Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Stiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specializarea: Administraţie Publică

Proiect la disciplina “Funcţia și funcţionarul public în ţările Uniunii Europene ”

Student,

Matei Şerban

AP an III

Suceava 2016

Clasificarea funcțiilor publice europene

Cuprins

1. Generalități

2. Structura administrativa

3. Conceptul de functie publica

4. Clasificarea functiei publice

5. Principiile care stau la baza exercitarii functiei

publice. Trasaturi si caracteristici ale functiei

publice

6. Categorii specifice de functii publice

7. Bibliografie

Generalită iț

Conceptul de functie publica constituie o institutie fundamentala a dreptului administrativ, ea fiind strâns legata de notiunea de activitate, autoritate, organ.

Autoritatile publice, inclusiv cele administrative, sunt înzestrate cu atributii necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin în conformitate cu care exercita competente determinate, participând în baza capacitatii juridice pe care o au la raporturi juridice de autoritate în nume propriu1

           

1.Structura administrativa

             Structura administrative a fiecarui stat o vom analiza in functie de autoritatile , institutiile si entitatile publice administrative care in baza derogarilor legislative au competente in ceea ce priveste domeniul functiei publice.

2. Conceptul de functie publica

           Functia publica este interpretata din perspective diferite in tarile analizate si de aceea vom defini conceptual de functie publica , reliefand reglementarile in vigoare existente in fiecare stat.

3.Clasificarea functiei publice

       Luad forma regimului politic si administrativ din fiecare stat , functia publica se regasete structurata dupa diferite criterii rezultand categorii de functii publice .Acestea se regasesc de la o administratie statla la alta , insa ,  exista si suficiente deosebiri , stabilind , prin acest criteriu claficarea clara a functiilor publice existente in fiecare tara.

4.Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice. Trasaturi si caracteristici ale functiei publice

      Fiecare tara are la baza anumite principii constitutionale , generale , speciale sau derogatorii. Avand drept cadru comun , principiile de baza ale democratiei si ale statului de drept , functia publica din fiecare tara isi fundamenteaza propriile principii care stau la baza exercitarii acesteia , precum si trasaturi sfecifice si caractere proprii . Astfel , in contextual acestui criteriu vom prezenta principiile , trasaturile si caracteristicile functiei publice prevazute de administratia publica a fiecarei tari.

5.Categorii specifice de functii publice

     Prin acest criteriu vom reliefa clasele de functii publice care prevad reglementari speciala , care au un statut diferit fata de cele mentionate in statutele privind functia publica si functionarii publici din fiecare tara.

 Structura administrativă

Romania

Structura administrativa publica :

Administratia centrala este formata din :

a) organele supreme ale administratiei publice: Presedintele României si Guvernul;

b) organele centrale de specialitate:

- ministere si alte organe subordonate Guvernului;

- autoritati autonome.

c) institutii centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor autonome (inclusiv cele organizate ca regii sau societati comerciale).

 Administratia de stat din teritoriu:

a) Prefectul;

b) Comisia administrativa:

c) Serviciile ministerelor si a celorlalte organe

 Administratia publica locala:

1. Autoritati comunale si orasenesti

a) Consiliul Local;

b) Primarul:

2. Consiliul Judetean - autoritate de coordonare a consiliilor comunale si orasenesti

SpaniaStructura administratiei publice spaniole:

Administratia Generala a Statului : Ministerul Administratiei Publice , Ministerul Agriculturii , Pescariilor si Alimentatiei , Ministerul Afacerilor Externe , Ministerul Stiitei si Tehnologiei , Ministerul Apararii , Ministerul Educatiei , Culturii si Sportului,   Ministerul Economiei , Ministerul Dezvoltarii , Ministerul Securitatii Publice , Ministerul Justitiei , Ministerul Mediul Inconjurator , Ministerul Prezidential, Ministerul Sanatatii si al Consumatorului , Ministerul Muncii si al Serviciilor Sociale

Administratia comunitatilor autonome . Statul spaniol cuprinde 17 comunitati automone inzestrate cu putere legislativa si adminsitrativa proprie

Administratia locala ( formata din totalitatea primariilor) Entitati de drept public cu statut legal - exista un numar mare de asociatii si organizatii

aflate in subordinea unei autoritati administrative care furnizeaza sau presteaza un serviciu public

Administratia publica spaniola se imparte , deasemenea , pe baza celor 17 comunitati autonome care se bucura de putere administrativa proprie. Ministerul Administratiei Publice este cel care are competente privind  oragnizarea si coordonarea sistemelor administrative din comunitatile autonome.

