Drept civil. Persoanele

MULTIPLE CHOICE

1. Care sunt persoanele cu capacitate civilă de exerciţiu restrânsă?a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictieb. femeia de 16 ani casatoritac. minorii intre 14 si 18 anid. majorii pusi sub interdictie

ANS: C PTS: 1

2. Care sunt persoanele fără capacitate de exerciţiu ?a. minorul care nu a împlinit vârsta de 15 anib. minorul cu vârstă între 14 şi 18 ani;c. persoanele decazute din drepturile parintestid. majorul pus sub interdictie

ANS: D PTS: 1

3. De când este recunoscută capacitatea de folosinţă anticipată? a. de la data naşteriib. din momentul concepţieic. din momentul conceptiei, dar subzista numai daca se naste viabild. de la data casatoriei

ANS: B PTS: 1

4. Ce are în conţinut capacitatea de folosinţă anticipată ?a. drepturi si obligatiib. numai drepturic. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionaled. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil

ANS: B PTS: 1

5.Care este structura capacităţii civile a persoanei juridice?

a. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiub. capacitate civila specializatac. capacitate de folosinta limitatad. toate aceste variante

ANS: A PTS: 1

6.Ce reprezintă "legalitatea" ca şi caracter juridic al capacităţii de folosinţă a persoanei ?

a. legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutulb. nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin legec. poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin leged. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

7. Care este sanctiunea pentru încãlcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei a. inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o

conditie de opozabilitate fata de tertib. opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de

partile actuluic. nu exista nicio sanctiune legala in acest caz.d. suspendarea activitatii persoanei juridice

ANS: A PTS: 1

8. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei :

a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut

b. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul

c. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut

d. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 45 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut

ANS: C PTS: 1

9. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii neprecedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei:

a. persoana sa nu fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul

b. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabilac. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in

viata sa fi trecut 4 anid. nici una dintre aceste variante

ANS: D PTS: 1

10. Ce caracter are hotãrârea declarativã de moarte:

a. are caracter declarativ de drepturib. are caracter constitutiv de drepturic. produce efecte numai pentru viitord. are caracter supensiv

ANS: B PTS: 1

11. Când se poate cere anularea hotãrârii declarative de moarte:a. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a

hotararii declarative de moarte fiind prescriptibilab. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viatac. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de

decesd. doar daca cel declarat mort doreste sa se recasatoreasca

ANS: B PTS: 1

12. Care sunt incapacitãtile cu caracter de protectie:a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile

sale prin donatie sau testamentb. decaderea din drepturile parintestic. incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat

sub tutele sad. incapacitatea minorului de a se cãsãtori, indiferent de varsta

ANS: C PTS: 1

13. În ce situatii înceteazã capacitatea civilã de exercitiu restrânsã:

a. prin decesb. la implinirea varstei de 21 anic. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 ani este pus sub

interdictie judecatoreascad. prin cãsãtorie la 15 ani

ANS: A PTS: 1

14. Cum trebuie sã fie încuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru încheierea actelor juridice civile de cãtre minorul cu vârsta intre 14-18 ani:a. prealabilab. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tertc. generalad. ocrotitorul legal nu poate acorda o astfel de încuviintare

ANS: A PTS: 1

15. Cum poate minorul, care a împlinit vârsta de 15 ani sã încheie acte juridice de dispozitie:a. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legalb. numai prin reprezentantc. personal, cu dublã incuviintared. nu poate incheia astfel de acte

ANS: C PTS: 1

16. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreascaa. nu are capacitate de folosintab. nu are capacitate de exercitiuc. are capacitate de exercitiu restransad. are capacitate de exerciþi anticipatã

ANS: B PTS: 1

17. Ce acte poate încheia minorul cu vârsta între 14-18 ani personal si singur

a. orice acte de administrareb. acte de dispozitiec. acte de conservared. nici un fel de act fãrã acordul ocrotitorului legal

ANS: C PTS: 1

18. Ce acte poate încheia minorul cu capacitate de exercitiu restrânsã personal, dar numai cu o dublã încuviintare:a. acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptieb. tranzactiic. acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tertd. nici unul din aceste acte

ANS: B PTS: 1

19. Ce acte îi sunt interzise minorului cu vârsta între 14-18 ania. ipotecab. donatiac. tranzactiad. gajul

ANS: B PTS: 1

20. Când înceteazã capacitatea de exercitiu restrânsãa. in momentul incetarii capacitatii de folosintab. cand minorul implineste 21 de anic. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total

capacitatea de folosintad. cand minorul implineste 14 ani

ANS: A PTS: 1

21. Care este sanctiunea nerespectãrii regulilor capacitãtii de exercitiua. nulitatea absoluta a actului incheiatb. nulitatea relativa a actului incheiatc. caducitatea actului incheiatd. suspendarea actului incheiat

ANS: B PTS: 1

22. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti de declarare a mortiia. incetarea capacitatii de folosintab. incetarea oricaror drepturic. desfacerea casatorieid. numirea unui curator

ANS: A PTS: 1

23. Cât timp trebuie afisatã hotãrârea declarativã de disparitie, la usa instantei si primãriei ultimului domiciliu al celui disparuta. 15 zileb. 30 zilec. 20 ziled. nu trebuie afisatã

ANS: B PTS: 1

24. Cât timp trebuie sã fi trecut, de la data afisãrii extrasului de pe hotãrarea prin care s-a declarat disparitia, pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea unei persoanea. o lunab. 4 anic. 6 lunid. nu este nevoie de trecerea nici unei perioade de timp

ANS: C PTS: 1

25. Cât timp trebuie sã fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezultã cã persoana disparutã era în viatã pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea acesteia precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitieia. 1 anb. 6 lunic. 4 anid. 3 ani

ANS: C PTS: 1

26. Cui se comunicã hotãrârea declarativã de moarte, dupã rãmânerea definitivã, pentru a fi înscrisãa. oficiului de stare civilă

b. primăriei unde îşi avea ultimul domiciliuc. presedintelui instanteid. doar sotului disparutului

ANS: A PTS: 1

27. Ce este capacitatea de folosintãa. capacitatea de a avea drepturi si obligatiib. capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizicac. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.d. capacitatea de a avea drepturi

ANS: A PTS: 1

28. Ce este capacitatea de exercitiua. capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte

juridiceb. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma

obligatii savarsind acte juridicec. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii

savarsind acte juridiced. capacitatea de a avea drepturi si obligatii

ANS: C PTS: 1

29. De când produce efecte hotãrârea declarativã de moartea. produce efecte ex nuncb. produce efecte si retroactivc. produce efecte numai pentru viitord. nici una din aceste variante

ANS: B PTS: 1

30. Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

a. capacitatea de folosintab. discernamantul partialc. consimtamantul partilord. acordul pãrtilor

ANS: A PTS: 1

31. Ce conditii trebuie sã fie îndeplinite pentru a fi vorba de comorientia. sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timpb. persoanele sa fi murit in imprejurari diferitec. sa se poata stabili ca o persoanã a supravietuit alteiad. persoanele decedate sã nu fi fost soti

ANS: A PTS: 1

32. De câte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?a. capacitatea de exercitiu restransab. capacitatea de exercitiu intermediarac. capacitatea de exercitiu deplin restransad. toate aceste variante

ANS: A PTS: 1

33. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:a. prin suspendarea interdictiei judecatorestib. prin implinirea varstei de 18 anic. prin punerea sub interdictie judecãtoreascãd. prin cãsãtorie

ANS: C PTS: 1

34.Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele:a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani de a incheia acte juridice

de dispozitieb. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin

testamentc. incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilaltd. incapacitatea minorului de a primi legate

ANS: B PTS: 1

35. Prin expresia “comorienti” se desemneaza:a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurareb. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurarec. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similared. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

36. Care sunt formele capacitatea de exercitiu a persoanei fizicea. lipsa capacitatii de exercitiub. lipsa capacitatii civila de folosinta, dar existenta capacitate de exercitiu

restransac. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul

celui pus sub interdictie)d. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

37. Care sunt caracterele capacitãtii de folosintã a persoanei fizicea. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,

universalitatea, b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea,

egalitatea, universalitateac. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea,

egalitatea, universalitatead. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

38. Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moartea. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte

juridice ca si moartea fizic constatatab. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi

efecte juridice ca si moartea fizic constatatac. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai

pentru viitord. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte de la data

rãmanerii definitive si irevocabile

ANS: A PTS: 1

39. În ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie de încuviintarea pãrintilora. pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor,

pentru a face acte juridiceb. in ceea ce priveste administrarea bunurilor

c. numai in ceea ce priveste actele de conservared. nici una din aceste variante

ANS: B PTS: 1

40. Care sunt îngrãdirile capacitãtii de folosintã a persoanei fizice cu caracter de pedeapsã civilã

a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile parintesti

b. decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala

c. pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile minorului

d. toate aceste variante

ANS: C PTS: 1

41. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta:a. legalitatea, generalitatea, alienabilitatea;b. legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea;c. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,

universalitatea;d. legalitatea, alienabilitatea, precriptibilitatea si specialitatea

ANS: C PTS: 1

42. De când începe capacitatea de folosintãa. incepe de la nasterea persoanei;b. incepe de la conceptie, in toate cazurile;c. incepe de la varsta de 18 ani;d. incepe de la varsta de 14 ani;

ANS: A PTS: 1

43. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenãscuta. are capacitate de exercitiu, restransa;b. are capacitate de folosinta, deplinãc. are capacitate de folosinta restransa;d. are capacitate de folosinta anticipatã

ANS: D PTS: 1

44. Prezumtia “timpului legal al conceptiunii”? a. este intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea

nasteriib. este o prezumtie relativac. nu exista o astfel de prezumtied. este o prezumtie judecãtoreascã

ANS: A PTS: 1

45. Ce fel de îngrãdire a capacitãþii de folosintã este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testamenta. ingradire cu caracter de pedeapsab. ingradire cu caracter de protectiec. nu exista o astfel de incapacitated. dacã minorul nu a implinit 14 ani vorbim de o ingradire cu caracter de

protectie, iar daca are intre 14 si 18 ani este vorba de o ingradire cu caractere de protectie

ANS: B PTS: 1

46. Când înceteazã capacitatea de folosinþãa. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare;c. inceteaza la data mortii persoanei;d. inceteazã la data ramânerii definitive a hotarãrii judecãtoresti de punere

sub intredictie

ANS: C PTS: 1

47. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizicea. autoritatii tutelare, prin act administativ, in urma cercetarilor efectuate

de catre procuror;b. instanta de judecata, prin hotararec. organele de cercetare penalad. nici una din aceste variante

ANS: B PTS: 1

48. Care este data mortii persoanei când s-a prontat hotarâre judecãtoreascã de declarare a mortii:a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea

judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea

judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii indestulatoare;c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;d. este data rãmanerii definitive si irevocabile a hotãrarii judecatoresti de

declararea a mortii

ANS: B PTS: 1

49. Ce se întelege prin inalienabilitatea capacitãtii de folosintã a persoanei fizicea. poate fi donata, dar nu poate fi vandutab. nu poate fi instrainata in tot sau in partec. nu este un caracter juridic al capacitatii de folosintad. toate aceste variante

ANS: B PTS: 1

50. Când începe capacitatea de exercitiu restrânsãa. la împlinirea vârstei de 14 ani; b. la nastere;c. din momentul conceptiei;d. la data pronuntarii hotaririi judecatoresti de punere sub interdictie

ANS: A PTS: 1

51. Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este “decãderea din drepturile pãrintesti”a. cu caracter de protectieb. pedeapsa complementarac. cu caracter de pedeapsa civilad. nu este o ingradire a capacitãtii de folosinta

ANS: C PTS: 1

52. Ce acte încheie minorul între 14 si 18 ani numai cu încuviintarea prelabilã a ocrotitorului legal

a. acte de administrare;b. donatii;c. acte de dipozitie;d. acte de conservare

ANS: A PTS: 1

53. Ce acte poate sã încheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fãrã încuviintarea autoritãtii tutelarea. orice acte de instrainare a bunurilor minoruluib. acte de conservarec. acte de gajarea a bunurilor minorului, in orice situatied. acte de dispozitie

ANS: B PTS: 1

54. De când este recunoscută capacitatea de folosinţă anticipată? a. de la naştere, daca copilul a supravietuit o orab. din momentul concepţiei, fara nici o conditiec. din momentul conceptiei, daca copilul se naste viu si viabild. nici una din aceste variantele

ANS: D PTS: 1

55. Ce are în conţinut capacitatea de folosinţă anticipată ?a. drepturi si obligatiib. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copilc. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionaled. nici una din aceste variante

ANS: D PTS: 1

Drept civil. Partea generala

Examen Licenta Iulie 2012

MULTIPLE RESPONSE

1. Care din urmãtoarele afirmatii sunt adevarate în materia cauzei false a actului juridic civil?a. este un motiv de nulitate relativã, care poate fi invocatã de orice persoanã

interesatã;b. presupune eroarea asupra “causa remota”;c. este o eroare asupra scopului imediat;d. este sanctionatã întotdeauna cu nulitate absolutã.

ANS: B PTS: 1

2. Care din urmãtoarele constituie vicii de consimtãmânt?a. conditia, ca modalitate a actului juridic civil;b. eroarea indiferentã;c. dolul principal;d. sarcina, ca modalitate a actului juridic civil.

ANS: C PTS: 1

3. Care din urmãtoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violentã - viciu de consimtãmânt?a. poate fi invocatã de minorii între 14 si 18 ani pe calea actiunii în resciziune;b. comparativ cu dolul, trebuie sã fie provocatã;c. poate afecta valabilitatea contractului si atunci când provine de la un tert;d. atrage nulitatea absolutã.

ANS: C PTS: 1

4. În ce constã scopul imediat?a. în contractele sinalagmatice constã în prefigurarea mintalã a contraprestatiei;b. în contractele aleatorii constã în prefigurarea intentiei de a gratifica (animus

donandi)c. în contractele reale constã în obiectivul urmãrit la încheierea unui astfel de act;d. în contractele reale constã în prefigurarea elementului aleatoriu.

ANS: A PTS: 1

5. Care din urmãtoarele prezumtii sunt corecte cu privire la minorul cu vârsta între 14 si 18 ani?a. acesta are discernãmânt juridic în curs de formare;b. acesta nu are discernãmânt datoritã stãrii de sãnãtate mintalã;c. acesta are deplinã capacitate de exercitiu.d. acesta nu are capacitate de folosintã.

ANS: A PTS: 1

6. Ce reprezintã dolul incident (dolus incidens)?a. o categorie de dol care cade asupra unor elemente esentiale, determinante la

încheierea actului juridic;b. o specie de dol care nu atrage nulitatea relativã a actului juridic;c. o specie de dol care atrage anulabilitatea actului.d. acelasi lucru ca si dolul principal (dolus dans causam).

ANS: B PTS: 1

7. Ce presupune capacitatea, ca element al actului juridic civil?a. aptitudinea de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin încheierea actelor

de drept civil;b. o fractiune a capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice sau juridice;c. aptitudinea persoanei de a exercita drepturi exclusiv nepatrimoniale;d. indatorirea persoanei de a da, a face sau a nu face ceva.

ANS: A PTS: 1

8. Care din urmãtoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil?a. drepturile si obligatiile pãrtilor;b. sã fie licit;c. sã reprezinte prefigurarea mentala a contraprestatiei;d. sa nu fie in circuitul civil.

ANS: B PTS: 1

9. Care din urmãtoarele afirmatii cu privire la obiectul actului juridic civil sunt adevãrate?a. poate privi si un bun viitor, cu exceptia situatiilor contrare expres prevãzute de

lege;b. constã în scopul urmãrit la încheierea actului juridic;c. este o conditie de fond, esentialã, de eficacitate si generalã a actului juridic civil;d. este o conditie de forma, neesentiala, de validitate si speciala a actului juridic civil.

ANS: A PTS: 1

10. Care din urmãtoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului juridic civil?a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare; .b. obiectul sã fie real;c. obiectul sã fie determinat sau determinabil.d. obiectul sã fie moral sau imoral.

ANS: C PTS: 1

11. Care din urmãtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilateral?a. denuntarea contractului de mandat de cãtre mandant.b. testamentul;c. denuntarea locatiunii încheiate pe duratã nedeterminatã;d. revocarea donatiei intre soti;

ANS: B PTS: 1

12. Care din urmãtoarele sunt exceptii aparente de la principiul relativitãrii actului juridic civil?a. stipulatia pentru altul.

b. cesiunea de creantã;c. conventia de porte-forte;d. novatia:

ANS: C PTS: 1

13. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevãzute de art. 984 din Codul civil?a. dispozitiile îndoioase se interpreteazã dupã obiceiul locului unde s-a încheiat

contractului;b. clauzele obisnuite într-un contract se subînteleg, desi nu sunt exprese într-însul.c. în favoarea celui ce se obliga;d. conventia nu cuprinde decât lucrurile asupra cãrora se pare cã pãrtile si-au propus

a contracta, oricât de generali ar fi termenii cu care s-a încheiat;

ANS: D PTS: 1

14. Care din urmãtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?a. vânzarea-cumpãrarea;b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;c. încetarea contractului de locatiune în cazul pieirii partiale a lucrului.d. cazul actelor juridice complexe;

ANS: B PTS: 1

15. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevãzute de art. 982 din Codul civil?a. toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia

intelesul ce rezulta din actul intreg;b. dupã sensul literal al termenilor;c. dispozitiile îndoioase se interpreteazã dupã obiceiul locului unde s-a încheiat

contractului;d. dupã intentia comunã a pãrtilor contractante;

ANS: A PTS: 1

16. Care din urmãtoarele sunt exceptii de la principiul obligativitãtii efectelor actului juridic - pacta sunt servanda?a. revizuirea contractului, pe baza clauzelor contractuale;;b. încetarea contractului de mandat din cauza mortii sau punerii sub interdictie a

mandantului ori mandatarului - persoanã juridicã;c. încetarea contractului de locatiune, dacã lucrul a pierit în total sau este netrebnic

spre obisnuita întrebuintare.d. optiunea creditorului de a cere executarea pactului compromisoriu de gr. IV;

ANS: C PTS: 1

17. Care din urmãtoarele categorii nu au calitatea de avânzi-cauzã?a. creditorii chirografari, în privinta actelor încheiate cu bunã credintã de debitorul lor

cu tertii;

b. succesorii cu titlu particular, în privinta actelor ulterioare încheiate de autorii lor cu privire la bunul respectiv;

c. succesorii universali;d. succesorii cu titlu universal.

ANS: B PTS: 1

18. Care din urmãtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale?a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;b. testamentul si donatia;c. invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice.d. locatiunea.

ANS: A PTS: 1

19. Care din urmãtoarele variante este corespunzãtoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic civil?a. este incompatibilã cu manifestarea tacitã a vointei;b. dã posibilitatea pãrtilor sa nu respecte actul juridic civil incheiat;c. este un element incidental si neesential al actului juridic civil;d. poate fi tacitã.

ANS: A PTS: 1

20. Care din urmãtoarele variante este corespunzãtoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic civil?a. atrage nulitatea relativã, în cazul nerespectãrii.b. presupune întocmirea unui înscris sub semnatura privata;c. atrage nulitatea absolutã, în cazul nerespectãrii;d. nu atrage nicio sanctiune, in cazul nerespectãrii sale.

ANS: C PTS: 1

21. Care din urmãtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?a. revocarea expresã a unui legat;b. contractul de vânzare-cumpãrare a unui bun mobil;c. exprimarea în scris a consimtãmântului privind contractul de locatiune;d. contractele nenumite.

