitatii din Bucuresti, 2008

1. H. Schildt: C++, manual complet. Teora, 1997

2. D. Parsons: Introductory Java, Letts Educational, 1998

3. M. Telles: C# Black Book, The Coriolis Group, 2002

4. H. Georgescu: Introducere în universul Java, Editura Tehnică,2002


1. Expunere interactiva 2. Implementare 3. Stimulare in identificarea unor surse bibliografice alternative



Semnatura _______________________

136

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNOLOGII WEB III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






3 2/sap. - 28/sem. 2/sap.-28/sem. VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 3 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Se prezintă : 1. Introducere în reţeaua Internet. 2. Introducere în spaţiul World Wide Web (www). 3. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML şi XML, necesare realizării paginilor WEB. 4. Realizarea paginilor web atractive, utilizând CSS – Cascading Style Sheets. 5. Realizarea paginilor web dinamice utilizând limbajele JavaScript şi PHP. 6. Folosirea graficii interactive pe server. VIII. CONTINUT TEMATIC

137

INTERNET - Navigarea pe internet - spaţiul World Wide Web (www) - Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL - Obţinerea unui site gratuit - Scrierea unui fişier HTML

HTML şi XHTML - Structura unei pagini - Stiluri fizice si logice de text - Lise - Tabele - Imagini - Legături - Hărţi imagine - Elemente de bază :HTML, HEAD, BODY - Elementele : BASE, META STYLE, SCRIPT - Cadre: FRAMESET, FRAME, IFRAME - Formulare - Elementele: OBJECT , MARQUEE şi tehnologia ActiveX - Caractere HTML

CSS (Cascading Style Sheets) - Introducere in CSS - Crearea stilurilor inline - Crearea foilor de stil interne unei pagini - Crearea foilor de stil externe (fisiere .css) - Proprietaţi de Fonturi în CSS - Proprietaţi de Text în CSS - Casete în CSS - Poziţionare în CSS

JAVASCRIPT - Introducere în JAVASCRIPT - Tipuri de date şi variabile - Operatori: aritmetici, relaţionali, logici,de atribuire, condiţional - Instrucţiuni: if, compusă, while, for - Funcţii : variabile locale şi globale, parametrii, recursivitate, funcţii speciale - Obiecte create de utilizator în JavaScript - document.write - Obiectul Math - Obiectul String - Obiectul Array

Elemente avansate despre HTML şi JavaScript - Interacţiunea dintre HTML şi JavaScript - Imagini - Elementul input (button, radio, checkbox, text, password) - Elementul textarea - Elementul Label - Evenimentele: onfocus, onblur, onload şi onunload - Obiectul window - Obiectul document

138

PHP - Elemente de bază ale limbajului PHP - Date, Variabile şi Operatori - Instrucţiuni - Şiruri de caractere şi tablouri - Funcţii - Crearea formularelor web şi manipuloarea datelor r introduse prin intermediul lor - Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP - Introducerea elementelor grafice în paginile web

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. INTERNET 2. HTML şi XHTML 3. CSS (Cascading Style Sheets) 4. JAVASCRIPT 5. Elemente avansate despre HTML şi JavaScript 6. PHP



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Florentina Rodica Niculescu , Proiectarea paginilor Web – HTML, CSS, JavaScript, Editura FRM, 2007 Tudor Sorin, Vlad Huţanu, Crearea şi programarea paginilor Web, HTML +CSS+ JavaScript +PHP, Editura L&S Soft, 2006 Mihaela Brut, Sabin Buruga, Prezentări multimedia pe Web, Editura Polirom, 2004

Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML,Editura Teora, 2005 Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educational, 2005 Michael Glass, Beginning Php, Apache, MySql Web Development, Editura Wiley Publishing INC. Indianapolis, 2004

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Moderne Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

139

Semnatura _______________________

140

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de 1la 6 )






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Selecţie. Selecţie dintr-o populaţie normală uni şi bidimensională. Selecţia dintr-o populaţie finită.

• Estimaţie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente.

• Metode de estimare. Metoda verosimilităţii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ2. Metoda momentelor.

• Intervale de încredere. Aplicaţii la repartiţiile normală, uniformă, gamma, exponenţială, Weibull, binomială şi Poisson.

• Verificarea ipotezelor statistice. Teste de tip Heymann-Pearson. Testul raportului de verosimilitate.

• Regresie liniară. • Analiza datelor clasificate.

IX.

141

TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte



1.Mihoc Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selecţie şi estimare, vol II - -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector,

consultatii la televiziunea tvRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. 4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

142

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII CU DERIVATE PARTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numarulde la 1la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii cu derivate partiale. VIII. CONTINUT TEMATIC

• Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare şi cvasiliniare, • Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I neliniare • Sisteme de ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I • Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducereala forma canonică, clasificare, condiţii ini ţiale şi la limită.

• Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor, Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia coardei vibrante.

• Ecuaţii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. • Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia propagării căldurii.

• Funcţii armonice, proprietăţi generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită

143

de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann. IX TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, 1971. 3.Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.Olariu V., Stănăşilă O., Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Ed. Tehnică. 2.Teodorescu N., Olariu V., Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979.

