Universit a Tea

Download Universit a Tea

Post on 24-Nov-2015

7 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA:ADMINISTRATIE PUBLICA</p> <p> Disciplina :DREPT CONSTITUTIONAL Referat:AVOCATUL POPORULUI </p> <p>Coordonator, Student,prep.PARLAC ANA </p> <p> SUCEAVA 2011 Scurt istoric Creat prin Constituia din 1991, ca o noutate n viaa juridico-statal instituia Avocatul Poporului (Ombudsmanul), instituie de inspiraie vest-european, a fost nfiinat practic i a nceput s funcioneze dup adoptarea legii sale organice, Legea nr. 35/1997. Trebuie s subliniem, c nc de la nceput, instituia a avut i are un mare prieten, i anume, Parlamentul Romniei. Parlamentarii romni, indiferent de culoarea lor politic au sprijinit i sprijin instituia. Acest sprijin a permis ca Avocatul Poporului s cunoasc o permanent consolidare constituional i legal, lucru exprimat prin modificrile legii sale de organizare i funcionare, i, mai ales, prin completrile de substan aduse dispoziiilor constituionale. Aceste modificri, au privit nu numai aspecte de organizare i funcionare, ci au creat ci noi n rolul Avocatului Poporului de aprare a drepturilor i libertilor persoanelor fizice.Experiena acumulat, dar i raportarea la exigenele ombudsmanului european au implicat unele modificri constituionale. Astfel, n anul 2003 Parlamentul Romniei, ca putere constituant, a adus unele perfecionri i anume: stabilirea dreptului Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituional s se pronune asupra constituionalitii legilor nainte de promulgarea acestora; nscrierea dreptului Avocatului Poporului de a ridica direct n faa Curii Constituionale excepii de neconstituionalitate; stabilirea de adjunci specializai pe domenii de activitate; alegerea Avocatului Poporului, n edina comun a Camerei Deputailor i Senatului, pentru un mandat de 5 ani, msuri care au consolidat autonomia instituiei.Importante perfecionri s-au adus legii organice a instituiei i 3anume: s-a stabilit obligaia comunicrii de puncte de vedere Curii Constituionale n procesele care privesc drepturile omului; s-a creat posibilitatea nfiinrii de birouri teritoriale (14 la numr pe criteriul teritorial al Curilor de Apel); s-au detaliat dispoziiile constituionale privind adjuncii Avocatului Poporului. Ca orice instituie statal i Avocatul Poporului are nevoie de experi i consilieri bine pregtii. n activitatea permanent de perfecionare i n condiiile unei fluctuaii permanente a personalului, lucru obinuit pentru instituiile bugetare, s-au luat unele msuri precum: seminarii pe probleme de specialitate; cursuri postuniversitare n domeniul juridic; scurte stagii n strintate (Olanda, Anglia, Frana) obinute ca urmare a relaiilor de colaborare cu ombudsmanii strini; instructaje cu participarea unor experi de la Ombudsmanul Naional al Olandei.Punem un accent aparte pe colaborarea i schimbul de experien cu ombudsmanii strini i cu asociaiile n domeniu. Instituia este implicat n activitile asociaiilor ombudsmanilor (Institutul European al Ombudsmanului, Institutul Internaional al Ombudsmanului, Asociaia Ombudsmanilor i Mediatorilor Francofoni), dar i n schimburi de experien cu ombudsmanii strini (Olanda, Frana, Spania, Cehia, Azerbaidjan, Germania, Albania). n mod deosebit, trebuie menionat vizita realizat n Romnia de ctre Mediatorul European, domnul Nikiforos Diamandouros, precum i cele ale unor ombudsmanii parlamentari strini care au fcut aprecieri elogioase cu privire la instituia Avocatul Poporului. Toate acestea ne-au ajutat s perfecionm activitatea noastr. Plecnd de la realitatea c rostul instituiei este protecia drepturilor i libertilor ceteanului n raporturile sale cu administraia public, ne-am preocupat ca primirea i examinarea petiiilor s se realizeze civilizat i eficient, ca orice cetean care vine n instituie s primeasc un sprijin, un rspuns sau, n orice caz, o explicaie. 4 Ca instituie de tip ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la soluionarea conflictelor dintre persoanele fizice i autoritile administraiei publice, pe cale amiabil, prin mediere, prin dialog.Fr ndoial, asemenea procedee particulare i specifice ombudsmanului nu dau ntotdeauna rezultatele dorite, mai ales cnd partenerii nu manifest dorina spre dialog, supleea necesar i, mai ales, nu doresc acel comportament constituional loial.Chiar aa stnd lucrurile, de la nceput am considerat c Avocatul Poporului trebuie s fie i s rmn o instituie a medierii, a dialogului. Nu mprtesc anumite propuneri de consolidare a instituiei prin acordarea dreptului Avocatului Poporului de a aplica sanciuni (anulri de acte, amenzi, revocri din funcie) sau de a cere trimiterea n judecat a funcionarilor culpabili.Frumuseea instituiei i eficiena sa nu se pot fundamenta pe puterea de represiune, pe puterea sancionatorie. Dac s-ar fonda pe acestea nu ar mai fi o instituie a medierii, a dialogului, practic ar disprea raiunea sa de a fi. </p> <p> 5 Capitolul I Avocatul Poporului putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare. De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii. Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului1, ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile. De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie.</p> <p>_________________________________ 1.D. Apostol-Tofan, Drept Constitutional,Editura Universitatii,Bucuresti,1993, p.269 6 1. Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului: Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii. Legarea ,,nasterii Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca. Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice ale activitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pe care Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative . In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte : -Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului; -Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului; -Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei; -Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei; -Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului. 7 2. Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului: Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala3, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi, totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului. Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.</p> <p>______________________ 3.T.Draganu,Tratat de drept constitutional,Editura Actamas,Bucuresti,1999,p347 </p> <p> 8 Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin. De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni. Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare. Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata. Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. 3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala: Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala . Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului. 9 Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organului judecatoresc. Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite: -una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului; -cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale. Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea. Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume: -avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale; -poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora ; -poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor....</p>