ANS: A PTS: 1

22. În ce constã sanctiunea nerespectãrii formei cerute "ad probationem"?a. nevalabilitatea actului juridic ”negotium juris";b. inopozabilitatea actului juridic;c. decãderea din dreptul de a proba;d. nulitatea relativã a actului juridic civil.

ANS: C PTS: 1

23. Care din urmãtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?a. depozitul volunar;b. donatia;c. constituirea unei garantii reale mobiliare.d. testamentul.

ANS: A PTS: 1

24. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute Ad probationem:a. atrage nulitatea relativã a actului juridic;b. atrage nulitatea partialã a actului juridic;c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic;d. afecteazã valabilitatea actului juridic civil.

ANS: C PTS: 1

25. Care din urmãtoarele pot fi cosecinte ale nerespectãrii formei cerutã pentru opozabilitatea actului juridic civil fatã de terti?a. atrage ineficacitatea actului respectiv fatã de terti;b. dã dreptul tertului interesat de a solicita nulitatea actului respectiv;c. desfiinteazã raporturile dintre pãrti;d. atrage nulitatea absolutã a actului juridic civil.

ANS: A PTS: 1

26. Care principiu guverneaza forma actului juridic civil?a. fortei obligatorii;b. oficialitãtii;c. consensualismului;d. irevocabilitãtii.

ANS: C PTS: 1

27. În care din urmãtoarele situatii este necesara forma ceruta pentru opozabilitatea fatã de terti?a. în cazul contractului de locatiune pe o durata de 8 luni;b. în cazul testamentului olograf;c. notificarea cesiunii de creantã;d. în cazul contractului de mandat.

ANS: C PTS: 1

28. Când este necesara forma cerutã pentru opozabilitate fatã de terti?a. în cazul publicitãtii imobiliare prin sistemul cãrtilor funciare;b. în cazul contractului de donatie;c. in cazul testamentului olograf;d. în cazul contractului de depozit.

ANS: A PTS: 1

29. Care din urmãtoarele enunturi sunt corecte în cazul termenului în favoarea debitorului?a. debitorul poate plãti înainte de termen;b. creditorul poate opune compensatia înainte de termen;c. creditorul are dreptul sã cearã plata înainte de scadentã;d. prescriptia incepe sa curga de la momentul incheierii actului juridic, nu de la

momentul împlinirii termenului.

ANS: A PTS: 1

30. Care sunt efectele în cazul în care în contract s-a prevãzut o conditie imposibilã?a. conditia este lovitã de nulitate absolutã, dacã este vorba despre o conditie

rezolutorie;b. contractul este lovit de nulitate;c. contractul rãmâne valabil, în cazul conditiei supensive;d. în cazul conditiei suspensive pur potestative, contractul poate deveni nul.

ANS: A PTS: 1

31. Ce este conditia negativã?a. acea conditie care constã într-un eveniment sau fapt ce se poate realiza, fie sub

aspect fizic, fie sub aspect juridic;b. conditia pur potestativã.c. acea conditie care afecteazã nasterea dreptului si obligatiei;d. conditia care consta in nerealizarea unui eveniment viitor si incert.

ANS: D PTS: 1

32. Care din urmãtoare acte juridice civile nu pot exista decât ca acte afectate de termen?a. contractul de rentã viagerã;b. contractul de donatiec. contractul de vânzare-cumpãrare;d. contractul de mandat.

ANS: A PTS: 1

33. Ce reprezintã conditia pur potestativã?a. conditia a cãrei realizare sau nerealizarea depinde exclusiv de vointa unei singure

pãrti;b. conditia a cãrei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei pãrti si de fapte

exterioare.c. conditia a cãrei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei persoane

determinate;d. conditia care depinde de hazard.

ANS: A PTS: 1

34. Care din urmãtoarele afirmatii au valoare de adevãr, raportate la conceptul de termen suspensiv?

a. se mai numeste si termen nesigur.b. nu afecteazã existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar executarea actului juridic;c. amânã, pânã la împlinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a

executãrii obligatiei corelative.d. poate fi extinctiv, suspensiv sau rezolutoriu;

ANS: B PTS: 1

35. Care este caracterul efectelor conditiei?a. afecteazã existenta actului juridic civil;b. se produc în toate cazurile retroactiv;c. afecteazã eficacitatea actului juridic civil.d. atrag nulitatea actului juridic civil.

ANS: A PTS: 1

36. Care sunt actiunile pe care creditorul le poate exercita înainte de împlinirea termenului suspensiv?a. poate intenta actiunea oblicã, fãrã exceptii;b. poate cere plata, dacã termenul este în favoarea creditorului si în favoarea

debitorului;c. creditorul poate opune debitorului, compensatia;d. poate cere plata, dacã termenul a fost stabilit în mod conventional, în favoarea

creditorului.

ANS: D PTS: 1

37. Ce fel de acte pot fi afectate de sarcinã?a. actele cu titlu oneros, comutative.b. numai actele unilaterale;c. orice act, indiferent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;;d. donatia;

ANS: D PTS: 1

38. Cum poate fi stabilitã sarcina?a. de cãtre dispunãtor, în favoarea dispunãtorului;b. de cãtre gratificat, în favoarea beneficiarului;c. de catre promitent, in favoarea dispunatorului:d. de cãtre beneficiar, în favoarea dispunãtorului;

ANS: A PTS: 1

39. În care din urmãtoarele situatii intervine nulitatea absolutã?a. actul s-a încheiat în lipsa capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;b. vicierea consimtãmântului, datoratã lipsei discernãmântului;c. actul s-a încheiat cu nerespectarea unei interdictii care are ca scop protectia unor

interese proprii;d. vânzarea unui bun mobil de catre o persoana, prin act autentic;

ANS: A PTS: 1

40. În ce situatii devine incidentã nulitatea relativã?a. când actul s-a încheiat în lipsa autorizatiei administrative prealabile cerutã de lege

pentru unele acte de dispozitie;b. când actul a fost fãcut de persoana pusã sub interdictie;c. când consimtãmântul lipseste integrald. când contractul de donatie a fost încheiat fãrã respectarea formei cerute de lege;

ANS: B PTS: 1

41. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativã?a. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu;b. oricine are un interes si chiar din oficiu de instantã;c. tertii;d. numai procurorul, daca persoana vatamata este major.

ANS: A PTS: 1

42. În care din urmãtoarele situatii poate interveni nulitatea totalã?a. donatia încheiatã fãrã forma cerutã de lege;b. în cazul nerespectãrii formei autentice a testamentului;c. în cazul contractului de mandat;d. în cazul nerespectãrii formei autentice a locatiunii;

ANS: A PTS: 1

43. Care din urmãtoarele sunt diferente între nulitate si inopozabilitate?a. nulitatea vizeazã nerespectarea unor conditii privind valabilitatea actului;b. inopozabilitatea presupune inexistenta unui act valabil încheiat.c. inopozabilitatea nu vizeazã pãrtile actului juridic;d. inopozabilitatea presupune existenta unui act nevalabil.;

ANS: A PTS: 1

44. În care din urmãtoarele cazuri intervine nulitatea relativã?a. lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic;b. nerespectarea formei ad probationem;c. neexecutarea culpabilã a obligatiei asumate prin contract;d. eroarea indiferentã;

ANS: A PTS: 1

45. Care din urmãtoarele sunt diferente între nulitatea relativã si nulitatea absolutã?a. caracterul normelor juridice, morale si cutumiare încãlcate;b. categoriile de persoane care le pot invoca;c. efectele pe care le produc prin declararea lor;d. nulitatea absolutã este intotdeauna prescriptibilã;

ANS: B PTS: 1

46. Care din urmãtoarele sunt diferente între nulitate si caducitate?a. caducitatea presupune un act valabil încheiat;b. caducitatea produce efecte pentru trecut;c. caducitatea este o sanctiune care presupune cauze anterioare încheierii actului

juridic;d. nulitatea poate sã aparã numai la anumite specii de acte juridice;

ANS: A PTS: 1

47. Care este regimul juridic al nulitãtii absolute :a. este în principiu, imprescriptibilã;b. poate fi confirmatã tacit;c. poate fi confirmatã expres;d. poate fi invocatã doar de persoana vãtãmatã prin incheierea actului juridic.

ANS: A PTS: 1

DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE

MULTIPLE CHOICE

1. Sunt subiecte ale dreptului de proprietate privata:a. numai persoanele fiziceb. persoanele juridice de drept privatc. atat persoane fizice cat si persoane juridice de drept privatd. statul, unitatile administrativ – teritoriale, persoane fizice, persoane juridice de

drept public

ANS: D PTS: 1

2. Fac parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale:a. bunurile mobile si bunurile imobileb. numai bunurile aflate in circuitul civilc. toate bunurile delimitate ca facand parte din acesta, potrivit legiid. toate bunurile aflate in patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale

ANS: C PTS: 1

3. Fac parte din domeniul public:a. bunurile afectate uzului sau interesului publicb. numai bunurile aflate in patrimoniul unitatilor administrativ-teritorialec. toate bunurile aflate in patrimoniul statului si al unitatilor administrativ – teritorialed. bunurile afectate folosintei colective

ANS: A PTS: 1

4. Dreptul de proprietate publica :a. apartine numai statuluib. este inalienabil, imprescriptibil si insesizabilc. are ca obiect toate bunurile afectate folosintei colectived. confera posibilitatea urmaririi bunurilor proprietate publica de creditorii

proprietarului lor sau de creditorii celor carora le-au fost date in administrare

ANS: B PTS: 1

5. In functie de titular, proprietatea se clasifica in:a. proprietate publica si proprietate privatab. proprietate rezolubila si proprietate anulabilac. coproprietate obişnuita sau temporara si coproprietate fortata si perpetuad. proprietate comuna pe cote – parti si proprietate devalmaşa

ANS: A PTS: 1

6. Folosinta, ca atribut al dreptului de proprietate:a. reprezinta prerogativa titularului dreptului de proprietate de a culege si percepe

fructele produse de bunb. nu poate fi transmisa intrucat afecteaza existenta dreptului de proprietatec. este posibilitatea de a constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietated. reprezinta facultatea de a stapani bunul

ANS: A PTS: 1

7. Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate:a. mai este denumita si jus abutendib. presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri

efective a lucrului in materialitatea sa, direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu

c. nu poate fi transmisa altei persoaned. poate fi transmisa altei persoane dar numai impreuna cu dispozitia juridica

ANS: B PTS: 1

8. Dispozitia, ca atribut al dreptului de proprietate:a. reprezinta aptitudinea de a dispune juridic sau material de bunb. poate fi instrainata altei persoane si astfel se constituie un dezmembramant al

dreptului de proprietatec. este posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobandind si dreptul de

proprietate asupra veniturilor si fructelor produse de bund. se mai numeşte si jus utendi

ANS: A PTS: 1

9. Poate fi titular al dreptului de proprietate privata:

a. numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiub. orice persoana fizicac. oricine are interes sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra unui bund. persoana fizica, persoana juridica, statul si unitatile administrativ - teritoriale

ANS: D PTS: 1

10. Poate fi titular al dreptului de proprietate publica:a. numai statulb. orice persoana juridicac. statul si unitatile administrativ - teritorialed. numai unitatile administrativ teritoriale

ANS: C PTS: 1

11. Dreptul de proprietate:a. este absolut, eclusiv si perpetuub. este inalienabilc. este insesizabild. este imprescriptibil

ANS: A PTS: 1

12. Dreptul de proprietate publica:a. poate forma obiectul executarii siliteb. apartine numai statuluic. poate fi dobandit prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica

d. se poate pierde prin neuz

ANS: C PTS: 1

13. Este modalitate juridica a dreptului de proprietate:a. proprietatea rezolubilab. uzufructulc. uzul si abitatiad. superficia

ANS: A PTS: 1

14. Reprezinta o modalitate juridica a dreptului de proprietate:a. proprietatea publicab. proprietatea unicac. proprietatea anulabilad. nicio varianta nu este corecta

ANS: C PTS: 1

15. Coproprietatea obişnuita sau temporara:a. inceteaza in cazul in care toate cotele-parti din dreptul de proprietate sunt

dobandite de unul dintre copartasi sau de o terta persoana prin acte juridice sau prin uzucapiune

b. inceteaza prin pieirea partiala a bunuluic. inceteaza numai prin partaj conventional, incheiat in forma autentica notarialad. nu poate sa inceteze niciodata avand in vedere caracterul perpetuu

ANS: A PTS: 1

16. Proprietatea comuna pe cote- parti se aseamana cu proprietatea devalmaşa :a. ambele forme de proprietate se pot dobandi si ca efect al deschiderii unei

succesiunib. fiecare coproprietar poate sa dispuna asupra cotei-parti care i se cuvine din bunurile

comunec. pentru toate actele care se incheie cu privire la bunurile comune se aplica regula

unanimitatiid. ambele sunt forme ale dreptului de proprietate comuna

ANS: D PTS: 1

17. Proprietatea comuna pe cote - parti, ca modalitate juridica a dreptului de proprietate:a. obiectul dreptului de proprietate este indiviz, din punct de vedere material, insa

divizat sub aspect idealb. inceteaza numai prin partaj judiciarc. cu privire la intregul bun fiecare copartaş poate sa incheie acte de conservare, acte

de administrare si acte de dispozitied. regula unanimitatii nu este aplicabila in materia proprietatii comune pe cote - parti

ANS: A PTS: 1

18. Coproprietatea comuna pe cote parti –parti obisnuita sau temporara:a. se naşte numai ca efect al unei succesiuni, cand defunctul lasa mai multi

mostenitorib. se naşte numai dintr-un contractc. se naste ca efect al deschiderii unei succesiuni, atunci cand defunctul lasa mai multi

mostenitori sau dintr-un contract translativ de proprietate avand mai multi dobanditori

d. nicio varianta nu este corecta

ANS: C PTS: 1

19. Proprietatea anulabila:a. este acea modalitate a dreptului de proprietate care ia naştere prin dobandirea

acestui drept in temeiul unui act juridic translativ de proprietate afectat de o cauza

de nulitate relativab. dureaza pana la consolidarea dreptului de confirmare, tacita sau expresa, a actului

anulabilc. pana la acoperirea nulitatii relative prin confirmarea actului, dreptul de proprietate

al dobanditorului nu este sigurd. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

20. Proprietatea comuna in devalmasie:a. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca

titularii sai au determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor

b. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor

c. este acea forma a dreptului de proprietate comuna care inceteaza prin partajd. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca

titularii sai nu au determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile apartinand deopotriva tuturor coproprietarilor

ANS: D PTS: 1

21. In cazul proprietatii rezolubile:a. dreptul de proprietate al dobanditorului are un caracter provizoriub. dobanditroul este proprietar sub conditie rezolutorie, iar trasmitatorul este

proprietar sub conditie suspensivac. realizarea conditiei are ca efect desfiintarea, in mod retroactiv, a dreptului de

proprietated. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

22. Coproprietarii au obligatia:a. sa nu intenteze o actiune posesorie fara acordul tuturor copartasilorb. sa nu instraineze cota lor parte din drept fara acordul celorlalti copartasic. sa nu culeaga singuri fructele bunului proprietate comunad. sa suporte cheltuielile si datoriile ocazionate cu intretinerea, conservarea si

administrarea bunului comun, in raport cu cota – parte din dreptul de proprietate

ANS: D PTS: 1

23. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote –parti obişnuita sau temporara poate avea loc prin urmatoarele moduri:a. prin imparteala sau partajb. prin expropriere

c. in cazul in care toate cotele-parti din dreptul de proprietate sunt dobandite, prin acte juridice sau prin uzucapiune, de unul dintre copartasi sau de o terta persoana

d. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

24. Actiunea in revendicare:a. este o actiune posesorieb. este o actiune reala si petitoriec. este guvernata de aceleasi reguli indiferent daca are ca obiect un bun mobil sau un

bun imobild. poate fi admisa numai daca are ca obiect un bun imobil

ANS: B PTS: 1

25. Actiunea in revendicare:a. este actiunea reala, petitorie, prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa-i

recunoasca dreptul de proprietate asupra unui lucru determinat si sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului

b. este actiune reala, petitorie si imprescriptibilac. poate avea ca obiect bunuri mobile si bunuri imobiled. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

26. Obiectul material al actiunii in revendicare il constituie:a. bunuri mobile si bunuri imobile, individual determinate, aflate in posesia

nelegitima a paratuluib. orice fel de bun detinut de paratul posesorc. numai bunuri imobiled. bunuri incorporale, fara nicio exceptie

ANS: A PTS: 1

27. Proba dreptului de proprietate in ac?iunea in revendicare:a. trebuie sa fie facuta de reclamantb. trebuie sa fie facuta de paratc. trebuie sa fie facuta de ambele partid. nu exista nicio regula in materia probei dreptului de proprietate

ANS: A PTS: 1

28. Titlul in materia actiunii in revendicare imobiliara poate fi:a. un act de partajb. o tranzactiec. un titlu de proprietate emis in baza legii fondului funciard. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

29. Proba dreptului de proprietate in cadrul unei actiuni in revendicare imobiliara:a. daca ambele parti au titlu, care emana de la acelasi autor, instanta va da caştig de

cauza celui care a transcris primul titlul saub. daca niciuna dintre parti nu a indeplinit formalitatile de publicitate imobiliara, va

caştiga partea al carei titlu are data mai nouac. daca titlurile prezentate de ambele parti provin de la autori diferiti, in toate cazurile

va caştiga reclamantuld. daca nicio parte nu are titlu va caştiga paratul

ANS: A PTS: 1

30. Cheltuielile necesare:a. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa

pentru conservarea bunuluib. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunuluic. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa

pentru sporirea valorii bunuluid. acea categorie de cheltuieli care constau in ameliorarile bunului

ANS: A PTS: 1

31. Cheltuielile utile:a. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunuluib. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa

pentru sporirea valorii bunuluic. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa

pentru conservarea bunuluid. toate variantele sunt corecte

ANS: B PTS: 1

32. Ce solutie poate adopta instan?a de judecata in cazul actiunii in revendicare imobiliara?a. va admite actiunea, daca reclamantul are titlu de proprietate, cu data posterioara

posesiei paratuluib. va admite actiunea, daca reclamantul are titlu de proprietate, cu conditia ca titlul sa

emane de la un tert si data titlului sa fie anterioara posesiei paratuluic. va admite actiunea, in toate cazurile, daca reclamantul are titlu de proprietated. va respinge actiunea, daca si reclamantul si paratul au titlu de proprietate

ANS: B PTS: 1

33. Ac?iunea in revendicare mobiliara poate fi intentata impotriva:a. posesorului de rea-credintab. unui tert dobanditor, posesor de buna-credinta

c. unui tert dobanditor de buna - credinta al bunului mobil pierdut sau furatd. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

34. Admiterea actiunii in revendicare imobiliara are ca efect:a. restituirea bunului catre adevaratul proprietar, chiar daca este grevat cu sarcinib. restituirea contravalorii bunului, in toate cazurilec. restituirea, la alegerea posesorului, a bunului in natura sau prin echivalent avand in

vedere valoarea bunuluid. restituirea bunului adevaratului proprietar, liber de orice sarcini