1. Kamke L, Diferential gluchungen Losungsmethaden und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959.






Semnatura _______________________

144

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMICA GRAFURILOR III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul(nr. de la 1 la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Cunoasterea notiunilor fundamentale din teoria grafurilor 2.Prezentarea principalilor algoritmi utilizati in rezolvarea problemelor de grafuri 3.Cunoasterea unor aplicatii practice importante ale teoriei grafurilor (in domeniul transporturilor si al programarii activitatilor) .4.Familiarizarea cu modalitatile specifice de implementare a algoritmilor printr-un limbaj de programare VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Grafuri (neorientate) – notiuni de baza, grafuri hamiltoniene, grafuri euleriene, grafuri

planare, reprezentarea şi parcurgerea grafurilor (algoritmii: Fleury, Kruskal) 2. Digrafuri (grafuri orientate) - notiuni de baza, conexitate, matrice asociate 3. Algoritmi pentru drumuri minime în digrafuri – algoritmii: Wharshal, Warshal modificat,

Dantzing, Dantzig modificat 4. Retele de transport (algoritmul Ford-Fulkerson) 5. Retele de programare a activitatilor (algoritmul lui Fulkerson, algoritm pentru determinarea

drumurilor critice) IX.

145

TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR 1. Verificarea automata a proprietatilor unui graf 2. Implementarea algoritmilor de parcurgere a grafurilor 3. Verificarea automata a proprietatilor unui digraf 4. Implementarea algoritmilor pentru determinarea drumurilor minime/maxime in digrafuri 5. Aplicarea practica a algoritmului Ford-Fulkerson 6. Implementarea algoritmilor aplicabili pentru determinarea drumurilor critice in retele de

programare a activitatilor XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60 10 30 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Bârză S, Morogan L.M. – Algoritmica grafurilor, Ed.FRM, 2008 2. I.Tomescu – Combinatorica şi teoria grafurilor, Tipografia Univ. Bucuresti, 1978 3. I.Tomescu – Culegere de probleme de combinatorica şi teoria grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981

1. Marin Popa - Algoritmi în teoria grafurilor, Ed. Credis, Bucuresti, 2003

1.R. Diestel – Graph Theory, electronic edition, Springer-Verlag, 2005 2.J. Bang-Jensen, G. Gutin – Digraphs Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag, 2007



Semnatura _______________________

146

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Retele de calculatoare III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul ( numarul de la1 la 6)






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea notiunilor de baza din domeniul retelelor de

calculatoare, precum si formarea abilitatilor necesare administrarii retelei configurarii ruterelor si a serverelor.

2. Cursul urmăreşte însuşirea de către studenţi a elementelor constitutive şi a topologiilor reţelelor de calculatoare.

3. Cunoaşterea principalelor modele arhitecturale stratificate şi a stivelor de protocoale pe baza cărora funcţionează diferite reţele. Se studiaza modelul functional TCP/IP.

4. Însuşirea principiilor de interconectare şi interoperabilitate a reţelelor de calculatoare. 5. Algoritmi de rutare, protocoale de transport, protocoale de control al traficului, si

protocoale de comunicatie la nivel de aplicatie. 6. Cunoaşterea unor elemente de programare a aplicatiilor server.

VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Scurt istoric, tipuri de reţele: reţele locale (LAN), reţele metropolitane (MAN) şi reţele de

arie largă (WAN) 2. Topologii de reţele. Componente de reţea şi rolul acestora: echipamente terminale,

repetoare, noduri, rutere, porţi, linii de interconectare. Tehnici de transmisie şi de comutaţie utilizate în reţelele de calculatoare.

147

3. Modele arhitecturale stratificate pentru reţele de clculatoare. Importanţa abordării stratificate. Modelul de referinţă ISO – OSI. Descrierea rolului nivelelor. Modelul TCP/IP.

4. Nivelul fizic al unei retele (bazele comunicarii, medii de transmisie: cupru, fibra optica, wireless, conectare şi conexiuni, etc.). Standarde şi protocoale pentru nivel fizic. Tipuri de LAN-uri şi caracteristicile lor.

5. Nivelul legaturii de date (concepte de baza, proiectare, detectarea şi corectarea erorilor, protocoale, HDLC etc). Servicii oferite nivelului reţea.

6. Subnivelul controlului accesului la mediu (MAC). Modalităţi de alocare a canalului. Protocoale MAC pentru LAN-uri cablate şi protocoale pentru LAN-uri fără fir. LAN-uri fără fir de bandă largă.

7. Nivelul retea (proiectare, algoritmi de dirijare, algoritmi de control al congestiilor, protocoale, nivelul retea în Internet). Sistemul de adresare IP. Protocoale de control în Internet. Versiuni IP. Controlul traficului şi al congestiei.

8. Nivelul transport, adresarea, stabilirea şi eliberarea conexiunii, controlul fluxului. Protocoale de transport în Internet: UDP şi TCP. Descrierea antetului şi a funcţiilor realizate de aceste protocoale.

9. Nivelul aplicatie , protocoale pentru aplicaţii web: adresa uniformă pentru localizarea resurselor (URL), protocolul de transfer al hipertextului (HTTP), protocolul de transfer de fişiere (FTP). Aplicaţii multimedia.

10. Securitatea reţelelor de calculatoare. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE] Configurare statie de lucru. Configurarea retelei locale. Utilizare aplicatii de analiza a traficului. Soclurile si modelul client/server. Realizarea unui program server Windows/Unix. Instalare, admimnistrare servere de DNS, FTP, WEB. XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Andrew S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Ed. Byblos, 2003

PATRICIU V.V. Criptografie şi securitatea reţelelor de calculatoare. Ed. Tehnică, 1994

Jennifer, “Fundamentals of Computer Security”, Springer Verlag, 2001


Prelegerea, proiectia in amfiteatru.

148

Aplicatii practice in retea locala, analiza pachetelor. Prezentarea de exemple, programare şi testare. Evaluare moderna pe platforma educationala Blackboard.



Semnatura _______________________

149

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






4 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de Programare Procedurala, Algoritmi si Structuri de date, Proiectare si Programare Orientata Obiect in vederea programarii unor algoritmi avansati elaborati cu metode specifice.