Germania

Daca in perioada 1935-1945 Germania a fost un stat unitar, in anul 1949 s-a revenit la organizarea federative a statului in landuri; astfel federalismul a fost privit ca un element de libertate:

Federatia ( statul central)

            Legislativ: Bundestag

                               Bundesrat

            Executiv:  Guvernul Federal     

                              Ministerele Federale

                              Organe si institutii aflate in subordinea Administratiei Federale

            Justitie: Curti Federale 

16 Landuri ( landuri teritoriale si orase-state : Berlin , Bremen , Hasburg)

            Legislativ: Parlamentele landurilor

            Executiv: Guvernul landurilor

                             Ministerele

                             Organele si institutiile Administratie Landurilor

            Justittie: Curtile landurilor

Belgia           

Incepand cu 1 aprilie 2006 , sistemul administratiei publice flamande a fost antrenat in cadrul unor schimbari majore. Astazi , principale atributii sunt organizate in baza a 13 arii politice .

            Guvernarea belgiana si a structura administrativa :

Guvernul de Stat Federal Comunitati Lingvistice(3) Regiuni geografice(3) Provincii(10) Municipalitati(589)

Structura Statului Federal:

Nivelul federal: Institutiile federale: Casa Reprezentatelor, Senat , Rege, Guvernul Federal

Nivelul Comunitatii: Comunitatea Flamanda , Comisiile Comunitatii ( Comisia Franceza , Comisia Flamanda) , Comunitatea Germana , Comunitatea Franceza

Nivelul Regional : regiunea Flamanda , Regiunea Bruxel , Regiunea Waloon Nivelul Provincial : 5 provincii flamande , Bruxel- capitala bilingva , 5 provincii

Waloon Nivelul Municipal: municipalitati flamande, municipalitati Waloon , 19 municipalitati

in subordinea capitalei

Finlanda

Finlanda este o republica constitutionala, iar cele  mai importante organe de stat sunt Parlamentul, Presedintele Republicii si Guvernul.

Finlanda are 2 niveluri administrative. In Finlanda, municipalitatile constituie cel de-al doilea nivel sic el mai important. Cu toate acestea, mai multe forme de cooperare intermunicipala au stability de facto un nivel intermediar de administratie (si nu de gurvenare) intre administratia centrala si locala.

Din punct de vedere structural regasim:

Parlamentul, Guvernul, Presedintele Republicii; Instante de judecata: judecatorii, Curti de apel, Curtea Suprema, Curti administrative,

Curtea Suprema Administrativa, Curti Extraordinare; Administratia de stat: -administratia centrala: ministere, agentii guvernamentale si

publice, activitati privind probleme de stat;

  -administratia regionala: institutii de stat din provincie, centre de angajare si dezvoltare economica, centre regionale de protectie a mediului, inspectorate de siguranta si sanatate, centre de autorizatie in probleme de mediu, birouri regionale de taxe;

-administratia locala: dinstricte locale de stat, birouri de angajare, birouri locale de taxe, birouri locale de vama, cabinete de consultanta juridical, municipalitati

Alte organe publice: provincial autonoma a insulelor Aland, Banca Finlandei, institutul de asigurari sociale, administratie publica indirecta.

SlovaciaAdministratia publica  in Republica Slovaca, ca si in celelalte tari centrale si de est ale

europei, redefineste conceptual statului si puterea statului.Defapt face trecerea de la  guvernare unitara la o guvernare descentralizata democratica.

Administratia publica se afla in sarcina  puterii executive  , fapt specificat Constitutie ,  si care o prevede prin  urmatorii factori:

            -cele mai inalte servicii de stat (Guv RS,Ministerele)

            -serviciile de stat locale(autoritatile regionale si municipale, si serviciile de stat specializate)

            Institutiile administratiei slovace:

Ministerele sau alte corpuri administrative centrale Institutiile sau autoritatile din domeniul afacerilor statale:  Departamentul Conciliului

National , Departamentul presedintelui , Biroul Suprem de Audit, Curtea Constitutionala, Curtile de Justitie , Procurorul General , Procurorul Regional , Procurorul de Stat , Procurorul Districtului

Structuri administrative locale Alte structuri administrative Unitatile de Politie Academia de Politie Organismele Fortelor Armate Organismele Politiei Rutiere , ale Penitenciarelor si ale Jandarmeriei

Concluzii

            Din perspectiva structurii administrative , fiecara tara prezinta o delimitare clara a nivelelor administrative ale administratie publice. In urma detalierii criteriul , regasim structurarea piramidala a institutiilor si autoritatilor administratie publice general valabila pentru toate tarile analizate.

Conceptul de functie publicaFunctia publica apare ca o grupare de atributii si de competente în scopul de a

satisface interese generale, întrucât orice putere sociala se legitimeaza numai prin finalitatea sa de interes public, neputându-se admite ca ea sa fie utilizata în scopuri personale. În fiecare stat membru al Uniunii Europene care are o Lege fundamentala scrisa se regasesc principii ale functiei publice.

RomaniaNotiunea de functie publica o intalnim folosita in Constitutie si legi, cat si in diferite

alte acte normative de salarizare sau de infiintare, organizare si functiuonare a unor servicii publice - organe ale administratiei de stat, institutii publice si regiile autonome de interes public - precum si in statele de functii ale acestora.