ANS: D PTS: 1

35. Paratul posesor este indreptatit sa pretinda de la adevaratul proprietar:a. toate cheltuielile facute cu bunulb. numai cheltuielile facute cu conservarea bunuluic. cheltuielile utile si cheltuielile necesared. cheltuielile de judecata ocazionate de procesul avand ca obiect revendicarea

bunului

ANS: C PTS: 1

36. Ca efect al admiterii actiunii in revendicare, posesorul parat:a. are dreptul sa retina fructele percepute pana la data introducerii actiunii in

revendicare, daca a fost de buna-credintab. poate sa retina fructele produse de bun, indiferent de buna sau reaua credintac. este indreptatit sa retina fructele percepute si dupa data introducerii actiunii in

revendicared. nu este indreptatit sa retina fructele produse de bunul revendicat si pe care este

obligat sa-l restituie

ANS: A PTS: 1

37. Cum se calculeaza termenul uzucapiunii:a. ziua in care incepe prescriptia intra in calculb. prescriptia se socoteşte incheiata la data pronuntarii hotararii judecatoreşti de

constatare a uzucapiuniic. ziua se socoteşte de 24 de ore, incepe la ora zero si se sfarşeşte la miezul noptii

urmatoared. nu intra in calcul ziua in care incepe prescriptia si nici ziua in care se implineşte

prescriptia

ANS: C PTS: 1

38. Pentru a opera jonc?iunea posesiilor:a. persoana care invoca jonctiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie sa fie un

succesor in drepturi al posesorului precedent

b. poate fi invocata si in cazul in care posesiei actuale i se adauga detentia precarac. se poate uni o posesie cu o detentie precarad. se poate invoca si in cazul in care transmiterea posesiei de la posesorul precedent la

posesorul actual s-a facut in baza unui act lovit de nulitate

ANS: A PTS: 1

39. Titlul in materia uzucapiunii de la 10 la 20 de ani:a. trebuie sa emane de la adevaratul proprietar sau un succesor in drepturi al acestuiab. poate fi si un titlu putativc. trebuie sa aiba data certad. poate fi si un titlu locit de nulitate absoluta

ANS: C PTS: 1

40. Constituie conditie pentru uzucapiunea de 30 de ani:a. posesia sa aiba ca obiect un bun imobil sau un bun mobilb. posesia sa fie de buna credinta pe toata durata exercitarii posesieic. posesia sa fie utilad. posesia sa se exercite in baza unui just titlu

ANS: C PTS: 1

41. Beneficiarul uzucapiunii poate renunta la efectele acesteia:a. oricandb. numai dupa implinirea acesteiac. numai cu consimtamantul aceluia impotriva caruia a uzucapatd. inainte de implinirea acesteia, dar numai in cazul uzucapiunii de 30 de ani

ANS: B PTS: 1

42. Renun?area la efectele uzucapiunii:a. produce efecte doar in raporturile dintre posesor si adevaratul proprietarb. produce efecte erga omnesc. nu poate fi decat expresad. poate fi facuta si inainte de implinirea prescriptiei achizitive

ANS: A PTS: 1

43. Uzucapantul este considerat proprietar:a. din momentul cand s-a implinit termenul de prescriptie achizitivab. de la data pronuntarii hotararii prin care se constata dobandirea dreptului de

proprietate prin uzucapiunec. din momentul cand a intrat in posesia bunuluid. de la data cand hotararea prin care se constata dobandirea dreptului de proprietate

prin uzucapiune a devenit definita si irevocabila

ANS: C PTS: 1

44. Reprezinta cauza de intrerupere naturala a cursului prescrip?iei achizitive:a. cand bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare

a transformarii naturii si destinatiei saleb. recunoaşterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietarc. introducerea cererii de chemare in judecata de catre adevaratul proprietard. introducerea unei cereri de chemare in garantie

ANS: A PTS: 1

45. Reprezinta un just titlu ca o condi?ie speciala a uzucapiunii de la 10 la 20 de ani:a. un contract de locatiuneb. un contract de arendac. un contract de comodatd. o hotarare judecatoreasca care tine loc de contract de vanzare - cumparare

ANS: D PTS: 1

46. In materia uzucapiunii de la 10 la 20 de ani:a. posesia trebuie sa se intemeize pe un just titlub. posesorul trebuie sa exercite posesia in temeiul unui titlu care provine de la

adevaratul proprietarc. poate fi invocata indiferent de calitatea persoanei: posesor sau detentord. titlul poate fi si un titlu putativ

ANS: A PTS: 1

47. Efectul uzucapiunii:a. posesorul devine titularul dreptului de proprietate asupra bunului posedat, cu efect

retroactivb. posesorul devine proprietar de la data ramanerii definitive a hotararii de constatare

a dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunec. se produce pentru viitord. se produce numai daca uzucapiunea este invocata din oficiu de catre instanta

ANS: A PTS: 1

48. Pentru a opera uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani:a. posesia trebuie sa se exercite neintrerupt, de la 10 pana la 20 de ani, cu distinctiile

cuprinse in Codul civilb. nu prezinta interes daca posesia este utilac. posesia bunului poate fi exercitata si de un detentor precard. nu este incidenta jonctiunea posesiilor

ANS: A PTS: 1

49. In cazul uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani, spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani, posesorul:

a. trebuie sa-si intemeieze posesia pe un just titlub. poate si fie si de rea-credintac. poate fi si un detentor precard. nu poate invoca jonctiunea posesiilor

ANS: A PTS: 1

50. Posesia, conditie a uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani:a. trebuie sa fie de buna-credinta la momentul caştigarii imobiluluib. sarcina probei bunei – credinte ii revine posesoruluic. buna – credinta exista si daca posesorul a avut indoieli cu privire la calitatea de

proprietar a persoanei de la care a dobandit posesia bunuluid. in privinta bunei – credinte, Codul civil a instituit o prezumtie absoluta

ANS: A PTS: 1

TEORIA OBLIGA?IILOR

MULTIPLE CHOICE

1. Sunt efecte specifice ale contractelor sinalagmatice:a. exceptia de neexecutare a contractuluib. rezolutiunea si rezilierea contractuluic. riscul contractuluid. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

2. Pentru invocarea excep?iei de neexecutare a contractului se cere conditia:a. obligatiile reciproce ale partilor sa isi aiba temeiul in acelasi contractb. debitorul sa fie pus in intarzierec. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproced. obligatia sa fie constata printr-un inscris autentic

ANS: A PTS: 1

3. Rezolutiunea contractului este:a. efect specific al unui contract sinalagmatic cu executare imediatab. un efect general al contractuluic. o exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractuluid. sinonima cu rezilierea contractului

ANS: A PTS: 1

4. Rezolutiunea se aplica:a. tuturor contractelorb. numai contractelor incheiate in forma autenticac. contractelor sinalagmatice cu executare imediata (uno ictu)d. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva

ANS: C PTS: 1

5. Pentru admisibilitatea actiunii in rezolutiune se cere conditia:a. debitorul sa fie pus in intarziereb. debitorul sa aiba capacitate deplina de exercitiuc. partile sa fi convenit un termen pentru executarea obligatiilord. neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit

ANS: A PTS: 1

6. Rezolutiunea contractului are ca efect:a. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractuluib. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara,

partile fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in temeiul contractului desfiintat

c. desfiintarea drepturilor consfiintite in favoarea partilor sau tertilor de catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiintat, pentru viitor

d. desfiintarea pentru viitor a contractului (ex nunc)

ANS: B PTS: 1

7. Rezilierea contractului se deosebeste de rezolutiunea contractului prin:a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiatb. are ca efect doar incetarea contractului pentru viitorc. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor restitui prestatiile efectuate

in baza contractului desfiintatd. se aplica oricarui tip de contract, valabil incheiat

ANS: B PTS: 1

8. Rezilierea se aplica:a. tuturor contractelorb. contractelor unilateralec. contractelor sinalagmatice cu executare imediatad. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva

ANS: D PTS: 1

9. In contractele translative de proprietate riscul contractului il suporta:a. dobanditorul bunuluib. transmitatorul bunului

c. ambele parti contractanted. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pieirii fortuite

ANS: D PTS: 1

10. Rezolutiunea contractului se deosebeste de exceptia de neexecutare a contractului deoarece:a. debitorul trebuie sa fie pus in intarziereb. nu presupune o neexecutare a obligatiilor contractualec. se aplică oricarui tip de contractd. este un efect general al contractului

ANS: A PTS: 1

11. Rezolutiunea contractului:a. are ca efect desfiintarea retroactiva a contractuluib. nu intervine daca partile au inserat in contract un pact comisoriuc. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmaticed. este numai judiciara

ANS: A PTS: 1

12. Este conditie a gestiunii de afaceri:a. obiectul gestiunii sa constea doar in acte juridiceb. obiectul gestiunea sa constea numai in acte materialec. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantuluid. gestiunea sa fie utila geratului

ANS: D PTS: 1

13. Constituie conditie a gestiunii de afaceri:a. gerantul sa actioneze cu intentia de a administra interesele altei persoaneb. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantuluic. gestiunea sa fie utila gerantuluid. gerantul sa incheie in nume propriu acte de conservare, administrare sau dispozitie

ANS: A PTS: 1

14. Proba in materia gestiunii de afaceri:a. nu prezinta importanta sub aspect probator obiectul gestiuniib. indiferent de natura actelor incheiate de gerant, materiale sau juridice, se folosesc

aceleasi mijloace de probac. daca gerantul savarseste acte materiale, acestea vor putea fi dovedite cu orice

mijloc de probad. in nicio situatie nu sunt aplicabile regulile in materia probei actelor juridice,

gestiunea de afaceri fiind un fapt juridic

ANS: C PTS: 1

15. Constituie obligatie a gerantului:a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, vor mostenitorii

sai, vor putea sa o preiab. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun posesorc. sa dea socoteala tertilor pentru operatiunile efectuated. sa incheie cu geratul un contract cu privire la actele pe care le poate incheia cu

tertii in numele geratului

ANS: A PTS: 1

16. Constituie conditie a platii nedatorate:a. sa existe o platab. plata sa fie nedatoratac. plata sa fie facuta din eroared. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

17. Termenul de prescriptie al actiunii in restituirea platii nedatorate:a. curge de la data efectuarii platiib. este de 1 anc. actiunea este imprescriptibila, daca plata s-a facut in baza unui act lovit de nulitate

absolutad. curge de la momentul cand solvens a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca

plata a fost nedatorata

ANS: D PTS: 1

18. Accipiensul de buna - credinta are obligatia:a. sa restituie lucrul, dar sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna – credintab. sa restituie atat lucrul cat si fructele produse de bunc. daca lucrul a fost instrainat sa restituie valoarea lucrului, nu pretul acestuiad. daca lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de restituire

ANS: A PTS: 1

19. Prin efectuarea unei plati nedatorate:a. se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei

obligatii de restituire pentru ceea ce a platitb. se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine debitorul unei obligatii

de restituirec. se naste o obligatie de restituire pentru accipiensul de rea – credintăd. intinderea obligatiei de restituire este determinata de partile raportului juridic

ANS: A PTS: 1

20. Obligatia de restituire a platii nedatorate nu exista in cazul:

a. in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de catre debitorb. în cazul in care plata a fost facută unui incapabilc. dacă plata s-a facut in temeiul unui contract nul pentru nerespectarea formei

autenticed. cand plata a fost facuta de debitor, iar accipiens a distrus cu bună-credintă titlul

constatator al creantei sale

ANS: A PTS: 1

21. Constituie obligatie a solvensului:a. sa restituie accipiensului toate cheltuielile facute cu conservarea lucrului sau cele

care au dus la sporirea valorii saleb. sa restituie accipiensului de bună sau de rea – credintă cheltuielile necesare si

utilec. sa restituie si cheltuielile voluptuariid. sa restituie cheltuielile necesare si utile numai daca accipiens este de buna -

credinta

ANS: B PTS: 1

22. Imbogatirea fara justa cauza este:a. izvor de obligatii reglementat de Codul civil de la 1864b. faptă juridică ilicita, izvor de obligatiic. fapta juridica licita, izvor de obligatiid. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane in

temeiul unui contract

ANS: C PTS: 1

23. Reprezinta conditie materiala a intentarii actiunii in cazul imbogatirii fara justa cauza:a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabileb. sa nu existe o legatura intre marirea si,respectiv, diminuarea altui patrimoniu, in

sensul ca ambele operatii sa nu fie efectul unei cauze unicec. sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferited. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane sa se

faca in temeiul unui contract

ANS: A PTS: 1

24. Constituie conditie juridica pentru intentarea actiunii in cazul imbogatirii fara justa cauza:a. sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferiteb. sa existe o dispozitie legala pentru imbogatirea unui patrimoniu pe seama

diminuarii patrimoniului altei persoanec. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane sa se

faca in temeiul unui contract

d. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane sa se faca in temeiul unei hatarari judecatoresti

ANS: A PTS: 1

25. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cere:a. existenţa unui prejudiciub. existenţa unei fapte ilicite săvârsite cu vinovătiec. existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciud. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

26. Prejudiciul se clasifica:a. prejudiciu previzibil si prejudiciu imprevizibilb. prejudiciu cert si prejudiciu incertc. prejudiciu prezent si prejudiciu viitord. prejudiciu sigur si prejudiciu nesigur

ANS: A PTS: 1

27. La repararea prejudiciului sunt avute in vedere urmatoarele aspecte:a. este supusa repararii atat paguba efectiva cat si beneficiul nerealizatb. se repara atat prejudiciul previzibil cat si prejudiciul imprevizibilc. prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de

vinovatied. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

28. Repararea prejudiciului:a. se poate realiza prin conventia partilorb. se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata

despagubirilorc. prin conventia partilor se poate stabili numai modalitatea de plata a despagubirilord. prin conventia partilor se poate stabili numai cuantumul despagubirilor

ANS: A PTS: 1

29. Constituie trasatura caracteristica a faptei ilicite:a. fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala constand intr-o conduita sau

manifestare umana exteriorizatab. fapta trebuie sa fie savarsita numai din culpac. fapta ilicita este rezultatul unei actiuni a unui tertd. nicio varianta nu este corecta

ANS: A PTS: 1

30. Ce se intampla in cazul in care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane:a. se poate cumula suma primita de victima de la asigurator cu despagubirea

datorata de autorul prejudiciuluib. autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferentei dintre

indemnizatia de asigurare si prejudiciuc. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despagubire, cand si el are

calitatea de asiguratd. va fi obligat la plata intregului prejudiciu

ANS: A PTS: 1

31. Pentru existenta capacitatii delictuale se cere conditia:a. existenta capacitatii depline de exercitiub. existenta discernamantuluic. existenta capacitatii de exercitiu restransed. ca autorul faptei ilicite sa nu fie pus sub interdictie

ANS: B PTS: 1

32. Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori:a. poate fi angajata chiar daca, dupa savarsirea faptei prejudiciabile, copilul a devenit

majorb. se angajeaza doar daca minorul a actionat cu discernamantc. revine, in cazul copilului adoptat, atat adoptatorilor cat si parintilor firesti ai

copiluluid. toate variantele sunt corecte

ANS: A PTS: 1

33. Domeniul de aplicare al raspunderii parin?ilor pentru fapta copiilor lor minori priveste:a. copilul minorb. copilul minor care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatoriec. pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii

mintaled. pentru copilul major, dar numai daca acesta este pus sub interdictie

ANS: A PTS: 1

34. Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori este angajata:a. pentru copilul rezultat din casatorie sau din afara casatorieib. pentru copilul adoptat, dar in solidar cu parintii firesti ai acestuiac. pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii

mintaled. pentru copilul major, dar numai daca acesta este pus sub interdictie

ANS: A PTS: 1

35. In materia raspunderii civile delictuale, la reparea prejudiciului:a. se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibilb. se repara numai paguba efectiva nu si beneficiul nerealizatc. repararea prejudiciului de poate realiza prin conventia parilor incheiata in forma

autenticad. repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie

ANS: A PTS: 1

36. Constituie conditie a raspunderii comitentului pentru fapta prepusului:a. existenta raportului de prepusenie la data intentarii actiunii in despagubire de catre

victima prejudiciuluib. savarsirea faptei ilicite de catre prepus sa se produca in functiile ce i-au fost

incredintate de comitentc. vinovatia prepusului sa imbrace doar forma intentieid. vinovatia prepusului sa imbrace doar forma culpei

ANS: B PTS: 1

37. Parintii nu raspund pentru fapta copiilor lor minori:a. in cazurile in care nu se poate retine un raport de cauzalitate intre fapta lor si fapta

ilicita cauzatoare de prejudiciu comisa de catre minorb. daca acestia au devenit majori dupa savarsirea faptei prejudiciabilec. daca minorul a savarsit fapta ilicita actionand fara discernamantd. in cazul in care copilul este nascut in afara casatoriei

ANS: A PTS: 1

38. Constituie conditie speciala a raspunderii comitentului pentru fapta prepusului:a. existenta faptei ilicite a prepusuluib. vinovatia prepusuluic. existenta prejudiciuluid. existenta raportului de prepusenie la momentul savarsirii faptei ilicite de catre

prepus

ANS: D PTS: 1

39. Dovada indeplinirii condi?iilor raspunderii comitentului pentru fapta prepusului se face de:a. comitentb. prepusc. atat de comitent cat si de prepusd. victima faptei ilicite savarsite de prepus

ANS: D PTS: 1

40. Semnifica?ia no?iunii de paza in materia raspunderii pentru prejudiciul produs de animale este:a. institutie juridica aplicabila numai in cazul animalelor domesticeb. institutie juridica aplicabila doar bunurilor proprietate exclusivac. posibilitatea exercitarii prerogativelor de comanda, de directie si de supraveghere a

animaluluid. paza juridica se confunda cu paza materiala exercitata asupra animalului, intrucat

ambele presupun dreptul de a folosi animalul in interes propriu

ANS: C PTS: 1

41. In situatia in care comitentul a acoperit prejudiciul produs de prepusul sau, va avea la indemana o actiune de regres impotriva acestuia deoarece:a. raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere

pentru fapta proprieb. raspunderea comitentului reprezinta o garantie pentru victimac. prejudiciul trebuie sa fie acoperit de cel care l-a produs, adica de prepusd. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

42. Potrivit art. 1001 Cod Civil, este angajata raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de:a. orice fel de animaleb. animalele salbatice aflate in stare de libertatec. animalele salbatice aflate in captivitated. toate variantele sunt corecte

ANS: C PTS: 1

43. Constituie cauza exoneratoare de raspundere in materia raspunderii institutite de art. 1000 alin 1 Cod Civil:a. cazul fortuitb. forta majorac. fapta proprie a paznicului juridic al lucruluid. fapta proprie a paznicului material

ANS: B PTS: 1

44. In materia raspunderii civile delictuale ce consecin?e are lipsa discernamantului:a. exclude vinovatia numai in cazul raspunderii pentru fapta proprieb. se prezuma, pana la proba contrara, in cazul minorilor in varsta de pana la 14 anic. constituie o prezumtie absoluta in toate cazuriled. echivaleaza cu absenta factorului volitiv

ANS: B PTS: 1

45. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru ruina edificiului se cere si conditia speciala:a. existenta si intinderea prejudiciuluib. legatura cauzala directa dintre ruina edificiului si prejudiciul inregistratc. ruina edificiului sa fie determinata de lipsa de intretinered. existenta faptei ilicite care consta in ruina edificiului

ANS: C PTS: 1

46. Edificiu in sensul raspunderii civile delictuale este:a. constructiile provizoriib. constructiile neterminate si nereceptionate de catre proprietaric. imobilele care nu au rezultat prin interventia fortei umaned. orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza

solului, devenind in acest fel, prin asezarea sa durabila, un imobil prin natura sa