2. Crearea deprinderilor de a gandi si programa folosind sabloane (templates) 3. Cunoasterea modului de valorificare a structurii de date lista in limbajul LISP. 4. Insusirea unor algoritmi avansati in domeniul prelucrarii sirurilor. 5. Cresterea capabilitatii in utilizarea in programarea generica a limbajelor C++ si Java. 6. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : University of Cambridge

(http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST05/node30.html); Imperial College London (http://www3.imperial.ac.uk/computing/teaching/undergraduate/computing/lectures); Princeton University (http://www.cs.princeton.edu/academics/catalog/ugrad)

VIII. CONTINUT TEMATIC I. Metode avansate de analiza si proiectarea algoritmilor:

1. Metoda Greedy 2. Metoda Backtracking 3. Metoda Divide et impera

150

4. Metoda Programării dinamice 5. Metoda Branch&Bound. 6. Procesarea sirurilor 7. Algoritmi paraleli

II. Tehnici moderne de programare 8. Programare cu tipuri abstracte de date. 9. Programarea generica (Model teoretic si implementari in C++ si Java)

IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Metode de elaborarea algoritmilor (12 ore) 2. Biblioteca Standard de Sabloane (STL) a limbajului C++ (6 ore) 3. Cautare in siruri (2 ore) 4. Programare generica in Java (8 ore).



Laborator Proiecte

70% - - 30% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag. 207-233) 2.Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, 2007 (integral). 3. Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi. Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, 2005.

1. Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2SE/generics/ 2. C. Galatan, Introducere in C++ Standard Template Library, Ed. All, 2008. 3. R. Neapolitan, K. Naimipour , Foundations of Algorithms Using C++ Pseudocode, Jones and Bartlett Publishers, 2004.

1. N.M. Josuttis, The C++ Standard Library, Addison-Wesley, 1999. 2. A. Drozdek, Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001. 3. Roberge J., Brandle S., Whittington D., A laboratory course in C++ data structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

151

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

152

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Practica III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 90 Practica se desfasoara compact la sfarsitul semestrului 2. VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI − Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în

informaticǎ la nivel licenţǎ. − Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în situaţii

reale. − Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi

asistenţă calificată. − Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini

pentru nivelurile subordonate. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): C1: Programarea in limbaje de nivel inalt C2: Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice C3: Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

153

C4: Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5: Proiectarea si gestiunea bazelor de date C6: Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare C7: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice C8: Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

CONTINUT TEMATIC

• Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea solutiilor web (situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte de cercetare (dezvoltare de componente simple).

• Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale acestora.

• Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. • Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din reţele locale şi largi şi administrarea acestora.

• Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, configurǎri de securitate etc.

IX. TEME SEMINAR



Laborator Proiecte

100%

154

- Colocviu: prezentare în faţa comisiei facultǎţii a activitǎţii desfǎşurate, însoţitǎ de caietul de practicǎ avizat de persoana responsabilǎ de stagiul efectuat.

XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Se specificǎ de cǎtre îndrumǎtor, corespunzǎtor temei propuse.




Semnatura _______________________

155

ANUL III – 2011/2012 SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

157

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZĂ NUMERICĂ III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. Ore) Semestrul Curs

(nr. Ore/sapt. Si total nr.ore/sem.)

Seminar (nr. Ore/sapt. Si total nr.ore/sem.)

Laborator (nr. Ore/sapt. Si total nr.ore/sem.)

Lucrari practice (nr. Ore/sapt. Si total nr.ore/sem.)

Proiecte (nr. Ore/sapt. Si total nr.ore/sem.)

5 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei. Studentii vordeprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. VIII. CONTINUT TEMATIC Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive Metoda lui Newton, metoda secantei Metode numerice pentru sisteme algerice liniare Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui Gauss metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss-Seidel Metode de interpolare:

158

Polinomul de interpolare al lui Lagrange. Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton Functii spline cubice Metode de integrare numerica Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Metode sumate Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler, metode Runge-Kutta Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda rotatiilor a lui Jacobi. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1 Introducere in Matlab. Metoda bisectiei 2 Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui Newton, metoda secantei 3 Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss 4 Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5 Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel 6 Polinomul de interpolare al lui Lagrange 7 Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton, functii spline cubice 8 Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula de cuadratura Gauss-Legendre 9 Metode pentru ecuatii diferentiale 10 Metode pentru determinarea valorilor proprii XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% 10% bonus pentru activitate si completare laboratoare

XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lectii de analiza numerica –Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 3. Rosca I., Elemente de

4. K.Atkinson. An introduction to numerical analysis, 2nd ed., John Wiley 2.Pub.,1989

5. Endre Suli and David F. Mayers, An introduction to numerical analysis, Cambridge University Press, 2003

159

analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6 XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari 2. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. 3. Consultatii la televiziunea TVRM 4. Postarea de materiale pe situl universitatii Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

160

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Baze de date III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/sapt.-28/sem. 2/sapt-28/sem

II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 5 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La acest curs se prezintă următoarele concepte:

Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date (entitate, relatie, atribut, limbaje pentru baze de date, componenete şi arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), evolutia SGBD-urilor) Proiectarea bazelor de date simple (baze de date în EXCEL) Proiectarea bazelor de date relaţionale (modelarea Entitate-Relaţie, diagrama E/R, modelul relaţional, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relaţionalonal, normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale) Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect (modelarea orientata pe obiect cu UML, proiectarea diagramelor de clasă cu programul Visio) Limbaje de manipulare a datelor relaţionale Concepte de baza ale limbajului SQL Proiectarea bazelor de date relaţionale in ORACLE

VIII.