În doctrina interbelica, functia publica a fost înteleasa ca fiind "complexul de puteri si competente, organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, în vederea de a fi ocupata, în chip temporar, de un titular (sau mai multi), persoana fizica care, executând puterile în limitele competentei, urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea" (Negulescu, P., Tratat de drept administrativ. Principii generale, vol. I, Institutul de Arte Grafice Bucuresti, 1934, p. 522)

            Intr-o definitie mai recenta, functia publica este considerata "situatia juridica a persoanei fizice - învestita legal cu atributii în realizarea competentei unei autoritati publice - ce consta în ansamblul drepturilor si obligatilor care formeaza continutul juridic complex dintre persoana fizica respectiva si organul care l-a investit" (orgovan, A., Tratat de drept administrativ, vol. I, Bucuresti, Editura All Beck, 2001, p. 554)

Reglementarea actuala in ceea ce priveste functia publica o reprezenta Legea nr.188(r1) din o8/12/1999 republicat in Monitorul Oficial , Partea I nr.251 din 22/03/2004 privind Statutul Functionarilor Publici art. 2 , alin1 : functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.

SpaniaÎn ciuda faptului ca putem vorbi despre preocupari în legiferarea domeniului public

înca din Antichitate (merita sa retinem mai ales initiativele lui Carlos III care vizau domeniul militar sau reforma lui Bravo Murillo din 1852 care a avut un rol decisiv în crearea categoriilor de cariera administrativa în functie de care se remunerau functionarii), bazele a ceea ce trebuie sa fie Administratia si functia publica au fost puse prin adoptarea Constitutiei din 1978 prin care Spania s-a constituit ca stat social si democratic de drept.

Reglementarile din domeniul functiei publice urmeaza modelul francez si sunt foarte detaliate în ceea ce priveste obligatiile si sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici.

În cursul anului 2007 a fost adoptat noul Statut al Angajatilor din Sectorul Public (Legea nr.7/2007 din 12 aprilie Estatuto Básico del Empleado Público) care prevede la art 2 aria de guvernare a functiei publice . Acesta se aplica tuturor categoriilor de functionari publici din urmatoare administratii:

Admintratia Generala a Statului Aministratia Comunitatilor autonome si a administratia oraselor Ceuta si Melilla Administratia Entitatilor Locale Organismele Publice si Entitatile aflate in subordinea administratiei centrale sau locale Administratia Universitatilor Publice

GermaniaIn doctrina germanica functia publica este privita din perspectiva a patru dimensiuni :

in sensul larg al termenului prin functie publicã se intelege  ansamblul persoanelor aflate la dispozitia guvernantilor pentru a face sã functioneze serviciile publice

 in sens organic este vorba de ansamblul personalului din administratie. Acest personal are o compunere diversificatã si cuprinde categorii extrem de variate. Uneori, în aceeasi perspectivã organicã, functia publicã desemneazã doar o parte din acest personal

in sens formal, functia publicã poate desemna regimul juridic aplicabil personalului administrativ

in sens material, este vorba de activitatea constând în colaborarea în mod permanent si cu titlu profesional la o actiune a persoanelor publice ale administratiei.

Contextul general privind conceptul de functie publica este explicat si reliefat prin notiunea Qffentlicher Dienst ( în traducere literarã, serviciu public) în Germania.

            In Germania, functia publicã este caracterizatã prin forta traditiei istorice si simultan prin mutatiile intervenite în ansamblul sarcinilor administratiei publice si în modul în care ea urmeazã sã si le asume.

Cazul functiei publice din  Germania se caracterizeazã printr-o situatie aparte;  fiind un stat federal, în care doar unul din patru functionari publici este angajat la nivelul guvernului federal sau în agentiile federale , statutul functionarilor publici si al functiei publice se aplicã la mai putin de jumãtate din personalul administratiei.

Daca in tãri precum Belgia, Grecia, Suedia, Franta, Olanda si Portugalia, functia publicã este aproape sinonomã cu personalul administrativ, în Germania  existã o delimitare între functionarii cu statut de drept public, pe de o parte, si lucrãtorii din administratie, ce se supun regulilor dreptului muncii, pe de altã parte.

Belgia

Functionarul public este cel isi face serviciul in cadrul institutiilor oficiale. Functionarul public se gaseste in pozitia statuara in care obiectivul sau poate fi atins in cazul in care ordinul o prevede. In Belgia sunt considerati functionari publici nu numai persoanele din autoritatile administratiei publice ci si angajatii din invatamant, ocrotirea sanatatii si din alte sfere de deservire a populatiei.

FinlandaReglementarea in materie :Actul Functionarilor Publici Legea nr. 750/1994.

Atunci cand ne referim la functia publica din Finlanda , de cele mai multe ori , accentul discutiei cade pe dimensiunea functiei publice de conducere .

In Finlanda nu exista un grup distinct de functionari publici de conducere. Cu toate

acestea, câteva reglementari ale Actului Functiei Publice vizeaza categoria celor mai multi functionari publici de conducere. Ele se refera la stabilirea si anularea functiilor publice si încetarea angajarii în posturile publice. Exista de asemenea reguli de recrutare si selectie, actiuni disciplinare/concediere, salarizare, siguranta locului de munca si standarde de etica profesionala care sunt diferite în cazul functionarilor publici de conducere de cel al celorlalti functionari publici. Numarul functionarilor publici de conducere este de aproximativ 200.