ANS: D PTS: 1

47. In materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general:a. are calitatea de paznic juridic al lucrului numai proprietarul lucruluib. cazul fortuit exonereaza de raspunderec. fapta victimei va exonera de raspundere paznicul juridic, daca intruneste

caracteristicile unei adevarate forte majored. raspunderea apartine numai paznicului material al lucrului

ANS: C PTS: 1

48. Persoana chemata sa raspunda pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general este:a. proprietarul lucruluib. titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietatec. posesorul lucruluid. toate variantele sunt corecte

ANS: D PTS: 1

49. Care este corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentului in cazul prepusului minor:a. se va angaja numai raspunderea parintilorb. se va angaja atat raspunderea parintilor, cat si raspunderea comitentuluic. raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilord. nu exista nicio corelatie intre cele doua forme de raspundere pentru fapta altuia

ANS: C PTS: 1

50. Care este semnifica?ia discernamantului in materia raspunderii civile delictuale:a. existenta capacitatii delictuale a autorului faptei iliciteb. existenta capacitatii depline de exercitiu

c. existenta capacitatii de folosintad. autorul faptei ilicite nu este pus sub interdictie

ANS: A PTS: 1

contracte

contracte speciale

MULTIPLE CHOICE

1. Clauza de inalienabilitate in contractul de vanzare:

a. se poate institui pe o durata de cel mult 49 de anib. nu este valabilac. este valabila intotdeauna fara conditiid. se poate institui pe o durata de cel mult 30 de ani

ANS: A PTS: 1

2. Pretul, obiect al prestatiei cumparatorului trebuie:a. sa imbrace forma oricarei acte prestatiib. sa fie lasat la aprecierea cumparatoruluic. sa fie stabilit in banid. sã fie lasat la aprecierea vanzatorului, daca cumparatorul a admis o

astfel de clauza

ANS: C PTS: 1

3. Donatia deghizatã apare atunci când:

a. actul public este un contract cu titlu gratuitb. actul public este o liberalitatec. actul public este un act cu titlu onerosd. actul public este un act dezinteresat

ANS: C PTS: 1

4. Constituie o donatie indirecta :

a. darul manualb. remiterea de datoriec. simulatia prin interpunere de persoaned. toate aceste variante

ANS: B PTS: 1

5. Este incompatibila cu principiul irevocabilitãtii donatiilor:

a. plata datoriilor viitoare determinateb. conditia pur potestativac. clauza privitoare la termenuld. clauza privitoare la conditie si termen

ANS: B PTS: 1

6. Este in acord cu principiul irevocabilitãtii donatiilor:

a. donatia afectatã de un termenb. donatia afectatã de orice conditiec. plata unor datorii viitoared. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

7. In cazul contractului de inchiriere obligaţiile locatarului privesc:

a. raspunderea pentru viciile ascunse ale bunului inchiriat..b. apararea locatorului contra evictiunii;

c. efectuarea reparaţiilor locative;

d. raspunderea pentru viciile aparente ale bunului inchiriat

ANS: C PTS: 1

8. Tacita relocaţiune opereaza

a. daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l impiedice;

b. in cazul contractelor incheiate fara termen;c. in cazul in care locatarul comunica locatorului ca doreste prelungirea

contractului.d. in toate aceste situatii

ANS: A PTS: 1

9. Contractul de mandat este un contract

a. doar cu titlu gratuit;b. realc. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros;

d. unilateral

ANS: C PTS: 1

10. Este o cauza speciala de încetare a contractului de mandat.

a. decesul oricareia din pãrtile contractuluib. executarea contractuluic. imposibilitatea fortuita de executare a contractuluid. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

11. Incapacitatile de a primi donatii se refera la urmatoarele categorii de persoane:

a. medicii si farmacistii de la persoanele tratate pentru orice boli b. medicii si farmacistii de la persoanele carora le-au acordat ingijiri de

specialitate pentru boala, care este cauza decesului in perioada in care au acordat aceste ingrijiri

c. medicii si farmacistii in generald. toate aceste varinte

ANS: B PTS: 1

12. Pentru validitatea darului manual, se cer urmatoarele conditii cumulative:

a. acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit,

in forma autenticab. traditiunea efectiva si reala a bunului daruit, acordul de vointa al

partilor, sa fie vorba de bunuri mobile corporale cu valoare de pana la 25.000 lei

c. traditiunea efectiva si reala a bunului daruit, acordul de vointa al partilor, sa fie vorba de bunuri mobile corporale cu valoare de pana la 35.000 lei

d. nici una din aceste variante

ANS: B PTS: 1

13. Mandatarul are obligatia:

a. obligatia de a executa mandatul ce i-a fost incredintat, fara a putea fi obligat la plata unor daune pentru neindeplinire

b. obligatia de a da socoteala si de a-i remite mandantului tot ce a primit in puterea mandatului

c. obligatia de a raspunde pentru substituirea unui tert, chiar daca a avut acordul mandantului

d. toate aceste variante

ANS: B PTS: 1

14. De regula, vanzarea – cumpararea este un contract:

a. solemnb. realc. consensuald. unilateral

ANS: C PTS: 1

15. In cazul donatiei intre absenti:

a. numai oferta de a dona se face in forma autenticab. numai acceptarea ofertei se face in forma autenticac. oferta de a dona si acceptarea ofertei se incheie in forma autenticad. nici una din aceste variante

ANS: C PTS: 1

16. Mandatul poate fi:

a. cu titlu gratuit sau cu titlu onerosb. numai cu titlu gratuitc. numai remuneratd. remunerat, daca valoarea acestuia depaseste 250 lei

ANS: A PTS: 1

17. Constituie obligatie a vanzatorului:

a. predarea lucrului vândut;b. suportarea cheltuielilor vânzãrii;c. obligatia de ridicare a bunului.d. nici una din aceste obligatii

ANS: A PTS: 1

18. Reprezinta un caracter juridic al contractului de donatie:

a. caracterul revocabilb. consensualismulc. caracterul translativ de proprietated. caracterul aleatoriu

ANS: C PTS: 1

19. Incapacitãtile de a dispune prin donatie se referã la:

a. persoanele fizice concepute;b. medicii si farmacistii;c. minorii si persoanele puse sub interdictied. toate aceste categorii de persoane fizice

ANS: C PTS: 1

20. Contractul de locaţiune prezintă unul din următoarele caractere juridice:

a. contract sinalagmatic;b. contract autenticc. contract cu titlu oneros, aleatoriud. contract unilateral

ANS: A PTS: 1

21. Prin contractul de locaţiune:

a. se transmite dreptul de dispoziţie asupra lucrului închiriat.

b. se transmite dreptul de folosinţă temporară a lucrului închiriat;

c. se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului închiriat;

d. nu se transmite niciun drept

ANS: B PTS: 1

22. Calitatea de locator într-un contract de locaţiune o poate avea:

a. fiul proprietarului bunuluib. uzufructuarul lucrului;c. un alt locator vecind. locatarul

ANS: B PTS: 1

23. Constituie obligatia mandatarului :

a. să răspundă de faptele substituitului, daca este cazulb. îndeplinirea mandatului, constand in fapte juridicec. obligaţia de a nu da socoteală despre îndeplinirea mandatului;d. mandatarul nu are nici un fel de obligatii

ANS: A PTS: 1

24. Contractul de mandat se stinge prin:

a. punerea sub interdictie a mandantuluib. renuntarea mandantului;c. revocarea mandatului;d. toate aceste modalitãti

ANS: C PTS: 1

25. Sunt incapacitati speciale de a vinde si a cumpara:

a. incapacitatea parintilor de a cumpara bunurile persoanelor pe care le reprezinta;

b. executorii judecatoresti nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ – teritoriale;

c. tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite.

d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A PTS: 1

26. Lucrul vandut :

a. trebuie sa fie in comert;b. trebuie sa existe intotdeauna in momentul incheierii contractului;c. trebuie sa fie in posesia vanzatoruluid. trebuie sa fie scos din circuitul civil

ANS: A PTS: 1

27. Contractului de donatie este:

a. contract consensualb. contract solemnc. contract real

d. contract sinalagmatic

ANS: B PTS: 1

28. Este donatie deghizata sunt:

a. donatia simulata care sub aparenta unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuita a unui contract secret.

b. o donatie realizata prin traditiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunator la gratificat, in baza acordului de vointa al partilor contractante;

c. actul juridic incheiat cu intentia de a gratifica, dar infaptuit pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie;

d. nici una aceste variante

ANS: A PTS: 1

29. Donatiile indirecte sunt:

a. acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica, dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie;

b. donatia simulata care sub aparenta unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuita a unui contract secret

c. o donatie realizata prin traditiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunator la gratificat, in baza acordului de vointa al partilor contractante.

d. toate aceste variante

ANS: A PTS: 1

30. Contractul de locatiune este:

a. contract cu titlu oneros, aleatoriu.b. contract consensual;c. contract translativ de proprietate;d. contract cu titlu gratuit

ANS: B PTS: 1

31. In cazul in care locatorul nu-si respecta obligatia de predare a lucrului, locatarul poate solicita:

a. nulitatea contractului.b. rezolutiunea contractului pentru neexecutare;c. obligarea la predarea silita a lucrului si plata de daune – interese;d. toate aceste variante

ANS: C PTS: 1

32. Reprezintã obligatie a locatorului:

a. sa efectueze reparatiile locative;b. obligatia de a efectua reparatiile capitale.c. obligatia de a intretine lucrul;d. toate aceste obligatii

ANS: B PTS: 1

33. Ce actiune are la indemana locatorul in cazul in care locatarul refuza sa restituie lucrul:

a. in toate cazurile, o actiune in revendicare;b. in toate cazurile o actiune personala;c. o actiune in revendicare, daca este proprietarul lucrului.d. nici una din aceste actiuni

ANS: C PTS: 1

34. Simetria formei in ceea ce priveste contractul de mandat se refera la:

a. concordanta de interese intre mandatar si mandantb. indentitatea intre forma procurii si forma contractului ce urmeaza a fi

incheiatc. identitatea intre mandatul tacit si cel aparentd. nici una din aceste variante

ANS: B PTS: 1

drept civil succesiuni

MULTIPLE CHOICE

1. Mostenirea este legalãa. cand are loc în temeiul legiib. când are loc în temeiul vointei testatoruluic. cand a fost redactat un testament olografd. doar atunci cand este vorba de un copil conceput dar nenascut

ANS: A PTS: 1

2. Mostestenirea este testamentarãa. când transmiterea patrimoniului defunctului are loc în temeiul vointei testatoruluib. numai când a fost redactat un testament autenticc. când existã mostenitori rezervatarid. cand vin la mostenire clasa I de mostenitori si sotul supravietuitor

ANS: A PTS: 1

3. In ce conditii mostenirea legalã si cea testamentarã pot coexista?a. in orice conditiib. se exclud reciprocc. pot coexista doar dacã existã mostenitori rezervatarid. pot coexista cand exista sot supravietuitor si mostenitori sezinari

ANS: A PTS: 1

4. O persoanã: a. nu poate sã cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentarb. poate sã culeagã o parte din mostenire în calitate de legatar si o altã parte in calitatea de

mostenitor legalc. poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar numai

daca este descendent sau sot supravietuitord. poate sã cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar, dacã în

prima calitate este si mostenitor sezinar

ANS: B PTS: 1

5. Care este data deschiderea succesiunii?a. momentul prezentãrii în fata notarului public a mostenitorilorb. momentul semnãrii de cãtre notar a certificatului de mostenitorc. momentul mortii lui de cujusd. momentul eliberãrii certificatului de mostenitor

ANS: C PTS: 1

6. Care este data deschiderii succesiunii?a. data mortii fizic constatãb. data pronuntãrii hotararii judecãtoresti declarative de moartec. data deschiderii procedurii succesorale notarialed. nici una din variantele de mai sus

ANS: A PTS: 1

7. Care este locul deschiderii succesiunii?a. ultimul domiciliu ales al defunctuluib. acolo unde defunctul îsi avea resedinta principalãc. cel situat în circumscriptia notarului public cel dintai sesizatd. nici una din aceste situatii

ANS: D PTS: 1

8. Care este locul deschiderii succesiunii? a. ultimul domiciliu al defunctuluib. în circumscriptia notarului public cel dintâi sesizatc. la resedinta defunctului, dar numai dacã era proprietatea acestuiad. resedinta defunctului

ANS: A PTS: 1

9. Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului?:a. prin declaratie notarialab. prin hotararea judecatoreasca declarativa de moartec. prin certificatul de nastered. toate aceste variante

ANS: B PTS: 1

10. Constituie conditie pentru a putea mosteni:a. nedemnitatea succesoralab. vocatiea succesoralac. doar capacitatea de a mostenid. sã fie conceput, indiferent dacã se naste sau nu viu, legea românã nesolicitând aceste lucru

ANS: B PTS: 1

11. Capacitatea succesorala reprezintaa. aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si obligatii civile b. aptitudinea unui subiect de a exercita drepturi si obligatii civilec. nici unul dintre raspunsurile acestead. aptitudinea unui subiecte de drept de a avea drepturi si obligatii civile si de a le exercita

ANS: C PTS: 1

12. Au capacitate succesoralaa. persoanele conceputeb. persoanele disparutec. toate varianteled. persoanele aflate în viatã

ANS: C PTS: 1

13. Au capacitate succesoralaa. comorientii b. codecedatiic. diparutiid. copiii conceputi chiar daca nu se nasc vii

ANS: C PTS: 1

14. Cine nu are capacitate succesorala?

a. copilul conceput care la nastere nu a supravietuit 24 de oreb. persoana juridicac. sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si in aceeasi imprejurare cu sotia sa d. dispãrutul

ANS: C PTS: 1

15. Cine are capacitate succesorala?a. copilul conceput nascut viu, dar neviabilb. copilul conceput, dar nascut mortc. copilul conceput si nascut viu, doar daca a supravituit 24 de ored. persoana declaratã judecãtoreste moartã

ANS: A PTS: 1

16. Nedemnitatea privestea. atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentarab. doar mostenirea testamentarac. doar mostenirea legalad. nici una din aceste variante

ANS: A PTS: 1

17. Nedemnitatea de drept privestea. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel

care lasa mostenireb. persoana care, cu rea credinta, a ascuns sau a alterat, testamentul defunctuluic. nici una din aceste varianted. persoana care, cu rea credinta, a falsificat testamentul defunctului

ANS: A PTS: 1

18. Nedemnitatea judiciara se poate declara impotrivaa. persoanei care a falsificat testamentul celui pe care il mostenesteb. persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa mostenire sa revoce un

testamentc. toate variantele sunt corected. persoana care a ascuns sau a alterat testamentul defunctului

ANS: C PTS: 1

19. Nedemnitatea succesorala poate fi invocataa. de creditorib. de mostenitorii legali subsecventic. toate aceste varianted. de legatari

ANS: C PTS: 1

20. Mostenirea legalaa. este sinonima cu devolutiunea legala

b. nu poate coexista cu mostenirea testamentarac. poate exista si in cazul in care s-a intocmit un testament care cuprinde o exheredared. toate aceste variante

ANS: C PTS: 1

21. Mostenirea se poate transmitea. pe calea mostenirii legaleb. pe calea mostenirii testamentare in limitata a 2/3 din activul mosteniriic. pe calea mostenirii legale si testamentare, in egala masura, dar numai daca testamentul a

fost incheiat in forma autenticad. toate aceste variante

ANS: A PTS: 1

22. Nedemnitatea opereazã:a. in remb. de dreptc. in faptd. toate aceste variante

ANS: B PTS: 1

23. Ca efect al nedemnitatii succesoralea. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea legalab. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea testamentarac. nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentarad. toate aceste variante

ANS: D PTS: 1

24. Ca efect al nedemnitatii succesorale:a. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de rea credintab. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de buna credintac. nedemnul nu poate avea cailitatea de posesord. nedemnul nu va putea mosteni testamentar, decât dacã testamentul este olograf.

ANS: A PTS: 1

25.Cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu descendentii

defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:

a. ¼ din mostenireb. ½ din mostenirec. ¾ din mostenired. oricare dintre aceste cote, depinde de numarul descendentilor

ANS: A PTS: 1

26.

Cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:

a. ½ din mostenireb. ¾ din mostenirec. ¼ din mostenired. oricare dintre aceste cote, depinde de numarul ascendentilor privilegiti precum si de faptul

ca ei sunt parinti biologici sau din adoptie

ANS: A PTS: 1

27. Cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil estea. ½ din mostenireb. ¼ din mostenirec. ¾ din mostenired. 1/3 din mostenire

ANS: B PTS: 1

28. Cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs atât cu ascendentii ordinari, cât si cu colateralii ordinari ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:a. ¾ din mostenireb. ½ din mostenirec. ¼ din mostenired. nici una din aceste cote

ANS: A PTS: 1

29. Restrângerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor poate fi ceruta dea. mostenitori, dacă locuinta nu este necesară în întregime sotului supravietuitorb. reprezentantul autoritătii publice locale, pentru motive de ordine publicăc. notarul public care dezbate procedura succesorală, pentru facilitarea partajuluid. toate aceste categorii de persoane pot cere restrangerea dreptului de abitatie

ANS: A PTS: 1

30. Descendentii nu înlătură de la mostenirea. ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati, ascendentii ordinari si colateralii ordinarib. ascendentii, colateralii si sotul supravietuitorc. colateralii ordinari si sotul supravietuitord. sotul supravietuitor

ANS: D PTS: 1

31. Atunci când vin la mostenire prin reprezentare, mostenirea se împarte între descendentia. pe tulpinib. în mod egalc. proportional cu cota care li s-ar fi cuvenit dacă ar fi venit la mostenire în nume propriu

d. pe capete

ANS: A PTS: 1

32. Testamentul olograf este valabil dacă:a. este scris, semnat si datat de mâna testatoruluib. este tehnoredactat, semnat si datat de mâna testatoruluic. este scris si semnat de tutorele testatoruluid. este redactat in caz de pace, in situatii de razboi este valabil doar testamentul special

ANS: A PTS: 1

33. Este irevocabilă, atunci când este făcută prin testament:a. recunoasterea copiilorb. remiterea de datoriec. recunoasterea unei datoriid. nici una din aceste variante nu este corecta

ANS: A PTS: 1

34. Ce fel de act este testamentul?:a. bilateral, impersonal si irevocabilb. unilateral, personal si revocabilc. multilateral, personal si solemnd. unilateral, personal si irevocabil

ANS: B PTS: 1

35. Testamentul prin care doua sau mai multe persoane dispun una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui tert este:a. nul absolutb. nul relativc. revocabild. valabil in situatii de calamitati sau razboaie

ANS: A PTS: 1

36. Dispozitia testamentară prin care testatorul înlătură de la mostenire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legali se numeste:a. nedemnitateb. interpunere de persoanec. dezmostenired. reprezentare

ANS: C PTS: 1

37. Întinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar este:a. ¼ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti

sau nu l-ar fi dezmostenitb. ½ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti

sau nu l-ar fi dezmostenit

c. ¾ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti sau nu l-ar fi dezmostenit

d. sunt situatii in care mostenitorul rezervatar nu va primi nimic din masa succesorala

ANS: B PTS: 1

38. Cotitatea disponibilă estea. partea de care mostenitorul poate dispune în mod liber prin acte de liberalitateb. partea de care defunctul nu poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate, fiind

destinată mostenitorilor legalic. partea de care defunctul poate dispune prin acte de liberalitate în cuantum de ½ restul de

½ fiind destinată mostenitorilor legalid. partea de care defunctul poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate

ANS: D PTS: 1

39. Cine poate cere reductiunea liberalitătilora. mostenitorii rezervatarib. creditorii chirografaric. persoanele care au vocatie succesoralăd. statul