161

CONTINUT TEMATIC Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date Ce este o bază de date Noţiuni de entitate, relatie, atribut Ce este o bază de date relaţională Componentele bazelor de date relaţionale Arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) limbaje pentru baze de date, SQL Scurt istoric al sistemelor de gestiune a bazelor de date Proiectare bazelor de date simple

Crearea unei baze de date simpele cu programul EXCEL Formulare, interogări, filtr ări simple şi avansate, rapoarte Funcţii aplicate unor cimpuri ale bazelor de date

Proiectarea bazelor de date relaţionale Modelarea Entitate-Relaţie(diagrama ERD- Entity Relationship Diagram)

Caracteristicile modelul relaţional Structura datelor, operatorii modelului relaţional Reguli de integritate Algebra relaţională Regulile lui Codd Normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale

Modelarea orientata pe obiect cu UML Arhitectura unui SGBDO Prezentarea limbajului de modelare UML (Unified Modeling Language)şi a

limbajului Visio(de desenare a diagramelor) Proiectarea diagramelor de clasă şi de obiect

Limbaje de manipulare a datelor relaţionale Limbaje algebrice predictive(SEQUEL,QUEL,QBE) Limbajele sistemului ORACLE (SQL, PL/SQL)

Prezentarea limbajului SQL Concepte SQL(istoric, convenţii de sintaxă, Categorii de instrucţiuni SQL) Limbajul de definire a datelor - DDL (Instrucţiunile:CREATE DATABASE,CREATE

TABLE, ALTER TABLE, CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP) Limbajul de interogare a datelor - DQL (instrucţiunea SELECT,Operatori de

comparare, conjunctivi şi logici, operatori compuşi:UNION, UNION ALL, INTERSECT, EXCEPT, Funcţii:matematie, de conversie pentru şiruri de caractere; Clauza JOIN, uniuni naturale, uniuni externe, uniuni incrucisate, subinterogari necorelate, subinterogari corelate

Limbajul de manipulare a datelor- DML (Instrucţiunile: INSERT, UPDATE, DELETE)

Limbajul de control al datelor- DCL(COMMIT, ROLLBACK)

IX. TEME SEMINAR NU X. LUCRARI DE LABORATOR Exercitii si probleme privind Limbajul SQL XI.

162

LUCRARI PRACTICE Lucrari care aplica cunostintele de baze de date si limbaj SQL XII. PROIECTE Proiecte informatice XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001 Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 1. Marin Fotache, Catalin 2. Strambei, Liviu Cretu, ORACLE9i2,

Ed. Polirom, 2003 Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006 Forta Ben, SQL in lectii de 10 minute, TEORA, 2008.

1. Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 2. Urman S., ORACLE8 PL/SQL Programming, Oracle Press, Osborne/McGraw-Hill, 1997 3.http://www.oracle.com/index.html/, situl oficial ORACLE

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Moderne Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

163

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2011 - 2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA INTELIGENTA ARTIFICIALA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






5 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Aprofundarea studiului limbajelor de ordinul I VIII. CONTINUT TEMATIC Reprezentarea cunostintelor prin limbaje de primul ordin: sintaxa si semnatica limbajelor de

primul ordin. Forme standard de reprezentare a formulelor, normalizare Skolem, Reprezentari clauzale,

Arbori semantici, Modele Herbrand Metoda rezolutiva pentru verificarea validabilitatii/invalidabilitatii multimilor finite de clauze Rezolutia SLD Sisteme bazate pe cunostinte: modelarea rationamentelor cu clauze definite, maintenanta

bazelor dinamice de cunostinte, sisteme expert bazate pe reguli. Tehnici de reprezentare a cunostintelor prin sisteme de tip retea: retele semantice,

rationament nemonoton in retele semantice PROLOG IX.

164

TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. State, L., Introducere în

programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004

2. Sterling,L., Shapiro, E., The Art of PROLOG, MIT Press, Cambridge, 1999

3. Bratko,I., PROLOG programming for artificial Intelligence, Addison Wesley, 2001

4. Nilsson,N., Artificial Intelligence:A New Synthesis, Morgan, Kaufmann,1998

5. Russell,S., Norvig,P., Artificial Intelligence:A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si lucrari practice pe computer; Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

165

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI DE PROIECTARE SOFTWARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






5 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 5 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Să cunoască noţiuni despre ingineria software: ce este, scopuri 2. Să definească procesul software, să clasifice modelele de procese software si să poată identifica ce model de proces software se potriveste unei anumite probleme 3. Să definească UML : ce este UML, scop, modalităţi de utilizare, semnificaţia UML 4. Să cunoască sintaxa si semantica limbajului UML 5. Să construiască diagrame UML: 6. Să se familiarizeze cu aplicaţia Microsoft Visio VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Inginerie software: definiţie, scopuri: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor, cost redus, performanţă înaltă, portabilitate, mentenanţă usoară, fiabilitate, livrare la timp 2. Procese software; modele de procese software 3. Unified Modelling Language: prezentare generala, sintaxa si semnatica limbajului, modalitati de utilizare 4. Diagrame in UML 3.1 Diagrame use-case: actori, cazuri de utilizare;

166

3.2 Diagrame de clase si de obiecte 3.3 Diagrame de componente si de desfăsurare; 3.4 Diagrame de interacţiune; 3.5 Diagrame de stare; 3.6 Diagrame de activitate; 5. Aplicaţia Microsoft VISIO : prezentare generală, crearea diagramelor cu ajutorul aplicaţiei IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007 2. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001. 3. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 4. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic. Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

167

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






6 2/sap.-24/sem.

2/sap.-24/sem.

VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Se vor prezenta următoarele concepte: SGBD-uri compatibile SQL (sisteme client-server, paralelisme şi particularităţi) Oracle SQL (concepte generale, interogarea datelor - interogari monorelatie, interogari multirelatie, subcereri, gruparea datelor, interogari ierarhice; prelucrarea datelor - comenzile INSERT, UPDATE, DELETE, MERGE, EXPLAIN PLAN, LOCK TABLE; controlul datelor; interfata SQL*PLUS; definirea datelor - tabele, vizualizari, vizualizari materializate, secvente, indecsi, sinonime, grupari, legaturi de baze de date). Securitatea bazelor de date, Importanţa protejării înregistrărilor, Nivele de protecţie Oracle PLSQL -(concepte generale; blocuri PLSQL; tipuri de date in PLSQL; gestiunea cursoarelor; modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme; modularizarea aplicatiilor utilizand pachete; gestiunea declansatorilor; tratarea erorilor in PLSQL; SQL dinamic). Baze de date client-server utilizand limbajul PHP (instalare, configurare, comenzi, dezvoltare de aplicatii PHP cu baze de date MySQL Proiectarea bazelor de date distribuite (generalităţi despre bazele de date distribuite, arhitectura şi obiectul unui SGBDD, modelarea bazele de date distribuite , definirea şi controlul datelor, evaluarea cererilor distribuite, fragmentarea relaţiilor, replicarea datelor şi

168

alocarea fragmentelor) VIII. CONTINUT TEMATIC SGBD-uri compatibile SQL

- Sisteme client-server - Paralelisme şi particularităţi

Oracle SQL - definirea datelor - instrucţiuni DDL(data Defination Language)

• CREATE DATABASE • CREATE TABLE • CREATE INDEX • ALTER TABLE

- Interogarea datelor(DQL) • InstrucTiunea SELECT • Operatori • Funcţii • Operatori pentru interogăro compuse • Generarea instrucţiulor SQL în Oracle

- Întreţinerea datelor folosind DML - Securitatea bazelor de date folosind DCL

• Importanţa protejării înregistrărilor, Nivele de protecţie Oracle PLSQL - concepte generale - blocuri PLSQL, tipuri de date in PLSQL - gestiunea cursoarelor - modularizarea aplicatiilor utilizan subprograme - modularizarea aplicatiilor utilizand pachete - SQL dinamic - gestiunea declansatorilor - tratarea erorilor in PLSQL Baze de date client-server utilizand limbajul PHP - Crearea unei baze de date folosind MySQL - Accesul la o baza de date MySQL - Afi şarea,actualizarea, ştergera şi sortarea datelor folosind funcţiile DB Modelarea bazelor de date distribuite

Arhitectura unui SGBDD Proiectarea unui SGBDD Fragmentare şi alocarea fragmentelor Replicarea datelor Procesarea interogărilor în SGBDD

• descompunerea cererilor • localizarea datelor distribuite • optimizarea cererilor distribuite

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR

169

(daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

X XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.)

Suplimentara Facultativa

Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 Steven Holzner, Iniţiere in PHP 5, Editura Teora, 2005

http://www.oracle.com/index.html/ → situl oficial ORACLE http://www.mysql.com/documentation/ → situl oficial MySQL

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Moderne Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

170

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA Informatica SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA INTELIGENTA ARTIFICIALA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile si tehnicile fundamentale ale disciplinei, cu aplicatii in probleme de clasificare, in procesarea semnalelor si imaginilor VIII. CONTINUT TEMATIC Sisteme neurale feedforward: modelul perceptron uni-layer si multi-layer. Memorii LAM si

OLAM. Algoritmul BP. Sisteme neurale recurente uni-layer si bi-layer. Studiul stabilitatii sistemelor recurente pentru

dinamici neurale Cohen-Grossberg, Kohonen-Ritter si dinamici sinaptice Hebb, anti-Hebb, Hebb diferential, CABAM.

Compresie/decompresie Karhunen-Loeve. Sisteme neurale specializate PCA. Algoritmi de instruire PCA: Hebb, Oja, Foldiak, Rubner, GHA, APEX

Sisteme neurale stochastice -modelele Boltzmann, Cauchy. Arhitecturi competitive si arhitecturi Kohonen. Sisteme cu auto-organizare SOM, ART,

Fuzzy ART

171

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Haykin, S. “Neural Networks; A

Comprehensive Foundation”, Prentice Hall, Inc., 1999

2. Du,K.L., Swamy,M.N.S. „ Neural Networks ina Softcomputing Framework”, Springer Verlag, 2006

3. J.Principe,N.Euliano, C. Lefebre, “Neural and Adaptive Systems: Fundamentals Through Simulations”, Wiley,2000

4. Hassoun, M.H. “Fundamentals of Artificial Neural Networks”, MIT Press, 1995

5. L.Fausett, “Fundamentals of Neural Networks: Architectures, Algorithms and Applications”, Prentice Hall, 1994

6. L.R.Medsker, L.C. Jain “Recurrent Neural Networks:Design and Applications” CRC Press LLC, 2000

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si lucrari practice pe computer; Data Titular disciplina _____________________


Semnatura _______________________

172

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA-INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI DE OPTIMIZARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul(nr. de la 1 la 6)






6 2/24 2/24 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Introducerea notiunilor elementare privind domeniul cercetarilor operationale 2.Prezentarea succinta a principalelor rezultate privind rezolvarea problemelor de optimizare 3.Insusirea principalilor algoritmi pentru rezolvarea problemelor de optimizare VIII. CONTINUT TEMATIC

1.Algoritmul simplex pentru optimizarea liniară 2.Algoritmul simplex dual 3.Algoritmi geometrici, algoritmul lui Gomory 4.Determinarea soluţiilor optime pentru problema trasporturilor 5.Relaxarea Lagrangean 6Algoritmi de enumerare completă şi parţială, algoritmul Branch and Bound

7.Algoritmi de căutare locală 8.Consideratii generale asupra optimizarii neliniare cu si fara restrictii, optimizare patratica IX. TEME SEMINAR 1.Elemente de algebra liniara necesare rezolvarii problemelor de optimizare