Actul Functiei Publice de Stat contine reglementari speciale legate de concedierea

functionarilor publici de conducere, ceea ce înseamna ca din punct de vedere legal

este mai usor sa se dea un aviz de concediere unor functionari publici de conducere

decât celorlalti functionari publici. Strategia de dezvoltare propusa include sugestia de a se acorda acestei categorii resurse de management comune. Dezvoltarea comuna, exploatarea si mobilitatea resurselor de management comune ale administratiei centrale vor fi îmbunatatite

sistematic. O modalitatea de a realiza acest lucru este de a transforma posturile de functionari publici de conducere din ministere, de ex. secretari permanenti, subsecretari si manageri din diferite unitati operationale separate în posturi guvernamentale comune.

Slovacia           

Potrivit Actului nr 312/2001 prinvind functia publica :

            Functia publica este incadrata in departamentele profesionale ale administratiei publice, fiind exercitata de catre presoana care realizeaza o activitate publica in cadrul unui sector specific al administratiei publice.

Concluzii

In toate cele sase tari conceptul de functie publica constituie o institutie fundamentala a dreptului administrativ, ea fiind strâns legata de notiunea de activitate, autoritate, organ. Autoritatile publice, inclusiv cele administrative, sunt înzestrate cu atributii necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin în conformitate cu care exercita competente determinate, participând în baza capacitatii juridice pe care o au la raporturi juridice de autoritate în nume propriu. De asemenea , apreciem ca fiecare sistem administrativ al tarilor comparate prezinta aspecte specifice cu privire la functia publia si ca acesta se regaseste in toate tarile ca element principal al actiunilor administratiei publice.

Clasificarea functiei publice

RomaniaCu exceptia functiilor de specialitate pe care le gasim numai la aparatul celor doua

Camere ale Parlametului, la Presedintie si la Guvern, celelalte functii publice cu care sunt dotate serviciile publice din tara noastra se impart in:

functii de conducere functii de executie pe grade profesionale functii de executie pe trepte profesionale

Legea nr.188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici cuprinde:

Art. 7. - (1) Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza:

functii publice generale si functii publice specifice;

functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a.

- (2) Functiile publice generale reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, în vederea realizarii competentelor lor generale.

- (3) Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, în vederea realizarii competentelor lor specifice.

Art. 8. - Functiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:

clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;

clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.

Art. 9. - (1) Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se împart în trei categorii dupa cum urmeaza:

        functii publice corespunzatoare categoriei înaltilor functionari publici;

        functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere;

        functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.

Lista functiilor publice din administratia romaneasca:

I. Functii publice generale:

1. secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

2. consilier de stat;

3. secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

4. prefect;

5. subprefect;

6. secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;

7. director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

8. director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;

10. director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale;

11. sef serviciu;

12. sef birou;

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;

15. referent.

II. Functii publice specifice:

1. arhitect-sef;

2. inspector de concurenta;

3. inspector vamal;

4. inspector de munca;

5. controlor delegat;

6. comisar.

SpaniaConstitutia Spaniei  exprima o serie de schimbari privind statutul fucntiei publice si a

functionarilor publici care produc o serie de schimbari în valorile sociale si politice ale spaniolilor, în mediul economico-social international, în relatiile de putere si de lidership interne. Astfel , se vorbeste adesea despre necesitatea unui statut de baza comun pentru domeniul public care sa admita modulari pentru fiecare categorie sau colectiv în functie de calificarea profesionala si în functie de caracteristicile functionale (personal sanitar, de posta, diplomatic etc.).

            Art. 10  alin.1 din Legea nr.7/2007 din 12 aprilie Estatuto Básico del Empleado Público stabileste ca sunt functionari publici persoanele care , in conditiile de egalitate si similaritate cu principiile de merit si competente , au acces la o functie publica sau la un post din cadrul administratiei publice , si care , presteaza servicii profesionale in scopul si interesul general al cetatenilor.

            Clasificare functiei publice este direct corelata cu categoriile de functionari publici. In concordanta cu specificatiile art 10 , alin. 2 al Legii nr. /2007 din 12 aprilie Estatuto Básico del Empleado Público  regasim urmatoarele functii publice:

functii publice corespunzatoare functionarilor publici de cariera sau de intentie

functii publice corespunzatoare personalului laboral , atat personalului fix cat si celui temporal

functii publice corespunzatoare personalului eventual

      Deasemenea , functionarii din administratia publica spaniola sunt clasificati în doua grupe, cei angajati în baza unei relatii administrative si cei angajati în baza unui contract de munca în sistemul public. Prima categorie este cea mai des intalnita in administratia publica spaniola , iar cea de a doua insumeaza un numar mai putin numeros de functionari publici. In acest context , functiile publice se clasifica in:

        Pt prima categorie : a) functii publice administrative principale

                                                        b) functii de conducere principale

        Pt cea de a doua categorie : a) functii publice administrative secundare

                                                                    b) functii de conducere secundare

GermaniaIn Germania exista 3 mari categorii de angajatori de functionari publici. Aceste 3

categorii sunt: Guvernul federal, Landerul si municipalitatile. Fiecare dintre aceste sectoare angajeaza 3 categorii diferite de functionary publici:  Beamte (functionari publici sub incidenta Dreptului public), Angestellte (salariati sub incidenta Dreptului privat) si Arbeiter (angajati aflati sub incidenta Dreptului privat). Numarul total al functionarilor publici din cele 3 clase a fost de 4,8 milioane in 1998, din care Beamte-1,7 milioane (incluzand judecatorii si cei din fortele armate)

Functiile publice se regasesc de regula in aparatele de lucru ale :

        Cancelariei statului

        Ministerelor

        Institutiilor subordonate ministerelor

De exemplu: Ministerul Economiei si Tehnologiei - institutii: Biroul Federal de Economie si Control al Exporturilor ,Agentia pentru Comert Exterior ,Institutul National de Metrologie, etc

        Ministerul de Interne:

        Academia Federala de Administratie Publica

        Biroul Federal pentru Migratii si Refugiati

        Politia Federala

        Biroul Federal al Administratiei, etc

        Ministerul Muncii:

- agentii resposabile cu pensile cetatenilor (77,000 angajati)

- administratia muncii (92,400 angajati)

- agentii pentru asigurari de sanatate (139,000 angajati), etc

Belgia

Ierarhia structurii serviciilor publice federale este divizata pe 4 niveluri: A, B, C, D. Nivelul A consta in 5 clase de la A1 la A5 care este cea mai inalta clasa. O clasa grupeaza functiile care au aceeasi complexitate, expertiza tehnica si responsabilitate. In nivelul A functionarii publici sunt impartiti pe clase profesionale. Nivelurile B, C si D sunt impartite in functie de grad. In interiorul fiecarui nivel gradele sunt catalogate drept " grade echivalente". Functionarii din clasele A1 si A2 poarta titlul de atasati. Functionarii din clasa A3 sunt numiti consilieri. Consilierii din clasele A4 si A5 sunt consilieri generali. Nivelul B cuprinde gradele de expert administrator, expert financiar, expert ethnic. Nivelul C inglobeaza gradele de asistent administrator si asistent tehnic. Nivelul D este alcatuit din muncitorul administrator si din muncitorul tehnic. De curand a fost introdus si un al cincilea nivel- B+ prin care sunt reevaluate functiile specializate care necesita educatie superioara.

  Natura muncii Nivelul educational

level A Management, planificare si cercetare Educatie universitara+ educatie superioara de lunga durata non- universitara

level B+ Munca specializata Educatie superioara non- universitara de scurta durata

level B Executie Educatie postliceala

level C Munca administrativa de birou Liceu

level D Munca manuala Generala

Finlanda

Ierarhia structurilor publice este divizata in Actul Functiei Publice de Stat. Ministerul de Finante a început implementarea planului conform caruia contractele de management individuale sunt încheiate între manageri de nivel superior si supervizori în relatie cu operatiunile, resursele si dezvoltarea lor. Modelul de contract este creat în principal pentru managerii subordinati ministrilor, ca de exemplu sefii unitatilor operationale (directori generali), subsecretari si sefi de departamente din ministere. Cade în responsabilitatea ministrilor sa monitorizeze realizarea obiectivelor stabilite în contractele de management ale managerilor unitatilor operative administrative, sa traga concluziile necesare si sa ia masurile corespunzaroare pentru a spori eficienta manageriala si "leadership-ul". Un punct de plecare este distinctia între posturile de functionari publici sau relatii de functie si posturile manageriale. Obiectivul este ca posturile de management de nivel superior sa fie pe durata determinata, în timp ce functionarii publici pot ramâne în functie pe perioada nedeterminata.

În Finlanda nu exista în cadrul functiei publice un sistem de cariera. Un functionar public individual poate avansa în cariera candidând pentru posturile vacante.

Slovacia 

Actul Functiei Publice nr 312/2001 stabileste urmatoarea clasificare a functiei publice:

        Functii publice preparatorii

        Functii publice permanente

        Functii publice temporare

      Se prevede faptul ca toate functiile publice definite prin prezentul act sunt functii de natura politica , cu exceptia cazurilor in care se prevede altceva .

           

        In functie de categoriile de functionari intalnim:

Functii publice corespunzatoare pozitiei de:        ●  functionar birou

sef birou specialist birou director birou

Functii publice corespunzatoare pozitiei de:        ●    avocat                   

avocat senior        avocat special

avocat district avocat director / avocat regional avocatul statului         

Concluzii

Fiecare stat , in parte , isi asuma propria clasificare a functiei publice . Acestea au la baza diverse criterii de structurare pe categorii a functiipublice . Asftel , regasim functia publica la nivel de ramura a structurii administrative ( in Germania si Spania ) , in functie de functionarii publici sau persoanele cu competente in a  exercita functia pulbica ( Romania , Slovacia , Belgia) . 