ANS: A PTS: 1

40. Care este regula după care se reduc legatele?:a. legatele se reduc toate deodată dar neproportional, in functie de valoarea legatuluib. legatele se reduc în ordinea inversă a constituirii lor, începând cu cele mai noic. legatele se reduc în ordinea valorii acestora, începând cu cele mai marid. legatele se reduc toate deodată si proportional, afară numai dacă testatorul nu a dispus

altfel

ANS: D PTS: 1

41. Care sunt conditiile pentru ca o persoanã sa poata beneficia de o mostenire legala? a. sa aiba vocatie succesorala legalab. sa fie dezmostenitac. sa existe un testament d. sa existe un testament doar daca testamentul a fost redactat in forma autentica

ANS: A PTS: 1

42. Care sunt conditiile pentru cao persoanã sã poatã beneficia de o mostenire legala? a. persoana sa nu aiba vocatie succesorala legalab. persoana sa fie conceputac. sa existe un testament d. sa nu fie exheredata

ANS: B PTS: 1

43. Care sunt rudele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii?a. in toate cazurile, sã fie exclusiv din casatorie

b. pot fi si ca urmare a adoptiei cu efecte restransec. pot fi si stranepotii de frated. nici una din aceste variante nu este corecta

ANS: C PTS: 1

44. Concubinajul a. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 5 anib. nu creaza vocatie sucesorala legalac. creaza vocatie succesorala legala in orice conditiid. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 3 ani

ANS: B PTS: 1

45. Concubinajula. creaza vocatie succesorala legala si testamentarab. creaza doar vocatie succesorata testamentara c. creaza doar vocatie succesorata legalad. creaza vocatie sucesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 5 ani

ANS: B PTS: 1

46. In temeiul legii sunt chemati la mostenirea. doar rudele defunctuluib. comuna sau orasul in care si-a avut ultimul domiciliu defunctulc. nici una dintre variante d. statul

ANS: B PTS: 1

47. Sunt principii ale devolutiunii legalea. principiul chemarii la mostenirii a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legalib. principiul neproximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasac. principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa fara a avea acelasi grad chemate la

mostenired. toate variantele sunt corecte

ANS: A PTS: 1

48. În urma deschiderii unei succesiuni poate exista:a. mostenitori rezervatari cu titlu particularb. mostenitori legali cu titlu particularc. mostenitori testamentari cu titlu particulard. toate aceste variante

ANS: C PTS: 1

49. Fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali:a. copiii defunctuluib. fratii si bunicii defunctului

c. părintii defunctuluid. doar fratii defunctului

ANS: C PTS: 1

50. Sunt mostenitori sezinari:a. colateralii privilegiatib. doar descendentiic. colateralii ordinarid. ascendentii ordinari

ANS: D PTS: 1

51. Orasul/ comuna care reprezintă ultimul domiciliu al defunctului poate avea o vocatie concretă la succesiunea defunctului:a. când există mostenitori legali si legatari cu titlu particularb. numai dacă nu există rude de grad succesibil si sot supravietuitorc. când nu există mostenitori legali, dar există legatari cu titlu universal, în

cazurile în care aceste legate nu epuizează întreaga masă succesoralăd. nu poate avea vocatie succesorala

ANS: C PTS: 1

DREPT PENAL_EXAMEN LICENTA_IULIE 2012 partea 1

MULTIPLE CHOICE

1.

Amnistia este:

a. o cauză care înlătură caracterul penal al fapteib. o cauză care înlătură răspunderea penalăc. un act de clemenţă individual, concretizat într-un decret emis de

Preşedintele Românieid. o conditie preexistenta a reabilitãrii de drept

ANS: B PTS: 1

2.

Pluralitatea de infracţiuni este:

a. situaţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe infracţiuni după ce a executat integral o condamnare pentru altă infracţiune ele sau a săvârşit o nouă infracţiune după ce a fost condamnată definitiv pentru alte infracţiuni comise anterior

b. situaţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe infracţiuni înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele sau a săvârşit o nouă infracţiune după ce a fost condamnată definitiv pentru alte infracţiuni comise anterior

c. situaţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe infracţiuni înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele sau a săvârşit cel puţin două noi infracţiuni după ce a fost condamnată definitiv pentru alte infracţiuni comise anterior

d. situaţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe infracţiuni după ce a fost condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele sau a săvârşit cel puţin două noi infracţiuni după ce a fost condamnată definitiv pentru alte infracţiuni comise în concurs ideal de infractiuni

ANS: B PTS: 1

3.

Când exista concurs de infractiuni ?

a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana

b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

d. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua sau mai multe persoane

ANS: C PTS: 1

4.

Exista concurs de infractiuni:

a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana, în baza unei rezolutii infractionale unice

b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

d. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua sau mai multe persoane, în calitate de coautori

ANS: C PTS: 1

5. Cand exista concurs ideal de infractiuni?

a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni

c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a

produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiunid. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni

ANS: B PTS: 1

6. Cand exista concurs real de infractiuni ?

a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite

c. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

d. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot atatea actiuni ori inactiuni distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

ANS: D PTS: 1

7.

Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?

a. fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala

b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsac. latura obiectiva si latura subiectivad. termenii infractiunii si pericolul social

ANS: A PTS: 1

8.

Trãsãturile esentiale ale infractiunii sunt:

a. pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea în legea penalab. existenta fapta c. elementul material al laturii obiectived. subiectul activ si subiectul pasiv

ANS: A PTS: 1

9.

Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?

a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui

b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada

c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce

d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accepta producerea lui

ANS: C PTS: 1

10.

Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?

a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui

b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada

c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, socoteste fara temei ca el nu se va produce

d. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada

ANS: D PTS: 1

11.

Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?

a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produce

b. in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savarsirea acelei fapte

c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui

d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta si nu-l urmareste

ANS: B PTS: 1

12.

Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?

a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce

b. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui

c. in cazul in care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada

d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmareste, socoteste, fara temei, ca el nu se va produce

ANS: B PTS: 1

13.

Exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei:

a. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce

b. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui

c. atunci cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada

d. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmareste, socoteste, fara temei, ca el nu se va produce

ANS: B PTS: 1

14.

Când existã recidiva postcondamnatorie ?

a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mica de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune din culpa, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din

nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de sase luni

c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

d. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

ANS: D PTS: 1

15.

Când exista recidiva postexecutorie ? a. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de

6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an

b. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni

c. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni

d. atunci cand exista o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni savarsite in timpul minoritatii la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

ANS: A PTS: 1

16.

Când exista tentativa absolut improprie ?

a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii

obiectivea infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce

b. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla

c. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor

d. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla

ANS: C PTS: 1

17.

Când exista tentativa improprie ?

a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla

b. atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor

c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere

d. atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma din cauza caracterului inapt de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla

ANS: D PTS: 1

18.

Când exista tentativa imperfecta ?

a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce

b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat

c. atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze

d. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere

ANS: B PTS: 1

19.

Când exista tentativa perfecta ?

a. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat

b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze

c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce

d. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului absurd de concepere a infractiunii

ANS: C PTS: 1

20.

Când exista tentativa relativ improprie ?

a. atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla

b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze

c. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor

d. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a infractiunii

ANS: A PTS: 1

21. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?

a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa

b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie

c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si praeterintentie

d. cand actiune sau inactiune care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie calificata prin scop

ANS: A PTS: 1

22.

Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?

a. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei

b. in momentul incarcerarii condamnatuluic. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

d. dupa pronuntarea sentintei

ANS: A PTS: 1

23.

Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi începe:

a. dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei

b. în intervalul cuprins între momentul încarcerarii condamnatului si ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar nu mai tarziu de executarea pedepsei

d. dupa pronuntarea sentintei

ANS: A PTS: 1

24.

Când nu se pedepseste tentativa ?

a. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului

b. numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere

c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei

d. atunci cand faptuitorul s-a impacat cu persoana vatamata

ANS: C PTS: 1

25.

Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?

a. cand este savarsita de un infractor recidivistb. cand subiectul activ este calificatc. cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia

tipica, cuprinde si alte circumstante de agravared. cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica

ANS: C PTS: 1

26.

Când o infractiune este complexa ?

a. atunci cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi imprejurare

b. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unor infractiuni diferite

d. atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

ANS: D PTS: 1

27.

Când o infractiune este continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii

b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni

d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite

ANS: C PTS: 1

28.

Când se epuizeaza o infractiune continua ?

a. in momentul producerii rezultatuluib. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionalec. coincide cu momentul consumarii infractiuniid. coincide cu momentul savarsirii infractiunii

ANS: B PTS: 1

29.

Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?

a. nedemnitatea persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea penalab. exercitarea functiei sau profesiei in mod abuzivc. gravitatea faptei savarsited. lipsa atitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta

prevazuta de legea penala de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta

ANS: D PTS: 1

30.

Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?

a. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile contraventionale

b. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare

c. pedepsele, masurile educative si masurile de sigurantad. numai pedepsele si masurile educative

ANS: C PTS: 1

31.

Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale în dreptul penal român?

a. amenda de la 50 lei la 100.000 leib. inchisoarea de la 30 de zile la 25 anic. inchisoare de la 15 zile la 30 anid. pedepsele corporale

ANS: C PTS: 1

32.

Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?

a. data comiterii primei actiuni sau inactiunib. data efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta

infractiunii continuatec. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuated. data la care a fost descoperita infractiunea

ANS: C PTS: 1

33.

Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?

a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala

b. momentul cand autorul faptei a inceput realizarea elementului material al infractiunii

c. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionalad. momentul in care s-a produs rezultatul

ANS: C PTS: 1

34.

Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii unei infractiuni continuate ?

a. momentul producerii rezultatuluib. momentul consumarii infractiuniic. data comiterii ultimei actiuni sau inactiunid. data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare

ANS: C PTS: 1

35.

Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii unei infractiuni continue ?

a. momentul consumarii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul producerii rezultatuluid. momentul descoperirii infractiunii

ANS: B PTS: 1

36.

Care este temeiul rãspunderii penale ?

a. existenta unei forme de vinovatieb. gradul de pericol social al unei faptec. savarsirea unei fapte prevazute de legea penalad. savarsirea unei infractiuni

ANS: D PTS: 1

37.

Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?

a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata

b. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social

c. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importantad. fapta este lipsita in mod vadit de importanta pentru ca a produs un

prejudiciu redus

ANS: B PTS: 1

38.

Care sunt factorii care compun vinovãtia ?

a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor socialmente periculoase

b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase

c. doi factori, unul intelectiv si unul volitivd. doi factori, unul volitiv si dolul

ANS: C PTS: 1

39.

Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidivab. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediarac. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturalad. pluralitatea intermediara, concursul de legi penale, recidiva

ANS: B PTS: 1

40.

Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?

a. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva siinfractiunea de obicei

b. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei

c. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresivad. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata

ANS: B PTS: 1

41.

Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviatab. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continuac. infractiunea simpla, infractiunea complexa si infractiunea deviatad. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata

ANS: D PTS: 1

42.

Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?

a. detentiunea pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate

b. inchisoarea, in limitele prevazute pentru majorc. doar amenda penalad. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la

jumatate

ANS: D PTS: 1

43.

Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala?

a. observarea, mustrarea, amendab. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amendac. munca in folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda

d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca in folosul comunitatii

ANS: B PTS: 1

44.

Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?

a. instigariib. coautoratuluic. complicitatiid. tainuirii

ANS: B PTS: 1

45.

Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?

a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitateb. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitatec. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatiad. termenii infractiunii si raportul cauzal complex

ANS: B PTS: 1

46.

Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?

a. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmarilorb. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt

consumatc. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilord. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si

faza urmarilor

ANS: C PTS: 1

47.

Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?

a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni

b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii

c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei

d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc

ANS: A PTS: 1

48.

Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?

a. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea fapteib. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la

nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni

c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei

d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc

ANS: A PTS: 1

49.

Ce este excesul scuzabil ?

a. cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. cauza care inlatura raspunderea penalac. circumstanta atenuantad. circumstanta agravanta

ANS: C PTS: 1

50.

Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?

a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea fapteib. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea fapteic. persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunead. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei

ANS: D PTS: 1

51.

Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat conditionat?

a. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei

b. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale

c. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilord. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege

ANS: B PTS: 1

52.

Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?

a. material, direct, proportional, imediatb. material, direct si injustc. material, direct, imediat, injust si proportionald. material, direct, imediat si injust

ANS: D PTS: 1

53.

Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?

a. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al recidiveipostcondamnatorii

b. ca aceasta condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei

c. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al pluralitatii intermediare de infractiuni

d. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: B PTS: 1

54.

Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?

a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstescb. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori

interesul obstesc

c. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia

d. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc

ANS: B PTS: 1

55.

Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?

a. statulb. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiunec. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiuned. numai persoana fizica care a suferit un rau produs prin infractiune

ANS: A PTS: 1

56.

Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?

a. legiuitorul, prin incriminarea in legea penalab. participantii in procesul penalc. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penalad. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat

conditionat

ANS: C PTS: 1

57.

Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?

a. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante

b. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationalac. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in

tara, care au savarsit o infractiuned. persoanelor declarate non grata

ANS: C PTS: 1

58. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?

a. exista recidiva postcondamnatorieb. nu exista stare de recidivac. exista recidiva postexecutoried. exista pluralitate intermediara

ANS: A PTS: 1

59.

Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?

a. exista concurs de infractiunib. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maximac. existã pluralitate intermediarad. exista recidiva postcondamnatorie

ANS: D PTS: 1

60. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?

a. a. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

b. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

c. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata

d. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni, savarsita din culpa la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau

detentiunea pe viata

ANS: B PTS: 1

61. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor ?a. in legi penale si hotarari ale guvernuluib. in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui

Romanieic. numai in legi penaled. in hotarari ale Presedintiei

ANS: C PTS: 1

62. Prin recidivă postexecutorie se înţelege:

a. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 1/2 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată

b. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 1/4 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată

c. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 2/3 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată

d. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat în întregime pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată

ANS: C PTS: 1

63. Termenul general de prescripţie al răspunderii penale este de 15 ani atunci când:

a. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 20 de ani

b. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 de ani

c. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 10 de ani

d. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este

detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 de ani

ANS: B PTS: 1

64. Condiţiile generale de existenţă ale concursului de infracţiuni sunt:a. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie

săvârşite asupra aceleiaşi persoane, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

b. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană, infracţiunile să fie săvârşite după executarea unei condamnări definitive pentru una dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

c. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

d. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de două sau mai multe persoane împreună, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

ANS: C PTS: 1

65. Termenul general de prescriptie al rãspunderii penale este de 8 ani atunci când:

a. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 8 ani

b. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 5 ani, dar care nu depãseste 8 de ani

c. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 5 ani, dar care nu depãseste 10 de ani

d. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 10 ani, dar care nu depãseste 20 de ani

ANS: C PTS: 1

66. Efectele amnistiei intervenite înainte de condamnare sunt:

a. încetarea procesului penal, dacã învinuitul sau inculpatul nu cere continuarea procesului penal

b. încetarea procesului penal, chiar dacã învinuitul sau inculpatul cere continuarea procesului penal

c. continuarea procesului penal, amnistia producând efecte numai pentru viitor

d. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: A PTS: 1

67. Plângerea prealabilă este:

a. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana care are calitatea de martor cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane

b. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către orice persoană cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane

c. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana vătămată cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care i s-a adus o vătămare

d. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: C PTS: 1

68. Prescriptia speciala operează:

a. indiferent de felul infractiunii comise de inculpatb. înlãturând rãspunderea penalã, cu conditia sã nu intervinã dacât o

singura întreruperec. înlãturând rãspunderea penalã, cu conditia sã nu intervinã dacât maxim

doua întreruperid. daca termenul de prescriptie este depasit cu înca jumãtate, chiar daca a

fost întrerupt

ANS: D PTS: 1

69. Stabilirea pedepsei în cazul concursului de infracţiuni se face, în dreptul penal român conform:

a. sistemului cumulului aritmeticb. sistemului cumulului juridic cu spor facultativc. sistemului absorbţieid. sistemului mixt

ANS: B PTS: 1

70.

Când pentru infracţiuni concurente s-a stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare sau amendă se va aplica:

a. pedeapsa cu închisoarea de 25 de ani, în regim de executare severb. o pedeapsă cu închisoarea stabilita de instanta de judecată în funcţie de

criteriile de individualizare c. pedeapsa detenţiunii pe viaţăd. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: C PTS: 1

71.

Recidiva este:

a. o formă a pluralităţii de infracţiunib. o formă a unităţii de infracţiunec. o formă a pluralităţii constituite de infractorid. o formã de individualizare a pedepsei

ANS: A PTS: 1

72. Primul termen al recidivei îl constituie întotdeauna:

a. o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii penale în cuantum de minim 5000 lei

b. o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii penale în cuantum de minim 10000 lei

c. o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii cu o durată de peste 6 luni sau 3 condamnări de până la 6 luni

d. o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii, numai dacă este însoţită de o pedeapsă complementară

ANS: C PTS: 1

73. În raport de întinderea efectelor sale, amnistia se clasifică în:

a. amnistie generală şi amnistie specialb. amnistie condiţionată şi amnistie necondiţionatăc. amnistie proprie şi amnistie impropried. mica amnistie si marea amnistie

ANS: A PTS: 1

74.

Prescripţia răspunderii penale presupune:

a. stingerea dreptului infractorului de a promova căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti nedefinitivă amnistiate

b. stingerea dreptului infractorului de a promova căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti definitive aministiate

c. stingerea dreptului statului de a trage la răspundere pe cel care a săvârşit infracţiunea

d. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: C PTS: 1

75. Termenul general de prescripţie al răspunderii penale este de 15 ani atunci când:a. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau

inchisoarea mai mare de 20 de anib. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau

inchisoarea mai mare de 15 de anic. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau

inchisoarea mai mare de 10 de anid. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau

inchisoarea mai mare de 8 de ani

ANS: B PTS: 1

76. Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale este, în dreptul penal român:

a. data depunerii plângerii prealabile, în toate cazurileb. data sesizării unei instanţe de judecată prin rechizitoriu, indiferent că

este competentă sau nuc. data punerii în mişcare a urmăririi penaled. data săvârşirii infracţiunii

ANS: D PTS: 1

77. Prescripţia răspunderii penale este întreruptă:

a. la cererea scrisă a făptuitorului, pentru motive temeiniceb. prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat

învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penalc. prin trecerea neîntreruptă a cel puţin 2/3 din termenul de prescripţie

prevăzut de leged. prescrip?ia în materie penalã nu poate fi întreruptã

ANS: B PTS: 1

78.

Lipsa plângerii prealabile, în situaţia în care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei astfel de plângeri, are ca efect:

a. înlăturarea caracterului penal al fapteib. înlăturarea răspunderii penalec. înlăturarea executării pedepseid. înlăturarea prescrptiei raspunderii

ANS: B PTS: 1

79.

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală dacă:

a. este expresă, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciuluib. este implicită, totală şi necondiţionatăc. este expresă, totală şi necondiţionatăd. retragerea plangerii prealabile nu inlotura raspunderea penala

ANS: C PTS: 1

80.

Graţierea este:

a. o cauza de impunitateb. o cauză care înlătură caracterul penal al faptei c. o cauză care înlătură răspunderea penalăd. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a

executării pedepsei ori în comutarea acesteia în una mai uşoară

ANS: D PTS: 1

81.