173

2.Transformarea problemelor de optimizare liniara 3.Rezolvarea modelelor liniare continue prin algoritmul simplex 4.Trecerea de la problema primara la problema duala, rezolvarea problemei duale si obtimerea solutiilor primale din solutiile duale 5.Rezolvarea problemelor de transport 6.Rezolvarea problemelor de programare liniara in numere intregi si mixte prin metode de relaxare 7.Determinarea solutiilor problemelor de optimizare 0-1 prin enumerare completa 8.Determinarea unei solutii optime pentru optimizare 0-1 prin algoritmul Branch and Bound 9.Aplicarea cautarii locale pentru problemele generale de optimizare combinatoriala X. LUCRARI DE LABORATOR XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

80 20 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. A.Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucureşti 1983

1. David G. Luenberger, Linear and Non Linear Programming, Addison Wesley, Massuchusatts, 1989 2. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and combinatorial optimization, John Wiley & Sons Inc, New York, 1999

1.A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986



Semnatura _______________________

174

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (5 din 6)






6 2/sapt, 24/sem 0 2/sapt, 24/sem 0 0 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Să definească ce este un proiect software, asemănări si diferenţe faţă de lat tip de proiect, să clasifice proiectele software, să identifice activităţile necesare specifice proiectelelor software 2. Să identifice elemente pentru evaluarea proiectului : costuri, beneficii, riscuri 3. Să elaboreze un plan de activităţi pentru proiect si să estimeze durata globală a proiectului, să identifice resursele si să le planifice 4. Să identifice riscurile probabile si să folosească metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor 6. Să cunoască elemente de management al contractelor 7. Să se familiarizeze cu managementul resurselor umane, lucrul în echipă, motivarea celor implicaţi 8. Să definească calitatea, standarde ale calităţii, metrici ale calităţii 9. Să elaboreze elemente de testare a produselor software VIII. CONTINUT TEMATIC 1. Introducere managementul proiectelor software: ce este un proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare pentru

175

managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor software, probleme cu proiectele software 2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor proiectului, identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea planului 3. Estimarea efortului software: baza estimărilor software, probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar pentru implementarea software utilizând un limbaj de programare procedurală 4. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect, calcularea timpilor de completare (folosind PERT) 5. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor riscurilor pe scara temporală 6. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea datelor, monitorizarea costurilor etc. 7. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii specifici ai unui contract, acceptarea 8. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: selectarea personaleor potrivite, instruirea cu cele mai bune metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului, structuri organizatorice 9. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor, dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste calitatea 10. Testarea produselor software IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR

17. XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara 1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project

Management, McGraw-Hill, 1999 2. Dean Leffingwell, Don Widrig, Managing

Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, 2003

B. Oestereich, Developing Software with UML, Addison-Wesley, 2002

P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005

176

3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007

4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001


Expunere interactiva Implementare Stimulare in identificarea unor surse bibliografice alternative



Semnatura _______________________

177

VIZAT


FISA DISCIPLINEI I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA METODOLOGII MODERNE DE CALCUL III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea conceptelor legate de teoria metodologiilor moderne de calcul VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): -Realizarea şi aplicarea de modele matematice si informatice pentru probleme/situaţii concrete; elaborarea de algoritmi pornind de la modele cunoscute; -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese CONTINUT TEMATIC

• Reţele neuronale artificiale: tipuri de reţele şi algoritmi de învăţare. • Proiectarea reţelelor neuronale. • Algoritmi evolutivi. Teorie şi aplicaţii. • Introducere în modelarea fuzzy. • Introducere în DNA computing • Arhitecturi soft-computing. • Introducere în quantum-computing.

178

IX. TEME SEMINAR

Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR Laboratorul urmeaza cursul. XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion Dumitrache, N. Constantin, M. Dragoicea, Retele neurale, Editura Matrix-Rom, Bucuresti, 1999 2. D. Dumitrescu, Algoritmi genetici si strategii evolutive - Aplicatii în Inteligenţa Artificial ă, Editura Albastră, 2000.

3. I.Văduva şi G. Albeanu, Introducere în modelarea fuzzy, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004

4. ***, Resurse WEB pornind de la http://en.wikipedia.org/wiki/DNA_computing .

5. ***, Resurse WEB pornind de la http://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_computer

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

179

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA ŞI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA CRIPTOGRAFIE SI SECURITATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostintelor fundamentale din domeniul criptografiei, intelegerea conceptelor si teoriilor domeniului. Dobandirea de catre cursanti a capacitatii de elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si metode consacrate in domeniu cat si familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii in echipa. VIII. CONTINUT TEMATIC

1. Numere prime, teorema fundamentala a aritmeticii. C.m.m.d.c. si algoritmul lui Euclid extins. Functia lui Euler, congruente liniare, lema chineza a resturilor. Generarea numerelor prime, testul Miller-Rabin.

2. Corpuri finite, teorema elementului primitive, logarimi discreti, resturi patratice. Curbe eliptice peste corpuri finite.

3. Criptosisteme, exemple clasice. Criptare, decriptare, criptanaliza. 4. Cifruri bloc, moduri de operare cu cifruri bloc. Cifruri Feistel, algoritmul DES

180

5. Criptosisteme cu cheie publica. Criptosistemul RSA. Protocolul Diffie-Hellman. Criptosistemul ElGamal. Hash-functii si semnaturi digitale. Semnatura digitala ElGamal.

6. Implementarea protocolului Diffie-Hellman. A criptosistemului ElGamal si a semnaturilor digitale cu grupul unei curbe eliptice peste un corp finit.

IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR Laboratorul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs: 1. Criptosisteme clasice: cifruri de permutare, cifruri cu substitutie.(4 ore) 2. Generatori de numere aleatoare si pseudo-aleatoare. (2 ore + 2 ore proiect) 3. Sisteme de criptare bloc si moduri de operare. Criptosistemul DES si modurile de utilizare: ECB, CBC, OFB, CFB.(2 ore) 4. Sisteme de criptare fluide sincrone si asincrone.(2 ore) 5. Criptare cu cheie publica si securitatea acestora. Criptosistemele: RSA, Rabin, McEliece. Criptarea folosind curbe eliptice, criptosistemul Menezes-Vanstone. Criptosistemul El-Gamal.(10 ore + 2 ore proiect) 6. Protocoale de semnatura electronica si functii de dispersie. Semnatura El-Gamal. (2 ore + 2 ore proiect) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE 1. Generatori de numere aleatoare si pseudo-aleatoare. (2 ore) 2. Criptare cu cheie publica si securitatea acestora. (2 ore) 3. Protocoale de semnatura electronica si functii de dispersie. (2 ore) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed. Springer, 2000 2. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed. Springer, 1998 3. C. Gheorge, D. popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ. Bucuresti, 2005 4. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria

1. S. Goldwasser, M. Bellare, Lectures Notes on Cryptography, MIT Laboratory of Computer Science, 2001 2. Douglas Stinson, Cryptographie Theorie et pratique, International Thompson Publishing France, Paris 1996. 3. Aiden A. Bruen, Mario A. Forcinito, Cryptography, Information Theory, and Error-

1. A. Menezes, P. van Oorschot, S. Vanstone, Handbook of Applied Cryptography, CRC Press, 1996 www.cacr.math.uwaterloo.ca/hac 2. A. Atanasiu, Crptografie, Note de Curs http://www.galaxyng.com/ adrian_atanasiu/

181

numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2008

Correction: a handbook for the 21st century, Wiley-Interscience, John Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey.


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor, seminariilor cu ajutorul metodelor moderne calculator,

videoproiector. 3. Prezentarea proiectelor, sustinuta public de catre studenti, cu ajutorul metodelor

moderne calculator, videoproiector. 4. Lucrul in echipe formate din cate doi studenti in cadrul laboratoarelor pentru

realizarea proiectelor, implementarea si testarea diferitelor criptosisteme si a altor probleme cerute in cadrul laboratorului (cum ar fi criptarea/decripatarea in transmisii de mesaje si date in cadrul individual al echipelor dar si intre echipe)



Semnatura _______________________

182

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA SOFTWARE MATEMATIC III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (nr. de la 1 la 6)






6 2/24 2/24 VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul SOFTWARE MATEMATIC are ca scop prezentarea pachetului software MATLAB. Studentii vor deprinde tehnicile de programare in Matlab pentru rezolvarea de probleme cu continut matematic ce apar in practica precum si probleme de matematica predata la nivel gimnazial si liceal. VIII. CONTINUT TEMATIC Functii de control general, lucrul cu fisiere si directoare, informatii despre fisiere, cai de cautare. Functii de control al timpului de executie. Variabile in matlab, vectori, matrici. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de control if, else, for, while, break, return. Functii de control logic. Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori in matlab. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Generarea de vectori si matrici cu structura. Functii matematice uzuale. Ridicarea la putere, functia exponentiala, logaritmi, functii trigonometrice, functii trigonometrice inverse, numere complexe. Calcul cu numere intregi si rationale. Cel mai mare divizor comun, cel mai mic multiplu

183

comun, parte intreaga si fractionara, restul impartirii, scrierea sub forma fractionara Redimensionari de matrici rotirea unei matrici in jurul unei linii sau coloane, determinantul, rangul, urma unei matrici, vectori si valori proprii. Calcul statistic, maximul, minimul, mediana, media componentelor unui vector. Sume, produse, sortari, abaterea medie patratica, histograme. Optimizari, calculul minimului, maximului unei functii reale. Calculul zerourilor unei functii reale. Calcule numerice cu polinoame. Evaluarea unui polinom, adunare, inmultire, impartire de polinoame, factorizare, derivare, calculul radacinilor, interpolare polinomiala, regresie polinomiala.

Grafica in Matlab. Grafice 2d si 3d, functia plot,grafice discrete, grafice cu bare, grafice in trepte, histograme, reprezentari grafice dinamice.

IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR Lucrul cu fisiere si directoare in matlab Variabile in matlab. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de flow control si control logic Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Grafice de functii. Generarea de vectori si matrici cu structura speciala Functii matematice uzuale. Lucrul cu numere intregi si rationale in Matlab. Calcul statistic in Matlab Optimizari. Rezolvari de ecuatii neliniare si sisteme liniare. Calcul numeric cu polinoame. Interpolare. Grafica 2d in Matlab Grafica 3d in Matlab XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

184

1.Ghinea M., Fireteanu V., Matlab - Calcul numeric, grafica, aplicatii, Ed. Teora,2007 2.Silvia Curteanu, Initiere in Matlab, Ed. Polirom, 2008 3.William J. Palm III, A Concise Introduction to MATLAB, McGraw-Hill, 2008



Semnatura _______________________

185

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 – 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA MODELARE SI SIMULARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/12 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cunoşterea metodelor de realizare a modelării matematice 2. Cunoaşterea modelelor deterministe şi nedeterministe de Teoria stocurilor şi Teoria aşteptării 3. Învăţarea modalităţilor de realizare a simulării prin generarea eşantioanelor statistice pentru diverse repartiţii VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Deprinderi pentru utilizarea metodologiilor curente de modelare si simulare - Capacitate de elaborare a strategiilor de proiectare si testare - Capacitatea de interpretare a modelelor matematice si informatice - Capacitatea de incorporare de modele matematice in aplicatii specifice din

domeniile, economic, bancar, asigurari. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

Introducere în modelarea matematică

186

Modele de teoria stocurilor Modele de aşteptare Principii de realizare a simulării Generarea eşantioanelor pentru diverse repartiţii ale variabilelor aleatoare

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Aplicatii numerice pentru modelele de teoria stocurilor Aplicaţii numerice pentru modelele de aşteptare Aplicaţii numerice pentru generarea de valorile ale variabilelor aleatoare pentru principalele funcţii de repartiţie XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, Ed. FRM, ediţia 3, Cap. 8 şi cap 9.

2. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004

1. Gorunescu F., Prodan, A. - Modelare stochastică şi simulare. Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2001

1. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

2. Zeigler B. P., Prahofer H. Theory of Modeling and Simulation, (Second Edition). Academic Press, New York, 2000

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

187

III. Informa ţii complementare 1. Spaţiile facultăţii - 4 săli de curs, dintre care un amfiteatru - 5 săli de seminar - 5 laboratoare - 1 sală de lectură 2. Parteneriate Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Spiru Haret are stabilite parteneriate cu importante firme:

- Microsoft România, datorită căruia studenţii participă la programul MSDNAA prin intermediul căruia acces la software Microsoft în scopuri educaţionale şi de cercetare http://www.spiruharet.ro/live/msdnaa.html

- Oracle Academy, prin care s-au format instructori pentru cursuri de Database Design şi Programming cu SQL şi Database Programming cu PL/SQL, iar studenţii au asigurate în laboratoare software furnizat de Oracle

3. Obţinerea certificatului de competenţă lingvistică, necesar pentru înscrierea la examenul de licenţă • Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează gratuit de către Departamentul de

Limbaje Specializate studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăţământ.

• Se eliberează Certificate de competenţă lingvistică, studenţilor facultăţilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează: o studenţii de la forma de învăţământ ZI pot urma cursuri de limbă străină (2 ore pe

săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea Universităţii, în grupe de 15-20 studenţi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenţă lingvistică;

o studenţilor, care au susţinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenţă lingvistică în urma achitării unei taxe;

o punctele b şi c se aplică studenţilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăţământ.

4. Transferul de credite în interiorul universităţii Spiru Haret se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenţilor, prin acordul facultăţilor în condiţiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conţinutul ei aceeaşi, apropiată sau

compatibilă.

188

5. Accesul la biblioteca virtuală a universităţii şi la internet Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică au acces gratuit la Avizierul virtual şi

la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşi pot crea un

cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual. 6. Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii

Facultatea de Matematica şi Informatică promovează în domeniul cercetării ştiinţifice următorul set de valori: profesionalism în cercetarea ştiinţifică; atitudine etică; performanţă în cercetare (concretizată în publicaţii/ articole recunoscute pe plan internaţional, ISI, participare activă la conferinţe naţionale şi internaţionale, realizări concrete în economie şi societate) şi realizarea contractelor, precum şi dezvoltare profesională continuă a resurselor umane implicate în cercetare.

În cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Spiru Haret începând cu luna octombrie 2007 funcţionează, cu aprobarea Senatului Universităţii Spiru Haret, un Centru de Cercetări în Matematică şi Informatică care s-a format prin integrarea a 3 colective de cercetare care au desfăşurat în ultimii zece ani o bogată activitate de cercetare fundamentală şi aplicativă.

Strategia de cercetare a Centrului de Cercetare în Matematică şi Informatică face parte integrantă din strategia de cercetare a Universităţii Spiru Haret şi este compatibilă cu cerinţele naţionale şi europene privind crearea unei competitivităţi crescute în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative prin:

- dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică şi ştiinţe socio-umane. - dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică şi informatică aplicată în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale.

Astfel se doreşte concentrarea cercetării ştiinţifice pe programe şi proiecte compatibile cu sistemul european, încât să fie asigurată integrarea Centrului şi deci a Universităţii în Aria Europeană a Cercetării. Cadrele didactice din facultate sunt preocupate permanent de ridicarea nivelului ştiinţific al prelegerilor universitare şi de acoperire cu material scris a cursurilor şi seminariilor, a lucrărilor practice, o mare parte din acestea fiind publicate la Editura Fundaţiei România de Mâine. 7. Cercuri ştiin ţifice In Facultatea de Matematică şi Informatică funcţionează un cerc ştiinţific studenţesc cu titlul: “METODOLOGII MODERNE DE CALCUL” coordonat de Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore. Cercul ştiinţific studenţesc are loc din două în două saptămâni. La acesta participă atât studenţi din anii II şi III forma de învăţământ ZI cât şi masteranzi. Se dezbat teme din domeniile: meta-euristică, algoritmi aproximativi şi paradigme recente în informatică. Pentru

189

studenţii anului I se organizează o întâlnire lunară pe teme actuale de algoritmică şi programare în vederea identificării potenţialilor studenţi cu interes pentru cercetare. Temele dezbătute se stabilesc la începutul fiecărui semestru. 8. Burse Universitatea Spiru Haret a decis acordarea de burse de merit studenţilor care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret; tipurile de burse sunt: categoria A, care se obţine cu media minimă de 9,50 şi reprezintă scutire de plată a ratelor a II-a şi a III-a ale taxei de şcolarizare pentru anul şcolar următor anului în care a obţinut media respectivă, şi categoria B – media minimă 9,00 şi reprezintă scutire de rata a II-a din cele trei ale taxei de şcolarizare. 9. Extrase din regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc la cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştin ţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari urm ători , cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de

190

curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]

Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

universitatea spiru haret facultatea de matematic Ă … · anul 1 specializarea matematic ă 7...

Documents