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice. Trasaturi si caracteristici ale functiei publice

 RomaniaLegiuitorul a stabilit in Legea nr.188/1999 republicata , art 3 drept principii ce stau la

baza exercitarii functiei publice:

a) legalitate, impartialitate si obiectivitate;

b) transparenta;

c) eficienta si eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare catre cetatean;

f) stabilitate în exercitarea functiei publice;

g) subordonare ierarhica.

Trasaturile functiei publice sunt legate, in mare masura,  de cele ale notiunii de competenta. Astfel functia publica:

este stabilita pe cale unilaterala , prin reglementari legale , ale autoritatilor publice este titulara unor anumite atributii chemate in sprijinul exercitarii competentei

autoritatii publice , atributii ce contureaza la randul lor ansambulul drepturilor si obligatiilorpersoanei titulare

este continua fiind creata si organizata in vederea realizarii puterii publice si in in speta a competentei autoritatii publice. Continuitatea functiei publice nu trebuie confundata cu continuitatea realizarii ei de o anumita persoana

corespunde principiului specializarii si porfesionalizarii serviciului public , asigurand un raport optim intre atributiile de conducere si cele de executie , ducand la indeplinire un intrees general al societatoii

cel care este investit icu functia publica , titularul - persoana fizica intra sub incidenta unui raport juridic de serviciu si nu de munca . In considerea acestor caracteristici in doctrina de specialitate au fost extinse discutii cu privire la persoanele private care au fost investite , prin autorizare  , precum si la imputernicitii conducatorilor autoritatilor publice , categoorii de persoane ce nu fac parte din categoria functionarilor publici dar care sunt asimilate acestora indeplinind preorogative de putere delegate si cu toate

acestea nu sunt socotiti ca fiind titularii unei functii publice , chiar daca prin ceea ce fac contribuie la realizarea atributiilor unei autoritati publice

SpaniaArt8. al Statului de Baza al Functionarilor Publici prevede urmatoare principii ce stau

la baza exercitarii functiei publice si a realizarii sale concrete de catre titularii ei:

Sunt principii generale subordonate functiei publice si pe care legislatia administratie publice se bazeaza , urmatoarele:

a) serviciul in slujba cetateanului

b) egalitate, recunostinta si promovare profesionala

c) superioritatea deplina a legii si a dreptului

d) obiectivitate , profesionalism si impartialitate

e) egalitatea claselor

f) eficienta previzionarii si gestionarii resursei umane

g) dezvoltare si calificare profesionala permanenta a functionarilor publici

h) transparenta gestionarii

i) ierarhia atributiilor

j) negocierea colectiva si participarea , prin intermediul reprezentantilor , la determinarea conditiilor de acces la functia publica

k) cooperarea dintre administratii in vederea reglementarii si gestionarii functiei publice

Administratia publica din Spania actioneaza in scopul satisfacerii interesului public general , bazandu-se pe nevoile si cererile cetatenilor si pe principiul obiectivitatii.

Organele administratiei sunt create , guvernate si coordonate in conform cu litera legii si spiritul constitutiei.

Administratia publica are la baza principiul eficientei , al ierarhiei , descentralizarea si coordonarea.

Cetatenii pot accesa arhivele si registrele administratiei in afara acelora care sunt expres scoase din circuitul civil.

Germania Fiecare cetatean german are in toate Landurile aceleasi drepturi politice si obligatii Fiecare cetatean german are drepturi egale in ceea ce priveste oficiile publice in

concordanta cu aptitudinile, calificarea si meritele profesionale Niciun cetatean nu va fi dezavantajat din motive de aderenta religioasa Exercitiul autoritatii publice va fi incredintat membrilor serviciilor publice ce se afla

sub incidenta legilor statului  Legea ce guverneaza serviciile publice trebuie exercitata cu buna credinta si

respectand principiile traditionale are serviciului public

Structura administratiei publice se fundamenteaza in concordanta cu urmatoarele principii:

Stat federal:  administratiile landurilor sunt membre ale adminstratiei federatiei mentinandu-si propria putere suverana

guvernare proprie a autoritatilor locale: administratia locala are un nivel ridicat de autonomie in ceea ce priveste competentele in rezolvarea si administrarea problemelor locale

separarea puterilor:  legislativul , executivul ( guvernul si administratia) si justitia sunt fiecare atribuite unor institutii si organe speciale

BelgiaDin 1937 sistemul functiei publice in Belgia se bazeaza pe principiile de:

        loialitate

        merit

        neutralitate politica

        legitimitate

        echilibru intre factorii care fractioneaza administratia publica belgiana: limba, politica, religie

FinlandaPrincipiile care stau la baza exercitarii functiei publice in Finlanda sunt:

        primatul legii si al prevederilor constittutionale

        transparenta

        impartialitate

        etica profesionala

SlovaciaArt. 321 din 2 iulie 2001 privind functia publica , sbabileste:

Functia publica se fundamenteaza pe principiile:

Professionalism Neutralitate politica Eficienta si eficacitate Flexibilitate Impartialitate Etica

Concluzii

            Concluzii din prisma prezentului criteriu evidentiaza o serie de principii care stau la baza exercitarii functiei publice prezente in toate legislatiile tarilor analizate . Asadar principale principii care se regasesc in toate tarile sunt : trasparenta actiunilor in exercitarea functiei publice , impartialitatea in aplicarea deciziilor , etica profesionala a functionarilor publici , primatul legii si al prevederilor constittutionale , respectarea drepturilor si liberatilor cetatenilor care intra in orice fel de raport cu institutiile si autoritatile administratiei publice.

Categorii specifice de functii publice

RomaniaCategorii de functii publice specifice :

arhitect-sef  inspector de concurenta inspector vamal inspector de munca controlor delegat comisar

Legea nr.188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici:

Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care îsi desfasoara activitatea în cadrul urmatoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciile diplomatice si consulare;

e) autoritatea vamala;

f) politia si alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;

g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplica:

a) personalului salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, întretinere-reparatii si de deservire, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica;

b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magistratilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese în functii de demnitate publica.

munca. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii.

În vederea atragerii tinerilor profesionisti bine pregatiti în administratia publica din România se urmareste crearea unei noi functii publice specifice cu statut special, denumita manager public, care sa beneficieze de un sistem de promovare speciala si un nivel de salarizare motivant, în cadrul procesului de reforma a administratiei publice a carui componenta esentiala o reprezinta înfiintarea si dezvoltarea unui corp profesionist de functionari publici, neutru si comparabil cu cel existent în tarile Uniunii Europene

Ordonaanta de Urgenta nr. 56 din 25 iunie 2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager public relementeaza:

Art. 4 - (1) Institutul National de Administratie asigura organizarea urmatoarelor forme de pregatire destinate instruirii persoanelor care doresc sa acceada într-o functie publica de manager public:

a) programe de formare specializata cu durata de 2 ani

b) programe de formare specializata, cu durata de un an, specifice pentru tineri functionari publici cu vârsta de pâna la 35 de ani

Art. 10 - (1) Pot ocupa functia publica de manager public, în urma unei evaluari finale realizata de Comisie, urmatoarele categorii de persoane, dupa cum urmeaza:

a) absolventii programului de formare specializata cu durata de doi ani, organizat de Institutul National de Administratie

b) absolventii programului de formare specializata specific pentru tineri functionari publici, cu durata de un an, organizat de Institutul National de Administratie

c) absolventii programului de Burse Speciale "Guvernul României" cu conditia sa urmeze un program intensiv de formare specializata în administratia publica, în România, organizat de Institutul National de Administratie sau de alte institutii de formare continua

(2) Pentru a ocupa o functie publica specifica de manager public, absolventii prevazuti la alin. (1) trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute la art. 50 din Legea nr.188/1999, republicata.

Art. 11 - (1) Functia publica specifica de manager public se împarte în trei trepte profesionale de încadrare, definite astfel:

a) manager public treapta 1, corespunzator sistemului de promovare foarte rapida

b) manager public treapta 2, corespunzator sistemului de promovare rapida

c) manager public treapta 3, corespunzator sistemului de promovare accelerata

(2) Functia publica specifica de manager public este structurata pe grade profesionale, dupa cum urmeaza:

a) asistent, echivalent cel putin functiei publice de sef birou;

b) special, echivalent cel putin functiei publice de sef serviciu;

c) principal, echivalent cel putin functiei publice de director adjunct;

d) superior, echivalent cel putin functiei publice de director;

e) general, echivalent functiei publice de director general adjunct.

(3) Promovarea managerilor publici treapta 1 începe cu gradul de manager public special, iar pentru celelalte trepte începe cu gradul de manager public asistent.

Art. 23 - Numarul functiilor publice de manager public nu se ia în calcul la stabilirea procentului de 12% prevazut de lege pentru functiile publice corespunzatoare categoriei înaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere

Spania

           

Prevederi cu privire la statul special al functiei publice regasim in Statul de Baza al Functionarilo Publici , Legea nr.7/2007 din 12 aprilie :

Art.3. Personal exclus:

Dispozitiile acestei legi se vor aplica , in regim direct sau cu caracter special in cazul in care legea specifica acest lucru:

a)      personalului Curtii Generale

b)      personalului Organelor Constitutionale ale Statului

c)      judecatorilor , magistratilor , personalului administratiei judecatoresti

d)      presonalului militar Fuerzas Armadas

e)      personalului Fuersas y Cuerpos de Seguridad

f)        personalului vamal

g)      personalul Centrului national de Inteligenta

Art.4.Regimuri speciale

Personalul educational si cel ai sanatatii se vor organiza pe baza propriilor reglemetari , avand, insa , ca baza de pornire dispozitiile prezentei legi

Art.5. Functionarii publici din Entitatile Locale

Functionarii publici din Entitatile Locale se afla sub reglementarea prezentei legi , reglementarea legislatiei regimului local si a legislatiei Comunitatilor Autonome in baza competentelor legale stabilite.