Graţierea individuală se acordă de:

a. Parlamentul Românieib. Preşedintele Românieic. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţied. Camera Deputatilor sau Senatul

ANS: B PTS: 1

82. Executarea pedepsei se prescrie după 20 de ani dacă:

a. pedeapsa care urmează să fie executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani

b. pedeapsa care urmează să fie executată a fost aplicată pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă

c. pedeapsa care urmează să fie executată a fost aplicată pentru infracţiuni cu pericol social concret

d. niciuna dintre variantele de mai sus nu este valabila

ANS: A PTS: 1

83. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:

a. cu privire la infractiunile omisiveb. pentru care a intervenit reabilitarea de dreptc. cu privire la infractiunile savarsite cu praeterintentied. pentru infractiunile intentionate

ANS: B PTS: 1

84.

Primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorii este compus din:

a. trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

b. trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea nor infractiuni intentionate

c. trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

d. trei condamnari ramase nedefinitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

ANS: C PTS: 1

85.

Daca cel condamnat nu a savarsit o infractiune intentionata în termenul de încercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei, intervine:

a. reabilitarea de dreptb. reabilitarea judecatoreascac. repunerea în situatia anterioarad. prescriptia executarii pedepsei

ANS: A PTS: 1

86.

În situatia în care se descopera că un condamnat mai savarseste o infractiune înainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau până la ramânerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, suspendarea conditionata a executarii pedepsei:

a. se revocă, aplicându-se dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni

b. se anuleaza, cu exceptia cazului în care hotararea de condamnare s-a pronuntat dupa expirarea termenului de încercare

c. se anuleaza, aplicându-se dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva

d. se mentine in toate cazurile, fiind un drept castigat

ANS: C PTS: 1

87.

Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se savarseste:

a. în stare de evadare din executarea pedepsei ce formeaza primul termenb. dupa executarea pedepsei pentru primul termen

c. în timpul executarii pedepsei pentru primul termend. în stare de liberare conditionata a executarii pedepsei

ANS: A PTS: 1

88.

In cazul unor condamnari succesive, dacă ultima a fost pronuntata cu suspendarea conditionata:

a. intervine reabilitarea de drept la împlinirea termenului de încercareb. termenul de reabilitare se calculeaza de la data împlinirii termenului de

încercarec. termenul de reabilitare se calculeaza de la data pronuntarii hotărârii

curgand în acelasi timp cu termenul de încercared. termenul de reabilitare se calculeaza de la data liberarii conditionate

ANS: B PTS: 1

89. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat ?

a. cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipicab. cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia

tipica, cuprinde si alte circumstante de agravarec. cand este savarsita de un infractor recidivistd. cand subiectul activ este calificat

ANS: B PTS: 1

90. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al unei infractiuni ?a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de

vedere penalb. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de

vedere penalc. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba

posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii

d. persoana fizica sa fie circumstantiata de text

ANS: C PTS: 1

91. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?

a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea fapteib. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea fapteic. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea fapteid. persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunea

ANS: B PTS: 1

92. In ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea unei infractiuni ?

a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericolb. printr-o consecinta vizibilac. in consecintele subsecvente ale infractiuniid. numai intr-un rezultat palpabil

ANS: A PTS: 1

93. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?

a. infractiunile formaleb. infractiunile formale de atitudinec. infractiunile de rezultatd. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat

ANS: C PTS: 1

94. Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii ?

a. teza incriminarii actelor preparatoriib. teza neincriminarii actelor preparatoriic. teza incriminarii doar a unor acte preparatoriid. teza incriminarii partiale a unor acte preparatorii

ANS: B PTS: 1

95. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a implinit varsta de 60 de ani in timpul executarii pedepsei?

a. se deduce partea de pedeapsa executata si executa in continuare pedeapsa inchisorii de 30 de ani

b. se aplica pedeapsa inchisorii de 25 de anic. se aplica pedeapsa inchisorii de 30 de anid. detentia pe viata se inlocuieste cu inchisoarea pe timp de 25 de ani

ANS: D PTS: 1

96. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu exceptia faptelor prevazute in art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibila tentativa?

a. ucidere din culpab. lovituri cauzatoare de moartec. omor calificatd. vatamare corporala din culpa

ANS: C PTS: 1

97. Care este limitarea speciala fixata de legiuitor in cazul pedepsei aplicate tainuitorului prin raportare la cea prevazuta pentru autorul faptei din care provine bunul?

a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa p revazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul

c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante

d. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

ANS: A PTS: 1

98. Fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala:

a. nu se poate antrena niciodata raspunderea penalab. se pot lua numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoarec. se pot lua doar masuri educatived. se poate antrena raspunderea penala, daca au savarsit fapte penale cu

discernamant

ANS: D PTS: 1

99. Individualizarea judiciara a pedepsei se face:

a. de catre legiuitor in faza de elaborare a normei de incriminareb. de catre instanta de judecata in momentul solutionarii cauzei cu care a

fost investitac. de catre reprezentantul Ministerului Public, prin rechizitoriud. de catre administratia locului de detinere a condamnatului

ANS: B PTS: 1

100. In cazul legitimei aparari atacul trebuie sa fie indreptat împotriva:

a. celui care se apara sau altei persoaneb. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun

importantc. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui bun importantd. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc

ANS: D PTS: 1

101. Imprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savarsirii faptei:

a. poate constitui o circumstanta agravantab. poate constitui o circumstanta agravanta, dacã instanta apreciaza c. nu poate constitui o circumstanta agravantad. poate constitui primul termen al recidivei

ANS: C PTS: 1

102. Dovedirea raportului de cauzalitate în dreptul penal trebuie fãcutã atunci când se sãvârsesc:

a. infractiuni formaleb. infractiuni de rezultatc. infractiuni formale de atitudined. infractiuni formale de atitudine si infractiuni de rezultat

ANS: B PTS: 1

103. In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti:

a. nu se rasfrang asupra celorlalti participantib. se rasfrang asupra celorlalti participantic. se rasfrang numai in masura in care au fost cunoscute de toti

participantiid. se rasfrang asupra tuturor participantilor chiar daca nu au stiut de

circumstantele personale ale unui participant

ANS: A PTS: 1

104. In cazul participatiei penale, circumstantele reale:

a. nu se rasfrang asupra tuturor participantilorb. se rasfrang asupra tuturor participantilorc. se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au

cunoscut sau le-au prevazutd. se rasfrang asupra participantilor chiar daca acestia nu le-au cunoscut

sau nu le-au prevazut

ANS: C PTS: 1

105. Urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni se materializeaza:

a. numai intr-un rezultat palpabilb. printr-o consecinta vizibilac. in consecintele subsecvente ale infractiuniid. intr-un rezultat sau intr-o stare de pericol

ANS: D PTS: 1

106. Pentru a constitui infractiune, fapta care prezinta pericol social trebuie sa fie:

a. o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal

b. o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse

c. o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse

d. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in Constitutia Romaniei

ANS: C PTS: 1

107. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2011, daca anterior - in anul 2010 - acesta mai suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?

a. da, dar numai daca se retin circumstante atenuanteb. da, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudicialc. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un

avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei

d. nu

ANS: C PTS: 1

108. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?

a. la infractiunile savarsite cu intentie indirectab. la infractiunile complexec. la infractiunile continuated. la infractiunile savarsite din culpa

ANS: D PTS: 1

109. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat?

a. dab. nuc. atrage numai masura de siguranta a internarii medicaled. trage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii

ANS: B PTS: 1

110. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor sunt prevazute:

a. numai în legi penaleb. în hotarari ale presedintelui Romanieic. în legi penale si hotarari ale guvernuld. în legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui

Romaniei

ANS: A PTS: 1

111. Persoana care, dupa dezarmarea agresorului, continua riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare?

a. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, fapta persoanei neconstituind infractiune

b. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, întrucat sãvârseste fapta pentru a înlãtura un atac material, direct, imediat si injust

c. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, întrucat din cauza tulburãrii sau temerii a depãsit limitele unei apãrãri proporþionale cu gravitatea pericolului

d. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune in discutie aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii

ANS: D PTS: 1

112. Pentru ca o persoană să răspundă penal şi să aibă calitatea de subiect activ al infracţiunii este necesar:

a. să fi împlinit 12 anib. să fi împlinit 14 ani şi să fi acţionat cu discernământc. să fi împlinit 14 ani, fără a fi necesară stabilirea existenţei

discernământuluid. sa aiba cel putin 18 ani împliniti, doar pentru infractiunile contra

statului

ANS: B PTS: 1

113. Constituie izvor al dreptului penal:

a. hotarârile de guvernb. ordinele si instructiunile ministrilorc. legead. toate variantele

ANS: C PTS: 1

114. Conţinutul agravant al infracţiunii este dat de:

a. condiţiile care fac să sporească pericolul social abstract al infracţiuniib.condiţiile subiective şi obiective absolut necesare pentru existenţa unui tip

particular de infracţiunec. limita superioară de pedeapsă prevăzută de lege pentru fapta respectivăd. limita superioară de pedeapsă prevăzută de lege pentru fapta respectivă,

plus sporul de pedeapsa

ANS: A PTS: 1

115. Detenţiunea pe viaţă nu se aplică:

a. persoanelor care la data condamnării au împlinit 60 de anib. minorilorc. persoanelor care la data condamnării au împlinit 60 de ani şi minorilord. femeilor

ANS: C PTS: 1

116. Dreptul penal are ca obiect:

a. relaţii sociale care dau nastere, modifica si sting raporturi juridice de drept public si privat

b. relaţii sociale ce ţin de buna comportare în societatec. relaţiile sociale ce decurg din calitatea de contribuabil a oricărui

cetăţeand. relaţiile sociale ce privesc fapte ce sunt considerate infracţiuni

ANS: D PTS: 1

117. Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice prin care se stabilesc:

a. orice încălcare a legii precum şi a normelor de moralăb. infracţiunic. contravenţiid. conduita în societate a participantilor la raporturile juridice

ANS: B PTS: 1

118. Dreptul penal face parte din categoria:

a. dreptului privatb. are reglementări ce ţin atât de dreptul public, cât şi privat, având deci o

natură mixtăc. dreptului publicd. dreptului comunitar

ANS: C PTS: 1

119. Este în legitimă apărare cel care comite fapta:

a. pentru a salva de la un pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane sau a unui animal aflat în paza sa

b. sub o constrângere fizică sau morală căreia nu a putut să i se opunăc. pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust îndreptat

împotriva sad. pentru a salva o persoană dintr-o clădire dărâmată de un cutremur

ANS: C PTS: 1

120. Este în stare de necesitate cel care a săvârşit fapta:

a. pentru a salva de la un pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa altei persoane

b. apărându-se de un atac direct îndreptat asupra sa şi de natură a-i pune în pericol viaţa

c. pentru salvarea unui bun al altei persoane chiar dacă a ştiut că în acest fel a produs o vătămare gravă soldată cu o infirmitate permanentă a altuia

d. sub efectul unor droguri care-i alterau discernământul

ANS: A PTS: 1

121. Fapta este comisă în condiţii de iresponsabilitate când:

a. săvârşirea acesteia s-a datorat beţiei voluntareb. făptuitorul în momentul comiterii faptei era sub efectul unor droguri

care-i alterau discernământulc. săvârşirea faptei s-a produs în timpul în care făptuitorul era alienat

mintald. faptuitorul nu îndepline?te condi?iile legale privind rãspunderea penalã

ANS: C PTS: 1

122. Fapta este comisă în condiţiile cazului fortuit când:

a. când fapta a fost comisă pentru a salva om persoană dintr-o clădire dărâmată de un cutremur

b. când fapta a fost comisă pentru a salva de la moarte o persoană dintr-un incendiu provocat din răzbunare

c. a fost săvârşită în condiţiile apărării împotriva unui atac material injust direct şi imediat îndreptat împotriva sa

d. a fost sãvârsita in stare de betie completa, voluntara sau involuntara

ANS: A PTS: 1

123. În caz de concurs între o normă penală generală şi o normă penală specială se aplică prioritar:

a. fiind un concurs de legi penale nu se aplică nici unab. norma generalăc. norma specială d. se aplica ambele în aceeasi mãsurã

ANS: C PTS: 1

124. În Codul penal român pedepsele principale pentru persoanele fizice sunt:

a. degradarea militarăb. internarea medicalãc. amenda d. interzicerea unor drepturi

ANS: C PTS: 1

125. Infracţiunea este :

a. fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală

b. fapta care este prevăzută de legea penalăc. orice încălcare a legii, săvârşită cu vinovăţied. orice încălcare a legii, care prezintă pericol social

ANS: A PTS: 1

126. Obiectul infracţiunii este reprezentat de :

a. rezultatul păgubitor al infracţiuniib. valoarea socială şi relaţiile sociale creata în jurul acestei valori care

sunt periclitate de fapta infracţionalăc. obiectele de care făptuitorul s-a folosit la comiterea fapteid. atât rezultatul infractiunii, cât si valoarea sociala ocrotita

ANS: B PTS: 1

127. Interpretarea legii penale are ca scop:

a. determinarea celei mai favorabile situaţii pentru o persoană ce a comis o faptă penală

b. determinarea celei mai favorabile situaţii pentru o persoană ce a comis o faptă penală

c. aplicarea legii penale mai favorabiled. aflarea voinţei legiuitorului pentru a putea stabili dacă dispoziţiile legii

respective sunt aplicabile al un caz concret

ANS: D PTS: 1

128. Normele de drept penal stabilesc:

a. sancţiunile prevăzute de lege în cazul comiterii unor contravenţiib. pedepsele ce se aplică în cazul săvârşirii de infracţiunic. obligarea la despăgubiri în cazul neexecutării culpabile a unor clauze

contractualed. sanctiunile prevazute de lege in cazul raspunderii civile delictuale

ANS: B PTS: 1

129. Printre principiile fundamentale ale dreptului penal se găsesc:

a. principiul egalităţii de şanseb. principiul legalităţiic. principiul literalitătiid. principiul răspunderii solidare

ANS: B PTS: 1

130. Principiul potrivit căruia infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale presupune că :

a. răspunderea penală se poate stabili dacă s-a comis o faptă ce este considerată de lege ca infracţiune

b. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a comis o faptă cu nerespectarea dispoziţiilor legale

c. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a încălcat un raport juridic de drept public sau privat

d. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a comis o abatere de la normele de convieţuire socială

ANS: A PTS: 1

131. Pedepsele aplicate pentru comiterea de infracţiuni se vor stabili, între altele, în funcţie de:

a. gravitatea faptei săvârşiteb. gradul de pericol al infractoruluic. gravitatea faptei săvârşite şi gradul de pericol al infractoruluid. rechizitoriul parchetului

ANS: C PTS: 1

132. Sunt izvoare ale dreptului penal, între altele:

a. Constituţiab. Constituţia şi Codul penalc. numai Codul penald. Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie

ANS: B PTS: 1

133. Raportul juridic penal se stabileşte între:

a. organele administraţiei publice şi infractorb. conducerea locului de execuţie a pedepselor şi cel condamnatc. stat reprezentat de organele judiciare şi persoana care a comis o

infracţiuned. persoana care a comis o infractiune si partea vatamata

ANS: C PTS: 1

134. Principiul teritorialităţii presupune că legea penală se aplică:

a. infracţiunilor comise pe teritoriul României indiferent de făptuitorb. infracţiunilor comise in raza teritorială a unui anumit organ de urmărire

penalăc. infracţiunilor comise in raza teritorială a unei unităti administrativ-

teritorialed. infracţiunilor comise în România şi în afara graniţelor ţării de cetăţeni

români

ANS: A PTS: 1

135. Prin infracţiune comisă pe teritoriul ţării, între altele, se înţelege: a. infracţiunea comisă pe teritoriul Românieib. infracţiunea comisă în afara granitelor României de către un cetătean

românc. infracţiunea comisă pe un vas comercial aflat în marea internaţionalăd. infractiunea comisã in sediul ambasadei din România al unui stat al

Uniunii Europene

ANS: A PTS: 1

136. Legea penală română se aplică infracţiunilor comise pe teritoriul României de către :

a. un reprezentant diplomatic al unui stat străin în Româniab. un militar al unei armate străine aflat pe teritoriul ţării noastre cu care

România are încheiată o convenţie privind regimul lor juridicc. un ambasador al unui stat străin în Româniad. niciuna dintre variante nu este corectã

ANS: D PTS: 1

137. Legea penală română se aplică in cazul unor infracţiuni comise:

a. în afara statului român de un cetăţean străin împotriva vieţii unui cetăţean român

b. în afara teritoriul statului român împotriva unei persoane fără cetăţenie dar domiciliată în România

c. în afara statului român de un cetăţean străin împotriva vieţii unui cetăţean român şi în afara teritoriului statului român împotriva unei persoane fără cetăţenie dar domiciliată în România

d. niciuna dintre variante nu este corecta

ANS: C PTS: 1

138. Pentru extrădare se cer îndeplinite, între altele următoarele condiţii:

a. să existe dubla incriminare adică fapta să fie incriminată în ambele stateb. pedeapsa prevăzută de lege să fie amendac. legea statului solicitant să prevadă o pedeapsă mai blândă decât cea a

statului solicitatd. toate variantele, cumulativ

ANS: A PTS: 1

139. Principiul activităţii legii penale presupune că:

a. legea penală se aplică faptelor comise anterior intrării sale în vigoareb. legea penală se aplică faptelor comise în timpul cât ea se află în vigoarec. legea penală se aplică contraventiilor comise în timpul cât ea se află în

vigoared. toate variantele sunt valabile

ANS: B PTS: 1

140. Principiul ultraactivităţii legii penale presupune că:

a. faptelor comise pe timpul cât legea penală temporară s-a aflat în vigoare

b. legea penală se aplică faptelor comise şi după ce acestea au fost dezincriminate

c. legea penală se aplică faptelor comise doar în timpul cât această lege s-

a aflat în vigoared. niciuna dintre variante nu este valabila

ANS: A PTS: 1

141. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă când autorul:

a. prevede rezultatul faptei sale şi cu toate că nu-l urmăreşte îl acceptăb. nu prevede rezultatul deşi putea şi trebuia să-l prevadăc. nu urmãreste si nu prevede rezultatul fapteid. prevede rezultatul şi-l urmăreşte producerea lui

ANS: D PTS: 1

142. Infracţiunea este săvârşită din culpă cu prevedere când făptuitorul:

a. prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă socotind fără temei că nu se va produce

b. prevede rezultatul şi-l acceptăc. prevede rezultatul şi cu toate că nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea

producerii luid. nu urmareste si nu prevede rezultatul faptei sale

ANS: A PTS: 1

143. Infracţiunea este comisă din culpă fără prevedere (culpă simplă) când făptuitorul:

a. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadăb. nu prevede rezultatul faptei sale şi nici nu putea şi nu trebuia să-l

prevadăc. prevede rezultatul si urmareste rezultatul faptei saled. niciuna dintre variante nu este corecta

ANS: A PTS: 1

144. Prin noţiunea de conţinut al infracţiunii se înţelege:

a. trăsăturile esenţiale ale oricărei infracţiunib. cerinţa ca fapta să fie prevăzută de legea penalăc. totalitatea condiţiilor cerute de lege pentru ca fapta să constituie

infracţiune

d. pedeapsa stabilită de lege pentru fapta respectivă

ANS: C PTS: 1

145. Subiectul activ al infracţiunii este:

a. persoana fizică ce a săvârşit o infracţiuneb. persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune comisăc. persoana care a suferit un prejuduciu ca urmare a savârsirii infractiuniid. orice persoană susceptibilă de a comite o infracţiune