Germania

Consiliile de personal (Personalrate) sunt reprezentate prin Actul Reprezentativ al Consiliilor Federale si functioneaza ca serviciu public si au acelasi rol ca si Consiliile de munca din sectorul privat. Membrii Consiliilor de personal sunt alesi de catre toti membrii personalului si  reprezinta interesele atat functionarilor publici stabilit cat si a personalului contractat.

In Germania Landurile sunt impartite in:

- landuri teritoriale (toate mai putin orasele-stat)

- orasele-stat (Bremen, Berlin, Hamburg)

Majoritatea landurilor au o structura dispusa pe 3 nivele:

1. Autoritatile Landului (Ministrii Landului);

2. Guvernele Regionale;

3. Administratia locala

In Bremen, statul si municipalitatea locala sunt conduse de una si aceeasi persoana, astfel incat Primarul municipalitatii este de asemenea si Ministrul de Finante al Landului.

Belgia

Functionarii publici care au un statut diferit sunt functionarii publici de nivel A care sunt numiti de catre Administratia Regal ape cand cei de nivel B, C, D sunt numiti de catre conducatorul directiei sau delegatul sau.

Reforma Copernic a pus accentual clar pe ceea ce cheama "manageri de nivel superior". Acest grup format din 450 de angajati a înlocuit grupul de management anterior de grad 13-17 care numara 2.000 de membri.

Functiile de management acopera acum patru nivele:

Director de coordonare; Director general sau Manager general; Director; Director regional (numai pentru gestiunea impozitelor).

Finlanda

Finlanda este în plin proces de regândire a managementului functionarilor publici de

conducere. În ultimii ani, unul dintre obiectivele majore ale reformei administratiei

publice în a fost sporirea capacitatii manageriale la toate nivelele administratiei. În primavara anului 2000, Oficiul Angajatului de Stat din Ministerul de Finante a lansat un proiect care  vizeaza evaluarea eficacitatii dezvoltarii managementului în administratia de stat pe baza urmatoarelor criterii: management strategic, management pe baza de rezultate, managementul personalului, management financiar si managementul afacerilor internationale.

În acelasi timp, una dintre prioritatile guvernului finlandez este de a îmbunatati coordonarea pe orizontala, iar managerii de nivel superior sunt chemati sa faca fata unor asteptari crescânde în ceea ce priveste managementul cunostintelor, stabilirea parteneriatelor si retelelor si crearea unor conditii favorabile luarii în comun a deciziilor si stimularea inovatiilor. În general, obiectivul guvernului este de a modifica climatul de management în sensul unui accent clar pe inovatie, interactiune bazata pe încredere, cooperare si abilitati sporite în ceea ce priveste relatiile umane. Scopul este de a încuraja managerii din functia publica de a deveni lideri cu viziune si exemple în implementarea schimbarii. Guvernul asteapta de la managerii sai de nivel superior sa raspunda personal pentru rezultatele organizatiei.

Managerilor li s-au acordat competente sporite si autoritatea de a lua decizii legate  de managementul de zi cu zi al organizatiilor lor, fiind astfel complet raspunzatori pentru realizarile lor.

Slovacia

            Actul Functiei Publice nr.321/2001 contine reglementari speciale privind:

Cei care detin functii publice in  Politie Cei care detin functii publice in cadrul Serviciului Slovac de Inteligenta Membrii  Corpului Penitenciarelor Membrii  Corpului Jandarmeriei Membrii  Politiei Rutiere Soldatii  profesionisti Membrii  Corpului de Pompieri

 Deasemenea prevederile actului nu se aplica:

        Membrilor Parlamentului

        Presedintele Republicii Slovace

        Membrii Guvernului

        Presedintele Departamentului Suprem de Audit , precum si vicepresedintelui acestuia

        Judecatorii Curtii Constitutionale

        Judecatori

        Procurori

Concluzii

            In cadrul acestui principiu , concluzionam cu ideea conform careia  fiecare legislatiei a tarilor analizate prevede o serie de functii specifice tinand cont de regimurile speciale ce se aplica anumitor categorii de functionari publici , de natura si scopul functiei respective . In toate tarile , insa , se acorda o atentie sporita notiunii de manager in contextul administratiei publice . Definirea si competentele acestui sunt stabilite de fiecare tara in parte , insa la nivel general , el reprezinta un concept relativ nou in cadrul reformelor administrative din fiecare tara , dorindu-se o specializare cat mai clara si pe criterii profesionale cat mai ridicate pentru un sistem administrativ competent si eficient .

Bibliografie

1. Alexandru, Ioan , Drept administrativ european , Universul Juridic, Bucuresti,2010

2. Mihaela Tofan , Dreptul funcţiei publice europene, Universitatea Al.I. Cuza, Iaşi,2014