ANS: A PTS: 1

146. Stabilirea uneia dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei are drept consecinţă:

a. imposibilitatea de executare a pedepsei pronunţate de instanţăb. imposibilitatea întrunirii unor trăsături esenţiale ale infracţiuniic. reţinerea de circumstanţe atenuante d. anularea pedepsei

ANS: B PTS: 1

147. Caracterul penal al faptei este înlăturat când aceasta a fost săvârşită:

a. în stare de beţie involuntară şi incompletăb. în stare de beţie voluntară şi completăc. în stare de beţie involuntară şi completăd. niciuna dintre variante nu este corectã

ANS: C PTS: 1

148. Pedeapsa are ca trăsătură caracteristică următoarele :

a. este o măsură de constrângereb. este un mijloc de reeducarec. este o cauzã de impunitated. este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare

ANS: D PTS: 1

149. Trăsăturile caracteristice ale pedepsei sunt :

a. este o măsură de coercitie a statuluib. este un mijloc de reeducare si reinsertie socialac. este un factor sociald. este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare

ANS: D PTS: 1

150. Pedepsele principale pentru persoanele juridice sunt:

a. dizolvarea persoanei juridiceb. amendac. închisoarea de la 15 zile la 30 anid. suspendarea activităţii

ANS: B PTS: 1

151. Printre pedepsele complementare ale persoanei fizice sunt:

a. interzicerea drepturilor părinteştib. obligarea de a nu părăsi localitateac. confiscarea obiectului de care s-a folosit la comiterea infracţiuniid. detentiunea pe viata

ANS: A PTS: 1

152. Persoanei juridice i se poate aplica drept pedeapsă complimentară:

a. amendarea membrilor Consiliului de administraţieb. dizolvareac. interzicerea unor drepturi ale membrilor Consiliului de administraţied. toate variantele sunt corecte

ANS: B PTS: 1

153. Revocarea liberării condiţionate este obligatorie în cazul:

a. săvârşirii unei noi infracţiuni cu intenţieb. când fapta săvârşită este o infracţiune contra siguranţei statuluic. când s-a săvârşit o infracţiune de corupţied. toate variantele sunt corecte

ANS: B PTS: 1

154. Liberarea condiţionată va fi revocata obligatoriu în cazul:

a. săvârşirii unei noi infracţiuni cu intenţieb. când fapta săvârşită este o infracţiune contra siguranţei statuluic. când s-a săvârşit o infracţiune de corupţied. toate variantele sunt corecte

ANS: B PTS: 1

155. Al doile termen al recidivei este format din:

a. săvârşirea unei infracţiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an

b. săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an

c. săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un 6 luni

d. săvârşirea unei infracţiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 6 luni

ANS: B PTS: 1

156. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor preparatorii?

a. incriminarea actelor preparatorii în cazul tuturor infractiunilorb. neincriminarea actelor preparatoriic. dezincriminarea actelor preparatoriid. incriminarea actelor preparatorii în cazul infractiunilor contra

patrimoniului

ANS: B PTS: 1

157. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?

a. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata pentru o infractiune intentionata

b. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata pentru o infractiune din culpa

c. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa detentiunii pe viata

d. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau amenda pentru o infractiune idin culpa

ANS: A PTS: 1

158. Condiţiile generale de existenţă ale concursului de infracţiuni sunt:

a. savârsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele

b. savârsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv pentru cel putin una dintre ele

c. avârsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv pentru cel putin una dintre ele

d. savârsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele

ANS: D PTS: 1

159. În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei:

a. persoana condamnatã va fi pus în libertateb. detentiunea pe viata se inlocuieste cu închisoarea pe timp de 30 de anic. detentiunea pe viata se inlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de anid. detentiunea pe viata se inlocuieste cu închisoarea pe timp de 15 de ani

ANS: C PTS: 1

160. Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor progresive şi a infracţiunilor de obicei, este:

a. momentul producerii primului act de executareb. momentul initierii actelor pregãtitoarec. momentul producerii ultimului rezultatd. momentul pronuntarii unei hotarari definitive

ANS: C PTS: 1

161. Felurile amnistiei, dupa aria de cuprindere sunt:

a. generala si specialab. universala si individuala

c. particulara si individualad. universala si particulara

ANS: A PTS: 1

162.

Condiţiile generale de existenţă ale concursului de infracţiuni sunt:

a. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite asupra aceleiaşi persoane, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

b. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană, infracţiunile să fie săvârşite după executarea unei condamnări definitive pentru una dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

c. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii

d. niciuna dintre variante nu este valabila

ANS: C PTS: 1

163. Plângerea prealabilă este:

a. o modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana care are calitatea de martor cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane

b. o modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana vătămată cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care i s-a adus o vătămare

c. o modalitate de sesizare a organelor judiciare de către orice persoană cu privire la săvârşirea unei fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane

d. o modalitate de sesizare anonimă a organelor judiciare de către orice persoană cu privire la săvârşirea mai multor fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane sau interesului public

ANS: B PTS: 1

164. Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală dacă:

a. este expresă, totală şi necondiţionatăb. este implicită, totală şi necondiţionatăc. este expresă, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciuluid. implicită, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciului

ANS: A PTS: 1

165. Graţierea este:

a. o cauză care înlătură caracterul penal al fapteib. o cauză care înlătură răspunderea penalăc. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a

executării pedepsei ori în comutarea acesteia în una mai uşoarăd. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a

caracterului penal al faptei

ANS: C PTS: 1

166. Graţierea individuală se acordă de:

a. Parlamentul Românieib. Preşedintele Românieic. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţied. Guvernul României

ANS: B PTS: 1

167. Primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorii este compus din:

a. trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

b. trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

c. trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

d. trei condamnari definitive la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate

ANS: C PTS: 1

168. Prescriptia speciala operează:

a. indiferent de felul infractiunii comise de inculpatb. înlăturând răspunderea penală, cu condiţia să nu intervină dacât o

singura întreruperec. daca termenul de prescriptie este depasit cu înca jumătate, chiar daca a

fost întreruptd. daca termenul de prescriptie este depasit cu cel putin 5 ani, chiar daca a

fost întrerupt

ANS: C PTS: 1

DREPT PENAL_EXAMEN LICENTA_IULIE 2012 partea a 2

MULTIPLE CHOICE

1.

Când intervine întelegerea între fãptuitori la infractiunea de tãinuire?

a. anterior infractiunii principaleb. anterior sau concomitent infractiunii principalec. concomitent infractiunii principaled. posterior infractiunii principale

ANS: D PTS: 1

2.

Întelegerea între fãptuitori la infractiunea de tãinuire intervine:

a. anterior infractiunii principaleb. anterior infractiunii secundarec. posterior infractiunii secundared. posterior infractiunii principale

ANS: D PTS: 1

3.

Când se consumã infractiunea de luare de mitã?

a. dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciub. in momentul producerii pagubeic. in momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminated. doar in momentul in care faptuitorul intra in posesia folosului necuvenit

ANS: C PTS: 1

4.

Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi favorizarea infractorului?

a. intentia directa si calificata prin scopb. intentia directa sau indirectac. culpa cu prevedered. praeterintentia

ANS: B PTS: 1

5.

Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de încredere?

a. culpab. intentie sau culpac. praeterintentied. intentie directa sau indirecta

ANS: D PTS: 1

6.

Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de pruncucidere?

a. culpab. intentiac. praeterintentiad. numai intentia indirecta

ANS: B PTS: 1

7.

1. Care este forma de vinovãtie în cazul infractiunii de neglijentã în serviciu?

a. atat intentia, cat si culpab. numai culpac. numai intentiad. numai praeterintentia

ANS: B PTS: 1

8.

Care este forma de vinovãtie specificã infractiunii de proxenetism pentru a atrage incidenta art. 329 c.pen.?

a. culpab. intentie sau culpac. intentiad. praeterintentia

ANS: C PTS: 1

9. Care este încadrarea juridicã a faptei agentului care loveste intentionat cu aceeasi ocazie douã persoane?

a. o singurã infractiune de lovire sau alte violenteb. doua infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concursc. o infractiune de lovire sau alte violente in forma continuatad. o infractiune de vatamare corporala din culpa

ANS: B PTS: 1

10. Care este limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã rãspunderea persoanelor care, conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice, ucid o persoanã?

a. 0,40 g/l alcool pur in sangeb. 0,60 g/l alcool pur in sangec. 0,80 g/l alcool pur in sanged. 1,00 g/l alcool pur in sange

ANS: C PTS: 1

11.

Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tãinuitorului prin raportare la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care provine bunul?

a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul tainuit

c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul tainuit s-au retinut circumstante atenuante

d. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

ANS: A PTS: 1

12.

Care este natura juridicã a constrângerii mituitorului de cãtre cel care a luat mita?

a. o cauza speciala care inlatura caracterul penal al fapteib. o cauza de nepedepsirec. o cauza de reducere a pedepseid. o circumstanta atenuanta personala

ANS: A PTS: 1

13.

Care este obiectul material al infractiunii de furt?

a. orice energie care are o valoare economicab. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)c. lucrurile abandonate de posesorul lord. corpul omului sau anumite parti ale corpului cat omul este in viata

ANS: A PTS: 1

14.

Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã?

a. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobileb. doar un bun imobilc. doar o suma de banid. doar un bun mobil

ANS: A PTS: 1

15.

Care este obiectul material al infractiunii de omor?

a. actiunea ucigatoareb. corpul persoaneic. corpul persoanei in viatad. corpul persoanei decedate

ANS: C PTS: 1

16. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?a. corpul functionarului public ultragiatb. un bun mobil sau imobilc. numai un bun mobil care se afla asupra subiectului pasivd. obiectul material nu exista

ANS: D PTS: 1

17. Care sunt consecintele pe care trebuie sã le pricinuiascã o faptã concretã pentru a fi încadratã ca infractiune de vãtãmare corporalã gravã?

a. pierderea unei proteze b. pierderea cunostinteic. pierderea unui simt sau organd. pierderea unei proteze auriculare

ANS: C PTS: 1

18.

Care sunt consecintele prevãzute de lege pentru ca o faptã concretã sã constituie infractiunea de vãtãmare corporalã gravã?

a. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 60 de zile

b. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 30 de zile

c. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 15 de zile

d. slutirea

ANS: D PTS: 1

19.

Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de înselãciune?

a. comiterea in scopul de a obtine un folos material injustb. pricinuirea unei pagubec. comiterea in scopul de a obtine un folos material injust si pricinuirea

unei pagubed. producerea de consecinte deosebit de grave

ANS: D PTS: 1

20.

Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor calificat?

a. in timpul noptiib. cu premeditarec. de catre o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica sau

paralizantad. prin cruzimi

ANS: B PTS: 1

21.

Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor deosebit de grav?

a. profitand de starea de neputinta a victimei de a se aparab. asupra sotului sau unei rude apropiatec. de doua sau mai multe persoane impreunad. asupra unei femei gravide

ANS: D PTS: 1

22.

Care sunt elementele circumstantiale de agravare în cazul furtului calificat?

a. sustragerea unor bunuri in timpul unei calamitatib. sustragerea unor bunuri atat in timpul zilei, cat si in timpul noptiic. sustragerea unor bunuri in timpul zilelor de sarbatoare legalad. toate variantele de mai sus

ANS: A PTS: 1

23.

Care sunt formele de participatie penalã la infractiunea de mãrturie mincinoasã?

a. coautorat, instigare, complicitateb. doar in forma autoratuluic. doar in forma instigarii si coautoratuluid. numai sub forma instigarii si a complicitatii

ANS: D PTS: 1

24. Care sunt împrejurãrile agravante în cazul infractiunii de tâlhãrie?

a. a avut vreuna din urmarile aratate in art. 181 C. pen

b. a fost savarsita prin efractiec. a fost savarsita prin escaladared. a fost savarsita intr-un mijloc de transport

ANS: D PTS: 1

25.

Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea în cazul infractiunii de violare de domiciliu?

a. in timpul unei calamitatib. prin folosire de calitati mincinoasec. in timpul unei manifestari sportived. in timpul unei manifestari publice

ANS: B PTS: 1

26.

Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea penalã în cazul infractiunii de evadare?

a. fapta este savarsita prin folosirea de calitati mincinoaseb. fapta este comisa prin folosire de violente, de arme sau de alte

instrumentec. fapta este savarsita de cel putin trei sau mai multe persoane impreunad. toate variantele de mai sus

ANS: B PTS: 1

27.

Care sunt modalitãtile normative sub care se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de tãinuire?

a. exploatarea unui bun care nu provine din savarsirea unei fapte penaleb. pretinderea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei

fapte penalec. sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei

fapte penaled. transformarea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei

fapte penale

ANS: D PTS: 1

28.

Care va fi încadrarea juridicã a faptei de lovire a unui politist aflat în exercitiul functiunii dacã acesta si-a depãsit atributiile de serviciu?

a. ultrajb. ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violentec. lovire sau alte violented. vatamare corporala din culpa

ANS: C PTS: 1

29.

Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai tine promisiunea ?

a. complicitateb. o fapta lipsita de pericol socialc. tainuitord. nu are semnificatie penala

ANS: A PTS: 1

30.

Când are loc actiunea caracteristicã elementului material al infractiunii de dare de mitã raportatã la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de cãtre cel mituit?

a. se savarseste doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciub. se savarseste doar ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciuc. se poate savarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau neefectuarii

actului de serviciud. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de

serviciu

ANS: A PTS: 1

31.

Ce implicã omorul sãvârsit cu premeditare – art. 175 lit. a) C. pen.?

a. implica numai o simpla chibzuire anterioara asupra fapteib. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a

infractiuniic. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite

infractiunea si savarsirea acesteia, chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregatit-o

d. nu presupune un interval de timp intre adoptarea hotararii de a ucide si materializarea acesteia

ANS: B PTS: 1

32.

Ce infractiune constituie mentinerea intentionatã a stãrii de arest/detinere dupã expirarea duratei mandatului de arestare preventivã/de executare a pedepsei?

a. lipsire de libertate in mod ilegalb. arestare nelegalac. represiune nedreaptad. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor

ANS: B PTS: 1

33.

Ce infractiune reprezintã ajutorul dat fãptuitorului, în urma întelegerii avute cu acesta anterior sãvârsirii faptei, pentru zãdãrnicirea urmãririi penale, a judecãtii sau a executãrii pedepsei?

a. favorizarea infractoruluib. tainuirec. complicitate la acea infractiuned. nedenuntarea unor infractiuni

ANS: C PTS: 1

34.

Ce infractiune reprezintã însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu?

a. furtb. gestiune frauduloasac. abuz de încredered. delapidare

ANS: C PTS: 1

35.

Ce infractiune reprezintã producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte?

a. marturie mincinoasab. denuntare calomnioasac. nedenuntarea unor infractiunid. favorizarea infractorului

ANS: B PTS: 1

36.

Ce reprezintã din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de cãtre mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi fost sesizat?

a. o cauza speciala de nepedepsireb. o cauza ce inlatura caracterul penal al fapteic. o cauza de reducere a pedepseid. o cauza generala de nepedepsire

ANS: A PTS: 1

37.

Ce reprezintã retragerea mãrturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate cauzele înainte de pronuntarea unei hotãrâri ori a unei alte solutii ca urmare a mãrturiei mincinoase?

a. o cauza speciala de impunitateb. o cauza de reducere a pedepsec. o cauza de inlaturare a caracterului penal al fapted. o cauza generala de inlaturare a raspunderii penale

ANS: A PTS: 1

38.

Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promite faptuitorului ca îl va favoriza ?

a. infractiunea de favorizare a infractorulub. complicitatec. tainuitor

d. instigator

ANS: B PTS: 1

39.

Ce solutie se retine dacã fãptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, douã persoane?

a. doua infractiuni de omor simplu aflate in concursb. o infractiune de omorc. o infractiune de omor deosebit de gravd. o infractiune de omor calificat

ANS: C PTS: 1

40.

Cu ce formã de vinovãtie se poate comite infractiunea prevãzutã în art. 262 C. pen. (nedenuntarea unor infractiuni)?

a. intentia directa sau indirectab. culpac. intentia sau culpad. intentia indirecta

ANS: C PTS: 1

41.

Cu ce formã de vinovãtie se poate sãvârsi infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri?

a. doar sub forma intentieib. doar sub forma culpeic. atat sub forma intentiei, cat si a culpeid. doar in modalitatea intentiei directe

ANS: C PTS: 1

42.

Cu ce modalitate a vinovãtiei se poate comite tãinuirea?

a. intentia directa sau indirectab. numai cu intentie directac. numai cu intentie indirecta

d. intentia sau culpa

ANS: A PTS: 1

43.

Cu ce modalitate de vinovãtie se poate comite infractiunea de trafic de influentã?

a. intentia indirectab. intentia directa sau indirectac. praeterintentiad. intentia directa calificata prin scop

ANS: D PTS: 1

44. Cum se poate înfãtisa din punct de vedere al normei de incriminare elementul material al infractiunii de luare de mitã?

a. darea de bani ori alte foloaseb. promisiunea sau oferirea de banic. promisiunea sau oferirea de alte foloased. acceptarea/nerespingerea promisiunii unor foloase

ANS: D.

PTS: 1

45.

Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de monedã sau alte valori?

a. doar prin contrafacere (plasmuire)b. doar prin alterare (prefacere)c. fie prin contrafacere, fie prin alterared. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitata

ANS: C PTS: 1

46.

Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?

a. numai prin acte comisiveb. numai prin acte omisivec. numai prin amenintarea subiectului pasivd. prin acte comisive sau omisive

ANS: D PTS: 1

47. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?

a. a. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

b. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

c. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata

d. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni, savarsita din culpa la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

ANS: B PTS: 1

48. In ce modalitate a vinovatiei se poate comite violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei?

a. intentiab. praeterintentiac. culpad. intentia indirecta

ANS: B PTS: 1

49. In ce moment se consuma infractiunea de furt?

a. deposedarii victimei de bunb. imposedarii autorului cu bunulc. inceperii executarii actelor de sustragerd. pregatirii actiunii de luare

ANS: B PTS: 1

50. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu exceptia faptelor prevazute in art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibila tentativa?

a. ucidere din culpab. lovituri cauzatoare de moartec. omor calificatd. vatamare corporala din culpa

ANS: C PTS: 1

51. Care este limitarea speciala fixata de legiuitor in cazul pedepsei aplicate tainuitorului prin raportare la cea prevazuta pentru autorul faptei din care provine bunul?

a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa p revazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul

c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante

d. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

ANS: A PTS: 1

52. Variantele agravate ale infractiunii de ultraj sunt incidente:

a. daca impotriva victimei se exercita o lovire sau alte violente ori o vatamare corporala sau o vatamare corporala grava

b. daca functionarul public ce indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat se afla in exercitiul functiunii

c. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoaned. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna

ANS: A PTS: 1

53. Elementul material al infractiunii de fals intelectual (art. 289 C. pen.) se poate realiza:

a. numai prin comisiuneb. numai prin omisiunec. infractiunea nu are element materiald. atat prin omisiune, cat si prin comisiune

ANS: D PTS: 1

54. Subiectul activ al infractiunii de pruncucidere poate fi:

a. numai unul dintre pãrintii nou-nãscutuluib. mama nou-nãscutuluic. mama nou nãscutului, aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã de

nastered. orice femeie, subiectul nefiind circumstantiat

ANS: C PTS: 1

55. Omorul savarsit din interes material – art. 175 lit. b) C. pen. - se poate retine:

a. numai daca interesul material a fost satisfacutb. numai daca interesul material urmarit nu este legitimc. daca mobilul omorului a fost gelozia si daca in urma infractiunii

faptuitorul realizeaza un avantaj materiald. indiferent daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului

urmarit

ANS: D PTS: 1

56. Variantele agravate ale infractiunii de ultraj sunt incidente daca:a. functionarul public ce indeplineste o functie care implica exercitiul

autoritatii de stat se afla in exercitiul functiuniib. impotriva victimei se exercita o lovire sau alte violente ori o

vatamarecorporala sau o vatamare corporala gravac. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoaned. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna

ANS: B PTS: 1

57. Cu ce forma de vinovatiei se poate comite asocierea pentru savarsirea de infractiuni pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.?

a. intentieb. culpac. intentie sau culpad. praeterintentia

ANS: A PTS: 1

58. Elementul material al infractiunii de talharie, in varianta tip, consta în:

a. furtul savarsit prin intrebuintare de insulteb. furtul urmat de intrebuintarea de amenintari pentru pastrarea bunului

furatc. furtul savarsit asupra victimei aflate in stare de inconstienta sau

neputinta de a se aparad. furtul savarsit prin inselaciune

ANS: B PTS: 1

59. În ce modalitati normative se poate infatisa elementul material al infractiunii de delapidare?

a. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrateb. insusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administratec. insusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrated. insusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate

ANS: D PTS: 1

60. Obiectul material la infractiunea de distrugere consta in:

a. un bun mobil sau imobib. un bun mobilc. o actiune sau o inactiuned. un bun imobil

ANS: A PTS: 1

61. In ce consta obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie?

a. un bun mobilb. un bun imobilc. un bun mobil sau imobil

d. ocuparea fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia

ANS: B PTS: 1

62. Participatia penala la savarsirea infractiunii de viol este permisa in forma:

a. coautoratuluib. coautoratului si instigariic. instigarii si complicitatiid. coautoratului, instigarii, complicitatii

ANS: D PTS: 1

63. In ce consta urmarea imediata la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice?

a. intr-o tulburare insemnata bunului mers al unei unitati din cele la care se refera art. 145 C. pen. sau intr-o paguba patrimoniului acesteia

b. intr-o stare de pericol pentru unitatile la care se refera art. 145 C.pen.c. intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat intr-o

pagubad. intr-o stare de tensiune pentru personalul unitatilor la care se refera art.

145 C.pen

ANS: A PTS: 1

64. Lipsirea de libertate este mai grava atunci când este savarsita:

a. prin simulare de calitati oficialeb. in timpul noptiic. prin simulare de calitati mincinoased. in timpul sarbatorilor legale

ANS: A PTS: 1

65. Lipsirea de libertate este mai grava atunci când este savarsita:

a. de o persoana inarmatab. prin simulare de calitati mincinoasec. in timpul noptiid. prin reprezentare

ANS: A PTS: 1

66. Infractiunea de gestiunea frauduloasa se retine in varianta agravata atunci cand:

a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credintab. se pricinuieste o paguba indiferent ca aceasta este pricinuita cu rea-

credinta sau din culpac. fapta este savarsita în scopul de a dobandi un folos materiald. fapta este savarsita cu ocazia administrarii ori conservarii bunurilor

ANS: C PTS: 1

67. In ce ipoteze normative talharia se savarseste cu praeterintentie?

a. a avut ca urmare vatamarea corporala a victimeib. a fost comisa prin intrebuintare de amenintaric. a avut ca urmare moartea victimeid. a avut ca urmare pierderea de cunostinta a victimei

ANS: C PTS: 1

68. Talharia se savarseste cu praeterintentie daca:

a. a fost comisa prin intrebuintare de amenintarib. a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ al victimeic. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã

pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 10 de ziled. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã

pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile

ANS: B PTS: 1

69. Talharia se savarseste cu praeterintentie daca:

a. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel putin 5 de zile

b. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult 20 de zile

c. a fost comisa prin proferare de amenintari la adresa victimeid. s-a pricinuit victimei o infirmitate permanentă fizică ori psihică

ANS: D PTS: 1

70. In ce modalitate a vinovatiei se comite infractiunea de viol care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei?

a. intentie indirectab. intentie directa si calificatac. praeterintentied. culpa

ANS: C PTS: 1

71. Care este forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea de hartuire sexuala?

a. intentiab. intentia directac. intentia indirectad. praeterintentia

ANS: B PTS: 1

72. Infractiunea de furt se consuma:

a. în momentul deposedarii victimei de bunb. în momentul începerii executarii actelor de sustragerec. odata cu pregatirea actiunii de luared. în momentul împosedarii autorului infractiunii cu bunul sustras

ANS: D PTS: 1

73. In ce moment se primesc bunurile de catre functionar în cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite?

a. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale

b. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act contrar îndatoririlor sale de serviciu

c. bunurile au fost primite de functionar inainte de indeplinirea unui act la care era obligat in temeiul functiei sale

d. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act, in

baza unei intelegeri anterioare

ANS: A PTS: 1

74. Obiectul material al infractiunii de inselaciune consta in:

a. doar un bun mobilb. un bun mobil sau imobilc. doar un bun imobild. o actiune sau o inactiune

ANS: B PTS: 1

75. Intre ce categorii de persoane se realizeaza raportul sexual la infractiunea de incest?

a. rude in linie directab. membrii de familiec. rude apropiated. rude in linie colaterala

ANS: A PTS: 1

76. Raportul sexual la infractiunea de incest se realizeazã între:

a. membrii aceleiasi familiib. afinic. frati si surorid. rude in linie colaterala

ANS: C PTS: 1

77. La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?

a. abuz de incredereb. delapidarec. gestiune frauduloasd. inselaciune prin folosirea unor mijloace total improprii

ANS: B PTS: 1

78. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu exceptia faptelor prevazute in art. 179 C.pen.(determinarea sau inlesnirea sinuciderii) si 185 C.pen.(provocarea ilegala a avortului), este posibila tentativa?

a. ucidere din culpab. vatamare corporala din culpac. omor calificatd. lovituri cauzatoare de moarte

ANS: C PTS: 1

79. Sub ce forma trebuie facuta invinuirea mincinoasa?

a. petitieb. cererec. memoriud. denunt

ANS: D PTS: 1

80. Invinuirea mincinoasa trebuie facuta sub forma de:

a. plangereb. anunt publicc. memoriud. petitie

ANS: A PTS: 1

81. Sub ce modalitati normative se poate realiza elementul material al infractiunii de proxenetism?

a. îndemnul la prostitutieb. oferta de servicii sexuale de catre subiectul activ al infractiunii de

prostitutiec. permisiunea de savarsire a infractiunii de prostitutied. intretinerea de raporturi sexuale

ANS: A PTS: 1

82. Sub ce modalitati normative se poate realiza elementul material al infractiunii de proxenetism?

a. oferta de servicii sexuale de catre subiectul activ al infractiunii de prostitutie

b. permisiunea de savarsire a infractiunii de prostitutiec. înlesnirea practicarii prostitutieid. întretinerea de raporturi sexuale

ANS: C PTS: 1

83. Elementul material al infractiunii de proxenetism se poate realiza în forma:

a. ofertei de servicii sexuale de catre subiectul activ al infractiunii de prostitutie

b. întretinerii de raporturi sexualec. tragerii de foloase de pe urma practicarii prostitutieid. permisiunii de savarsire a infractiunii de prostitutie

ANS: C PTS: 1

84. Elementul material al infractiunii de proxenetism se poate realiza în forma:

a. întretinerii de raporturi sexualeb. traficului de persoane pentru prostitutiec. permisiunii de savarsire a infractiunii de prostitutied. ofertei de servicii sexuale de catre subiectul activ al infractiunii de

prostitutie

ANS: B PTS: 1

85. Primirea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase nu constituie infractiune atunci cand:

a. mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita

b. cand intre mituitor si mituit exista relatii de rudeniec. cand mituitorul si mituitul sunt afini

d. cand mituitorul si mituitul au acelasi angajator

ANS: A PTS: 1

86. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul:

a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciub. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciuc. a faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.d. niciuna din variantele de mai sus nu sunt corecte

ANS: A PTS: 1

87. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:

a. poate fi doar un înscris sub semnãturã privatãb. poate fi atat un înscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privatac. poate fi doar un înscris oficiald. niciuna din variantele de mai sus nu este corecta

ANS: B PTS: 1

88. În varianta agravată, falsul material în înscrisuri oficiale nu poate fi săvârsit decât de către:

a. un functionar publicb. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciuc. un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciud. orice persoana care are acces la inscrisuri oficiale

ANS: B PTS: 1

89. Cercetarea abuzivă este o infractiune:

a. continuab. de obiceic. intentionatad. complexa

ANS: C PTS: 1

90. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:

a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii

b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente

c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratiid. sa indeplineasca procedurile judiciare fara a asigura interpret pentru

persoana cercetata

ANS: B PTS: 1

91. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci:

a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penalab. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a

determina marturia mincinoasa;c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie

mincinoasad. exista concurs de infractiuni între infractiunea de încercare de a

determina marturia mincinoasa si infracþiunea de marturie mincinoasa

ANS: A PTS: 1

92. Pretinderea unor foloase de către functionar si primirea acestora după efectuarea actului privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de:

a. luare de mităb. abuz în serviciu contra intereselor persoanelorc. primire de foloase necuvenited. trafic de influenta

ANS: A PTS: 1

93. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :

a. luare de mitab. primire de foloase necuvenitec. înselaciuned. trafic de infleunta

ANS: C PTS: 1

94. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:

a. este o infractiune contra autoritatiib. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mitac. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de

luare de mitad. niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta

ANS: B PTS: 1

95. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta:

a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mitab. nu raspunde penalc. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar

daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminatad. raspunde in calitate de instigator

ANS: C PTS: 1

96. Uciderea fratelui mamei reprezinta infractiunea de :

a. omorb. omor calificatc. omor deosebit de gravd. nu constituie infracþiune

ANS: B PTS: 1

97. Eroarea cu privire la persoana impotriva careia este indreptata actiunea ucigatoare:

a. înlatura raspunderea penala a autoruluib. diminueaza raspunderea penala a autoruluic. nu prezinta relevanta in ceea ce priveste raspunderea penala a autoruluid. constituie cauza de neimputabilitate

ANS: C PTS: 1

98. Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugamintea acesteia (eutanasia):

a. nu reprezinta infractiuneb. reprezinta infractiunea de omorc. reprezinta infractiunea de omor calificatd. reprezinta infractiunea de omor deosebit de grav

ANS: B PTS: 1

99. Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate:

a. nu se poate retine in cazul in care victima este fiul fratelui tatalui faptuitorului

b. nu se poate retine in cazul in care victima este sotia fratelui tatalui faptuitorului

c. nu se poate retine in cazul in care faptuitorul era despartit in fapt de sotia sa (victima) care locuia in alta localitate

d. nu se poate retine în cazul în care victima este fiica faptuitorului

ANS: B PTS: 1

100. Daca faptuitorul a ucis in aceeasi imprejurare, cu intentie, doua persoane, se retine:

a. savarsirea a doua infractiuni de omor simplu aflate in concursb. savarsirea unei infractiuni de omorc. savarsirea unei infractiuni de omor deosebit de gravd. o singura infractiune de omor, urmand ca la individualizarea pedepsei

sa se aplice sporul legal

ANS: C PTS: 1

101. Participantii la savarsirea infractiunii de pruncucidere raspund, in calitate de instigatori sau complici pentru savarsirea infractiunii de:

a. omor calificatb. omor deosebit de gravc. pruncucidered. omor simplu

ANS: A PTS: 1

102. Forma de vinovatie la infractiunea de pruncucidere este:

a. culpa cu prevedereb. intentiac. praeterintentiad. culpa fara prevedere

ANS: B PTS: 1

103. La infractiunea de pruncucidere:

a. consumarea infractiunii are loc in momentul survenirii decesului nou-nascutului;

b. tentativa nu este posibilac. tentativa este posibila si se pedepsested. tentativa improprie nu este posibila

ANS: A PTS: 1

104. Subiectul pasiv al infractiunii de pruncucidere este:

a. copilul nou-nascut, cu conditia de a fi viabilb. copilul nou-nascut, cu conditia sa fie viuc. copilul nascut mortd. avortonul

ANS: B PTS: 1

105. Constituie infractiunea de lovire sau alte violente fapta prin care se produce victimei o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de:

a. peste 20 de zileb. peste 25 de zilec. cel mult 20 de ziled. peste 60 de zile

ANS: C PTS: 1

106. Consecintele prevazute de lege pentru ca fapta sa constituie infractiunea de vatamare corporala grava sunt :

a. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 60 de zile

b. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile

c. o infirmitate temporara fizica sau psihicad. atamarea integritatii corporale sau a sanatatii, care necesita pentru

vindecare ingrijiri medicale mai mult de 30 de zile

ANS: B PTS: 1

107. Care este forma de vinovatie in cazul in care prin infractiunea de provocare ilegala a avortului s-a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala grava sau moartea acesteia?

a. culpa cu prevedereb. culpa fara prevederec. intentiad. praeterintentia

ANS: D PTS: 1

108. Uciderea din culpa se retine in varianta agravata:

a. cand fapta a fost comisa de doua sau mai multe persoane impreunab. cand prin fapta comisa s-a cauzat moartea a doua sau mai multe

persoanec. cand fapta a fost comisa de catre o persoana care a mai savarsit un

omord. cand fapta a fost comisa de catre o persoana care nu raspunde penal

ANS: B PTS: 1

109. Daca s-a provocat vatamarea corporala din culpa a mai multor persoane, incadrarea juridica va fi:

a. o singura infractiune de vatamare corporala din culpa in varianta tipb. o singura infractiune de vatamare corporala din culpa in varianta

agravatac. un concurs de infractiuni de vatamare corporala din culpa (atatea

infractiuni cate persoane au fost vatamate)d. o singura infractiune în forma calificata

ANS: C PTS: 1

110. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor de:

a. amenintareb. violare de domiciliuc. santajd. omor

ANS: A PTS: 1

111. Nu este posibil coautoratul la urmatoarele infractiuni:

a. santajulb. amenintareac. pruncucideread. furtul

ANS: C PTS: 1

112. Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea de viol in cazul in care fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este:

a. intentieb. culpa fara prevederec. culpa cu prevedered. praeterintentie

ANS: D PTS: 1

113. Violul este mai grav daca:

a. se savarseste de doua sau mai multe persoaneb. victima este membru al familieic. se comite in timpul noptiid. se comite cu intentie directa

ANS: B PTS: 1

114. Lipsirea de libertate in mod ilegal se va retine in varianta agravata atunci cand fapta este savarsita:

a. de catre o persoana mascatab. de catre o persoana deghizata sau travestitac. in timpul unei calamitatid. in scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei

ANS: D PTS: 1

115. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infractiunea de :

a. lipsire de libertate in mod ilegalb. violarea secretului corespondenteic. divulgarea secretului profesionald. niciuna din variantele de mai sus

ANS: B PTS: 1

116. Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C. pen - pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila - in cazul in care subiectul activ este:

a. fie gazduitorul, fie gazduitul, care fura unul in paguba celuilaltb. gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui pe care il gazduiestec. gazduitul care sustrage bunuri de la persoana care il gazduiested. orice persoana care sustrage bunuri de la gazduit sau de la gazduitor

ANS: C PTS: 1

117. Talharia, dupa obiectul juridic special ocrotit este o infractiune:

a. complexab. de obiceic. continuad. continuata

ANS: A PTS: 1

118. Latura subiectiva la infractiunea de abuz de incredere este formata din:

a. intentie directa sau indirectab. praeterintentiec. intentie sau culpad. culpa

ANS: A PTS: 1

119. Autor al infractiunii de gestiune frauduloasa poate fi:

a. numai un gestionar sau un administrator la o persoana juridicab. orice persoana al carei patrimoniu este prejudiciatc. persoana careia i s-au incredintat bunuri spre conservare sau

administrared. orice persoana, subiectul activ nefiind circumstantiat

ANS: C PTS: 1

120. La infractiunea de inselaciune urmarea imediata consta:

a. într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimeib. într-o îmbogatire fara justa cauzac. intr-o paguba ce se produce in patrimoniul victimei;d. în obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust

ANS: B PTS: 1

121. Elementul material al infractiunii de delapidare consta in:

a. insusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrateb. insusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administratec. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrated. darea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate

ANS: A PTS: 1

122. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate savarsi si prin:

a. incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public

b. poluare fonicac.

distrugerea unui bun care nu are o deosebita valoare stiintifica si care apartine faptuitorului

d. in niciuna dintre modalitatile de mai sus

ANS: A PTS: 1

123. Urmarea imediata a infractiunii de distrugere poate consta in:

a. crearea unei stari de pericolb. distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui

bun aflat in patrimoniul public ori privatc. o vatamare a intereselor legale ale persoanei vatamate

d. niciuna dintre variantele de mai sus

ANS: B PTS: 1

124. Infractiunea de tulburare de posesie, din punct de vedere al unitatii de infractiune, este:

a. o infractiune continuatab. o infractiune continuac. o infractiune de obiceid. o infractiune complexa

ANS: B PTS: 1

125. Tainuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata:

a. se pedepseste in aceleasi conditii ca orice tainuireb. se sanctioneaza cu o pedeapsa redusac. se sanctioneaza cu o pedeapsa majoratad. nu se pedepseste

ANS: D PTS: 1

126. In cazul in care faptuitorul s-a aflat in eroare asupra aspectului ilegal al privarii de libertate, atunci fapta:

a. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu intentie indirectab. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita din culpac. nu este infractiuned. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu praeterintentie

ANS: C PTS: 1

127. Omorul asupra sotului sau unei rude apropiate se retine in caz de:

a. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin afinitateb. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptiec. ucidere a copilului concubinului

d. ucidere a copilului concubinei

ANS: B PTS: 1

128. Omorul deosebit de grav - art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. - se retine daca omorul asupra a doua sau mai multe persoane se realizeaza:

a. doar printr-o actiune unicab. doar prin actiuni succesivec. doar prin actiuni independented. atat printr-o actiune unica, cat si prin actiuni succesive

ANS: D PTS: 1

129. In cazul infractiunii prevazute in art. 185 C. pen., nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuata de medic, daca:

a. intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlaturat altfel;

b. intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate, de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel

c. intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate, de la un pericol grav si care nu putea fi inlaturat altfel;

d. intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate, de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel

ANS: A PTS: 1

130. La violarea de domiciliu:

a. expresia "calitati mincinoase" absoarbe (include) si pe aceea de "calitati oficiale"

b. expresia "calitati mincinoase" nu absoarbe (include) si pe aceea de "calitati oficiale"

c. forma de vinovatie este intentia directad. forma de vinovatie este culpa

ANS: A PTS: 1

131. Exista infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii prevazuta de art. 179 C.pen:

a. numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut locb. chiar daca persoana determinata sa se sinucida nu incearca sa se

sinucidac. cand faptuitorul determina o persoana la sinucidere d. cand faptuitorul constrange persoana pentru a o determina sa se

sinucida

ANS: A PTS: 1

132. Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapta constituie:

a. patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs;b. ucidere din culpa in modalitate agravatac. ucidere din culpa, in forma simplad. omor calificat

ANS: B PTS: 1

133. Nu constituie infractiunea de violare de domiciliu:

a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectivb. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuiac. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit in fapt de sotia sa,

avand domiciliul flotant in alta localitate, fara consimtamantul sotied. niciuna dintre modalitatile de mai sus

ANS: A PTS: 1